Sunteți pe pagina 1din 10

1

Universitatea Politehnica Bucureti


Facultatea de tiina i Ingineria Materialelor
Domeniul tiine Inginereti Aplicate
Specializarea Inginerie Medical















Ingineria biomaterialelor
nemetalice
- Referat -












Dr. ing. Eniko Volceanov Student: Bucur Mihaela
An de studiu: III
Grupa: 1031B







2014


2
Cuprins

Cuprins____________________________________________________________________ 2
Etena i mecanismele de polimerizare ale etenei __________________________________ 3
Materii prime folosite la fabricarea polietilenei ___________________________________ 4
Fabricarea polietilenei de nalta presiune ________________________________________ 5
Descrierea procesului tehnologic ___________________________________________________ 6
Schema tehnologica a instalatiei de fabricare a polietilenei la presiune nalta ______________ 7
Fabricarea polietilenei de joasa presiune ________________________________________ 7
Descrierea procesului tehnologic ___________________________________________________ 7
Schema tehnologica a instalatiei de fabricarea a polietilenei la presiune joasa ____________ 8
ntrebuinriile etenei________________________________________________________ 9
Bibliografie _______________________________________________________________ 10



3
Etena i mecanismele de polimerizare ale etenei

Etena este prima hidrocarbur din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate.
n molecula etenei, cei doi atomi de carbon sunt unii ntre ei prin dou legturi, care
au ns energii diferite, deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai uor dect cealalt.
Una din legturile dintre atomii de carbon este o legtur covalent obinuit, iar cealalt, o
legtur mai puin puternic. Schema structurii spaiale a etenei poate fi reprezentat ca in
urmtoarea figur.











Figura 1. Schema structurii spaiale a moleculei de eten


Formula plan a etenei poate fi reprezentat astfel:


H H
C C

H H


Preparare. Dintre metodele de preparare a etenei, cele mai importante sunt:

1. Destinderea alcoolului etilic n prezena acidului sulfuric (catalizator):

a) CH
3
CH
2
O H + HO SO
3
HCH
3
CH
2
SO
3
H + H
2
O
alcool etilic acid sulfuric sulfat acid de etil
b) CH
3
CH
2
O SO
3
HCH
2
CH
2
+ H
2
SO
4

Etilena

2. Dehidrogenarea hidrocarburilor aciclice saturate, la 500-600
o
C,n prezena de
catalizatori, mai ales Cr
2
O
3
. Din etan se obine eten:

CH
3
CH
3
CH
2
CH
2
+ H
2


Etena se poate obine trecnd un amestec de oxid de carbon i hidrogen peste un
catalizator de nichel paladiu, depus pe cocs la temperatura de 100
o
C:

2CO + 4H
2
C
2
H
4
+ 2H
2
O
H H
H H
C
C



4

Reacii de polimerizare. Moleculele etenei i ale altor combinaii nesaturate au
proprietatea de a se uni ntre ele prin intermediul dublelor legturi i de a forma molecule mai
mari. Procesul de legare a mai multor molecule identice care duce la formarea unei molecule
mari se numete polimerizare. Moleculele eteneI se polimerizeaz. Astfel, etena nclzit la
200
o
C i comprimat la 1000 at trece n polietilen (polieten), conform ecuatiei:

nCH
2
CH
2
[ CH
2
CH
2
]
n

Polimerizarea etenei poate fi realizat la presiuni joase sau la presiuni inalte.
Polietilena este obtinuta prin procedeul Ziegler si este cunoscuta sub numele de
polietilena de mare densitate, (0,97 g/cm3) sau polietilena dura. Pe langa utilizarile clasice in
domeniul ambalajelor, ea are si alte intrebuintari, cum ar fi: conducte de presiune, izolatii
electrice, rezervoare foarte mari, ambarcatiuni usoare sau chiar roti dintate.
Acest procedeu a revolutionat tehnologia de obtinere a polietilenei, permitand
obtinerea industriala a acesteia la presiuni de numai cateva atmosfere. Aceasta polietilena este
formata in principal din macromolecule liniare, cu foarte putine ramificatii, ceea ce permite
impachetarea usoara a macromoleculelor. Drept urmare, creste continutul in faza cristalina
pana la 94%, iar proprietatile termomecanice ale acestui material plastic sunt considerabil
imbunatatite.
Materii prime folosite la fabricarea polietilenei
Materiile prime folosite in procesele de polimerizare sunt monomerii formati din
molecule ce contin duble sau triple legaturi nesaturate. Pe langa monomeri , in procesele de
polimerizare se folosesc catalizatori, modificatori de catena, care au proprietatea de a regla
mersul reactiei in sensul obtinerii unor produse cu proprietati diferite si initiatori de
polimerizare
Capacitatea polimerilor de a polimeriza, precum si desfasurarea proceselor de
polimerizare si copolimerizare sunt influentate de o serie de factori precum :
gradul de nesaturarea al monomerilor ;
structura monomerilor ;
conjugarea dublelor legaturi ;
polaritatile moleculei ;
caracteristicile coplanare sau spatiale ale monomerilor disubstituiti ;
Prin introducerea unor substituenti, in molecula etenei, capacitatea de polimerizare
creste substantial in functie de natura substituentilor :
H CH
3
C
2
H
5
C
6
H
5
RCOO J Br Cl
Introducerea unui substituent asimetric in molecula de etilena provoaca o modificare a
densitatii de electroni la cei doi atomi de carbon uniti printr-o dubla legatura si in consecinta
apare o polarizare a moleculei care favorizeaza procesul de polimerizare .
CH = CH
2
CH
2
= CH
CH
3
Cl


5
Radicalul metil este un substituent donor de electroni si va respinge electronii spre
atomul de carbon nesubstituit, in timp ce clorul fiind un substituent acceptor de electroni,
mareste densitatea de electroni la atomul de carbon substituit .
Materia prima folosita la fabricarea polietilenei este etena.
Pentru polimerizarea etenei la presiuni mari, etena trebuie :
sa fie de puritate inalta , minim 99,85 % ;
ca initiatori se pot folosi: oxigen, peroxizi organici sau hidroperoxizi
Pentru polimerizarea la presiuni joase, se folosesc:
catalizatori organo-metalici, obtinuti prin amestecarea Al(C
2
H
5
)
3
cu TiCl
4
in
solvent (exemplu : motorina sau benzi
Fabricarea polietilenei de nalta presiune
Polimerizarea etenei la presiune ridicata decurge dupa procedeul de polimerizare
in bloc si se desfasoara dupa un mecanism radicalic .
Notand cu R radicalul liber format si cu I initiatorul, procesul se realizeaza dupa
urmatoarea schema :
In etapa de initiere
I 2R
In a doua etapa, etapa de propagare se produc reactiile de transfer de lant
cu formarea unor macroradicali :
R + CH
2
= CH
2
R CH
2
CH
2

R CH
2
CH
2
+ CH
2
= CH
2
R CH
2
CH
2
CH
2
CH
2

In a treia etapa, etapa de intrerupere, se produc intreruperi de lant prin
recombinari de radicali :
2R - (CH
2
- CH
2
- )
n
- CH
2
CH
2
- R - ( - CH
2
CH
2
- )
n
CH
2
CH
2
-
- CH
2
CH
2
- ( - CH
2
CH
2
) n R
Pentru polimerizarea etenei la presiune ridicata se pot folosi ca initializatori oxigenul,
peroxizii organici, hidroperoxizii si diazo, a carora concentratie trebuie sa fie riguros
controlata deoarece conditioneaza masa moleculara a produsului si conversia la o trecere a
etenei prin zona de reactie.




6
Descrierea procesului tehnologic

Etena se introduce in vasul pentru etena 1, de unde se trimite la compresorul 2 pentru
prima treapta de comprimare, care se realizeaza la 800 1000 atmosfere, urmand apoi sa se
realizeze racirea in racitor.
Dupa comprimare si preincalzire pana la 100 200C, etena se trece la treapta a
doua de comprimare de la 1500-2000 atmosfere, se face o racire in racitorul 5, apoi etena
impreuna cu initiatorul, este introdusa in reactorul de polimerizare 6.
In functie de initiatorii folositi, in intervalul de temperatura in care se face preincalzirea,
incepe procesul de polimerizare.
Datorita caracterului puternic exoterm al procesului, temperatura se poate ridica pana
la 250-300C. Pentru a mentine regimul termic constant in zona de reactie, caldura de reactive
este prelucrata prin intermediul unui agent de transfer termic, care circula prin mantaua de
racire a reactorului.
Racirea amestecului de reactie se face in continuare pe parcursul transportului polimerului
la separator, unde se separa polietilena care este trecuta la instalatia de omogenizare si granulare,
iar etena nereactionata este recirculata .
Eficienta procesului de polimerizare in reactor este influentat de urmatorii parametrii :
dimensiunile reactorului ;
natura agentului de transfer termic ;
temperatura agentului de transfer termic ;
temperatura de initiere a procesului,care depinde de natura initiatorului;
temperatura maxima realizata in timpul reactiei ;
presiunea de reactor ;
viteza si numarul de puncte prin care se alimenteaza monomerul si initiatorul;
metoda de eliminare a polimerului din reactor .
In reactorul cu agitator, etena se introduce direct, cu sau fara initiator in amestecul de
polimerizare la temperatura de circa 250C .
Etena se incalzeste pe seama caldurii de reactie si contribuie astfel la mentinerea unui
regim termic constant in zona de reactie .
Racirea suplimentara a reactorului se face si in acest caz prin intermediul unui agent de
transfer termic extern .
Procesul de polimerizare a etenei in reactoarele cu agitare se poate realiza in una, doua
sau trei zone separate intre ele, in regim termic diferentiat, cu initiatorii si sisteme de agitare
diferite.
Continutul din fiecare zona de reactie este agitat continuu pentru a se realiza dispersia
si indepartarea caldurii din zona de reactie .
Regimul termic se poate regla prin dozarea initiatorului, care se introduce in mai multe
puncte ale zonei de reactie cu ajutorul unor pompe dozatoare a carora functionare este
integrata intr-un sistem de actionare automata.





7
Schema tehnologica a instalatiei de fabricare a polietilenei la presiune
nalta


1 filtru 7 ventil de detenta;
2 compresor 8racitor tip teava in teava
3 filtru 9 separator;
4 compresor 10 buncar
5 racitor 11 extruder


Fabricarea polietilenei de joasa presiune
Descrierea procesului tehnologic
Polimerizarea are loc la 1 - 10 at, la 70C, in suspensie, cu ajutorul catalizatorilor
organo-metalici .
Catalizatorul se prepara prin amestecarea A1( C
2
H
5
)
3
cu TiCl
4
in solvent (benzina,
motorina).
Fazele procesului tehnologic la fabricarea polietilenei la presiune joasa sunt:
purificarea monomerului ;
prepararea catalizatorului ;
polimerizarea etenei ;
separarea polimerului ;
recuperarea solventului .
Etena se trimite in coloana de purificare 1, unde are loc purificarea etenei prin
procedeul de distilare, eliberandu se de impuritatile care ar inactiva catalizatorul. Etena
pura este evacuata pe la parte inferioara si se trimite in reactorul de polimerizare 3, unde se
aduce prin pulverizare amestecul catalizator si solvent.


8
Catalizatorul este de tip Ziegler Natta, format din TiCl
4
si trietilaluminiu
(Al(C
2
H
5
)
3
).
In reactorul 3, prevazut cu manta si o buna agitare, are loc reactia de polimerizare la
temperatura de 70

C si presiune de 1 10 atmosfere tehnice.


Reactia are loc cu o conversia totala foarte buna 9598%, dupa procedeul in
suspensie.
Se trimite apoi la vasul de separare 4, unde se separa solventul, in cea mai mare parte .
Tot aici se introduce si apa pentru dezactivarea catalizatorului. Solventul separat se
regenereaza prin rectificare in doua etape succesive .
Suspensia de polimer ce rezulta la separatoare este trecut printr-un sistem de filtrare
pentru separarea apei, iar polietilena se trece in final in dispozitivele de omogenizare si
granulare .
Economia procesului de polimerizare a etenei la presiune joasa este influentata de
alegerea adecvata a solventului organic ce constituie mediul de polimerizare .
Pretul de cost al solventului, posibilitatile de recuperare si implicatiile pe care le aduce
folosirea acestui solvent in structura schemei tehnologice a procedeului, influenteaza
dimensiunile investitiilor si cheltuielilor de productie.
Schema tehnologica a instalatiei de fabricarea a polietilenei la presiune joasa

1 coloana de purificare a monomerului; 2 vas de preparare catalizator ;3 reactor
de polimerizare; 4 - separator ;5 coloana de purificare a solventului




9
ntrebuinriile etenei

Etena este ntrebuinat ca materie prim n industria chimic de sintez pentru
obinerea alcoolului etilic, a cauciucului sintetic, a materialelor plastice, a unor dizolvani etc.






















Combustibil Eten
Polietilen
Coacerea artificial a fructelor
Alcool etilic
Diclor-etan
Eter etilic Etilen-glicol
Exploziv Dizolvant
Dizolvant
organic
Narcotic
Lichid
antigel
Cauciuc
sintetic


10
Bibliografie


1. Neniescu, C.D.: Chimie Organic, vol.1, ediia a VII-a, EDP, Bucureti,
1973.
2. Riavi, I., Ionescu, I.: Chimie i Probleme Chimie, ET, Bucureti, 1971.

S-ar putea să vă placă și