1

CUPRINS:
Povesti care incep cu literea A
Aladin si lampa
fermecata ...........................................................................................................................
5
Ali-Baba si cei 40 de
hoti ..............................................................................................................................
7
Alis in tara minunilor
......................................................................................................................................
12
Aniversarea ...................................................................................................................................................
.
17
Povesti care incep cu literea B
Bambi .............................................................................................................................................................
.
18
Betisorul
nazdravan ......................................................................................................................................
19
Borta vantului ................................................................................................................................................. 22
Bunicuta
Holle ................................................................................................................................................
24
Povesti care incep cu literea C
Cartea
junglei .................................................................................................................................................
26
Caruta cu aburi .............................................................................................................................................. 27
Cele trei rodii
aurite ........................................................................................................................................
29
Cinci
paini ........................................................................................................................................................
35
Cine a zis
miau? ............................................................................................................................................
37
Cocosatul de la otre-
!ame ......................................................................................................................
39
Cocosul si
culorile ..........................................................................................................................................
44
Concursul de alergat dintre arici si
iepure .................................................................................................
45
Copilul cel istet ............................................................................................................................................... 47
Corabioara .....................................................................................................................................................
.
49
Povesti care incep cu literea D
!egetel ...........................................................................................................................................................
.
50
!oi feti cu stea in frunte ................................................................................................................................ 54
!oi 57
2
prieteni ....................................................................................................................................................
..
!umbo" elefantul
zburator ...........................................................................................................................
60
Povesti care incep cu literea F F
#at frumos cel
ratacit ....................................................................................................................................
62
#ata saracului cea
isteata ............................................................................................................................
65
#etita cu parul de aur si ursii din
padure ....................................................................................................
68
#lorita din codru ............................................................................................................................................. 70
#ratele cel
mic ................................................................................................................................................
73
#rumoasa si bestia ....................................................................................................................................... 76
Povesti care incep cu literea G
$ainusa
rosie .................................................................................................................................................
80
$uliver ............................................................................................................................................................. 82
Povesti care incep cu literea I
%epurasul cel haios caruia ii place mierea 85
%epurasul cel istet 87
%mparatul Alb si imparatul &osu 89
%ovita #at-#rumos 103
Povesti care incep cu literea L
'ole( si Bole( in )ara Cangurilor 105
'ole( si Bole( in *%'!*+,) 107
'ole( si Bole( intr-un safari in Africa 110
'ole( si Bole( pe urma unicornului polar 113
'ole( si Bole( si %eti--mul .apezilor 116
Povesti care incep cu literea M
/arul 119
/asuta fermecata 121
/otanul incaltat 123
Povesti care incep cu literea O
-ul misterios 126
Povesti care incep cu literea P
0acala 128
0anza cea galbena 131
0asarea ciudata 133
0etrica in satul ursilor 135
0icior schiop 136
0iele de magar 138
0inocchio 140
0isica mofturoasa 141
0loaia de stele 142
3
0ovestea lui ,tan 0atitu 143
0ovestea micului liliac 0ipistrello 158
0ovestea porcului 160
0raslea cel voinic si merele de aur 171
0rintesa bob de mazare 174
0rintul porcar 176
0uiul si Bobocul 179
Povesti care incep cu literea R
&atusca cea urata 180
&oti diferite 185
Povesti care incep cu literea S
,area in bucate 187
,eminte in urechi 189
,oacra cu trei nurori 190
,oldatelul de plumb 195
,oricelul si Creionul 197
,paima zmeilor 198
,ub ciuperca 200
,urpriza purcelusilor 202
Povesti care incep cu literea
)arzan ............................................................................................................................................................. 204
)inerete fara batranete si viata fara de moarte ........................................................................................ 211
)rei flacai calatori ........................................................................................................................................... 218
)rei
pisoi .........................................................................................................................................................
.
220
)up tup ............................................................................................................................................................ 221
)urtita fermecata ........................................................................................................................................... 223
Povesti care incep cu literea U
1ltimul balaur 226
1n pantof vechi 228
1rsul pacalit de vulpe 229
Povesti care incep cu literea !
2izor" craiul serpilor 230
2rejul de fasole care a crescut pana la cer 245
Povesti care incep cu literea "
.ana
muntilor .................................................................................................................................................
247
.iua de nastere a ursuletului )edd3 .......................................................................................................... 251
4
A
ALADIN SI LAMPA F#RM#CAA
Traia odata in tara sultanului un baiat pe nume Aladin. +l era tare sarac si-si
petrecea timpul hoinarind din loc in loc si jucandu-se. %ntr-o zi" pe cand se juca cu
prietenii in piata din centrul orasului" se intalni cu dervisul. !ervisul purta o pelerina de
matase si un turban mandru pe cap. +l se adresa lui Aladin4
- /ai baiete" nu esti cumva baiatul croitorului /ustafa? Ai vrea sa castigi
cateva rupii?
- Cum sa nu domnule5 #ac orice munca ca sa castig cativa banuti" raspunse
Aladin.
- Atunci asculta-ma cu atentie5 )ot ceea ce ai de facut e sa ma ajuti sa
cautam o lampa veche. 'ampa aceasta este ascunsa intr-o grota cu alte giuvaieruri. )u
esti singurul om care poti sa mi-o aduci. 2ei gasi acolo o multime de bijuterii" poti sa le
iei pe toate. /ie nu-mi trebuie decat lampa.
- Asa sa fie" domnule.
Aladin urma pe dervis in afara orasului" indreptandu-se spre un loc parasit.
%ntrarea din fata grotei era acoperita cu o placa de piatra si putea fi data la o parte doar
daca se rostea formula magica. %nainte de a patrunde in grota" dervisul ii dadu lui Aladin
un inel care sa-l fereasca de toate relele. %n timp ce dervisul rostea formula magica"
Aladin se opri pe marginea lacului si incepu sa se joace aruncand pietre in apa. +ra atat
de preocupat de joaca sa" incat nici nu baga de seama ca dervisul rostise formula
magica si ca usa grotei se deschise. !ervisul il striga pe Aladin si ii ceru sa coboare in
grota. Aladin facu in tocmai si incepu sa coboare treptele. !ervisul il asepta afara si il tot
grabea4
- Aladin grabeste-te sa-mi aduci lampa5
Baiatul se uita in jurul lui si gasi o lampa cu ulei" tare veche si ruginita" si ii striga
dervisului4
- !omnule" de ce tocmai lampa aceasta veche si ruginita iti trebuie? ,unt aici
atatea alte minunatii56 70oate o fi fermecata?67 se gandi in sinea sa Aladin. Apuca
lampa si se indrepta spre iesire.
- !a-mi lampa5 %i porunci dervisul.
- Ajuta-ma" te rog" sa ies de aici" il ruga Aladin pe dervis.
- /ai intai dami lampa obraznicule5 ,triga dervisul.
5
'a auzul acestei voci poruncitoare" Aladin incepu sa dea inapoi inspaimantat.
- !aca nu-mi dai lampa" sa pieri odata cu ea5 %l ameninta dervisul si incepu sa
bolboroseasca formule magice. 'a rostirea acestor cuvinte" placa de piatra se ridica si
bloca iesirea din grota. Aladin ramase in intuneric" si incepu sa strige catva timp" dar
apoi isi dadu seama ca totul era in zadar si ca nimeni nu-l putea auzi. %ncepu sa i se
faca frig si chiar in momentul in care isi freca mainile cu disperare" din inelul pe care il
primise de la dervis iesi un spiridus. -chii ii ardeau in orbite si tinea mainile incrucisate
pe piept. Apoi i se adresa lui Aladin astfel4
- +u sunt spiritul acestui si voi satisface dorinta celui care il poarta.
- As vrea sa ma duc acasa rosti Aladin. ,piridusul nu zise nimic" dar in calipa urmatoare
Aladin se gasi acasa cu felinarul in mana si cu inelul pe deget. %i povesti mamei sale
intamplarea ciudata prin care trecuse iar aceasta in timp ce il asculta pe baiat incepu sa
curete lampa prafuita. %n timp ce lustruia lampa aceasta incepu sa fumege si din fum
incepu sa se ridice un gnom.
- +u sunt spiridusul aceste lampi si de azi incepand te voi servi pe tine.
Astept ordinele tale5
- !e atunci" Aladin si mama sa nu au mai dus lipsa de nimic. -ri de cate ori
se adresau lampii" aceasta le satisfacea toate dorintele. Anii au trecut si Aladin se facu
un tanar chipes. %ntr-o frumoasa dimineta" Aladin o zari in piata publica pe %asmina"
prea frumoasa fata a sultanului. 0rintesa era asa de frumoasa ca lui Aladin ii cazu
draga de indata ce o vazu. ,i sultanului ii fu pe plac tanarul asa ca ii dadu
binecuvantarea tinerei perechi. !in acel moment si Aladin si %asmina se mutara in
palatul daruit de spiridus. %ntr-o zi" pe cand printesa se gasea singura acasa" un
negustor batran batu la usa palatului4
- Cumpar felinare vechi si dau in schimb felinare noi5 ,triga el. Cine vrea sa
faca schimb cu mine? %asmina care nu stia de secretul lui Aladin" schimba iutevechea
lampa cu una noua si aratoasa.
Cine credeti ca era negustorul? +ra chiar dervisul cel rau5
Acesta" ce puse mana pe lampa se ivi spiridusul4
- +u sunt spiridusul lampii si de azi incepand tu esti stapanul meu. %ti astept
ordinele5
- ,piridusule" eu sunt noul tau stapan5 ,triga dervisul" si vreau sa ma duci pe
un taram indepartat impreuna cu printesa si cu acest palat5
Cand Aladin ajunse acasa vazu ca palatul si printesa disparusera. ,-a uitat in jur
neajutorat si apoi si-a amintit de inel.
- !u-ma la iubita mea" ii ceru el inelului" nu pot trai fara ea.
Cat ai zice peste" Aladin se trezi in bucataria dervisului" langa scumpa sa sotie"
care tocmai pregatea ceaiul.
- ,cumpa mea pune praful acesta in ceaiul dervisului o ruga Aladin pe sotia sa.
6
Cand se intoarse dervisul" bau ceaiul si in cateva secunde dormea dus. Aladin lua
lampa si il ruga pe spiridus sa-i duca acasa" cat se poate de repede. 'a vederea lor"
sultanul incepu sa-i curga lacrimile de bucurie" iar poporul ii sarbatori asa cum se
cuvine. !espre dervisul cel rau nu amai auzit nimeni niciodata" iar Aladin si %asmina au
trait in pace si fericire pana la adanci batranete.
7
ALI BABA SI CEI 40 DE HOTI
Traia odata in 0ersia" in vremuri de demult" un om pe nume Ali Baba. +ra taietor
de lemne si isi castiga tare greu painea zilnica din vanzarea lemnului pe care-l taia in
padure.
%ntr-o buna zi" tocmai cand isi lega magarusul de trunchiul unui copac" auzi tropot
de cai prin locurile acelea nu prea umblate.
7Cine sa fie oare?7 se intreba speriat Ali Baba.
!upa ce ascunse magarusul in tufis" Ali Baba se catara in copac si se ascunse
cum putu el mai bine printre crengi. u mai vazuse niciodata atatia calareti la un loc.
umara el vreo patruzeci" toti inarmati" care cu sabii" care cu pusti.
7u mi se par a fi oameni de treaba" isi spuse el. Cu siguranta sunt banditi5 !ar
oare ce-o fi in sacii aia doldora pe care ii cara dupa ei?7
1nul dintre ei" capetenia lor desigur" descaleca. Apropiindu-se de o stanca uriasa"
intinse bratul si rosti solemn4
- ,esam" deschide-te5
0e data" stanca se rostogoli intr-o parte" dand la iveala o deschizatura in piatra.
Hotii descalecara si ei si intrara unul dupa altul in pestera" ducandu-si sacii burdusiti la
adapost.
Ali Baba nu cutezase sa coboare din copac. !ar iata ca hotii iesira din pestera" de
data asta cu mainile goale.
7!race" isi zise el" tare as vrea sa stiu mai multe67
!ar" vai" nici nu se indepartasera bine hotii" ca stanca se si asezase din nou la
locul ei" de parca nici nu s-ar fi clintit.
umai ca Ali Baba nu uitase formula magica. Astepta cu rabdare venirea noptii" se
dadu jos din copac si zise4
- ,esam" deschide-te5
,e auzi un uruit infundat" pamantul i se misca de sub picioare si" iata" stanca se
dadu la o parte.
Ali Baba intra si el in pestera6
u mica ii fu mirarea lui Ali Baba cand se pomeni in fata unor minunatii cum nu
mai vazuse niciodata4 podoabe" giuvaericale" gramezi de aur si argint" covoare" sipete
din lemn sculptat si arme de mare pret" fiecare in teaca ei frumos cizelata.
+ra o neasemuita comoara5
Cand se lumina de ziua" nevasta lui Ali Baba isi vazu barbatul intorcandu-se acasa
cu un sac plin cu galbeni.
- !e unde ai galbenii astia? %l intreba ea speriata. !aca sunt de furat" n-am nevoie
de asa ceva5
8
- ,tai linistita" ii raspunse Ali Baba. u inseamna ca am furat daca am luat de la
hoti" mai zise el si ii povesti toata tarasenia. ,i asta e doar inceputul. %n pestera se afla
de o suta de ori mai multe bogatii. !e acum nu vom mai avea nici o grija.
evasta lui Ali Baba vru atunci sa numere galbenii. umai ca erau atat de multi"
incat se vazu nevoita sa ceara cu imprumut o banita de cantarit de la Casim" fratele lui
Ali Baba" care era foarte bogat. !ar Casim avea si el o nevasta curioasa din fire.
- !ar ce vrei sa cantaresti? isi intreba cumnata.
- 0ai" niste grau" o minti nevasta lui Ali Baba.
Cealalta n-o crezu si" ca sa nu ramana fara raspuns" puse un pic de grasime pe
fundul banitei6
Cand Ali Baba ii inapoie banita" nu baga de seama ca un galben ramasese lipit de
fundul vasului.
- %a te uita" sarantocul de frate-tau are bani de aur" ii spuse ea barbatului ei" roasa
de invidie. #urios si invidios" Casim il chema la el pe Ali Baba.
- ,tiu ca esti bogat acuma" ii zise el mieros" si ma bucur foarte. !ar" ia spune-mi si
mie" cum ai izbutit?
,i naivul Ali Baba ii povesti de-a fir-a-par totul.
,i iac-asa" ii spuse lui Casim cum venisera cei patruzeci de hoti" cum carasera ei
bogatiile in pestera" ce vazuse el acolo si se minunase" locul unde se afla pestera si ii
dezvalui pana si formula magica5 Astfel ca" la caderea noptii" Casim iesi din oras"
tragand dupa el zece magari incarcati cu saci si cufere" si o lua spre padure6
u-i fu deloc greu sa dea de pestera" iar bolovanul cel urias se dadu imediat la o
parte dupa ce Casim rosti formula magica. umai ca" pe cand se trudea el sa vare
comorile in cufere" deja doldora" fara sa lase nici macar un galben pentru fratele sau"
pestera se inchise.
- !eschide-te odata" se infurie el. Haide6 mai repede" deschide-te56
%ncerca in fel si chipsa induplece stanca sa se dea la o parte. %n zadar insa" Casim nu-si
mai amintea cuvantul potrivit5
- Cand" in sfarsit" isi aminti Casim formula corecta4 7,esam" deschide-te57"
bolovanul se misca din loc si pestera se deschise" dar prin deschizatura dadura navala
hotii" care se intoarsera cu noi bogatii. ,cotandu-si sabiile din teaca" se napustira spre
Casim strigandu-i4
- #a-ti rugaciunea" nemernicule" caci ai sa mori5
- 2azand ca barbatul ei nu se mai intoarce" nevasta lui Casim dadu fuga acasa la
Ali Baba si ii marturisi totul. #ara sa se supere" acesta o porni pe data in cautarea
fratelui sau" pe care-l gasi facut bucatele de banditi. Cu mahnire in suflet puse
ramasitele intr-un sac" pe spinarea magarusului" si o lua inapoi catre casa.
/ulte lacrimi varsa nevasta lui Casim. /ult se jeli5 %n cele din urma" Ali Baba izbuti
sa o linisteasca.
9
- Ai grija" nimeni nu trebuie sa stie ce s-a intamplat" zise el. +u am un pic de
treaba cu /ustafa cizmarul.
- 0oti sa cosi un mort taiat bucati si sa-l faci la loc intreg? il intreaba el pe batranul
cizmar" aproape orb. !aca faci asta pentru mine" o sa te rasplatesc bine. !ar tu sa nu
sufli nimanui o vorba5 Ai priceput?
- !a" ti-o jur" ii raspunse /ustafa.
,i uite asa" corpul lui Casim fu cusut si facut intreg la loc. Apoi" vaduva lui Casim si
slujnica ei" /orgiana" raspandira zvonul ca stapanul Casim era foarte bolnav. Astfel ca
nimeni nu se mira atunci cand" intr-o buna zi" ele dadura de veste ca acesta raposase.
)ot asa nimanui nu i se paru ciudat cand ele se instalara in casa lui Ali Baba8 asa cerea
traditia pe vremea aceea in 0ersia.
!ar cei ce s-au mirat cel mai tare au fost hotii. 7Cum de a putut sa dispara din
pestera nemernicul pe care l-am ucis? ,e intreba cu nedumerire capetenia lor. Cu
siguranta ca mai stie cineva locul si formula magica57
,i atunci se hotari sa trimita pe trei dintre oamenii sai ca iscoade in oras.
%ntamplarea a facut ca hotii sa dea tocmai de /ustafa.
- %a te uita5 0rinsera ei a-si bate joc. Cine a mai pomenit un cizmar orb?
- Asta nu ma impiedica sa cos5 0rotesta batranul. ,aptamana trecuta am cusut un
mort.
!egeaba se mai stradui el sa-si mai tina apoi limba" cativa galbeni il facura sa si-o
dezlege.
,i astfel aflara hotii unde isi avea locuinta Ali Baba. 1nul dintre ei facu o cruce cu
creta pe poarta casei ca sa-si poata aminti locul.
7Amice" isi zise el in barba" o sa primesti in curand o vizita67
umai ca banditul nu avea de unde sa stie ca slujnica /orgiana il vazuse. !e cum
se lasa intunericul" ea se grabi sa insemneze cu creta toate casele din cartier" facand
pe portile lor cate o cruce alba.
Capetenia hotilor se pomeni" asadar in mare incurcatura la vederea acelor semne
pe toate portile. ,i se infurie amarnic. Ca sa se mai racoreasca" puse sa li se taie
capetele celor trei oameni.
Apoi" a doua zi" ii facu el insusi o vizita cizmarului" care se lasa momit e o punga
plina cu galbeni si-l trada a doua oara pe Ali Baba4
- %ntr-acolo" zise el" aratand cu toiagul in directia casei acestuia.
Capetenia hotilor isi intipari bine in minte locul si se duse sa-si caute oamenii.
)rei zile mai tarziu" cand capetenia hotilor se infatisa la el acasa" Ali Baba" care nu-l
vazuse prea deslusit la chip" nu-l putu recunoaste si-i dadu crezare cand acesta ii
spuse4
- ,unt negutator. Catarii mei au carat toata ziua treizeci si sase de chiupuri pline
cu ulei pe care le voi vinde maine la targ. Animalele sunt istovite" ca si mine. -ati putea
sa ne dati gazduire pentru o noapte?
10
Ali Baba baga catarii in grajd" iar stapanului lor ii oferi o minunata cina si un pat
bun intr-una din incaperile casei. !oar /orgiana simtea ca nu poate avea incredere in
asa-zisul negutator. ,i nu gresea6
!ar nu de ulei era vorba. %n chiupuri se aflau ascunsi cei treizeci si sase de hoti"
nerabdatori sa tasneasca si sa ucida pe toata lumea din casa.
0e motiv ca trebuie sa aiba grija de marfa sa" capetenia iesi pentru cateva clipe in curte4
- ,tati linistiti" le sopti el hotilor" veti ataca atunci cand va voi da eu de stire. %nca n-
a sosit momentul.
- Acum e momentul? %ntrebara hotii ceva mai tarziu" cand auzira iarasi pasi in
curte.
$hinionul lor. u era capetenia" ci /orgiana" care se dusese dupa apa la fantana.
Cum era isteata" pricepu pe data cine se ascundea in chiupuri si" ingosandu-si vocea"
glasui4
- u inca6 ,i se intoarse la bucatarie.
%ar aici" lua un vas mare in care turna ulei incins. ,e intoarse apoi tiptil in curte si
varsa uleiul fierbinte in fiecare chiup. ici ca mai avura hotii timp sa urle de durere. Cu
totii pieira opariti cu ulei clocotit.
- ,i acum e randul capeteniei" isi zise /orgiana6
Apropiindu-se de stapanul ei" /orgiana ii ceru ingaduinta sa danseze pentru a-si
cinsti cum se cuvine oaspetele.
- #ireste" se invoi Ali Baba" incantat de ideea fetei. Aceasta se duse sa-si ia niste
straie mai potrivite si ascunse un pumnal in cutele salvarilor. Cine ar fi banuit ca avea
ea de gand? Cu siguranta nu banditul" care era numai ochi si urechi de incantare.
- privea vrajit pe fata care dantuia in fata lui. Cand o simti tot mai aproape de el"
inchise ochii de placere. ,i-atunci" /orgiana scoase din cingatoare pumnalul si i-l
infipse in inima5
- Ce-ai facut" nefericito? striga Ali Baba ingrozit.
!ar cand /orgiana il duse afara si-i arata banditii ascunsi in chiupuri" Ali Baba ii
spuse4
- #ii binecuvantata5 )u mi-ai salvat viata5
%ar a doua zi" tot la caderea noptii" Ali Baba" la fel de modest" se duse la pestera"
calare pe magarul sau4 comoara se afla acolo si-l astepta doar pe el si pe cei dragi lui.
Ali Baba n-o uita pe /orgiana. +a capata o zestre asa de frumoasa" incat ar fi putut sa
traiasca ca o regina. umai ca ea alese sa ramana credincioasa stapanilor ei si nu dori
sa-i paraseasca. Ali Baba o lua in familia sa si de atunci incolo /orgiana deveni fiica lui.
11
ALIC# IN ARA MINUNILOR
Intr-o dupa-amiaza fierbinte de vara" Alice se plictisea sezand impreuna cu sora
sa la umbra unui copac. !eodata" vazu trecand un iepuras alb. %epurasul se opri" scose
un ceas din buzunar" se uita la el si porni grabit mai departe. Arzand de curiozitate"
Alice alerga dupa el si il vazu facand un salt si disparand intr-o scorbura uriasa" la
poalele unui copac.
%ntr-o clipa" Alice il urma" fara sa se intrebe nici un moment cum !umnezeu avea
sa mai iasa de-acolo. !escoperi ca se pravalea in aceea ce parea a fi un put nespus de
adanc. /arginile acestuia erau intesate cu rafturi si dulapuri" pline de carti" lampi si
borcane" iar Alice cadea destul de incet ca sa se uite la ele in trecere.
%n cele din urma" se opri pe o gramada de frunze. %epurele nu se mai vedea
nicaieri" iar ea se afla acum intr-o sala lunga si joasa. ,capase teafara si" uitandu-se in
jur" zari o cheie aurie asezata pe o masa de sticla. %ncerca cheia la toate usile si tocmai
se pregatea sa se dea batuta" cand observa o usa mititica" in spatele unei perdele.
Alice izbuti sa potriveasca cheia in usita. %ar cand incerca s-o descuie" spre
bucuria ei" usita se deschise. 0rivind prin deschizatura mare cat pentru o pisica" vazu o
gradina minunata cu flori viu colorate.
ecajita" Alice puse cheia la loc pe masa de sticla. !ar" spre mirarea ei" pe masa
aparu o sticluta" pe a carei eticheta erau scrise cuvintele4 7B+A-/A7.
'ua o inghititura" dar bautura avea un gust atat de delicios" incat Alice o sorbi pe
toata.
- Ce ciudat ma simt5 spuse ea. 0arca intru la apa.
,i" intr-adevar" asa si era8 Alice era acum inalta doar de-o schioapa. Chipul i se
insenina la gandul ca va incapea pe usita. !ar cheia se gasea inca pe masa si fetita
intelese ca nu mai avea nici o cale de a ajunge la ea.
!ar nu trecu mult timp si Alice descoperi sub masa o cutiuta. %n cutiuta era o
prajitura pe care era scris" cu litere din zahar4 7/AACA-/A7. Alice manca prajitura si
simti cum creste. Crescu atat de inalta" incat ajunse cu capul in tavan.
- Acum n-o sa mai incap pe usa cea mica" spuse Alice si incepu sa planga.
%ar lacrimile se adunara" formand o baltoaca mare in jurul ei.
!intr-o data" Alice auzi lipaitul unor picioruse. %epurele Alb reaparu" tinand in maini
o pereche de manusi albe" din piele fina" si un evantai. /urmura4
- -f" !ucesa5 !aca mai intarzii s-a zis cu mine5
.arind-o pe Alice" %epurele scapa manusile si evantaiul si o rupse la fuga. Alice
ridica o manusa si o puse in mana. ,pre uimirea ei" i se potrivea perfect.
- 0esemne ca iar am intrat la apa" spuse Alice.
12
!in nebagare de seama" Alice aluneca-pleosc5 si se trezi pana la barbie in balta de
lacrimi pe care le varsase pe cand era mare. %ntorcandu-si ochi in jur" dadu peste un
soarece care cazuse si el in apa.
- 2ai" ,oricelule" tu stii cum se iese din baltoaca asta? il intreba.
%n timp ce Alice si ,oarecele continuau sa inoate prin balta" aceasta se
aglomarase cu tot felul de creaturi care cazusera in ea8 o &ata si o Broasca )estoasa"
un +lefant si o $irafa" plus altele cateva. Apa incepu sa scada" si curand Alice si
,oarecele putura sa stea in picioare. %ncercand sa faca putina conversatie" Alice ii
povesti ,oarecelui despre pisica ei" !inah. !ar soarecelui nu-i placea defel ce auzea"
ba incepu sa tremure de frica.
%n cele din urma iesira cu totii la mal" uzi leoarca si nefericiti. Atunci 0asarea !odo
spuse4
- Cred ca cea mai buna metoda sa ne incalzim este sa ne luam la intrecere.
/arcara traseul si toti o luara la goana" care cum se pricepu" pana se uscara de-a
binelea.
Alice fu declarata invingatoare" iar 0asarea !odo ii inmana solemn un degetar
drept premiu. &ugata sa tina o cuvantare" Alice le vorbi despre draga ei !inah" uitand
ca cele mai multe dintre ele se temeau de pisici. ,i toate o luara la fuga.
)imp de o clipa" Alice ramase singura in acest loc atat de ciudat" dar apoi %epurile
se intoarse" murmurand4
- -f" !ucesa5 -f" blanita si mustatile mele5 1nde le-oi fi pierdut oare?
Apoi o observa pe Alice" si-i striga4
- /ar3 Ann" da fuga acasa si adu-mi manusile si evantaiul5
,periata si nedumerita" Alice o rupse la goana in directia pe care i-o aratase.
- 0esemne ca-si inchipuie ca sunt menajera lui" spuse ea. !ar ar trebui sa-i duc
totusi lucrurile" daca le gasesc.
,i acestea ajunsese la o casuta dragalasa si ingrijita. %ntra si se repezi la etaj"
unde gasi manusile si evantaiul pe o masuta de langa fereastra.
)ot pe masuta" ea gasi si sticluta.
- 0oate daca beau din ea" murmura Alice" ma va face sa cresc din nou. /-am
plictisit sa fiu atat de mica.
,i" inainte sa fi ajuns la jumatatea sticlei" se trezi cu capul in tavan. +ra prea mare
ca sa mai poata iesi pe usa si" pentru ca continua sa creasca" isi scoase o mana pe
geam si picioarele prin casa scarii.
Apoi" Alice auzi pe %epure strigang la /ar3 Ann sa-i deschida usa" proptita zdravan
in piciorul ei. !ar cand vazu mana ei uriasa iesind pe geam" %epurele scoase un strigat.
Alice isi vantura mana prin aer si atunci o puzderie de pietricele se repezira asupra
ferestrei" azvarlite de %epure.
,pre mirarea lui Alice" pietricelele se preschimbara in prajiturele. /anca iute una
si" ce sa vazi" incepu sa descreasca. ,i curand ajunse destul de mica pentru a putea
13
iesi pe usa" unde gasi o ,oparla" inca ametita de lovitura pe care i-o arsese cand isi
vanturase mana prin aer.
Alice o lua la fuga cat o tinea picioarele. 7As vrea sa cresc pana la inaltimea mea
obisnuita si sa mai gasesc odata gradina aceea minunata7" isi spuse ea. ,e intalni cu o
omida colorata in albastru si galben" care sedea pe o ciuperca si tragea dintr-o
narghilea.
- /a poti ajuta sa cresc pana la inaltimea mea obisnuita? o intreba ea pe -mida.
Creatura o privi somnoroasa.
- - parte a ciupercii te va face mai inalta" cealalta parte te face mai mica" spuse
-mida.
Apoi se indeparta tarandu-se alene" lasand-o pe Alice sa mediteze in fata ciupercii.
&upse o bucatica dintr-o margine si o alta bucatica din marginea cealalta si se hotari sa
incerce mai intai bucatica din mana dreapta.
Abia ce muscase putin" ca simti cum creste. ,periata" descoperi ca ajunsese cu
capul deasupra varfurilor copacilor" in timp ce gatul ii era lung ca un sarpe. %ute" lua o
imbucatura din cealalta jumatate de ciuperca si ciuguli din ea pana ajunse la inaltimea
ei obisnuita.
Apoi Alice rataci printr-o padure pana ce ajunse la o casuta. ,ub ochii ei" un 0este
2alet se apropie in goana de usa deschisa de o Broasca 2alet. 0estele 2alet scoase la
iveala o tava" pe care se afla o scrisoare si spuse8
- 0entru !ucesa. - invitatie de la &egina" la un joc de crochet.
7)rebuie sa fie !ucesa despre care vorbea %epurele7" isi spuse Alice.
Curioasa" Alice batu la usa" dar pentru ca nu-i deschise nimeni" intra. Holul dadea
intr-o bucatarie" unde o zari pe !ucesa care sedea pe un scaunel si zgaltaia din toate
puterile un prunc. - bucatareasa amesteca intr-o oala care umplea aerul cu nori de
piper" iar o pisica mare dormea deasupra caminului" cu un zambet pe fata. Aerul
incarcat de piper era de nesuportat pentru Alice" care nu stiu cum sa iasa mai repede.
/are ii fu mirarea lui Alice cand constata ca pisica sedea acum pe creanga unui
copac.
- +u sunt 0isica din Cheshire" spuse aceasta somnoroasa.
- Ce fel de oameni locuiesc aici? intreba Alice.
- 'a dreapta sta un 0alarier" raspunse 0isica. %ar la stanga" un %epure de /artie.
Amandoi sunt nebuni.
Apoi Alice dadu peste %epurile de /artie si peste 0alarier" care isi luau ceaiul la o
masa intinsa sub un copac" cu un Harciog adormit intre ei. 0alarierul ii spuse ca" in
urma unui decret al &eginei de %nima &osie" pentru ei era totdeauna vremea ceaiului si
niciodata vremea de culcare sau vremea cinei. u peste multa vreme" Alice porni mai
departe.
14
)recu printr-o usa taiata intr-un copac si se trezi din nou in sala cea lunga. 'ua
cheia de pe masuta de sticla si ciuguli din ciuperca pana ajunse inalta de-o schioapa.
Apoi" in sfarsit" deschise usita si patrunse in gradina minunata.
1imita" Alice vazu cum gradinarii dadeau peste trandafirii albi cu vopsea rosie.
- Ce faceti aici? ii intreba.
- &egina nu poate suferi trandafirii albi" spuse un gradinar.
Alice incepu sa planga" dar mai apoi se indrepta de spate si zise4
- 0rostii5
- Atunci" hai sa jucam crochet5 stiga &egina.
Ciocanele erau de fapt flamingi" bilele erau arici" iar portile erau soldatii care
faceau podul. 0entru Alice" jocul era destul de greu.
!ucesa si %epurele Alb intrara si ei in jocul de crochet. 2azand-o pe Alice" !ucesa
o cuprinse cu bratul.
- ici nu-ti inchipui cat de mult ma bucur sa te revad" spuse !ucesa.
- ,i cum iti place &egina? intreba %epurele.
- !eloc" raspunse Alice. + atat de6
!ar o zari pe &egina care tragea cu urechea si continua4
- 6 sigur ca o sa castige" incat nici nu mai are rost sa mai jucam.
- 'a locurile voastre striga &egina. Ca de nu" va tai tuturor capetele5
Alice nu-si mai gasea ciocanul si bila. 2azand-o ca nu joaca" &egina tipa4
- )aiati-i capul5
- !ar" /ajestatea voastra" protesta Alice" flamingoul meu a zburat" iar ariciul a luat-
o la sanatoasa.
Chiar atunci se auzi in departare un strigat4 7incepe procesul57.
)oata lumea se repezi in sala de judecata" unde 9uvete in lanturi statea in fata
&egelui si a &eginei. - tarta mare" asezata pe o masa" trona in mijlocul salii. %n spatele
ei sedeau juratii" scriind preocupati pe tablitele lor. 0rivind scena" Alice simti ca i se face
foame.
- 9uvetele de %nima &osie a furat tarta &eginei" spuse &egele catre jurati. 2a rog
sa dati verdictul5
0e neasteptate" Alice simti cum incepe sa creasca iar.
- Chem martorul urmator5 striga ascutit %epurele. Alice5
- Aici5 tipa Alice" sarind cu atata graba" ca rasturna bo:a cu jurati.
- )aiati-i capul5 zbiera &egina.
- Cui ii pasa de voi? ,puse Alice" care crescuse de-acum la inaltimea ei obisnuita.
u sunteti decat un pachet de carti de joc5
Auzind acestea" tot pachetul acela de carti de joc se arunca asupra ei" iar Alice se
porni sa tipe" incercand sa le indeparteze.
!intr-o data" Alice se trezi la poalele copacului" alaturi de sora ei.
- Ce vis curios am avut" spuse ea.
15
- )rebuie sa mi-l povestesti pe tot la ceai" ii raspunse sora ei.
,i" in timp ce-si beau ceaiul" Alice ii povesti minunatele ei aventuri in )ara
/inunilor.
16
ANI!#RSAR#A
A fost odata... o mica iepuroaica" pe nume Candida.
%n ziua aniversarii sale" ea afla cu bucurie ca cei ;0 verisori ai ei vor veni sa o
viziteze. %mpreuna" aveau sa se distreze pe cinste5 %nsa mama %epuroica era ingrijorata4
nu era pregatita sa primeasca atatia invitati5 7Ce-o sa ne facem? u avem decat trei
farfurii" trei pahare si trei scaune4 pentru mine" pentru tine" si pentru tatal tau57.
Atunci Candida zise4 7u te nelinisti" mama5 2oi merge sa cer vecinilor nostri tot
ceea ce ne lipseste pentru organizarea sarabatorii7. .is si facut.
/erse la mama-1rs sa-i ceara zece scaune" apoi alerga sa caute zece farfurii la
mama-0isica. Broscutele promisera sa-i imprumute cescutele lor de indata ce-si vor
termina gustarea.
/ezinul familiei Cartita se arata foarte saritor4 7!aca vrei" voi duce chiar eu mamei
tale toate lingurile de care are nevoie57. )atal si mama-Arici" prudenti si meticulosi ca
intotdeauna" ii zisera4 7vrem sa-ti imprumutam cateva pahare" dar trebuie mai intai sa le
ambalam" unul cate unul" in hartie" pentru a nu se sparge57.
,pre seara" mama Candidei era" in sfarsit" linistita4 datorita adorabililor lor vecini"
totul era gata pentru splendida aniversare. %nsa" in ultimul moment" o telegrama le dadu
o veste rea4 7,untem toti la pat cu oreion. %mposibil sa venim. 'a multi ani5 2erisorii tai"
iepurasii.7 %nsa Candida nu se lasa descurajata si avu o idee geniala4 70entru ca au fost
atat de draguti cu noi" ii vom invita pe cei cinci frati-Broscuta" 0isicuta" cei doi 1rsuleti"
mezinul Cartita si Aricelul8 astfel" vom avea e:act zece invitati" asa cum am prevazut57
17
B
BAMBI
A fost o data ca niciodata o poienita inflorita unde a venit pe lume un pui
dragalas de caprioara. %l chema Bambi8 era fiul &egelui padurii si toate animalele au
venit sa-l vada.
Bambi avea o fire vesela si era foarte curios. Ar fi vrut sa cunoasca toate vietatile
padurii. !ar cel mai mult ii placea sa se joace cu verisorii lui" Blanita-/ladita si Botic-
/ic.
0ana la venirea verii" Bambi invatase multe lucruri de la mama lui4 despre flori"
despre fluturi" despre lacuste6
%n plus" avea deja destui prieteni4 iepurasul" soricelul" cintezoiul si veverita.
!e cum a sosit toamna" au inceput ploile.
%ntr-o zi" pe cand se juca impreuna cu prietenii" Bambi s-a ratacit.
!ar &egele padurii" /arele Cerb" l-a gasit si l-a dus inapoi la mama lui.
%arna" o alta primejdie s-a abatut peste linistea padurii4 vanatorii5 +i au sosit pe
intinderea alba si au omorat" fara mila" multe animale. 0e mamica lui Bambi au doborat-
o cu un glont.
'a sfarsitul iernii" Bambi se facuse mare" dar adesea ii era dor de mama.
&egele padurii" tatal lui Bambi" il invata cu grija sa recunoasca mirosurile" ierburile
si toate zgomotele.
%ntr-o zi" Bambi a simtit in sold o durere ascutita4 il ranise glontul unui vanator.
A reusit sa fuga cu greu si s-a dus la tatal lui" &egele padurii. Acesta l-a adapostit
si l-a ajutat cu blandete sa se vindece.
Cand s-a intors in padure" animalele s-au bucurat sa il vada din nou printre ele.
/ai tarziu" Bambi a fost ales &ege.
2enise acum randul lui sa aiba grija de Blanita-/ladita si de celelalte animale.
18
B#ISORUL NA"DRA!AN
Ariciul mergea spre casa. 0e drum" l-a ajuns din urma %epurele" si au pornit
impreuna. %n doi drumul este de doua ori mai scurt.
0ana acasa drumul fiind lung merg si discuta.
!eodata" de-a curmezisul drumului6 un betisor.
'uat cu vorba" %epurele nu-l vazuse si se impiedica de el" mai sa cada.
- Ah" tu5... - s-a suparat %epurele si a lovit betisorul cu piciorul" aruncand-ul cat colo.
!ar Ariciul a ridicat betisorul" l-a pus pe umar si a alergat sa-l ajunga din urma pe
%epure.
2azand la Arici betisorul" iepurele s-a mirat4
- Asta nu-i un betisor oarecare - a e:plicat Ariciul. +ste un betisor - nazdravan.
%epurele n-a zis nimic" doar a mormait inciudat.
Au mers mai departe pana ce au ajuns la un raulet.
!intr-un salt %epurele a sarit pe malul celalalt si a inceput sa strige4
- Hei" Cap - )epos" arunca betisorul" n-ai cum sa ajungi cu el aici5
Ariciul n-a zis nimic" s-a dat putin inapoi" si-a luat avant" a infipt betisorul in mijlocul
rauletului si dintr-un salt -- iata-l pe celalalt mal" alaturi de %epure" ca si cum nimic nu
s-ar fi intamplat.
!e mirare" %epurele a ramas cu gura cascata4
- Bravo tie" deci stii sa sari5
- +u nu stiu nicidecum sa sar - a spus Ariciul" - m-a ajutat betisorul cel nazdravan
-- peste toate - saritor.
Au pornit mai departe. -au mers mult si s-au trezit la o mlastina.
%epurele sare din musuroi in musuroi. Ariciul merge in spatesi cu betisorul incearca tot
drumul.
- Hei" Cap - )epos" ce te tot tarasti acolo? 0robabil" betisorul tau...
!ar n-a apucat %epurele sa termine ce-avea de spus" ca a alunecat de pe un
musuroi si s-a dus in smarc" pana la urechi. Acum- acum va incepe sa-nghita apa si se
va ineca.
Ariciul s-a catarat pe musuroi" cat mai aproape de %epure" si-i striga4
- )ine-te de betisor5 Cat poti de tare5
%epurele s-a prins de betisor. Ariciul s-a incordat din toate puterile si l-a tras din
mlastina pe prietenul sau.
Cand au ajuns pe loc uscat" %epurele ii zice ariciului4
- %ti multumesc" Ariciule" ca m-ai salvat5
- Asta-i buna5 u eu" ci betisorul cel nazdravan - din necaz bun salvator.
19
Au mers mai departe si" chear la marginea unei paduri mari" intunecate" au vazut
jos" pe pamant" un 0uisor. Cazuse din cuib si tipa jalnic" iar parintii sai se roteau in zbor"
pe deasupra lui" nestiind ce sa faca.
- Ajutor" ajutor5 - ciripeau ei.
Cuibul era foarte sus - greu sa ajungi la el. nici Ariciul" nici %epurele nu stiau sa se
catare in copac. !ar o mana de ajutor trebuie sa dea.
,-a gandit Ariciul din nou cu folos.
- ,tai in picioare langa copac" cu fata spre el - a poruncit el %epurelui.
%epurele a facut precum i s-a spus. Ariciul a asezat 0uisorul pe capatul betisorului" s-a
urcat pe umerii %epurelui" a ridicat cat a putut betisorul" ajungand chear aproape de
cuib.
0uisorul a mai ciripit odata si a sarit drept in cuib.
Ce s-au mai bucurat tatal si mama lui5 .burau in jurul %epurelui si Ariciului ciripind4
- /ultumim" multumim" multumim5
%epurele ii spuse Ariciului4
- Bravo" Ariciule5 Bine gandit5
- Asta-i buna5 u eu" ci betisorul cel nazdravan - in sus - ridicator.
Au intrat in padure. Cu cat inainteaza" cu atat padurea este mai deasa" mai
intunecoasa. %epurasului i se face frica. !ar Ariciul nu se lasa4 merge inainte si cu
betisorul da crengile la o parte.
!ar deodata" de dupa un copac" le sare in fata un lup" le inchide calea si maraie4
- ,tai5
%epurele si Ariciul s-au oprit.
'upul isi linge botul" clantane din dinti si zice4
- Cu tine" Ariciule" n-am nici o treaba" esti tepos" dar pe tine" 1recheatule" am sa te
infulec cu blana cu tot5
%epurasul a inceput sa tremure de frica" s-a facut alb ca varul si nu se mai putea
clinti din loc" de parca picioarele i-ar fi infipte in pamant. A inchis ochii - acum o sa-l
infulece lupul.
umai Ariciul nu s-a pierdut cu firea4 a apucat zdravan betisorul si din toate
puterile l-a lovit pe lup pe spinare.
'upul a urlat de durere" a facut un salt inapoi" si" pe-aci ti-e drumul...
#ugea de-i sfaraiau calcaiele" fara sa se uite in urma sa.
- %ti multumesc" Ariciule" m-ai salvat si din gura 'upului5
- u eu" ci betisorul nazdravan - ce loveste - in - dusman" a raspuns Ariciul.
,i au pornit mai departe. Au trecut prin padure si au iesit la drum deschis. !ar drumul
era greu" tot in urcus.
Ariciul inainteaza" sprijinindu-se in betisor" dar bietul %epure a ramas in urma" mai
sa se prabuseasca de oboseala.
0ana acasa nu mai este mult" dar %epurele nu mai poate sa mearga.
20
- u-i nimic - a zis Ariciul" - tine-te de betisorul meu.
,-a prins %epurele de betisor" iar Ariciul il trage dupa el.
,i %epurelui i s-a parut ca-i este parca mai usor sa mearga.
- 1ite - zice el Aeiciului - betisorul - tau- nazdravan m-a ajutat si de aceasta data.
Asa l-a dus Ariciul pe %epure pana acasa" unde de multa vreme il asteptau
%epuroaica si %epurasii...
,e bucura cu totii de revedere" iar %epurele ii spune Ariciului4
- +hei" daca n-ar fi fost betisorul tau fermecat" n-as fi ajuns sa-mi mai vad
casa.
&ade Ariciul si ii raspunde4
- %ti daruiesc tie acest betisor" poate ti-o mai fi de folos.
%epurele insa s-a impotrivit4
- !ar ce-o sa faci tu fara betisorul - asta - fermecat?
- ici o grija - a raspuns Ariciul" - oricand se poate gasi un betisor" dar nazdravania
lui - si a facut semn spre frunte - dar nazdravania lui uite unde este5
Acum %epurele a inteles totul4
- Adevarat ai grait4 important nu este betisorul" ci mintea luminata si sufletul bun5
21
BORA !ANULUI
Era odata un om foarte sarac si cu o puzderie de copii" unul mai infometat decat
celalalt. A muncit el o saptamana pentru un caus de graunte si dupa ce s-a dus la
moara si a iesit cu un caus de faina" s-a iscat un vant puternic care i-a imprastiat toata
agoniseala.
-mul nostru s-a suparat si s-a hotarat sa mearga si sa astupe borta vantului. )oti
radeau de dansul" dar el era cat se poate de hotarat. 0e drum s-a intalnit cu !umnezeu
si cu ,fantul 0etru" dar nu i-a recunoscut" pentru ca aratau mai altfel" tocmai ca sa nu
fie recunoscuti.
!umnezeu i-a spus omului sa lase in pace borta vantului" ca tot e prea departe si
sa mearga acasa.
--mule" i-a mai bine nuca aceasta" ca-i fermecata si cand vei ajunge acasa" dar
numai si numai atunci" sa-i spui4 7uca deschide-te57
-mul a multumit pentru nuca si s-a intors din drum. A venit noaptea si el a poposit
la un necunoscut. A povestit cum era treaba cu nuca si s-a culcat sa doarma. ,otia
gazdei a schimbat nuca cu una obisnuita si dupa ce i-a spus4 7uca deschide-te57 din
nuca au iesit vite" cai" oi si cate si mai cate.
Cand a zis si omul la el" 7uca deschide-te57" din nuca ce sa mai iasa" ca doar nu
era o nuca fermecata. -mul s-a maniat din nou si a pornit la drum sa-l i-a la rost pe cel
care i-a dat nuca si sa mai astupe si borta vantului. Cand l-a intalnit pe !umnezeu" iar
nu l-a recunoscut" ca arata cu totul altfel decat data trecuta. Acum l-a trimis pe om
indarat cu un magar caruia trebuia sa-i zica4 7/agar" baliga-te57" dar numai acasa la el.
'a intoarcere a poposit la acelasi om" care i-a schimbat nuca. A povestit patania" iar
omul si sotia lui" dupa ce s-au imbogatit pe seama prostului" abia asteptau sa-i fure si
magarul. )ocmai treceau prin sat niste tigani si hapsanul a cumparat de la ei un magar"
pe care l-a schimbat cu cel al omului. /agarul i-a umplut astfel si de bani.
!egeaba a batut omul acasa magarul" ca nu vazu de la el nici un galben. Acum s-a
suparat si mai rau. ,-a gandit ca-l va snopi in bataie pe cel care i-a dat magarul si de
data aceasta cu siguranta va astupa borta vantului.
Acum !umnezeu" care ii aparu sub alt chip i-a daruit o carje si borta vantului a
ramas iar neastupata. Cel la care tot poposea ardea de nerabdare sa vada ce bogatii ii
va mai aduce. Cand a vazut carja" a luat-o si a fugit cu nevasta-sa de s-au inchis in
pivnita. !ar cand au zis 7Carja incarjeste-te7" carja a inceput sa-i bata si nu s-a mai
oprit.
!imineata" omul nostru s-a trezit de vaicarelile ce veneau din beci. %-au inapoiat
omului si nuca si magarul si carja dupa ce au fost batuti mar.
22
-mul nostru era acum atat de bogat ca nu mai stia ce sa mai faca cu mot. A cumparat
seminte de aur si din ele a crescut un lan cu totul si cu totul de aur" de a ajuns vestea si
la imparat.
%mparatul a trimis soli" ca ar vrea si dansul niste seminte de aur. !ar omul a zis ca
nu-i da si gata.
%mparatul a venit cu oaste ca sa-l invete minte pe om. Acesta a iesit si a spus4
7Carje" incarjeste-te" la tot soldatul cate doua si la imparatul noua57 si-i puse pe fuga.
!e-atunci omul nostru a trait bine si nu l-a mai deranjat nici imparatul.
23
BUNICUA $OLL#
A fost odata ca niciodata o femeie care traia intr-un satuc" impreuna cu cele doua
fiice ale ei" dintre care una ii era fiica vitrega. #ata vitrega era foarte harnica si facea
toate treburile gospodariei4 avea grija de animale" deretica in curte" si pe deasupra" mai
stia sa si teasa foarte frumos. Cealalta era insa tare sluta si lenesa. )oata ziua nu facea
alt ceva decat sa se gandeasca la cum sa faca o noua boacana. %ntr-o zi" fata cea rea
fura din cosulet fusul surorii vitrege si il arunca in fantana. 2oia ca mama ei sa se
supere pe biata orfana si sa o pedepseasca. #ata cea buna se intrista vazand ca toata
munca ei fusese in zadar. Bietei copile ii era insa si mai tare frica de mania mamei sale
vitrege. u stia ce sa faca si" in cele din urma" se hotara sa coboare in fantana" sa
caute fusul pierdut. !upa ce cobora o buna bucata de drum" fara sa dea de fundul
fantanii" micuta orfana lesina" iar cand se trezi" vazu ca se afla pe o pajiste foarte
frumoasa" insorita si plina cu flori. %i era teama sa se intoarca la mama ei vitrega" care
ar fi pedepsit-o fara mila" asa ca se hotara sa ramana pe pajistea fermecata" sperand
ca cineva sau ceva ii va alunga intr-o buna zi tristetea. #ata porni iar la drum si merse si
merse" pana cand ajunse langa un cuptor. Cuptorul era plin cu paini" care insa nu erau
paini obisnuite" caci aveau glas si stiau sa vorbeasca4
- ,coate-ne repede5 ,coate-ne" ca altfel ne ardem5 ,untem" coapte de mult5
#ata orfana lua frumos lopata de lemn si scoase pe rand toate painile. !upa ce
cinsti astfel cum se cuvine munca celui ce facuse painea" isi vazu mai departe de drum.
,i cum mergea" pe marginea drumului zari un pom plin cu mere. #ructele coapte erau o
povara grea pentru crengi si pomul ii ceru ajutorul fetei4
- ,cutura-ma5 ,cutura-ma5 )oate fructele mele sunt coapte5
,i fata - care avea suflet bland si bun - ajuta si pomul. !ar nu se opri" ci isi
continua drumul. Cu cat patrundea mai adanc in padure" cu atat mai frig i se facea.
%n cele din urma" ajunse la o casuta" acoperita in intregime de zapada.%n casuta"
langa soba" statea o batranica" pe al carui chip stralucea un zambet plin de blandete. -
primi cu bratele deschise pe fata" care-i dadu politicos binete si o intreba daca nu vrea
sa fie slujitoarea ei. #emeia incuviinta bucuroasa. !atoria ei era sa aiba grija de catel"
de pisica si sa deretice in fiecare zi. !ar" mai cu seama" fata trebuia sa aranjeze si sa
scuture bine asternuturile bunicutei. 0ernele trebuiau scuturate cu putere" de sa le
mearga fulgii. ,i asta pentru ca batranica cea buna" care ii oferise adapost fetei" era de
fapt bunicuta Holle.
Cand pernele ei erau scuturate astfel" incat sa zboare fulgii din ele" atunci ningea
in toata lumea. #ata era foarte harnica si priceputa. +a avea grija de catelul si pisica
jucausa" facea curatenie in fiecare zi si niciodata nu uita sa scuture pernele" asa cum i
se ceruse. Bunicuta Holle zambea multumita si era fericita ca daduse peste o fata atat
24
de blanda si buna" care era tot timpul vesela si avea mereu cate un cuvant bun pentru
toate pasarile si pentru toate animalele padurii.
#ata sluji la bunicuta timp de un an. !upa ce trecu anul" se hotarase sa se intoarca
la mama si la sora ei vitrega. Bunicuta Holle ii porunci sa se duca sub streasina casei si
sa tina bine sortul. Apoi rosti cuvantul magic si picaturile de ploaie se transformara in
banuti de aur. Aceasta fu rasplata pentru bunatatea ei si pentru grija ce le-o purtase
catelului si pisicii" dar mai ales pentru ca scuturase intotdeauna pernele.
Cu banutii de aur primiti de la bunicuta Holle" fata porni spre casa" intorcandu-se la
mama ei vitrega si la sora cea sluta si lenesa. Amandoua fura tare mirate" cand o
vazura in curte. #ata se schimbase" zambea" iar sortul ei era plin cu banuti de aur. #ata
cea sluta a femeii incepu s-o descoase pe sora ei vitrega" caci era tare curioasa sa afle
unde fusese si de la cine primise banutii de aur.
!upa ce le-a povestit totul de-a fir a par" sora cea vitrega se hotara si ea s-o caute
pe bunicuta Holle" caci tare-si mai dorea sa se imbogateasca. ,i" uite-asa" pleca
de-acasa si fata cea lenesa. 0e drum" se intalni si ea cu painile din cuptor" dar nu le
ajuta. Apoi pomul o ruga sa-l scape de povara grea a fructelor coapte" dar ea se facu ca
nu-i aude rugamintea. Ajunse apoi si ea la casuta bunicutei Holle" care o intreba daca
nu vrea sa-i fie slujitoare. !ar fetei lenese nu-i placea munca. u matura prin casa" nu
hrani catelul si pisica si nici o data nu scutura pernele. Asteapta doar ziua in care se va
implini un an de la plecarea ei de acasa" sperand ca va fi rasplatita" la fel ca sora ei
vitrega. Cu chiu" cu vai" trecu si anul sorocit.
Bunicuta Holle isi lua ramas bun si de la aceasta fata" poruncindu-i sa mearga la
streasina casei. &osti din nou cuvantul fermecat" dar" in loc de banutii mult asteptati"
incepu sa curga smoala. #etei i se facu rusine si se intoarse cu capul plecat spre casa.
Cand o zari" cocosul se urca pe ghizdul fantanii si striga4
- Cuuucuriiiguuuu" s-a intors fata cea lenesa5 A venit cu buzunarele goale. Ce
rusine5
#ata arata de ti-era mai mare mila4 din par ii curgea smoala" iar hainele ii erau tare
murdare.
%i povesti mamei sale cum fusese la bunicuta Holle si ii spuse ce rasplata primise
in schimb. Abia acum pricepu fata ca nu se purtase asa cum se cuvenea si isi dadu
seama ca munca nu trebuie dispretuita. /ai intelese ca nu are voie sa leneveasca"
asteptand ca altii sa munceasca pentru ea si s-o serveasca. %si ceru iertare de la sora ei
vitrega si o ruga sa nu fie suparata pentru necazurile pe care i le pricinuise.
#ata cea buna o ierta bucuroasa si isi imparti banutii cu mama si sora ei. Apoi
traira fericite pana la adanci batraneti
25
C
CAR#A %UNGL#I
A fost o data ca niciodata un baietel care s-a ratacit in jungla. )igrul ,here <han
era gata" gata sa-l manance" dar copilul s-a ascuns in vizuina lupilor. /ama 'upoaica l-
a luat si l-a ingrijit alaturi de puii ei.
Baietelul a primit numele /o=gli.
'upul A(ela" pantera Baghera si ursul Baloo s-au imprietenit cu el si i-au dezvaluit
toate secretele padurii. /o=gli era istet si invata foarte repede.
/o=gli era fericit in jungla8 sarea in apa ca broastele" inota ca pestii si se catara in
copaci ca maimutele. !ar" pentru ca era iscusit la toate" /aimutele #lecare s-au gandit
sa-l rapeasca.
%ntr-o seara" pe cand toate animalele dormeau" ele l-au adus pe /o=gli in inima
padurii" in Cetatea /aimutelor.
Baloo" Baghera si pitonul <aa au reusit sa-l elibereze dupa o lupta grea.
)igrul ,here <han a stat la panda zile-n sir ca sa-l manance. !ar prietenii lui
/o=gli care-l iubeau foarte mult" i-au spus baiatului despre aceasta primejdie. Cu
ajutorul lor" /o=gli s-a pregatit sa-l infrunte pe tigru.
Cand ,here <han a aparut" /o=gli i-a trimis in intampinare doua cirezi de bivoli
puternici. !esi era foarte fioros" tigrul nu s-a putut apara si a murit strivit de copitele lor.
/o=gli era prieten cu toate animalele" dar in ultimul timp se simtea mereu singur8
venise timpul sa traiasca printre oameni.
+l si-a luat ramas bun de la prietenii lui si a pornit spre satul de la marginea
padurii.
Cand a ajuns acolo" /o=gli a intalnit o fetita frumoasa care spala rufe in apa raului
si s-a imprietenit cu ea. Baiatul a inceput o noua viata dar niciodata nu i-a uitat pe vechii
prieteni din padure5
26
CARUA CU ABURI
A fost odata...
1n pitic foarte ingenios. egustor fiind" el cumpara si revindea tablouri vechi"
pendule" mobile vechi" pe scurt4 toate vechiturile care nu mai foloseau la nimic. ,aracul
pitic insa era tare plapand si transportul obiectelor grele il obosea mult. oaptea"
deoarece suferea de insomnie" el muncea la realizarea unui vechi proiect4 construirea
unei carute cu aburi pentru transportul cumparaturilor sale. %ntr-o buna zi" dupa o mie si
una de incercari nereusite" negustorul isi vazu eforturile rasplatite. /asinaria" formata
dintr-un mare butoi prevazut cu roti" functiona la perfectie5
0entru a o inaugura" prietenii piticului au organizat o mare petrecere. Apoi" piticul a
pornit la drum8 putea" in sfarsit" sa mearga la oras"unde spera sa faca afaceri de
succes5 ,perantele sale se adeverira4 cumpara o mare cantitate de vechituri la un pret
foarte bun. -muletul isi freca mainile multumit. !ar soarta ii rezerva multe surprize5
oapte" pe drumul de intoarcere" se starni din senin o furtuna si se rataci. Cu cat
inainta mai mult" cu atat se adincea in bezna noptii" orbit de fulgere si inspaimantat de
bubuiturile de tunet. !eodata...0leosc5 Caruta cu aburi cazu intr-un lac. !eodata" ciuli
urechile4pe masura ce ceata se risipea" incetul cu incetul" se intetea un concert de
oracaieli...Broaste5... +rau peste tot4 in apa" pe mal" printre trestii8 ce mai" era incercuit
de broaste5 - adevarata zarva anunta sosirea regelui broastelor. Cand acesta isi facu
aparitia" pe tot cuprinsul lacului nu se mai auzea nici un 7oac7. 7Ce faci tu in regatul
meu?7" striga el piticului. Acesta ii raspunse balbaindu-se4
- %ertati-ma" /aiestatea voastra... Asta-noapte am cazut in lac5
- Asta vad5 %nsa nimeni nu are voie sa intre in lac fara aprobarea mea.
- !ar" /aiestatea voastra... -am stiut..." se scuza piticul.
- +ste inadmisibil5 ,i ce contine aceasta ciudata masinarie?" continua regele.
- -" niste lucruri vechi" fara valoare5" raspunse piticul" deschizand usile carutei.
Atunci" regele" care isi construise o cabana in stufaris" avu o idee4 7)e voi ajuta sa
scoti caruta din lac" cu conditia sa-mi dai tot ce e in ea57
%mpodobita cu toate aceste obiecte frumoase" cabana sa ar fi avut aerul unui
adevarat palat. Bietul pitic avea lacrimi in ochi4 sa-si piarda el" dintr-o prostie" toate
cumparaturile5 %nsa ii veni o idee ingenioasa47!e acord" ,ire" va voi da totul. u va cer
decat o favoare4 lasati-mi doar cele cateva fleacuri ce vor incapea in interiorul micii mele
esarfe rosii57
&egele consimti foarte fericit4 7Accept5 Ai cuvantul unui rege57 Apoi oracai un ordin.
!e indata sosira" marsaluind in cadenta" broastele $arzii &egale" cu pieptul scos in
afara. $eneralul insusi dirija operatiunile" dar soldatii sai nu erau destul de puternici
pentru a scoate caruta pe mal. Asa fu nevoie sa cheme in ajutor un castor si doua vidre.
%n cele din urma" caruta fu scoasa din apa. Atunci" profitand de entuziasmul general"
27
piticul se furisa in caruta cu aburi. +l desira esarfa" pana cand obtinu un fir lung de lana
rosie" apoi iesi si il infasura in jurul carutei sale.
&egele" afland de succesul operatiunii" veni sa-si ceara rasplata.
Atunci piticul ii reaminti de promisiunea facuta4 72-ati dat cuvantul de rege ca tot
ceea ce incape in aceasta esarfa ramane proprietatea mea5 &egret" ,ire" dar nu va
datorez nimic57
&egele broastelor pricepu ca fusese pacalit. u-i mai ramanea decat sa se tina de
cuvant. Cel putin" va intra in istorie ca un rege credincios promisiunilor sale. Asa ca rosti
solemn4 79uramantul unui rege este sfant5 %a-ti toate lucrurile si du-te cu !umnezeu57
%ntors in padure" piticul se hotari sa ofere micile sale 7comori7 prietenilor sai4 7/ai
bine vi le dau voua decat acelei broaste netrebnice57 1rsuletului" intinzandu-i un borcan
mare cu miere" ii zise4 7%ata un desert adevarat5 ectar pur57 Apoi" adresandu-se
multimii bucuroase" mai spuse4 7%n schimb" voi imi veti tricota o noua esarfa rosie57
28
C#L# R#I RODII AURI#
A fost odata un imparat" si avea un fecior8 acesta" sezand la fereastra" vede o
baba batrana" care venea cu tivga sa ia apa de la fantana. Ce-i vine lui" ia o piatra si
aruncand-o catre fantana" nemereste drept in tivga" si aceasta se sparge8 baba" care
simtise de unde venise piatra isi aunca ochii la fereastra imparatului si vede pe fiul de
imparat facand haz8 atunci baba zise4
- 0ana nu vei gasi cele trei rodii aurite" sa nu te insori" dragul mamii8 si se intoarse
acasa trista si fara tivga si fara apa.
#iul de imparat" auzind acest blestem" statu" si dupa ce se gandi mult timp la
rodiile aurite" se aprinse dorinta in el de a le vedea si de a le avea8 deci se duse la tata-
sau si-i zise4
- )ata" sa-mi faci trei randuri de haine de fier" caci am sa fac o calatorie mare.
,i toata silinta ce puse imparatul a opri pe fiul sau de la aceasta" fu in zadar.
!aca vazu si vazu ca nu-l poate opri" porunci si numaidecat i se si facu hainele8
dupa ce le lua" fiul imparatului incaleca si pleca.
1n an de zile trecuse de cand calatorea8 ajunsese prin pustietati nelocuite de
oameni" si tot ratacind in sus si in jos" doua randuri de haine se rupsera si le lepadase.
estiind ce sa faca" hotari a mai merge catva" si daca nu va putea descoperi nimic" sa
se intoarca.
Abia mai facu cativa pasi si iata ca zari o coliba. ,e repezi intr-acolo iute ca
sageata si indata si ajunse. Cand" o matusa sihastra" cum il vazu" ii si zise4
- !a bine" flacaule" cum ai ajuns p-aici pe unde nu se vede pasare cu aripioare"
dar incamite om cu picioare?
- /ama" zise fiul de imparat" caut cele trei rodii aurite8 nu stii d-ta incotro se pot
afla?
- u stiu" dragul mamii" nici n-am auzit pana acum de asa minune" dara poate
soru-mea sa stie" care sade putin mai departe de aici8 de ai curaj sa mai mergi" poti sa
o intrebi pe dansa.
-astepta sa-i zica de doua ori" si o tuli intr-acolo repede si merse" si merse" cale
lunga neumblata" pana ce dete de o alta coliba" de unde asemenea iesi o matusa
sihastra" si mai batrana" si mai scofalcita" care si ea ii zise4
- Cum ai ajuns p-aici" om cu picioare" pe unde unde nu vine nici pasari cu
aripioare?
- /ama" zise fiul imparatului" caut cele trei rodii aurite" si dorinta de a le avea m-a
adus p-aici" nu stii d-ta incotro se afla?
'a auzirea acestor vorbe" batrana incepu sa planga" apoi ii raspunse4
- Am avut si eu un fecior" care auzise despre acele blestemate rodii" si care" tot
umbland dupa ele" intr-una din zile se intoarse schiop si in cele din urma isi rupse si
29
capul pentru ele8 daca as fi stiut atunci" dragul mamii" cum sa le gaseasca cineva fara
primejdie" nu-mi pierdeam copilasul.
Cum auzi flacaul nostru" incepu a se ruga sa-i spuie cum sa faca sa le ia" iara
batrana il povatui cum sa umble si cum sa se poarte" si daca va izbuti" l-a jurat pe
tineretele lui ca sa se intoarca tot pe acolo" ca sa-i arate si ei acele rodii" dupa care sa
prapadit fiul sau.
!upa ce i-a fagaduit ca se va intoarce" i-a multumit pentru sfaturile cele bune ce a
priimit de la dansa" si ca o naluca pieri dinaintea ei" cand" dupa o calatorie inca do
saptamana si mai bine" vazu un balaur cu o buza in cer si cu alta in pamant. indata ce
ajunse la dansul ii zise4
- Buna ziua" frate" si trecu inainte.
- %ar balaurul ii raspunse4
- oroc bun" frate.
Ajunse apoi la o fantana" mucegaita si plina de namol4 el se apuca indata de curati
si primeni apa din fantana si-si cauta de drum pana dete de niste porti incuiate" pline de
praf si de paianjeni8 curati acei paianjeni" scutura praful" dete poarta de perete si trecu
inainte. %n drumul sau intalni o brutareasa care stergea un cuptor cu tatele sale8 cum o
vazu" ii dete buna ziua" si taindu-si o bucata din haina sa" ii zise4
- )ine asta" leiculita" de sterge cuptorul.
%ara ea" luand-o" ii multumi.
'a spatele cuptorului" fiul imparatului vazu o gradina ca un rai" in care se rataci
catva timp.
%n cele de pe urma vazu cele trei rodii cum atarna de o craca in pom8 isi facu curaj"
scoase cutitasul si taie craculita de care erau atarnate" si o tuli d-a fuga inapoi.
-apuca sa faca zece pasi si toata gradina incepu sa tipe si sa cheme in ajutor pe
brutareasa" portile" fantana si pe balaur.
- Ba aia-i vorba" raspunse brutareasa" ca de cand sunt urgisita a sta aci" nu s-a
indurat nimeni sa vie a ma scuti de arsatura de toate zilele.
- Ca alt gand n-am" raspunsera portile" ca de cand suntem facute" n-a venit nimeni
sa ne mai scuture" sa ne deschiza" de intelenisem asa.
- Ba sa ne iertati" zice fantana" ca de cand sunt facuta" mana de om n-a venit sami
curete apele" incat ajunsesem a ma imputi.
- Ba ca chiar" raspunse si balaurul" ca de cand sunt osandit a sta cu gura cascata
si cu ochii sticliti la stele" nimeni nu mi-a dat macar o buna ziua" si sa-mi zica frate.
Acest om ne-a scapat de urgia ce era pe noi" si ne vom cauta de treaba.
#iul imparatului" care facuse intocmai cum il invatase batrana" se intoarse pe la
dansa si dupa ce-i multumi si-i dete si ei cate ceva" pleca sa se intoarca la imparatia
tatalui sau.
30
0e drum" ce-i veni lui" vazand ca nu mai poate rabda" scoase cutitasul si taie una
din rodii" ca sa guste si sa se incredinteze de bunatatea lor. Cand" ce sa vezi? !eodata
iese din rodie o fata" ca o zana de frumoasa" si indata incepu a striga cu glas mangaios4
- Apa" apa" ca mor.
%ntoarse fiul imparatului ochii in toate partile sa vaza apa8 dara geaba" apa nu era"
iara fata cazu si muri8 p-aci era sa caza si el" dara se tinu.
)ot mergand el" nu putu sa tie pana sa nu guste dintr-o rodie si scoase cutitasul de
taie inca una8 deodata" iese si dintr-insa o fata ca o zana" si moare ca si cea dintai"
fiindca n-avu apa sa-i dea.
/ahnit de ciudata intamplare" mergea catre imparatia tatalui sau cu rodia care ii
mai ramasese" si se uita la dansa ca la un cires copt8 si merse pana ajunse la o campie
frumoasa pe unde incepu a cunoaste urme de oameni. Aici ii mai veni inima la loc" si se
puse jos sa se odihneasca nitel. $andul lui nu se lua de la rodii si de la fetele cele
frumoase ce murisera8 si tot gandindu-se se aprinse in el dorinta de a gusta din rodia pe
care o mai avea" incat nemaiputandu-se tine" otari sa o taie si pe aceasta" dara
temandu-se sa nu i se intample ca si cu celelalte" cauta o fantana" lua apa in caciula" si
acolo" la umbra unui copaci mare" taie si rodia care ii mai ramasese" cand ce sa vezi?
1nde iesi o fata ca soarele de frumoasa" si cu parul de aur.
- Apa5 apa5 striga ea.
,i el ii dete de bau si o stropi cu apa" si asa scapa fata cu viata.
#iul imparatului ii da tarcoale" si se tot minuna de frumusetea si de gingasia ei.
Apoi o lua de mana si ii zise4
- ,otie sa-mi fii si ea primi.
+l nu voi sa o duca pe jos acasa la tata-sau" ca sa nu osteneasca" fiindca o vedea
ca era putintica la trup incat ar fi baut-o intr-un pahar de apa" si asa de subtirica de
parca era trasa prin inel.
+l o povatui sa se urce in pomul de langa fantana" si ii zise sa-l astepte acolo pana
se va intoarce de la tatal sau cu cara imparatesti si cu calareti" ca sa o ia" fiindca el
cunoscuse locurile ca nu mai este asa departe.
#ata cea frumoasa zise copaciului sa se lase jos" si el se lasa" apoi se puse in el si
se ridica. #iul imparatului ramase cu gura cascata uitandu-se la ea si la minunea cum
de se lasase si se ridicase copaciul" apoi" rupand-o d-a fuga" sa te pazesti" parleo" ca ii
sfaraia calcaiele de iute ce se ducea.
u trecu mult de cand se duse fiul de imparat" si o fata de tigan veni sa ia apa din
fantana" dar cand vazu chipul care stralucea in apa" crezu ca e al ei" si" spargand
ulciorul" se intoarse fuga la muma-sa4
- u ma mai duc la apa" zise ea" o frumusete ca a mea nu aduce apa.
- !u-te la apa" arapino" ce tot spui astfel de fleacuri" ii zise ma-sa" aratandu-i
coceanul maturei.
+a se duse si iara se intoarse" ca si intai" fara isprava si tot cu astfel de vorbe.
31
/a-sa intelese ca acolo nu e lucru curat si ii dete un ac vrajit sa-l tie in par" si o
invata ce sa faca cu el la intamplare de ar da peste cineva p-acolo" si o trimise iara.
)iganca" cum ajunse la fantana" cata in sus si vazu de unde venea in fantana acel
chip ingeresc.
- ,uie-ma si pe mine acolo" rogu-te" zise tiganca" uitandu-se gales catre zana
frumusetilor.
%ara fata cu parul de aur zise copaciului de se lasa" lua pe tiganca ca sa-i tie de
urat" si copaciul se ridica la loc.
,tand ele la vorba" tiganca se lingusi si ruga pe fata" ca de voieste sa doarma
nitel" sa puie capul in poala ei" si ea ii va cauta in cap.
#ata se indupleca si se puse cu capul in poala tigancei" si" cand era sa o fure
somnul" tiganca ii infipse acul otravit in cap" iara fata se facu o pasarica cu totul si cu
totul de aur" si incepu a zbura de colo pana colo" pan cracile pomului.
Atunci tiganca zise4
- Ah5 fata de lele ce mi-ai fost" cum mi-ai scapat" eu socoteam ca dormi" dara" fie"
tu n-o sa-mi scapi" iti viu eu tie de hac.
u trecu multe zile si iaca si fiul de imparat cu oaste si calareti si cu cara
imparatesti veni ca s-o ridice8 iara tiganca" cum il vazu" ii zise4
- !a bine" imparate m-ai lasat sa te astept atata" incat soarele mi-a ars fetisoara si
vantul mi-a batut perisorul.
%mparatul" cum o vazu" ramase la indoiala si nu-i venea sa creaza ca ea este zana
pe care o lasase el acolo.
!ara" dupa vorbele ce-i zise" pare ca ar fi crezut" si deci se indupleca si o lua.
u stiu cum" nu stiu ce fel" dara parca-i spunea inima ca n-o sa fie ea8 in sfarsit"
daca nu vazu pe altcineva" pleca cu ea" si nu stia cum sa faca sa nu creaza tata-sau ca
spunsese minciuni.
Cand ajunse la curtea imparateasca" le iesi imparatul inainte" si ramase inmarmurit
cand vazu in loc de zana frumusetelor" cu fata ca soarele si cu parul de aur" pe o
arapina neagra ca fundul caldarei. ,i macar ca fiul sau il incredinta ca soarele ii arsese
fetisoara si vantul ii batuse perisorul" imparatului tot nu-i venea sa creaza. insa n-avu ce
face8 de bine" de rau ii puse intr-o parte a palatului si tot amana cununiile.
!-a doua zi chiar" in gradina imparateasca" in toate diminetile" venea o pasarica si
canta cu dor de-ti rupea inima8 apoi striga cat ii lua gura4
- $radinar5 !oarme imparatul?
- !oarme" ii raspundea gradinarul.
- ,a doarma somn dulce si mai dulce" de pe capatai sa s-aridice" adaoga pasarica.
!ara cioroaica de imparateasa doarme?
- !oarme" ii raspundea.
- ,a doarma somnul de urgie" de acum pana-n vecie.
,i pe care pom se punea de canta" pe loc se si usca.
32
$radinarul spuse imparatului toata siretenia cu pasarea si cum se usuca pomii pe
care se punea ea de canta. imparatul se lua de ganduri.
/ai toti pomii din gradina se uscara in cateva zile" mai ramasese unul. Atunci
imparatul porunci sa puna pe fiecare craculita cate un lat" si asa se si facu8 iara a doua
zi" in revarsat de zori" veni la imparatul cu pasarea de aur care dedese in lat. imparatul
porunci de-i facu o colivie cu totul si cu totul de aur" puse pasarea in ea si" de dragul ei"
o tinea pe fereastra lui.
)iganca" cum auzi de istoria cu pasarea" ii trecu un fier ars prin inima. ,e facu
bolnava" mitui pe toti vracii cari spusera imparatului ca pana nu va taia pasarea de aur
si sa dea imparatesei sa manance din ea" nu se va insanatosi.
0lin de scarba imparatul nu se putea invoi la asta" dara" dupa rugaciunea fiului
sau" o dete8 ramase insa nemangaiat si din ce in ce ura mai mult pe tiganca.
'uara" deci" pasarea si o taiasera" o fiersera si o duse imparatesei8 iara ea" dupa
ce se prefacu ca se insanatoseste" incepu a se gati de cununie.
!in sangele pasarelei crescu la fereastra imparatului un brad inalt si frumos" si era
o minune cum de intr-o noapte crescuse asa de mare si falnic. %mparatul chema pre
gradinar si-i porunci sa aiba cea mai marei ingrijire de acel pom. %ara tiganca" cum auzi"
n-avu odihna si-i puse gand rau. 0ricepuse" dracoaica" ca inca nu scapase cu totul si cu
totul de primejdie.
,e facu iara bolnava" mitui iara pe vraci" cari spusera imparatului ca pana nu va
taia bradul sa-l fiarba si cu apa aceea sa-i faca baie" nu va trece imparatesei.
%mparatul se supara pana la suflet" vazand ca logodnica fiului sau e piaza rea"
fiindca de cand a venit ea" n-a avut parte de nici un lucru ce i-a fost lui drag.
'asa sa taie si bradul ca sa nu mai aiba nici un cuvant a-l mai supara cineva cu
ceva" si se hotari ca de aci inainte sa nu mai faca pe voia nimanui" daca ar mai da
peste ceva care sa-i placa.
0e cand taia bradul" la care toata lumea se uita cu jind" o batrana cersetoare se
opri si ea sa priveasca langa cealalta lume" si cand vru sa plece" lua cu dansa o surcea
ce cazuse de la o tandara a bradului si o duse acasa. Baga insa de seama ca era un ac
infipt in surcea8 ea il scoase8 si fiindca surceaua era oarecum maricica si lata o facu
capac la oala care o avea si ea dupa sufletul ei.
A doua zi pleca in prosteala ca totdauna8 dara cand se intoarse acasa" ramase
incremenita vazand coliba maturata si deretecata de-ti era draga inima sa privesti.
u intelegea baba ce minune sa fie asta" adica cine sa fi venit sa-i faca ei astfel de
bine.
Cateva zile urma tot astfel8 in sfarsit hotari sa pandeasca" doara va da peste cel
ce-i dereteca si-i pune toate alea la randuiala lor pan coliba si asa si facu. %ntr-o zi dupa
ce pleca" ea se ascunse si" uitandu-se pe furis" pe crapatura usii" vazu cum din capacul
oalei sari o fata mai alba decat neaua si cu parul de aur.
- Cine esti" mama" zise ea" de imi faci astfel de bine?
33
- - fata fara triste" zise ea8 daca ma primesti sa sez la d-ta" mult bine ti-oi face si
eu dumitale.
,e invoira si ramase8 ba inca baba se mandrea" ca asa fata nici in casa imparatilor
nu se gasea" frumoasa si vrednica.
Baba mergea mereu in prosteala" cum invatase ea" dara intr-o zi ii zise fata sa-i
cumpere din targ panza si matase rosie si verde8 baba" biet" din paralele ce adunase
din cersit" ii cumpara.
#ata isi cusu toata istoria pe doua sangulii8 si dupa ce le ispravi" zise babei sa se
duca cu dansele la imparatul" si cand va fi pe tron alaturea cu fiul sau" sangulia cusuta
cu verde sa o puna pe genuchii imparatului8 iara cea cusuta cu rosu pe ai fiului sau.
Baba asculta si se duse8 dara ostasii n-o lasa sa intre. Atunci ea facu zgomot" si
imparatul porunci sa o lase a intra. +a" cum intra" facu cum ii zisese fata" si iesi ca sa
astepte sa vaza isprava.
Cum vazura sanguliile" imparatul si fiu-sau intelesera totul. 0orunci sa cheme pe
logodnica imparatului si-i zise4
- 0entru ca o sa te faci imparateasa" trebuie sa te deprinzi a si judeca pe femei"
cand judecatorii nu se domiresc la cate un lucru. Astazi ni s-a aratat cu plangere o
femeie" care zise ca" avand un cocos de soi" cu mare cheltuiala a alergat prin tari de a
cumparat si o gaina" asijderea de soi8 ca vecina ei nu s-a multumit ca i-a omorat gaina"
dara i-a furat si cocosul si l-a dat la o gaina d-ale ei" si asa cere dreptate. Ce zici despre
aceasta?
- .ic" raspunse bahnita" dupa ce se gandi putin" ca femeia care a omorat gaina si a
furat cocosul" cu moarte sa se omoare" si cocosul sa se intoarca stapanului impreuna
cu gaina osanditei si cu ouale ce va fi facut.
- Bine ai judecat" raspunse imparatul. +u sunt femeia cu cocosul" si tu esti care l-ai
furat8 gateste-te la osanda care tu insuti ai gasit-o cu cale.
)iganca incepu a plange" a se ruga" a se jeli" dara toate fura degeaba. - dete pe
mana ostasilor care fara mila ii rasplatira nelegiuirea ce facuse.
!upa aceasta se dusera cu totii la casa babei" si fiul de imparat cu tata-sau inainte
ridicara pe fata cu toata cinstea8 si dupa ce o aduse la palat" indata ii si cununara" si
mare veselie fu in toata imparatia trei zile d-a randul" pentru ca s-a gasit vie si
nevatamata fata cu parul de aur" dupa care atata a umblat fiul de imparat" si toti cu totul
oropsea pe tiganca cand s-a auzit istoria nelegiuirilor sale.
34
CINCI PAINI
Intr-o zi de vara doi prieteni calatoreau impreuna. 1nul dintre ei avea in traista trei
paini" iar celalalt doua. Ajunsi langa o fantana" s-au asezat sa manance.
)ocmai au scos painile din traista" cand a sosit un strain si i-a rugat tare frumos
sa-i dea si lui ceva de mancare" ca nu a mai mancat de mult si nu gaseste de unde sa
cumpere. Cei doi l-au poftit pe strain langa ei si au mancat cu totii pe saturate" band
apa rece din fantana.
Cand nu a mai ramas nimic de mancat" strainul s-a ridicat sa plece" le-a multumit
frumos pentru mancare si i-a rugat sa primeasca cinci lei de la dansul" pentru binele ce i
l-au facut ospatandu-l. Cei doi nu au vrut sa primeasca" dar strainul a tot insistat si i-a
intins banii celui care a avut trei paini.
!upa ce a plecat strainul" cel care a avut trei paini i-a dat celuilalt doi lei"
considerand ca atat i se cuvine. Acesta s-a suparat imediat" cerand doi lei si jumatate"
zicand ca ei nu au vrut sa primeasca banii si a fost oricum o pomana si ce au primit
trebuie impartit frateste. ,-au tot certat ei" dar nici unul nu a vrut sa fie de acord cu
celalalt. Atunci s-au hotarat sa mearga la judecator sa le faca dreptate.
Au povestit cele intamplate judecatorului" iar acesta a intrebat4
- u esti multumit cu cei doi lei pe care i-ai primit?
- u sunt" mai vreau inca o jumatate de leu - raspunse cel care a avut doua paini.
- Bine" atunci va trebui sa ii dai tu un leu inapoi acestui om - zise judecatorul.
emultumitul intreba mirat cum se poate una ca asta.
- Cate paini ai avut tu ? - intreba judecatorul.
- !oua" domnule judecator.
- ,i omul acesta cate a avut?
- )rei.
- !eci in total cinci. ,i toate painile erau la fel de mari?
- !a" domnule judecator.
- #iecare a mancat la fel din aceste cinci paini?
- !a" domnule judecator.
- !aca am fi impartit fiecare paine in trei bucati" tu care ai avut doua paini" cate
bucati ai fi avut?
- ,ase bucati.
- %ar cel care a avut trei paini" cate bucati ar fi avut?
- oua bucati.
- !eci" in total ati fi avut cincisprezece bucati de paine. !aca fiecare dintre voi a
mancat in mod egal din aceste cincisprezece bucati de paine cate bucati a mancat
fiecare?
- Cinci bucati" domnule judecator.
35
- )u" care ai avut sase bucati de paine" cate bucati i-ai dat strainului" daca tu ai
mancat cinci?
- - bucata.
- %ar cel care a avut noua bucati de paine" cate bucati i-ai dat strainului" daca el a
mancat cinci?
- 0atru bucati.
- Atunci strainul a mancat cinci bucati de paine" una de la tine si patru de la omul
acesta. !aca v-a dat cinci lei" inseamna ca unul ti se cuvine tie si patru lei acestui om.
Asa ca da-i inapoi inca un leu.
Cel care a avut doua paini a ramas fara replica si i-a dat rusinat" dar si mai
nemultumit" un leu inapoi celui cu trei paini. Acesta a ramas uimit de judecata cea
inteleapta si s-a gandit ce bine ar fi daca in lume toate s-ar putea rezolva asa de logic si
de drept.
36
CIN# A "IS MIAU&
Catelusul dormea pe covoras langa canapea. !eodata" ca prin somn" a auzit ca
cineva a zis4
- /iau5
Catelusul a ridicat capul" a luat seama imprejur. imeni5 70robabil am visat7 - si-a
zis el" si s-a lungit pe covoras. !ar iata ca cineva a zis di nou4
- /iau5
- Cine-i acolo? Catelusul a sarit ni sus" a dat ocol camerei" s-a uitat sub pat si sub
masa. imeni5
,-a urcat pe pervazul ferestrei si a vazut un Cocos plimbandu-se prin curte. 7%ata
cine nu m-a lasat sa dorm7 - s-a gandit Catelusul si a dat fuga in curte" direct la Cocos.
- Asculta" tu ai spus 7/iau7? - l-a intrebat Catelusul pe Cocos.
- u" eu nu vorbesc... ,i Cocosul a batut din aripi slobozind un 7Cu - cu - ri - gu -
uu57
- !ar altceva nu stii sa spui? - l-a intrebat Catelusul.
- u" numai 7Cucurigu7 - a raspuns Cocosul. Catelusul s-a scarpinat cu laba de
dinapoi" dupa ureche" si a plecat acasa... !eodata" chiar langa pridvor" cineva a zis4
- /iau5
7Aha aici era57 - si-a zis Catelusul si a inceput sa scurme repede" langa pridvor" cu
toate cele patru labute.
Cand s-a facut groapa mare" de acolo a tasnit un ,oricel mic" cenusiu.
- )u ai spus 7/iau7? - l-a intrebat cu asprime in glas Catelusul.
- Chit-chit-chit - a chitait soricelul. Cine a zis asa?
- Cineva a zis 7/iau7....
- Aproape? - a intrebat tremurand ,oricelul.
- 1ite" chiar aici - a raspuns Catelusul.
- /i-e frica5 chit-chit-chit5 - a chitait ,oricelul si a zbughit-o.
Catelul a cazut pe ganduri. !eodata" chear langa cusca cainelui" cineva a spus
tare4
- /iau5
Catelusul a ocolit de trei ori" in fuga" cusca dar n-a dat de nimeni. %n cusca s-a
miscat cineva... 7Aici era... - si-a zis Catelusul. Acum am sa-l prind...7 ,-a apropiat
tiptil...
%-a sarit insa in fata un !ulau mare si latos.
- /r-r-r-r5 - a marait !ulaul.
- +u...eu vreau sa stiu...
- /r-r-r-r5
37
- !umneavoastra ati spus .... 7/iau7? - abea a ingaimat Catelusul" cu coada intre
picioare.
- +u ?5 &azi de mine" Catelule5
Catelusul a luat-o la sanatoasa cat il tineau picioarele" spre gradina" si acolo" s-a
ascuns sub o tufa. ,i" deodata" chiar la urechea lui" cineva a spus4
- /iau5
Catelusul a scos capul de sub tufa si" pe o floare" langa nasul sau" a vazut o
Albina pufoasa. 7%ata deci cine a zis /iau75 - s-a gandit Catelusul si a vrut s-o inhate cu
dintii.
- Bz-z-z-z - a bazait Albinasi l-a piscat pe Catelus chear de varful nasului.
Catelusul a scheunat si a rupt-o la fuga" iar Albina - dupa el5 .boara si bazaie4
- Bz-z-z-z - ... te pisc5 Bz-z-z ... te pisc5 A alergat Catelusul la iaz - si baldabac in
apa5
Cand ascos capul din apa" Albina disparuse. ,i deodata" cineva a spus iar4
- /iau5
- )u ai spus 7/iau7? - l-a intrebat catelusul pe un 0estisor care inota" aproape de
el.
0estele nu a raspuns nimic" a dat din coada si dus a fost in adancul iazului.
- -ac - oac - oac5 - a izbugnit in ras o Broscuta ce sedea pe o frunza de nufar. Ce
tu nu stii ca pesti nu vorbesc?
- Atunci" poate tu ai spus 7/iau7? - a intrebat-o Catelusul pe Broscuta.
- -ac - oac - oac5 - a ras din nou Broscuta. Ce prostut esti5 Broastele doar oracaie.
,i s-a aruncat in apa.
Catelusul a plecat acasa" ud" cu nasul umflat. ecajit" s-a culcat pe covoras" langa
canapea. ,i deodata" a auzit4
- 7/iau5557
A sarit in sus. 0e pervazul ferestrei sedea o 0isica" cu blana pufoasa" vargata.
- /iau5 - a zis 0isica.
- Ham - Ham - ham5 - a inceput catelul sa latre. Apoi si-a amintit cum a marait
!ulaul latos si a inceput sa maraie si el4 7/r - r - r - r57. 0isica s-a arcuit" a suierat4 7,-s-
s578 a forait4 7#ar-far-far7 - si a zbughit-o prin fereastra.
Catelul s-a intors pe covorasul sau si s-a culcat. Acum stia cine a zis 7/iau7.
38
COCOSAUL D# LA NOR#'DAM#
CAPITOLUL 1. REGELE NEBUNILOR
Paris" > ianuarie ;4?@. - multime de oameni se stransese inauntrul 0alatului de
9ustitie. +ra ziua pe care lumea o stia drept ,arbatoarea ebunilor" iar cei de acolo
venisera sa-si aleaga regele. 1n grup de actori se straduia sa joace o piesa" dar nu-i
baga nimeni in seama. Autorul" un tanar pe nume 0ierre $ringoire" incepuse sa se
necajeasca.
Cativa oameni care tocmai treceau pe-acolo se oprisera in loc cateva clipe ca sa
se uite" dupa care pufnira in ras.
- Aoleu" mare plictiseala si cu piesa asta5 strigara ei. Hai fuga sa-l alegem pe
regele ebunilor5 Ce-ar fi sa facem o intrecere de strambaturi? Cine se stramba ce-l
mai urat" acela sa fie rege5
)oata lumea izbucni in urale.
- !ati-i bataie cu piesa5 striga 0ierre $ringoire prada furiei. !ati-i bataie5
%nsa nimeni nu-l auzi.
!upa cateva minute intrecerea era gata sa inceapa. Cei ce aveau sa se poceasca
asteptau intr-o capela mica de langa sala principala. !easupra usii se gasea o
ferestruica sparta si se hotari ca fiecare" cand ii venea randul" sa-si vare capul prin
spartura si sa se strambe cat mai urat cu putinta. !eodata se ivi un chip atat de pocit"
incat gloata striga dintr-o data4
- +l a castigat5 +l sa ne fie rege5
Barbatul iesi din capela si fu recunoscut de toata lumea. +ra Auasimodo"
clopotarul din catedrala otre-!ame. umai ca el nu se strambase de loc5
!in nascare era la fel de slut si stramb cum numai trupul lui se mai lauda a fi. /ultimea
se stranse in jurul sau" ii aseaza o tichie de bufon pe capatana si il scoase pe strada in
chiote si urale.
0ierre $ringoire se uita neputincios la marea sala care se golise" iar apoi la baietii
lui actori lasati sa joace in fata nimanui. 0e urma cineva fu auzit strigand4
- Haideti sa ne uitam la +smeralda cum dantuieste5
Auzind asta" actorii se facura si ei nevazuti. ,cotand un oftat de naduf" 0ierre se
lua dupa ei.
%n 0lace de $reve" +smeralda dantuia luminata doar de palpairea unui foc. Avea
pielea aurie si parul negru ca taciunele" era tanara si frumoasa. 1itand de toata
supararea de pana atunci" $ringoire nu-si mai putu dezlipi ochii de la ea.
!intr-un unghier" un barbat invesmantat tot in negru si cu o cautatura fioroasa o privea
la randu-i pe +smeralda. !upa ce incheie dansul" fata o dadu la iveala pe !jali" caprita
alba cu cornite aurite. Cand animalul strunit de tanara incepu si el sa dantuiasca" cei de
fata izbucnira in risete. !eodata" barbatul in negru striga4
39
- Asta-i vrajitorie5
)anara tiganca se infiora si prinse sa tremure.
!intr-un alt colt al pietei se auzi o voce de femeie4
-)iganca rea ce esti5 !u-te inapoi unde ti-e locul5
Copiii incepura sa se hlizeasca.
- + pustnica aia batrana si scofalcita5 chicotira ei. -are ochi sa-i vada pe tigani. %a
auziti-o cum bolboroseste5
0e urma dadura cu ochii de alaiul care-l ducea pe &egele ebunilor si plecara in
fuga sa-l intampine. 0e data" silueta intunecata iesi din coltul umbros unde statuse
ascunsa si se duse glont spre primul rand al alaiului. $ringoire isi recunoscu in clipa
aceea maestru" pe Claude #rollo" arhidiaconul de la otre-!ame.
#urios din cale-afara" acesta se apropie de Auasimodo si-i smulse coroana de pe
cap. $loata isi tinu rasuflarea" curioasa sa vada ce avea sa urmeze.
Auasimodo era puternic ca un taur si n-ar fi fost de mirare sa-l atace pe preot. %n
loc de asta" el ingenunche supus in fata lui #rollo. 0reotul ii facu un semn numai de ei
stiut" iar pe urma pleca din piata. 'umea incerca sa-l faca pe clopotar sa se intoarca in
mijlocul ei" ca sa serbeze mai departe.
%nsa" Auasimodo ii infrunta cu o cautatura furiosa. ,e dadura cu totii inapoi
infricosati si-l lasara sa plece. ,e inapoiara la catedrala fara un cuvant. Cu douazeci de
ani in urma" #rollo il gasise pe Auasimodo in cripta unde erau lasati copiii parasiti si-l
adoptase pe micutul care era atat de slut" incat nu se indurase nimeni sa-l ia de acolo.
Auasimodo crescuse intre zidurile catedralei. %i stia fiecare cotlon si mai stia ca era
singurul camin de care avea sa-si aduca aminte vreodata.
!angatul puternic al clopotelor il asurzisera cu timpul si" chiar daca putea sa
vorbeasca" foarte rar se intampla sa deschida gura" stand mai toata vremea cu pasarile
si celelalte vietati ce-si gasisera culcus in turnul cladirii.
%i era devotat lui #rollo" care avea un renume cidat in targ. 1nii sopteau ca se
indeletnicea cu vrajitoriile - ceva caruia ii spunea magie neagra - si toata lumea se
temea de el. 1nde mai pui ca alti oameni scornisera ca insusi Auasimodo era un
demon5
CAPITOLUL 2. CURTEA MIRACOLELOR
Dupa ce +smeralda pleca din piata" $ringoire se tinu dupa ea. u avea nici o
letcaie in buzunar si nu stia unde avea sa doarma. 7)iganii sunt cumsecade7. ,trazile
urbei erau pustii si pline de umbre furisate. +smeralda mergea cu un pas sprinten" iar
bietul $ringoire se silea sa n-o piarda din ochi.
!eodata" din bezna tasnira doi barbati care o atacara pe fata. Aceasta prinse a
tipa" iar bietul $ringoire ii sari in ajutor" strigand din rasputeri4
- -priti-va5 ,tati5
40
0e urma vazu cu groaza ca unul dintre atacatori era Auasimodo5 Cocosatul se
repezi la $ringoire si-l dobori la pamant" iar apoi o lua pe sus pe +smeralda si fugi cu
ea in brate. %nsotitorul lui porni in urma lor" lasandu-l pe $ringoire sa zaca fara simtire
acolo unde fusese trantit.
+smeralda se zbatea si se lupta" strigand mereu dupa ajutor. Ca un facut" un
soldat iesi de pe o straduta si le striga rapitorilor4
- ,tati pe loc" nemernici ce sunteti5 !ati drumul fetei5
!upa aceea o lua pe tanara din bratele lui Auasimodo" care se uita la el si nu-i
venea sa creada. Barbatul din fata lui era nimeni altul decat capitanul garzii regale5
-amenii lui il urmau indeaproape si nu trecu mult mult pana cand Auasimodo fu
inconjurat de soldati inarmati. %nsotitorul lui se facuse nevazut" ca si cum nici n-ar fi
e:istat vreodata. Auasimodo incerca sa se lupte" dar soldatii erau prea multi si pana la
urma reusira sa-l lege fedeles.
+smeralda il privi pe chipesul ofiter care o salvase si il intreba sfioasa cine era.
- 0hoebus de Chateaupers" la ordinele dumitale" rosti el.
- %ti multumesc" domnule capitan" surase fata" facand o plecaciune plina de gratie
si disparand in noapte" spre marea uimire a lui 0hoebus.
%n vremea asta" $ringoire se ridica anevoie de jos. 2azu ca pe strazi nu mai era
tipenie de om si isi blestema ceasul rau. 1nde !umnezeu avea sa doarma?
)ot mergand fara tinta" nu trecu mult si $ringoire se rataci. ,imti apoi ca era urmarit si
chiar zari cateva siluete care se miscau in intuneric. ,e gandi sa faca pe loc cale-
ntoarsa" dar umbrele acelea amenintatoare nu-l lasau. /erse mai departe prada fricii si
pana la urma ajunse intr-o curte mai paraginita. %ntr-o parte se inalta un fel de han la
are carui geamuri se vedeau luminite jucause.
- 1nde ma aflu? striga el inspaimantat.
- Bine-ai venit la Curtea /iracolelor5 rase cineva din multime.
1ndeva in han" pe un butoi" sedea capetenia bandei" Clopin )rouillefou. Acesta ii
asculta povestea lui $ringoire" iar apoi ii zise4
- u noi ti-am cerut sa vii aici. Ai venit" dar acum trebuie sa platesti.
Arata undeva afara" unde o ditamai papusa atarna de o spanzuratoare" cu hainele pline
de tot felul de clopotei.
- !aca poti sa iei punga de la mogaldeata fara sa se-auda un clinchet" te lasam in
viata. !aca nu" dam papusa jos si te ridicam pe tine-n streang in locul ei5
ici nu intinse $ringoire bine mana spre punga ca incepura sa zornaie toti clopoteii" iar
cei din banda se-nghesuira in jurul noului venit si-l impinsera spre latul spanzuratorii. %i
pusesera deja funia in jurul gatului" cand Clopin vorbi din nou.
- %ti mai dam o sansa. !aca se-nvoieste vreuna din femeile de-aici sa te ia de
barbat" iti dam drumul.
- %l iau eu striga o voce.
,pre marea lui uimire" $ringoire o vazu pe +smeralda croindu-si drum spre el.
41
- /-am invoit sa-ti fiu soata doar ca sa te scap de streang" dar nu cumva sa te
apropii de mine" am cutit5 ,coase un pumnal subtire de la cingatoare" iar $ringoire se
aseza cu grija. Cum ai ajuns aici? %l intreaba tanara.
- -am stiut incotro s-o iau" raspunse 0ierre. -am nici familie" nici bani. ,unt un
parlit de scriitor.
- 0e mine m-au luat de la parinti" rosti +smeralda" aratandu-i lui 0ierre un pantofior
pe care-l tinea intr-o punga de matase. Asta-i tot ce am. !ar intr-o buna zi o sa-mi
gasesc parintii si cand or sa vada condurul" or sa ma recunoasca5
CAPITOLUL 3. STALPUL INFAMIEI
La o zi dupa ,arbatoarea ebunilor" sala tribunalului era plina ochi. )oata lumea
era curioasa" fiindca era ziua cand avea sa fie judecat Auasimodo. !in nefericire" si
judecatorul" ca si impricinatul" era surd ca o cibota. Auasimodo n-avea cum sa auda
intrebarile judelui" pe cand acesta din urma era incredintat ca i se raspundea. u trecu
mult si lumea incepu sa rada ori de cate ori judecatorul punea o intrebare. -mul legii se
infurie" crezand ca impricinatul isi batea joc de el.
0e neasteptate" se ridica in picioare.
- 'uati-l pe circarul asta si legati-l de stalpul infamiei din piata5 porunci el soldatilor.
,a ramana acolo un ceas sau doua" sa-i fie invatatura de minte sa mai ia legea peste
picior5
Bietul Auasimodo fu scos din sala de judecata.
,talpul infamiei era de fapt o roata de lemn inaltata pe o constructie de piatra.
-sanditul era legat de roata si biciuit" in vreme ce roata se invartea incet" ca sa aiba toti
cei de fata prilejul sa asiste la pedeapsa. Curioasa" multimea incepuse deja sa se
stranga.
0e cand Auasimodo era scos din sala de judecata" doua femei isi croira drum
printre oameni ca sa ajunga la celula unde isi ducea zilele pusnica cea batrana.
Aceasta se hotarase sa nu mai stie de nimeni si de nimic si sa traiasca de pe o zi pe
alta" din pomenile celor mai milostivi. Cele doua femei ii lasara un codru de paine pe
pervaz. %n vreme ce se indepartau" una dintre ele spuse cu un suspin4
- Ce trista soarta. )ii minte ce fata draguta era?
)oti o iubeau si ii erau" prieteni iar acum nici n-ai zice ca e aceeasi faptura.
- ,i-a pierdut mintile cand i-au furat tiganii fetita" incuvinta cealalta femeie. %-au
lasat un pantofior si nimic altceva. ,i te mai miri ca n-are ochi sa-i vada pe tigani5
efericita5
Clatinand din cap" cele doua femei se alaturara multimii stranse deja in jurul
stalpului infamiei. Auasimodo fu impins in genunchi si inlantuit de roata ce prinse a se
invarti" in timp ce calaul il biciuia. !e fiecare data cand biciul i se abatea pe spinarea
gheboasa" Auasimodo tresarea de durere. $loata radea la fel de tare cum o facuse
42
deunazi" cand il alesese &ege al ebunilor. Ba cativa se incumetara sa arunce cu
pietre.
Chiar atunci Claude #rollo strabatea piata calare pe un catar" iar Auasimodo ii
arunca o privire plina de speranta. !oar era stapanul lui si avea sa-i vina in ajutor" nu?
umai ca preotul isi vazu de drum si-si pironi ochii in alta parte. !upa un ceas"
Auasimodo cersi o gura de apa ca sa-si stinga setea. /ultimea hohoti si mai abitir.
!intr-o data" +smeralda isi facu loc printre oamenii din piata si se apropie de osandit.
$andindu-se la seara din ajun" Auasimodo socoti ca fata venise sa-si bata joc de el.
%nsa ea ii adusese apa de baut. %n ochii cocosatului incepura sa joace lacrimi de
recunostinta Chiar in clipa aceea" de la celula de piatra a pusnicei batrane" se auzi un
glas inciudat si harsait4
- Blestemata sa fii" vrajitoareo" cu tot neamul tau5
)anara auzi vocea si se facu alba la fata ca o hartie.
43
COCOSUL SI CULORIL#
Radu a desenat un cocos" dar a uitat sa-l coloreze.
A plecat Cocosul la plimbare.
- !e ce umbli asa necolorat? - s-a mirat Cainele.
Cocosul s-a privit in oglinda apei si a vazut ca" intr-adevar" Cainele avea dreptate.
- u te necaji - i-a spus Cainele - du-te la culori" ele te vor ajuta.
Cocosul ajunge la culori si le roaga4
- Culorilor" culorilor" ajutati-ma5
- Bine - a zis Culoarea &osie" si i-a colorat creasta si barbia.
Culoarea albastra - i-a colorat coada.
Cea 2erde - aripile.
Cea $albena - pieptul.
- %ata" acum esti un Cocos adevarat5 - a spus Cainele.
44
CONCURSUL D# AL#RGAR# DINR#
ARICI SI I#PUR#
S-a intamplat intr-o duminica de toamna. Ariciul statea in fata usii sale fredonand
un cantecel. !eodata ii trecu prin cap ca ar fi bine ca" in timp ce nevasta-sa ii spala si ii
spala si-i imbraca pe copii" el sa dea o raita pe ogor" sa vada cum se dezvolta sfecla.
0e drum il intalni pe iepure care si el pornise pe ogor sa-si cerceteze varza. Ariciul il
saluta pe iepure cu 7Buna dimineata57" dar iepurele" care-si dadea aere de domn mare
si tare" nu-i raspunde salutului" ci i se adresa direct 4 7Cum de te afli asa de dimineata
pe ogor?7. 'a care ariciul a raspuns4 7/a plimb7. &azand ironic" iepurele isi continua
vorba4 7Cred ca ai putea sa-ti folosesti picioarele pentru un scop mai bun7. Aceste vorbe
l-au indignat pe arici. u suporta ca sa se lege cineva de picioarele sale care din
nastere erau strambe. 7%ti inchipui" desigur" ca poti realiza mai multe cu picioarele tale7"
ii spuse si el iepurelui. 7,unt sigur de aceasta7" a fost raspunsul acestuia. 7!aca ne-am
lua la intrecere" ti-as lua-o inainte cu viteza vantului7" declara ariciul. 7/a faci sa rad5 Cu
picioarele tale strambe?5" replica iepurele. !ar" din partea mea" daca vrei neaparat sa te
intreci cu mine" n-am nomic de obiectat. ,a fie precum doresti5. 0e ce pariem?7. 70e un
taler de aur si o sticla cu vin7" zise ariciul si iepurele fu de acord
%naintea startului insa" ariciul dorea sa dea o fuga pana acasa" sa imbuce ceva fiindca
in acea dimineata inca nu mancase si stomacul ii era gol. %l asigura pe iepure ca se va
intoarce intr-o jumatate de ora. /ergand spre casa isi spunea ca iepurele se bazeaza
pe picioarele sale lungi. !ar o sa-i arate el acestuia. ,e crede domn distins" dar este un
increzut prost. )rebuie sa-i dea o lectie5 Ajuns acasa" ariciul ii spuse nevestesei4
7%mbraca-te repede" trebuie sa vii cu mine pe ogor. 7!e ce esti atat de grabit?" il intreba
ea. 7Am pariat cu iepurele ca alerg mai repede decat el si tu trebuie sa fii de fata7. 72ai
de noi" striga doamna Arici" ti-ai pierdut mintile? Cum iti inchipui ca te poti lua la
intrecere cu iepurele7?. 7)aci" nevasta" spuse ariciul" asta ma priveste pe mine.7 Ce era
sa faca doamna Arici? -avu incotro. 2rand-nevrand ea trebui sa-si urmeze sotul.
0e drum ariciul ii e:plica nevestei sale4 7Asculta-ma" pe fasia aceea de ogor
urmeaza sa ne intrecem. %epurele alearga pe una din brazde" eu pe cealalta. ,us luam
startul. )u nu ai altceva de facut decat sa te asezi in capatul de jos al brazdei. Cand
iepurele se apropie" tu il intampini strigand4 +u am ajuns deja57 Ariciul ii arata nevestei
sale locul unde sa stea" iar el urca in susul brazdei unde iepurele se instalase deja"
asteptandu-l.,e asezara fiecare in brazda sa si iepurele numara4 71nu" doi" trei57"
gonind apoi" ca trasnetul" in josul brazdei. Ariciul facu doar trei pasi" se ghemui in
brazda si ramase nemiscat. Cand iepurele ajunse la un pas de capatul celalalt al
brazdei" nevasta ariciului il intampina strigand4 7+u am ajuns deja57. u mica a fost
uimirea iepurelui. u se indoi nici o clipa ca ariciul in persoana il intampinase la capatul
brazdei" si asta pentru ca" precum se stie" d-na Arici seamana cu sotul ei ca un ou cu
45
celalalt. )otusi" iepurele era de parere ca la mijloc nu este lucru curat. 7Alergam inca o
data7. ,i din nou tasni la drum ca din pusca. Astfel iepurele alerga de saptezeci si trei
de ori si de fiecare data cand ajungea la unul din capetele brazdei dl. ,au d-na Arici il
intampinau cu strigatul4 7+u am ajuns deja57. ,leit de puteri" dupa atata alergare"
iepurele se prabusi la pamant. Ariciul isi lua castigul si nevasta si se intoarse vesel
acasa.
COPILUL C#L IS#
46
A fost odata un om bogat" caruia ii murise sotia. +l nu mai avea nici un neam" nici
macar vreun var mai indepartat sau vreun unchi. !in aceasta pricina era tare mahnit si
nu stia cum sa-si faca rost de o ruda" ca de insurat a doua oara nu mai vroia" pentru ca
si-a iubit foarte mult nevasta. %ntr-o zi i-a venit o idee trasnita" sa umble de dimineata
prin cetate si prima fiinta ce-i va iesi in cale" sa-i fie copil de suflet.
/ergand asa fara tinta a intalnit un sarpe micut. -mul l-a intrebat pe sarpe daca
vrea sa-i fie copil de suflet" ca-i va da tot ce isi va dori" iar cand va muri ii va lasa
intreaga avere. ,arpele a raspuns ca vrea" numai sa se invoiasca.
- Cum adica sa ne invoim - a intrebat omul.
- u iti cer nimic mai mult" decat sa ma porti intotdeauna in carca - zise sarpele.
-mul s-a invoit bucuros si sarpele i s-a incolacit in jurul gatului.
!e atunci au fost nedespartiti. )oate le faceau impreuna" mancau impreuna"
dormeau impreuna si erau multumiti unul de celalalt. -mul i-a dat sarpelui tot ce si-a
dorit si l-a iubit ca pe propriul copil.
umai ca omul a imbatranit" iar sarpele a crescut. -mul nu il mai putea cara in
carca de garbov ce era pe sarpe" care de atata bine crescuse foarte mult. !egeaba l-a
tot rugat omul pe copilul sau de suflet sa se dea jos" macar cateva ore" sa mai poata
respira si el in voie" sarpele era de neclintit in hotararea sa de a respecta vechea
invoiala.
!isperat omul s-a dus la judecator si l-a rugat sa-i faca dreptate.
- Ajutati-ma" domnule judecator" pentru ca nu mai rabd aceasta povara5
!ar dupa ce sarpele a povestit cum le-a fost invoiala" judecatorul a zis ca nu are
ce sa faca. ,arpele si-a tinut fagaduiala" fiindu-i copil" atunci si omul trebuie sa-l poarte
la gat pana va muri.
-mul a plecat de la judecator si mai necajit decat a fost inainte" pierzand orice
speranta. %n drum spre casa a vazut niste copii cara se jucau si s-a apropiat de ei.
<amill /a:imilian statea pe un bustean" el era imparatul" iar langa el pe un bustean mai
mic" /aria-Ale:andra in chip de imparateasa. Ceilalti copii se inghesuiau in jurul lor"
ascultand poruncile. -mul a intrebat copiii daca nu ii pot face si lui judecata. +i au
raspuns foarte seriosi" ca se poate. Atunci omul si-a povestit necazul. Cand a vrut sa
zica sarpele ceva" <amill /a:imilian a strigat la el4
- Cum indraznesti sa ii vorbesti de acolo de sus imparatului. u stii ca impricinatii
trebuie sa stea la judecata jos la pamant?
Cand sarpele a coborat <amill a zis4
- Acest copil" caruia nu ii este mila de parintii lui" nu merita sa vada lumina
soarelui.
0e el copii" aruncati cu pietre5
%ar copii au aruncat cu pietre pana au strivit sarpele.
-mul a plecat acasa mantuit de judecata unui copil.
47
CORABIOARA
48
Broscuta" 0uiul de gaina" ,oricelul #urnicuta si Buburuza au plecat la plimbare.
Au ajuns la rau.
- Haideti sa ne scaldam5 - a zis Broscuta si s-a aruncat in apa.
- oi nu stim sa inotam - au raspuns 0uiul" ,oricelul" #urnicuta si Buburuza.
--ac - oac - oac5 -ac - oac - oac5 - a izbugnit in ras Broscuta. 'a ce va pricepeti
voi?5 ,i s-a pus pe un ras de mai sa-i dea lacrimile.
0uiul" ,oricelul" #urnicuta si Buburuza s-au suparat si s-au asezat sa chibzuiasca.
,-au gandit ce s-au gandit si au gasit o solutie.
0uiul a adus o frunza. ,oricelul - o coaja de nuca. #urnicuta a adus un pai. %ar
Buburuza - un fir de ata.
,i s-au pus pe treaba4 au infipt paiul in coaja de nuca" cu ata au legat de el frunza
- si gata corabioara5
Au impins apoi corabioara in apa" s-au urcat in ea si - la drum5
Broscuta a scos capul din apa" sa mai rada putin de ei" dar corabioara plutea
de-acum departe" in larg... ici gand s-o mai ajunga5
49
D
D#G##L
A fost odata un padurar care avea o nevasta si sapte copii. Cel mai mare era de
zece" si cel mic de sapte ani. +rau foarte saraci si cei sapte copii le ingreunau mult
viata. Baietii nu puteau inca sa-si castige singuri bucatica de paine" fiindca timpurile
erau tare potrivnice.
Baiatul cel mic era tare slabut si din cale-afara de pipernicit. u era mai inalt decat
degetul cel mic de la mana si de aceea il dadura porecla de !egetel. Bietul baiat era cel
mai sfios si cel mai destept dintre toti fratii. u-i placea sa trancaneasca" in schimb
asculta cu luare-aminte.
%n acel an" i-a incotit o foame atat de cumplita" incat bietii oameni hotarasera sa
scape de copii.
%ntr-o seara" pe cand copiii dormeau" padurarul ii spuse nevestei4
- 2ezi si tu ca nu mai avem cu cei hrani pe copii si nu vreau sa-i vad murind
de foame. - sa-i parasesc maine in padure.
- -h5 Ai putea face una ca asta? striga nevasta padurarului.
%n zadar incerca barbatul sa-i arate ca saracia era crunta" ea nu se putea invoi8
desi saraca" era mai presus de toate mama. %n cele din urma" cazu la invoiala cu
barbatul ei si se duse sa se culce varsand lacrimi amare.
!egetel auzise tot ce vorbisera parintii" pentru ca nu dormea. 0ana la ziua nu se
gandi decat la ce avea de facut. ,e scula in zori si se duse la marginea unui parau"
unde isi umplu buzunarele cu pietricele albe si apoi se intoarse acasa. !egetel nu sufla
nici un cuvant fratilor lui.
A doua zi" intrand in padurea deasa" padurarul incepu sa taie lemne" in timp ce
copiii trebaluiau si ei. )atal si mama se indepartara incetisor" apoi o rupsera la fuga pe
carare.
Cand se trezira singuri" copiii" incepura sa-si strige parintii si sa planga cat ii tinea
gura. !egetel le spuse4
- u mai plangeti" fratiorii mei5 )ata si mama ne-au lasat aici" dar eu va duc inapoi"
acasa. 2eniti cu mine5
!egetel cunostea bine drumul" pentru ca presarase in cale pietricele albe. #ratii il
urmara pe !egetel spre casa. 'a inceput" copiii nu indraznira sa intre si se pusera sa
asculte ce vorbeau parintii.
50
%n ziua aceea" acestia castigasera ceva bani. evasta padurarului luase carne si
pregatise cina.
#emeia zise cu durere4
- 2ai" unde or fi bietii nostri copii? Ce-or fi facand in padure? 0oate i-au sfasiat
lupii5
evasta paduralului plangea amarnic4
- 2ai mie5 1nde-or fi copiii mei? ,armanii mei copii5
+a vorbise atat de tare" incat copiii" care erau in fata usii" strigara intr-un glas4
- Aici suntem5
#emeia alerga se le deschida usa si sarutandu-i le spuse4
- Cat sunt de bucuroasa sa va vad din nou" dragii mai copii5 !esigur ca sunteti
obositi si flamanzi5
Copiii se asezara la masa si mancara cu pofta" iar parintii erau cat se poate de
bucurosi sa-i revada.
%nsa bucuria nu a tinut prea mult" parintii fiind din nou coplesiti de tristete4 din
cauza lipsei banilor" nu-i mai puteau hrani pe copii.
+i s-au gandit sa-i duca din nou in padure. !egetel trase din nou cu ureghea la ce
puneau ei la cale. ,e scula de zori sa adune pietricele" dar gasi usa incuiata de doua
ori. Acum nu mai stia ce-i de facut. evasta padurarului dadu fiecarui copil cate o
bucatica de paine pentru pranz. !egetel se gandi4 7As putea presara firimituri pe unde
vom trece7 si ascuse bucata de paine in buzunar.
)atal si mama ii calauzira in locul cel mai adanc din padurea cea deasa si
intunecoasa si ii parasira pe copii" cat mai departe de casa. !egetel era sigur ca nu-i va
fi usor sa gaseasca drumul cu ajutorul firimiturilor de paine pe care le presarase de-a
lungul cararii. !ar mare ii fu dezamagirea cand nu mai gasi nici urma de firimituri"
fiindca pe toate le ciugulisera pasarelele. %ata-i singuri in padure5
oaptea se apropia. Cu cat inaintau" cu atat se rataceau si se afundau mai adanc
in padure. ,e pornise un vant aprig si copiii dardaiau de frica. 'i se parea ca aud din
toate colturile urlete de lupi. u indrazneau nici sa vorbeasca" iar ploaia marunta ii
udase pana la piele.
!egtel se urca in varful unui copac" sa vada de jur-imprejur. .ari hat" departe" o
luminita si se indreptara spre ea.
Curand ajunsera la casa luminata si batura la poarta. - femeie le deschise si
intreba4
- Ce doriti dragii mei copii?
!egetel raspunse4
- ,untem niste copilasi care ne-am ratacit in padure.
#emeia le raspunse plangand4
- 2ai" sarmanii mei" ati nimerit la un capcaun care inghite copii5
51
- Buna doamna" daca nu vreti sa ne lasati sa intram in casa" ne vor sfasia lupii" la
noapte" in padure. /ai bine sa ne manance domnul Capcaun. 0oate se va indura de
noi" daca ne ajutati" ii raspunse !egetel" tremurand tot de spaima.
evasta capcaunului ii lasa sa intre si se duse sa se incalzeasca langa foc.
!eodata se auzira batai in usa. Capcaunul se intorcea acasa. #emeia se grabi sa-i
ascunda pe copii sub pat si deschise usa.
Capcaunului ii era foame si se aseza la masa. Adulmecand in dreapta si-n stanga"
simti miros de carne proaspata.
- Aici se petrece ceva necurat" zise el si se ridica de la masa" ducandu-se drept
spre pat. A" vei sa ma pacalesti" iata vanat destul ca sa-mi pot ospata prietenii cand vor
veni sa ma vada.
,i scoase pe copii unul cate unul. Bietii copii ii cerura sa-i crute" dar capcaunul era
de-o cruzime fara pereche. iciodata nu se lasa induiosat. %i spuse femeii4
- 2or fi bucate delicioase" mai cu seama daca-i pregatesti cu un sos bun.
,e duse sa ia un cutit mare dar femeia ii striga4
- !e ce vrei sa faci asta astazi? -ai timp maine?
- %a taci din gura5 raspunse capcaunul.
- /ai ai atata carne" urma femeia. %a te uita" un vitel" doi berbeci si o jumatate de
porc5
- Ai dreptate5 spuse capcaunul. !u-i la culcare.
#emeia cea buna la suflet era bucuroasa ca-i scapase pe copii.
Capcaunul avea la randu-i sapte fete care-i semanau leit. u erau inca foarte
inraite" dar ii muscau pe copilasi ca sa le suga sangele. +le se culcara devreme s-i
dormeau toate sapte intr-un pat mare. #iecare dintre ele purta o coronita de aur pe cap.
%n odaia aceia se mai afla un pat in care nevasta capcaunului ii culca pe copii. %n toiul
noptii" !egetel se scula" scoase caciulitele fratilor sai si le puse usurel pe capete
copilelor capcaunului" iar coronitele de aur pe capetele fratiorilor sai.
Cand capcaunul se destepta" isi lua cutitul cel mare si se urca in camera fiicelor
sale. 7%a sa vedem ce fac micii nostri strengari7? isi spuse in sinea lui.
,e apropie de patul fetelor" care purtau caciulitele baietilor.
- %ata-i 5 spuse spuse el" si taie pe loc gatul celor sapte fiice ale sale. )are multumit
de fapta sa" se duse din nou se culce.
!e indata ce-l auzi sforaind pe capcaun" !egetel isi destepta fratii" le spuse sa se
imbrace si sa-l urmeze. Coborara incetisor in gradina si o luara la fuga cat ii tineau
piciorele.
!imineata" femeia capcaunului se urca in camera fetelor" pe care le gasi cu
capetele taiate. Capcaunul ramase si el uimit de ce i se arata inaintea ochilor si striga
plin de manie4
- - sa mi-o plateasca nenorocitii5 !a-mi repede cizmele cele de sapte poste. - sa
pun mana ei5
52
Capcaunul porni pe urmele copiilor care erau departe de casa acestuia. Cand
!egetel il zari pe urias pasind de pe un munte pe altul" trecand raurile ca pe niste
paraiase" ii ascunse pe fratii sai in scobitura unei stanci. Capcaunul era obosit si vru sa
se odihneasca putin. !in intamplare" se culca tocmai pe stanca unde se ascunsera
copiii. %nchise ochii si adormi cat ai clipi. !egetel le arata drumul fratilor sai" care se
indepartara in fuga spre casa.
Apoi !egetel se apropie de capcaun" ii scoase cizmele si se incalta cu ele.
Cizmele erau fermecate" marindu-se sau micsorandu-se dupa nevoie. !upa ce-si puse
cizmele de sapte poste" se duse drept la casa capcaunului" unde o gasi pe nevasta lui
jelindu-si fetele ucise.
- Barbatul dumitale este in mare primejdie" ii zise !egetel. A cazut in mainile unei
cete de talhari care au jurat sa-l omoare daca nu le dai tot aurul si argintul pe care-l are.
/-a rugat sa vin sa va dau de stire primejdia care-l ameninta. )rebuie sa le duc tot ce
aveti" daca nu" va fi ucis de banditi. Chiar capcaunul mi-a dat cizmele de sapte poste.
#emeia ii incredinta toate bogatiile capcaunului" pe care !egetel le duse acasa"
unde parintii si fratii il intampinara cu mare bucurie.
DOI F#I CU S#A IN FRUN#
53
A fost odata ca niciodata" ca de n-ar fi nu s-ar povesti" a fost un pastor batran
care avea trei fete. #etele se numeau Ana" ,tana si 'aptica si erau toate trei foarte
frumoase" dar cea mai mica le intrecea pe surorile sale" era atat de frumoasa cum nu se
mai afla alta pe lume.
%ntr-o frumoasa zi de vara cele trei surori au mers la marginea codrului ca sa
culeaga fragi. !e la vanatoare se intorcea fiul imparatului cu suita lui. #ata cea mare"
Ana" le zise surorilor sale4
- Cand ma voi marita ii voi framanta si coace sotului meu o paine" pe care de o va
manca se va simti vesnic tanar si puternic ca nimeni pe lumea aceasta 5
- +u i-as toarce" tese si coase sotului meu o camasa" pe care de o va purta va fi
destul de puternic ca sa se lupte cu zmeii si cu aceasta camasa va putea trece prin apa"
fara sa se ude si prin foc" fara sa se arda 5 zise si ,tana.
- %ar eu" spuse 'aptica" i-as face doi baietei gemeni" cu par de aur si cu o stea" ca
un luceafar" in frunte 5
Baietii cei nobili au auzit despre ce vorbira fetele si cei mai curajosi voinici le luara
pe Ana si ,tana langa ei in sa" cerandu-le de sotie. %ar fiul imparatului merse drept la
fata cea mai mica si mai frumoasa" rugandu-o sa-i fie imparateasa.
A doua zi au si tinut cele trei nunti la curtea imparatului. 0este cateva zile Ana facu
painea ce o promise sotului sau si vestea acestei paini se duse peste mari si tari" atat
era de minunata. /ai mare minune a fost camasa tesuta de ,tana" pe care imbracand-
o sotul ei putea sa treaca prin apa si foc" fara sa pateasca nimic.
#iul de imparat avea o mama vitrega" care era foarte suparata ca baiatul nu s-a
insurat cu fiica sa din prima casatorie. !in aceasta pricina a vrut sa ii faca rau 'apticei.
!ar nu se prea putea apropia de ea" pentru ca asteptand sa i se nasca feciorii" fiul de
imparat pazea zi si noapte indeplinindu-i toate dorintele. !egeaba tot incerca sa il
indeparteze de langa sotia sa iubita nu reusea in nici un fel. %n cele din urma ii trimise
vorba fratelui sau" din imparatia invecinata" ca sa-l cheme pe fiul de imparat la razboi.
Atunci baiatul nu mai avea de ales si a trebuit sa plece lasandu-si nevasta in grija
mamei sale vitrege.
Cand s-au nascut gemenii" care erau frumosi cum nu s-a mai vazut" cu par
minunat de aur si cu o stea stralucitoare in frunte" imparateasa ii ingropa sub fereastra
fiului de imparat" iar in locul copiilor puse doi catelusi.
#eciorul de imparat se intoarse de la razboi nerabdator sa-si vada copii" iar
imparateasa ii arata catelusii. 0rintul n-a avut incotro" desi il durea inima a inchis-o pe
'aptica in temnita si apoi s-a insurat cu fiica mamei sale vitrege.
%n locul in care au fost ingropati cei doi feti-frumosi au rasarit ca prin minune doi
paltini" care cresteau in fiecare zi cum cresc altii in ani.
Cand vazu imparateasa acei paltini ciudati dadu porunca sa fie starpiti. !ar printul
ii interzise sa se atinga de paltini" simtind o bucurie neinteleasa atunci cand ii privea.
%mparateasa si fiica sa nu i-au mai dat pace pana cand ne mai rabdand smiorcaielile lor"
54
se lasa convins si porunci sa fie taiati paltinii. A mai poruncit ca din acesti copaci sa se
faca doua paturi" unul pentru el" altul pentru sotia sa.
Cand veni noaptea" paturile au inceput sa scartaie si sa vorbeasca intre ele. 0rintul
nu intelegea graiul" dar sotia lui nu mai putea sa doarma de spaima.
- /ie imi este tare greu fratioare B zise unul dintre paturi B pentru ca am deasupra
un suflet rau si parca as tine o tona in spinare 5
- /ie" in schimb" imi este foarte usor" - zise patul celalalt B ca il tin pe bunul meu
tata 5
A doua zi imparateasa dadu porunca sa fie arse cele doua paturi si sa fie inlocuite
cu altele identice. u observa ca din flacari se ridicara doua scantei" care" dupa ce au
cazut in locul in care au fost paltinii" s-au transformat in doi mielusei frumosi cu lana
stralucitoare. #iul de imparat a indragit mieluseii de cum i-a vazut si nu a mai vrut sa se
desparta de ei. evasta abia astepta sa gaseasca un moment prielnic ca sa poata
ucide mieluseii. Cand printul nu era prin preajma dadu porunca sa fie pregatiti la cina
mieii si ce nu se va putea manca sa fie aruncat in foc" sa nu mai ramana nici macar un
fir din lana lor.
imeni nu a observat ca pe fundul vasului din lemn" in care a fost spalata carnea"
au ramas intre crapaturi doua bucatele din creierii mieluseilor. Cand slujnica a spalat
vasul in rau" cele doua bucatele de creier s-au desprins si plutind pe apa s-au
transformat in doi pestisori cu solzii de aur. iste pescari au gasit pestisorii in plasa lor
si s-au minunat de frumusetea acestora. Au vrut sa ii duca la palat ca sa ii fie oferiti
imparatului. !ar pestisorii aurii au inceput sa vorbeasca cu grai omenesc4
- u ne duceti la palat ca de acolo venim" - zisera B adunati roua de pe frunze si
lasati-ne sa inotam in roua pana cand aceasta se va usca pe noi 5
0escarii au facut intocmai cum i-au rugat pestisorii si cand s-au uscat si ultimul
strop de roua de pe ei s-au transformat in doi copilasi nou-nascuti foarte frumosi" cu
parul de aur si cu o stea ca un luceafar pe fruntea lor. Copilasii au inceput sa creasca si
in cateva zile au crescut cat altii in multi ani" devenind puternici ca un tanar si intelepti
ca un batran.
0escarii le-au daruit haine si le-au facut doua caciuli ca sa-si acopere parul de aur
si luceferii din frunte. Apoi au pornit la palat considerand ca a sosit timpul sa il cunoasca
pe tatal lor. Aici garzile nu au vrut sa le dea drumul" dar ei au intrat cu forta. Cand fiul de
imparat a auzit ce se intampla a dat porunca sa vina mai multe straji si sa fie dati afara"
dar mai tarziu se razgandi si ii chema pe baieti inaintea lui.
Baietii au vazut in sala in care au intrat o masa lunga si in capul mesei fiul de
imparat" iar alaturi sotia sa sedea pe unsprezece perne de matase. Cand au intrat
baietii" o perna cazu de sub dansa. Chiar daca li s-a atras atentia" nu au vrut sa-si
scoata caciulitele din cap" dar fiul de imparat nu s-a suparat pe ei cand le auzi glasul
dulce care ii amintea de ceva drag. Baietii au cerut permisiunea sa cante" iar cantecul
era chiar povestea lor descriind amanuntit tot ceea ce se intamplase de cand fiul de
55
imparat o cunoscuse pe 'aptica. Cand au terminat cantecul" imparateasa nu mai avea
nici o perna de matase sub dansa. Baietii si-au scos caciulitele si palatul s-a luminat de
stralucirea stelelor din fruntea lor.
#iul de imparat si-a imbratisat fericit copiii si a cerut sa fie adusa 'aptica din
temnita. 0e fiica vitregei o facu slujitoare" iar pe mama o lega de coada unei iepe
nebune si inconjurara cu ea imparatia de sapte ori.
DOI PRI##NI
56
Intr-o zi calduroasa de vara" in cuibarul cu fan din cotetul gainilor de langa casa
bunicului meu" iesi din gaoacea unui ou" un puisor de gaina galben ca un bulgare de
aur. ,e rostogoli afara din cuibar si anuntandu-si prezenta printr-un piuit anemic" se
ridica pe picioarele inca nesigure si pasi afara in ograda sa primeasca botezul soarelui.
Aici se alatura celorlalti puisori in jurul clostii sa faca cunostinta cu fratiorii lui de langa
blidul prispei casei. ,e trezi impreuna cu ceilalti puisori intr-un tarc de nuiele unde avea
sa stea pana ce urma sa creasca destul de marisori pentru a umbla liberi prin ograda
insotiti de mama doica si ocrotiti de cocosul ce-i privea cu duiosie din varful unei
gramezi de lemne.
0uisorul ce venise ultimul pe lume era tare curios si intr-o zi pleca de langa mama
lui hai-hui prin ograda.
u merse mult si inaintea lui vazu o namila ce sta lungita pe cele patru labe" ca
urechile pleostite si nasul carn.
Acesta" de cum il mirosi" se ridica pe cele patru labe ale sale si-i zise puiului de
gaina4
- 1nde ai plecat prichindelule asa hai-hui" singur prin ograda mare?
- Am plecat sa cunosc lumea si sa-mi gasesc un prieten" dar matale cine esti de
ma intrebi?
- +u sunt Codita" cainele de paza" si am grija de casa" de ograda" de tot ce este in
ea. !ar daca tot iti cauti un prieten" hai sa fim prieteni. ,a mergem sa vezi ograda caci
te miros ca esti foarte curios.
- %ata acolo" in balta aceea de noroi se balacesc purceii. ,a nu te apropii de ei ca
sunt in stare sa te manance cu puf cu tot. !e mine le este frica. +u ii iau de urechi cand
nu sunt cuminti.
Codita ii arata noului si micutului sau prieten ratele" gastele" curcile si ii facu
cunostinta cu puii acestora. !adu ocol ograzii si ii arata proaspatului puisor" unde stau
oile si calul cel roib" spunandu-i ca nu e bine sa intre in grajdurile lor.
&eintorsi langa prispa casei" Codita ii spuse prietenului sau4
- ,a nu iesi din ograda nici pe ulita si nici spre poiana din spatele casei" caci te
pandesc multe pericole. ,a asculti de mama ta si fereste-te de uliu.
- Cine este acesta? intreba mirat puiul de gaina.
- +ste o pasare de prada" care vine de sus din cer" inhata puii si-i duce in cuibul
sau din padure" unde ii mananca. Cand auzi gainile cotcodacind sau curcile agitandu-se
sa stii ca uliul da tarcoale si trebuie sa te ascunzi sub cotet" sub caruta sau sub sopron.
!easemeni daca auzi ca eu latru sa nu iesi din cotet" caci dihorul sau vulpea sunt
pe aproape" dar sa stii ca eu le vin de hac daca ii prind in ograda.
)recu vara" trecu iarna si primavara si puiul de gaina era de acum un cocosel
puternic si gandi ca nu mai are nevoie de povetele prietenului sau Codita.
%esind printr-o gaura din gard" pasi tantos prin poiana din spatele casei spre paraul ce
57
curgea lin in apropiere. ,e invatase sa scormoneasca pamantul ca sa caute rame si
alte ganganii bune de ospatat.
0reocupat de cautarea de rame si gandaci" nu baga de seama ca spre el se
strecura tarandu-se prin iarba" un dihor flamand.
)ocmai se pregatea sa sara asupra cocoselului neascultator" cand dihorul se trezi
apucat de gat" sugrumat si trantit de pamant. ,periat" cocoselul cel neastamparat se
intoarse sa vada ce se intampla si vazu pe prietenul sau Codita" care ajunsese in fuga
la timp pentru a-l salva.
- Cum ai venit asa repede? %ti multumesc ca m-ai scapat de la o moarte sigura5
- 1n prieten bun la nevoie se cunoaste" zise Codita.
%ntorcandu-se in ograda casei" Codita ii spuse ca un uliu se roteste deasupra
satului si deci sa nu mai plece singur. u trecu mult si veni vara.
2azand intr-o zi poarta deschisa" cocoselul cel curios pasi spre soseaua ce trecea
prin fasa casei" dar nici nu apuca sa se departeze pe asfaltul lucios" ca o aratare cu
patru roti trecu ca vijelia si bietul de el fugi repede in ograda" unde dadu nas in nas cu
Codita.
- )i-am spus sa nu iesi pe ulita mare pe unde trec masinile si te pot face terci sub
rotile lor. !aca vrei totusi sa treci peste strada" te uiti mai intai in stanga" apoi in dreapta
si dupa ce te-ai asigurat ca nu vine nimic din nici o parte" traversezi drept si in pas vioi"
dar nu alergand" asa cum invata orice copil la scoala. ,trada pe unde circula masinile
sau carutele nu este nici loc de plimbare" nici de joaca.
/ai trecu ce mai trecu o vreme si cocoselul prinse glas si invata sa cante4
Ccucurigu5 cucurigu57" odata cu ceilalti cocosi mai mari sau mai mici din sat.
Ca sa arate cat de tantos este" intr-o dimineata" cand ziua lua locul noptii" sau cum
spun gospodarii" se crapa de ziua" se urca pe pervazul ferestrei si incepu sa strige cat il
tinea gura4
- Cucurigu5 cucurigu5 nu mai zaboviti in pat5
!ar nu apuca sa strige de doua ori" ca se trezi tras de aripi jos de prietenul sau
Codita.
- u fi necivilizat. 0oti canta si in cotet sau pe gramada cu lemne" dar nu sub
fereastra gospodarului5 -rice bun si harnic gospodar te aude si de acolo caci pentru el
ziua de munca tine de la cantatul cocosilor pana la culcatul gainilor.
Asa se si spune in popor4 7omul harnic se culca odata cu gainile" dar se scoala la
cantatul cocosilor7. umai la oras unii pierd noptile si mai dorm taica pana soarele le
bate in geam" caci copii trebuie sa se duca la scoala. umai cei mici dorm mai mult ca
sa creasca mari si voinici.
- +sti un prieten adevarat" zise cocoselul" de la tine am invatat multe lucruri bune.
- !a" zise Codita" de acum esti un cocos in toata firea" ai gheare" ai cioc puternic"
ai grija de cei mici si apara-i la primejdie. 0andeste mereu cerul cand este senin" ca
58
poate veni uliul si sa ciulesti urechile la zgomotele noptii caci poate veni hotul" dihorul
sau vulpea. )u trebuie sa dai alarma. -ricum eu o sa-ti sar in ajutor.
%ntr-o zi de vara" la fel de calda ca cea in care el cobora pentru prima oara din
cuibar" in timp ce calca tantos prin curte" observa o umbra si vazu pe cer un uliu ce
dadea tarcoale. !adu alarma si urmari ca puii sa se ascunda care pe unde apuca. 1n
pui de rata fugind" calca stramb si cazu. 1liul se repezi sa-l inhate" dar cocosul nostru
atent" ii sari in spate si-l prinse in gheare" lovindu-l puternic cu ciocul in cap.
'a randul sau" Codita veni in fuga si apucandu-l de gat dadu cu el de pamant pana-i
sarira penele si ramase lat. %l lua in gura si se retrase la umbra unei clai de fan
ospatandu-se in lege. Apoi" ca orice caine civilizat" spuse prietenului sau4
- /ultumesc pentru masa" esti un cocos adevarat5
,i azi cocosul cel pintenat si cainele Codita sunt buni prieteni.
DUMBO( #L#FANUL "BURAOR
59
De cum venise" primavara le adusese pui tuturor animalelor din Circ. ,i doamna
9umbo strangea la piept un elefantel dragalas cu care se mandrea din cale-afara. Ca
urechile lui se nimerisera a fi un picut mai mari" nu o stanjenea defel5 Celelalte doamne-
elefant o necajeau din pricina asta4
- Cu asa urechi" seamana a liliac5 Ce-ar fi sa-i spui !umbo cel natang?5
Cand lua parte prima oara la o parada" micutul !umbo se impiedica in urechi si"
baldabac" cazu intr-o baltoaca. Cativa baieti aflati pe margine incepura sa chiuie si sa
rada de mama focului" pana ce doamna 9umbo socoti ca au intrecut masura si se
napusti spre ei amenintatoare. !rept pedeapsa" doamna 9umbo se pomeni inchisa intr-
o cusca. +lefantelul !umbo ramase singur-singurel. umai soricelului )imoteus ii era
mila de el.
- Capul sus" micutule5" ii zise soricelul cu blandete. Am sa fiu prietenul tau si
impreuna o scoatem noi la capat5
!irectorul Circului hotari ca !umbo sa apara pe scena impreuna cu clovnii in
sceneta cu pompierii. !rept care construira un perete inalt de casa" din mucava si clei"
si-i dadura foc. ,i" cand tot peretele era in flacari" !umbo sari de la cea mai inalta
fereastra in cearceaful clovnilor-pompieri. %nsa panza se rupse sub greutatea lui !umbo
si el" pleosc" se trezi intr-un ciubar cu apa. !upa spectacol !umbo se furisa amarat
spre cusca in care era mama lui. !oamna 9umbo scoase trompa printre gratii" il ridica si
incepu sa-l legene incetisor.
- u plange" dragul meu" il dezmierda ea. ,tiu ca ti-e greu" dar nu trebuie sa-ti
pierzi curajul. -data si odata vor veni zile mai bune si atunci totul va fi minunat5
%ntr-o seara" fericiti ca spectacolul reusise de minune" clovnii isi sarbatorira maiestria"
cinstindu-se cu o vadra de sampanie. !upa ce se dusera la culcare" !umbo si )imoteus
gustara si ei un strop din acea apa spumoasa si intepatoare. !ar sampania li se urca
repede la cap. %i apuca rasul si incepura sa se prosteasca in fel si chip si nu pricepeau
de ce lumea li se parea dintr-o data asa de caraghioasa. A doua zi in zori" soarele
descoperi cu uimire un elefantel care dormea pe o craca" tocmai sus intr-un copac.
Croncanitul ciorilor il trezi intr-un tarziu si pe !umbo. ,i cand vazu unde se afla" se
sperie atat de tare" incat cazu de pe craca drept intr-un paraias.
- !umbo" eu cred ca tu ai zburat aseara in copac5 striga )imoteus emotionat. 1n
elefant care zboara5
!ar !umbo nu se mai incumeta sa mai incerce sa zboare" decat atunci cand una
dintre ciori ii dadu o pana fermecata. Ciorile il dusera pe un damb iar )imoteus il
incuraja4
- Hai !umbo" sari.
- 0resupun ca trebuie sa-l ajutam nitel5" spuse o cioara.
,i toate se apucara sa-l impinga din spate.
- Acum !umbo5 %ntinde urechile si zboara" striga )imoteus care sedea pe crestetul
lui !umbo" varat in borul palariutei. Ai incredere5 0oti sa zbori5
60
,i intr-adevar. A fost de ajuns ca !umbo sa falfaie numai un picut din urechile lui
mari si indata prinse a pluti prin vazduh intocmai ca o pasare.
- %u-huu5 !e acum totul o sa fie minunat5 se bucura )imoteus. imeni n-o sa mai
rada de urechile tale. icicand n-a mai e:istat pe lume un elefant zburator. - sa fii cel
mai vestit elefant5
%n aceeasi seara" cand trebuia sa sara de la fereastra in flacari" in loc sa se arunce
in gol" !umbo incepu sa pluteasca lin prin tot Circul" pe deasupra capetelor
spectatorilor uimiti. deodata insa descoperi ca nu mai are pana fermecata. de spaima"
mai ca s-ar fi prabusit" daca n-ar fi strigat la el )imoteus4
- 'asa pana5 0oti zbura si fara ea5
%n ziua urmatoare" poza lui !umbo era pe prima pagina a tuturor ziarelor. Circul
avea o noua vedeta4 !umbo" elefantul zburator5 !irectorul Circului incheie cu el un
contract pe viata" iar pe doamna 9umbo o elibera pe data din cusca. Ba chiar i se oferi
un loc de onoare in manej mamei celebrului elefantel. !upa spectacol" !umbo ateriza
lin in bratele ei. !oamna 9umbo isi stranse fiul la piept si ii sopti4
- !umbo" vezi ca am avut dreptate? Acum totul este minunat pentru tine5
61
F
FA'FRUMOS C#L RAACI
Au fost candva @ soti" gospodari harnici care nu aveau copii. Au mers ei pe la
vraci dar nu au gasit nici un leac pentru aceasta. -data au auzit de un vrajitor" care era
foarte iscusit. 2rajitorul i-a dat omului un mar si i-a spus sa-l duca sotiei sale" dar nici o
alta fiinta vie sa nu manance din acel mar" in afara de ea. Barbatul de bucurie a uitat
sa-i zica femeii ce i-a spus vrajitorul. #emeia a curatat marul si la mincat" dand cojile
unei iepe" pe care o indragea tare mult. 0este un timp si femeia si iapa au ramas
insarcinate si in aceeasi zi s-au nascut si copilasul si manzul.
#ericire mare in casa gospodarilor" care sa-u ales in aceeasi zi cu o frumuseta de
baiat si cu un manz nazdravan. Cum au crescut putin" baiatul a devenit istet si puternic"
iar manzul se vedea tot mai bine ca e fermecat" caci facea tot felul de minuni de se
cruceau oamenii. Baiatul si calutul erau prieteni nedespartiti si se jucau tot timpul
impreuna. %ntr-o zi" copilul cel zvapaiat incaleca manzul si au luat-o la goana peste
campii. 0arintii l-au cautat peste tot" dar nu l-au mai gasit. Baiatul cand s-a vazut singur
si ne mai stiind sa se intoarca" a inceput sa planga. /anzul l-a consolat si l-a dus la
palatul celor trei zane" unde acestea l-au primit ca argat.
Calutul il sfatuii pe baiat sa fie atent" caci intr-o zi in baia zanelor va curge aur
curat si sa se grabeasca sa faca el baie primul. ,a caute printre lucrurile zanelor trei
nuci fermecate si sa le ascunda intr-un loc stiut doar de el. %ntr-o buna zi" cand zanele
erau plecate" baiatul a auzit un sunet mai ciudat in baie si cand s-a dus sa vada ce
este" curgea aur in loc de apa. #lacaul s-a scaldat si parul lui s-a transformat in aur
curat si i-a crescut lung pe umeri. A luat si nucile fermecate si impreuna cu manzul a
vrut sa plece. Atunci casa a inceput sa strige dupa ajutor si au aparut zanele. '-au
urmarit pana la hotarele imparatiei" dar de aici nu mai aveau putere si s-au rugat de
baiat sa le dea parul sau si nucile" dar el nu vroia.
Ajuns la curtea imparatului" baiatul s-a angajat ca ajutor la gradinar. 0arul de aur l-
a acoperit cu o basica de vaca si toti ceilalti argati isi bateau joc de el" poreclindu-l
cheles. %ntr-o zi gradinarul s-a imbolnavit si i-a poruncit baiatului sa duca el cele trei
buchete de florii cele mai frumoase pentru cele trei fete ale imparatului" asa cum se
facea in fiecare zi. #lacaul a facut trei buchete" dar nu egale cum se obisnuia" unul mai
mare" cu florile cele mai deschise pentru fata cea mare" unul mijlociu" cu florile tocmai
inflorite pentru cea mijlocie si unul micut" cu bobocii cei mai frumosi pentru mezina.
62
%mparatul s-a infuriat la inceput cand chelesul a zis ca le reprezinta pe cele trei fete" dar
dupa ce a chibzuit putin" l-a rasplatit pe baiat cu o punga de bani si s-a gandit ca a venit
timpul sa-si marite fetele.
%ntr-o zi de sarbatoare toata lumea" de la imparat la sluga" erau plecati la biserica"
numai fata cea mica a imparatului a ramas singura" fiind bolnava. Ajutorul de gradinar
si-a chemat calul" a scos dintr-una din nucile fermecate niste vesminte minunate de
arama si a mers in gradina" unde calul a calcat in picioare toata florile. #ata de imparat
a vazut totul de la geam. Apoi baiatul a intrat si el in biserica sa se inchine. Cand s-au
intors fetele cele mari ale imparatului i-au povestit mezinei ce frumusete de flacau a fost
la biserica si ce haine deosebite avea. #ata cea mica tacea si zambea. Calul a intrat din
nou in gradina si o aranja la loc" facand-o sa fie mult mai frumoasa ca inainte" de se tot
minuna gradinarul de ea.
%n alte doua duminici" cand erau sarbatori mai importante" flacaul a facut ca si
prima data" scotand acum din nuci haine de argint" apoi din aur. !e acum nimeni nu
mai vorbea decat de printul cel frumos cu par de aur. #ata cea mica s-a prefacut ca e
bolnava si a ramas acasa ca sa-l pandeasca pe baiat si de acum ii stia secretul.
%mparatul tot gandindu-se la cele trei buchete de flori" a hotarat sa-si marite fetele.
Cele doua mai varstnice s-au maritat cu cate un fecior de imparat chipes si viteaz"
numai cea mica nu vroia sa se marite cu nimeni. %mparatul i-a dat un mar si i-a zis sa
priveasca pretendentii si cand unul ii va fi pe plac" sa arunce cu marul in el. Au trecut pe
langa fata toti fii de imparaat" toti boierii" toti slujbasii si toate slugile si toata lumea care
vroia sa se insoare" dar fata nu a lovit pe nimeni. -data a trecut prin curte chelesul cu
treaba si fata arunca marul. %mparatul a crezut ca a fost o greseala si i-a mai pus pe
flacai sa se plimbe de cateva ori in fata printesei" dar ea tot pe ajutorul gradinarului il
palea cu marul.
%mparatul a maritat-o pe fata cu ajutorul de gradinar" dar i-a alungat de la casa lui.
Calul le-a facut niste palate sub pamant cu niste incaperi si bogatii cum nici imparatul
nu avea. !upa o vreme" imparatia vecina trimise solie de razboi si imparatul si-a
chemat ginerii sa-l insoteasca la oaste. Ajutorul de gradinarl-a rugat sa-l ia si pe el.
%mparatul s-a indurat cu greu sa-i dea o martoaga si o sabie ruginita. 0e drum baiatul se
impotmoli in noroi si nu mai putea sa-si scoata calul. Cand ceilalti au plecat" lasandu-l in
urma" a chemat calul cel nazdravan si porni la atac. A ajuns tocmai cand imparatul era
gata sa cedeze lupta" a sarit la bataie si i-a invins pe dusmani" apoi a mers la imparat si
i-a luat inelul din deget. %ntorcandu-se victoriosi" imparatul si ginerii lui l-au scos pe baiat
din noroi si s-au dus la casele lor.
!upa cativa ani imparatul a inceput sa-si piarda vederea. A chemat doctori si vraci"
dar nimeni nu a gasit leacul. 1n mare vrajitor i-a spus ca va orbi de tot daca nu i se va
aduce lapte de pasare de peste apa %ordanului. $inerii feciori de imparati au plecat sa
caute dar nu au gasit decat un negustor smecher" care le-a vandut pe bani multi lapte
ca oricare altul" iar imparatul nu s-a vindecat. #lacaul nostru si-a chemat calul si l-a
63
intrebat daca il poate ajuta. Calul bineinteles ca l-a ajutat" a adus laptele magic si
imparatul si-a recapatat vederea.
%mparatul s-a cam rusinat un pic" ca nu s-a purtat cum se cuvine cu ginerele sau.
Acesta nu era suparat si l-a rugat pe imparat sa vina sa le vada locuinta. ,-a minunat
imparatul de bogatiile baiatului" dar si mai tare s-a mirat cand baiatul i-a povestit ca el a
fost cel care a venit in straie de arama" argint si aur la biserica si tot el i-a infruntat si pe
vrajmasi. Ca sa dovedeasca a scos nucile si inelul imparatului si i le-a aratat. Atunci
imparatul a lasat scaunul imparatiei in seama baiatului" care a domnit cu intelepciune si
a trait fericit pana la adanci batranete alaturi de sotia sa.
FAA SARACULUI C#A IS#AA
64
A fost o data un om sarac" care avea o sotie si multi copii.
Barbatul muncea din zori si pana in seara si tot nu avea nimica.
Copiii se culcau in fiecare zi cu burtile goale si cu lacrimi in ochi.
!oar fata cea mai mare" care era tare isteata" le mai alina necazul fratilor sai"
spunandu-le sa aiba rabdare" ca intr-o zi vor manaca si ei pe saturate. %ntr-o zi boierul
pe mosia caruia se afla biata familie de saraci il chama la el pe om si ii zise4
- 2ad ca esti tare harnic si muncesti toata ziua" dar tot sarac ai ramas. %ti voi da o
bucata de pamant" care sa fie a ta" sa o lucrezi pentru tine si sa faci un bordei pentru
familia ta. -mul sarac multumi boierului si pleca sa-si aleaga un loc pentru bordei.
imeri tocmai langa casa unui taran bogat si tafnos" care se cam manie cand vazu
cine ii vor fi vecinii. 0ana sa se insereze saracul isi sapa groapa pentru bordei. 0este
noapte" se intampla ca o vita a taranului cel bogat sa cada in acea groapa si sa moara.
Cand vazu bogatul a doua zi ca i-a pierit o vita" il insfaca pe taran si il tara dupa el
la curtea boierului" sa le faca judecata. Aici povestira cele intamplate si bogatul ii ceru
boierului sa-l sileasca pe omul cel sarac sa-i plateasca vita" ca doar din pricina lui a
murit.
,aracul spusese ca a lui era groapa" dar nici prin gand nu-i trecuse sa faca rau
vitei" de unde avea sa stie ca va cadea in ea" si apoi nu avea nici un ban" nu putea in
nici un chip sa plateasca.
Boierul era in mare dilema. u stia cui sa-i dea dreptul.
!upa ce se gandi o buna bucata de vreme" le spuse4
- +u am sa va pun trei intrebari. 0este trei zile voi veti veni sa-mi dati
raspunsurile.
Cel cara va raspunde mai bine" a aceluia sa fie dreptate. 0rima intrebare4
DCe este mai gras in lume?E
A doua intrebare4
DCe alearga mai iute?E
A treia intrebare4
DCe este mai bun?E
)aranul cel bogat se duse linistit acasa gandindu-se pe loc la raspunsurile ce le va
da.
%n schimb saracul era amarat si nu stia ce va face daca nu va putea sa raspunda
corect.
Acasa povesti cele intamplate si copiii se apucara de plans impreuna cu el. !oar
fata cea mare il ruga sa-i spuna si ei intrebarile" ca poate le va dezlega ea intelesul.
-mul ii spusese tot ce poftea dar prea mari sperante nu isi punea in fata.
!upa trei zile taranul cel sarac se pregatea sa mearga la boier cu raspunsurile pe
care i le-a spus fata. u era prea convins ca erau raspunsurile corecte" dar oricum alta
idee mai buna nu avea" ce altceva putea sa faca.
65
'a prima intrebare taranul bogat a raspuns ca cel mai gras din lume este porcul lui
care are o grasime de o palma. Boierul nu a fost multumit de raspuns. ,aracul a spus
ca cel mai gras este pamantul" ca el ne da toate bunatatile pe care le avem. Boierul l-a
aprobat.
Apoi bogatasul a spus ca cel mai repede alearga calul sau" iar saracul a afirmat ca
nimic nu poate fi mai iute ca gandul. Boierul a fost mirat de intelepciunea saracului.
Bogatasul a raspuns la a treia intrebare ca pe lume cea mai buna este judecata dreapta
a boierului" dar acesta nu a fost magulit de linguseala. -mul sarac a zis ca pe lume cel
mai bun este !umnezeu. Boierul l-a intrebat pe om cine i-a dezlegat ghicitorile iar el a
recunoscut ca fata lui.
Boierul a vrut sa o cunoasca pe fata cea inteleapta si i-a poruncit taranului sa o
trimita la el" dar ea sa nu vina oricum" ci sa nu fie nici imbracata si nici dezbracata" nici
calare si nici pe jos" nici pe drum si nici langa drum. -mul sarac iar s-a intristat" dar fata
parea sa nu-si faca nici o grija.
A doua zi boierul vazu ca de casa lui se apropie o aratare ciudata.
+ra fata saracului pe un tap" iar picioarele ii atarnau atingand pamantul" asa ca nu
era nici calare si nici pe jos. )apul nu tinea drumul drept" ci trecea de colo-colo sa
manance iarba de pe marginea cararii sau vreo ramura de langa garduri" deci nu venea
nici pe drum nici langa drum. /ai avea o plasa aruncata pe dansa" ne fiind astfel nici
imbracata nici dezbracata.
Boierul porunci sa fie lasati liberi doi caini uriasi" care se repezira la fata. %nsa ea
era pregatita si pentru aceasta si a dat drumul la doua pisici pe care la adusese de
acasa si le tinu tot drumul in brate. Acum boierul nu mai avea ce face" trebui sa o
primeasca.
A hotarat sa o marite pe fata cea inteleapta cu un slujitor de-al lui. !ar dupa ce
fata a fost spalata si imbracata in haine scumpe era atat de frumoasa" ca boierul a si
cerut-o de mireasa pentru el. #ata a primit" insa boierul a pus-o sa jure ca nu va judeca
niciodata in lipsa lui.
A trecut un timp de la nunta fetei cu boierul si pe cand doamna era singura acasa"
au venit doi tarani pentru judecata. #emeia le spusese sa vina in alta zi" dar ei tot au
vrut sa-si povesteasca pricina. 0rimul taran zise4
- 0e drum mi s-a rupt o roata de la caruta si taranul acesta mi-a imprumutat una.
Aseara iapa mea a fatat un manz6
- ici pomeneala 5 roata mea a fatat manzul" deci e manzul meu - zise al doilea
taran.
Cucoana le zise ca nu poate judeca ea si sa vina cand sotul ei va fi acasa" ca
acum e plecat sa vada un lan de malai pe care il au langa un lac si broastele tot ies si
mananca malaiul.
)aranii au intrebat cu mirare cum se poate una ca asta" iar ea le-a raspuns ca
daca roata poate sa fete manji" apoi e o nimica toata ca broastele sa iasa din lac si sa
66
pasca malaiul. Atunci taranii au inteles despre ce e vorba si i-au multumit pentru
judecata" impacandu-se si manzul ramanand la cel cu iapa.
Boierul" cand a aflat de cele intamplate" s-a maniat ca sotia lui si-a incalcat
fagaduiala. %-a zis sa mearga inapoi la tatal sau" dar poate sa-si ia cu dansa ce ii place
cel mai mult din casa lui. evasta a raspuns ca nu a vrut sa faca judecata" doar le-a
spus taranilor unde ii este barbatul" dar daca el doreste sa o alunge" ea se va supune
dorintei sale. %i mai ceru boierului sa dea o ultima petrecere pentru dansa in casa lui. 'a
petrecere nevasta ii tot turna vin boierului pana acesta s-a imbatat si a adormit. Cand
s-a trezit a doua zi nu stia unde se afla. ,otia il lamuri ca sunt in casa tatalui ei si pentru
ca i-a dat voie sa-si duca ce ii este mai drag din casa boierului" ea si-a luat barbatul ca
nimic nu ii era mai drag decat el. Boierul incepu sa rada" isi saruta sotia cea inteleapta
si au plecat fericiti acasa la ei.
F#IA CU PARUL D# AUR SI URSII DIN
PADUR#
67
A fost odata o fetita care avea un par auriu si asa de frumos incat toata lumea ii
spunea #etita cu 0arul de Aur. #etita traia cu mama ei intr-o casuta" la marginea
padurii.
%ntr-o zi" ii spuse mamei sale4
- /amico" pot sa ma duc in padure sa-ti culeg un buchet frumos de flori?
- Ce dragut din partea ta" fetita mea5 !ar ai grija" padurea este adanca si s-ar
putea sa te ratacesti" ii atrase atentia mama.
- familie de ursi care traia in padure a plecat la plimbare cu fiul lor" 1rsuletul" care
se juca prinzand fluturi cu plasa. %n timp ce ursuletul se juca admiran fluturii care zburau
prin aerul proaspat al diminetii" 1rsul si 1rsoaica se uitau cu multa dragoste la jocul
fiului lor" pe fata lor aparand un zambet de incantare.
- 2ai ce bine e sa fii copil5 - rosti 1rsoaica.
- ,i mie mi-ar place sa fiu copil5 &osti 1rsul tata. Apoi isi continua drumul prin
padure" aplecandu-se asupra florilor minunate cu miros imbatator.
#etita" cum ajunse in padure" incepu sa culeaga flori pentru mama ei4 margarete
minunate" albastrele si maci rosii ca focul. Cum era atat de preocupate de ceea ce
facea" nu-si dadu seama ca inaintase prea mult in mijlocul padurii si ca vremea trecuse.
%n curand % se facu foame si sete si se simti foarte obosita. ,pre norocul ei" zari printre
copacii din padure o casuta. +ra casuta ursilor5 ,e apropie tiptil de casa" si se uita prin
gaura cheii si cum nu vazu pe nimeni" deschise usa si intra. %nauntru zari o masa mare"
intinsa" cu trei farfurii pline cu orez si miere. 2ai" ce miros imbietor aveau5
#arfuriile de pe masa erau de marime diferita4 una mare" una mijlocie si o farfurie
mica. %n jurul mesei erau asezate trei scaune care pareau foarte comode. /ai era acolo
un fotoliu mare" unul mijlociu si unul mic. 0entru ca ii era tare foame se hotara sa guste
din mancarea de pe masa. /anca o lingura de orez din prima farfurie" dar acesta era
fierbinte si isi arse limba8 apoi gusta din farfuria mijlocie" dar orezul era prea des si in
cele din urma" gusta si din ultima farfurie. ,i ce sa vezi? /ancarea din farfuria cea mai
mica era asa de buna incat manca tot orezul" pana la ultimul bob.
#etita se aseza intai in fotoliul cel mare" dar pentru ca era prea mare" nu-% placu si
se ridica din el8 apoi se aseza pe scaunul mijlociu" dar nici acesta nu-% placu4avea
perina prea moale. Asa ca se hotara sa se aseze pe cel mai mic dintre scaune" dar in
momentul in care se puse pe el" acesta era asa de subred incat se prabusi sub
greutatea ei si fata cazu pe podea5 Cum era foarte obosita se hotara sa traga un pui de
somn. A urcat la etaj" a intrat in dormitor" unde a zarit trei paturi4 unul mare" unul
mijlociu si unul mic. %ntai se culca in cel mare" dar era prea tare si incomod. ,e culca
apoi in patul mijlociu" dar nici acesta nu %-a fost pe plac pentru ca patura era aspra si o
intepa. 'a urma" il incerca pe al treilea si acesta era atat de comod si cald incat adormi
pe loc. 0e vremea aceasta" familia de ursi care locuia in casuta se intorcea de la
plimbare. Can ursii au deschis usa de la intrare au simtit pe data ca cineva a umbalt in
casa si au inceput sa miroasa toate lucrurile pe rand4
68
- Cineva" s-a asezat pe scaunul meu5 a strigat 1rsul-)ata pe o voce groasa.
- Cineva s-a atins de perina mea5 striga 1rsoaica cu o voce mai blanda.
- Cineva mi-a rupt scaunelul5 striga 1rsuletul cu o voce plangareata. Apoi" intreaga
familie s-a apropiat de masa4
- Cineva mi-a folosit lingura5 mormai 1rsul-)ata cuvocea lui groasa.
- Cineva a mancat din farfuria mea" spuse 1rsoaica cu voce ei blanda.
- 1itati-va" cineva mi-a mancat mancarea5 -a mai ramas nici o faramitura5 a
strigat 1rsuletul si lacrimi mari incepura sa se rostogoleasca pe obrajorii sai. Apoi ursii
au urcat la etaj.
1rsul-)ata a inceput sa adulmece prin camera si a spus apoi cu vocea sa
morocanoasa4
- Cineva s-a culcat pe perina mea5
- Cineva mi-a dat la o parte patura" sopti 1rsoica.
- 0riviti5 - fetita doarme in patul meu5 striga ursuletul cu o voce surprinsa.
#etita cu 0arul de Aur se trezi brusc la auzul vocilor. )are s-a mai speriat cand %-a
zarit pe cei trei ursi aplecati asupra ei5 ,e scula repede din pat" o zbughi spre fereastra
si se avanta spre padure. %ncepu sa alerge spre casa cat o tineau picioarele" repede-
repede" fara sa arunce macar o privire inapoi. ,i de-atunci incolo" ursii din casuta din
padure n-au mai vazut-o niciodata pe #etita cu 0arul de Aur.
FLORITA DIN CODRU
69
A fost odata ca niciodata" ca de n-ar fi fost" nici nu s-ar povesti" o crajma chiar in
mijlocul codrilor. %ntr-o zi crasmarul a gasit o fata deosebit de frumoasa intr-o poiana si
a dus-o acasa sa o creasca impreuna cu sotia sa" crasmarita. Cum crestea fata se
facea tot mai frumoasa si toata lumea se mira privind frumusetea ei neasemuita.
#rumoasa era si mama ei" crasmarita" dar frumusetea" delicatetea si felul dulce al
fetei nu aveau egal. )oti o indrageau si o numeau #loarea cea frumoasa de la crasma
din codru.
%ntr-o dimineata sosi vestea ca imparatul cu tot alaiul sau vor tece pe la crasma din
codru. Cum auzi crasmarita se apuca sa faca curatenie" mai apoi sa se gateasca si ea"
sa fie cat mai frumoasa pe cand va sosi imparatul. %ntreba crasmarita oglinda cea
fermecata" daca este frumoasa" oglinda raspunse ca este" dar #lorita este de mii si mii
de ori mai frumoasa decat dansa.
Atunci crasmarita s-a suparat foarte mult" a inceput sa o certe pe #lorita ca e
lenesa si proasta si a pus-o la munci grele" pe care sa le faca toata ziua fara odihna si
cand vine noaptea sa inceapa din nou sa munceasca. %mparatul veni si pleca dupa ce
bau din vinul cel mai bun" dar supararea crasmaritei ramase.
!upa ce trecura mai multe luni" a sosit iar vestea ca imparatul va trece pe la
crasma din codru. Crasmarita iar se apuca de curatenie" apoi iar de gateala si crasma
era curata ca oglinda si crasmarita frumoasa si dichisita. %ntreba iar oglinda si i se
raspunse iar ca #lorita este mult mai frumoasa. Atunci crasmarita de necaz o inchise pe
fata in beci si nu mai avea voie sa iasa la lumina zilei. Cand iar trebuia sa vina imparatul
si oglinda ii spuse ca tot #lorita e mai frumoasa" crasmarita nu a mai rabdat si a
chemat-o pe Baba Cloanta o vrajitoare urata si rea sa se sfatuiasca cum sa scape de
fata. 0ana la urma s-au inteles ca vrajitoarea sa o duca pe fata in padure" unde ii va
scoate ochii si o va lasa in voia sortii.
Cand o vazu cotoroanta pe fata a fost uimita de frumusetea acesteia si ii venea
cam greu sa faca ceea ce a promis. Cand au ajuns in mijlocul padurii" dintr-un tufis a
aparut o caprioara" care la vederea #loritei a incremenit si i-au picat ochii din cap de
frumusetea ce i-a fost dat sa vada. Baba Cloanta a luat ochii caprioarei si i-a zis #loritei
sa mearga cat mai departe de crasma din codru.
!upa ce a mers #lorita mai multe zile se intalni cu un ghebos" care incerca sa
jumuleasca o pasare" dar se vedea ca nu se prea pricepe. Cand cei doi s-au uitat unul
la celelalt" au ramas uimiti de mirare" ghebosul de frumusetea fetei" iar #lorita de
uratenia barbatului" pentru ca altul mai urat nu vazuse in viata ei. $hebosul ii povesti ca
face de mancare pentru cei doisprezece hoti din codru" care momentan sunt dusi la
furat" si se intorc cand ii va chema la masa sunand din clopotel" iar cand se vor intoarce
ar fi foarte bine sa nu o gaseasca pe fata" pentru ca sunt banditii cei mai fiorosi de pe
fata pamantului. $hebosul era cam nepriceput si hoti il certau de fiecare data" ba ca nu-
i buna mancarea" ba ca e prea multa" ba ca e prea putina. Atunci #lorita s-a pus pe
treaba si s-a apucat de gatit supa gustoasa" friptura de pui delicioasa si o friptura de
70
porc sa te lingi pe degete. Cand a terminat cu bunatatile a facut si curatenie in casa
banditilor.
)ot povestind ghebosul a uitat sa-i cheme pe hoti la pranz. Acestia s-au saturat sa
astepte si au venit nechemati la masa. $ebosul cum a auzit ca vin banditii a ascuns-o
repede pe #lorita sub pat" pentru ca nu mai avea timp sa fuga s-au sa se ascunda
altundeva. Cand au ajuns hotii erau tare maniati pe ghebos si capetenia a mers in odaie
sa aduca cutitul cel mare" sa-l omoare. %ntrand in casa era sa lesine de mirare si nu-i
venea sa creada ca aceea e casa lor" atat era de curat si de frumos. Atunci il ierta pe
ghebos si ii ceru sa aduca mancarea.
Cand au gustat din bunatati au fost foarte multumiti" dar capetenia isi pastra pentru
el cele mai bune bucati si hotii doar salivau privindu-l. Capetenia era deja satul iar
ceilalti erau inca infometati si capetenia ii porunci ghebosului sa stranga tot ce a mai
ramas si sa-i pastreze pentru cina. Banditi au sarit atunci la bataie scotand cutitele si
strigand ca mai vor sa manance. +ra o harmalaie si o bataie de nu s-a mai pomenit si
#lorita ne mai rabdand sa se omoare din cauza mancarurilor pregatite de dansa" a iesit
din ascunzatoare" promitandu-le banditilor ca le va gati si le va face curat in fiecare zi.
!e atunci banditi nu au mai vrut sa mearga la furat" stateau toata ziua acasa"
mancau bunatatile pe care le gatea #lorita si admirau frumusetea ei. Cateodata
mergeau cativa dintre ei sa vaneze sau la oras sa cumpere lucruri si gateli femeiesti ca
sa o bucure pe fata. %ar fata le vorbea frumos si hotii au devenit mai blanzi si mai
omenosi" ne mai vrand sa omoare si sa jefuiasca.
%ntr-o zi crasmarita intreba din nou oglinda si raspunsul nu i-a fost nici de asta data
pe plac. ,-a sfatuit cu Baba Cloanta si aceasta a plecat dupa fata cu ganduri rele.
Ajunsa la casa banditilor" a facut o vraja si i-a adormit pe toti" apoi merse la fata" care
s-a bucrat nespus la vederea ei. %i dadu #loritei un inel si ii spusese ca e trimis de
mama ei. #lorita fericita" trase inelul pe deget si cazu pe loc ca moarta. Banditii cand
s-au trezit si au vazut ca fata e moarta au plans si au vrut sa o ingroape. 1nul dintre ei
vazu inelul si au stiut ca nu era al #loritei si cand i l-au scos din deget fata era din nou
vie si nevatamata. Banditii au mers la oras si i-au cumparat fetei bijuterii frumoase din
aur" cu nestemate scumpe" ca sa nu mai primeasca de la altii. !upa un timp se
intampla la fel" de asta data baba aducandu-i o rochie de matase.
!upa ce fata iar a inviat" hotii i-au cumparat cele mai elegante rochii" din cele mai
fine materiale. A treia oara Baba Cloanta ii spusese fetei sa se gateasca ca vin la ea
parintii sa o viziteze. #ata s-a imbracat frumos" si-a pus bijuteriile cele mai scumpe si
baba se oferi sa o ajute la pieptanat. %n timp ce o pieptana ii impleti firul mortii si acum
hotii nu au mai putut nici cum sa o trezeasca. Au imbracat-o frumos si au pus-o intr-un
sicriu intr-o poiana" pentru ca au considerat ca este pacat sa arunce pamant peste
trupul ei. %n jurul fetei au crescut flori minunate si nemaivazute" iar ea a ramas si moarta
frumoasa si tanara. %ntr-o zi fiul imparatului merse la vanatoare si o vazu pe frumoasa
fata in sicriul inconjurat de flori. ,-a indragostit pe loc si a dat porunca sa fie dusa #lorita
71
pe ascuns la palat. Atunci printul porunci la douasprezece fete tinere sa o ingrijeasca pe
#lorita ca si cand ar fi vie. ,a o imbrace frumos" sa o impodobeasca si sa o legene" dar
sa nu se atinga de parul ei frumos impletit si impodobit de hoti cu o cununita de crini. %ar
fiul imparatului o privea fericit pe fata fara viata. Cele douasprezece fete erau roase de
curiozitate" de ce oare nu pot sa se atinga de parul ei. ,-au sfatuit si au hotarat ca
atunci cand printul va fi plecat sa-i despleteasca parul" dupa aceea sa-l faca la loc si nu
va sti nimeni. Cand s-a intors fiul de imparat o gasi pe #lorita vie si mai frumoasa ca
niciodata. Au hotarat sa faca de graba nunta si au trait fericiti pana la adanci batraneti.
%ar pe crasmarita au incuiat-o intr-o camera cu multe oglinzi" cu cele mai frumoase
fete din tara" sa moara de ciuda ca nu e ea cea mai frumoasa.
FRA#L# C#L MIC
72
Intr-o padure deasa traia un taietor de lemne cu sotia lui si cu cei sapte baieti ai
lor. 0e cel mic il chema %onica. #amilia ii era foarte saraca si nu avea destula mancare.
%ntr-o seara" %onica s-a ascuns sub masa si de acolo a tras cu urechea" ascultand ceea
ce vorbeau parintii lui.
- u mai avem paine in casa si nu mai avem de lucru. u ne mai putem hrani
copii" deci trebuie sa-i ducem maine in padure si sa incercam sa-i pierdem. %onica s-a
furisat in fata casei si a adunat cateva pietricele albe. !upa ce si-a umplut buzunarele
cu ele" s-a dus sa se culce. A doua zi dimineata" sotia taietorului de lemne si-a trezit
copii spunandu-le 4
- Haideti" sculati-va repede si ajutati-ne sa adunam crengi prin padure. Au pornit
deci cu totii. %onica a ramas in urma si marca drumul cu pietricele albe" gandindu-se ca
astfel va gasi drumul spre casa parinteasca.
Ajungand in mijlocul padurii tatal lor le-a spus 4
- /ama voastra si cu mine vom aduna lemne mai incolo. 2oi ramaneti aici si
adunati crengi pana la intoarcerea noastra. Copii au adunat foarte multe crengi" s-a
facut intuneric" dar parintii lor nu s-au intors. 'e era frica speriindu-se de vocile
infricosatoare ale animalelor.
- e-am ratacit" cum ajungem acasa se plangeau ei.
- e mananca lupii 5
- u va faceti probleme - le-a spus %onica. 1rmati-ma" eu va conduc acasa.
,i cu ajutorul pietricelelor albe ce straluceau la lumina lunii au gasit drumul spre casa
parinteasca. 0arintii lor s-au bucurat la vederea copiilor" caci tocmai primisera o paine
mare de la un prieten de-al lor" aveau deci ce sa le dea de mancare.
!upa o saptamana" iar nu aveau ce manca si %onica si-a auzit iar parintii vorbind ca ar
trebui sa-i duca pe copii in padure. !e aceasta data usa fiind incuiata" el nu a mai putut
iesi din casa pentru a aduna pietricele.
u-i o problema - se gandea el - maine voi marca drumul cu firimituri de paine.
Astfel" a doua zi a aruncat firimituri de paine pe drum pentru a se putea orienta
seara.
)aietorul de lemne si-a rugat iarasi baietii sa adune crengi in timp ce el si sotia lui
se duc dupa lemne. Copii au lucrat cu spor pana la caderea serii. u le era frica pentru
ca %onica le-a povestit ca a marcat drumul spre casa cu firimituri de paine. !ar cand sa
porneasca" nici urma de paine. 0asarile le-au maincat pe toate5
- 2ai de noi" ne-am ratacit - plangeau fratii lui.
- - sa vina animalele si o sa ne manance pe toti5
u va temeti - le-a spus %onica. - &ecunosc si mie mi-e frica" dar ma voi sui intr-un
copac sa ma orientez. - Apoi din varful copacului si-a anuntat fratii4 vad o lumina in
directia aceea. 1rmati-ma" am sa va duc acasa.
%nsa cand s-au apropiat de lumina si-au dat seama ca nu era casa lor.
- ,i acum ce sa facem? - plangeau baietii.
73
- +u am sa bat la usa" a spus %onica. 0oate ne ajuta totusi cineva. ,-a dus la usa
imensa si a batut energic.
- Cine-i? a intrebat o voce de femeie.
- ,apte baietasi care s-au ratacit. 0uteti sa ne cazati peste noapte? a intrebat-o
%onica politicos.
- 2ai" dragii mei" asta e casa uriasului. !aca va gaseste va mananca pe toti5 a
raspuns femeia.
- !ar daca ramanem in padure ne mananca lupii5
- Am sa incerc sa va ascund cumva. &epede" intrati in acest dulap mare. Baietii
s-au ascuns repede in batrana mobila primitoare.
0este putin timp" uriasul a ajuns acasa. /irosind in jurul lui" a spus4 simt miros de
om" miros de baietei5
0recis ca simti mirosul pulpei de miel pe care tocmai ti-am pregatit-o pentru astazi"
i-a raspuns sotia lui si i-a intins masa.
1riasul a mancat repede carnea de miel" continuind cu doua jamboane si sase
perechi de carnati din camara. !ar nici acum nu s-a linistit si a inceput sa miroasa din
nou prin casa.
- #emeie" tu ai ascuns pe cineva5 a urlat el. ,imt miros de baietasi5
A inceput sa caute prin camera si" in cele din urma a dat peste baietii din dulap.
- /iam" miam" ce desert delicios si nemaipomenit5 %i mananc imediat5
- 'asa-i acum" a spus sotia uriasului. Ai mancat prea mult in seara asta5 /ai bine
lasa-i pe maine la pranz. Acum o sa-i culc in camera de sus5
Asa ca sotia uriasului %-a culcat pe %onica si pe fratii sai. Cele sapte fete ale
uriasului dormeau deja" avand fiecare cate o coronita mica pe cap.
%nainte de culcare" %onica a adunat caciulile fratilor sai si le-a schimbat cu
coronitele fetelor. oaptea uriasul s-a trezit.
- Ar fi trebuit sa mananc baietii. 0ana la urma vor fugi. /ai bine iau imediat cutitul
si ii omor si o sa-i am la micul dejun5
2oia deja sa le taie capetele cand mana lui a atins coronitele.
- Cat pe-aici sa-mi omor propriile fete5 a strigat el. ,-a dus deci la celalalt pat
si a taiat capul tuturor celor sapte fete ale lui.
%onica si-a trezit fratii dis-de-dimineata. ,-au imbracat si au plecat in padure.
!imineata" cand uriasul a vazut ca si-a impuscat propriile fete" s-a infuriat foarte tare.
,a incaltat atunci cu cizmele sale magice si a pornit in cautarea celor sapte baietasi.
!ar baietasii au auzit ca se apropie uriasul si s-au ascuns sub o stanca mare.
1riasul s obosit repede cautandu-i pe copii si s-a gandit sa se intinda pe jos ca sa
doarma putin. %onica s-a furisat langa el si i-a scos cu grija din picioare cizmele lui
magice. %n muntii din departare a zarit un castel mare. ,-a incaltat imediat cu cismele
uriasului" a ajuns intr-o clipa la castel si a cerut sa fie angajat la rege. Acesta s-a
bucurat foarte mult de prezenta lui %onica si mai ales de cismele magice si i-a oferit
74
baietasului drept cadou un sac de aur. %onica s-a intors dupa fratii lui si" datorita aurului
primit niciodata in viata lui nu a mai dus lipsa de nimic.
FRUMOASA SI B#SIA
A fost odata ca niciodata un negustor bogat care avea trei fete. )oti patru
ducea o viata indestulata in casa lor de la malul marii. !ar in timp fetele cele mari
75
risipeau banii tatalui sau pe rochii lu:oase" mezina" #rumoasa" isi ajuta familia dupa
puterile ei" multumindu-se cu haine simple si trebaluind prin casa cat era ziua de lunga.
%ntr-o zi" fetele auzira cum niste barbati povesteau ca toate vapoarele negustorului
pierisera intr-o furtuna cumplita.
- u i-a mai ramas nimic" spunea unul dintre barbati dand din cap" a ajuns sarac
lipit pamantului5
Ca sa salveze ce se mai putea salva" negustorul disperat pleca a doua zi la oras.
Acolo" ii ruga pe bancheri sa-i imprumute niste bani" dar acestia il refuzara.
ecajit" negustorul porni inapoi spre casa. Cu gandul la fetele lui" abia daca-si
dadu seama ca incepuse sa ninga. Cand plecase de acasa la bancheri" cele doua fete
mai mari ii cerusera sa le aduca de la oras podoabe si rochii scumpe. #rumoasa" in
schimb" nu-i ceruse decat un trandafir.
!ar cand ninsoarea se inteti si se transforma in viscol" negustorul uita cat era de
amarat ca nu le putea indeplini dorinta fetelor si ca isi pierduse toata ziua. 2antul vuia si
arunca tombe de zapada in calea calaretului si calului sau. ,i tot mergand asa"
negustorul se rataci. !ar" pe neasteptate" in cale ii aparu un spiridus" care ii facu semn
sa-l urmeze.
Apoi" cand negustorul ajunsese deja la capatul puterilor" spiridusul ii striga cu un
glas subtirel4
- 1ite aici5 Hai inauntru ca o sa avem grija de tine.
%ar negustorul vazu cu uimire cum in fata lui se ridicase un castel imens.
!upa ce-si duse calul in grajd si ii dadu sa manance fan" negustorul intra in castel
pe urmele spiridusului.
- Hai aici" langa foc" il indemna spiridusul. Cred ca ti-e foarte frig si" de asemenea"
foame.
1n foc strajnic ardea in camin" iar cand negustorul se apropie de masa" aceasta se
si umplu cu tot felul de bucate.
- /ananca" ii striga spiridusul" razand pe infundate de uimirea ce i se citea
negustorului pe chip.
- %ti multumesc din suflet" ii raspunse el" apoi se aseza la masa si manca pe
saturate.
,atul si topit de caldura" negustorul ostenit adormi la masa. Chiar si spiridusul"
incalzit de dogoarea focului" cazu intr-un somn adanc. %ar pe cand dormeau amandoi" o
aratare imensa ii urmarea in tacere din balcon.
!imineata" cand se trezi cu forte proaspete" negustorul ii multumi din nou
spiridusului pentru ospitalitate.
- )rebuie sa ma duc inapoi la fetele mele" ii zise el" amintindu-si amarat cate
necazuri avea. ,i" trecand pe langa poarta" negustorul privi cu mirare la o tufa de
trandafiri inflorita ca prin minune in mijlocul nametilor de zapada. 2azand trandafirii" isi
76
aduse aminte de mica rugaminte a #rumoasei si se intinse sa rupa una din florile acelea
fermecatoare.
- u" striga spiridusul. !ar era prea tarziu.
!intr-o data" in fata ochilor sai se ivi o aratare dintre cele mai fioroase" care striga
la el cu un glas tunator4
- Asa ma rasplatesti pentru bunatatea mea" furandu-mi din nepretuitii trandafiri?
0entru asta o sa platesti cu viata.
- %mi6imi pare rau" baigui negustorul. '-am luat pentru fata mea.
- #ata ta? urla bestia. !aca te iubeste cu adevarat" sa vina aici" in locul tau. !ar
daca nu te iubeste" ai sa te intorci chiar tu" in decurs de trei luni. ,i acum" du-te5
Cum nu avea alta scapare" bietul negustor ii promise ca se va intoarce. Apoi"
incaleca pe cal si porni spre casa" cu inima coplesita de durere.
!ar cand ajunse acasa si ii dadu trandafirul #rumoasei" fericirea ei ii lumina
sufletul.
- 2ai" #rumoaso" ii spuse el mahnit" daca ai sti care e pretul acestui trandafir5
Apoi fetele il ascultara uimite cand le povesti de castelul Bestiei si de cumplita
porunca.
- - sa ma duc eu in locul tau" tata5 striga #rumoasa. !ecat sa mori pentru mine"
mai bine sa fiu prizoniera Bestiei.
- ,a nu aud de asa ceva5 ii raspunse negustorul. - sa ma intorc acolo cand se vor
scurge cele trei luni.
,urorile cele mari o privira pe mezina cu mahnie.
Cele trei luni se scursera repede si" in ultima dimineata" #rumoasa" cu pantofi in
mana" sa nu faca zgomot" se strecura afara din casa.
0use saua pe calul cel bland al tatalui sau" incaleca si" in tacere" isi lua ramas bun
de la cei ai casei care inca dormeau. ,tia ca o sa-i fie tare dor de ei" dar ii dadea putere
gandul ca o sa-si salveze tatal de la moarte.
- ,i" cine stie" se incuraja ea" poate ca o sa fac Bestia sa se razgandeasca.
#rumoasa merse si merse si ajunse la castelul Bestiei in miez de noapte.
-apucase sa intre bine in curte" cand aparu spiridusul4
- Bine ai venit" #rumoaso5 Hai dupa mine pe aici" o indemna el. 0arca ar fi
asteptat-o.
#rumoasa intra in castel in urma lui.
,piridusul o conduse pe #rumoasa printr-un labirint de coridoare pana la o camera
minunata" plina de trandafiri si mobilata frumos.
- Asta e dormitorul tau" ii spuse spiridusul. Apoi ii arata o lada plina cu podoabe
sclipitoare. ,i acesta toate sunt ale tale" ii e:plica el vesel" apoi disparu pe usa.
#rumoasa se plimba prin camera" admira trandafirii" podoabele" mobila dulapul plin
cu rochii scumpe. %si dadu jos hainele simple pe care le purtase pe drum si imbraca o
rochie frumoasa.
77
Atunci" aparu din nou spiridusul.
- 2ai" ce frumoasa esti" murmura el. Cat de mult o sa-i placi stapanului meu5 %a
uita-te in oglinda5
!ar frumoasa inlemni de groaza. %n oglinda" in spatele propriului ei chip" zari
cumplita Bestie. ,e intoarse sa il priveasca in fata.
- Bine ai venit la castelul meu" ii spuse Bestia. )e afli aici de nevoie?
- !a" ii raspunse #rumoasa.
- !upa un drum asa de lung" trebuie sa-ti fie foame" zise Bestia cu un glas ragusit.
Hai cu mine.
Bestia o duse pe #rumoasa pana in salonul unde se afla o masa aranjata pentru o
singura persoana. Chiar daca in sinea ei rasuflase usurata ca nu va sta cu Bestia la
masa" #rumoasa era impresionata de bunatatea acestei fiinte infricosatoare. Bestia ii
ura noapte buna" iar fata ii ramase sa manance. Apoi" privind flacarile din soba"
gandurile ii zburara la Bestie si la castelul acesta vrajit.
A doua zi" spre seara in timp ce #rumoasa se plimba prin gradina Bestia veni sa
stea de vorba cu ea.
- )u ce crezi" sunt urat? o intreba Bestia.
- !a" raspunse #rumoasa cu sinceritate. !ar cred ca ai suflet bun.
- ,i te-ai marita cu mine? o mai intreba Bestia.
%nfiorata de intrebarea lui neasteptata" #rumoasa ii raspunse4
- u.
Bestia venea zi de zi sa o vada pe #rumoasa si sa stea de vorba cu ea. ,e temea
tot mai putin de creatura aceea" dar de fiecare data cand o intreba daca ar vrea sa-l ia
de barbat" raspunsul ei era acelasi.
%ntr-o buna zi" #rumoasa privi in oglinda fermecata din dormitor si isi vazu tatal.
)inea in mana un portret al ei si parea tare bolnav. #rumoasa se duse in fuga la Bestie.
- )rebuie sa-mi dai drumul5 ii striga ea. )e rog" stiu ca ai suflet bun. )ata e bolnav
si are nevoie de mine.
- Atunci" du-te" rosti cu glas scazut Bestia. !ar promite-mi ca te intorci inainte sa
se fi implinit opt zile.
- %ti promit" murmura #rumoasa.
#rumoasa incaleca pe cal si porni spre casa ca vantul si ca gandul.
- )ata5 stiga ea" intrand val-vartej in casa.
- #rumoaso5 +sti vie si nevatamata5 spuse tatal" luand-o in brate. Bestia cea
groaznica nu ti-a facut nici un rau?
- u" tata" ii raspunse #rumoasa. + un monstru doar pe afara. !ar are suflet darnic
si bland. ,i tu ce mai faci?
- !e acuma" cand stiu ca n-ai patit nimic" o sa-mi fie bine" ii zise tatal zambind
fericit.
78
A doua zi" #rumoasa le spuse tatalui si surorilor ei ca o sa se intoarca la castelul
Bestiei" asa cum promisese. !ar surorile" individioase pe rochia si podoabele ei scumpe
incercara s-o convinga sa nu mai plece.
umai ca #rumoasa astepta clipa cand erau ocupate6
#rumoasa isi mangaie calul4
- !u-ma ca vantul si ca gandul" il indemna ea. /i-e teama ca Bestia e pe moarte.
A fost bun cu mine si a avut incredere in mine. Acum inteleg ca sub chipul acela urat se
ascunde un suflet tare frumos.
,i calul porni in galop" ducand-o degraba spre castelul Bestiei.
Cand #rumoasa ajunse la castel" Bestia nu-i mai iesi inainte" asa ca ea a inceput
sa alerge" strigand infricosata4
- 1nde esti? 1nde esti?
- 2ino" #rumoaso" dupa mine5 ii raspunse un glas subtirel. +ra spiridusul.
- #rumoaso" murmura Bestia. Cel mai mult ma bucur sa te mai vad o data inainte
sa mor.
- Cum sa mori? striga #rumoasa" ingenunchind langa el si sarutandu-l pe obraz.
)e iubesc si vreau sa ma marit cu tine.
Bestia inchise ochii. ,i" dintr-o data" curtea toata se lumina ca prin farmec.
#rumoasa il privi uimita pe printul cel frumos care aparuse in fata ei.
- 1nde e Bestia mea cea draga? intreba ea.
- Chiar eu sunt" ii raspunse printul. %ubirea ta a risipit vraja ce ma transformase in
bestie. )e iubesc" #rumoaso.
- %ubirea ta ma face nespus de fericita" raspunse #rumoasa zambind.
- )oate bogatiile acestea sunt ale noastre de acum incolo" zise printul aratand spre
castel.
,i #rumoasa intelese ca familia ei nu va mai fi niciodata saraca.
%n aer plutea parca o muzica fermecata" in timp ce ei se sorbeau din ochi si se
gandeau cate zile fericite ii asteaptau de acum inainte.
79
G
GAINUSA ROSI#
Intr-o buna zi" in timp ce scurma pamantul cu ciocul $ainusa &osie gasi un bob
de griu.
7Acest bob de griu trebuie plantat7" zise ea.
7Cine va planta bobul asta de griu?7
7+u nu7" zise &ata.
7+u nu7" zise 0isica.
7+u nu7" zise Ciinele.
7Atunci il voi planta eu7" zise $ainusa &osie.
,i asta facu.
%n curand griul crescu inalt si galben.
7$riul este copt7" zise $ainusa &osie.
7Cine va secera griul asta?7
7+u nu7" zise &ata.
7+u nu7" zise 0isica.
7+u nu7" zise Ciinele.
7Atunci il voi secera eu7" zise $ainusa &osie.
,i asta facu.
Cand griul fu secerat" $ainusa &osie intreba4
7Cine va treiera griul asta?7
7+u nu7" zise &ata.
7+u nu7" zise 0isica.
7+u nu7" zise Ciinele.
7Atunci il voi treiera eu7" zise $ainusa &osie.
,i asta facu.
Cand griul fu treierat" $ainusa &osie intreba4
7Cine va duce griul asta la moara?7
7+u nu7" zise &ata.
7+u nu7" zise 0isica.
7+u nu7" zise Ciinele.
7Atunci eu7" zise $ainusa &osie.
,i asta facu.
80
+a duse griul la moara si-l macina si facu faina. Apoi ea intreba4
7Cine va framanta si coace paine?7
7+u nu7" zise &ata.
7+u nu7" zise 0isica.
7+u nu7" zise Ciinele.
7Atunci eu7" zise $ainusa &osie.
,i asta facu.
+a framinta si coapse paine. Apoi intreba4
7Cine va manca aceasta paine?7
7-oo" eu o voi manca7" zise &ata.
7,i eu7" zise 0isica.
7,i eu7" zise Ciinele.
7u" nu57 zise $ainusa &osie.
7+u voi face asta7.
,i asta facu.
GULLI!#R
81
A fost odata...
...un medic englez pe nume $ulliver" care" dornic sa ajunga in %ndia" se imbarcase
in Bistrol pe vasul 7Antilopa7. %ntr-o noapte in timpul unei furtuni violente" tanarul fu luat
de un val imens si aruncat in mare. 'a scurta vreme" vasul se scufunda cu toti membri
echipajului. /edicul" inclestat de o scandura" lupta toata noaptea cu furia talazurilor. %n
zori" marea se linisti si curentul il depuse" la capatul puterilor" pe o plaja pustie. /ultumi
cerului ca era inca in viata si adormi" dus" pe nisip.
Cand se trezi" soarele stralucea pe cer. 1luit" el clipi din ochi si vru sa-si ridice un
brat pentru a se proteja de soare8 isi dadu atunci seama ca avea ambele maini
imobilizate. Apoi incerca sa-si ridice capul" insa pletele ii erau legate de tarusi mari" bine
infipti in sol. 0icioarele" legate cu grija" il tintuiau la pamant. Auzea un murmur confuz in
jurul lui" dar tot ceea ce putea vedea era cerul albastru. !eodata" ceva ce parea o fiinta
vie" se catara de-a lungul coapsei lui" urca pana pe piept si i se sui pe barbie.
$ulliver" fortandu-se sa priveasca in jos" ramase uimit4 un omulet foarte mic"
imbracat pitoresc" statea chiar sub nasul lui. %narmat cu un arc si sageti" il privea de la
inaltimea celor cincisprezece centimetri ai sai. #acand un efort enorm" $ulliver isi
elibera bratul drept si se intoarse pe o parte. Acolo" el descoperi o multime imensa de
omuleti raspanditi in jurul lui4 acestia erau cei care il tintuisera la pamant cu funii groase.
!e pe barbia sa" $ulliver lua cu delicatete in mana minuscula creatura si ii dadu de
inteles" prin gesturi" ca murea de sete. -muletul fluiera in degete si" la scurta vreme"
sosira o multime de carute mici" incarcate cu butoaie pline cu vin. $ulliver goli mai bine
de cincizeci de butoiase" inainte de a-si potoli setea. Apoi" omuletii ii oferira delicioase
painisoare" nu mai mari decat niste alice de plumb.
Atat $ulliver cat si micutii oameni intelesera repede ca nici o parte" nici cealalta" nu
avea intentii rele. !upa ce facu cunostinta cu noii sai prieteni" acestia il dezlegara8
$ulliver se ridica" pregatindu-se sa-i urmeze. Atunci descoperi in jurul lui un peisaj in
miniatura4copacii" lacurile"raurile" totul era pe masura acestor ciudate creaturi pitice. %n
sfarsit" cortegiul ajunse intr-un oras. $ulliver" care continua sa paseasca cu mare
bagare de seama pentru a nu rani pe nimeni" fu condus aproape de un turn4 acolo il
asteptau personaje ce pareau a fi de rang foarte inalt. 0rintre ele se afla insusi
imparatul. ,trigand foarte tare" acesta tinu un discurs. $ulliver auzi de mai multe ori
cuvantul 7'illiput7 si intelese ca era numele acestei tari ciudate. Apoi ii aratara noua lui
locuinta" langa un turn" o cladire care era cam pe masura lui. %n fata acesteia" doctorul
se lasa legat cu lanturi la un picior" constient fiind ca" la nevoie" se va putea elibera fara
efort. %n zilele care urmara" $ulliver isi reveni in puteri8 era fericit ca scapase cu viata din
naufragiu" dar noua lui situatie ii parea de-a dreptul surprinzatoare" chiar daca lilliputanii
se dovedeau primitori si plini de consideratie fata de un oaspete atat de impunator.
%n fiecare zi" o multime imensa venea sa-l admire si sa-i ofere tot felul de mancaruri. %n
82
plus relatiile sale cu imparatul 'illiputului devenisera e:celente. %ntr-o zi" $ulliver vru sa-
si impresioneze minusculii prieteni si trase cu pistolul sau in aer. %ntr-adevar" efectul
demonstratiei sale fu e:traordinar si deveni si mai respectat. !in naufragiu" apucase sa-
si salveze sabia" pistolul" ceasul" jurnalul" un brici" cateva monede si un pieptene vechi.
%mparatul dori sa cunoasca la ce folosesc aceste obiecte si fu foarte impresionat vazand
ca $ulliver putea sa taie un palc de copaci cu o singura lovitura de sabie. %ncetul cu
incetul" $ulliver incepu sa comunice cu gazdele sale cu ajutorul unor panouri uriase" pe
care scria cuvinte in limba engleza8 acestea erau traduse de savantii bastinasi in limba
lilliputana.
Astfel" el descoperi obiceiurile lilliputanilor8 afla" spre e:emplu" motivul pentru care
cei mai multi dintre ei umblau intotdeauna inarmati4 e:ista in largul marii o insula numita
Blefuscu. !e multa vreme" locuitorii acesteia erau dusmanii de moarte ai lilliputanilor"
care le respinsesera deja atacurile de mai multe ori. %ntr-o zi" un mesager veni in fuga
si-l ruga pe $ulliver sa se prezinte in cea mai mare graba la palat" deoarece imparatul
dorea sa-i vorbeasca.
!in cauza staturii lui uriase" $ulliver trebuia sa-l astepte in curtea cea mare a
palatului. %mparatul ii e:plica faptul ca erau pe picior de razboi" caci aflase prin iscoade
ca flota din Blefuscu se pregatea sa ridice ancora pentru a invada 'illiputul. Apoi il ruga
pe doctor sa-l ajute sa respinga acest atac. $ulliver accepta" insa puse doua conditii4 sa
nu e:iste victime" iar in caz de victorie" imparatul sa-l ajute" la randu-i" sa se intoarca in
lumea sa. %mparatul 'illiputului accepta fara sa ezite. $ulliver studie cu atentie pozitia
insulei Blefuscu si a portului ei. Apoi ceru o sonda pentru a masura adancimea marii in
jurul insulei.
1nde era cea mai adanca" apa nu-i ajungea decat pana la brau" adica nu depasea
douazeci de metri lilliputani. Atunci $ulliver isi facu un plan de bataie. ,i" intr-o zi in care
marea era acoperita de o ceata deasa" el strabatu apele pana in portul inamic. Acolo"
semanand panica printre locuitori" apuca de franghii corabiile destinate invaziei
'illiputului" le trase in largul marii si le scufunda. $ulliver salva astfel 'illiputul. !ar
imparatul nu isi tinu cuvantul dat. Acesta" dupa ce-i facu cadou o palarie neagra"
confectionata de douazeci si patru de croitori vestiti" se hotara sa nu-i mai redea
libertatea. $ulliver ii devenise prea pretios4 imbatat de victorie" imparatul 'illiputului se
gandea sa invadeze Blefuscu5 Comandantul garzii - primul lilliputan care il descoperise
pe $ulliver - il avertiza4 7!aca nu te supui vointei sale" imparatul te va otravi57 Auzind
una ca asta" doctorul se sperie4 impotriva otravii nu avea aparare5 Atunci se hotara sa
evadeze. %ntr-o noapte" isi incaraca toate lucrurile pe o corabie lilliputana si" tragand-o
dupa el" traversa din nou marea in directia insulei Blefuscu. !e indata ce sosi ceru sa
fie primit de regele insulei" caruia ii propusese un targ.
7Atata vreme cat voi fi aici ca sa va apar" ii spuse el regelui" veti fi la adpost de
atacurile 'illiputului. !ar" in schimb" va trebui sa ma ajutati sa ma intorc in lumea mea.7
&egele din Blefuscu" care nu mai spera sa castige razboiul de cand flota sa fusese
83
distrusa" accepta cu bucurie. $ulliver fu primit pe insula ca un salvator si toti locuitorii ei
participara" cu entuziasm" la organizarea calatoriei lui. +l le ceru sa inspecteze coastele
insulei" in cautarea epavelor esuate pe plaja dupa furtuni. Aceste cautari dadura un
rezultat nesperat. %n nisip" langa o stanca mare ce iesea din ape" omuletii din Blefuscu
descoperira resturile unei barci vechi. $ulliver socoti ca" cu pretul unei munci de durata"
precum si cu ajutorul locuitorilor din Blefuscu" o va putea face ca noua. %ntr-adevar"
avura nevoie de mai multe luni pentru a repara barca" folosind minusculi copaci de pe
insula. %ntr-o dimineata" locuitorii din Blefuscu se perindara prin fata barcii pentru a o
aproviziona cu apa si hrana. %n sfarsit" sosi si ziua cea mare4 barca era gata sa se
scufunde in larg5
$ulliver isi lua ramas bun de la gazdele sale" apoi se urca in barca si incepu sa
vasleasca cu putere. +motionat" vazu cum se departa de tarm" de miile de omuleti care
agitau minuscule batiste albe. %n curand" Blefuscu nu mai era decat un mic punct negru
la orizont. !octorul trebuia sa vasleasca zile in sir" pana in momentul in care observa ca
barca inainta singura" dusa de puternici curenti marini. 0utin cate putin" o ceata ciudata
acoperi marea8 dupa cateva ore" se imprastie ca prin farmec. Atunci $ulliver putu sa
vada un stol de pescarusi deasupra capului sau si isi dadu seama" cu bucurie ca aveau
o marime normala5
0asarile in miniatura din 'illiput ramasasera" asadar" in urma" undeva departe.
$ulliver era fericit ca" in sfarsit" se intorsese in lumea lui5
84
I
I#PURASUL C#L $AIOS CARUIA II PLAC#
MI#R#A
Traia odata in padure %epurasul cel Haios" care isi petrecea toata ziua in cautarea
mierii. Bineinteles ca ii placeau morcovii si spanacul" dar mierea era favorita lui5
Cateodata avea noroc sa gaseasca usor miere in scorbura vreunui copac batran.
!ar" de cele mai multe ori" trebuia sa gaseasca diverse metode sa patrunda in vizuina
!oamnei 1rs" unde putea sa manance pe saturate miere din borcanul acesteia.
'a un moment dat insa !oamna 1rs a observat ca borcanul ei cu miere se tot
goleste. 7Cineva imi mananca mierea" si am sa-l prind"7 si-a spus ea.
!oamna 1rs a intins o capcana. A pus borcanul de miere pe raftul cel mai de sus
al dulapului" dar pe marginea lui" astfel incat acesta sa cada cand va fi atins.
.iua urmatoare" cand !oamna 1rs a plecat la vanatoare" %epurasul cel Haios a
patruns in vizuina ei. A vazut borcanul de miere sus pe raft si s-a urcat sa-l ia. !ar cand
l-a atins" borcanul a cazut" %epurasul cel Haios a cazut si mierea s-a intins toata peste
%epurasul cei Haios5
2ai de mine5 %epurasul cel Haios a incercat si a incercat sa se miste" dar mierea
era asa de groasa incat el se lipea de orice atingea.
Cand !oamna 1rs s-a intors acasa" %epurasul cei Haios era lipit de podea. 7+" si
acum sa vedem ce am prins"7 si-a zis razand !oamna 1rs. 7,e pare ca voi avea ciorba
de iepure in seara asta la masa.7
!oamna 1rs a umplut cu apa o oala mare neagra si a pus-o pe camin. A aprins
apoi focul in camin" sub oala" si a iesit afara sa adune cateva ridichii si cartofi pentru
ciorba.
%epurasul cel Haios a incercat si a incercat sa fuga" dar se lipea tot mai rau. 7-h"
daca as putea sa scap de aici" niciodata nu as mai incerca sa fur miere57 si-a spus el
plangand.
0e masura ce focul aprins sub oala devenea din ce in ce mai puternic" mierea din
jurul %epurasului cel Haios devenea tot mai subtire. A inceput sa se scurga pe langa
urechi" de peste tot" in jos spre labute.
Curand %epurasul cel Haios a fost in stare sa-si miste un picior" apoi pe celalalt. Cu
o miscare din coada %epurasul cel Haios a sarit afara din vizuina !oamne 1rs si a
pornit-o repede spre padure.
85
!in acea zi" %epurasul cel Haios nu a mai mancat niciodata miere. ,-a multumit cu
morcovi" spanac si salata ca si restul iepurasilor.
86
I#PURASUL C#L IS#
A fost odata ca niciodata o familie de iepuri" care traia in mijlocul unei paduri
intunecoase. #amilia era compusa din tatal %epuroi" mama %epuroaica si cei sase
iepurasi mici. %epurasii s-au nascut la inceputul primaverii" si pana n-au implinit trei
saptamani Fcand si-au deschis ochiiG" n-au plecat de langa mama lor. Chiar si dupa ce
s-au nascut" cat timp erau foarte mici" nu ieseau aproape deloc din cuib. !ar crescand"
au inceput sa iasa afara" sa se joace" cum se joaca toti copii. )oti iepurasii erau foarte
jucausi" iar cel mai mic dintre ei era si cel mai destept dintre ei. !e cite ori jucau cite un
joc" el iesea cistigator.
%ntr-o zi" tatal %epuroi i-a chemat pe toti si le-a spus4
- !ragii mei iepurasi" trebuie sa va spun ca viata nu e chiar atata de simpla precum
credeti voi. !e e:emplu" noi" animalele mai slabe" trebuie sa luptam pentru
supravietuire. %n padurea asta ne pindesc tot felul de pericole4 in primul rand sunt vulpile
cele sirete care vor sa ne prinda" apoi mai este batranul lup" care s-ar bucura sa prinda
asa o prada gustoasa. ,igur ca nu in ultimul rand" padurea e uneori cutreierata de
vanatori" iar acestia sunt cei mai periculosi. ,ingura noastra arma este fuga" trebuie sa
fim atenti sa nu ne prinda nici unul din acesti dusmani ai nostri. 2oi" ca si copii" nu
trebuie pentru nimic in lume sa plecati de langa cuibul nostru si de langa mama voastra.
Cat sunteti atata de mici" doar noi va putem apara.
- !a" au spus iepurasii in cor.
- Asa o sa facem5
!ar" copii fiind" uneori se indepartau prea mult de cuib" iar mama lor era foarte
ingrijorata pina reusea sa ii gaseasca. %ntr-o buna zi" inevitabilul s-a produs4 iepurasii tot
jucindu-se" s-au departat de culcusul lor" iar cind s-a lasat seara" si-au dat seama ca nu
mai stiu drumul catre casa. oaptea se lasa amenintatoare peste padurea cea
intunecoasa" desenind umbre amenintatoare in tufisuri.
%epurasii s-au speriat si au inceput sa scinceasca. !ar cel mic le-a spus celorlalti4
- u trebuie sa ne speriem" hai mai bine sa cautam un adapost pentru noaptea
aceasta" iar miine dimineata" pe lumina" vom reusi sa gasim drumul spre casa. /ai ales
ca mama si tata ne vor cauta.
.is si facut4 micutii iepurasi si-au cautat un tufis mai des si s-au inghesuit unul in
altul" sa se incalzeasca" caci incepuse sa se lase cu frig... Au gasit un tufis in care au
ingramadit paie" crengute" frunze uscate si au facut un culcus pentru noapte.
oaptea a trecut greu... iepurasii" care din fire sunt speriosi" se trezeau cind
auzeau vreun zgomot suspect. !ar era doar vintul care misca crengile copacilor.
Cind a venit dimineata" iepurasii au inceput sa caute drumul catre casa. /ergind ei
prin padure au auzit la un moment dat o miscare in fata" pe carare. %epurasii au inceput
sa strige4
87
- )ata5 )ata5" dar cel mic le-a facut semn sa taca si sa se ascunda. +l stia ca
padurea este uneori periculoasa.
%ntr-adevar" pe poteca venea un lup. 'upul era foarte batrin" dar cu toate acestea"
a vazut miscarea de pe carare si" din doua miscari" i-a ajuns din urma pe iepurasi.
- Ha" ha" uite cu ce prinz gustos m-am ales pe ziua de azi5 a zis lupul" lingindu-se
pe bot.
- 1surel" domnule 'up" nu va grabiti" va rog555 zise iepurasul cel mic" fara pic de
emotie in glas.
- e-am ascuns in tufis pentru ca acum un minut au trecut pe aceasta carare un
grup de vinatori care va cautau chiar pe !umneavoastra. +u zic sa renuntati la prinzul
cel gustos si sa o fugiti sa va ascundeti" pina nu e prea tirziu.
- %ti multumesc tinere" si iti ramin dator" zise lupul zbughind-o la fuga printre copaci.
- Cu mare placere5" murmura micul iepuras" in risetele batjocoritoare ale fratilor sai.
,i asa iepurasii scapara de lupul cel rau. %ntr-un tirziu" osteniti" au ajuns acasa"
unde au fost intimpinati de parintii lor care ii cautasera ingrijorati toata noaptea. Bucuria
revederii a fost mare" iar iepurasii au promis ca nu se vor mai indeparta de casa.
88
IMPARAUL ALB SI IMPARAUL ROSU
A fost odata ca niciodata" ca de n-ar fi" nu s-ar povesti. !e mult" de cand cu
povestile5 Ca eu nu-s de atunci" ci-s de mai incoace. !a intr-o zi ma duc eu la bunica si
cotrobaind incoace" cotrobaind incolo" dau de un sac8 da rupt" da colbait5
- Bunicuta" ce ai dumneata in sacul cela?
!a bunica4
- 'asa" zice" sa nu-l clintesti din loc5 .estre de la bunica-mea" care si ea a
mostenit-o de la o strabunica a ei" care si ea cica o avea cu limba de moarte de la o
rastrabunica a ei5
,i eu" ca un plod neastimparat ce ma gaseam" nu sa ascult5 Chitesc cand nu-i
bunica acasa" si hirsti5 apuc sacul. ,i cela era un sac de povesti" mai baieti5 il deschid
eu si povestile zbrr5 zboara in toata lumea" de-au impanat tarile5 Atunci eu hat5 o
poveste de coada8 am prins-o si v-o spun si domniilor voastre5
!e mult" de cand ursii aplecau viteii si-i stergeau pe bot" desmierdindu-i" de cand
lupii se luau de git cu mieii de se infrateau" sarutindu-i" de cand puricele se potcovea cu
nouazeci si noua de oca la un picior si tot striga4 C/i-i usor" mi-i usor57 de mult" a fost un
crai" un boier mare si a avut un fecior. ,i se intimpla amu in cutare tinut iarmaroace" si
zice feciorasul cela catre tat-sau4
- )atuca" ce te-as ruga eu4 da-mi o mie de galbeni" ca iaca negustorii se duc in
iarmaroace8 ma duc si eu" poate" cine stie" oi cistiga si eu ceva.
Buun5 ii da tat-su mia de galbeni" si hai si el la iarmaroc. !a el nu sa umble intr-a
cistigului prin cele bilciuri" ci se duce intr-o scoala si zice4
- !omnilor" luminatilor si cinstitilor" de azi amiaza pana miine amiaza sa ma
invatati scrisoarea" sa ma invatati toate felurile de scrisoare de pe lume8 ca acusi va
platesc" iaca poftim" mia de galbeni pe masa. ,i l-au invatat toate felurile de scrisoare"
de scria si cu piciorul pe cringul cerului. 2ine acasa.
- )atuca" zice" strasnic mai umbla negustorii istia4 amus pagubesc" amus cistiga8
numai eu am pagubit tot5
- Apoi" dragul tatei" a doua oara ai sa cistigi si tu5 ,i-i mai da tat-su o mie de
galbeni.
%ara mi se duce feciorul cel de crai la iarmaroc. 1mbla-n-coace" umbla-ncolo" da
de nouazeci si noua de muzicanti si le zice4
- !omnilor" muzicantilor" si lautarilor" de azi amiaza pana miine amiaza sa ma
invatati a cinta in toate muzicile. Asa fel de cintare sa ma invatati" asa de frumoasa" ca
toata fiara" toata lighioaia sa se adune de cintarea ceea8 pana si serpimea cea
veninoasa" care se intimpla de intra in om" sa iasa la soare" de cintarea ceea. Ca asis
va platesc" iaca poftim mia de galbeni pe masa.
A invatat el amu si cintarea ceea" si vine acasa.
89
- 2ai de mine" tatuca" ce sa ma fac" ce sa ma direg" unde mi-a fost capul" ca iarasi
am pagubit" si n-am cistigat nimica5
- !ragul tatei" ai sa cistigi a treia oara de buna seama. !a sa te porti o tira mai
binisor8 sa te porti" dragul meu" sa cistigi" ca-i o sumedenie de bani matrasita5 ii da el de
grija. /ai deschide-ti ochii si mai stringe-ti punga" ca la asa tirguri cu doi bani in trei
pungi se cade a umbla5 ,i-i mai pune si a treia mie in palma.
Hai se duce baietanul nostru si pagubeste si a treia mie in iarmaroc" adeca vorba
vine ca pagubeste" ca el cele trei mii de galbeni nu le-a pagubit" ci s-a invatat prin cele
scoli" de s-a facut de tot nazdravan. Ca colo" in scolile cele" erau feluriti invatati si
inselatori de lume" si la dinsii a invatat el toate nazdravaniile si toate draciile.
Buun5 2ine el acasa.
- %ra5 dragul tatei" ce esti asa suparat si scirbit? !ar el face catre tat-su4
- -f" tatuca" ori sa-ti spun" ori mai bine sa ma ineci?
- !a de ce" dragul tatuchii" din ce pricina imi vorbesti asa?
- !aca" tatuca" am pagubit si a treia mie" ce sa mai zici?
- Apoi" dragul tatei" mai bine te prapadeai si tu pe undeva ca sa nu te mai fi avut
eu la casa mea5
- 2ai de mine" tata" ce vorba mi-ai spus dumneata acum55
- Asa ti se cade" dragul meu5
- Apoi din cit ii asa" tata" hotarit lucru ca pentru ocara asta asa de amarnica" eu ma
duc pe lume5 si asisi4 )atuca" sanatate buna - ii pupa mina si porneste. )at-su incepe a
plinge.
- !e ce mai plingi" tata?5 Amu mai batjocorit" si amu plingi?
- !aca" dragul meu" numai pe tine le am avut si amu si tu te duci...
- +h5 lasa" nu mai plinge" tatuca" ca viu eu la o mane-poimane inapoi5 zice el - si
porneste5
,i nici ca mai suguieste" merge o zi" merge doua" merge patruzeci ,i noua" zi de
vara pana-n seara" cale lunga sa-i ajunga4 pe unde? umai el stie5
,i tot asa" picior dupa picior" picior dupa picior" ajunge feciorul nostru unde ajunge"
si intuneste un boier.
- Bun intilnisul" boier mare5
- /ultumesc dumitale5 !a ce vint te abate pe la noi? ii da boierul.
- Ce vint? ici unul" ca mie pe-ori unde mii drumul5
- %ga breee5 Ca mare lucru ii fi fiind dara dumneata5?
- -m cu carte" care imparte5 ii da raspuns feciorul nostru.
- Alei5 Ca doara nu-i fi fiind invatator de copii?5
- Ba ca chiar5
- ,a traiesti dara" frate5 Hai cu badica" cati da el de lucru5
- ,a traiesti si dumneata" cucoane" ca-mi iei calea din picioare5 !a boierul cela
avea la copii cu cirdul. ,i tocmai umbla sa-i deie la carte. orocul lui ca a dat peste asa
90
invatator" ca" ma rog dumneavoastra" doar invatatura avea feciorul nostru" de trei mii de
galbeni55
Cum a muncit el amu cu copiii aceia" nu ma intrebati5 !estul ca ajung ei toba de
carte. ,i hai amu parintii copiilor sa-l multumeasca4
- +i" zice" domnule" cinstitule si iubitule" ce-i pofti dumneata" ce plata" ca ne-ai
invatat asa de bine copiii?
- imic" zice" ca mie imi trebuie numai o muzica de la dugheana cutare. 2oi pofti
sa mergeti cu mine si mi-o aleg.
Buun5 ,e duce feciorasul nostru cu domnul cela" si-si alege o fortepianca. ,i cand
se pune odata de cinta cu dinsa" multa tara a rasunat5
- Asta-i de mine5 zice el" si asisi4 ,anatate buna" domnule5 se multumeste de
slujba" ii multumeste si boierul pentru invatatura copiilor" si hai la drum mai departe5
/erge el" merge iara" zi de vara pana-n seara" cale lunga sa-i ajunga" si tot asa cu
mersul si cu dusul ajunge la un munte" in niste pustietati de ostrovuri langa mare. ,e
suie in virful muntelui si-si face ca un sihastru casa.
Apoi asa la o vreme cand prinde a cinta din fortepianca" ca pe acele timpuri de
invatatura" ce-a invatat el" de-ce" de-ce cinta" de ce iesea ba o pasare" ba o gujulie;" ba
o lighioaie si fel de fel de salbataciune. ,i cita pasere si lighioaie ii pe lume" toata s-a
fost strins pe langa dinsul4 alta se scalda" alta juca" alta cinta" de era o dragoste si o
frumuseta nesfirsita.
!a tocmai in tara ceea" unde asa de avan cinta nazdravanul nostru din virful
muntelui celuia" era un imparat" care de opt ani avea sarpe intr-insul. ,i de cei opt ani
imparatul nici nu mancase" nici nu bause" de nevoia si necazul ce-l tragea cu sarpele
cela" ca" ma rog" doara si sarpele crescuse in cei opt ani de zile. ,i tocmai in timpul
cela" in care incepuse a rasuna tara de cintecul nazdravanului" imparatul se trezeste si
zice4
- 2ai de mine" ce-i asta? 2is a fost ori aievea se aude asa ca o cintare? Ca iga
cum si iga cum" zice" parca am auzit si eu prin somn cintarea ceea" si sarpele m-a mai
ingaduit si mi-a dat pace. ,i ce v-as pofti" boieri dumneavoastra" curtenilor si slujbasilor"
sa va duceti pana in cutare munte4 ce muzicant ii acela? 0oate ar putea sa se sloboada
pana la curtile mele aice8 ce cintare are el? 0oate ar putea sa vie pana la mine5
Hai se duc slujbasii si crainicii imparatesti sa-l pofteasca pe muzicant la curtile
imparatului.
!a in muntele cela nu era frunza pe copac" cita pasare si gujulie si lighioaie se
adunase la auzul cintarii celeia. ,i era o dragoste si o frumuseta" ca nu se mai putea pe
muntele cela.
,i el" nazdravanul" de acolo" din virful muntelui asa le-a cuvintat4
- /a rog" zice" tare va poftesc sa aduceti pe inaltatul imparat incoace8 ca atita
pasere si gujulie si lighioaie ce am eu pe muntele ista. nu pot sa le parasesc. ,i mi-i
de-a mai mare dragul sa ma uit la dinsele5 ca vezi" alta cinta" alta se scalda" alta juca si
91
fel de fel de magi faceau. !a poftesc" zice" ca daca iti veni cu inaltatul imparat" sa
aduceti si oaste cu sabia bine ascutita.
,i cand l-au adus pe imparat acolo la fata locului" a zis muzicantul sa-l puie in sus8
si i-a legat imparatului minurile" sa nu se urneasca. Apoi cand prinde nazdravanasul a
cinta cu toata puterea si invatatura lui" multa tara a rasunat. ,i paserile si gujuliile si
lighioile nu-si mai aflau loc de cintare si de jocuri5 ,i multe gujulite de cele mai mititele
au pierit de atita joc si zghihuiala.
!ar si sarpele iesea afara5 !e-ce" de-ce iesea" de-ce si nazdravanul mai amarnic
cinta. cand se asvirle odata sarpele afara5
...!a ofiterii si slujbasii" ei sedeau pe de-a laturea imparatului" unde nu mi ti-l iau
din sabie5 !a sarpele" niste sarituri ca acele de ioi-trei stinjeni in sus facea5 'a urma
urmei" ce stiu eu cum imi aduce un ofiteras palosul" si-i zboara capul55 !a amu si capul
sa .nire inapoi in om. Atunci iute striga muzicantul" de-l intorc pe imparat cu fata in jos
si-i arunca o prostire peste cap" sa n-aiba pe unde intra sarpele.
,i mintuit a fost imparatul de sarpe5
,e trezeste - imparatul. '-au spalat" %-au gatit frumos" una-alta...
- 2ai de mine" zice" unde-i domnul capelmaistru de la cintarea asta" ce sa facut
aice? %a aista-i" inaltate imparate5 )ocmai dumnealui5
'-a cuprins si l-a sarutat imparatul.
- 0oftim in trasura pana la curtile mele" zice imparatul. !a ei ia si-i mai faci o
chitare. 1nde nu incep atunci lighioile si gujuliile si paserile niste jocuri ca acele4 alta
cinta" alta juca" alta din aripi batea parca se scalda" alta peste cap se da si fel de fel de
mestesuguri facea" de nu se mai incapea de atita dragoste si frumuseta.
- )are ma bucur de dragostea asta" zice imparatul" si oi zabovi si eu oleaca.
,i pune-te tu" cogemite imparat" cu toti boierii si curtenii tai la privit5
- 2ai de mine" da dumneata sa faci bine poate ii tinea asa ceva o basma" una-alta"
ca asta vine ca la o comedie8 sa-ti dam ceva5
!a el muzicantul4
- %naltate imparate" mergeti sanatosi acasa8 ca m-oi face si eu pe la curtile
dumneavoastra" numai sa ma multumesc de dobitoacele astea pentru dragostea si
sagile ce mi-au facut.
,-a dus imparatul.
!a el se pocloneste frumos la paseri si la gujulii si la lighioi si zice4
- /ultumim ca ne-ati facut sagile astea" asa de minunate5 s-au multumit si
dobitoacele de cintare" si dus a fost fiecare in lumea lui.
azdravanul se ia binisor" se gateste si hai la imparatul cu pricina. Acolo %-au
primit ca pe un oaspe scump" l-au pus la masa" l-au ospatat" l-au cinstit" l-au omenit...
una-alta...
- +i5 zice imparatul" domnule" cinstitule si iubitule" amu ce-i fi vrind dumneata? ii
vrea sa te fac un crai" or un capitan" ii vrea sa te fac ceva nou...
92
+l n-a poftit nimica.
- !oamne" inaltate imparate" zice" multumim pentru cuvintul ast bun" dar eu ce sa
poftesc? Adeca asa o pomenire nu se poate face?5
- %i buna si pomenirea" domnule" dar asta" zice" ii prea groasa" ii hat groasa
pomenire. Ca eu unul sa fi stiut ca m-a scoate cineva din nemernicia mea si m-a mintui
de sarpe" ii daruiam toata marirea mea si urdia mea i-o dam toata" numai sa fiu om5
/acar sa stiu ca ramin numai cu mantaua asta. !ar asa" fiindca mi-ai spus ca vrei sa ai
o pomenire pe pamintul asta" apoi eu de la mine cu nouazeci si noua de mii de florini te
cinstesc.
- ,e poate" zice. 2a multumesc.
,i-si stringe nazdravanul frumusel banisorii ceia" si vine prin tirg de-si cumpara un
lant de aur cu creanga de aur" care stralucea ca soarele si-ti fura vederile. ,i hai ce
face el" hai ca vine tocmai la tatuc-su acasa5
)atal lui" cand l-a vazut" a ametit de bucurie4 da cu caciula in ciini4
- Hir" cotarle" ca doar nu la voi a venit5 oa bun5
!a amu" a doua zi" feciorul se scoala cu noaptea in cap" isi pune lantul de aur cu
creanga de aur ca un ciine la grumaz" si zice4
- Hai de-acu cu mine" tatuca5
- 2ai de mine" ce faci tu" dragul tatuchii?5
- )rebuie sa mergi cu mine la tirg" la iarmaroc" tata" si au sa-ti iasa acolo
imparati si crai" da tu sa ma iei de lant si sa ma vinzi lor rob" la robie" ca la piatra" ori la
orice. Ca mie asa mi-i scrisa" ca sa-mi ispasesc pacatele5... cand ii ajunge in tirg" sa ceri
trei harabale de galbeni pe mine5... vezi dumneata" el se gindea la cele trei mii ce le-a
pagubit in iarmaroc.
)at-su numai ingheata cand aude asa o vorba" jdar nici bleau nu zice8 vede ca
n-are incotro. ,i pornesc la tirg5
,-au fost strins imparatii si craii si boierii roata imprejurul robului cu lant de aur4
- !omnule negustor" ce-i asta?
- 1n rob al pamintului5
- Ce face el?
- 'a ce-l pui" aceea face5
- !-apoi cum" ce fel" cit ceri dumneata pe el?
- )rei harabale de galbeni.
!a ei4
- Bree omule" ori domnule" ori ce-i fi fiind dumneata" ai mai fost prin iarmaroace" ai
mai vazut lume de cand esti? Ce-i asta" ca de cand ii lumea nu s-a pomenit asa ceva"
sa ceara cineva trei harabale de galbeni pe asa un nemernic de rob5
Atunci el" robul de colo face4
- u vi-i rusine obrazului5 imparati sunteti voi" crai sunteti voi" ca nu sunteti vrednici
sa dati pe mine trei harabale de galbeni?
93
imparatii si craii atunci coada intre picioare si se dau la o parte. ,e pun la masa la
sfat4
- Bre" zice imparatul Alb" ce-i de facut cu el" ca tare ne-a mai ocarit. Hai si-om
pune mina de la mina" sa-i implinim cele trei cosuri de galbeni" sa-l rascumparam si
apoi las pe mine" eu i-s popa5 Ce-a pati" cu nime n-a imparti5
,i-au pus imparatii care de care" cela si cela" de i-au implinit tatine-su cele trei
cosuri de galbeni si l-au rascumparat pe rob.
- oa" striga imparatul Alb catre un slujbas" care era crainicul lui" ia-l" bre" pe robul
asta cu tine si na-ti scrisoarea asta8 da-o la inaltimea imparateasa" sa faca precum ii
scris intr-insa.
!a-n cartea ceea el asa scria4
- %naltata imparateasa" cum a ajunge robul asta acasa" sa ai grija de a-l spinzura la
poarta curtilor mele" ca sa ma palesc cu capul de picioarele lui" cand a fi sa vin acasa.
Hai se duce crainicul cu robul nostru" si tot ducindu-se ei" ajung asa intr-o vale la
un sipotel. !a ceea era in toiul verii8 si o caldura" si o naduseala" sa te scalzi pe uscat"
nu ceva5 Crainicelul se repede la ciurgaus sa se racoreasca. )rage un git de apa si"
plecindu-se" te miri cum scapa scrisoarea jos. Apoi" daca si-a mai potolit setea" hai la
drum mai departe. !a robul nostru de ce are ochi? Ca sa vada5 ,i se roaga catra
crainic4
- -f" ingaduie-ma oleaca sa beau si eu un pic de apa5
- Apoi" zice cela" mi-i sa nu te linciuresti prea mult. Hai" du-te dara" da numai
repegior5
,e duce robul" vezi doamne" la apa" ca lui asa-i era de apa acum cum i-i ciinelui a
linge drobul de sare" si da de ceea ce-i trebuia lui4 pune mina pe scrisoare si indata-
mare cirt-scirt preface toata cartea si asa o rastalmaceste4
- %naltata imparateasa" cum a sosi feciorul asta la curtile noastre" sa ai grija a-l da
la feredeu sa-l scalde" sa-i aduci croitori" sa-l gateasca" si sa-l pui pe urma cu fiica
noastra in cutare odaie" tocmai intr-al treilea cat" ca voinicelul asta seamana a fi partea
copilei noastre. Cine stie" din cit nu s-a primit ea cu cei doisprezece feciori de crai ce-au
fost in petit" s-a primi poate ca cu feciorasul asta5 ,i-i da crainicului scrisoarea asa
prefacuta4 %ga ce-am gasit5 Bucuria celuia stiu ca nu era proasta" cand se vede ca prin
urechile acului scapat de ceea ce-l astepta. %si ascunde scrisoarea in sin si hai mai
departe.
Amu" la o vreme" iaca si imparatul Alb venit acasa. !a la poarta" nu-i nimica. ,i
cand prinde imparatul a se vaieta" si a se rasti" si a racni5... !a imparateasa4
- 2ai de mine" inaltate imparate" de treizeci de ani de cand tot imparatim" da asa
cuvint n-am avut sa avem la casa noastra5 Cum" ce fel" ce scirba ai asupra capului
mariei-tale?
- Ca" zice" asa-i si asa-i.
94
- ,aracan de mine" inaltate imparate" d-apoi ce-i asta? Ca iga" doara condeiul
dumitale a umblat aice8 il cunosc doara. %aca si scrisoarea pe masa5
imparatul se da si citeste carticica.
- %ga bree5 face el" azi sunt atitea si atitea zile de-atunci" si eu am vrut sa fac din
robul asta asa si asa" si ti-am fost scris asa" da dumnezeu iga cum mi-a purtat degetele5
2ai de mine" inaltata imparateasa" poate ista sa fie partea copilului nostru5 !e-am
sti macar din ce neam ii5 oa" zice" da oleaca de pedeapsa tot trebuie sa-i dau. -am
ce-i face5 Ca tare ne-a ocarit parpaletul5 ,i-i povesteste imparatesei din fir a par cum si
ce.
Apoi da sfoara in tara sa se adune toti pietrarii si zidarii din imparatie. ,i astia" ca
la o porunca imparateasca" ma rog" cand incep a roi in toate partile" si-a pus si
imparatul miinile la cap. Codrul atita frunza n-are si marile n-au atitea fire de nisip citi
maiestri s-au fost adunat5 0e urma le spune imparatul toata povestea cum si ce. .ice4
- Acuma" cit va vad" sa-mi ridicati oleaca de temnita pentru robul cel deprins a
ocari obraze imparatesti.
/aiestrii pietrari si zidari atunci cand mi se astern pe lucru" una doua au ridicat o
temnita cit o cetate. 2irfu-i batea in nourii cerului si numai sus-sus au fost lasat o
ferestruica.
- +i" zice imparatul" acolo sa-ti ispasesti pacatele5 ,i-l pun pe nazdravan" cu toata
nazdravania lui" la racoare. oa ce te faci acum? &abda un ceas ca-i trai un an5
,ade amu robul nostru la inchisoare.
!a eu" iac-asa" luindu-ma cu vorba" uitat-am sa va mai spun una" ca imparatul Alb
avea o fata. !a ce fata5 #rumoasa-frumoasa" scrisa de frumoasa5 ,-o sorbi intr-o
lingura de apa" s-o inghiti si alta sa nu-t8 trebuiasca. ,i cu lipici si cu vino-ncoace" parca-
ti facea cu mina4 fugi de acolo" vina-ncoace5 ,ezi binisor" nu-mi da pace5 orocul" celor
ce n-au apucat-o" ca multi voinici si-au rapus capul pentru fetisoara asta5
,i fetisoara" daca ii la curtile tatine-su" apoi aude si ea ceva" vede si ea ceva. !a
nazdravanul nu era nici el de lepadat. Ca-mi era asa de nu stiu cum si de cum sa va
spun" ca fata imparatului de dragoste nici nu mai putea. Asa scazuse copila la fata" mai
rau decat un taran care munceste. ,i ma-sa" inaltata imparateasa" de jalea feti-sa i s-a
facut mila" si se indura" de-i trimite robului pe ascuns" fara stirea imparatului" chilotei"
perni" asternut" pat si ce-i cerea sufletul" asa ca robul nostru asa haladuia acum in
temnita ceea" cum ar sedea si un slujbas imparatesc undeva. ,i fata o data in zi" la
amiazazi" era la dinsul8 da imparatul nici cu spatele nu stia de asta.
)oate bune si frumoase" pana la o vreme. Ca mai sunt ele si belele pe lumea asta. ,i
vorba ceea4 cap de-ar fi" ca belelele curg girla5 Asa si cu imparatul nostru.
Ca-n vremea asta se ridica imparatul &osu si-i trimite imparatului Alb trei bete de alun"
unul ca unul" sa ghiceasca imparatul Alb care-i de la radacina" care-i mijlocul" si care-i
virful" Cca de nu-i ghici" mai ciine de imparate Albe" am sa te spinzur57 Asa-i scria el
95
imparatul &osu. 2ezi dumneata" imparatul asta era un buclucas de cei ce-si cata cu
luminarea.
0linge imparateasa" plinge fata imparatului" plinge toata curtea ca ce-a venit pe
capul imparatului Alb.
,i la amiazi vine fata cu mancare la robul cel din inchisoare" plinsa si cu ochii
impaienjeniti de lacrimi.
- !oamne" draguta mea si gospodina mea" o intreaba el" ce esti asa cu ochii rosi si
esti plinsa tare? Ce fel de aft;" ce fel de scirba ai asupra capului tau? ,pune-mi cu
adevarat" ca eu te-oi scoate din toate.
- !oamne" cinstitule si iubitule" de unde ma-i scoate" daca tatuca te-a zidit aici5 /ai
bine nu te mai aduna tata la casele lui si nu ma invatam cu dumneata5... se caineaza
copila.
- +h" nu te lua pe scirba" ca eu de aici" de unde ma vezi" am sa te ajut si-am sa te
apar. u-i nimica" zice" si traind si nemurind a mai fi el si dupa voia noastra. Ca iga cum
si iga cum" zice" dimineata te scoala frumusel" te du la inaltatul imparat si spune-i ca ai
visat asa si asa sa faca4 sa duca betele cele la o apa curgatoare" ca bunaoara la
,uceava" si acolo sa le rapada de pe mal drept la mijlocul apei. Batul care-i de la
radacina are sa vie inapoi la dinsul" cel care-i din mijloc are sa ramiie tapan in mijlocul
apei" si virful are sa mearga in cela mal. Ca" zice" nu te teme" s-a primi el" imparatul
&osu" cu vorba asta5
Copila nu asteapta sa-i spuie de doua ori si fuga-fuga la tatuc-su cu vorba asta.
Buun5 ii trimite imparatul Alb raspuns4
- /ai mintosule de imparate &osu" altceva nu ti-ai gasit de intrebat" ca in imparatia
mea si copiii de tita o stiu asta. Ca iga asa-i si asa-i5
%mparatul &osu" parca l-ar fi pus pe jaratec" cand aude raspunsul asta. ,i in ruptul
capului sa-i vie imparatului Alb de hac cu alta intrebare.
!e unde si pana unde ii trimite trei minzoci4 Ca-ti" zice" sa ghicesti care-i fatat mai
intii" care-i al doilea" si care-i pe urma fatat. Ca de nu" mai ciine de imparate Albe"
hotarit ca am sa te spinzur57
!a minzii ceia" dumnezeu stie de unde-au fost scosi4 unul ca unul5 Cum seamana
doi stropi de roaua" asa semanau ei. a" pas de ghiceste acum" imparate Alb" daca-ti
da mina5 ,i iarasi o scirba si o nevoie la curtea imparatului Alb" de prapadenia lumii5
,i la amiazazi fata intirzie de tot cu adusul mancarii si vine plinsa de tot si cainindu-se la
robul cel din inchisoare. !a-i da robul4
- 2ai de mine" tot asa te vad?5
- Apoi" plinge fata" iga cum si iga cum4 ce-a venit pe capul tatei de la ciinele de
imparatul &osu.
- +h5 zice robul" asta-i floare la ureche5 %a pune-te frumusel aice sa-ti spuie badica
cum si ce. /iine dimineata te du la inaltatul imparat si-i spune ca ai visat sa faca trei
ciubere4 unul de stejar" unul de fag si al treilea de brad. ,i sa puie in cel de stejar griu"
96
in cel de fag orz" da in cel de brad sa puie ovaz. 0e urma sa aseze ciuberele la rind in
ograda si sa sloboada minzocii. Care a merge la ciubarul cu griu" ii fatat intiiu" care a da
la orz ii al doilea" si care a merge la ovaz ii pe urma fatat.
Copila" de bucurie mai-mai sa traga o tropotica" si tot intr-un suflet la tat-su4
- )atuca draga" ca-i asa si nu altfel5 Buun5 ,i-i trimite imparatul Alb raspuns4
- 7Bre imparatele &osu" ia seama ce faci" ca rid si argatii de la curtea mea de atita
minte. Ca asta cine nu stie cum se cearca minjii?7 ,i" zice" asa-i si asa-i.
!a imparatul &osu sa crape de ciuda si nu alta.
- 2ai de mine si de mine" zice el" imi pare ca am dat peste om5 Ce sa fac" ce sa ma
dreg5 Hai se ridica el si se sfatuieste cu 0epelea lui" ca avea si el" ma rog" un fel de
nazdravan" pe 0epelea. !a 0epelea ista tot nu era asa de chitit la cap ca robul nostru
cel din inchisoare" ca robul nostru avea mai multe mestesuguri. u era" ma rog" scolit
cu trei mii de galbeni?
oa" sede imparatul &osu la divan cu 0epelea8 sed ei la sfat si face imparatul
&osu4
- 2ai de mine" ce putere" ce marire sa aiba el" ca-i mai avan decat mine5
!a 0epelea4
- %aca" eu inca nu-s de azi de ieri" si inca am oleaca de scoala" da asta" drept sa
spun" nu pot pricepe5 H /ai" zice imparatul &osu" am sa-l mai cerc intr-un fel. ,i din
vorba-n vorba ii trimite imparatului Alb scrisoare asa4
- 7/ai capcine de impaiate Alb" vad eu ca esti din zodia intelepciunii" si din cit
ghicesti asa de bine toate cele" apoi sa mai ispravesti si asta4 cand a fi sa beau
dimineata cafeaua" si oi lua lingurita in mina" tu sa slobozi un foc din tun de sa se auda
pana la curtile mele. ,a vedem la cit ti-a sta acum cumintenia ta5 +sti adeca mai avan
decat mine? Ha?5 ,i al doilea foc tot asa sa-l dai" cand a fi sa-mi trag papucul. %i ispravi
si asta" bine de bine8 nu-i ispravi" capatul tau ii lucru sfint57
oa" ce jalanie s-a stirnit amu la curtile imparatului Alb" nu s-a pomenit de cand
lumea. 0linge imparateasa" pling boierii si slujbasii" plinge toata curtea" plingeau de
udau pamintul8 da fata asis sa se risipeasca" nu ceva.
,i de data asta copila a intiiIiat de tot cu adusul mancarii. Bietului .nazdravan i se
lungisera urechile de foame.
- 2ai de mine" mindra mea si draga mea" ce-ai mai facut astazi" de-ai intirziat asa?
intreaba el.
- Apoi" sa-ti spun drept" dc-amu ani gatit-o5
- !a nu mai zice5 Cum se poate? !oar n-a fi cerut imparatul &osu sa jupim piatra
morii si sa-i ducem pielea?5
- Ba nu5 !a iga ce-a poruncit4 sa impuste tatuca asa si asa un foc din tun" cand a
bea el cafeaua si altul cand si-a trage papucul pe picioare.
- +i" zice robul" daca-i numai atita" apoi nu te mai lua degeaba pe scirba. ,i miine
dimineata te scoala frumusel si-i spune la inaltatul imparat precum ca4 tatuca" iga cum si
97
ce am visat eu as-noapte" ca nici dumnezeu sfintul nu te scoate din chichionul asta" fara
numai robul" care l-ai zidit in temnita ceea.
#ata parca prinsese aripi" asa zboara pana acasa si-i spune tati-ne-su cum si ce.
- !raga tatei" ii aievea asta?
- Aievea" tata" ca pare-ca asis vad cum mi s-a aratat in vis. !a imparatul nu stia ca
fata-sa zi de zi ii tot ducea robului de mancare" si gindea ca de mult" l-a fi iertat amu cel-
de-sus pe robul cela" si face4
- 2ai de mine" d-apoi l-om mai afla noi" ca poate amu a fi numai oale si ulcioare5
- Apoi" poate l-om afla5 se smereste copila.
,i indata-mare porneste imparatul la rob" si l-a aflat5 cand l-a strigat imparatul pe
nume" el" robul" a raspuns asa" incet" din fun-dul-fundului. +i" daca l-au auzit
raspunzindu-se" apoi cita frunza-i pe copac" atita amar de pietrari si zidari a strins
imparatul" sa deie jos zidurile cele de deasupra nazdravanului. ,i asa le-a fost dat de
grija imparatul" ca altul tinea sortul" altul cazmaua" altul cepita" ca un fir de colb sa nu-l
ajunga pe rob" ferit-au sfintul" ca altmintrelea" aveti sa fiti cu totii taiati si hacuiti in
bucatele5
,i i-au facut o usa larga" cit putea sa intre o trasura in temnita ceea.
!eci l-au scos pe rob din temnita" l-au pus in careta alaturea cu imparatul si cu
mare alai au pornit la curtile imparatesti.
Acolo il spala" il gatesc frumos si se pun cu totii la masa.
- !ragul meu" fecior de crai ori de boier" or ce-i fi dumneata" ce sa fie ca asa-
s de batut de dumnezeu?
- As" inaltate imparate" pune-ti cepita pe-o ureche" maninca" bea si te veseleste" ca
de-amu eu am sa-ti port toata rinduiala.
!a imparateasa face4
- 2ai" dragul mamuchii" ce noroc te-a adus la casa noastra5 Atunci el s-a cam
rusinat oleaca si asa a cuvintat4
- %naltata imparateasa" nu-s vrednic sa-mi ziceti asa" ca eu nu pot sti ce-a mai fi"
pana nu mi-oi cistiga piinea mea... ,i indata mare iese afara in cerdac si striga catra
pietrarii si zidarii cari l-au fost dezgropat4
- Bre" maiestrilor" si pietrarilor" si zidarilor" amu sa va vad ce va poate mesteria4
indata mare sa-mi ziditi din pietrele cele un turn asemenea cu cerul5
,i cand ii toarna pietrarii si zidarii o acastaie; de turn" nici nu i se vedea virful. Ca
doar mesteri si nu saga erau aceia5
oa bun5 azdravanul isi urca tunul cu scripetii sus" tocmai in virful turnului" si hai
se suie si el.
,-au ingrozit si au prins a racni imparatul si imparateasa" da fata imparatului asisi
plingea inadins" ca asa de inalt s-a fost inaltat nazdravanul" de numai cit un purice se
vedea colo" sus.
98
,i cand dimineata imparatul &osu baga lingurita in paharul de cafea" asa de
amarnic a huit tunul din virful turnului de credeai ca cerul se naruie si iadul se desfunda.
,i multa tara s-a cutremurat" si curtile imparatului &osu s-au zguduit si s-a varsat si
paharul de cafea.
- 2aileu5 striga imparatul &osu" unde-s papucii sa mai vad al doilea foc cum a veni.
Cind sa puie mina pe papuc" cela" nazdravanul mai strasnic da drumul la tun" ca lui
amu tot una-i era4 ori a trasni cum se cade tunul ori s-a risipi cu el turnul...
imparatul &osu tragindu-si atunci papucul pica de pe scaun jos si scapa si papuc si tot
din mina. Asa de amarnic bubuise al doilea foc5
- 2ai de mine" zice imparatul &osu" asta de nu cumva ii frate cu cel-de-pe-
comoara" apoi ii chiar el in picioare. /i-a trebuit sa-mi bag boii in plug cu dinsul?5
!ar n-are incotro4 hora ti-a trebuit? joaca pin-la sfirsit5 ,i-i mai trimite imparatului Alb
carte4
- 7/a ciine de imparat Alb" cum vad eu semeni a fi de obrazul meu. %a poftim pana
la imparatul &osu" sa-ti arate si el oleaca de puterica. ,a vedem de-aproape ce-ti poate
cureaua" si urma a alege7.
oa" plingerea si jelania care s-a stirnit acuma la curtea imparatului Alb" nu-i
nimeni vrednic s-o poata spune. 0lingeau pana si pietrele de mila lui5 !a imparateasa si
fata imparatului" sareau camesile de pe dinsele de-asa bocet5
,i imparatul Alb ca la o icoana se uita la nazdravanul nostru. !a nazdravanul4
- %naltate imparate" zice" cit despre asta te poti culca pe-o ure- che8 habar de grija sa n-
ai5 /a duc eu pe capul lui5 /a duc sa ti-l joc" de i-or da lui pe nas toate cele5 umai
sa-mi dai trei regimente de catane si odajdiile imparatesti si coroana.
%mparatul Alb" bun-bucuros" in data mare ii da cele trei regimente de catane" si odajdiile
imparatesti si coroana" puse frumos intr-o lada. ,i nazdravanul nostru asa era amu"
parca el ar fi fost imparatul5
,i asis pe lucru" baiete5... 1n regiment din cele trei il imbraca in straie albe" unul in
straie rosii" si pe al treilea il face cu funingine ne-gru-negru" cum is diavolii cei rai din
iad4 si pe fata si pe dinti si tot. Apoi isi ia sanatate buna si hai la drum inainte. /erge" tot
merge" spre imparatie.
umai ce a fost intrat in imparatia imparatului &osu" cand ce sa-i vada ochii? -
spinzuratoare noua-nouta5
%ga bre" asta-i mai rau decat poftim la masa5 ,i zi4 spinzuratoare pentru imparatul
Alb?5 !a-da" numai vorba ii ca nu-i tot cum se chiteste" ci-i si cum se nimereste57 isi zice
el in sinea lui si lasa acolo langa spinzuratoare regimentul cel rosu. !a regimentul cel
imbracat in negru il pune sa steie hat mai incolo" intr-o ripa pe padure. ,i cu catanele
cele albe o ia la papuc mai departe.
99
%ntra ei amu in ograda la imparatul &osu. !a imparatul &osu ii asteapta in cerdac8
si asa sade pe o ladita cu un capau; langa dinsul" cum ar sedea un imparat cu un
sfetnic ceva la sfat.
- +i" striga imparatul &osu" imparate Albe" arata-ti cinstita fata si poftim la
cantalarie.
Atunci ei toti intr-un glas striga4
- oi toti suntem imparati5 !a imparatul &osu4
- 2ai de mine" ce-i asta? Auzi cum vreau sa ma insele nemernicii de ei?5 Asa zice
imparatul catra 0epelea lui.
- +i" fie5 sunteti imparati" fire-ati spinzurati5
,i le da imparatul &osu piine" mancare" una-alta" cum ce se cade la catane.
- %ti pofti si-ti manca in cutare cazarma" zice el.
- !e ce nu" se poate5
- /ai - face amu imparatul &osu catra 0epelea lui - tu sa te bagi la noapte in
cutare soba din cazarma" si sa iei seama" ca ei or sfatui una-alta" si caruia i-or zice
imparat" na-ti foarfecele" sa-l insemni la cabat.
,i noaptea catanele" cum li-i felul" soptesc despre cite de toate4
- %naltate imparate" intreaba unul" de ce-i piinea asa de dulce la imparatul asta?
- !-apoi" zice nazdravanul" cum n-a fi dulce" daca stringe lapte de tita de la femeile
din sat si-l pune in piine8 ca asta-i pita lui.
- %naltate imparate" intreaba altul" de ce-i asa rosu imparatul ista?
- !-apoi" zice" vazut-ai capaul cel rosu cu care sta in cerdac? Apoi" ia acela ii
tatucul imparatului istuia5
0epelea asculta chitic in soba" si cand au fost adormit toti" tup5 frumusel din borta
afara si hirsti5 cu foarfecele il inseamna pe nazdravan si-i face borta la cabat.
!imineata s-au fost sculat acum toti. 2ede nazdravanul pozna4
- Hm5 se uita lung la cabatul bortit si zice4 %ga ma" vedeti semnul asta? a-va
foarfecele si faceti-va toti cite un semn la fel.
,i-si fac ei toti semnul cela la cabat.
%ntra pe urma in ograda la imparatul &osu si se pun frumos in rind. %mparatul &osu"
cum ii vede" da fuga la aripa dreapta" si drept la nazdravanul nostru" ca el era un brad
de flacau trupes si bine in-valit. %ntr-o mie sa fi fost" pe dinsul ar fi pus ochii mai intii.
- A5 ghidi" ghidi" ghidus de imparatele Albe" zice imparatul &osu" dumneata esti
imparatul" ca iga esti mai altfel la cabat5 Hehei5 Am stiut eu ca musai numai unul sa fie
imparat.
- Ba noi toti suntem imparati" ca iga straiele noastre toate-s asa5 ,i toti isi arata
bortile de la cabat5
- Cum breee5? zice imparatul &osu" si fuga-fuga se repede in cerdac si pliosc5 o
palma lui 0epelea de cele tataresti4 /ai spurcaciune" ce crezi tu?5 )i-i bate joc de
mine5?...
100
!a 0epelea tiuuu5 se arunca in virful casei si incepe a racni si a se vaieta cit ii lua
gura4
- 7u ti-i rusine5 imparat esti tu" om esti tu" ca esti facut de ciine si bei lapte de la femei"
si tat-tu ii capaul cel rosu de colo5...7
Asa a strigat 0epelea si s-aaa dus in lumea lui5 imparatul &osu numai ce-a
inlemnit5
- 2ai de mine" mi-a pus capacul. /a rog" cu toate cele m-ati in-celuit si m-ati
batjocorit" zice el" as vrea batar sa dau fata cu imparatul domniilor voastre5
!a nazdravanul face4
- /a rog atunci" inaltate" sa ingaduiti pana ce-oi veni eu. ,i iute se duce" deschide
lada ceea" de-si scoate hainele imparatesti si coroana8 se imbraca ca un imparat si vine
la fata locului. &egimentul ii face onor frumos" imparatii inchina sabiile" si imparatul
&osu cuvinteaza4 H C%naltate imparate Albe" noua ani si noua zile as fi sezut eu cu
regimentul dumitale la ospete si la veselii" sa nu-mi fi facut rusinea asta" ca eu adeca is
facut de capau57
- !-apoi poate nu-i asa5 zice nazdravanul.
- /acar sa si fie5 Ce-a trebuit sa spui intre atita norod asa o vorba55 Ca eu doar is
om8 tot am faptura de om" si numai la par is asa olecuta rosu5...
- Apoi da5 inaltate imparate &osu" eu una stiu4 pe unde-ti iese vorba si sufletul are
sa-ti iasa5 ,i ce-i de spus" ii de spus verde in fata" si nu pe din dos5
- Apoi din cit ii asa" zice imparatul &osu" poftim la spinzuratoare5
- !e ce nu? ,e poate5 zice nazdravanul. ,i voi" oameni buni" face el catra
regimentul lui" mergeti sanatosi acasa" ca si asa nu-mi puteti ajuta de amu nimica.
,i vin ei la spinzuratoare. !a regimentul cu straie rosii sedea sub spinzuratoare si
asa cinta de frumos" ca in regimentul cela erau alesi oameni scoliti de pe lume8 tot unul
si unul" alesi pe sprinceana. /ai mare mirarea imparatului &osu4
- 72ai de mine" imparate Alb" da asta ce-i? Ca eu cand am inaltat spinzuratoarea"
tipenie de om n-am vazut pe aici57
!a nazdravanul parca nici nu-l aude.
Cei din regimentul cel negru" care stau intr-o ripa hat mai incolo de spinzuratoare"
asa racneau si urlau si se taiau din sabii" mai rau ca dimonii cei rai din iad.
- 2ai de mine" da aceia ce-s? intreaba imparatul &osu. - Aceia? )u le ramii lor5 Ai
sa le cari piatra" si te-or hartani si te-or intinde. %ga cum se taie si se crimpotesc5 Asa au
sa te ciopirteasca si pe tine5
,i cei negri tipau si racneau ca diavolii cei rai din iad.
- 2ai de mine" zice imparatul &osu" decat ori raminea la astia" mai bine ma
spinzur5 si-si pune juvatul in git. %mparatul Alb atunci haiti5 stringe iute fringhia" si-l ridica
in slava5
,i" spinzurat a fost imparatul &osu5
101
!a nazdravanul nostru ce mai face? %a in stapinire coroana si paminturile
imparatului &osu si zice4
- e-a fi de-ajuns5 Haidem acasa5
,i cand a intrat in curtile imparatului Alb" imbracat in hainele imparatului &osu" cu
cele doua regimente schimbate frumos in straiele de mai inainte" fata imparatului a
lesinat de bucurie. 0e urma iara a inviat5...
!a imparatul Alb" care se cheama ca era de beget" il pune in scaun si-i zice4
- 7!e acum" dragul tatei" mai imparateste si tu8 ca eu is batrin si mi-i destul57
,i plingea imparatul Alb" si plingeau si imparateasa si curtea si toti de bucurie.
0e urma" ce mai era sa faca? Au pornit nunta5 ,i-au dat sfoara in tara si ravase
prin orase sa poftim la nunta.
!a eu nu m-am putut duce" ca aveam sa fiu la cumatrie la tata. ,i m-am fost pornit
la moara sa fac faina. )rag eu carul la usa morii" da moara ca-n palma5 u-i acasa5 a-
ti-o buna5 /a uit eu" da pustia cea de moara imi paste la capsune pe o costisa" de
parca de ani de zile nu mancase. +i" drace5 infig eu biciusca inaintea boulenilor si hai
dupa moara" s-o aduc la treaba.
,i nazdravanul vede ca nu pot veni la nunta in nici un chip" si se da de-i scrie
tatine-su carte4
- )are poftesc" draga tatuta" sa vii numai decat la nunta mea. A venit si tat-su.
,i cand la masa mare" se ridica nazdravanul si asa a cuvintat4
- )atuca" dumneata ai banuit c-ai pagubit cu mine trei mii de galbeni8 da eu nu
le-am pagubit" ci le-am dat prin cele scoli si m-am trudit amarnic" pana am invatat
rinduielile imparatiei. 0oftim inapoi cele trei mii de galbeni si-ti multumesc ca m-ai ajutat
sa ma scolesc5
- )at-su da sa ingenuncheze si sa-i sarute mina. !a el l-a sarutat pe tat-su pe
obraz" ca mosneagul incepuse a plinge...
,i atita-i povestea asta5
102
IO!IA FA FRUMOS
A fost odata un imparat. Avea trei fete numai ca zmeii i le-au furat pe toata trei.
%mparatul a ales sa lupte cu zmeii" dar ca sa ajunga in imparatia lor trebuiau sa treaca
de o apa mare. !e trei ani se cazneau sa ridice un pod peste acea apa" dar in fiecare
noapte veneau dracii si zmeii si stricau tot ce s-a lucrat peste zi.
%mparatul a promis multe bogatii celui care ii va gasi pe faptasi si ii va putea spune
cum sa construiasca podul. imeni nu s-a incumetat sa-i pandeasca pe zmei noaptea.
!oar o baba foarte batrana si schioapa" careia zmeii i-au omorat inca din tinerete
barbatul" a zis ca ea tot nu mai are nimic de pierdut si va sta la noapte de paza.
%mparatul nu a crezut ca baba va fi in stare sa afle ceva folositor" dar i-a promis o avere
daca va incerca.
oaptea baba s-a ascuns in scorbura unui copac. Cand au venit zmeii si au stricat
podul distrandu-se pe seama imparatului" babei deja ii parea rau ca s-a incumetat la
asa ceva. 1n zmeu mai tinerel si mai prostut zise4
- !aca ar sti imparatul sa arunce navodul8 si sa prinda mreana de aur" sa o dea
imparatesei sa o manance" atunci am avea de furca si ar putea sa ridice podul.
1n alt zmeu s-a rastit la el sa nu mai vorbeasca" poate cineva ii asculta" dar apoi
toti au ras" ca doar nimeni nu indrazneste sa-i pandeasca pe zmeii.
!imineata au gasit-o pe baba lesinata de spaima. +a ii povesti imparatului ceea a
auzit. %mparatul i-a dat babei o casa boiereasca si atatea bogatii cate nici nu a visat.
Apoi a trimis toti pescarii din imparatie sa arunce navodul si sa cauta mreana cea de
aur. Cand au gasit-o" imparatu-l a gatit-o cu mainile sale si a dat-o imparatesei. !upa ce
a mancat imparateasa s-a simtit insarcinata si peste noua luni a nascut un baietel pe
care l-au botezat %ovita" #at-#rumos. %n aceeasi zi a nascut si o catea" care a mancat
din ramasitele de la masa imparatesei" trei catelusi minunati.
%ovita a crescut si a devenit un tanar curajos si intelept. %-a intrebat pe parinti daca
nu a mai avut frati. 0arintii i-au spus ca mai are trei surori" dar zmeii le-au rapit cu mult
timp in urma si nu mai cred ca le vor vedea vreodata. %ovita a sarit imediat sa plece" sa
le caute pe surorile sale. %mparatul si imparateasa l-au rugat sa nu-i paraseasca" ca-l
vor pierde si pe el" dar %ovita le-a zis sa nu-si faca griji" ca in curand isi vor vedea si
ficele.
%ovita i-a luat pe cei trei caini" care s-au nascut odata cu el si a plecat sa-si caute
surorile. Cand a ajuns la sora lui cea mare" aceasta a vazut imediat ca avea hainele ca
in imparatia ei" dar nu a apucat sa intrebe nimic ca se si auzea zmeul venind. #ata a
103
vrut sa-l ascunda pe %ovita" dar acesta a zis ca a venit sa se lupte nu sa se ascunda. Au
tot luptat cu smeul si seara %ovita a reusit sa-l rapuna si sa-i taie capul. 'a fel i-a
infruntat si pe ceilalti doi zmei" apoi le-a povestit fetelor ca este fratele lor. Acestea nu
mai stiau ce sa faca de bucurie si despre ce sa-l intrebe mai repede" ca de cand au fost
rapite tare dor le-a mai fost de acasa.
#etele i-au mai povestit ca singurii lor prieteni sunt Calomfir" imparatul florilor si
sora lui. %ovita s-a dus sa-i intalneasca. A devenit imediat prietenul lui Calomfir si
mergeau imprena la vanatoare. %ovita a observat ca de cate ori trec pe langa un anumit
copac" Calomfir devine palid la fata si toata ziua nu mai scoate nici o vorba. %ovita l-a
rugat pe prieten sa-i spuna care-i povestea si el ii spusese tot ce se intamplase.
%ovita #at-#rumos s-a hotarat sa-l ajute pe prietenul sau. A facut tot ce facuse si
Calomfir. A luat arcul si a tras cu sageata in doua turturele din copac si le-a pus la
frigare. Atunci a auzit o voce din copac" care l-a rugat sa-si lege cainii cu un fir de par
ce-i va da si sa o lase sa se incalzeasca la foc. %ovita a avut grija sa nu pateasca ca si
prietenul sau si nu a legat cainii. !in copac a coborat o scorpie si a vrut sa mearga
direct la friptura sa o manance. %ovita i-a spus ca i-o da de cap" daca se atinge de ea.
Cainii au sarit la scorpie.
- #ir de par" leaga cainii" inclesteaza-le dintii5 - a strigat scorpia.
!ar cainii au ramas liberi" pentru ca %ovita nu ii legase cu firul de par. Atunci flacaul
si cainii au prins-o pe scorpie si i-au cerut inima lui Calomfir" pe care aceasta a scorbit-
o" asa cum voia sa faca si cu %ovita.
- %nima lui Calomfir este la sora-mea" peste noua mari si noua tari -zise scorpia.
,ora-sa a zis ca este la frate-sau" peste alte noua tari si noua mari.
!upa ce a luat %ovita inima lui Calomfir" a scos palosul si le-a taiat pe toate trei
scorpiile. Apoi a cerut-o de sotie pe sora lui Calomfir si impreuna cu dansa si cu cele
trei surori s-au intors la palatul parintilor. Aici au fost primiti cu mare bucurie si
petrecerile au tinut luni intregi" mai ales ca %ovita si sora lui Calomfir au tinut o nunta
ca-n povesti.
104
L
Lole) si Bole) in ara Can*urilor
Stiati ca e:ista pe lume asemenea locuri" unde mamele isi poarta puii in punga?
1nde traiesc rate cu blana si zmei adevarati" iar intre crengile copacilor se pot vedea
ursuletii ca niste jucarii? !esigur puteti gandi ca asemenea lucruri e:ista numai in
povesti. %nsa aceste lucruri sunt reale5 u credeti? Convingeti-va5 0orniti la drum cu
'ole( si Bole(" cei doi drumeti neobositi" care au debarcat chiar in Australia. Aventurile
lui 'ole( si Bole( in Australia au inceput cu un cucui in capul lui Bole(. Baietii priveau cu
atentie viata unei familii de canguri" cand ceva aruncat in aer a lovit genunchiul lui
Bole(. +ra un bumerang. Bole( dupa ce si-a frecat genunchiul lovit" a ridicat cu manie
bumerangul si l-a aruncat in directia de unde a sosit. 1imiti au constatat ca bumerangul
se intoarce catre ei si vine chiar spre capul lui Bole(.
- Au5 - a strigat Bole(" pipaindu-si cucuiul nou de pe frunte.
!intre copacii de pe deal deodata au aparut trei bastinasi" de culoare" vanatori
australieni. Canguru-mama si-a bagat puiul in punga si a luat-o la fuga. Baietii s-au
speriat de cei trei vanatori" li se pareau setosi de sange8 au urmat familia de canguri" s-
au ascuns dupa o cetate de termite si nici nasul nu si l-au scos" o bucata de timp" din
iarba mare. Cand si-au ridicat capul" au vazut in fata lor trei persoane ciudate4 aveau
chica zbarlita" fata vopsita in dungi albe si rosii" nas lat si plat. %n maini tineau sulita"
bumerang si arc. Aceste figuri stranii au zambit larg spre baieti. Bastinasii au dus
drumetii nostri in satul lor. Au pus lut racoros pe cucuiul de pe capul lui Bole(" i-au dat
sa bea un ceai din diferite plante" dupa care" in timp scut i-a trecut durerea. <anga" un
baietan si el de culoare i-a invitat pe prietenii nostri la masa" in coliba lui. /eniul de
pranz era omleta din ou de strut" urmat de de desert facut din termite. !upa ce au
mancat" cei trei prieteni au fugit la rau sa se scalde. Bole( s-a aruncat cu veselie in
undele raului" dar sub apa" pe moment a observat in fata lui un animal ciudat" avea
ciocul ca rata" insa cu blana. !eci era ca o rata ce poarta blana.
- %a te iuta5 - s-a mirat Bole(" cand si-a scos capul din apa.
105
- %a te uita5... se auzea de undeva de sus" dindaratul capului sau si asa suna" de
parca vocea ar fi iesit din palnia unui gramofon. Baiatul si-a ridicat capul si a zarit un
papagal mare. 0asarea il privea printre crengile cracanate ale unui salcam.
- 1n papagal vorbaret? - s-a uimit Bole(.
- 1n papagal vorbaret? - a repetat papagalul.
0e neasteptate se auzea un sasait dinspre tufisurile de langa mal. Baietii au zarit o
soparla. ,tatea asezata pe labele din spate" iar in jurul gatului avea un guler imens.
- 2ai5 un zmeu5 - se ascundea 'ole( in spatele lui <anga.
- Acesta-i un agama" zmeuletul australian. ,-a speriat de noi si de aceea sasaie"
ca vrea sa para un zmeu mare" inspaimantator. + suficient sa lovesti pamantul o data
cu piciorul" si imediat fuge de noi. 'ole( intr-adevar a vazut" ca zmeul de care s-a
speriat asa de tare" fuge de ei speriat.
- ,i rata blanoasa? - a intrebat Bole(.
- +ste ornitorincul. +sti norocos8 nu multi au vazut ornitorinc adevarat.
!upa scaldat" baietilor li s-a facut foame" si au hotarat sa se reintoarca in sat sa
manance o gustare. Cu pasi grabiti treceau stepa" in monotonia careia doar ici-colo era
cate un eucalipt. %n afara de arbori" nimic nu se zarea in orizontul indepartat. !ar totusi8
in zare" in aerul fierbinte au aparut cateva puncte miscatoare. Cum se apropiau de ele"
punctele au inceput sa semene tot mai mult cu niste caini ce fugeau.
- Acestia-s caini dingo" deci caini salbatici. &epede sus in copac5 - a strigat <anga"
indata toti trei s-au catarat pe o creanga a eucaliptului cel mai apropiat. Ceata de caini
dingo nu i-a observat pe creanga copacului" fugind mai departe prin stepa.
- Am avut noroc5 + mai sigur" daca ne aflam in copaci" cand vin cainii salbatici - le
e:plica drumetilor" <anga.
- %ata o jucarie" un ursulet5 - a strigat 'ole( si si-a intins mana spre ursuletul care
statea in copac" chiar in fata lui.
- 0riviti" ursuletul se misca5 )raieste5 - s-a mirat eroul nostrul" iar in acest timp
ursuletul manca frunzele copacului.
- Ha" ha" ha - a ras <anga - acesta-i un coala. +ste un animal foarte lenes. %i place
daca i se mangaie blana. Arata ca si ursuletul meu cu care dorm - a spus 'ole(" in timp
ce mangaia ursuletul coala.
,eamana si cu ursuletul meu - zicea Bole(" gandindu-se la patul de acasa. 0e cand isi
terminau gustarea" soarele australian" isi incheia ruta sa zilnica pe cer. )recea dincolo
de orizont" luandu-si ramas bun de la lume cu discul sau rosu. Cand au disparut si
ultimile sale raze" a inceput serbarea organizata in cinstea lui 'ole( si Bole(. Barbatii
vopsiti in alb" rosu si negru au jucat dansul cangurilor" in jurul focului de tabara. Clatinau
pe tact" sulite" bumeranguri si scuturi8 acesta era dansul vanatorilor" sa aiba succes cu
ocazia vanatului cangurilor. 'ole( si Bole( priveau dansul de la o distanta oarecare" de
asemenea umbrele lungi ale dansatorilor" si tonul monoton al muzicii i-a adormit. !eja
visau despre o alta calatorie.
106
LOL#+ SI BOL#+ IN ,ILD,#S
Acest tinut este tinutul surprizelor. 1sor se-mbogateste omul" dar tot atat de usor
poate sa-si piarda bunurile. 0entru supravietuire este necesar un pistol bun si un cal
sprinten. 1n co=bo3 adevarat niciodata nu se desparte de aceste doua lucruri. 'ole( si
Bole( treceau calare prin prerie" cautand turma legendara de bizoni. !eocamdata insa
nu vedeau decat niste caini.in inaltimese roteu vulturi. Baietii deja sunt obositi dupa
atata calatorie" le e si sete" deci ar dori sa opreasca la umbra unui cactus. Au asezat o
tabara langa o stanca uriasa" care singura se inalta deasupra sesului.
!rumetilor nostri li s-a facut si foame. ,-au apucat de gatit. Aceasta-i prima fapta eroica
a lor pe acest teritoriu. %n curand se vor intalni cu indieni" bizoni si oameni inarmati - in
aceste tinuturi astfel de intalniri sunt inevitabile. )rei indieni luptatori au cercetat cu
atentie preria" cand deodata au observat ca se inalta fum catre ei.
- 2ad un semn de fum5 - a strigat unul dintre ei" care purta in par o pana de vultur"
apoi toti trei s-au azvalit pe mustangii lor si au mers spre deal.
%n acest timp Bole( canta la banjo si 'ole( il privea de langa castronul mare in care
gatea mancare de fasole.
!in cand in cand amesteca mancarea" si o gusta" daca mai trebuie sare sau alte
condimente. Chiar atunci au aparut indienii. Baietii au sarit si vroiau s-o ia la fuga" dar
unul dintre indieni i-a prins cu un lant.
- %a spuneti-ne" cui ati trimis semnalul de fum? - a intrebat cu manie unul dintre
luptatori.
- oi nu am trimis nici un semnal" am gatit doar mancare de fasole - a e:plicat
indienilor situatia" 'ole(.
- 1fff5 - s-a mirat indianul.
- Hai" gustati5 'ole( gateste foarte bine5 - a invitat 'ole( luptatorii.
%ndienilor le-a placut foate mult mancarea. !upa ce au mancat" au si fumat cu
baietii pipa pacii. 'ole( a inceput sa tuseasca de fum.
- )rebuie sa beau ceva5 A spus intre doua crize de tuse. 'uptatorul a taiat cu
tomahaucul sau o bucata de cactus si a picurat zeama plantei in gura lui 'ole(" care
tusea neintrerupt.
- 1ff" uff5 )rebuie sa inveti si femeile noastre" cum se pregateste aceasta mancare
minunata - au hotarat luptatorii indieni. 2eniti cu noi in sat5
- Aoleu" un crotal5 - a sarit in picioare Bole(.
107
/irosul aromat al mancarii l-a atras pe acest sarpe suierator. %ndienii intr-o clipa
l-au ametit cu sulitele lor" apoi l-au bagat in straita si l-au predat lui 'ole(" spunandu-i4
- /uscatura crotalului e foarte periculoasa" insa carnea este foarte gustoasa - au
ras luptatorii" apoi cu toti s-au urcat pe cai si au pornit spre sat. satul indienilor se afla la
o distanta de doua zile. ,pre amiaza" in a doua zi de drum" au observat o dunga de praf
deasupra preriei.
- !iligenta - si-a e:primat parerea unul dintre luptatori. !eodata s-a auzit ropotul
armelor.
- Au atacat diligenta5 $rabiti-va - au pornit in galop cu totii. 0e cand au ajuns la
fata locului" calatoriii diligentei erau legati si culcati jos" iar gura fiecaruia era acoperita.
%ndienii au dezlegat drumetii" dar deodata a rasunat o voce puternica din spatele lor4
- /ainile sus5 - a strigat banditul inarmat"care a iesit dintr-un ascunzis si cu pistolul
i-a luat in tinta pe toti. ,ituatia era periculoasa. Atunci 'ole( s-a adresta banditului4
- 0entru nimic in lume n-am vrea sa te deranjam" domnule. umai de aceea am
indraznit sa venim aici" pentru ca am vrut sa ne intalnim cu un manuitor de arme"
curajos" cu un om vestit de peste hotare" ca dumitale. 0romite-mi" ca un semn de
recunostinta sa-ti inmanez modestul nostru cadou. ,-a apropiat de bandit si i-a dat
straita.
- Ce-i asta?
- !eschide-o" e surpriza5 - l-a indemnat 'ole( pe inarmat. Banditul a bagat mana in
straita" dar a si aruncat-o departe" parc-ar fi innebunit. A tipat" si-a scuturat mana din
care a muscat crotalul" apoi innebunit a fugit in prerie8 chiar daca vroiau nu-l puteau
ajunge din urma.
'ole( si Bole( si-au strans mainile" felicitandu-se. 1nul dintre calatori" un domn cu
joben" din recunostinta i-a dat lui 'ole( un bulgare mare" sclipitor" de aur.
- u aveti chef sa veniti cu noi? - i-a invitat vizitiul.
- /ultumim" dar prima data trebuie sa invatam femeile indiene cum sa
gateasca mancarea de fasole - au raspuns eroii nostri.
Ajunsi in sat" au si tinut lectia promisa. %n ziua aceea din fiecare cort se simtea
mirosul mancarii de fasole" care deja fusese preparata de indience. ,eara baietii au
jucat dansul bizonului"in jurul focului. #iecare s-a pregatit pentru vanarea animalului
urias. 'ole( si Bole( au hotarat ca vor porni singuri la vanatul bizonului.
!is-de-dimineta au pornit spre locul pe langa care - dupa vorbele capeteniei
indienilor - aceste animale obisnuiasca sa treaca. 0e o inaltime au zarit un bizon
singuratic. Au dat pinteni cailor si rotind latul" au pornit spre animal. Cum au ajuns pe
varful dealului" in partea cealalta au observat o turma intreaga de bizoni. %nsa au fost si
ei observati de animale si toata turma au pornit spre ei.
'ole( si Bole( s-au intors" au reusit sa se refugieze. %ntr-o clipa s-a schimbat
situatia" din vanatori au devenit prigoniti. Cu toate ca au dat pinteni cailor" bizonii au
ajuns foarte aproape de ei" au si simtit parca suflul lor fierbinte pe ceafa. !eodata a
108
aparut un tren in fata lor" care venea dinspre munti. &apid s-au indreptat spre vagoane.
Chiar atunci au ajuns la sine" cand trenul trecea pe acolo. %n ultimul moment 'ole( si
Bole( au reusit sa sara de pe cai" in unul din vagoane. Bizonii au ramas amagiti langa
sinul" spre satisfactia lui 'ole( si Bole(. %n vagonul deschis au calatorit cu niste co=bo3
ce plecau cu caii lor la un rodeo - unde se calarea mustangul" se prindea cu lat tauri
tineri si se tintea cu sageti.
'a un moment dat" a zburat in fata ochilor lui 'ole( si Bole( o palarie. Barbatul a
e:ersat doar tintirea. Baietii s-au atasat grupului care e:ersa aruncarea lantului. 1n
co=bo3 cu e:perienta"care avea cizmecu pinteni" a invatat baieti cum trebuia facut
nodul latului" incat cu o singura miscare sa se desfaca.
!upa e:ersare nici ei n-au fost mai prejos" decat mesterul lor. 'e-a trecut prin
minte ca ar fi bine sa incerce cunostintele noi dobandite pe mustangii care au pasunat
in apropierea sinelor. ,i-au adus aminte insa si de aventura neplacuta cu bizonii si
indata s-au razgandit. 0este putin timp trenul a ajuns in oras" unde 'ole( si Bole(" pe
bulgarul de aur si-au cumparat bilet de calatorie pentru acasa.
109
Lole) si Bole) intr'un sa-ari in A-rica
Ati vazut vreodata un rege" care in loc de coroana poarta blana pe cap si
niciodata nu tine nici un discurs" rage doar? !a" acesta este leul. %l putem vedea la circ"
cum sare printr-un inel de flacari" sau in gradina zoologica" cum priveste din odaia sa
printre gratii. 'ole( si Bole( insa mai degraba s-au dus in Africa sa se intalneasca cu el
acolo unde domneste asupra tuturor animalelor. 2anatori incercati povestesc ca in trei
cazuri se inspaimanta si cel mai curajos om" de leu4 cand de prima data ii aude urletul"
cand ii zareste de prima oara amprenta piciorului sau si cand se afla fata-n fata cu
imparatul animalelor. 'ole( si Bole( au pornit la un safari periculos in Africa. Acum chiar
se transborda din elicopter" in gip. Au fost fermecati de tot ce au vazut in savana
imensa. #oarte incet au inaintat cu gipul" au privit girafele" care mancau frunzele
acatiilor inalti. Au pasit pe langa ei antilope" gnu si zebre. 0reintre ei se plimbau batlanii
albi" marabu si berze. Atentia baietilor a fost rapita de un strut urias cu multi pui privitori.
Baietii au inaintat pe terenul nisipos" lasand in urma lor enorm de multe animale
salbatice. !eodata gipul s-a lovit de un zid gri" care a luat viata pe neasteptate.
Conducatorul neatent s-a izbit de un rinocer5 /atahala indata era gata de atac.
- Ar fi mai bine" dac-am sterge-o de aici - a strigat Bole( si a fugit spre copacul cel
mai apropiat.
- Ai dreptate5 - a rostit 'ole( si a luat-o in urma prietenului sau.
2azand goana baietilor" turma de antilope si zebre a pornit in viteza" formand nor
de praf in jurul lor. )otul s-a intunecat.
- u vad nimic - a suspinat Bole(" inecandu-se de praf.
- ici eu nu vad nimic" dar mi se pare ca am gasit copacul - a raspuns 'ole("
pipaind un butuc. Cand norul de praf s-a ridicat" baietii au observat" ca nu trunchiul unui
copac au prins" ci laba unui elefant. Chiar vroiau s-o ia la fuga iarasi" dar elefantul i-a
prins cu trompa" i-a ridicat si i-a asezat pe spatele sau" apoi" plin de demnitate a pornit.
- ,plendida calatorie5 - s-a bucurat 'ole( si a rupt un ciorchine de banane.
- %a te uita5 Creste paine pe copac5 - s-a uimit Bole(. A gustat fructul acatii" dar
dezamagit a strigat4
- Brrr... gustul acestuia" deloc nu seamana cu painea.
- Ai dreptate" nu seamana.
+lefantul mergea spre rau. Cand baietii au zarit raul" s-au bucurat nespus de mult.
- 2ai ce caldura e5 as avea chef de un dus - isi stergea sudoarea de pe frunte
Bole(.
110
- +u mai de graba m-as scalda - a spus 'ole(" scarpinand urechile mari ale
elefantului sa-l indemne la viteza. 1riasul a tras apa in trompa" apoi a suflat in sus - deci
calatori nostri au primit dusul dorit.
- Ce placere minunata5 - se bucurase 'ole(. - ,i acum va arat" cum fac un triplu
salt in apa - s-a si pregatit de saritura" dar elefantul l-a apucat cu trompa si l-a asezat
inapoi la locul sau. Chiar in fata lor" in apa" atunci a aparut un fel de buturuga de
culoare gri-verzuie ce parea o creanga uriasa" putreda. Buturuga si-a deschis gura" iar
baietii au incremenit vazandu-i dintii mari si ascutiti ca lama.
- 1n crocodil5 - s-a infiorat Bole(. - Cred ca e mai bine" daca raman aici pe loc" in
fond mi-a si trecut pofta de scaldat. 0robabil si elefantul a fost de aceeasi parere. ,-a
intors si incet a pornit inapoi pe malul raului.
- 0riveste" Bole(5 1n hipopotam5 - a aratat 'ole( spre un animal lenes" care
anevoie incearca sa iasa pe malul neted al raului.
- %ata acolo o turma intreaga de hipopotami5
umai ochii li s-au vazut pe suprafata apei. Baietii au constatat ca aceste animale
mananca plante acvatice. !eodata s-a auzit un urlet ingrozitor din departare.
Hipopotamii s-au scufundat in adancimea apei. !in tufisul de pe mal a aparut o familie
de lei. %n frunte pasea leul cu o coama uriasa. %n urma lui soseau patru puiandri" iar
randul a fost incheiat de leoaica. 'eii s-au oprit brusc" cand i-au observat pe 'ole( si
Bole( pe spatele elefantului. 'eul-tata a scos iar un urlet puternic. +lefantul a dat din
urechi si si-a ridicat trompa. Astfel a aparut si mai colosal. Cand el a vociferat" ca o
trompeta uriasa" leul s-a retras. A recunoscut ca-i mai bine daca nu se ia la harta cu el.
,-a rotit de cateva ori in jurul dusmanilor" apoi la o distanta sigura s-a apropiat de apa
sa-si potoleasca setea. 'eoaica i-a urmat e:emplul.
- Arata ca niste pisici - a ras 'ole( privind puii de lei.
- -as dori sa ajung in ghearele mamei lor - isi scarpina capul Bole(.
0uii de lei alergau de ici-colo" se jucau pe mal" cand la un moment dat" unul dintre ei a
picat in apa. %ndata a si aparut buturuga gri-verzuie pe suprafata apei.
- Ai grija5 Acolo-i crocodilul5 - a strigat 'ole(. 'eoaica" parca tintita din pusca" s-a
repezit la crocodil" care vroia sa inghita puiul de leu. Apoi leoaica si-a adunat puii de pe
mal si s-au intors cu totii in savana. Baietii s-au dat jos" alunecand pe trompa
elefantului" sa vada amprenta leilor.
- Ce urme uriase5 - au trecut fiori prin 'ole(.
- )i-a fost frica? - l-a intrebat Bole(.
- espus de mult5 - a recunoscut 'ole(.
- ,i mie - a marturisit si Bole(" apoi au inceput sa rada fericiti ca au scapat de
pericol.
'ole( si Bole( s-au reintors la gip" dar cu tristete au constatat ca li s-a stricat
masina in urma accidentului cu rinocerul. ,-au framantat" cum sa ajunga la elicopterul
lor. u au gasit nici o solutie de rezolvare. ,oarele ardea cu putere. Bole( a vrut sa
111
bea" dar nici o picatura de apa n-a mai fost in plosca. ,pre norocul lor insa" a aparut o
caravana pe terenul nisipos. 2eneau negustori cu camilele incarcate cu marfuri. Au
oferit drumetilor nostri ajutorul. 'ole( si Bole(" de pe spinarea camilei si-au luat ramas
bun de la Africa. Au lasat in urma lor turmele de antilope" zebre" elefantul si imparatul
animalelor" leul. !eja visau la o alta calatorie. Caldura coplesitoare din Africa i-a epuizat
atat de mult" incat au hotarat ca in curand vor vizita iarasi imperiul zapezii si vor vedea
eschimosii" foci si ursul polar.
112
LOL#+ SI BOL#+ P# URMA UNICORNULUI
POLAR
Pe teritoriul" unde dominant este un singur anotimp" iarna eterna" oamenii in loc
de masini circula pe sanii. Copiii tot anul fac oameni de zapada" se bat cu bulgari de
zapada. Acest peisaj acoperit cu zapada si gheata se intinde in jurul 0olului ord" unde
este imparatia ursului alb. !e el se tem celelalte animale4 bufnita" vulpea si iepurele
polar. ,e ascund de el chiar si lupii" renii" morsele. umai eschimosii cei mai curajosi
indraznesc sa dea piept cu el. 1rsul polar nu se teme de nimeni" numai de balena"
care-i atat de mare" cat un submarin. %n ape apare din cand in cand unicornul polar:
narvalul.
Foarte putini oameni l-au vazut cu ochii lor, chiar si Lolek si Bolek il cunosc doar dupa
ilustratii. Acum insa au hotarat sa il fotografieze ei insisi. 'ole( si Bole( au ajuns la 0olul
ord cu un elicopter. Acolo au fost asteptati de un eschimos batran" cu o sanie trasa de
reni. 'ole( a inmanat eschimosului un buchet de lacramioare " aduse chiar de acasa.
- Hapciu5 - a stranutat eschimosul.
- /ai bine de jumatate de secol sunt pe lume" dar flori n-am vazut inca in viata
mea5 - a e:plicat baietilor care s-au mirat.
Au asezat bagajele in sanie" si au pornit catre marea inghetata. Cum s-au oprit"
indata s-au apucat sa faca o coliba de gheata" un iglu. Au taiat gheata in forma de
caramida si au asezat de jur imprejur" in forma rotunda pana cand caramizile de gheata
s-au alaturat la acoperis. #oci curioase au lenevit pe mal" si au privit cu mirare" ce casa
neobisnuita se cladeste. Cladirea semana in primul rand cu o broasca testoasa mare si
alba. Bole( a facut un bulgare de zapada si l-a aruncat spre o foca" ce era mai aproape
de el. #oca a prins cu botul bulgarele" apoi l-a lasat sa se rostogoleasca pe deasupra
capului sau. Apoi bulgarele de zapada a fost aruncat de foca in aer" cum arunca
mingea un jongler din circ. !upa aceea cu una dintre inotatoare lovea mingea" parc-ar fi
jucat tenis" iar bulgarul de zapada pica" chiar pe nasul lui Bole(.
- Au5 A strigat baiatul" si celelalte foci au aplaudat-o pe sora lor.
'ole( s-a distrat atat de bine" incat a aruncat pentru fiecare foca cate o conserva
de sardele" pe care le scotea din rucsacul sau. Animalele pe loc au inceput sa jongleze
cu darul primit" au format chiar piramide de cutii pe botul lor. Baietii s-au amuzat
minunat" dar intr-o clipa fiecare foca - parca la un semnal - s-a aruncat in apa. 'ole( si
Bole( cu mirare se uitau unul la celalalt.
- 1rsul polar5 - a strigat eschimosul batran" aratand spre un punct negru din
departare" ceea ce s-a vazut foarte clar pe fondul alb.
113
Acest punct negru era varful nasului sau" el insusi a ramas invizibil in imensitatea
zapezii. 1rsul s-a apropiat mult de ei. &enii au tras din rasputeri" cu o viteza ametitoare.
!ar degeaba" nu s-a vazut scapare pentru Bole(" 'ole( si eschimosul batran" de
imparatul groaznic al 0olului ord. -aveau incotro" a trebuit sa se ascunda in apa
rece. Acum Bole( si-a scos din buzunar o oglinda mica" cu ajutorul careia a concentrat
razele soarelui si a strafulgerat direct in ochii rapitorului. %n acelasi moment din spatele
baietilor a rasunat o voce puternica. - balena s-a ivit pe suprafata marii" a fost mai
mare" decat un avion urias si a tulburat apa cu inotatorele din spate. 1rsul polar s-a
speriat de cele auzite si a fost orbit de soare. Cu viteza mare a fugit de la fata locului"
rusinat.
- Ha" ha" ha - a ras 'ole( si l-a imbratisat pe Bole(. #ocile au iesit din apa" au
aplaudat balena" care a facut o fantana tasnitoare de aer.
- Am scapat de pericol - a spus Bole( eschimosului batran" care tinea in mana un
harpon.
- %n aceasta arma mereu poti avea incredere - a spus eschimosul si a lasat in jos
harponul.
- Cu acesta vrei d-ta sa ne aperi? - a intrebat Bole(. %n vocea sa s-a simtit un
oarecare dispret.
- Acest harpon l-am primit de la bunicul meu" iar el" de la bunicul sau. 0riviti-l bine5
u din orice fel de corn este facut" ci din cornul unui narval - a unicornului. Baietii au
inceput sa fie mai atenti. Candva in marile polare au trait multi narvali" dar au plecat si ei
dupa balene. Acum a ramas doar amintirea lor si acest harpon. !upa ce batranul
eschimos a plecat sa-si caute renii" 'ole( si Bole( cu aparatul de fotografiat si cu luneta
au pornit pe o peninsula spre ocean. ,-au oprit pe mal" apoi cu atentie au privit apa"
poate apare un narval. ,i-au concentrat atentia atat de mult pe apa" incat nu au
observat ca peninsula se desprinde de continent si sloiul de gheata se avanta spre
oceanul imens. Cand au observat ce s-a intamplat" deja era tarziu. -au mai putut sa se
reintoarca la mal.
- Ajutor5 - a strigat 'ole(.
- Ajutor5 - a rasunat Bole(.
Au aparut foci plutitoare la strigatele baietilor. Au incercat sa impinga inapoi spre
mal sloiul dezlipit" dar din pacate a fost prea greu pentru ele. Curentul apei i-a
indepartat pe baieti din ce in ce mai mult. 0rin apropiere nu era nici macar o balena. !in
vartej a aparut un harpon lung de trei metri" peste putin timp" inca unul.
- 1nicorn5 A strigat cu mirare 'ole(.
- %ntr-adevar" acesta este narvalul - s-au bucurat baietii. 1nicornul a incercat sa-si
agate cornul in sloiul dezlipit" dar acesta a plutit mai departe. Au ajutat si focile" dar
sloiul imens nu a ajuns mai aproape de mal. %n acest moment a aparut o fantana
tasnitoare la marginea orizontului. ,-a apropiat animalul cel mai mare din lume.
%mpreuna cu focile si narvalii au impins inapoi la mal sloiul dezlipit.
114
- Hai" asezati-va unul langa altul5 - i-a indemnat 'ole(. - 2reau sa fac o fotografie
cu voi.
arvalii" parc-ar fi inteles vorbele omenesti" s-au oprit in fata aparatului de
fotografiat si au inceput sa danseze" balena a facut iar o tasnitoare.
- Aceasta va fi cea mai buna fotografie din toate - s-a bucurat Bole(.
+schimosul batran" care intre timp s-a intors la baietii cu renii gasiti" n-a vrut sa
creada cele povestite de 'ole( si Bole(. Cum se putea intalni cu doi narvali" cand el n-a
vazut nici unul in viata sa" cu toate ca are peste J0 de ani? 'ole( si Bole( au promis ca
ii vor trimite o fotografie. Apoi si-au facut bagajele si s-au reintors la elicopter. !e sus au
mai vazut focile si balena" apoi numai un val imens facut de balena" cand s-a scufundat
in apa oceanului.
- A fost o calatorie minunata - a spus 'ole( cu parere de rau ca se desparte de
0olul ord. - /i-a inghetat si sangele in vene5 - a ras Bole(. - /i-e dor de caldura
soarelui. !e fapt si eu as calatori cu placere spre un loc calduros - a marturisit si 'ole(.
- Atunci hai in Africa 5
115
LOL#+( BOL#+ SI I#I'OMUL "AP#"ILOR
Ati auzit pana acum despre %eti" omul zapezilor" care traieste pe cel mai inalt
munte din lume" pe varfurile din Himala3a? 0robabil toata lumea a auzit deja despre el.
!e vazut insa" foarte putini l-au vazut. !upa unele pareri seamana mai mult cu un urs8
altii spun ca este ca o maimuta uriasa" dar e:ista si presupuneri ca ar fi un stramos al
omenirii" care traieste si azi. !ar intr-un lucru parerile sunt aceleasi4 oricine sau orice ar
fi" %eti ajuta omul ajuns in primejdie.
iciodata nu s-a intamplat" ca pe drumurile de munte din Himala3a sa fi atacat pe
cineva. umai atunci isi face aparitia" daca cineva striga dupa ajutor. 0ana atunci
ramane invizibil" astfel urmareste oamenii. ,i acum" ascuns dupa o stanca" ii priveste
pe 'ole( si Bole(" care urca tot mai sus pe un drum de munte ingust si periculos" urmati
de un iac care le transporta bagajele. Baietii au ajuns deja la o asemenea inaltime" incat
iacul singurul animal care este folosit la transportarea bagajelor in acesti munti inalti - s-
a oprit si nici un pas n-a mai vrut sa faca. Baietii l-au indemnat cu vorbe" cu sfecla" dar
in zadar. Au fost necajiti" au legat o sfoara in jurul gatului iacului si l-au tras din
rasputeri. !ar nici asa nu au reusit sa-l miste din loc. %n zapada a aparut din spatele
iacului" %eti. A impins cu toata puterea animalul legat de baieti" incat era sa pice pe bot.
,periat de %eti" omul zapezii" iacul a sarit in sus. 'ole( si Bole( s-au temut sa nu cada
de pe poteca ingusta in prapastie" deci s-au retras la marginea drumului" impiedicandu-
se adesea. Chiar era sa cada in prapastie" cand deodata s-a intins o mana dupa ei" i-a
tras inapoi si a taiat sfoara cu care s-au legat de iac. Binefacatorul necunoscut i-a
asezat pe baieti iarasi pe poteca" dar in clipa urmatoare a si disparut.
- Ce a fost asta? - a intrebat Bole(" abia rasufland.
- 0oate %eti era? - si-a pus intrebarea 'ole(.
- Hai sa-l prindem5 - a strigat Bole( si a luat-o rapid in urma omului de munte"
dar s-a izbit de un zid" o coasta acoperita cu zapada" i s-a parut ca aici i-a vazut urma
picioarelor lui doar cu o clipa in urma. !ar ca o minge" a saltat indarat de pe zidul alb si
tare.
- 0oate nici n-a fost %eti - a spus frecandu-si fruntea si nasul lovit. /i s-a parut
doar ca seamana cu el.
'ole( si Bole( si-au pierdut echipamentul" hrana din pacate si iacul. !ar au
hotarat" ca totusi vor continua drumul. ,-au scufundat in zapada" din cand in cand au
116
trecut prin norii care acopereau varfurile muntelui. !eodata 'ole( a observat urma unei
labe in zapada.
- 1ra5 - a strigat cu o voce tare - aceasta desigur" a lasat-o %eti in urma sa. A pornit
in urma amprentelor care ba dispareau" ba apareau.
- %ncepe sa-mi fie de ajuns - a mormait 'ole( dupa cateva ore de cautare.
- 0riveste5 - a aratat Bole( spre o coada care s-a vazut de dupa o stanca.
)iptil s-au apropiat de stanca" apoi s-au aruncat pe fiinta enigmatica. ,-a auzit
atunci un urlet ingrozitor. Cei doi baieti se aflau fata-n fata cu o pantera alba. &apitorul
era gata sa se repeada la ei" dar baietii au fost mai iuti. !eodata" de undeva" din
adancul muntelui s-a auzit un mormait periculos. %n urma urletului scos de pantera alba"
o avalansa i-a rostogolit in adancime4 de pe varful muntelui a pornit un bulgare imens
de zapada. $ramada enorma de zapada s-a rostogolit aproape de ei" tarand in drumul
sau" totul. 0rima data pantera" apoi probabil ii prindea si pe 'ole( si Bole(" insa o putere
ciudata i-a apucat si au fost rapiti din drumul avalansei nimicitoare. Cand s-a potolit
duruitura" ei se gaseau pe o terasa de zapada. ,i-au deschis ochii" in azurul cerului au
vazut un vultur" care in zbor faceau cercuri mari.
- Ce parere ai" cine ne-a luat? - a intrebat 'ole(.
- Cine" cine? Avalansa ne-a rapit si pe noi" dar cum s-a rostogolit in jos" si eram la
margine" la o curba am zburat din ea - a e:plicat Bole(.
- Ar fi posibil...'ole( nu prea a fost multumit de e:plicatia auzita" a inceput sa
cerceteze imprejurimea" cautand o alta e:plicatie. u este usor sa descoperi taina unei
astfel de intamplari si sa ramai teafar. /a simt obosit - a spus 'ole(. /i-e foame si sunt
tare obosit - a repetat" de parca ar fi vrut sa se convinga despre faptul ca ii e foame si-i
foarte obosit.
- Ar fi cel mai bun lucru" daca am dormi un pic - a propus Bole(.
- !e acord - a spus 'ole(. - /ai buna idee nici eu nu am. )otusi n-au reusit sa
adoarma timp indelungat. ,-au tot invartit" au cascat" au incercat sa adoarma" dar
nicicum n-au reusit timp indelungat. 0oate si din cauza frigului ce i-a strapuns pana la
oase. Cand si-au deschis ochii" s-au aflat intr-un iglu.
- Am dormit in acest iglu? - s-a mirat 'ole(. A iesit si l-a privit din e:terior.
- !ar noi nu am cladit iglu - si-a scarpinat capul Bole(" nedumerit.
- +i" poate nu-ti aduci aminte - a spus Bole( cu multa modestie" sugerand
prietenului sau" faptul ca l-ar fi cladit.
- )in bine minte. Am dormit sub cerul senin - a raspuns 'ole(. %gluul a fost cladit de
altcineva" cand noi am dormit.
- Ha" ha" ha" doar n-o fi fost vestitul %eti8 la asta te-ai gandit" asa-i? - a ras Bole(.
Atunci 'ole( a observat echipamentul si hrana pierduta" care se afla langa peretele
cladirii.
- ,i acestea tu le-ai adus aici" nu-i asa? - a pus intrebarea colegului sau.
- A" a... - Bole( s-a mirat enorm.
117
%n acest moment a rasunat dinspre munti un hohot.
- Acesta-i cu siguranta %eti - a ras 'ole(.
- %eti5 %ndata vino aici5 Asta-i porunca5 - a strigat Bole(" dand si cu piciorul in
pamant si" ca un imparat" a asteptat efectul poruncii sale.
%ar s-a auzit hohotul" dupa care in linistea adanca nu s-a mai auzit altceva" decat
vajaitul vantului. 'ole( si Bole( au fost epuizati de alpinism. Au luat rucsacurile in
spinare si au pornit in jos. 2antul batea tot mai puternic" a inceput sa si ninga. Baietilor
le-a fost teama ca nu vor ajunge pe panta-n jos cu rucsacurile grele inaintea izbucnirii
viscolului. ,-au mirat grozav cand s-au intalnit cu iacul lor" considerat de ei deja
disparut. Animalul a fost legat de o masa de gheata. &epede au asezat bagajele pe
spinarea lui si au continuat in mare graba coborarea. 'ole( inca pentru ultimaoara s-a
intors" a aruncat o privire in urma lor. % s-a parut ca vede un nor de zapada si o figura
robusta care-i face semn de adio. ,i baiatul i-a facut semn" iar in acel moment s-a auzit
din nou hohotul cunoscut.
- Ce a fost asta? - s-a mahnit Bole(.
- 0oate vajaie vantul - i-a raspuns 'ole( si a zambit cu multa semnificatie .
118
M
MARUL
Era toamna tarziu. Copacii se golisera demult de frunze si numai in varful unui
mar salbatic mai atarna un mar" un singur mar.
)ocmai in timpul asta" %epurele" care alerga prin padure"a vazut marul.
!ar cum sa-l ia de acolo? /arul este sus" nu poate sa sara pana la el5
- Crra5 Crra5
,e uita %epurele - intr-un brad sta o Cioara si rade.
- +i" Cioaro5 - a strigat %epurele. &upe-mi marul asta5
Cioara a zburat din brad si a rupt marul. umai ca nu a reusit sa-l tina in cioc" si
marul a cazut.
- %ti mulltumesc" Cioaro5 - a strigat %epurele si a dat sa ridice marul de jos" dar
acesta" de parca ar fi fost viu" a inceput deodata sa sasaie... si a luat-o la fuga.
Ce-o fi asta?
%epurele s-a speriat dar a inteles4 marul cazuse chear pe un arici" care" facut
ghem" dormea sub pom.
Ariciul" buimac de somn" a sarit in sus si s-a pus pe fuga" cu marul infipt in tepii lui.
- ,tai" stai5 - striga %epurele. 1nde fugi cu marul meu?
Ariciul se opreste si zice4
- Asta-i marul meu. A cazut" iar eu l-am prins.
%epurele s-a repezit la Arici4
- ,a-mi dai chiar acum marul5 +u l-am gasit5
,-a apropiat in zbor Cioara.
- !egeaba va certati - zice - asta este marul meu" eu l-am rupt din pom.
u se pot intelege in nici un chip" fiecare striga4
- +ste marul meu5
)ipete" mare galagie in toata padurea.
119
,i harta incepe4Cioara il loveste pe Arici cu ciocul in nas" Ariciul il inteapa pe
%epure cu tepii iar %epurele o loveste pe Cioara cu laba...
!ar iata ca apare 1rsul care mormaie suparat4
- Ce s-a intamplat? Ce-i cu galagia asta?
- )oti se reped spre el4
- )u" /os-/artine" esti cel mai mare si mai inteligent in padure. #a-ne
judecata dreapta. Cui ve crede de cuviinta ca i se cuvine marul" al lui sa fie.
,i i-au povestit 1rsului toate cate s-au petrecut.
,-a gandit 1rsul ce s-a gandit" s-a scarpinat dupa ureche si a intreba4
- Cine a descoperit marul?
- +u5 - a spus %epurele.
- !ar cine l-a rupt din pom?
- #ireste ca eu5 - a carait Cioara.
- Bun5 ,i cine l-a prins?
- +u l-am prins5 - a chitait Ariciul.
- %ata ce este - a fost de parere 1rsul - voi aveti dreptate" si de aceea fiecare din
voi are dreptul sa primeasca marul...
- !a" dar nu-i decat un singur mar5 - au sarit cu gura Ariciul" %epurele si Cioara.
- %mpartiti marul in parti egale si fiecare sa ia cate o bucatica.
)oti au izbugnit intr-un glas4
- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai inainte?5
Ariciul a luat marul si l-a impartit in patru parti.
- bucatica a dat-o %epurelui4
- Asta tie" %epure" pentru ca tu ai vazut primul marul.
A doua bucatica a dat-o Ciorii4
- Asta tie" Cioaro" fiinca tu ai rupt marul din pom.
A treia bucatica Ariciul si-a pus-o deoparte pentru sine4
- Asta mie" intrucat eu am prins marul.
0e cea de-a patra bucatica Ariciul i-a pus-o 1rsului in laba4
- %ar asta tie" /os-/artine...
- !ar de ce mie? - s-a mirat 1rsul.
- )ocmai pentru ca tu ne-ai inpacat si ne-ai invatat sa gandim5
,i fiecare si-a mancat bucatica sa de mar si toti au ramas multumiti ca 1rsul a
facut o judecata dreapta si nu a neandreptatit pe nimeni.
120
MASUA F#RM#CAA
A fost odata ca niciodata un taran sarac care avea trei fii. +rau saraci lipiti
pamantului si abia isi mai duceau traiul de azi pe maine. Asa ca" intr-o buna zi" cei trei
baieti sa hotarara sa invete o meserie si plecara in lume sa-si incerce norocul.
Cel mai mare dintre baieti intalni un om intelept" care il invata tainele cartilor. +ra
tare-tare destoinic si in scurta vreme reusi sa deprinda toata invatatura pe care o
stapanea dascalul sau. !upa ce se implini un an" veni si vremea sa isi primeasca
simbria hotarata" asa ca baiatul primi in dar un magarus fermecat. !e indata ce
magarusului i se spunea un cuvant fermecat" din gura lui curgeau banuti de aur.
Baiatul mijlociu invata meseria de croitor. ,i el era foarte harnic si indemanatic.
/esterul fu tare multumit de el si dupa ce ucenicul lui invata sa croiasca si sa coasa" ii
darui o masuta fermecata. %ndata ce baiatul rostea cuvantul fermecat" masuta se umplu
de tot felul de bunatati. !in senin apareau tot felul de mancaruri si bauturi nemaivazute
pana atunci.
Cei doi frati erau acum tare fericiti ca visul lor de a putea duce un trai lipsit de orice
griji se implinise. !upa ce isi terminara treburile" plini de nerabdare sa ii arate si tatalui
lor minunatiile pe care le castigasera prin truda cinstita" o pornira spre casa. %n drumul
de intoarcere" ajunsera in dreptul unui han. Hangiul ii pofti inauntru si ii convinse sa
ramana peste noapte" spunandu-le ca dupa un drum atat de lung si istovitor" odihna le
va prinde bine. %n carciuma" masa era pusa4 branzeturi felurite" miere" fructe si vinuri.
Carciumarul vorbaret ii asigura ca nu le va parea rau daca innopteaza la el. )otul va fi
foarte ieftin si nu vor avea pricini de nemultumire. Baietii ascultara cuviincios vorbele
hangiului" dar se hotarara sa manace din bunatatile oferite de masuta fermecata. Asa
ca pusera masuta in fata hanului si" dupa ce cuvantul magic fu rostit" aceasta se umplu
cu fel si fel de bunatati. Cum magarusul era si el prin apropiere" la auzul cuvantului
magic umplu si el deindata o farfurie cu banuti de aur.
Baietii erau tare veseli si-si povesteau unul altuia toate peripetiile prin care
trecusera.
%ntre timp" hangiul" pe care cam incepuse sa-l roada pe suflet norocul ce daduse
peste cei doi" ii pandea de dupa o perdea si tragea cu urechea. !orindu-si cu orice pret
ca masuta si magarusul sa fie ale lui si afland ca erau copii de om sarman si ca nu mai
stia nimeni unde se afla" hangiul cel negru la suflet ii leaga fedeles pe cei doi baieti si ii
arunca in pivnita" apoi le lua magarusul si masuta. Cum trasese cu urechea la discutia
121
baietilor" aflase cuvantul magic" care avea sa-l imbogateasca. +ra tare multumit si fericit
ca izbutise sa puna mana pe asa lucruri de pret. !e sarmanii frati nu-i mai pasa acum
nici cat negrul sub unghie. 2edea deja in fata ochilor palatul in care urma sa locuiasca
si sa leneveasca toata ziua.
%ntre timp" si cel mai mic dintre baieti pleca de-acasa sa-si incerce norocul. ,e facu
strungar si" cum in aceasta meserie sunt multe de invatat" trecu mult timp pana isi insusi
toate tainele meseriei. /esterul lui era un om tare aspru si-i dadea foarte multe lucruri
de facut" dar" cum si mezinul familiei era harnic si istet" deveni un ucenic bun. Cand
mezinul invata sa ciopleasca un scaun si un dulap" mesterul sau socoti ca invatase de-
acum intreg mestesugul si il lasa sa plece dandu-i drept simbrie o nuielusa fermecata.
Cand se rostea cuvantul fermecat" nuielusa batea fara mila pe oamenii rai si necinstiti
care i s-ar fi aflat prin preajma. Baiatul era fericit ca invatase si el o meserie si" din cale-
afara de multumit de sambria pe care o primise" o porni vesel spre casa. %n cele din
urma ajunse si el la un han.
-bosit si infometat cum era" se hotara sa se opreasca aici sa pranzeasca. ,e
gandea ca poate si fratii lui se indreapta spre casa si ca s-ar putea opri sa se
odihneasca in acelasi han. +l stia ca si fratii sai invatasera cate un lucru folositor si ca
pentru sarguinta lor au fost si ei rasplatiti cu daruri pretioase. /ezinul era insa un baiat
tare istet" nu ar fi facut un pas necugetat nici sa-l pici cu ceara.
,e opri asadar prevazator in fata ferestrei " arunca o privire in casa si plin de
uimire" baga de seama ca fratii lui erau prizonierii hangiului cel rau. Acesta statea
singur la masuta" infruptandu-se din bunatati si numarand banutii de aur" ce cadeau din
gura magarusului.
Baiatul cel mic se hotara sa-si salveze fratii si sa-l pedepseasca pe carciumar asa
cum se cuvenea. %ntra in carciuma" rosti cuvantul magic si nuielusa se puse pe treaba. %l
batu pe carciumar" pana ce acesta isi marturisi fapta necinstita. ,periat si umilit"
carciumarul ceru indurare. u numai ca isi elibera prizonierii" dar inapoie si masuta si
magarusul.
!upa ce baietii isi recapatara darurile" se hotarara sa-si imparta bogatia si cu alti
oameni. %i invitara" deci" pe toti oamenii saraci din imprejurimi. /agarusul nu mai
contenea sa imparta banutii si pe masuta de-abia mai incapeau mancarurile si bautura.
,aracii au primit bani" mancare si bautura" bucurandu-se de bunatatea fara seaman a
celor trei baieti.
!upa toate cele intamplate" acestia isi continuara drumul" ajungand la casa
parinteasca. Aici fura intampinati cu mare bucurie si in sat incepu petrecerea. Baietii
pusera la treaba masuta fermecata si nu fu om care sa nu se sature sau nevoias care
sa plece fara banuti. /asuta fermecata fu apoi asezata in mijlocul casei. /agarusul se
odihnea pe o perna de catifea.
122
!upa ce petrecerea lua sfarsit" satenii le multumira baietilor pentru bunateatea si
marinimia lor" pentru ca muncisera cinstit ca sa primeasca darurile fermecate"
aducandu-le bucurie celor din jur.
MOANUL INCALA
Un morar lasase o mostenire destul de modesta celor trei feciori ai sai4 o moara
un asin si un motan. %mparteala se facu de indata. Celui mai mare i se cuvenea moara"
celui de-al doilea" asinul" iar celui mai tanar nu-i ramase decat motanul.
/ezinul nu se putea consola cu atat de putin.
- #ratii mei isi vor putea castiga cinstit bucatica de paine. !ar eu? !aca imi
mananc motanul si imi fac o caciula din blana lui" raman muritor de foame.
/otanul il auzi si-i sopti cu multa seriozitate si intelepciune4
- u te necaji" stapane. !a-mi un sac si porunceste sa mi se faca o pereche de
cizme" sa pot porni printre balarii" si vei vedea ca n-ai fost nedreptatit cu partea de
mostenire" asa precum ti de pare.
Cand isi vazu dorinta indeplinita" motanul isi trase cu multa barbatie cizmele si"
luandu-si sacul in spinare" se duse de-a dreptul intr-o crescatorie de iepuri. %si puse in
sac tarate si laptuci si se intinse ca si cum ar fi mort" asteptand ca vreun iepure tanar sa
intre de buna voie in sac" ca se infrupte din ce era acolo.
!upa cateva clipe" un iepuras se furisa in sac si motanul il ucise fara pic de mila.
Apoi " mandru de prada sa" se duse de-a dreptul la rege si ceru sa-i vorbeasca. #u
condus chiar in apartamentul /ajestatii ,ale" in fata caruia facu o plecaciune adanca si
ii vorbi4
- %ata" ,ire" un iepure pe care marchizul de Carabas Fcaci asa il numise pe
stapanul sauG m-a insarcinat sa vi-l aduc in dar din partea sa.
- ,pune-i stapanului tau ca ii multumesc si ca mi-a facut o mare placere.
Altadata" motanul se ascunse in grau" tinand desaga pregatita. Cand doua
potarnichi nimerira in sac" le prinse inauntru" tragand baierele desagii. Apoi se duse din
nou la rege si le darui" cum facuse si cu iepurele. Acesta primi cu placere cele doua
potarnichi si ii multumi motanului.
,i mereu tot asa" timp de vreo doua-trei luni" motanul ii ducea regelui cate un
vanat din partea stapanului sau.
%ntr-o zi" afla ca regele avea sa iasa la plimbare pe malul raului" impreuna cu fiica
sa" cea mai frumoasa fiinta din cate s-au vazut vreodata" si-i spuse stapanului sau4
- !aca vei lua in seama sfatul meu" ti-ai gasit norocul8 nu ai decat sa te scalzi in
rau" la locul pe care ti-l voi arata" si dupa aceea 6 lasK pe mine5
123
/archizul de Carabas facuse tocmai cum il invatase motanul" fara a-i cunoaste
planurile. %m timp ce se scalda" trecu pe acolo regele in caleasca si motanul se porni sa
strige cat il tinea gura4
- Ajutor5 Ajutor5 /archizul de Carabas se ineaca5
'a strigatele acestea" regele scose capul pe fereastra calestii si" recunoscandu-l
pe motanul care ii daduse de atatea ori vanat in dar" porunci garzii sa alerge degraba in
ajutorul marchizului de Carabas.
%n timp ce-l scoteau pe bietul marchiz din rau" motanul se apropie de caleasca si
spuse regelui4
- Banditii au furat vesmintele marchizului Fafurisitul de motan le pitise sub un
bolovanG.
&egele porunci servitorilor sai sa aduca in graba cele mai frumoase vesminte
pentru marchizul de Carabas.
&egele ii arata marchizului toata prietenia si" cum vesmintele cele frumoase" care
tocmai ii fusesera daruite" ii veneau de minune" printesa il gasi pe placul ei si il indragi.
&egele dori sa faca plimbarea impreuna cu marchizul de Carabas" care se urca in
caleasca regala si continua drumul. /otanul intelese ca planurile sale aveau sorti de
izbanda.
/erse inainte" amenintand taranii intalniti pe camp4
- -ameni buni" daca nu veti spune ca pasunea pe care o cositi este a marchizului
de Carabas" va fi vai si amar de voi.
&egele intreba pe tarani a cui era pasunea cosita.
- A marchizului de Carabas" au raspuns cu totii" caci amenintarile motanului le
bagase frica in oase.
- 2ad ca aveti o avere frumoasa5 spuse regele marchizului de Carabas.
- !a" sire" este o faneata care aduce" an de an" roade imbelsugate" raspunse
marchizul.
&egele" care trecu imediat dupa aceea" vru sa stie ale cui sunt granele pe le vede
inaintea ochilor.
- Ale marchizului de Carabas" raspunsera seceratorii" si regele se bucura din nou.
/otanul" care mergea inaintea calestii" le repeta aceleasi lucru tuturor celor intalniti
in cale" iar regele se minuna de averile nenumarate ale marchizului de Carabas.
Ajunse" in cele din urma" in fata unui castel frumos" ce apartinea unui capcaun
care era stapanul tuturor pamanturilor pe unde trecuse regele pana atunci.
/otanul" care avusese grija sa afle cate ceva despre ce era in stare capcaunul"
ceru sa-i vorbeasca.
+l ii spuse4
- u voiam sa trec prin apropierea castelului fara sa am cinstea sa va fac o
plecaciune.
Capcaunul il primi atat de frumos pe cat poate un capcaun.
124
- /i s-a spus ca aveti darul de va preface in fel si chip de animale. %ntr-un leu" de
pilda" sau intr-un elefant" vorbi motanul.
- +ste foarte adevarat" raspunse brusc capcaunul" si" pentru a te convinge" ma voi
preface pe loc intr-un leu.
/otanul fu atat de inspaimantat la vederea leului" ca tremura tot. !upa putin timp"
il vazu pe capcaun reluandu-si intruchiparea dinainte si ii destainui spaima prin care
trecuse.
- /i s-a mai povestit" spuse motanul" ca puteti lua si infatisarea celor mai mici
animale" de e:emplu va puteti preschimba in sobolan sau chiar in soarece" ceea ce nu-
mi prea vine a crede.
- ,i de ce nu-ti vine a crede? intreba capcaunul. 2ei vedea.
,i capcaunul se prefacu pe data intr-un soricel" care alerga pe podea. /otanul atat
astepta" se azvarli asupra lui si-l inghiti.
%ntre timp" regele" zarind frumosul castel al capcaunului" dadu sa intre. /otanul
care auzise zgomotul calestii" ii sari inainte.
- /ajestate" fiti binevenit in castelul marchizului de Carabas" spuse el regelui.
- Asadar" domnule marchiz" si acest castel va apartine?5 e:clama regele.
/archizul oferi bratul tinerei printese" si porni in urma regelui" care urca cel dintai.
%ntrara intr-o sala mare" unde gasira masa imbelsugata pentru ospatul pe care il
pregatise oaspetilor sai.
&egele" incantat de calitatile marchizului" ii spuse acestuia4
- As dori sa-mi fiti ginere" domnule marchiz.
/archizul accepta onoarea acordata de rege si" in aceeasi zi" se casatori cu
printesa. %ar motanul" ajunse mare dregator" nu mai prindea soareci decat pentru
propria lui placere.
125
O
OUL MIS#RIOS
A fost odata... o soricica" careia toata lumea ii spunea Brunetica deoarece avea
doua pete negre in jurul ochilor. Casa ei era modesta" dar primitoare" si in cele mai mici
unghere ale sale era plina de bunatati. %ntr-o zi intorcandu-se acasa" Brunetica vazu un
ou mare abandonat in iarba. 7Ce o fi cu oul asta?7 se intreba ea" foarte uimita. 0rivi in
jurul ei" dar nu vazu pe nimeni care sa o poata lamuri. %ntre timp" incepusera sa cada
fulgi mari de zapada. !eodata" Brunetica auzi ciocanituri usoare din gaoace. 7!in acest
ou va iesi in curand un pui" asa ca nu il pot abandona in zapada57" isi spuse buna
soricica si il duse la ea acasa. Aplecata deasupra caminului" tocmai cand se pregatea
sa aprinda focul" auzi un 7trosc7 puternic ce o facu sa tresara. ,e intoarse si se trezi fata
in fata cu o fiinta care parea a fi un pui de rata5
0asarica" infometata" incepu sa piuie foarte zgomotos" iar Brunetica fu cuprinsa de
un val de tandrete. 7)e voi numi #ulguta57" ii zise ea" turnandu-i in ciocul deschis ciorba
calduta. - adoptase. A doua zi dimineata" cand Brunetica se trezi" peste tot era o
tacere de mormant. oaptea ninsese mult si o furtuna invaluise casa cu o mantie grea
de zapada" astfel incat nici nu se mai putea deschide usa5 7Cum o sa-i mai caut eu
acum pe parintii #ulgutei?7 se intreba Brunetica" necajita. 2azand un cintezoi pe
fereastra" ii veni o idee si il chema in ajutor4 7Ai putea" impreuna cu prieteni tai" sa
duceti mesajul meu?7
0asarea accepta. Curand" o multime de pasarele isi luara zborul in toate directiile"
pentru a duce scrisorile Bruneticii. %nsa timpul trecu si nimeni nu-i raspunse.
0ana in primavara cel pe care il credea un mic ratoi se transforma intr-o lebada
maiestuoasa. Brunetica isi facu obiceiul de a se plimba cu ea" ducand-o de lesa. +ra
tare mandra de pasarea sa mare si frumoasa" care ii ducea in cioc sacosa cu
cumparaturi. Brunetica trezi invidia prietenelor sale8 unele ii cerura chiar sa le-o lase pe
#ulguta in gazda. !ar soricica si minunata ei lebada erau de nedespartit. 'ebada" foarte
atasata de binefacatoarea ei" o urma peste tot si o ajuta cum putea mai bine. %n tot
acest timp" Brunetica era ingrijorata4 #ulguta avea o pofta de mancare grozava. )oate
126
merindele din casa disparusera in stomacul ei8 camara era goala si nimic nu scapase
lacomiei acestei mancacioase" care crestea vazand cu ochii. %i trecu atunci prin minte
ca" mai devreme sau mai tarziu" va trebui sa se desparta de prietena ei. %nsa ii venea
greu sa o fac pentru ca se iubeau tare mult. %n luna aprilie" o ploaie torentiala
transforma toate gropile in baltoace si helesteul inghetat redeveni un lac. %ntr-o zi"
Brunetica o lua pe #ulguta la o plimbare pe malul lacului.
-bservand aceasta mare intindere de apa" pasarea batu din aripi" plonja in lac si
incepu sa inoate foarte fericita. 2azand ca se indeparteaza" Brunetica" ingrijorata" o
striga. !upa ce inota putin" lebada se intoarse la ea si-i oferi un smoc mare de iarba" pe
care il smulsese din apa. Atunci Brunetica intelese ca #ulguta era intr-adevar in
elementul ei. %n acest lac mare putea" in sfarsit" sa manance pe saturate5 Cu lacrimi in
ochi" o saluta de pe tarm" fluturandu-si batista in semn de ramas bun.
#ulguta n-o uita insa niciodata pe cea care ii salvase viata" iar Brunetica venea s-o
vada in fiecare dimineata. !e fiecare data" #ulguta o lua pe spatele ei alb si pufos si o
ducea de partea cealalta a lacului" pentru a-i culege cele mai frumoase flori.
127
P
P.CAL.
Un negustor" umbland prin mai multe sate si orase" ca sa cumpere grau" papusoi
si altele" Lntr-o zi ajunse la un pod si cand era sa treaca vazu un om care se odihnea
acolo4 acesta era 0acala. egustorul" voind sa afle ceva de la el" ca orice negustor" se
apropie de dansul si-l Lntreba4
- !e unde esti" mai crestine?
- %a din sat de la noi" raspunse 0acala.
- !in care sat de la voi?
- %aca de acolo" tocmai de sub acel mal" aratand negustorului cu mana spre un
deal.
- Bine" dar ce sat e acela? +u nu-l stiu.
- +i5 cum sa nu-l stii8 e satul nostru" si eu de acolo vin.
- u asa" mai prostule. +u te-ntreb4 acel sat pe a cui mosie este si cum ii botezat?
- !oamne5 daM nu stii ca mosiile sunt boieresti si asta-i a cuconului nostru" ce sede
la Bucuresti? %ar satu-l boteaza popa intr-o caldarusa cu apa" cum ii scrie lui in carti.
egustorul" privindu-l lung" zise in sine4 /a5... aista-i chiar 0acala.
- !ar cum te cheama pe tine?
- %aca5... ce ma intreaba. /a cheama ca pe oricare4 vina-ncoace" ori vin-aici5
egustorul incepu a-si face cruce ca de naiba si iar il intreba4
- !ar cu chemarea impreuna cum te mai striga?
- %aca asa4 vino5 u5 ma5 raspunse 0acala.
egustorul incepu atunci a rade si zise4 ce prost5 Apoi il mai intreba4
- !ar ce bucate se fac acolo la voi?
- /ai mult terciu cu mamaliga mancam" zise 0acala.
- %ntelege-ma" prostule5 u te intreb de bucate ferte.
- !-apoi de care bucate ma-ntrebi?
- )e-ntreb daca s-au facut la voi grau" orz si altele.
- !a" s-au facut pana la brau" raspunse 0acala.
128
- u te-ntreb de inaltime" ca doar n-am nevoie de paie pentru boi" ci as voi sa stiu
ce feliu este la voi grauntele orzului.
- ,a-ti spun" daca nu stii" zise 0acala. $rauntele orzului este lungaret" imbracat c-o
coaja cam galbie si c-o tapa in varf.
- Bine" stiu de astea8 dar spune-mi ce fel se vinde" ca as voi sa cumpar si eu.
- !e5 nu stii dumnia-ta ce fel? 1nul da graul ori orzul" si altul ii da bani4 galbeni"
napoleoni ori altceva.
- u ma-ntelesesi nici asta8 eu te-ntreb4 cum se da?
- Bre5... ici asta n-o stii. ,a-ti spun eu4 iei banita ori dimerlia si pui in ea pan-o
umpli cu varf" apoi cu coada lopetii o razi s-o torni in sac" pe urma iarasi o umpli si tot
asemine faci.
- +u nu te-ntreb asta" om fara cap ce esti5
- !ar ce fel ma-ntrebi? zise 0acala.
- Cu ce pret se vinde chila ori banita8 cati lei?
- Asa cum te-nvoiesti8 si cati lei dai atata iei.
egustorul" suparat" il mai Lntreba4
- eghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?
- 15 hu5... este badea /usat" badea ,tan" eagu" 2oicu" #lorea" ,oare"
badea Bran" Coman si altii.
- Ho5 ma" destul5 !ar cine este mai mare decat toti la voi in sat?
- Cine-i mai mare? Badea Chitu8 el este mai nalt decat toti8 e atat de lung"
incat mai n-ajungi cu mana la umarul sau.
- Bre5... proasta lighioaie mai esti5 u te-ntreb asa.
- !ar cum? zise 0acala.
- +u iti zic4 pe cine ascultati voi aici in sat?
- %5 ha5 auzi vorba5 Ascultam pe lautarul mos Bran8 cand incepe sa cante" tot
satul sta cu ochii si urechile tinta la el.
- u zic asa" mai nataraule5 &aspunde-mi odata cum te-ntreb.
- +i" cum?
- +u te-ntreb de cine aveti frica aici in sat mai mult.
- 2aleu" maica5 %a" de buhaiul lui mos popa" mare frica mai avem" mamulica.
Cand vine sara de la pascut" fugim de el care Lncotro apucam8 ca atat e de infricosat"
de gandesti ca e turbat8 cand incepe sa mugeasca" sparie chiar si copiii din sat.
- /a5... daM5 ce namila de om esti tu? u cumva esti vrun duh rau" frate cu
/eaza-noapte sau cu ,paima-padurei?
- +i" !oamne5 !e ce ma-ntrebi" cand ma privesti? Ce? u ma vezi ca-s om
ca si dumniata4 cu cap" cu ochi" gura" nas" mani si cu picioare" ma misc si ma uit ca toti.
- Asa te vad si eu" dar ai minte si simtire abia ca un dobitoc. %a spune-mi" zau4
aveti butnari sau dogari in sat la voi?
- Avem.
129
- a cinci bani" si du-te sa-ti puie doagele ce-ti lipsesc.
0rostia din nascare" leac in lume nu mai are8 ea este o uricioasa boala" ce nu se
vindeca in scoale" ba nici in spitale.
130
PAN"A C#A GALB#NA
A fost odata6 o panza galbena impermeabila" pe care" intr-o noapte furtunoasa"
o rafala de vant o smulsese de pe o trasura.
A doua zi" doi castori ce duceau un cos din rachita o recuperasera de pe malul
raului. Cu panza acoperira fundul cosului lor" facandu-si astfel pe loc o barcuta. ,e
distrara de minune vaslind de-a lungul raului" pana in momentul in care ajunsera la o
cascada si se rasturnara.
Atunci pierdura barca" ramele si prelata. /ai tarziu" aceasta fu pescuita din nou de
o vidra" atrasa de culoarea ei galbena. 0utin mai jos" raul traversa o cale unde sufla
totdeauna un vant puternic.
2idra" pasionata de iahting" folosi panza cea galbena drept vela. Ajutata de vant"
ea se amuza alunecand pe rau in barcuta ei improvizata. Apoi" plictisita de acest joc" se
apuca din nou de pescuit" abandonand panza in voia curentului. )imp de cateva zile"
aceasta zacu agatata de o piatra mare. !e aici fu luata de o viitura si dusa pana in
celalalt capat al vaii. Acolo" panza fu gasita de un ursulet.
Cum deltaplanul era la moda" ursuletului ii veni ideea sa-si confectioneze unul"
folosind prelata. !upa aceea urca pe varful unui munte" respira adanc si isi dadu
drumul in gol. 7Ce frumos este sa planezi deasupra acestui peisaj minunat57 isi spuse
ursuletul iscusit.
!eodata" pentru a evita o stanca mare" facu o manevra putin prea brusca si
ateriza in ramurile stufoase ale unui brad. aucit de izbitura" ursuletul jura ca nu va mai
reincepe niciodata acest sport si isi abandona acolo masinaria zburatoare. Atunci el
dadu prelata" in schimbul unui saculet cu alune" unor arici gemeni8 ei isi facura un cort
frumos" pentru a se adaposti de ploaie si pentru a-si depozita proviziile de mere si
ciuperci stranse din padure. Cu timpul" panza se invechi" devenind toata plina de gauri.
%n primavara ploua mult si ciupercile napadira padurea.
Cei doi arici" in culmea fericirii" stransera multe ciuperci" apoi le taiara in felii si le
pusera sa se usuce la soare" pentru a se pastra mai bine in timpul iernii.
&ecolta fusese atat de imbelsugata incat se hotarara sa duca surplusul sa-l vanda la
piata. %nsa cosurile lor erau prea mici8 atunci facura o boccea mare din panza cea
galbena si plecara din sat. Cand mama %epuroaica vazu ciupercile" ii intreba4
7Cu cat le vindeti?7
7!oar cu atat cat sa ne ajunga sa cumparam un borcan mare de miere57
raspunsera in cor cei doi frati gemeni.
/ama %epuroaica" vazand panza cea mare si galbena in care erau ciupercile" le
zise4
7!aca imi dati si materialul acesta" va voi da bani pentru doua borcane cu miere57
131
7,-a facut57 aprobara de indata cei doi mancaciosi.
%ntoarsa acasa" mama %epuroaica lua masurile fetitei ei" %epurica.
7!in aceasta bucata de panza" ii zise ea" am sa-ti confectionez un frumos
impermeabil galben. %l voi croi" evitand gaurile" si iti voi face si o frumoasa palarie
asortata57
/ama %epuroaica se dovedi cu adevarat o croitoreasa talentata si impermeabilul
cel frumos al %epuricii starni multa invidie intre colegele ei de clasa. ,i iata cum sfarsi
pana la urma frumoasa panza galbena5
132
PASAR#A CIUDAA
Era odata un $ascan. ,i el era tare prostanac si invidios. 0izmuia pe toata lumea"
se certa cu oricine si la toti se rastea... ceilalti dadeau din cap si ziceau4
- .i-i $ascan si" lasa-l5...
-data" $ascanul a vazut la iaz o 'ebada si i-a placut gatul lebedei. MM1ite - isi zice
el - sa am un gat ca asta5MM ,i o ruga pe 'ebada4
- Hai sa facem schimb. %ti dau gatul meu" mi-l dai pe-al tau.
A stat 'ebada o clipa pe ganduri si s-a invoit. Au facut schimbul.
/erge $ascanul cu gatul lung de lebada si nu stie cum s-al poarte. Ba il rasuceste" ba il
lungeste" ba il face colac - oricum tot il stanjeneste.
1n 0elican l-a vazut si a inceput sa rada8
- )u" - zice - nu esti nici $ascan" nici 'ebada5 Ho- ho - ho5
$ascanul s-a suparat" a dat sa sasaie" dar a bagat de seama ciocul cu sac mare al
pelicanului.MM1ite un asa plisc cu sac mare sa amMM - a gandit $ascanul. ,i-i zise
0elicanului4
- Hai sa facem schimb4 iti dau pliscul meu rosu" imi dai pliscul tau cu sac.
A ras 0elicanul" dar s-a invoit. Au facut schimbul.
$ascanului ii placea sa faca astfel de schimburi.
Cu cocorul" $ascanul a schimbat picioarele4 si-a dat picioarele cu labele lui late si
a primit picioarele subtiri ale Cocorului.
Cu Cioara si-a schimbat aripile sale mari" albe cu aripile ei mici si negre.
%-a trebuit atunci $ascanului mult timp pentrua-l convinge pe 0aun sa-si schimbe
coada viu colorata cu o coada in trei pene ...
%ar Cocosul" fire buna" i-a daruit $ascanului creasta si barbia sa" iar prin intelegere
si MMCucuriguMM ...
Acum $scanul nu mai semana cu nici o pasare.
$ascanul paseste pe picioarele-i de cocor" da fara rost din aripile-i de cioara" si isi
rasuceste in toate partile gatul de lebada.
%n cale" ii iese un card de gaste.
- $a-ga-ga5 Ce pasare mai e si asta? - se mira ele.
- ,unt $ascan5 - a strigat gascanul" batand din aripile de cioara" intinzandu-si gatul
de lebada si slobozind cat il tinea gatul de pelican un MM Cu- cu -ri -gu-u5MM. eu sunt cel mai
grozav5
- #ie" daca esti gascan" hai cu noi5 - i-au zis gastele.
Au plecat gastele la pajiste" iar $ascanul" cu ele.
)oate gastele ciugulesc iarba" numai $ascanul plescaie din pliscul sau cu sac" dar
nu poate de fel sa ciuguleasca si el.
133
Au plecat gastele la iaz" numai $ascanul alearga pe mal" ca picioarele de cocor
nici gand sa-l ajute sa inoate.
&ad gastele4
- $a-ga-ga5
+l le raspunde4
- Cu-cu-ri-gu5
Au iesit gastele pe mal" dar aici" te miri de unde apare 2ulpea5
$astele au tipat si si-au luat zborul.
umai $ascanul a ramas de unul singur - aripile de cioara nu-l ajuta sa-si ia
zborul. Alearga el pe picioarele de cocor" dar coada de paun i se incurca in stufaris ...
2ulpea il inhata de gatul lung de lebada si pe-aci ti-e drumul...
2azand gastele una ca asta" s-au pravalit in zbor si ia-o la scarmanat pe 2ulpe cu
ciocurile.
2ulpea a lasat $ascanul si-a dat bir cu fugitii.
- 2a multumesc" gastelor" ca m-ati salvat5 - le-a zis $ascanul. !e acum stiu ce am
de facut.
Au mers la 'ebada si i-au inpoiat gatul lung" 0elicanuli i-a inapoiat pliscul cu sac
mare" Cocorului - picioarele subtiri" Ciorii - aripile negre" 0aunului - coda viu colorata ca
un evantai.
%ar Cocosului" fire buna" creasta" barbia" si MMcucuriguMM.
,i $ascanul a devenit un gascan ca toti ceilalti.
umai ca acum este inteligent si nu mai invidiaza pe nimeni.
,i-am incalecat pe-o roata"
,i v-am spus povestea $ascanului"
)oata5
134
P#RICA IN SAUL URSILOR
Petrica a venit in satul ursilor si in onoarea sa ursii au organizat o mare
sarbatoare. 0etrica impreuna cu cel mai bun prieten al sau" ursul 0et" stau in casa lui
confortabila si fac planuri pentru constructia unor linii de cale ferata" una ingusta si una
cremaliera. 0etrica deseneaza o harta e:acta de pe tara ursilor. #iecare deal" fiecare
apa curgatoare sunt trecute pe aceasta harta. Apoi se va desena cu rosu traseul liniei
de cale ferata ingusta. 0entru desenarea pe harta a traseului caii ferate cu cremaliera"
0etrica foloseste un creion albastru. 0et este prezent cu sfaturi bune.
'ocalnicii din satul ursilor sunt entuziasmati de ideile lui 0etrica. Cu puteri de ursi
se apuca de treaba. Cei mai indemnatici ursi construiesc doua locomotive cu aburi 4
una pentru calea ferata ingusta" iar cealalta pentru calea ferata cu cremaliera. +i
ciocanesc" sudeaza si strang suruburile cu surubelnita. 1nii dintre ei lucreaza sub
locomotiva" altii au de lucru pe acoperisul ei . ,i pentru toti aceasta munca este o
placere. 7,a speram ca vor functiona locomotivele7" glumesc ursii in timpul lucrului.
Cand sunt gata" locomotivele sunt vopsite in multe culori. 1nii dintre ursi aseaza deja pe
dealul 1rechea #rumoasa" sinele pentru calea ferata cu cremaliera. !eodata se isca o
furtuna mare. 1rsii sunt inzapeziti5 !upa ce vijelia a trecut" 0etrica si ceilalti ursi pleaca
in cautarea prietenilor inzapeziti. +i adulmeca si ciulesc urechile" atenti la fiecare
zgomot. Cu ghearele lor fac gauri adanci in zapada si striga in ele dar nu primesc nici
un raspuns. ,us de tot" in varful dealului" sub greoiul urs de salvare 0at" se sparge
zapada si ursul se scufunda. 1n picior de-al lui sta acum pe capul lui 0letosu. 7%-am
gasit5 %-am gasit57" striga 0at bucuros nevoie mare si face semn cu bratul celorlalti ursi
de salvare. +i se aduna cu totii" in graba mare" si" cu multa atentie incep operatiile de
salvare. 1rsii salvati sunt sleiti de puteri. 0e targi sunt transportati la vale de echipa de
salvare. Acolo ii asteapta masina salvarii. %n timpul transportului doctorul /ormailaB
0rietenosu le administreaza celor epuizati o injectie de fortificare. ,e simt deja cu mult
mai bine5 ,ora 'aba de /atase ii ingrijeste pe ursi la spital. 'i se da de mancare si apoi
sunt consultati. %n sfarsit" totul este pregatit. 0etrica da startul5 )renul porneste gafaind5
umele celor doua locomotive este $afaila si %nfoila. +le au pornit in calatoria de proba.
#iecare dintre ursi poate lua parte o saptamana la aceasta calatorie fara sa plateasca.
'ocalnicii din satul ursilor au lucrat cu sarg. Acum e timpul sa sarbatoreasca.
135
PICIOR SC$IOP
A fost odata un morar vestit pentru laudaroseniile sale. ,e lauda ca avea cea
mai mare moara din tara" ca gospodaria lui era de o curatenie neasemuita si ca faina lui
era mai alba si mai fina decat toate celelalte. #aima lui ajunsese la urechile regelui
care" intr-o zi curios sa-l cunoasca" se opri in fata casei sale. /orarul ii prezenta pe fiica
sa si nu se putu abtine sa nu se laude iar4 7,ire aveti in fata cea mai incantatoare fiinta
din tot regatul57 &egele" neincrezator" o privi fara sa spun un cuvant.
%nsa morarul se dezlantuise4 7...+ste de o inteligenta iesita din comun si are multe
calitati e:traordinare...7 &egele continua sa taca" dar morarul" in dorinta lui de a-l
impresiona" nu mai stia ce sa inventeze4 7%nchipuiti-va ca atunci cand toarce paie"
acestea se prefac in fir de aur57 !e data aceasta era prea de tot8 regele8 e:asperat" ii
raspunse sec4 7#oarte bine" o voi pune de indata la incercare5 !aca va face aceasta
minune" va fi rasplatita din belsug8 de nu" va plati cu viata aceasta minciuna57 ,i biata
fata fu dusa cu forta la castel. &egele o azvarli intr-o celula in care se afla o gramada
mare de paie4 7Ai timp pana maine sa transformi aceste paie in aur57" ii zise el. )anara
fata izbucni in hohote de plans" disperata4 7-f" draga tata" in ce incurcatura m-ai bagat57
!eodata" aparu ca prin minune un pitic imbracat in rosu" ce mergea schiopatand de un
picior4 7!aca te ajut sa torci paiele" ce-mi vei da in schimb?7 o intreba el pe tanara fata.
+a ii intinse o bijuterie foarte frumoasa in forma de inima" pe care o purta la gat" si
ii spuse4 7 %ti dau ce am eu mai de pret57
0iticul accepta pe data targul. A doua zi dimineta" dupa un somn zbuciumat" fata
se trezi si observa cu incantare ca piticul se tinuse de cuvant5 %n acel moment" regele
intra in celula" convins ca fata morarului nu facuse aur din gramada de paie. %nsa nu-i
veni sa-si creada ochilor4 in fata lui" frumos aliniate pe masa" stateau sase mosoare
mari pline cu fir de aur5 !upa ce isi reveni din uimire" regele ii spuse tinerei fete4
7#elicitarile mele5 %nsa iti voi aduce si mai multe paie" caci vreau sa-mi torci (ilometri
intregi de fir de aur57
Biata fata" neputand sa-si dezvaluie taina" cazu iarasi prada disperarii. !ar peste
noapte piticul isi facu din nou aparitia. 7 Ce-mi vei da in schimb daca te voi ajuta iar?7 o
intreba el. 7u ma lasa prada acestei soarte triste57 si totul se petrecu ca mai inainte4
regele" in culmea fericirii" isi socotea" iar si iar" nemaipomenitele mosoare.
1luit si incantat de aceasta minune" el incepu s-o vada pe tanara fata cu ochi mai
buni" gasind-o tot mai fermecatoare. Atunci ii veni o idee4 7)e voi supune unei ultime
incercari" ii zise el. !aca mai faci o data aceasta minune" vei deveni sotia mea57
&amasa singura" fata plangea cu lacrimi fierbinti. %si pierduse orice nadejde4 Chiar daca
sunt norocoasa si piticul mai vine si in noaptea aceasta" nu mai am ce sa-i ofer5 Cum
ma voi descurca?7 'a miezul noptii" piticul aparu pentru a treia oara. 7/-am intors ca sa
te ajut. %nsa de aceasta data ce ai sa-mi dai?7 )anara fata ii raspunse plangand in
136
hohote4 7!in nefericire" nu mai am nimic sa-ti dau5...7 0iticul o privi atunci surazand si ii
zise4 7Am auzit ca in curand vei fi regina. Cand vei avea primul tau copil" voi veni sa-l
iau4 astfel ma vei rasplati pentru ajutorul pe care ti-l dau acum57 #ata morarului accepta
fara sa se gandeasca prea mult" iar a doua zi dimineata minunea avu loc pentru a treia
oara. Atunci regele" deveni foarte bogat" incepu pregatirile pentru nunta si amenaja o
aripa a castelului pentru logodnica lui. !ar" acesteia trebui sa-i promita ca" odata
casatorita" nu mai era obligata sa faca nici o minune. ,pre marea bucurie a laudarosului
morar" fu o casatorie foarte fericita" in ciuda faptului ca incepuse intr-un mod atat de
ciudat5 &egele isi iubea din ce in ce mai mult sotia. %ntr-o buna zi" veni pe lume un
baietel frumos" cu parul balai" care le insenina zilele. #ericita" regina uitase de
promisiunea facuta piticului care" pe neasteptate" aparu si zise4
7Am venit dupa fiul tau57
7u5 )e rog5 %ti voi da tot ceea ce vei dori" bijuteriile mele" bogatiile mele8 dar" fie-ti
mila" nu imi lua copilul57
0iticul parea de neinduplecat dar" pana la urma" induiosat de lacrimile reginei" se
invoi si zise4
7Bine" iti mai dau o ultima sansa4 daca vei reusi sa-mi afli numele in timp de trei
zile" iti voi lasa fiul57 spuse el" inainte sa dispara.
!e data aceasta" regina alerga la sotul ei si ii povesti toata intamplarea de-a fir-a-
par. %ndata" cei mai mari savanti din tara fura chemati de urgenta la palat. +i consultara
sute de carti si pergamente" in cautarea numelui misterios. !ar nicaieri nu dadura de
urma unui pitic imbracat in rosu" cu barba alba. %n dimineata celei de-a treia zi" regele si
regina incepura sa-si piarada orice speranta. !eodata" un sol al regelui ajuns la palat cu
sufletul la gura" povesti ca asistase la un ritual ciudat4 pe cand traversa o padure deasa"
vazuse un batran imbracat in rosu" care topaia in jurul unui foc" cantand4
7#oaie verde busuioc"
u ma pot opri din joc.
/aine iau de la palat
0e feciorul de-mparat" nimeni nestiind" hop" hop"
Ca ma cheama 0icior ,chiop57
&egele si regina se privira cu speranta4 sa fi descoperit ei oare taina rautaciosului
pitic?
%n seara celei de a treia zi" toata curtea astepta nelinistita sosirea piticului.
!e indata ce aparu in mijlocul salii" regina arata cu degetul spre el si striga4
70icior ,chiop e numele tau57
,i chiar in acea clipa" piticul fu trasnit de un fulger cumplit si disparu intr-un nor de
fum. Atunci regina alerga sa-si imbratiseze baietelul. %l stranse la piept" plangand de
bucurie4 7+sti salvat" fiul meu adorat5 imeni si nimic nu ne va desparti vreodata5
137
PI#L# D# MAGAR
A fost odata un rege" cum n-a mai fost altul pe pamant. Belsugul inflorea in
imparatia lui" fiindca traia in buna pace cu toti vecinii sai" care il respectau dar si se
temeau de el.
&egina era frumoasa si desteapta. Cei doi aveau o fiica" pe care o iubeau ca pe
ochii din cap" caci era frumoasa ca lumina zilei. %n palatul cel maret si bogat misunau
intotdeauna o multime de curteni si servitori. )recatorii se minunau vazand la loc de
cinste un magar" in al carui salas" in loc de balega se gaseau monezi de aur. %ntr-o
buna zi" regina cazu bolnava si cei mai vestiti doctori nu-i gasira leac. 0e patul de
moarte" ea ii spuse regelui4
- )i-o incredintez pe fiica noastra" comoara cea mai nepretuita. Ajut-o" vegheaza
sa fie fericita5
Apoi isi dadu sufletul in bratele sotului sau. &amas vaduv" regele hotari sa o marite
pe fata. #iul regelui invecinat era dornic de insuratoare" dar pretendentul nu era pe
placul tinerei regine. Cu apucaturi grosolane" cu chip respingator" el avea o faima
proasta.
&egele impartasi printesei hotararea sa si biata fata era in culmea disperarii. %n
zadar varsa lacrimi si il implora pe tatal ei" ca nu reusi sa-l induplece.
Cu sufletul plin de mahnire" pleaca in cautarea nasei sale" care locuia hat departe"
dar trasurica printesei era trasa de un berbec batran" care cunostea bine drumul. asa
printesei era o zana buna" care le stia pe toate. +a spuse4
- ,tiu ca tatal tau" regele" doreste sa te marite impotriva vointei tale. 0refa-te ca te
invoiesti si cerei o rochie albastra ca azurul. Cu toata puterea si bogatia lui nu va reusi
sa-ti indeplineasca vrerea.
Cand tanara printesa ii spuse regelui dorinta ei" el chema croitorii cei mai priceputi
din regat si le porunci sa coasa o rochie azurie pentru printesa. A doua zi" croitorii
adusera rochia" ce era mai frumoasa decat bolta senina. 0rintesa era fermecata. asa
ei" ii veni in ajutor si o sfatui ca" de aceasta data" sa ceara o rochie de culoarea razelor
de soare. !e asta data croitorii intrecura asteptarile" tesand o rochie splendida. 0rintesa
se intrista" dar zana o mangaie si-i dadu o idee salvatoare4 o sfatui sa-i ceara pielea
magarului cu galbeni de aur. &egele i-o oferi fara preget.
0rintesa intelese ca este pieduta si se grabi sa paraseasca casa parinteasca. +a
iesi din palat pe o portita" ca sa nu fie recunoscuta" luand drept bagaj numai nuielusa
fermecata daruita de zana. +ra de-ajuns sa atinga pamantul cu aceasta nuielusa" ca
sa-i apara ca prin farmec sipetul cu rochii" oglinda" masuta de toaleta si nestematele.
0regatirile pentru nunta se incheiara" dar printesa ia-o de unde nu-i. &egele si
curtea intreaga fura tulburati de lipsa printesei. &egele trimise curieri in ce patru zari" sa
dea de urma ei.
138
%n acest timp" printesa isi urma calea" invesmantata in pilea de magar si cu fata
acoperita de un strat de noroi. %ntindea mana sa primeasca pomana de la trecatori si
cauta o slujba" dar nimeni nu o primea.
,e duse deci departe" departe de tot" tot mai departe.
!ar in fiecare !uminica se incuia in camaruta ei" lovea pamantul cu nuielusa
fermecata" si sipetul aparea. %si punea ba rochia azurie" ba cea de culoarea lunii" ba
cea de culoarea soarelui.
Aceasta mangaiere o imbarbata sa indure toata truda pana !uminica urmatoare.
#iul regelui trecea adesea pe langa ferma" cand se intorcea de la vanatoare cu
tovarasii sai. %ntr-o zi" ratacind in jurul ogradei" se uita pe gaura cheii si se albi de
emotie. .arise o tanara fata atat de bogat invesmantata" incat se indragosti pe loc de
ea. !in ziua aceea el fu nespus de mahnit si tras la fata pentru ca nu o putea uita pe
tanara fata pe care o vazuse din intamplare. u mai scotea nici un cuvant" iar regele si
regina erau in culmea disperarii. %n cele din urma printul spuse4
- 2reau ca 0iele de /agar sa-mi faca o prajitura.
)anara fata fu chemata sa pregateasca prajitura ceruta de print. +a lua de acasa
sare" unt si oua foarte proaspete" apoi se incuie in odaita si se apuca de lucru.
%ntamplator" din cauza grabei" unul din inele ii cazu din deget in aluat. 0rajitura facuta
cu grija fu pe placul printului" care o manca cu mare pofta. !ar era cat pe-aci sa inghita
inelul care se gasea in prajitura. Cand zari smaraldul" ascunse inelul sub perna. !octorii
isi dadura seama ca este bolnav din dragoste" iar regele si regina intelesera ca singurul
leac e insuratorea.
- ,pune pe cine indragesti" si te vei casatori chiar daca fata e saraca" spuse
regele.
0rintul cel tanar scoase inelul si il arata tatalui sau.
- 2oi lua de nevasta pe aceea careia i se va potrivi acest inel5
%n zadar incercara inelul doamnele de la curte8 nici doamnele din oras nu avura
mai multi sorti de izbanda8 apoi il incercara slujnicele" bucataresele" dar inelul era prea
mic pentru ele. Cand 0iele de /agar fu chemata" toata lumea se puse pe ras" vazand-o
intrand. !ar sub pielea de magar se ivi o manuta delicata. %nelul se potrivi e:act pe
degetul cel mic.
Curtenii si toti oamenii de rand erau uimiti. 0rintul uita pe data de toate necazurile.
)anara fata isi scoase pielea de magar si aparu" imbracata intr-o rochie splendida.
&egi din toate tarile invecinate sosira la nunta. 2eni chiar si regele" tatal printesei"
care varsa lacrimi de induiosare regasindu-si fiica cea iubita" pe care o crezuse pierduta
pe vecie.
139
PINOCC$IO
A fost o data ca niciodata un tamplar care se numea $epetto. %ntr-o zi" el a cioplit
din lemn un baietel. !ar" minune65
Baietelul a inceput sa topaie si sa vorbeasca5 Atunci" $epetto" fericit" l-a numit
0inocchio.
Bucuros ca are un copilas" $epetto" ca un tata grijuliu" i-a cumparat ghiozdan"
caiete" carti si l-a trimis la scoala. 0rietenul lui 0inocchio era un greieras care-l insotea
mereu" dandu-i numai sfaturi bune6 !ar 0inocchio era neascultator. %n loc sa se duca
la scoala" a ajuns la teatrul de papusi. 0apusarul l-a luat si l-a pus sa joace pe scena"
alaturi de celelalte papusi.
'ui 0inocchio" insa" nu-i placea sa munceasca5
0entru ca voia sa se-intoarca la $epetto" 0inocchio a inceput sa planga.
!esi era un om aspru" papusarului i s-a facut mila de el. %-a dat o punguta cu bani si l-a
lasat sa plece.
0e drum" 0inocchio s-a intalnit cu doi hoti care i-au furat banii. !ar" in loc sa fie
suparat si sa se intoarca acasa" 0inocchio a plecat cu alti copii rai in )ara !istractiilor.
Acolo" a invatat sa minta si sa leneveasca cat era ziua de lunga.
#iindca incepuse sa minta tot timpul" lui 0inocchio a inceput sa-i creasca nasul5
!e rusine" a plans mult.
.ana-cea-Buna" miloasa" i-a facut nasul cum era la inceput8 acum" 0inocchio stia
ce pateste daca va mai minti5
0inocchio si greierasul au pornit spre casa8 dar" pe drum au aflat ca pe $epetto l-a
inghitit un peste urias. Au intrat in burta pestelui" l-au facut sa stranute si l-au scos
repede afara pe $epetto.
Cand au ajuns la tarm" zana a aparut din nou.
0inocchio invatase multe lucruri bune.
!e aceea" ea l-a transformat intr-un baietel adevarat. Asa a devenit 0inocchio un
copil dragalas si foarte cuminte5
140
PISICA MOFUROASA
O #etita sedea la masa si desena.
!eodata s-a apropiat o 0isica vargata si a inceput sa priveasca ce deseneaza
#etita.
- Ce faci aici? - a intrebat-o pisica curioasa.
- !esenez o casuta pentru tine - a spus #etita. 0riveste4 aici e acoperisul" aici
cosul de fum" iar aici este usa...
- !ar ce-am sa fac eu acolo?
- 2ei face focul in soba si vei fierbe grisul.
,i #etita a desenat fumul care iese pe cosul casutei.
- !ar unde e fereastra? !oar pisica sare pe geam5
- %ata si fereastra. 1na" doua" trei" patru... - a zis #etita si a desenat patru ferestre.
- !ar unde ma voi plimba?
- %ata pe aici5
#etita a desenat un gard in jurul casei.
- Asta o sa fie gradina - a spus ea.
- 0isica s-a uitat si a forait4
- Ce gradina mai e si asta? u este nimic in ea5...
- Asteapta - a spus #etita. %ata si un strat de flori" un mar cu mere in el" iar
aici gradina de zarzavat4 aici cresc morcovi" varza...
- 2arza5 - s-a bosunflat 0isica. !ar unde o sa pescuiesc?
- 1ite" aici...
- ,i #etita a desenat un iaz" iar in iaz niste pestisori.
- Asa e bine.... !ar pasarele vor fi? - a intrebat 0isica curioasa - mie imi plac
pasarelele.
- 2or fi. %ata ai o gaina" si un cocos" ... o gasca si iata si trei puisori de gaina...
- 'a vederea lor" 0isica s-a lins pe bot" a sforait de placere si a intrebat
incetisor4
- !ar... dar soricei vor fi acolo... in casuta?
- u" soricei nu vor fi.
- !ar cine-mi va pazi casuta?
- - va pazi ... #etita a desenat o cusca. - va pazi" iata4 Azorel5
- 0isica a inceput sa-si miste coada si nu stiu de ce i s-a zbarlit blana.
- u-mi place casuta ta - a zis 0isica. u vreau sa locuiesc acolo5...
,i a plecat de parca ar fi suparat-o cineva.
0oftim de vezi ce 0isica mofturoasa5
141
PLOAIA D# S#L#
Era odata o fetita careia ii murisera mama si tata si ea ramasese asa de saraca"
incat nu mai avea nici o camaruta unde sa locuiasca" nici un pat unde sa doarma" in
sfarsit" nimic altceva decat hainele de pe ea si bucatica de paine pe care unii trecatori
milosi i-o dadeau din cand in cand.
+a era insa o fetita buna si credincioasa.
,i" cum era parasita de toata lumea" pleca" cu !umnezeu in gand" pe camp" la
voia intamplarii. 'a un moment dat se intilni cu un om sarac care-i spuse4
- !a-mi si mie ceva de mancare" sunt mort de foame.
- +a ii dadu ultima bucatica de paine ce-o avea la ea" zise4 D!umnezeu sa te
binecuvinteze7" si pleca mai departe.
- %n drum intilni un copil care-i spuse4
- /i-e tare frig la cap" da-mi ceva sa ma acopar.
- #etita nu statu mult pe ganduri" isi lua caciulita de pe cap si i-o dadu. ,i iar
aparu un copil gol-golut" tremurind de frig. %i dadu hainuta ei si pleca mai departe.
Ajunse intr-o padure pe inserat8 o femeie sarmana veni la ea si fetita ii dadu si
camasuta pe care o mai avea" gandind4 D+ noapte" nu ma vede nimeni" pot sa stau si
dezbracata7.
,i" cum statea ea asa" deodata vazu deasupra capului o ploaie de stele care" cand
cadeau pe pamant" se prefaceau in monezi de aur. !in cer ii cazu la picioare o tunica
tesuta din fir de aur si un inel pretios. +a imbraca tunica" isi puse inelul pe deget" apoi
incepu sa adune monedele de aur8 deveni" astfel" foarte bogata si trai apoi in belsug si
fericire toata viata.
142
PO!#S#A LUI SAN PAIUL
Era odata un flacau statut pe care il chema ,tan. ,i flacaul acela din copilaria lui
se trezise prin straini fara sa cunoasca tata si mama" si fara nici o ruda care sa-l
ocroteasca si sa-l ajute.
,i ca baiet strain ce se gasea" nemernicind el de colo pana colo pe la usile
oamenilor" de unde pana unde" s-a oplosit de la o vreme intr-un sat mare si frumos.
,i aici slujind cu credinta ba la unul" ba la altul" pana la varsta de treizeci si mai
bine de ani" s-a sclipuit putine parale" cateva oi" un car cu boi si o vacusoara cu lapte.
/ai pe urma s-a injghebat si o casuta si apoi s-a statornicit in satul acela pentru
totdeauna" tragandu-se la casa lui si muncind ca pentru dansul. 2orba aceeaa4 ,i casa
prinde muschi8 daca sede mult intr-un loc.
,i cum s-a vazut flacaul cu casa si avere bunicica" nu mai sta locului" cum nu sta
apa pe pietre" si nu-l prindea somnul de harnic ce era. !intr-o parte venea cu carul" in
alta se ducea si toate trebile si le punea la cale singurel. u-i vorba" ca greu ii era8
pentru ca in lipsa lui n-avea cine sa-i ingrijeasca de casa si de vitisoare" cum trebuie.
umai da5 ce sa faca bietul om? Cum era sa se intinda mai mult" ca de-abia acum
prinsese si el mainile in vatra8 si cate a tras" pana s-a vazut la casa lui" numai
!umnezeu stie. !e aceea alerga singur zi si noapte in toate partile" cum putea" si
muncea in dreapta si in stanga" ca doar- doar o incaleca pe nevoie" s-apoi atunci-
vazand si facand.
)oate ca toate" dar uratul ii venea de hac. %n zilele de lucru" calea-valea" se lua cu
treaba si uita de urat. !ar in noptile cele mari" cand era cate o givornita cumplita si se
mai intampla sa fie si sarbatori la mijloc" nu mai stia ce sa faca si incotro sa apuce.
2orba cantecului4
!e urat ma duc de-acasa
,i uratul nu ma lasa8
!e urat sa fug in lume"
1ratul fuge cu mine.
,e vede lucru ca asa e facut omul" sa nu fie singur. !e multe ori i-a venit flacaului
in cap sa se insoare" dar cand isi aducea aminte uneori de cate i-au spus ca au patimit
unii si altii de la femeile lor" se lua pe ganduri si amana" din zi in zi si de joi pana apoi"
aceasta poznasa trebusoara si gingasa in multe privinti" dupa cum o numea el"
gandindu-se mereu la multe toate61niia zic asa" ca femeia-i sac fara fund - cea a mai
fi si asta? Altii - ca" sa te fereasca !umnezeu de femeia lenesa" marsava si risipitoare.
Altii" alte nastrujnicii incat nu stii ce sa crezi si ce sa nu crezi. uma nu-i vorba" ca am
143
vazut si eu destui barbati mult mai ticaiti si mai chitcaiti decat ce mai bicisnita din lume.
,i asa" trezindu-se in multe randuri vorbind singur ca nubunii" sta in cumpene4 sa se
insoare6 sa nu se insoare6
,i" ba s-a insura la toamna"ba la iarna" ba la primavara" ba la vara" ba vremea
trecce" flacaul incepe si el a se trece" margand tot inainte cu burlacia" si insuratoarea
ramanea balta. ,-apoi este o vorba" ca pana la @0 de ani se insoara cineva singur8 de
la @0-@J il insoara altii8 de la @J-N0 il insoara o baba" iar de la N0 de ani inainte numa
dracu-i vine de hac.
)ocmai asa s-a si intamplat si cu flacaul acesta" ca pana la vremea asta nici el de
la sine" nici prietenii" nici babele - catu-s ele de-a dracului" de prefacute si iscoditoare -
tot nu l-au putut face sa se insoare.
,tan era om tacut in felul sau" dar si cand da cate o vorba dintr-insul" vorba era
vorba" si nu-l putea rapune te mieri cine.
/ulti trageau nadejdea sa-l ieie de ginere" dar flacaul era chitit la capul sau si nu
se da cu una cu doua. ,i asa de la o vreme" si babele si prietenii" lehametindu-se" l-au
dat in burduful dracului si l-au lasat pe seama lui" sa faca de acuma inainte ce a sti el cu
dansul" ca ei si-au luata toata nadejdea.
Amu" intr-una din zile" flacaul se scoala de noapte" face mamaliga imbranzita si
cea mai dat !omnezeu" pune mancarea in traista" injuga boii la car" zice !oamne ajuta"
si se duca in padure sa-si aduca un car de lemne. ,i ajungand el in padure" pe cand se
amija de ziua" a taiat lemne" a incarcat carul zdravan si l-a celtuit bine" si pan-or mai
manca boii" s-a pus sa manance si el ceva. ,i dupa cea mancat cat i-a trebuit" i-a mai
ramas o bucatica de mamaliga imbranzita" si facand-o bot"a zis4
- Ce s-o mai duc pe acasa? %a s-o pun ici pe tesitura asta" ca poate a gasi-o vreo
lighioana ceva"a manca-o si ea" s-a zice bogdaproste. ,i punand mamaliga pe tesitura"
injuga boii" zice iar un !oamne ajuta si pe la pranzisor porneste spre casa. ,i" cum a
pornit el din padure" pe loc s-a si stranit un vifor cumplit - cu lapovita in doua - de nu
vedeai nici inainte nici inapoi. /ania lui !umnezeu" ce rea afara4 sa nu scoti cainele din
casa" dar inca om5 %nsa dracul nu cauta mai bine8 la asa vreme te face sa pierzi
rabdarea si fara sa vrei te vara la pacat.
%nsa in acea zi" ,caraoschi" capetenia dracilor" vroind a-si face mendrele cum stie
el" a dat porunca tuturor slugilor sale" ca sa apuce care incotro a vedea cu ochii" si
pretutindeni - pe - mare si pe uscat sa vare vrajba intre oameni si sa le faca pacoste.
Atunci dracii s-au imprastiat iute ca fulgerul in toate directiile. 1nul dintre ei apuca
spre paduri" sa vada de n-a putea trebalui ceva si pe acolo" doar a face pe vreun om sa
barfeasca impotriva lui !umnezeu" pe altul sa-si chiteasca boii" altuia sa-i rupa vreun
capat sau altceva de la car" altuia sa-i schilogeasca vreun bou" pe altii sa-i faca sa se
bata pana s-or ucide" si cate alte bazaconii si nazbatii de care iscodeste si vrajeste
dracul.
144
Ce or fi ispravit ceilalti draci nu stim" dar acestui de la padure nu i-a mers mai in
acea zi. ,-a pus el" nu-i vorba" luntre si punte" ca sa-si vare codita cea barligata
undeva" dar degeaba i-a fost ca pe unde se ducea tot gol umbla.
2azand el dracul ca si aici n-a izbutit nimica" crasca din masele" si crapa de ciuda"
pentru ca era ingrijit cu ce obraz sa se infatoseje inaintea lui ,caraoschi. ,-apoi" afara
de acestea" era buimac de cap si hamesit de foame" de atata colindat.
,i cum sta el pe ganduri" posomorat si bezmetic" numai iata ca vede pe o tesitura
un bot de mamaliga. Atunci bucuria dracului4 odat-o si haleste si nu zice nimica. Apoi
nemaiavand ce face" isi ie coada intre vine si se intoarse la stapane-sau si cum ajunse
in iad" ,caraoschi il intreba4
- +i copile" ce isprava ai facut? Cate suflete mi-ai arvonit? !a-ti solia5
- %a nimica" stapane" raspunse dracul rusinat si tremurand ca varga de frica. ,e
vede cam pornit intr-un ceas rau. 2remea a fost prea potrivnica" cum stiti" si numai un
om a venit azi in padure8 dar s-acela a scapat de mine" caci am dat de urma lui tarziu"
tocmai cand se dusese. oroc ca am mai gasit pe o tesitura un bot de mamaliga de am
mancat" caci imi garaiau matele de foame. Alta nu mai stiu nimica intunericimea
voastra.
- +i bine" zmardoare uracioasa ce esti" de mancat ai mancat botul de mamaliga"
dar omul acela cand a pus mamaliga acolo pe tesitura" ai tu la stiinta?
- Ba de asta nu stiu nimica" stapane.
- Apoi ce pazesti tu alta" daca nu stii nici macar ceea ce vorbesc muritorii? ,a-ti
spun eu dara" desi n-am fost in padure ca tine. A zis4 cine a manca botul cel de
mamaliga" sa zica bogdaproste. .is-ai tu ceva cand ai mancat-o?
- Ba n-am zis nimica" stapane.
- Asa? %n loc sa-ti dai osteneala" ca sa afli pana si gandul oamenilor" tu nu stii nici
macar ceea ce vorbesc ei? /ai pot eu sa am nadejde in voi? +i las" sa-ti gasesc eu
acus leacul5
)e-ai invata tu minte de alta data. Hai porneste acus degraba la omul acela si sa-i
slujesti taman trei ani de zile cu credinta" la ce te-a pune el5 ,imbrie in bani sa nu
primesti de la dansul" ci sa faci tocmeala ca dupa ce ti-i implini anii" sa ai lua din casa lui
ce-i vrea tu8 si aceea are sa fie da trebuinta la talpa iadului" ca au inceput a putrezi
capataiele6%a sa vedem" t-a intrat la cap ce ai sa iei? Hai" gata esti? %e-ti talpasita5
- $ata" stapane" iaca pornesc5
Atunci dracul da o raita pe la talpa iadului" sa vada ce lipseste si apoi iese iute ca
scanteia si se tot duce inainte la slujba" dupa porunca ,caraoschi. ,i cand pe aproape
de casa lui ,tan" dracul s-a prefacut intr-un baiet ca de opt ani" imbracat cu straie
nemtesti" si umbla" zgribulind pe la poarta. ,tan era acasa si chiar atunci luase ceaunul
de pe foc sa mestece mamaliga8 si numai iaca ce vede ca se rapad cainii sa rupa omul"
nu altceva. ,i cand se uita mai bine" ca sa vada? 2ede un baiet ca se catara pe stalpul
portii de teama cainilor. Atunci ,tan alearga la poarta" zicand4
145
- )iba" Hormuz5 na " Balan5 nea .urzan5 dati-va-n laturi" cotarle56!a de unde
esti tu" mai tica? ,i ce cauti pe aici" spaima cainilor?5
- !a de unde sa fiu" badica? %a sunt si eu baiet sarman" din toata lumea" fara
mama si tata" si vreu sa intru la stapan.
- ,a intri la stapan? !-apoi tu nici de pascut gastele nu esti bun6Cam cati ani ai
tu?
- %a poate sa am vreo treisprezece ani.
- Cu spui tu" ma?6Apoi dar bine a zis cine a zis ca vrabia-i tot pui" da numai
dracul o stie de cand ii6+u de-abia t-as fi dat septe" mult opt ani. !ar ce" !oamne
iarta-ma5 pesemne ca si straiele acestea pocite fac sa arati asa de sfrijit si chircit. Am
mai vazut deunazi umbland pe aici prin sat un cioflingar de-alde tine" dar acela era
oleaca mai chipos si altfel imbracat4
Cu-antereu de canavata
Ce se tinea numa-n ata.
,i cu nadragi de anglie
0etece pe o mie.
,i cand mergea pe drum" nadragii mergeau alaturea cu drumul4 cica umbla dupa
strans pielcele" si cum trecea pe la poarta mea" de-abia l-am scos din gura lui .urzan8
l-a pieptanat" de i-au mers petecele. 2orba aceea4 As veni desara la voi" dar mi-i rusine
de caini. ,i acum parca-l vad cat era de ferfenitos si cum isi culegea boarfele de pe jos.
-leaca" de n-ai patit si tu ca dansul. ,i cum te cheama pe tine?
- )ot Chirica ma cheama.
- /ai parpalecule" nu cumva esti botezat de ,fantul Chirica ,chiopu" care tine
dracii de par?
- u-l stiu pe acela" dar Chirica ma cheama.
- Apoi despre mine" fie oricine" t-a fi nas" dar stiu c-a nimerit-o bine" de t-a pus
numele Chirica" pentru ca esti un fel de vrabioi inchircit.
- Apoi" da" bade" inchircit" vrabioi cum ma vezi" aista sunt.
Am vazut eu si hoituri mai mari si nici de-o lume4 la treaba se vede omul ce poate.
'as sa ma cheme cum m-a chema8 ce ai dumneata de acolo? da pe dumneata
cum te cheama?
- )ot ,tan ma cheama" dar de la o boala ce am avut" cand eram mic8 mi-au
schimbat numele in ,tan in %pate" si de atunci am ramas cu doua nume.
- !-apoi ai la stiinta" bade" ca si dumneata ai cantec4
%pate" care da ocaua pe spate"
,i face cu mana" sa-i mai aduca una.
- !ar stii ca m-ai plesnit in palarie" mai Chirica? Al dracului baiet5 0arca esti cel de
pe comoara" mai" de le stii toate cele. !e trup esti maruntel" nu-i vorba" dar la fire esti
mare. %a sa te vedem" daca mi-i gaci tu cilimitura aceasta4
'ata - peste lata"
146
peste lata - imbojorata"
peste imbojorata - cracanata"
peste cracanata - maciulie"
peste maciulie - limpezeala"
peste limpezeala B galbeneala
si peste galbenela - hadulet.
Chirica atunci incepe a zambi si zice4
- !e-io gaci" mi-i da si mie hrinca dantr-insa?
- !-apoi stiu eu ce crezi tu ca-i aceea? $aceste intai" sa vedem.
- Ce sa fie" zisa Chirica. %n fata casei" vatra" focul" pirostiile" ceaunul" apa dintr-
insul" faina si culeserul sau melesteul.
- Bun" mai Chirica" ia acum vad si eu ca nu esti prost. Haia5 cat sa-ti dau pe un an"
ca sa te tocmesti la mine?
- Apoi eu"6 nu ma tocmesc cu anul.
- !ar cu ce te tocmesti tu?
- +u ma tocmesc pe trei ani odata" pentru ca nu-s deprins a umbla cu crosna in
spate" din stapan in stapan si vreu sa cunosc ceva" cand oi iesi de la dumitale.
- !espre mine" cu atat mai bine" mai Chirica. ,i ce mi-i cere tu pentru trei ani?
- Ce sa-ti cer? %a sa-mi dai mancare si de purtat cat mi-a trebui" iar cand mi s-or
implinii anii" sa am a lua din casa dumitale ce voi vrea eu.
- Ce fel de vorba-i asta? 0oate ca tu ii baranci atunci sa-mi iei sufletul din mine" ori
mai stiu eu ce dracu t-a veni in cap sa cei?
- Ba nu" bade %pate" n-ai grija" nu t-oi cere vreun lucru mare pana pe acolo.
,-apoi ce t-oi lua eu din casa" nu-ti face trebuinta d-tale.
- Apoi" na" zise %pate. /asura-i vorba cu imblacitul. Balan sa-ti aleaga din gura ce
spui" daca nu vorbesti deslusit.
- Apoi da" bade %pate" unde-i vorba" nu-i manie4 mai bine sa te tocmesti intai decat
pe urma.
- Apoi ia asta-ti spun si eu" mai ciotul dracului4 dezleaga odata calul de la gard" sa
stiu eu atunci - de-oi ajunge cu sanatate - ce-i al tau si ce-i al meu.
- %a lasa" bade %pate" lasa4 nu te mai pune si dumneata atata pentru te miri ce si
mai nimica" ca doar n-are sa fie un cap de tara.
- /ai" Chirica" stii una? &amai la mine si ne-om impaca noi atunci. )e vad ca esti
un baiet istet" si stii pacatul? poate si harnic8 sameni a fi stiind de unde sa iei lucrul si
unde sa-l pui.
- !espre aceasta n-ai grija" bade" zisa Chirica. u cauta ca-s mic" dar trebile care
ti le-oi face eu" nu le-o face altul" macar sa fie cu stea in frunte.
- /ai stii5 Bine ar fi" mai Chirica" dac-ar fi toate cu lapte cate spui. !ar tu curat ca ai
dat peste un stapan ca painea cea buna. numai sa avem vorba dinainte4 sa nu fi rau de
gura" c-apoi mi-i sa nu ma scoti din sarite si ma faci cateodata sa-mi ies din rabus afara.
147
- ici despre asta nu ma tem ca-i banui" bade %pate.
- 2rasazica ne-am inteles. !e-acum vina de-i manca si tu ceva. %aca niste
bulughine" cu mujdei de mamaliga. Hai5 de-le colb s-apoi te apuca de treaba.
Baietul se pune ciobaneste intr-un genunchi" imbuca rapede ce imbuca s-apoi se
duce dupa trebi. ,i era Chirica de linistit si de harnic la treburile lui" ca parca era de-
acolo" de cand l-a facut ma-sa. ,i %pate se indemna pe dansul" uitase acum de urat si
huzurea de bine. si din ziua in care s-a tocmit Chirica la %pate" norocul ii curgea garla
din toate partile" si nu mai stia ce are la casa lui.
Ce garduri stresinite cu spini" de mai nici vantul nu putea razbate printre ele5 Ce
suri si ocoale pentru boi si vaci" perdea pentru oi" poieti pentru paseri" cotete pentru
porci" sasaiac pentru papusoi" hanbare pentru grau si cate alte lucruri de gospodarie
facute din mana lui Chirica" cat ai bate din palme5 ,a nu spun mincuini" dar %pate se
imbogatise insutit si inmiit" de cand a venit Chirica in slujba la dansul. Acum vazuse
%pate ce poare Chirica" si-i era drag ca ochii din cap.
)recusera vreo doi ani la mijloc" si in una din zile Chirica zice stapanului sau4
- ,tapane" sa nu banuiesti" da am sa-ti zic si eu o vorba4 de ce nu te insori? Ca
mane-poimane te-i trezi ca ai imbatranit si nu-ti ramane nici un urmas. !upa viata este
moarte. !e unde stii ce se intampla" fereasca !umnezeu5 si atunci cui raman atata
avere?
- Ce vorbesti tu" mai Chirica? !aca nu m-am insurat eu cand a fost de insurat" apoi
la vremea asta t-ai gasit sa ma insor? 0esemne vrei sa-si faca dracul ras de mine6u
vezi ca a trecut soarele de amiezi8 sunt mai mult batran decat tanar.
- !a ia lasa-ma la pardalnicul" stapane" ca sperii oamenii cu vorbele dumitale. u
te face asa de batran" ca doar nu ti-i vremea trecuta. +u cred ca tocmai acum esti bun
de insurat" pentru ca ai cu ce sa tii nevasta si copiii. ,lava !omnului5 /ulti ar dori sa
aiba ceea ce ai dumneata.
- )i-ai gasit" zise %paste. 0arca esti nu stiu cum" mai Chirica4 vorbesti si tu ia asa in
dodii cateodata. Am eu samanaturi? Am eu toate cele trebuincioase pentru casa? )u
crezi ca numai asa se tine femeia. 2orba aceea4 Cand se-nsoara" nu-i de moara.
- !e asta plangi" stapane?
- !-apoi de care alta" mai Chirica? u stii tu ca gura inainte de toate si apoi
celelalte.
- ,tapane" daca-i numai atata" apoi las ca te fac eu grau" sa ai unde face paine si
colaci pentru nunta" ba si pentru cumatrie" daca vrei.
- !e unde" mai Chirica?
- 2ezi dumneata colo departe niste lanuri frumoase de grau" care da in copt?
- 'e vad.
- !u-te chiar acum acolo la stapanul mosiei si spune-i ca te prinzi sa-i dai in girezi
tot graul care il are samanat. ,i daca te-a intreba cat sa-ti deie pentru aceasta
148
ostenicioasa treaba" spune-i ca nu primesti bani" ci numai atata grau" cu paie cu tot" cat
ii putea duce dumneata in spate si cu un baiet al dumitale.
- Cum asta mai Chirica? 0arca vorbesti de aceea lume. Crezi tu ca vom putea noi
singuri secera si strange atata amar de grau" ca doar sute si mii de brate trebuie acolo"
nu saga. ,-apoi numai pentru doua sarcine de grau? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela?
- ,tapane" ca sa cunosti cine sunt eu si cat pot" asculta-ma si du-te la boier de-i
spune cum te-am invatat.
%pate cu gandul sa se duca6si cu zece nu. %n sfarsit isi ia el inima in dinti si se
duse la curte sa vada ce are sa fie. ,i cum ajunge" se infatoseaza inaitea boierului si
zice4
- ,a nu va suparati" cucoane5 u cumva aveti trebuinta de seceratori?
- Ba inca mare nevoie am" om bun8 parca !umnezeu te-a adus. Caci graul e copt"
nu mai poate suferi intarziere.
- Apoi" cucoane" ma prind eu sa ti-l secer.
- Cum" singur?
- Cum vad te bizuiesti in brate multe.
- /ulte" cucoane" putine" cucoane" cate a dat !umnezeu8 numai treaba s-o fac.
- Ce sa-ti cer cucoane? %a cand t-oi da graul in girezi" sa am voie a lua numai atata
grau cu paie cu tot" cat oi putea duce in spate eu si c-un baietan al meu.
- /ai" omule" vorbesti inadins" ori vrei sa suguiesti?
- Ba fereasca !umnezeu" cucoane" vorbesc inadins.
Boierul a crezut ca %pate e nebun si voia sa se mantuie de dansul zicand4
- !aca-i asa" om bun" du-te mani dimineata si te apuca de lucru8 oi vedea eu ce
treaba-i face si ne-om impaca noi.
- %mpacarea" cum t-am spus" cucoane.
- +i" du-te" du-te" si las ca vedem5
Atunci %pate se intoarna acasa si Chirica il intreaba4
- +i" stapane" cum a ramas cu boierul?
- Cum sa ramaie mai Chirica? %a m-am prins hat si bine sa-i dau graul in
girezi" dupa cum ai zis. !ar m-a luat groaza cand am trecut pe langa lan si l-am vazut
catu-i de mare. Asta-i o treaba foarte grea si mare lucru sa fie ca s-o putem scoate la
capat. ,tiu eu tare bine ca boierul m-a luat de nebun" dar nici cuminte nu sunt" dupa cat
vad eu acum. !racul stie ce avem sa facem?
- -ai grija stapane" ca doar esti cu mine6zise Chirica.
- %a mai bine sa luam cele trebuitoare si haidem acolo chiar in seara asta" ca
maine dimineata sa ni se faca ziua pe lan. ,i asa se ieu ei amandoi si se duc. ,i cu
ajung acolo" cam pe inserate" %pate zice4
- 2ezi tu" mai Chirica? Asta-i nu-i saga4 mi se pare ca noi avem sa dam peste
dracul5
149
- ,tapane" stii ce? Culca-te si odihneste-te si mani dimineata vom vorbi
amandoi.
%pate" ca cel cu grija-n spate" se framanta el cu mintea cat se mai framanta si
obosit fiind" se lasa oleaca jos pe iarba si adormi dus. Chirica atunci - el stie ce face si
cum face5 ca intr-o clipa aduna toata dracimea s-o pune la lucru pe camp. 1nii secerau"
altii legau snopi" altii faceau clai si suflau cu narile sa se usuce" altii carau" altii durau
girezi - ma rog" claca dracului era" ce sa spun mai mult?
Cand se trezeste %pate" in zori de ziua" se sparie ce vede5 )otul era mantuit. %n
locul graului de pe camp" vede acum o gireada mare si doua mai mici" asezate in
culmea dealului" iara pe Chirica nu-l vede nicaieri. Atunci lui %pate i s-a suit tot parul in
varful capului de frica si a inceput a-l cauta pe Chirica in toate partile. ,i cand colo
numai ce iata ca-l vazu dormind in varful unei girezi si atunci isi mai veni putin in fire.
#eciorii boieresti se sculara cu noaptea-n cap" cum ii treaba lor" si venira pe lanuri sa
vada ce mai este. ,i cand vazura ei una ca aceasta" ii cuprinse spaima" si fuga la boier
de-i vestira. Boierul atunci se scoala iute" se azvarle pe un cal si tine numai o fuga pana
la lanuri. ,i acolo vede si el ceea ce nu mai vazuse si auzise decat lumea si pamantul5
- +i" cucoane" am mantuit trebusoara" zise %pate. Bine ca ati apucat a veni si
dumneavoasta" ca sa fiti de fata cans ne-om lua dreptul.
Atunci Chirica" nici una nici doua" scoate o funie cu care era incins" leaga bine
gireada cea mare" cum stie el" o ia in spate si ici ti-i drumul. %ara boierul" mai vazand si
aceasta a incremenit cu mainile subsuori uitandu-se dupa dansul cum se ducea. ,i
crezand ca de acum si %pate are sa ieie cele doua girezi mici" si-l caliceste de tot" crapa
de necaz" dar n-avea incotro. ,i nestiind ce sa faca" zise lui %pate cu binisorul4
- -m bun" n-ati bani in locul graului ce mai ai lua" si lasa-ma in pace. -am crezut
ca am de a face cu dracul.
- #ereasca !umnezeu" cucoane5 Cruce de aur cu noi in casa5 !eparte de pe
locurile aceste5 Ba zau" am muncit de a dat inima din noi6
- %a lasa-ma incolo" mai omule4 pesemne tu ai sa ma inveti pe mine ce-i plugaria?
Ca doar eu seman grau de ieri" de alaltaieri" sa nu fi mai avut a face cu seceratori. ,i
chiar de nu-i fi tu 1ciga-l crucea" tot n-ati umlat cu lucru curat8 insa6 ce am eu cu
sufletul vostru? 2oi aveti a da seama. 0rimeste bani" cum ti-am spus" si mai duceti-va si
la alta casa" ca eu unul stiu c-am patit-o buna.
%pate auzind aceasta" parerea lui de bine5 %a banii cu cat se invoieste si se duce ai
el dupa Chirica. ,i cand ajunse acasa" Chirica treierase" vanturase" macinase" in sfarsit
pusese toate trezile la cale. ,i %pate cand a mai vazut si asta" nu mai stia ce sa zica.
/ai ca-i venea a crede ca si el are a face cu dracul.
- /ai Chirica" d-apoi stii ca si boierul" catu-i de boier" a pus-o de mamaliga. %aca
mi-a dat si bani se am adus acasa.
- ,i acestia-s buni" stapane" pune-i la chimeriu si taci molcom. Am stiut eu dinainte
ca are sa ne iasa si de cheltuiala.
150
A doua zi" dupa asta" Chirica zice lui %pate4
- +i stapane" de acum cred ca n-ai ce mai zice. Ca mane-poimane mi se implinesc
anii si ramai far de mine. /ai nainte calea-valea" erai deprins a trai singur" dar acum are
sa-ti cada greu" mai ales ca ti s-a ingreuiat si gospodaria. Hai" ce zici" te insori ori ba?
- Apoi da" Chirica" stiu eu ce sa fac? 0arca tot m-as insura8 cand as da peste o
parte buna" as face poate si eu pasul acesta. !ar ma tem" nu cumva sa-mi ieu pe
dracul pe cap" sa-l aduc cu lautari in casa" si pe urma sa nu-l pot scoate si cu o mie de
popi8 c-apoi atunci lehamite si de insurat si de avere si de tot5
- !e asta ti-i acuma in grija" stapane? !ac-a ramas treaba pana la atata" apoi las
pe mine ca te-oi face eu sa iei un dragut de femeie" care nu se mai afla5 Caci eu sed
calare in inima lor" si nu ca ma laud" dar stiu toate maruntaiele dintr-insele. !espre asta
nu mi-i rusine" pot sa-ti aleg una si noaptea pe-ntuneric. 0entru altul n-as face-o" sa stiu
ca mi-ar da lumea de pe lume" dar dumneata vreu numaidecat sa te vad om ca toti
oamenii in rand cu lumea. u vezi ca cei mai multi de teapa dumitale se tin cu nasul pe
susnumai din pricina asta. Ca si cum parca dumneata n-ai fi vrednic sa tii o femeie5
- /ai" Chirica" tare mai esti si tu nu stiu cum5 ,coti omul din minti cu vorbele tale.
Bun staroste mi-am gasit. u stiu cine te-a indreptat la casa mea" ca stiu ca esti
berechet bun. ,-apoi mult stau eu cateodata si ma gandesc in mintea mea" de unde ai
tu atata putere5? /ai ca-mi vine sa zic si eu ca boierul cela4 nu stiu" naluca sa fii" om sa
fii" dracul sa fii" dar nici lucru curat nu esti. umai" fii ce-i fi" dar asta nu ma priveste8 mie
unuia stiu ca mi-ai priit bine" na-m ce zice5 +i " ia spune" cum zici tu ca mi-i alege
femeie?
- %a in duminica viitoare" stapane" sa mergem in sat la hora. +u oi sta deoparte cu
baietii" iar dumneata sa te prinzi in ioc langa o fata care ti-o placea. +u atunci mi-oi tarai
piciorul pe langa dumneata" oi ochi-o bine" si apoi t-oi spune eu ce zace intr-insa.
- !a stii c-ai chitit-o bine" mai Chirica5? )ot cu draci esti tu" bine zic eu?
- Apoi da" stapane" in ziua de azi" daca nu-i fi si cu draci oleaca" apoi cica te fura
sfintii" si iar nu-i bine. %n sfarsit ce spun ei" ce nu mai spun" cum vine duminica" %pate si
Chirica se ieu si se duc la hora in sat. Chirica" cum ii treaba baietilor" se catara pe cele
garduri si se hlizea cu ceilalti baieti. %ar %apte" de cuvant8 se prindea in joc langa o fata"
care chiteste ca i-ar cam veni la socoteala8 incepe el a o masura cu ochii" ba strangea
pe fata de mana" ba o calca pe picior" ba6cum e treaba flacailor. ,i tropai-tropai" ropai-
ropai5 i se aprind calcaiele lui %pate al nostru. Chirica era si el pe acolo" si cum se lasa
%apte din joc" spiridusul dracului ii zice4
- +i" stapane" parca te-ai cam aburit la fata" nu stiu cum5 Ce zici" asa-i ca-ti vine la
socoteala?
- Apoi da" nu stiu cum sa mai zic si eu8 pesemne pacatele mi te-au scos inainte"
mai Chirica. +u gandesc s-o pornesc pe treaba8 fata-i hazulie si m-a fermecat de acum.
- Ba nu" stapane" daca-i vrea sa ma asculti" eu te sfatuiesc s-o iei pe asta. si focu-i
hazuliu" dar tare rau te parjoleste cateodata. #etisoara asta" o vezi dumneata cat e de
151
scumpa la ras? 0arca t-ar veni a crede ca-i ce cele cu crucea-n san" dar ia5 una de
acestea a inalbit odata numai intr-o singura noapte pe mosu-meu in fantana.
- Cum asta" mai Chirica?
- !a" ia 5nu mai sti si dumneata cum" stapane.
- %an auzi-l" mai degraba i-ai putea stramba falcile decat vorba. /ai Chirica" eu
gandesc ca s-a da dupa mine si s-a face si ea buna.
- %6ha5 da" cum nu? +u insa iti spun prieteneste ca fetisoara asta are trei coaste
de drac intr-insa" si chiar cea mai buna dintre femei inca tot mai are una. ,a te mai lasi"
stapane pan-om da macar peste una de acelea" s-apoi t-oi mai spune eu ce este de
facut.
- Apoi da" mai Chirica" tu m-ai tot cihait la cap pana acum" sa ma insor" sa ma
insor" de mi-ai aprins pofta de insurat" si apoi tot tu o surubuiesti s-o intorci cum iti vine
tie la socoteala.
- ,tapane" stii ca eu nu-ti voiesc raul8 asculta-ma" ca n-ai sa gresesti.
%pate" auzind asa" se da dupa Chirica si se intoarna ei sara acasa" tot cum s-au
dus. %nsa cum ajung acasa" parca nu era acela. /uncea el" nu muncea" dar nu stiu ca
se framanta cu gandurile" si abia astepta sa vie iar duminica viitoare.
!uminica vine" si iara se duc la hora in alt sat. Chirica dupa obiceiul sau" se ia cu
baietii" iara %pate se prinde in joc langa o fata care o chiteste el. 9oaca cat joaca si langa
aceea" si intrand in vorba cu dansa" fata" buna mehenghe" ii intoarce capul" si %pate
vede ca nu-i de lepadat. !ar Chirica era si el pe acolo. si cum se lasa %pate din joc" ii
zice4
- +i" stapane" cum vad eu" nici de asta nu te-ai da in laturi8 asa-i ca ti-a cazut cu
tronc la inima?
- /ai asa" mai chirica5
- Apoi iti spun eu" stapane" ca nici asta nu-i de noi. - vezi cat e pasina" dar si asta
are doua coaste de drac intr-insa. ,a te mai lasi" stapane" cum t-am spus eu.
- Apoi da" mai Chirica" in ziua de azi" nu stiu care a mai fi cu crucea-n san" cum
cauti tu. +u gandesc ca tot om alege" om alege" pan-om culege.
- Ba nu stapane" lasa pe mine" ca stiu eu ce.
%pate iar se ia dupa cum zice Chirica" si se intoarna ie sara acasa tot cum s-au
dus. !ar %apte cum nici de treba nu-si mai cauta" nici mancarea nu se prindea de
dansul" nici somnul nu-l fura" era cum e mai rau. )oata ziua prindea buburuzi" si
punandu-i pe dosul manii" zicea4
Buburuz" Buburuz"
%ncotro vei zbura"
%ntr-acolo m-oi insura5
!a" ce sa-i zici? !aduse si el in parpara insuratului. ,-apoi stiti ca este o vorba4
Cand ii omul in doi peri" sa te feresti de dansul" c-atunci e mai rau. 2orba aceea4 Arde
152
focu-n paie ude. Asa si %pate" tot mai sughita" tot mai ofta din greu si de abia astepta sa
vie duminica.
!uminica iar vine" si ei se ieu si se duc la joc in alt sat. ,i cum ajung acolo" %pate i
se prinde in joc langa un puisor de fata" careia ii jucau ochii in cap ca la o serpoaica. ,e
invatase si el" siretul" a le alege asa de pe deasupra" dar numai Chirica baietul stia ce
zace in inima lor si cat le poate capul. Ca ce-i mai greu de ales decat omul? !ar Chirica
era si el pe acolo. ,i ce a facut el" ce a dres" ca fetei si lui %pate au inceput a le sfarai
inima unul langa altul. Boldul ,atanei se vede ca-l inghimpase. ,i cum se lasa %pate din
joc" Chirica il trage deoparte si-l intreaba4
- +i" stapane" cum ti se pare?
- Cum sa mi se para" mai Chirica? %a" parca-mi vine s-o sorb cu ochii" de draga ce-
mi e8 daca n-a fi asta" apoi nu ma mai insor niciodata" ca destul mi-ai tulburat mintile
pan-acum.
- Asta-i buna" stapane" zise Chirica. u-i vorba" ca are si ea tot o coasta de drac"
dar traind si nemurind" i-om scoate-o noi si pe aceea.
Atunci" bucuria lui %pate5 %ncepe a se tine de fata ca scaiul de oaie. ,i unde nu t-o
infasca pe sus si se ieu ei ba din talcuri" ba din cilimituri" ba din pacalit" ba din una din
alta" si de colo pana colea" s-au placut unuia altuia. ,i %pate" nemaiavand rabdare" se
duce la tata-sau si la ma-sa" de o cere. 2orba ceea4
2in la mama de ma cere4
!e m-a da" de nu m-a da"
0este noapte mi-i fura.
0arintii fetei" cand aud asta" au de bucurie ca le-a picat un om asa de bun si dau
cu manici largi. 0este cateva zile nunta se face" si %pate ia femeia cu zestre cu tot" o
duce acasa la dansul" si pace buna5 ,i asa traiau ei bine si se iubeau unul pe altul ca
niste hulubasi. ,i %pate" fiind foarte multumit de asta" zise intr-o zi4
- !oamne" mai Chirica" bun suflet de femeie mai am5 Bine mi-ai ales-o.
- Buna" stapane" nu-i cuvant" dar stii ca este o vorba4 Cand nici nu te
gandesti" atunci te tranteste" las sa vedem. %a ada-ti aminte ce ti-am spus odata" ca si
asta" cat ii de buna si de blajina tot are o coasta de drac intr-insa" care trebuie scoasa
numaidecat" daca ti-i voia sa ai femeie cum trebuie si s-o duci cu dansa la batranete.
- Apoi da" nu stiu cine ti-a mai putea intra si tie in voie" ma Chirica. Cate stii
tu" numai dracu cred ca poate sa-ti deie de fund.
!ar nu se implineste bine anul si femeia lui %pate face un baiet. 'a vreo doua-trei
luni dupa asta" %apte se trezeste intr-o zi cu socru-sau ca vine si-l cheama la nunta unui
frate al femeii sale. Chirica simtind toate" cum ii dracul" trage pe stapane-sau la o parte
si-i zice4
- ,tapane" lasa sa se duca numai nevasta dumitale cu copilul" oar dumneata
spune ca de-i avea vreme te duci mai pe urma" bine de bine" iara de nu" sa te ierte. ,i
dupa asta" t-oi mai spune eu ce-i de facut.
153
%pate deprins a asculta pe Chirica" zice socru-sau4
- )ata" eu n-oi putea merge" ca dupa cum vezi am tare multe trebi pe capul meu" si
numai cu un argatel ce-l am" de abia le pot dovedi. evasta mea insa poate sa mearga"
si de m-a ierta vremea sa pot veni si eu mai pe urma" bine de bine" iara de nu" te rog sa
ma ierti.
,ocru-sau atunci" nemaiavand ce zice" ia nevasta lui %pate cu copil cu tot si se cam
se duce.
%n ziua de uncrop" Chirica zice lui %pate4
- ,tapane" ia acum a venit vremea ca sa scoatem coasta cea de drac din femeia
dumitale. Hai" incaleca iute pe cal si te du la nunta. !ar sa stii de la mine ce ai sa faci
cand vei ajunge acolo4 alature cu casa socru-tau este o casuta tupilata" in care sede un
talpoi de baba" mestesugoasa la trebile sale cum ii sfredelul dracului. !u-te de trage in
gazda la dansa si fa-te ca esti un drumet strain. 0une-te apoi pe langa ea luntre si
punte si juruieste-i cerul si pamantul" ca sa-ti smomeasca pe nevasta dumitale si sa ti-o
aduca acolo. ,i atunci sa vezi ce pot babele si cat ii de credincioasa femeia.
- ,a6ra5 mai Chirica" ce tot spui tu. 0arca despre asta mi-as pune capul la mijloc.
- Ba nu fi asa de darnic" stapane. /ai bine cruta-ti capul" ca poate t-a mai trebui.
- !ar oare nu m-or cunoaste" mai Chirica?
- -ai grija"stapane" pot sa te duci si pe nunta" ca am facut ce stiu eu si nimeni n-
are sa te cunoasca.
%pate" void sa se incredinteze si despre asta" asculta pe Chirica si se duce. ,i cum
ajunge in sat" trage in gazda la baba" o ia cam pe departe si-i spune ca sa-i aduca
desara pe nevasta lui ,tan din satul cutare la dansul.
Baba" cand aude asta" pune mana la gura" clatina din cap si zice4
- !oamne" om bun" cum crezi dumneata c-as face eu una ca asta" mai ales ca
femeia are barbat bun" frumos" bogat si nu-i de acele de care gandesti dumneata?
Atunci %pate scoate plosca de la oblanc" da babei vreo cateva gaturi de rachiu" si
apoi ii mai intinde si punguta tosca de bani" zicand4
- /atusa" de mi-i face acest bine" atunci sa stii ca ai sa ai si mai mult de la mine.
#ii bine incredintata sa n-are sa ne stie nici pamantul.
Baba deodata ata pe ganduri4 parca n-ar fi prea voitnici treaba s-o faca" dar punga
nici punga cu bani s-o lase. %n sfarsit mai sede ea pe ganduri cat sede" apoi ia punga si
zice4
- -m bun" manca-te-ar puricii sa te manance56+u stiu ce vrasazica durerea de
inima" bat-o pardalnica s-o bata56u stiu" zau" cum a sta si asta8 imi plesneste obrazul
de rusine" cand gandesc cum am sa ma infatosez inaintea femeii celeia cu vorbe de
acestea6/a duc si eu intr-un noroc sa vedem" de-io putea face ceva" bine de bine"
iara de nu" mi-i crede si dumneata" ca stiu cum se fac greu trebile astea si rar le
scoatem la capat.
- Crede si dumneata" matusa" sa de-i face pe treaba" n-are sa fie degeaba.
154
Atunci baba zice4
- ,a vedem" intrebarea n-are gres. /ai stii de unde sare iepurele? /ai ales ca
barbatu-sau nu este aici.
Apoi" cam inspre sara" lasa pe drumet singur in casa" si se duce alaturea la nunta"
si cum ajunge" trage pe nevasta lui %pate deoparte" ii spune codosca cate si mai multe"
s-o face pe femeie sa alunece cu mintea5
- /atuse - zice nevasta - d-apoi oare cum om face noi" ca sa fie mai bine?
- Aceasta nu-i vreun lucru panM pe acolo" copila hai" zise baba. %a du-te in casa"
trezeste-ti copilul din somn si el atunci are sa inceapa a plange8 pe urma pisca-l cate
oleaca si el are sa inceapa a tipa. ,i atunci barbatu-tau" cum ii el suparacios" are sa
zica de la o vreme sa ieie baietul sa sa-l dai - ia incolo la baba cea de alaturea. )u" cum
ii auzi asta" sa iei baietul cu albie ci tot si sa vii cu dansul la mine. ,-apoi atunci4
#emeia lui %pate asculta de baba" face cum i-a zis ea" si pe inserate si vina la
dansa cu copilul in brate" si cum intra in casa" incepe a se chicoti si a spune de la nunta
multe si marunte" fara sa cunoasca pe barbatu-sau.
Apoi %pate li da de baut pana le ameteste pe amandoua" apoi isi fura copilul din
covatica" dupa cum il invatase Chirica" si fuge cu dansul acasa. Chirica" cum il vede
viind" ii iese inainte de la poarta" si zice4
- +i" stapane" minciuni" ti-am spus eu" ori ba?
- Ba nu" mai Chirica4 acuma vad eu ce poate femeia. !e acum nu mai traiesc nici
un ceas cu dansa8 am s-o dau dracului de pomana" soi rau ce este ea5
- Ba nu" stapane" sa nu faci una ca asta" ca femeia dumitale e una dintre cele mai
bune femei. !ar stiu eu ce-i de vina aici. 'as-o intai sa vie acasa" sa-i scoatem costita
aceea" care ti-am spus eu" si atunci ii vedea dumneata ce lucru de femeie are sa iasa
dintr-insa. Acum" sa ne intoarcem iar din urma.
#emeia lui %pate si cu baba" cand se trezesc din ameteala" nici tu drumet nici tu
nimica5 Atunci odata incep ele a se boci inadusit si a se bate cu pumnii in cap" insa fara
nici un folos5 /ai iscodeste si harca pe ici pe colea sa vada n-a putea afla ceva despre
copil" dar copilul parca intrase in pamant.
- +i" ei5 Acu-i acu. 2ai de mine" nevasta hai-zise baba-ce pacat mi-am gasit cu
tine5 !racul stie ce fac.
,i cum sta baba impietrita" dracul ii da una in gand.
- evasta hai5 alta-i nu-i de facut dacet sa insomoltacim motanul ista al meu cu
niste petece" sa-l punem in albiuta si sa apoi sa dam foc casei pe dinauntru" iar noi a ne
boci in gura mare si a striga4 foc5 foc5 ,i pan-or sari oamenii de la nunta" pana nu stiu
ce" casa are sa se topeasca. ,i cand or gasi motal scrum au sa creada ca a ars copilul"
si poate s-o tamaduim.
- Ca bine zici dumneata" matusa" asta s-o facem.
- ,-o facem" s-o facem. !ar eu ce fac tocmai acum la batranete fara leac de
adapost?
155
- u te ingriji de asta" matusa draga" ca am sa te ieu cu mine si-i trai pe langa noi
ca banul cel bun. Barbatu-meu e cum e painea cea buna si te-om avea curat ca pe o
mama.
Atunci baba se indupleca" caci nu are incotro" dau ele foc casei" si pana la urma
cand sar oamenii" pana nu stiu ce" si casa si motan si tot se facuse scrum. %ara ele
plangeau de udau pamantul" zicand4
- 2ai de noi si de noi copilasul nostru" cum a ars5
-amenii vazandu-le zbuciumandu-se asa" au inceput care dincotro sa le mangaie.
,i a doua zi tatal femeii lui %pate trimite un argat al sau cu carul cu boi sa duca si pe
baba si pe fiica-sa la barbate-sau acasa" aratandu-se cu mare parere de rau pentru
asta cumplita nenorocire.
0e drum" femeia lui %pate zice babei4
- /atisica" vara-te ici in sacul acesta" si cand vom ajunge acasa intai am sa spun
barbate-meu ca aici sunt niste buci de la mamuca pentru facut saci. ,i aceasta numai
pana sa duce de la noi un ticalos de argat care-l avem" ca chiar azi i se implineste.
Baba asculta si se vara in sac. ,i cum ajunse acasa si trag carul in ograda"
nevasta lui %pate lasa toate cele in car si se duce de-a dreptul in casa plangand" sa
gaseasca pe barbatu-sau si sa-i spuna cele intamplate. %nsa acolo"nici %pate nici Chirica
nu erau acasa. Atunci femeia lui %pate si cu argatul tatane-sau tabarasc sacul" cum pot"
il pun intr-o casoaie pe cuptor" dupa horn" si apoi ea da drumul argatului sa se duca
inapoi. ,i cum porneste acesta" %pate si pica in loc. #emeia lui cum il vede" incepe a
boci si a zice4
- 2ai de mine si de mine" barbate" ce-am patit6Copilasul nostru nu mai este5 ,i-i
spune toata intamplarea" dupa cum se intelese cu baba. %pate atunci ii zice4
- 'asa" mai femeie" ca de-om trai vom fi noi harnici sa mai facem copii. !a cu cine
sa te sfatuisti? 0esemne asa a fost sa fie de la !umnezeu5
,i cum vorbeau ei" numai iaca ca intra si Chirica pe usa" cu un ciocan" c-o dalta si
c-o pareche de clesti in mana. #emeia lui %pate cum il vede" incepe a i se tangiu si lui.
!ar Chirica dupa ce o asculta zice4
- - crezi" stapane" ce spune? u te mai uita in gura ei. %a mai bine s-o cinatuim.
0une-o jos" sa-i scoatem costita aceea.
Atunci %pate odata mi t-o infasca de cozi" o tranteste la pamant s-o tine bine. %ara
Chirica incepe a-i numara coastele din stanga" zicand4una" doua" trei" si cand la a patra"
pune dalta" tranteste cu ciocanul" o apuca cu clestele s-o da afara. Apoi asaza pielea la
loc" pune el ce pune pe rana" si pe loc se tamaduieste. !upa aceasta zise4
- ,tapane" ia" de-acum ia femeie cumsecade" numai s-o cam tii din frau si sa-i
retezi unghiile din cand in cand" ca nu cumva sa-ti puna coarne.
,-odata se duce Chirica la casa de alaturea si aduce copilul. #emeia lui %pate"
cand a mai vazut si asta" numai i s-a inclestat gura si a inghetat de frica.
Atunci Chirica saruta mana lui %pate" si zice4
156
- +i" stapane" iaca chiar azi s-au implinit anii de slujba. &amai de acuma sanatos"
ca eu ma duc de unde am venit dar sa sti de la mine" si sa le spui altora" ca te-a slujit
un drac trei ani de zile" numai pentru un bot de mamaliga de pe tesitura din padure si
pentru un putregai de capatai ce-mi trebuie sub talpa iadului.
Atunci odata si infasca Chirica sacul cel dupa horn cu baba cu tot si se face
nevazut. #emeia lui %pate incepe a tipa grozav si a zice4
- Alearga dupa dansul" barbate" si nu-l lasa5 Caltii de la mumuca mi i-a luat6!in
ce om face noi saci?
%pate nu avea acum grijile acestea. +l era mahnit pentru pierderea lui Chirica" care
era bunatate de baiat" si nu stia unde l-ar gasi sa-i multumeasca pentru atatea
binefaceri ce primise de la dansul.
!ar Chirica era tocmai in iad si se desfata in sanul lui ,caraoschi iara codosca cea
de baba gemea sub talpa iadului" si numai motanul ei din aceea lume ii plangea de
mila" pentru ca l-a cocolit asa de bine.
,i iaca asa oameni buni" s-a izbavit %pate si de dracul si de baba" traind in pace cu
nevasta si cu copiii sai.
,i dupa aceea" cand ii spunea cumva cineva cate ceva de pe undeva" care era
asa si nu asa" %pate flutura din cap si zicea4
- %a" paziti-va mai bime treaba" si nu-mi tot spuneti cai verzi pe pereti" ca eu sunt
,tan 0atitul5
157
PO!#S#A MICULUI LILIAC PIPISR#LLO
A fost odata ca niciodata un mic liliac care locuia impreuna cu parintii lui intr-o
frumoasa pestera din munti. %n acea pestera locuiau cateva sute de lilieci" care toata
ziua dormeau sau se uitau la televizor. %ar noaptea plecau cu totii la vanatoare.
%ntr-o buna zi" in pestera a aparut zvonul ca o echipa de oameni de stiinta va veni in
pestera" sa cerceteze daca aceasta poate fi folosita pentru niste e:perimente stiintifice.
Cei care stiau mai multe auzisera ca un grup de patru oameni urmau sa vina in munti
peste doua zile pentru ca cauta un loc unde sa isi instaleze un laborator" iar pestera
liliecilor era primul loc vizat. 0entru ca nu erau chiar prosti" liliecii si-au dat seama ca o
convietuire pasnica intre ei si oameni era imposibila" mai ales ca din e:peditie facea
parte si o femeie" care" stiau liliecii" erau dusmanii lor cei mai mari.
)oata lumea era foarte ingandurata si speriata" doar micutul liliac despre care era
vorba in aceasta poveste nu era afectat de loc. 'a un moment dat" el a intrebat-o pe
maica-sa4
- /ama" de ce toata lumea este atata de agitata? 1ite" tata nu a putut sa doarma
deloc in ultimele trei zile F sa ne aducem aminte ca liliecii dorm in timpul zilei5 G. Ce s-a
intamplat?
- !ragul meu 0ipistrello" pestera asta" in care am locuit toata viata" si la fel parintii
si bunicii nostri" va fi vizitata de niste oameni de stiinta" niste seismologi Foameni care
se ocupa de studiul cutremurelorG" care vor sa isi instaleze la noi in pestera un
seismograf. e e frica tuturor ca vom fi dati afara" si alta pestera in acesti munti nu mai
e:ista. !e aceea" puiul meu" suntem atata de ingrijorati. %n fata oamenilor Fcare sunt
niste creaturi foarte mari" cu doua picioare si fara aripi" care dorm noaptea si merg la
vanatoare ziuaG" noi nu avem nici o putere.
- !ar de ce crezi ca ne vor da afara din pestera? Crezi ca ii deranjam " mai ales
daca ei lucreaza ziua" iar noi vanam noaptea? 'e e frica de noi?
- u " mama" nu le e frica" doar ca li se face scarba de noi. +i avand avantajul
puterii" vor incerca sa ne omoare sau sa ne goneasca de aici.
- /ama" dar n-ar trebui sa ne fie frica de ei" caci eu sunt sigur ca ii putem speria" in
asemenea hal incat sa renunte la ideea de a ne coloniza pestera. 'asa-ma sa ma
gandesc pana maine" si sigur voi gasi o solutie5
/ama pipistrelului l-a privit oarecum neincrezatoare si i-a zis4
- !ragutul meu 0ipstrello" si noi ne-am gandit la asta. !ar oamenii sunt atata de
mari" incat n-are cum sa le fie frica de niste animale atata de mici... !ar daca vrei tu"
gandeste-te" pana fac eu bagajele" caci poimaine dimineata va trebui sa plecam....
158
)oata ziua" neputand sa doarma" pipistrelul se gandea la o solutie. ,i s-a dus sa il
caute pe inteleptul pesterii" un batran liliac cu ochelari cu rama groasa" care" la fel ca si
micul 0ipistrello" nu putea dormi.
- %nteleptule" m-am gandit toata ziua si am venit sa te intreb cum anume putem sa
ii speriem pe oameni. ,tiu ca noi suntem mici" iar ei sunt mari" dar ce putem face sa le
bagam spaima in oase?
- Ai dreptate" micutule" nu putem sa ii speriem atata de usor... dar o solutie trebuie
sa fie. !in cate am studiat eu despre oameni" ei sunt niste fiinte foarte rationale" si" ca
sa ii speriem" trebuie sa ne folosim de frica lor fata de fenomenele irationale" ba chiar
paranormale.
- Am o idee" a strigat deodata 0ipistrello4 ce-ar fi daca le-am baga in cap ca
pestera este bantuita de stafii?
- +ste o idee buna" a admis intr-un tarziu liliacul cel batran. )otusi" metoda asta
poate fi si periculoasa4 daca i-am speria doar putin" poate vor reveni intru-un numar mai
mare" sa studieze cum de apar stafiile4 dar eu cred ca daca ii speriem destul de tare"
oamenii n-o sa mai calce in pestera noastra.
!imineata urmatoare" cand s-au intrunit toti liliecii sa vada ce e de facut" batranul a
prezentat ideea micului 0ipistrello. )oti au fost de acord" si s-au hotarat sa treaca la
actiune incepand cu acea seara Fsa ne aducem aminte ca ei nu puteau sa iasa pe
luminaG. Asa ca seara" toti liliecii au iesit din pestera si au inceput sa zboare spre satul
cel mai apropiat. Au intrat in curtile oamenilor si au luat de pe sarmele unde stateau la
intins toate cearceafurile pe care le-au gasit. 'e-au dus in pestera si au inceput sa faca
repetitii. Au lucrat toata noaptea" iar a doua zi dimineata erau capabili sa bage groaza in
oricine cu cele patru fantome pe care ei le creeasera.
Ca sa semene cu fantomele" intai au cautat la televizor cateva filme de groaza" din
care au invatat tot felul de trucuri" cum sa ii sperie pe oameni. Apoi" au decupat din
cearcafuri niste ochi" si s-au bagat cate J0 de lilieci sub fiecare cearceaf" si au e:ersat
niste miscari astfel incat cearceaful sa para o stafie.
!imineata" cand echipa de cercetatori a ajuns la pestera" au aprins lanternele si au
intrat inauntru. 'iliecii i-au lasat sa inainteze putin" apoi au iesit la iveala facand si un
zgomot asurzitor. -amenii de stiinta s-au speriat" ba chiar femeia si unul din ei au si
lesinat de frica. Altul chiar a facut pipi pe el. Cei doi care nu lesinasera i-au luat pe cei
doi lesinati si au iesit afara fugind de mancau pamantul. +i nu s-au mai intors niciodata
acolo" iar liliecii au traiti fericiti in pestera lor. /icul 0ipistrello a devenit seful lor" caci s-a
dovedit a fi o minte ascutita si un spirit curajos.
159
PO!#S#A PORCULUI
Cica era odata o baba s-un mosneag de o suta de ani si baba de nouazeci" si
amandoi batranii acestia erau albi ca iarna si posomorati ca vremea rea" din pricina ca
n-aveau copii. ,i" !oamne5 tare mai erau doriti sa aiba macar unul" caci cat era ziulica
si noaptea de mare" sedeau singuri-singurei cuc" si le tiuiau urechile" de urat ce le era.
,-apoi pe langa toate acestea" nici vreo scofala mare nu era de dansii8 un bordei
ca vai de el" niste toale rupte" asternute pe laiti" si atata era tot. Ba de la o vreme
incoace" uratul ii manca si mai tare" caci tipenie de om nu le deschidea usa8 parca erau
bolnavi de ciuma" sarmanii5
%n una din zile" baba" ofta din greu si zise mosneagului4
- !oamne" mosnege" !oamne5 !e cand suntem noi" inca nu ne-a zis nimeni4 tata
si mama5 -are nu-i pacat de !umnezeu ca mai traim noi pe lumea asta? Caci fara
copii" nu cred ca mai este vreun !oamne-ajuta.
- Apoi da" mai baba" ce putem noi face inaintea lui !umnezeu?
- Asa este" mosnege" vad bine" dar pana la una alta" stii ce am gandit eu asta-
noapte?
- ,tiu" ma baba" daca mi-i spune.
- %a mane dimineata" cum s-a amiji de ziua" sa te scoli si sa apuci incotro-i vedea
cu ochii8 si de ti-a iesi inainte intai si-ntai" dar a fi om" da sarpe" dar in sfarsit orice alta
jivina a fi" pune-o in traista s-o ada acasa. 2om crest-o si noi cum vom putea" si acela
sa fie copilul nostru.
/osneagul" satul si el de atata singuratate si dorit sa aiba copii" se scula a doua zi
des-dimineata" ia traista in bat si face cum i-a zis baba6 0orneste el si se duce inainte
pe niste ponoare" pana ce da peste un bulhac. ,i numai ce iata ca vede in bulhac o
scroafa cu doisprezece purcei" care sedea tologiti in glod si de paleau la soare.
,croafa" cum vede pe mosneag ca vine asupra ei" indata incepe a grohai" o rupe de
fuga si purceii dupa dansa. umai unul care era mai ogarjit" mai rapanos si mai
rapciugos" neputand iesi din glod" ramase pe loc.
/osneagul degraba il prinde" il baga in traista" asa plin de glod si de alte podoabe
cum era" si porneste cu dansul spre casa.
- ,lava tie" !oamne5 - zise mosneagul - ca pot sa duc si babei mele o mangaiere5
6 /ai stiu eu56 0oate ori !umnezeu ori dracul i-a dat in gand ieri noapte una ca asta.
,i cum ajunge acasa" zice4
- %aca" mai babusco" ce odor ti-am adus5 umai sa-ti traiasca5 1n baiet ochios"
sprancenat si frumusel" de nu se mai poate5 %ti samana tie" rupta bucatica5 Acum pune
160
de lautoare si grijeste-l" cum stii tu ca se grijesc baietii" ca dupa cum vezi ii cam colbait"
mititelul56
- /osnege" mosnege5 -zise baba - nu rade4 ca aista-i faptura lui !umnezeu" ca si
noi6 ba poate si mai nevinovat sarmanul5
Apoi sprintena ca o copila" face degraba lesie" pregateste de scaldatoare si fiindca
stia treaba mositului" ia purcelul" il scalda" il trage frumusel cu untura din opait pe la
toate incheieturile" il strange de nas si-l sumuta" ca sa nu se deoache odorul5 Apoi il
piaptana si-l grijeste asa de bine" ca peste cateva zile il scoase din boala8 si cu tarate"
cu cojite" purcelul incepe a se infiripa si a creste vazand cu ochii" de-ti era mai mare
dragul sa te uiti la el6 %ara baba nu stia ce sa mai faca de bucurie ca are un baiat asa
de chipos" de hazliu" de gras si invalit ca un pepene. ,a-i fi zis toata lumea ca-i urat si
obraznic" ea tinea una si buna - ca baiet ca baiatul ei nu mai este altul5 umai de un
lucru era baba cu inima jignita - ca nu putea sa le zica mama si tata.
%ntr-una din zile" mosnegul voieste a merge la targ sa mai cumpere cate ceva.
- /osnege B zise baba B nu uita sa aduci si niste roscove pentru ist baiet" ca tare a
fi dorit mititelul5
- Bine" mai baba.
!ar in gandul sau4 7!a manca-l-ar brana sa-l manance" surla" ca mult mai inadusi
cu dansul5 !e am avea pane si dare pentru noi" da sa nu-l mai indop si pe dansul cu
bunatati6 Cand m-as potrivi eu babei la toate cele" apoi as lua campii57
%n sfarsit" mosneagul se duce la targ" targuieste el ce are de targuit si cand vine
acasa" baba il intreaba" ca totdeauna4
- +i" mosnege" ce mai stii de pe la targ?
- Ce sa stiu" mai baba? %a nu prea bune vesti4 imparatul vrea sa-si marite fata.
- ,i asta-i veste rea" mosnege?
- !-apoi ingaduieste putin" mai baba" ca nu-i numai atata" ca de ce am auzit eu mi
s-a suit parul in varful capului. ,i cand ti-oi spune pana la sfarsit" cred ca ti-a incrancina
si tie carnea de pe tine.
- !ar de ce" mosnege? 2ai de mine5
- !-apoi iaca de ce" mai baba" asculta4 %mparatul a dat de stire prin crainicii sai in
toata lumea" ca oricine s-a afla sa-i faca" de la casa aceluia si pana la curtile domnesti"
un pod de aur pardosit cu pietre scumpe" si fel de fel de copaci" de pe o parte si pe de
alta" si in copaci sa cante tot felul de paseri" care nu se mai afla pe lumea asta" aceluia
ii da fata8 ba cica-i mai da si jumatate din imparatia lui. %ar cine s-a bizui sa vie s-o ceara
de nevasta" si n-a izbuti sa faca podul" asa cum ti-am povestit" aceluia pe loc ii taie
capul. ,i cica pana acum o multime de feciori de crai si de imparati" cine mai stie de pe
unde" au venit si nici unul din ei n-a facut nici o isprava. ,i imparatul" dupa sum s-a
hotarat" pe toti i-a taiat" fara crutare" de le plange lumea de mila5 Apoi" ma baba" ce
zici? Bune vesti sunt acestea? Ba si imparatul cica s-a bolnavit de suparare5
161
- -f5 mosnege of5 boala imparatilor e ca sanatatea noastra5 umai despre fetii de
imparat ce mi-ai spus" mi sa rupe inima din mine" ca mare jale si alean or fi mai ducand
mamele lor pentru dansii5 /ai bine ca al nostru nu poate vorbi si nu-l duce capul ca pe
altii la atatea iznoave.
- Bune-s si acestea" mai baba" da buna ar fi si aceea" cand ar avea cineva un
fecior care sa faca podul si sa ia pe fata imparatului" ca stiu c-ar incaleca pe nevoie si"
!oamne5 mare slava ar mai dobandi in lume5
Cand vorbeau batranii" purcelul sedea in culcus" intr-un cotlon sub vatra" cu ratul in
sus" si" uitandu-se tinta in ochii lor" asculta ce spun ei si numai pufnea din cand in cand.
,i cum sfatuiau batranii ei intre ei despre aceasta" numai iaca se aude sub vatra4
- )ata si mama5 eu il fac.
Baba atunci a ametit de bucurie4 mosneagul insa" gandind ca-i uciga-l crucea" s-a
speriat si " uimit" se uita prin bordei in toate partile sa vada pe unde a iesit acel glas8 dar
nevazand pe nimeni" si-a venit in sine. %nsa godacul iar a strigat4
- )ata" nu te infricosa" ca eu sunt56 Ci trezeste pe mama" si du-te la imparatul de-i
spune ca ei ii fac podul.
/osneagul zise atunci ingaimat4
- !-apoi ai sa-l poti face" dragul tatei?5
- !espre asta n-ai grija" tata" ca esti cu mine6 umai du-te si vorbeste imparatului
ce-am spus.
Baba atunci" venindu-si in fire" saruta baietul si-i zice4
- !ragul mamei" drag5 u-ti pune capul in primejdie5 ,i pe noi sa ne lasi tocmai
acum8 straini cu inima arsa si fara nici un sprijin.
- u te ingriji mamuca" de feliu" ca traind si nemurind ai sa vezi cine sunt eu.
Atunci mosneagul" nemaiavand ce zice" isi piaptana barba frumos" ia toiagul
batranetilor in mana" apoi iese din casa si porneste spre imparatie. ,i cum ajunse in
targ" se duce cu pieptul deschis drept la palatul imparatului. 1n strajer" cum vede pe
mosneag ca sta acolo il intreaba4
- !a ce vrei" mosule?
- %a am treaba la imparatul4 feciorul meu se prinde ca i-a face podul.
,trajerul" stiind porunca" nu mai lungeste vorba" ci ia mosneagul si-l duce inaintea
imparatului. %mparatul" vazand pe mosneag" il intreaba4
- Ce voiesti de la mine" mosule?
- ,a traiti multi ani cu bine" luminate si prea puternice imparate. #eciorul meu"
auzind ca aveti fata de maritat" m-a trimes" din partea lui" sa va aduc la cunostinta
mariei voastre ca el" cica" poate sa va faca podul.
- !aca poate sa-l faca" faca-l" mosnege4 si atunci fata si jumatate din imparatie
mea ale lui sa fie. %ara de nu" atunci6 poate-i fi auzit ce au patit altii" mai de vita decat
dansul? !aca te prinzi asa" apoi mergi de-ti ada feciorul incoace. %ara de nu" cauta-ti de
drum si nu umbla cu gargaunii in cap.
162
/osneagul" auzind aceste chiar din gura imparatului" se pleca pana la pamant"
apoi iese si porneste spre casa" ca sa-si aduca feciorul. ,i cum ajunse acasa" spune
fecioru-sau ce a zis imparatul. 0urcelul atunci plin de bucurie incepe a zburda prin
bordei" da un ropot pe sub laiti" mai rastoarna cateva oale cu ratul si zise4
- Haidem" tatuca" sa ma vada imparatul5
Baba atunci incepe a se boci si a zice4
- ,e vede ca eu nu mai am parte in lumea asta de nimica5
0ana acum m-am chinuit de l-am crescut si l-am scos din toata nevoia si acum6
parca vad c-am sa raman fara dansul5
- Hai cu tata" baiete" s-aducem nora mane-ta5
0urcelul atunci" de bucurie" mai da un ropot pe sub laiti" apoi se ia dupa mosneg"
si cat colea" mergea in urma lui grohaind si musluind pe jos" cum e treaba porcului. Abia
ajung ei la portile palatului imparatesc" si strajerii" cum il vad" incep a se uita unul la altul
si a pufni in ras.
- !a ce-i acesta" mosule? .ise unul din ei.
- !-apoi acesta mi-i feciorul care se prinde c-a face podul imparatului.
- !oamne" mosule" !oamne5 multa minte iti mai trebuie" zise un strajer batran. ,e
vede ca ti-ai urat zilele5
- Apoi da" ce-i scris omului" in frunte-i este pus" si tot de o moarte are sa moara
cineva.
- !umneata" mosule" cum vedem noi" cauti pricina" ziua in miaza-mare" cu
lumanarea" zisera strajerii.
- !-apoi asta nu va priveste pe dumneavoastra8 ia mai bine paziti-va gura si dati
de stire imparatului c-am venit noi" raspunse mosneagul.
,trajerii atunci se uita lung unul la altul si strang din umeri6 Apoi unul din ei
vesteste impatatului despre venirea noilor petitori4 mosneagul cu purcelul sau56 Atunci
imparatul il chema inaintea sa. /osnegul cum intra" se pleca pana la pamant si sta la
usa smerit. %ara purcelul calca inainte pe covoare grohaind si incepe a muslui prin casa.
Atunci imparatul" vazand asa de mare obraznicie" pe de o parte i-a venit sa rada"
iara pe de alta se tulbura grozav si zise4
- !a bine" mosnege" cand ai venit in cele rand" parca erai in toate mintile" dar
acum te visezi" de umbli cu porci dupa tine? ,i cine te-a pus la cale sa ma iei tocmai pe
mine in bataie de joc?
- #ereasca !umnezeu" inaltate imparate" sa cuget eu" om batran" la una ca asta5
!-apoi sa avem iertare" luminarea voastra" ca acesta mi-i flacaul despre care v-am spus
mai daunazi ca m-a trimes la maria voastra" daca va mai aduceti aminte.
- ,i el are sa-mi faca podul?
- !-apoi asa nadajduim in !umnezeu" ca chiar el" maria ta5
- Hai5 ia-ti porcul de aici si iesi afara. ,i daca maine dimineata n-a fi podul gata"
mosnege" are sa-ti steie capul unde-ti stau picioarele. %ntelesu-m-ai?
163
- /ilostiv este Cel de sus" maria voastra. %ara daca s-a intampla B sa nu banuiti"
puternice imparate5 B dupa dorinta luminarii voastre apoi atunci sa ne trimeteti copila
acasa.
,i zicand acestea" se pleca dupa obicei" isi ia purcelul" iese si porneste spre casa"
urmat de cativa ostasi" in paza carora l-a dat imparatul pana a doua zi" ca sa vada ce
poate fi una ca asta?6 Caci multa vorba" mult ras si mare nedumerire se mai facuse la
palat si in toate partile despre o astfel de batjocura nemaipomenita.
,i catra sara" ajungand mosneagul si cu purcelul acasa" pe baba o si apuca un
tremur de spaima" si incepu a se vaicara si a zice4
- 2ai de mine" mosnege5 da ce foc mi-ai adus la casa? /ie ostasi imi trebuiesc?
- %nca mai ai gura sa intrebi? Acestea-s faptele tale. /-am luat dupa capul tau cel
sec" si m-am dus pe coclauri sa-ti aduc" sanchi" copil de suflet. ,i iaca in ce ghinion am
intrat5 Ca n-am adus eu ostasii" ci ei m-au adus pe mine. ,i capului meu se vede ca
pana mane dimineata i-a fost scris sa nu mai steie unde sta5
0urcelul umbla musluind prin casa dupa mancare si nici o grija n-avea despre
incurcatura ce facuse. /osnegii s-au ciondanit cat s-au ciondanit si" cat era ei de
ingrijiti" despre ziua au adormit. %ara purcelul atunci s-a suit binisor pe laita" a spart o
fereastra de bardahan" si sufland odata din nari" s-au facut ca doua suluri de foc" de la
bordei pana la palatul imparatului. ,i podul cu toate cele poruncite erau acum gata. %ara
bordeiul mosneagului se prefacuse intr-un palat mult mai stralucitor decat al
imparatului5 ,i deodata" baba si mosneagul se trezesc imbracati in potira imparateasca
si toate bunatatile de pe lume acum erau in palaturile lor. %ara purcelul zburda si se
tologea pe covoare in toate partile.
)ot in acea vreme si la imparatie strajnica zvoana s-a facut" si insusi imparatul cu
sfetnicii sai" vazand aceasta mare minune" grozav s-au speriat5 ,i temandu-se
imparatul sa nu i se intample ceva de rau" a facut sfat si a gasit cu cale sa deie fata
dupa feciorul mosneagului" si de indata o si trimete. Caci imparatul" cat era de imparat"
le daduse acum pe toate pe una" si nici macar aceea nu era cea buna4 frica5
unta n-a mai facut" caci cu cine era s-o faca? #ata imparatului cum a ajuns la
casa mirelui" i-au placut palatele si socrii" iar cand a dat cu ochii de mire" pe loc a
incremenit" dar mai pe urma strangand ea din umeri" a zis in inima sa4
7!aca asa au vrut cu mine parintii si !umnezeu" apoi asa sa ramaie57 ,i s-a
apucat de gospodarie.
0urcelul toata ziua musluia prin casa" dupa obiceiul sau" iar noaptea" la culcare"
lepada pilea cea de porc si ramanea un fecior de imparat foarte frumos5 ,i n-a trecut
mult" si nevasta lui s-a deprins cu dansul" de nu-i mai era acum asa de urat ca dintai.
'a vreo doua saptamani" tanara imparateasa" cuprinsa de dor" s-a dus sa-si mai
vada parintii" iar pe barbat l-a lasat acasa" caci nu-i da mana sa iasa cu dansul6
0arintii" cum au vazut-o" s-au bucurat cu bucurie mare si intreband-o despre gospodarie
si barbat" ea a spus tot ce stia. Atunci imparatul incepu s-o sfatuiasca" zicand4
164
- !raga tatei5 ,a nu cumva sa te impinga pacatul sa-i faci vreun neajuns" ca sa nu
patesti vreo nenorocire5 Caci dupa cum vad eu" omul acesta" sau ce o fi el" are mare
putere. ,i trebuie sa fie ceva neinteles de mintea noastra" de vreme ce a facut lucruri
peste puterea omeneasca5
!upa aceea au iesit amandoua imparatesele in gradina ca se plimbe. ,i atunci
mama sfatui pe fata cu totul de altfel4
- !raga mamei" ce fel de viata ai sa duci tu" daca nu poti sa iesi in lume cu
barbatul tau? +u te sfatuiesc asa4 sa potrivesti totdeauna sa fie foc zdravan in soba" si
cand a adormi barbatu-tau" sa iei pilea cea de porc si s-o dai in foc ca sa arda" si atunci
ai sa te mantui de dansa5
- Ca bine zici" mama" iaca mie nu mi-a venit in cap una ca asta6
,i cum s-a intors imparateasa cea tanara acasa" a si poruncit sa-i faca un foc bun
in soba. ,i cand dormea barbatu-sau mai bine" ea a luat pielea cea de porc" de unde o
punea el" si a dat-o in foc. Atunci perii de pe dansa au inceput a parai si pielea sfarai"
prefacandu-se in soric ars apoi in scrum. ,i s-a facut in casa o duhoare asa de grozava"
incat barbatul pe loc s-a trezit inspaimantat" a sarit drept in picioare si s-a uitat cu jale la
soba. ,i cand a vazut aceasta mare nenorocire" a lacramat zicand4
- Alei5 femeie nepriceputa5 Ce ai facut? !e te-a invatat cineva" rau ti-a priit8 iara de
ai facut-o din capul tau" rau cap ai avut5 Atunci ea deodata s-a vazut incinsa peste
mijloc cu un cerc zdravan de fier" iar barbatu-sau i-a zis4 Cand voi pune eu mana mea
cea dreapta pe mijlocul tau" atunci sa se nasca pruncul din tine" pentru ca ai ascultat de
sfaturile altora" de ia nenorocit si cazaturile istea de batrani" m-ai nenorocit si pe mine"
atunci sa stii ca ma cheama #at-#rumos si sa ma cauti la /anastirea de )amaie.
Cum a sfarsit de zis aceste" deodata s-a starnit un vant naprasnic si venind un
vartej infricosat" a ridicat pe ginerele imparatului in sus si s-a facut nevazut. Atunci
podul cel minunat indata s-a stricat si s-a mistuit" de nu se stie ce s-a facut8 iara palatul
in care sedeau mosnegii si cu nora" cu toate bogatiile si podoabele din el s-a schimbat
iarasi in saracaciosul bordei al mosneagului" de mai inainte. Atunci batranii" vazand
aceasta mare nenorocire si pe nora lor in asa hal" au inceput a o mustra" cu lacramile in
ochi si a-i zice cu asprime sa se duca unde stie" ca ei n-au cu s-o tie.
+a vazandu-se acum asa de nenorocita si horopsita" ce sa faca si incotro s-
apuce? ,a se duca la parinti? - se temea de asprimea tata-sau si de sugubata
defaimare a oamenilor5 ,a ramaie pe loc? - nu avea cele trebuitoare si-i era lehamite de
mustrarile socrilor. %n sfarsit s-a hotarat a se duce in toata lumea sa-si caute barbatul. ,i
hotarandu-se astfel" a zis !oamne-ajuta5 si porni incotro a vazut cu ochii. ,i a mers ea"
a mers tot inainte prin pustiuri un an de zile pana ce a ajuns intr-un loc salbatic si cu
totul necunoscut. ,i aici" vazand o casuta tupilara si acoperita cu muschi" are
marturisirea despre vechimea ei" a batut la poarta. Atunci se aude din launtru un glas
de femeie batrana" zicand4
- Cine-i acolo?
165
- +u sunt" un drumet ratacit.
- !e esti om bun" aproape de chilioara mea" iara de esti om rau" departe de pe
locurile acestea" ca am o catea cu dintii de otel si de o-i da drumul te face mii farame5
- -m bun" maicuta5
Atunci i se deschide poarta si drumeata intra inauntru.
- !a ce vant te-a adus si cum ai putut razbate prin aceste locuri" femeie hai5? Ca
pasare maiastra nu vine pe aici" necum om pamantean.
Atunci drumeata a oftat din greu si a zis4
- %a pacatele mele m-au impins" maicuta. Caut /anastirea de )amaie si nu stiu in
care parte a lumii se afla5
- ,e vede ca tot mai ai o leaca de noroc" de ai nimerit tocmai la mine. +u sunt
,fanta /iercuri" de-i fi auzit de numele meu.
- !e nume am auzit" maicuta" dar ca te afli in lumea asta" nici prin cap nu mi-a
trecut vreodata.
- 2ezi? )ot de noroc sa te planga omul5
Apoi ,fanta /iercuri a strigat o data cu glas puternic si pe loc s-au adunat toate
jivinele din imparatia ei" si intrebandu-le despre /anastirea de )amaie" au raspuns
toate cateodata ca nici n-au auzit macr pomenindu-se de numele ei. ,fanta /iercuri
auzind aceasta" s-a aratat cu mare parere de rau" dar neavand nici o putere a dat
drumetei un corn de prescure si un paharut de vin" ca sa-i fie pentru hrana la drum8 si ia
mai dat inca o furca de aur care toarce singura si i-a zis cu binisorul4 pastreaz-o ca ti-a
prinde bine" la nevoie. Apoi a indreptat-o la sora-sa cea mare" la ,fanta 2ineri.
,i drumeata pornind" a mers si iar a mers un an de zile" tot prin locuri salbatice si
necunoscute" pana ce cu mare greu ajunse la ,fanta 2ineri. ,i aici i s-a intamplat ca si
la ,fanta /iercuri" numai ca ,fanta 2ineri i-a mai dat si o vartelnita de aur care depana
singura8 si a indreptat-o si ea" cu multa bunatate si blandete" la sora-sa cea mai mare"
,fanta !uminica.
,i acolo drumeata pornind chiar in acea zi" a mers iarasi un an de zile" prin niste
pustietati si mai grozave decat cele pana aici. ,i fiind insarcinata pe al treilea an" cu
mare greutate a putut sa ajunga pana la ,fanta !uminica. ,i ,fanta !uminica a primit-o
cu aceeasi randuiala si tot asa de bine ca surorile sale. ,i facandu-i-se mila de aceasta
nenorocita si zdruncinata fiinta" a strigat si ,fanta !uminica o data din rasputeri si
indata s-au adunat toate vietatile4 cele din ape cele de pe uscat si cele zburatoare. ,i
atunci ea le-a intrebat cu tot dinadinsul" daca stie vreuna dintre ele in ce parte a lumii se
gaseste /anastirea de )amaie. ,i toate au raspuns ca dintr-o singura gura" ca nu li s-a
intamplat sa auda macar vorbindu-se vreodata despre aceasta. Atunci ,fanta !uminica
a oftat din adancul inimii" s-a uitat galis la nenorocita de drumeata si i-a zis4
- ,e vede ca vreun blestem al lui !umnezeu sau altceva asa trebuie sa fie" de nu
ai parte de ceea ce cauti" fiica mea5 Caci aici este capatul unei lumi necunoscute inca
166
de mine si oricat ai voi tu si oricare altul sa mai mearga inainte de aici" este cu
neputinta.
,i atunci numai iaca un ciocarlan schiop se vede viind cat se putea. ,i sovalc"
sovalc" sovalc5 ,e infatiseaza inaintea ,fintei !uminici. Atunci ea il intreaba si pe
acesta4
- )u" ciocarlane" nu cumva stii unde se afla /anastirea de )amaie?
- !a" cum sa nu stiu" stapana? Ca doar pe acolo m-a purtat dorul de mi-am frant
piciorul.
- !aca-i asa" apoi acum indata ia pe aceasta femeie" du-o numaidecat acolo" cum
ii stii tu si povatuieste-o cum a fi mai bine.
Atunci ciocarlanul oftand a raspuns cu smerenie4
- /a supun cu toata inima la slujba mariei voastre" stapana" desi este foarte cu
anevoie de mers pana acolo.
Apoi ,fanta !uminica a dat si ea drumetei un corn de prescure si un paharut de
vin" ca sa-i fie hrana pana la /anastirea de)amaie8 si i-a mai dat o tipsie mare de aur"
si o closca tot de aur" batuta cu pietre scumpe si cu puii tot de aur" ca sa-i prinda bine la
nevoie si apoi a dat-o pe seama ciocarlanului" care indata a si pornit" sovalcaind.
,i cand ciocarlanul pe jos" cand drumeata pe sus8 cand ea pe jos" cand el pe sus.
,i cand biata drumeata nu mai putea nici pe jos nici pe sus" atunci indata ciocarlanul o
lua pe aripioarele sale si o ducea. ,i tot asa mergand ei inca un an de zile" cu mare
greutate si zbucium" au trecut peste nenumarate tari si mari" si prin codri si pustuietati
asa de ingrozitoare in care fosgaiau balauri" aspide veninoase" vasiliscul cel cu ochi
fermecatori" vidre cate cu douazeci de capete si alta multime nenumarata de ganganii si
jiganii inspaimantatoare" care stateau cu gurile cascate" numai si numai sa-i inghita8
despre a caror lacomie" viclenie si rautate nu-i cu putinta sa povesteasca limba
omeneasca5
,i in sfarsit" dupa atata amar de truda si primejdii" au izbutit sa ajunga la gura unei
pesteri. Aici calatoarea s-a suit iar pe aripile ciocarlanului din care abia mai putea falfai"
si el si-a dat drumul cu dansa pe o alta lume" unde era un rai si nu altceva5
- %aca /anastirea de )amaie5 zise ciocarlanul. Acolo se afla #at-#rumos pe care-l
cauti tu de atata amar de vreme. u cumva ti-i cunoscut ceva pe aici?
Atunci ea" desi ii fugeau ochii de atatea straluciri" se uita mai cu bagare de seama
si indata cunoaste podul cel minunat din cea lume si palatul in care traise ea cu #at-
#rumos asa de putin si indata i se umplura ochii de lacrimi de bucurie.
- /ai stai si nu te bucura asa degraba" ca inca esti nemernica pe aceste locuri si
tot n-ai scapat de primejdii5 zise ciocarlanul.
%i arata apoi o fantana" unde trebuie sa se duca trei zile de-a randul8 ii spuse cu
cine are sa se intalneasca si ce sa vorbeasca8 o povatuieste ce sa faca" rand pe rand"
cu furca" cu vartelnita" cu tipsia si cu closca cu puii de aur" daruite de cele trei surori4
,fanta /iercuri" ,fanta 2ineri si ,fanta !uminica.
167
Apoi luandu-si ziua buna de la calatoarea incredintata lui" iute se intoarna inapoi"
zburand neincetat" de frica sa nu-i mai rupa cineva si celalalt picior. %ara nemernica
drumeata lacramand il petrecea cu ochii in zbor" mergand spre fantana ce-i aratase el.
,i cum ajunse la fantana" scoate mai intai furca de unde o avea stransa" si apoi se
puse jos sa se odihneasca.
u trecu mult timp si viind o slujnica sa ieie apa" cum vede o femeie necunoscuta
si cu furca cea minunata torcand singura fire de aur" de mii de ori mai subtiri ca firul de
par din cap" fuga la stapane-sa si-i da de veste.
,tapana acestei slujnice era viespea care inalbise pe dracul" ingrijitoare de la
palatul lui #at-#rumos" o vrajitoare strasnica cara inchega apa si stia toate dracariile de
pe lume. !ar numai un singur lucru nu stia harca4 gandul omului. )alpa iadului" cum
aude despre aceasta minunatie" trimitea slujnica degraba sa-i cheme femeia cea
straina la palat. ,i cum vine" o intreba4
- Am auzit ca ai o furca de aur care toarce singura. u-i de vanzare si cat mi-i cere
pe dansa" femeie hai?
- %a daca ma lasi sa stau intr-o noapte in odaia in care doarme imparatul.
- !e ce nu? da furca incoace si ramai aici pana la noapte" cand s-a inturna
imparatul de la vanatoare.
Atunci drumeata da furca si ramane. ,tirba-baba-cloanta" stia ca imparatul are
obicei a bea in toata seara o cupa de lapte dulce" i-a pregatit acum una ca sa doarma
dus pana maine a doua zi dimineata. ,i cum a venit imparatul de la vanatoare si s-a
pus in asternut" harca i-a si trimes laptele8 si cum l-a baut imparatul" pe loc a adormit ca
mort. Atunci talpa iadului a chemat necunoscuta drumeata in odaia imparatului" dupa
cum avuse tocmeala" si a lasat-o acolo" zicandu-i incetisor4
- ,ezi aici pana despre ziua" ca am sa vin eu atunci sa te iau.
Harca nu doar ca soptea si umbla catinel ca sa n-o auda imparatul" ci avea grija sa
n-o auda" din odaia de alaturea un credincios al imparatului" care in toate zilele umbla
cu dansul la vanat.
,i cum s-a lepadat baboiul de acolo" nenorocita drumeata a ingenuncheat langa
patul sotului ei si a inceput plange cu amar si a zice4
- #at-#rumos" #at-#rumos5 %ntinde mana ta cea dreapta peste mijlocul meu" ca sa
plesneasca cercul ist nafurisit si sa se nasca pruncul tau5
,i" sarmana s-a chinuit asa pana despre ziua" dar in zadar caci imparatul parca
era dus pe cealalta lume5 !espre ziua" talpoiul iadului a venit posomorata" a scos
neconoscuta de acolo si i-a zis cu ciuda sa iasa din ograda si sa mearga unde stie. ,i
nenorocita iesind cu nepus in masa si necajita ca vai de ea" s-a dus iarasi la fantana si
a scos acum vartelnita. ,i viind iarasi slujnica la apa" si vazand si aceasta mare minune"
fuga la stapana-sa si-i spune ca femeia cea de ieri are acum o vartelnita de aur care
deapana singura si care-i mult mai minunata decat furca ce i-a dat. Atunci pohoata de
168
baba cheama iarasi la dansa prin slujnica" pune mana si pe vartelnita" tot cu acelasi
viclesug" si a doua zi des-dimineata o scoate iarasi din odaia imparatului si din ograda.
%nsa in aceasta noapte" credincisul imparatului simtind ce s-a petrecut si facandu-i
se mila de biata nenorocita straina" s-a pus in gand sa descopere viclesugul babei. ,i
cum s-a sculat imparatul si s-a pornit la vanatoare" credinciosul i-a spus cu de-
amanuntul ce se petrecuse in odaia lui in cele doua nopti din urma. ,i imparatul" cum a
auzit aceste" pe loc a tresarit" de parca i-a dat inima dintr-insul. Apoi a plecat ochii in jos
si a inceput a lacrama. ,i pe cand din ochii lui #at-#rumos se scurgeau siroaie de
lacrimi" la fantana stiuta" urgisita si zbuciumata lui sotie scosese acum pe tipsie si
closca cu puii de aur" cea mai de pe urma a ei nadejde5 ,i cum sta ea in preajma
fantanii" numai ce iaca pe slujnica stiuta iarasi o aduce !umnezeu la fantana. ,i cand
mai vede si aceasta mare minunatie" nici mai asteapta sa ieie apa" ci fuge la stapane-
sa si-i spune4
- !oamne" stapana" !oamne5 Ce am vazut eu5 #emeia aceea are acum o tipsie de
aur si o closca de aur cu puii tot de aur asa de frumosi" de-ti fug ochii pe dansii.
Babornita cum aude aceasta" pe loc trimite s-o cheme" zicand in gandul sau4
7!upa ce umbla ea" nu se mananca67
,i cum vine straina" hoanghina pune mana pe si pe tablaua cea de aur si pe
closca de aur cu puii de aur" tot cu acelasi viclesug.
!ar imparatul" cand a venit in asta-sara de la vanat si cand i s-a adus laptele" a zis
in gandul sau4
7Acest lapte nu se mai bea.7 ,i cum a zis" l-a si aruncat pe furis" undeva" si pe loc
s-a facut ca doarme dus.
!upa ce harca s-a incredintat ca imparatul doarme" bizuindu-se ea si acum in
puterea bauturii sale" a adus iarasi pe straina in odaia lui si a lasat-o acolo" s-a
departat. Atunci zbuciumata drumeata cazand iarasi in genunchi langa patul sotului ei"
se ineca in lacrimi" spuind iarasi cuvintele aceste4
#at-#rumos5 #at-#rumos5 #ie-ti mila de doua suflete nevinovate" care se chinuie de
patru ani" cu osanda cea mai cumplita si intinde mana ta cea dreapta peste mijlocul
meu" sa plesneasca cercul si sa se nasca pruncul pruncul tau" ca nu mai pot duce
aceasta nesuferita sarcina5
,i cand a sfarsit de zis acestea" #at-#rumos a intins mana ca prin somn" si cand s-
a atins de mijlocul ei" dang5 a plesnit cercul" si ea indata a nascut pruncul" fara a simti
catusi de putin durerile facerii. !upa aceasta imparateasa povesteste sotului sau prin
cate a patimit ea de cand s-a facu el nevazut.
Atunci imparatul" chiar in puterea noptii" se scoala" ridica toata curtea in picioare si
porunceste sa-i aduca pe harca de baba inaintea sa" dimpreuna cu toate odoarele luate
cu viclesug de la imparateasa lui. Apoi mai porunceste sa-i aduca o iapa si un sac plin
cu nuci" si sa lege si sacul cu nucile si pe harca de coada iepei" si sa-i dea drumul. ,i
169
asa s-a facut. ,i cand a inceput iapa a fugi" unde pica nuca" pica si din talpa iadului
bucatica8 si cand a picat sacu" i-a picat si harcei capul.
Harca aceasta de baba era scroafa cu purceii din bulhacul peste care v-am spus
ca daduse mosneagul" crescatorul lui #at-#rumos. +a" prin draciile ei" prefacuse atunci
pe stapane-sau #at-#rumos" in purcelul cel ogarjit" rapciugos si rapanos" cu chip sa-l
poate face mai pe urma ca sa ieie o vreo fata de a ei" din cele unsprezece ce avea" si
care fugise cu dansa din bulhac. %aca dar" pentru ce #at-#rumos a pedepsit-o asa de
grozav. %ara pe credincios cu mari daruri l-au daruit imparatul si imparateasa" si pe
langa dansii l-au tinut pana la sfarsitul vietii lui.
Acum" aduceti-va aminte" oameni buni" ca #at-#rumos nu facuse nunta cand s-a
insurat. !ar acum a facut si nunta si cumetrenia deodata" cum nu s-a mai pomenit una
si nici nu cred s-a mai pomeni una ca asta undeva. ,i numai cat a gandit #at-#rumos" si
indata au fost de fata parintii imparatesei lui si crescatorii sai" baba si mosneagul"
imbracati iarasi in potira imparateasca" pe care i-au pus in capul mesei. ,i s-a adunat
lumea de pe lume la aceasta nunta mare si bogata" si a tinut veselia trei nopti" si mai
tine si astazi" daca nu cumva s-a sfarsit.
170
PRASL#A C#L !OINIC SI M#R#L# D# AUR
A fost odata ca niciodata un imparat" care avea o gradina neasemuit de
frumoasa" iar cea mai de pret comoara a acestei gradini era un pom cu merele cu totul
si cu totul de aur. !ar mare era necazul imparatului din pricina acestui mar" pentru ca
oricat isi bucura privirile cu florile si fructele care se parguiau" nu a putut nici o data sa
guste din mere. Cand erau tocmai bune de mancat" cineva venea noaptea si le fura pe
toate" nelasand imparatului nici macar un cocean" si asta se intampla in fiecare an.
!egeaba stateau paznici si osteni nopti intregi la rand nedormite" cand merele erau
copate" nimic nu putea sta in calea hotului.
%mparatul mai avea si trei feciori" care se intristau vazand necazul tatalui lor. !e
aceea" fiul cel mare il ruga pe imparat sa-i dea voie sa pazeasca el insusi marul.
%mparatul se invoi cu greu" nu prea avand incredere in baiat" dar acesta era foarte
hotarat si sigur de el. Baiatul a pazit marul nopti la rand" dar cand merele erau deja
coapte" pe la mizeul noptii l-a cuprins o toropeala de neinvins si se trezi doar in zori
vazand rusinat ca nu mai era nici urma de fruct in pom.
%mparatl nezajit a vrut sa taie marul" dar fiul cel mijlociu a inceput sa-l roage sa-l
mai lase un an" pentru ca el va reusi cu siguranta sa-l prinda pe hot. Atat s-a tot rugat
pana l-a convins pe imparat" dar noroc mai mult decat fratele sau nu a avut.
%mparatul a dat pe loc porunca sa fie taiat marul" dar atunci veni la el 0raslea"
baiatul lui cel mai mic si se tot ruga de el sa mai lase marul doar un singur an" ca tot nu
are nimic de pierdut. )atal nu a vrut nici acum sa se induplece" dar 0raslea nu ii mai
dadea pace. Asa ca au mai asteptat un an" iar cand merele au inceput sa se coaca"
0raslea a luat cu el doua tepuse si tolba sa cu sageti si s-a asezat in fiecare noapte de
paza in gradina. A batut o tepusa in fata lui si una in spatele lui si se apuca de citit o
carte. Cand a inceput sa i se faca somn si capul ii cadea in fata sau in spate" tepusele il
intepau ori in obraz" ori in ceafa si se trezea imediat.
%ntr-o noapte il cuprinse o toropeala cumplita" dar tepusele il tinura treaz. Cu
mainile si picioarele grele ca plumbul se ridica si trase cu arcul inspre mar" caci auzi
dintr-acolo un fasait. Cand trase si a treia sageata auzi un geamat si hotul fugi lasand
merele in pom.
/are a fost bucuria imparatului cand dimineata praslea ii aduse o tava pe care
erau merele de aur. !ar 0raslea nu a mai vrut sa zaboveasca si s-a pregatit sa il
urmareasca pe hot dupa dara de sange scursa din rana facuta de sageata" pe care a
lasat-o dupa el. #ratii sai i s-au alaturat" dar 0raslea a observat ca tot susotesc in
spatele lui si il privesc cu ura" din cauza ispravii cu merele. 1rmele i-au dus la o
prapastie si fratele cel mare se lega cu o franghie si le zise sa-l lase incetisor in jos" iar
cand va misca franghia sa-l traga inapoi. u a trecut prea mult timp si fratele cel mare
speriat de intuneric a si smucit franghia sa fie tras inapoi. 'a fel a patit si mijlociul.
171
Atunci 0raslea le zise8
- Cand voi trage de franghie" sa ma lasati mai mult in jos" iar cand franghia se va
misca" lovind marginile prapastiei" abia atunci sa ma trageti inapoi.
Asa si facu si ajunse intr-un sfarsit la capatul prapastiei unde a vazut o lume cu
totul si cu totul diferita de cea a noastra. 1rmari din nou dara de sange si ajunse la un
palat tare ciudat din arama. Acolo ii deschise poarta o printesa tare dragalasa care i-a
povestit ca ea si cu cele doua surori ale sale au fost rapite de de trei zmei care vor sa le
ia de sotii. +le nevrand sa se marite cu acestia le cer tot felul de lucruri imposibile" fara
de care nu se vor casatori" dar zmeii le indeplinesc dorintele si nu prea mai pot sa
amane nunta.
0raslea se lupta cu zmeul din palatul de arama si pana la urma reusi sa-i taie
capul. Atunci printesa il ruga sa le elibereze si pe surorile sale de zmeii din palatele de
argint si aur. 0raslea a reusit sa-i invinga si pe acestia. 'ua apoi un bici" lovi palatele
care se prefacura in trei mere" din care doua le dadu fetelor mai mari" iar pe ultimul il
pastra pentru el. A mers cu totii fericiti la marginea prapastiei sa se intoarca pe taramul
oamenilor. A legat fetele cate una de franghie si ele au fost scoase de printi" dar cand
urma 0raslea la rand" banuitor" lega un bolovan de capatul franghiei. #ratii au tras nitel
de franghie" apoi prefacandu-se ca le-a scapat" i-au dat drumul" apoi le-au zis fetelor ca
0raslea a murit zdrobindu-se de pietre. %ntorsi acasa s-au insurat cu printesele" doar
cea mica nu vroia sa se marite cu nimeni si il tot jelea pe iubitul ei 0raslea.
0raslea mergea necajit tot gandindu-se cum s-ar putea intoarce in lumea
oamenilor" cand auzi un piuit. 1n balaur se incolcai pe un copac incercand sa inghita
niste pui de zgripturoaica" care se aflau intr-un cuib. 0raslea le sari iute in ajutor" taind
cu palosul pe balaur in bucatele. 0uii ii multumira" iar cand se intoarse si mama lor"
zgripturoaica" aceasta ii spuse lui 0raslea ca ii va indeplini orice dorinta.
0raslea o ruga sa il ajute sa se intoarca in lumea oamenilor. .gripturoaica il lua in
spinare si zbura cu el pe taramul nostru" lasandu-l chiar in apropierea palatului tatalui
sau. Aici 0raslea" imbracat in haine saracacioase" nerecunoscut de nimeni" intreba
incoace si incolo ce s-a intamplat cu fii imparatului. Auzi ca cei doi mai varstnici s-au
insurat cu printesele" dar cea mai mica si mai frumoasa nu vrea sa se marite cu nimeni
altul decat cu 0raslea" iar imparatul vrea sa o oblige sa se marite cu un print de prin
imprejurimi.
0rintesa incerca tactica pe care a folosit-o si cu zmeii" cerand lucruri aproape
imposibil de realizat" ca de nu le va primi nu se va casatori. %mparatul a dat porunca
argintarului sa-i faureasca o furca de aur care torcea singura" pentru ca aceasta era
dorinta fetei. 0raslea i s-a infatisat argintarului" care era disperat de moarte ca nu va
putea fauri o astfel de minunatie" spunand ca e gata sa faca fusul de aur. ,coase marul
de aur" care se prefacu in castelul zmeului si lua furca" care a mai fost o data daruita
fetei. Cand fata primi fusul il recunoscu pe loc si a inceput sa spere ca 0raslea ar putea
fi in viata.
172
Apoi ceru de la imparat o closca de aur cu puii tot de aur. 0raslea scose din nou
closca cu puii de aur din castelul zmeului.
Cand fata a primit closca cu puii de aur a fost sigura ca 0raslea traieste si i-a zis
imparatului ca vrea sa-l vada pe cel care a faurit aceste minunatii. Argintarul a
recunoscut ca nu el este mesterul si l-a adus pe 0raslea. #ata l-a recunoscut de indata
pe print si impreuna cu imparatul au sarit sa-l imbratiseze. Au facut o nunta mare" l-a
urmat la tron" fiind un imparat intelept si bun.
173
PRIN#SA BOB D# MA"AR#
A fost odata ca niciodata un tanar print" care s-a intors acasa dupa o lunga
calatorie prin intreaga imparatie. +ra in cautarea unei printese pe care voia s-o ceara in
casatorie. Calatoria a fost foarte lunga" dar nici una dintre printese nu s-a dovedit a fi
perechea potrivita pentru printul nostru. 0arintii lui ar fi dorit foarte mult sa se intoarca
acasa cu o mireasa potrivita" pe seama lui. 0rintul se intorcea spre casa" gandindu-se
cu tristete ca la fiecare pretendenta gasise cate un cusur. +ra tare obosit si trist dupa
drumul pe care il facuse. +ra trist" mai cu seama ca nu reusise sa satisfaca dorinta
parintilor sai. 'a palat" parintii sai" regele si regina-mama l-au intampinat cu multa
dragoste" in ciuda faptului ca fiul lor s-a intors fara sa-si fi gasit o sotie. +i erau tare
bucurosi ca fiul lor se intorsese nevatamat din calatorie si ca puteau s-l imbratiseze din
nou dupa pofta inimii. %si iubeau feciorul nespus de mult si ar fi dorit ca acesta sa devina
un tanar conducator intelept si cu mult noroc in viata. !in cauza aceasta l-au inconjurat
cu multa dragoste si intelegere" dar cu toate acestea" dupa primele momente de
bucurie ale revenirii" printul tanar devenii din ce in ce mai treist si ingandurat. u mai
mergea la vanatoare" nu mai calatorea" nu mergea la petreceri. ,tatea toata ziua in
odaia lui" visand. 0urtarea tanarului print ii ingrijora nespus de mult pe rege si pe regina"
asa ca acestea au inceput sa-% puna fiului lor tot felul de intrebari despre pricina
supararii sale. 0rintul le povesti parintilor sai despre frumusetea calatoriei sale" despre
palatele si curtile domnesti pe la care trecuse in drumul sau" dar ca nicaieri nu daduse
peste o printesa atat de frumoasa si desteapta care sa-% fie pe masura. /ulte printese a
intalnit" dar fiecare a facut ceva care nu %-a fost pe plac printului. 0ovestea printului era
asa de trista incat" in ciuda muzici care rasuna in palat si a muncii devotate a
servitorilor" perechea regala cazu intr-o mare tristete. !ar iata ca intr-o noapte izbucni o
furtuna puternica" cu tunete si fulgere" iar ploaia cadea ca si cum ar fi turnat cu galeata5
,i la un moment dat" printre tunete si fulgere" cineva batu la poarta palatului. Chelarul
deschise poarta si tare se mai minuna la vederea noului venit4 o fata statea pe prispa"
cu hainele zdrentuite si parul valvoi din cauza furtunii" cerandu-% chelarului s-o lase sa
vorbeasca cu stapanii palatului. Chelarului % se facu mila de ea" se duse la regina si o
anunta ca o tanara necunoscuta asteapta la poarta palatului si cere gazduire pentru o
noapte. &egele si regina s-au mirat de aceasta aparitie ciudata" dar au primit-o pe
tanara hoinara. ,i abia atunci" regele si regina si-au dat seama ca in fata lor statea o
tanara fata tare frumoasa. !esi dupa infatisare si haine arata foarte neingrijita" purtarea
ei era cuviincioasa. 'e-a spus ca este o tanara printesa hoinara" dintr-un regat
indepartat si ca cere adapost. 0urtarea ei cuviincioasa a fost pe palcul regelui si reginei.
Au poftit-o inauntru" %-au pregatit odaia pentru oaspeti" iar servitorii %-au pregatit un pat
174
cu cele mai pufoase perini si cel mai moale asternut din lume" punandu-% @0 de saltele
dintre cele mai mari si confortabile.
Bucuroasa" regina il cheama la ea pe tanarul print si ii povesti despre patania
musafirei lor. )anarului print ii placu nespus de mult tanara printesa si se gandi in sinea
lui ca poate B poate norocul %-a scos-o in cale si ca ea va corespunde cerintelor pe care
trebuie sa le aiba o adevarata sotie de print. Cu acest gand printul se intoarse in
camera si adormi visand-o pe tanara fata.
&egina dadu porunca uneia dintre domnisoarele ei de companie sa puna un bob
de mazare pe salteau de jos.
- +i" acuK vom vedea daca esti printesa adevarata sau nu" gandi regina in sinea ei.
,i acestea fiind spuse" intreaga curte merse la culcare.
!ar" dimineata" la masa" spre uimirea lor" tanara printesa nu mai sosea. &egina"
ingrijorata" isi lasa musafirii in salon si pleca in cautare ei. )anara printesa statea in
odaia ei" foarte obosita" cu ochii umflati de nesomn. 0rintesa" palida si usor ofensata" ii
povesti reginei motivul pentru care n-a putut sa inchida ochii toata noaptea4E-am putut
sa dorm nici un strop5E se planse ia reginei" aratandu-% bobul de mazare care-%
pricinuise atata neplaceri. /icutul bob de mazare lasase urme vinete pe trupul delicat al
printesei. Acum regina era sigura ca tanara trecuse cu bine proba si ca era o veritabila
printesa.
!oar o adevarata printesa putea avea pielea atat de fina" incat sa simta bobul de
mazare chiar si prin douazeci de saltele.
- %n sfarsit" fiul meu si-a gasit perechea si nu o sa-l mai vad trist si abatut5 +:clama
regina. -aspeti din intreaga imparatie au fost invitati la o nunta ca-n povesti. )anara
pereche dansa in primul rand" in acordurile muzicii8 toata lumea" de la mic la mare se
bucura si se veselea. %ar bobul de mazare" care a fost cauza fericirii tinerei perechi sta
si astazi in trezoreria palatului ca semn al fericirii si norocului.
175
PRINUL PORCAR
Intr-o tara mica" dar vestita pentru frumusetea gradinilor ei" traia odata un print.
+ra un mare iubitor al frumusetii si intelepciunii" fapt pentru care se si inconjurase
cu o multime de carti si de obiecte alese. %ndragea" de asemenea" foarte mult" plantele
si vietuitoarele padurii" dar mai cu seama pasarile ii erau dragi. $radina lui era plina cu
trandafiri de o frumusete fara seaman" care raspandeau in jur o miresma imbatatoare"
ce incanta orice om. !ar lucru cel mai de pret la care tinea ca la ochii din cap" era o
privighetoare care canta mai frumos decat toate pasarile lumii la un loc.
0rintului ii cazuse draga printesa tarii vecine si acum vroia s-o ceara in casatorie.
,e gandi mult timp cum sa-i spuna alesei inimii sale cat de mare este dragostea pe care
i-o poarta. %ntr-o buna zi" se hotara sa-i daruiasca iubitei sale un cadou cum nimeni nu
mai primise vreodata. ,e duse asadar in gradina" taie cel mai frumos dintre trandafirii
pe care ii avea si il puse intr-un sipet de argint" impreuna cu mult indragita lui
privighetoare. %i porunci apoi slujitorului sau sa duca imediat cutia printesei din tara
vecina" ca semn al iubiri pe care i-o purta printul. Cand primi vestea sosirii solului" tatal
printesei il pofti pe slujitor sa intre in palat.
,lujitorul ii inmana fetei darul printului si ii vorbi despre stapanul sau" despre
bunatatea" nobletea" intelepciune lui si despre marea dragoste pe care o are acesta
pentru prea frumoasa printesa. !ar" la auzul acestor vorbe" printesa nu facea altceva
decat sa rada cu dispret. Apoi" raspunse cu o voce de ghiata ca darul printului nu-i face
deloc placere. 0asarica nu avea penele frumos colorate" era prea cenusie" iar
trandafirul avea un parfum mult prea puternic.
0rintesa nu iubea" decat florile si pasarelele facute de mana omului" caci" spunea
ea" numai acestea pot fi cu adevarat frumoase. Cand slujitorul ii povesti printului cele
intamplate" acesta se gandi la un siretlic prin care s-o invete minte pe printesa cea
infumurata. ,e imbraca in straie de drumet sarac si" cu infatisarea schimbata" o porni la
drum. !upa ce facu o buna bucata de drum pana in imparatia invecinata" ajunse la
palat si batu nerabdator la poarta.
- ,a traiesti intru multi ani" %naltimea )a5 dadu el cuvincios binete. ,unt un biet om
sarman" nu s-ar gasi cumva ceva de lucru la curtea %naltimii )ale si pentru unul ca
mine? cum parea a fi sarac lipit pamantului si imparatul tocmai avea nevoie de cineva
care sa-i ingrijeasca porcii" se gandi ca acest baiat sarman i-ar putea fi de folos. 0rintul
se muta asadar intr-o camaruta saracacioasa" in curtea slujitorilor. Hranea porcii si le
curata cocina in fiecare zi. 'ucra de dimineata pana seara" dar niciodata nu se plangea
de soarta lui. %n putinele lui clipe de ragaz" printul cel harnic mestesugea de zor sa faca
o ulcica. Aceasta ulcica nu era insa una ca toate celelalte" ci era de o frumusete
nemaivazuta pana atunci" impodobita de jur imprejur cu clopotei care scoteau un
176
clinchet cristalin. %nsa insusirea ei cea mai de pret era aceea ca atunci cand fierbea apa
in ea" oricine putea sa afle dupa mirosul ce se raspandea in jur ce fel de mancaruri se
gatesc in bucataria imparatului.
#iica imparatului" auzind ca imparatul are o ulcica fermecata" vru numaidecat s-o
cumpere. 0astorasul ii ceru insa" in schimbul ulcelei fermecate" zece saruturi. ,e
intelege ca printesa nu vru sa plateasca acest pret" ba chiar se facu foc si para de
suparare. Apoi ii spuse pastorului ca una dintre slujitoarele ei ii va da sarutarile in locul
sau.
- ,a-mi fie cu iertaciune" dar asta nu primesc" raspunse pastorul.
- Ce baiat incapatanat B suspina atunci fiica imparatului.
,i vazand ca n-are incotro" le spuse tovaraselor ei4
- Acoperiti-ma" sa nu ma vada nimeni. #ata isi dorea atat de mult sa aiba acea
ulcica" incat" inconjurata de insotitoarele sale" ii dadu pana la urma pastorului cele zece
sarutari cuvenite drept plata" iar pastorasul ii dadu in schimb ulcica.
!upa cateva zile" pastorasul isi ciopli un fluieras. Acest fluieras canta atat de
frumos" incat si porcii pe care ii ingrijea incepeau sa danseze cand il auzeau.
%ntr-o zi" fiica imparatului il auzi pe print cantand si pe data se hotara sa-i ceara acestuia
fluierul" pe un pret bun. 'e porunci insotitoarelor sale sa afle cati bani cere pastorul pe
fluierasul fermecat. 0rintul ii trimise insa vorba ca fluerasul lui nu este unul oarecare" si
de aceea pretul nu se masoara in galbeni" ci in o suta de sarutari. 0rintesa se supara
din nou cand auzi acest raspuns si vru numai decat sa plece" insa" in cele din urma"
dorinta de a avea aceea minune de fluier o facu sa se razgandeasca si se hotara sa
plateasca pretul cerut.
%nsotitoarele ei erau ocupate cu numararea sarutarilor" asa ca nu-l bagara de
seama pe imparatul care se furisase in spatele lor.
- Ceeee...? striga acesta cand vazu ca fiica lui se saruta cu cel care-i pazea turma
de porci. ,i negru de suparare" ii alunga pe cei doi din imparatia sa. #iicei sale ii porunci
sa-l urmeze pe cel care i-l alesese soarta si nu se lasa induplecat de lacrimile ei. 0rintul
insa radea bucuros si o conduse pe fata" mandru nevoie mare" in camaruta lui.
- -f" doamne" ce nenorocita sunt5 plangea printesa.
0langea" plangea intruna" si singurul lucru la care se putea gandi acum era acela
ca odinioara il refuzase cu atata asprime pe printul cel frumos care o iubea atat si ca
de-acum va trebui sa traiasca pentru tot restul zilelor cu porcarul" intr-o cocina. 0rintesa"
imbracata in haine frumoase" statea asadar in fata cocinei si plangea" plangea si nu se
mai putea opri din plans. u stia sa gateasca" nu stia sa spele si nu stia macar sa
ingrijeasca porcii. Cum ar fi putut sa traiasca alaturi de acest pastoras" pe care ea il
credea singurul vinovat de toate necazurile ei. !ar ce sa vezi5 Cand deschise ochii sa-i
ceara socoteala celui care o amagise" il vazu pe porcar stand falnic in fata ei" in
vestminte de print. #ata era cat pe ce sa lesine" atat de mult se mira. !ar nu apuca sa-l
177
vada pe print decat pret de o clipa" caci de indata se facu nevazut. 0rintesa il cauta
peste tot" dar nu reusi nicicum sa-l gaseasca.
!upa zile grele de drumetie prin tinuturile invecinate" fata il zari pe print stand la
fereastra palatului sau. !e-abia atunci pricepu in sfarsit cine fusese de fapt porcarul
si-si dadu seama cat de nedreapta a fost atunci cand i-a raspuns cu atata ingamfare.
0rintul ii trase apoi luarea aminte ca aruncase darul pe care i-l trimisese ca semn al
iubirii lui B trandafirul si privighetoarea B dar ca se invoise apoi sa plateasca sute de
sarutari pe niste jucarii fara nici un pret. Apoi" luand-o de mana" printul o duse pana la
marginea imparatiei sale si o indruma indarat" la tatal ei" zicandu-i ca nu are nevoie de
o soata care nu pretuieste nici frumusetea nici intelepciunea. ,i iata cum fiica de
imparat si-a primit rasplata pentru lipsa ei de buna-crestere si de intelepciune.
178
PUIUL SI BOBOCUL
Bobocul de rata a spart gaoacea.
- %ata-ma" am iesit5 a strigat el.
- ,i eu5 a zis si 0uiul de gaina.
- +u merg sa ma plimb5 a spus Bobocul.
- ,i eu merg5 a zis 0uiul.
- +u am sa scurm o groapa5 sa laudat Bobocul.
- ,i eu5 a zis 0uiul.
- +u am gasit o rama5 a zis Bobocul.
- ,i eu am gasit5 a zis si 0uiul.
- Am prins un fluture5 a zis Bobocul.
- ,i eu am prins5 a strigat 0uiul.
- +u as vrea sa ma scald5 a zis Bobocul.
- ,i eu 5 a strigat 0uiul.
- +u inot5 s-a falit Bobocul.
- ,i eu inot5 a tipat 0uisorul.
- Ajutor555
Bobocul l-a tras din apa pe 0ui.
- +u ma duc sa ma scald5 a zis bobocul.
- +u insa" nu5 a raspuns 0uiul.
179
R
Ratusca cea urata
Mamica-&ata sedea rabdatoare pe oua. 'e tinea la cald pana ce aveau sa iasa
puii.
- Cand o sa vedem odata ratustele alea? o intreba prietena ei.
/amica-&ata zambi.
- !ureaza mult" raspunse ea. 0uii or sa iasa cand le-o fi sorocul.
!ar tocmai atunci" /amica-&ata auzi toc cioc cioc" iar apoi boc poc. u dupa
multa vreme" tot ciocanind cu ciocul si racaind in coaja" ratustele izbutira sa iasa din
oua. 0rivira in jur" clipind des din ochii lor mari nedeprinsi cu lumina stralucitoare de-
afara.
/amica-&ata ii cerceta fericita.
- Hei" buna" puiutii mei scumpi" le spuse ea.
&atustele galbioare macaiau zglobi cu glasciorul lor subtirel.
1ltima ratusca se caznea sa iasa din gaoace. %n cele din urma" se ivi la lumina" isi
intinse gatul lung si facu tare clonc.
/amica-&ata se uita cu luare aminte la ea.
1ltima ratusca era altfel decat celelalte. u era galbena" ci cenusie" si fiind mai
maricica parea cam neajutorata. %n loc sa ciripeasca" cloncanea.
- !umnezeule5 e:clama /amica-&ata. &atustele cele mici se uitara unele la altele
mirate. - bucata de gaoace atarna inca in capul ratustei mari" facand-o sa para tare
caraghioasa. &atustele cele mici se pusera pe chicotit.
%n scurt timp" incepura sa rada si celelalte oratanii din ograda. esuferitele de ele
se hlizeau si se strambau la ratusca cea urata.
- %ncetati cu rasul asta prostesc5 macai /amica-&ata" suparata. %si usui bobocii
afara din patul" indemnandu-i s-o ia la vale spre o fasie de balta.
Acolo" ratustele ei au inotat pentru intaia oara" plutind ca niste dopuri mititele si
stropind pline de veselie in jur.
ici nu plecase bine mama lor" ca ratustele cele mici se si intoarsera spre cea
mare.
- u esti de-a noastra5 sasai una dintre ele.
180
- +sti ratusca cea urata" piui alta.
/amica-&ata iesi din balta. Celelalte oratanii din ograda isi bateau joc de ratusca
cea urata.
Amarata" aceasta se cuibari sub aripa maica-sii.
- u va e rusine" macai" suparata" /amica-&ata" sa va legati asa de-o biata
ratusca neajutorata. 'asati-o in pace5
umai ca taraboiul se inteti" in galceava amestecandu-se acum curcanul" rate
felurite si pui de gaina.
- ,a plece de-aici5 urlau toti" care cloncaind" care cotcodacind sau macaind. ici
macar mama ei n-o mai putea ocroti pe ratusca cea urata.
&atusca cea urata gasi o deschizatura in zidul ce despartea curtea de pajiste si-o
lua la fuga pe pajiste in jos. 0asarile galagioase se tinura dupa ea o scurta bucata de
vreme. Apoi" glasurile lor infuriate se pierdura undeva in urma" iar ratusca o zbughi
glont pe sub gard" nimerind cu pasi impleticiti" drept in padure.
&atusca cea urata era tare speriata. !oar nu era vina ei daca nu semana cu
celelalte5 %n scurt timp" baga de seama ca in padure se facea din ce in ce mai intuneric
si mai frig.
- -am incotro5 )rebuie sa-mi port singura de grija" zise ea.
,ub un copac urias" isi facu un cuib si-l umplu cu iarba8 si petrecu astfel prima noapte
lunga de singuratate" incercand sa nu se mai gandeasca la penele moi ale mamei si la
ochii ei blanzi.
&atusca cea urata se trezi dardaind de frig. ,e simtea parasita" ii era foame si ii
pierise tot curajul. %ncepu sa planga.
- Hei" buna" ii spuse un soarece-de-camp" care venise sa vada cine hohotea cu-
atata amar.
- +u sunt )im" iar el e )om. Ce cauti aici de una singura?
,i-atunci ratusca le spuse blanzilor soareci trista ei poveste.
- Ce-ar fi sa te imprietenesti cu flacaul acela" ii sugera )om" aratand spre batlanul
din balta de-alaturi.
- 0ai" sa-ncerc" raspunse sovaielnic ratusca cea urata. ,i" tipa-tipa leganat" o lua
spre marginea baltii.
umai ca batlanul nu era nicidecum prietenos. Avea niste piciore atat de lungi
incat" ridicandu-se" umbra lui se asternu amenintator peste ratusca" facand-o sa se
intoarca si s-o ia la fuga.
- )i-ar prinde bine sa fii cu cei de-un neam cu tine" zise )im. +l si )om o imboldira
pe ratusca spre ratele dintr-o balta din apropiere.
!ar cand ratusca se apropie" ratele straine nu se purtara nici ele mai frumos.
&atustele se strambau la ea" iar rata mare o stropi" macaind 70leaca de-aici57
0e ratusca o podidisera lacrimile" cand un caine tisni prin lastaris.
- + cainele vanatorului5 ,triga )om. Hai s-o intindem de-aici5
181
- Asteptati-ma si pe mine5 /acai ratusca. ,i-o lua la fuga dupa prietenii ei"
miscandu-si piciorusele cit putea ea de repede" ca sa se puna la adapost.
- Hait5 Am scapat ca prin urechile acului" spuse )im" cand au fost siguri ca dulaul
nu se mai tinea dupa ei.
- %a te uita5 +:clama )om. - ferma5 /ica noastra prietena n-are de ce se teme aici.
&atusca privi spre casuta prietenoasa din poenita.
,oarecii o imbiara pe ratusca sa se apropie de usa casei. Cand iesi afara sa
mulga vaca" nevasta fermierului o vazu acolo si se apleca spre ea4
- )e-ai ratacit? - intreba ea" duios. ,ub privirile soarecilor" o lua in palma si intra
cu ea in casa.
%nauntru" pisica tarancii o primi cu un mieunat afectuos. !in ceaunul atarnat
deasupra focului venea un miros imbietor. Cand isi dadu seama cat ii era de foame"
ratusca uita de frica. $oli farfuria cu mancare pe care i-o pusese in fata femeia aceea
cumsecade" dupa care" multumita" se vari sa doarma intr-un cos.
&atustei ii pria dragostea cu care o inconjurau femeia si pisica ei. %nsa" pe masura
ce treceau zilele si saptamanile" incepu sa nu-i mai placa in casuta. )anjea sa inoate pe
apa si sa simta cum vantul ii zburleste penele. %i era dor de prietenii ei soarecii" care mai
veneau uneori sa se uite la ea pe fereastra.
%ntr-o buna zi" cand nevasta fermierului deschisese usa" ratusca se napusti afara.
Cei trei prieteni o luara la fuga pe pajiste.
&atusca si soarecii isi petrecura vara pe malul lacului" jucandu-se leapsa si de-a
baba oarba. Cuand" veni insa toamna" iar din cauza vremii racoroase si vantoase
ratusca nu se mai simtea bine. %ntr-o buna zi" vazu niste pasari albe si frumoase
zburand spre sud" si tare si-ar fi dorit sa plece si ea cu ele. umai ca nu stia inca sa
zboare" asa ca ratusca si soarecii pornira in cautarea unui loc unde sa-si petreaca iarna
la adapost.
%arna veni insa brusc" intr-o noapte" o data cu ninsoarea" iar dimineata vazduhul
rasuna de rasetele celor trei care se dadeau de-a dura pe derdelus si isi scuturau pe ei
zapada din copaci. 0adurea si pajistea erau frumoase in straiele lor dalbe" numai ca
ceva mai tarziu in acea zi" cand se lasa un ger naprasnic" iarna nu li se mai paru la fel
de placuta.
Cu vremea geroasa veni si viscolul" care o lua pe ratusca prin surprindere.
!espartita de prietenii ei" se rataci" abia mai razbind prin nameti.
%n cele din urma" ratusca zari un hambar" numai ca era atat de inghetata si de
istovita" incat se prabusi in zapada. ,i-ar fi degerat cu totul" daca n-ar fi gasit-o prietenii
ei.
- ,a chemam rapid niste ajutoare" zise )om. !a fuga repede si adu-i incoace pe
soriceii din hambar.
)im se tari prin troiene pana la hambar" si nu trecu mult ca se si intoarse de-acolo
cu ajutoare.
182
,oarecii se opintira" tragand si impingand ratusca prin zapada" pana ce izbutira s-o
bage in hambar.
'ui )im si lui )om le era teama ca nu cumva prietena lor sa nu se mai trezeasca
niciodata. %i facura un cuib din paie si se ghemuira strans langa ea" veghind-o cat a fost
noaptea de lunga.
Ce se mai bucurara soriceii dimineata cand vazura ca ratusca se trezeste. Apoi"
ratusca asculta povestea soarecilor4 cum o salvasera din ger si viscol si o adusesera
aici" in hambar.
- icicand nu s-a pomenit ca o rata alba sa aiba niste prieteni mai buni" le spuse
ratusca lui )im si )om. 2a multumesc si voua la fel" mai adauga ea catre soriceii din
hambar.
0rietenii hotarara sa-si petreaca restul iernii in hambar. 'e treceau zilele jucandu-
se si cantand.
Cand veni primavara" ratusca" )im si )om gasira de cuviinta sa se intoarca la
casele lor de langa lac. 'e multumira soriceilor din hambar pentru ajutor si pentru
prietenia pe care le-o aratasera" dupa care pornira pe pajiste" facandu-le cu mana in
semn de ramas bun.
Cand cei trei prieteni se strecurarara pe sub gardul de la marginea fermei" ratusca
cea urata incepu dintr-o data sa planga.
- Ce s-a intamplat? - intreba )om.
&atusca isi amintise de pasarile mari si gratioase pe care le vazuse in toamna"
zburand spre sud. )oata iarna o obsedase frumusetea lor. Cand le povesti soarecilor"
acestia incercara s-o inveseleasca4
- Acelea erau lebede" spuse )im. Azi-maine" trebuie sa se intoarca. ,unt convins
ca te vor primi alaturi de ele.
)ocmai in acel moment" auzira un cloncanit venit de sus si" ridicand ochii" vazura
lebedele rotindu-se deasupra lacului. ,plendidele fapturi se lasara in jos pe apa.
- 2ino incoace5 ii striga )im ratustei. Hai sa-ti arat ceva5
&atusca veni langa soareci la marginea apei. ,imtea ca i se taie rasuflarea.
'ebedele cele albe o studiau. &atusca cea sfioasa era convinsa ca lebedele n-aveau s-
o primeasca printre ele.
- !oamne sfinte" ia uita-te la chipul tau reflectat in apa5 e:clama )im.
&atusca isi intinse gatul lung ca sa priveasca luciul apei linistite. ,uprafata
sticloasa a apei era o oglinda perfecta" iar imaginea pe care o vazu acolo nu infatisa
nicidecum o ratusca urata" ci o preafrumoasa lebada5
!intr-o data" isi dadu seama de ce locul ei nu fusese niciodata printre rate4 se
nascuse lebada. Coplesita de aceasta descoperire" nici nu observa ca" intre timp"
soarecii i se cocotasera in spinare. 2aslind din labe prin apa" porni repede sa le salute
pe lebede" cu inima saltandu-i in piept de emotie.
183
Celelalte lebede se holbau umite vazand-o cum se apropia" iar ratusca cea urata
se astepta la tot raul din lume. !ar lebedele se apucara sa-i ciuguleasca penele cu
pliscul" in semn ca o acceptau ca fiind dintr-un neam cu ele. imeni nu era mai fericit in
acel moment decat soricecii cei credinciosi si ratusca odinioara urata care se
preschimbase in cea mai frumoasa lebada din cate au fost vreodata.
184
ROI DIF#RI#
Era undeva o buturuga veche" si pe buturuga o casuta. %n acea casuta locuiau
/usculita" Broscuta" Ariciul si cocoselul-creasta de aur.
-data" au plecat cu totii in padure dupa flori si ciuperci" dupa lemne si fructe. Au
mers ei prin padure cat au mers si au dat intr-o poiana. Acolo4 o caruta goala. $oala-
goala" dar si neobijnuita - toate rotile sunt diferite4 o roata este foarte mica" alta - ceva
mai mare" a treia - de o marime mijlocie" iar a patra - o roata cat toate zilele.
,e vede treaba ca de mult sta caruta acolo" de vreme ce cresc ciupercile sub ea.
,tau locului /usculita" Broscuta" Ariciulsi Cocoselul" privesc si se minuneaza. !ar
iatadintr-un tufis sare un %epure si rade.
- A ta e caruta? - il intrebara pe iepure.
- u" este caruta 1rsului. +l a lucrat la ea" dar n-a terminat-o si a lasat-o. ,i de
atunci sta aici.
- Haideti sa luam caruta acasa la noi" - a zis Ariciul.%n gospodarie prinde bine.
- Hai5 - au raspuns ceilalti.- Au inceput sa impinga caruta" dar chip s-o urnesti din
loc 4 rotile sunt de marimi diferite. Au inpins" au tot impins" degeaba5 Caruta se rasucea
la dreapta" ba se lasa la stanga. %ar drumuleste prost - cand gropi" cand musuroaie.
%epurele radea in hohote" se prapadea de ras4
- Cui sa-i faca trebuinta o asemenea caruta care nu-i buna de nimic5?
Au obosit cu totii" dar nici s-o lase nu se-ndura - in gospodarie prinde ea bine la
ceva. )ot Ariciul a descoperit solutia4
- Hai sa luam fiecare cate o roata.
- Hai5 Au scos rotile si le-audus de-a dura pana acasa4 /usculita - rotita cea mica"
Ariciul pe cea mai marisoara" Broscuta - pe cea mijlocie...iar Cocosul" cocotatpe roata
cea mai mare" o rostogoleste cu picioarele" bate din aripi si striga4
- Cu-cu-ri-gu-u5 %epurasul rade4
- Ce ciudati sunt" sa duca acasa roti diferite5
%n vremea asta" /usculita" ariciul" Broscuta si Cocoselul au ajuns acasa si se
chibziesc ce sa faca cu ele.
- +u stiu ce sa fac5 - a spus /usculita si luand rotita cea mai mica a facut din ea o
furca de tors.
,i Ariciul s-a dumirit4din doua bete" prinse cu mestesug la roata lui" a iesit o roaba.
- ,i eu m-am gandit la ceva - a spus Broscuta8 a meste rit ce-a mesterit si iata o
roata" ceva mai mare" la fantana. Acum este mai usor de scos apa. %ar cocoselul a
coborat roata mare in rau" a mesterit pietrele si a construit o moara.
)oate rotile au prins bine la ceva in gospodarie8/usculita toarce lana" Broscuta
cara apa de la fantana si uda grdina de zarzavat" Ariciul aduce cu roaba" din padure"
ciuperci si fructe" cara lemne. %ar cocoselul macina faina.
185
-data a trecut pe la ei %epurasul" sa-i intrebe de sanatate. '-au primit ca pe un
oaspete drag8 /usculita i-a impletit manusi" Broscuta l-a ospatat cu morcovi din
gradina" Ariciul- cu ciuperci si fructe" iar cocoselul - cu placinte si branzoaice. %epurasul
s-a rusinat4
- %ertati-ma - le spuse el. Am ras de voi" dar acum inteleg ca in maini pricepute si
rotile diferite devin folositoare.
186
S
SAR#A IN BUCA#
A fost o data un imparat" care avea trei fete pe care le iubea foarte mult. /ai ales
de cand i-a murit sotia" se ocupa mult de educatia fetelor si le indelpinea orice dorinta.
'e-a cumparat fetelor cele mai frumoase rochii" cele mai scumpe bijuterii si cele
mai minunate carti. 'a randul lor fetele il indrageau nespus pe tatal lor.
%ntr-o zi imparatul a intrebat-o pe fata cea mare" cat de mult il iubeste.
-)e iubesc ca mierea. - raspunse fata.
)atal a fost multumit de raspuns si a intrebat-o si pe fata cea mijlocie.
- +u te iubesc ca zaharul. - raspunse aceasta.
%mparatul era de-a dreptul induiosat de atata iubire.
Atunci a intrebat-o pe fata cea mica4
- ,i tu fetito" cat de mult ma iubesti?
- +u te iubesc ca sarea in bucate" tata - raspunse mezina.
,urorile ei au inceput sa rada de ea si imparatul s-a infuriat.
- Ce fel de raspuns este acesta. ,a pleci din casa mea5
#ata nu a fost lasata sa dea nici o e:plicatie si a fost alungata. ,urorile si-au batut
joc de prostia ei si s-au bucurat ca pleaca" fiindca tot nu prea o aveau la inima. /ezina
s-a imbracat in niste haine simple si a plecat mahnita" cu lacrimi in ochi.
!upa o cale lunga a ajuns la palatul unui alt imparat si s-a angajat servitoare. +ra
atat de harnica si de priceputa" incat toata lumea a ajuns sa o indrageasca. ,tia sa
pregateasca bucate alese si facea curatenie luna. %mparateasa a auzit de servitoarea
cea isteata si a chemat-o la dansa. !upa ce au vorbit ele putin" au devenit nedespartite.
#ata nu mai trebuia sa munceasca la bucatarie" statea numai cu imparateasa"
brodand sau pictand si tot ceea ce facea era neasemuit de frumos.
%mparatul a trebuit sa plece la razboi" luandu-l cu el si pe fiul sau. 0rintul a fost
ranit" iar imparatul si imparateasa erau foarte necajiti. %mparateasa nu s-a miscat zi si
noapte de langa patul bolnavului" iar fata de imparat statea si ea cu dansii. '-a ingrijit
foarte bine pe baiat" simpla atingere a mainii sale delicate alina orice durere.
Cand s-a inzdravenit" printul a mers la imparateasa si i-a spus ca vrea sa se
insoare. %mparateasa s-a bucurat si l-a intrebat daca vrea sa se insoare cu cine anume.
0rintul i-a spus ca vrea sa se insoare cu servitoarea care l-a ingrijit cand era bolnav" ca
alta fata mai frumoasa si mai cuminte nu cunoaste. %mparateasa la inceput nu a fost de
187
acord" vrand pentru fiul sau o mireasa de sange nobil" dar pana la urma printul a
convins-o. %mpreuna nu le-a fost greu sa-l convinga si pe imparat si au si fi:at data
nuntii.
)anara mireasa i-a rugat pe viitorii socri sa-l invite si pe un anume imparat" dar nu
a marturisit ca acesta este tatal ei. A venit si ziua mult asteptata a cununiei. #ata a
pregatit separat bucatile pentru tatal sau si a dat porunca unui slujitor sa i le duca
personal si nu cumva sa ajunga din greseala la vreun alt oaspete.
%mparatul de cum a sosit s-a tot uitat la frumoasa mireasa si i se strangea inima
gandindu-se ce mult seamana cu fata lui" pe care nu a mai vazut-o de foarte mult timp.
Cand au aparut pe masa bucatele imbietoare toti mancau cu pofta" numai
imparatul" tatal fetei inghitea cu greu cate ceva ce i se paru rau si fara nici un gust. A
intrebat in dreapta si in stanga" daca e buna mancarea si toti au raspuns ca sunt cele
mai delicioase bucate pe care le-au gustat vreodata. A luat si el de la vecini un pic cu
furculita si s-a convins ca intr-adevar erau foarte bune.
0ana la urma nu a mai putut rabda si s-a ridicat in picioare" acuzandu-l pe
imparatul gazda ca isi bate joc de dansul. Acesta a chemat bucatarii" ca sa-i
pedepseasca pe cel care a facut pozna atunci mireasa a recunoscut ca ea a gatit
pentru tatal sau doar cu miere si zahar si chiar si in solnita a turnat zaharul praf"
sustinand ca imparatul prefera mierea si zaharul in locul sarii.
)atal si-a recunoscut greseala si a imbratisat-o cu drag pe fata pe care a crezut-o
pierduta. %ar celalalt imparat s-a bucurat ce nora vrednica si desteapta are" si mai e si
fiica de imparat pe deasupra.
S#MIN# IN UR#C$I
188
Pentru ca mama este la spital" matusa Cristina a venit sa dea o mana de ajutor in
gospodarie. /atusa Cristina este o persoana sprintena care nu face multe fasoane. !e
acest fapt si-au dat seama repede si cei doi baieti4 &adu care merge deja la scoala si
micul /ihai. Acesta din urma pierde deseori timpul. Cu apa pentru spalat este" de cele
mai multe ori" foarte econom. /atusa Cristina a descoperit asta chiar din prima seara
cand a gasit murdarie in urechile lui /ihai. +a striga 4 7 !oamne !umnezeule 5 Aici pot fi
semanati morcovi5 %n timpul noptii iti vor creste din urechi smocuri verzi57. ,i il freca atat
de puternic" cu apa si sapun" incat urechile lui /ihai devenira rosii si fierbinti.
Cand /ihai se trezi a doua zi dimineata" gasi pe perna sa o floare de talpa-gastii
pe care i-o arata lui &adu. Acesta zambi si spuse cu fatarnicie4
- !a" probabil asta ti-a crescut din ureche in timpul noptii. ,i apoi s-a rupt cand
te-ai intors pe cealalta parte5
- !ar matusa Cristina mi-a frecat doar atat de tare urechile5 - striga /ihai.
- 0oate ca totusi jos de tot a mai ramas ceva - isi da &adu cu parerea.
Bineinteles ca &adu a pus o floricica pe perna5 ,i /ihai banuieste asta. %nsa
floarea nu spune nimic. ,i" deoarece /ihai nu este pe deplin sigur ca nu a rasarit totusi
din urechea sa" acum el se spala zilnic in urechi...
SOACRA CU R#I NURORI
189
Era odata o baba care avea trei feciori nalti ca niste brazi si tari de vartute" dar
slabi de minte.
- razasie destul de mare" casa batraneasca cu toata pojijia ei" o vie cu livada
frumoasa" vite si multe paseri alcatuiau gospodaria babei. 0e langa acestea mai avea
stranse si paralute albe pentru zile negre" caci lega paraua cu zece noduri si tremura
dupa bani.
0entru a nu razleti feciorii de langa sine" mai dura inca doua case alaturate" una la
dreapta si alta de-a stanga celei batranesti. !ar tot atunci lua hotarare nestramutata a
tine feciorii si viitoare nurori pe langa sine - in casa batraneasca - si a nu orandui nimic
pentru imparteala pana aproape de moartea sa. Asa facu" si-i radea inima babei" de
bucurie" cand gandea cat de fericita are sa fie" ajutata de feciori si mangaiata de
viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea in sine4 72oi priveghea nurorile" le-oi pune la
lucru" le-oi struni si nu le-oi lasa nici un pas a iesi din casa" in lipsa feciorilor mei. ,i
barbatu-meu - !umnezeu sa-l ierte5 - nu s-a putut plange ca l-am inselat" sau i-am risipit
casa6 desi cateodata erau banuiele6si ma probozea6 dar acum s-au trecut toate57.
)ustrei feciorii babei umblau in carausie si castigau multi bani. Celui mai mare ii
venea vremea de insurat si baba" simtind asta umbla valvartej sa-i gaseasca mireasa8 si
in cinci-sase sate" abie-abie putu nimeri una dupa placul ei4 nu prea tanara" nalta si
uscativa" insa robace si supusa. #eciorul nu iesi din hotararea maica-sa" nunta se facu
si baba isi lua camesa de soacra" ba inca netaiata la gura" care inseamna ca soacra
trebuie sa fie cu gura mare si sa tot carteasca de toate cele.
!upa ce s-a sfarsit nunta" feciorii s-au dus in treba lor" iar nora ramase cu soacra.
Chiar in acea zi" catra sara" baba incepu sa-i puie la cale viata nurori-sa. 0entru baba
sita noua nu mai avea loc in cui. 7!e ce mi-am facut cleste? Ca sa nu ma ard7 zicea ea.
Apoi se suie in pod si scoboara de acolo un stiubei cu pene ramase de la raposata
soacra-sa" niste chite de canepa si vreo doua dimerlii de pasat.
- %ata ce-am gandit eu" noro" ca poti lucra noptile. 0iua-i in casoaia de alature"
fusele in oboroc sub pat" iar furca dupa horn. Cand te-i satura de strujit pene" vei pisa
malai si cand a veni barbata-tu de la drum" vom face plachie cu costite de porc de cele
afumate" din pod" si" !oamne" bine vom manca5 Acum deodata pana te-i mai odihni" ie
furca in brau si pana mani dimineata sa gatesti fuioarele aceste de tors" penele de
strujit si malaiul de pisat. +u ma las putin" ca mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta
voastra. !ar tu sa stii ca eu dorm iepureste8 si pe langa isti doi ochi mai am unul la
ceafa care sede pururea deschis si cu care vad si noaptea si ziua tot ce se face prin
casa. Ai inteles ce ti-am spus?
- !a" mamuca. umai ceva de mancare6
- !e mancare? - ceapa" un usturoi" s-o bucata de mamaliga rece din polita" sunt
destul pentru o nevasta tanara ca tine6'apte" branza" unt si oua de am putea sclipui
190
sa ducem in targ ca sa facem ceva parale8 caci casa s-a mai ingreuiat cu un mancau si
eu nu vrea sa-mi pierd comandul.
Apoi" cand insera" baba se culca pe pat" cu fata la perete" ca n-o supere lumina
de la opait" mai dand a intelege nurori-sa ca are s-o privigheze8 dar somnul o cuprinse
indata si habar n-avea de ce face nora-sa. 0e cand soacra horaia" dormind dusa"
blajina nora migaia prin casa" acus la strujit pene" acus la imbala tortul" acus pisa
malaiul si-l vantura de buc. ,i daca +nachi se punea pe gene-i" ea indata lua apa rece
si-si spala fata" ca nu cumva s-o vada neadormita soacra si sa-i banuiasca. Asa se
munci biata nora pana dupa miezul noptii" dar spre ziua somnul o dobori si adormi si ea
intre pene" caiere" fuse cu tort si bucul de malai.
Baba care se culcase odata cu gainile" se scula cu noaptea-n cap si incepu a tranti
si-a plesni prin casa" incat biata nora care de-abia atipise" de voie" de nevoie" trebui sa
se scoale" sa sarute mana soacrei si sa-i arate ce-a lucrat. %ncet-incet nora s-a dat pe
brazda si baba era multumita cu alegerea ce-a facut.
0este cateva zile carausii sosesc" si tanara nevasta" vazandu-si barbatelul" mai
uita din cele nacazuri5
u trece mult timp si baba pune la cale si pe feciorul cel mijlociu si-si ie un suflet
de nora intocmai dupa chipul si asemanarea celei dintai" cu deosebire numai ca
aceasta era mai in varsta si ceva incrucisata" dar foc de harnica.
!upa nunta" feciorii se duc iarasi in carausie" si nurorile raman cu soacra acasa.
!upa obicei ea le da de lucru cu masura si cum se insereaza se culca" spuind nurorilor
sa fie harnice si dandu-le de grija ca nu cumva sa adoarma" ca le vede ochiul cel
neadormit.
ora cea mai mare talmaci apoi celeilalte despre ochiul soacra-sa cel
atoatevazator" si asa una pe alta se indemnau la treaba si lucru iesea garla din mainile
lor. %ara soacra huzurea de bine.
!ar binele" cateodata" asteapta si rau. u trece tocmai mult si vine si vremea de
insurat a feciorului celui mic. Baba insa voia cu orice chip sa aiba o troita nedespartita
de nurori6 !e aceea si chitise una de mai inainte. !ar nu-i tocmai cum se chiteste" ci-i
si cum se nimereste. %ntr-o buna dimineata" feciorul mamei ii si aduce o nora pe
cuptioriu. Baba se scarmana de cap" da la deal" da la vale" dar n-are ce face si" de voie"
de nevoie" nunta s-a facut" si pace buna5
!upa nunta" barbatii din nou se duc in treaba lor" si nurorile raman iar cu soacra
acasa. Baba iarasi le da de lucru cu masura " si cum vine seara" se culca dupa obicei.
Cele doua nurori vazand pe cea mai tanara codindu-se la treaba ii zic4
- !a nu te tot codi" ca mamuca ne vede.
- Cum? +u vad ca doarme. Ce fel de treaba e aceasta? oi sa lucram si ea sa
doarma?
191
- u cauta ca horaieste - zise cea mijlocie - mamuca are la ceafa un ochi
neadormit" cu care vede tot ce facem" s-apoi tu nu stii cine-i mamuca" n-ai mancat
niciodata moartea ei.
- 'a ceafa?62ede toate?6 -am mancat moartea ei?6 Bine ca mi-am adus
aminte. !ar ce mancam noi" fetelor hai?
- %a" rabdari prajite" draga cumnatica6 %ar daca esti flamanda" ie si tu o bucata de
mamaliga din coltar si cu niste ceapa si mananca.
- Ceapa cu mamaliga? !-apoi neam de neamul meu n-a mancat asa bucata. !a
slanina nu-i in pod? 1nt nu-i? -ua nu-s?
- Ba sunt de toate - zisera cele doua - dar sunt ale mamucai.
- +u cred ca tot ce-i al mamucai e s-al nostru" si ce-i al nostru e s-al ei. #etelor hai5
s-a trecut de saga. 2oi lucrati" ca eu ma duc sa pregatesc ceva de-ale mancarii" stii
cole" ceva mai omeneste" s-acus va chem si pe voi.
- !oamne" ce vorba ti-a iesit din gura5 zisera cele doua. 2rei sa ne aprindem paie
in cap? ,a ne svarla baba in drum?
- 'as daca v-a durea capul. Cand v-a intreba pe voi" sa dati vina pe mine si sa
lasati sa vorbesc eu pentru toate.
- Apoi dar6 da56fa cum stii" numai sa nu ne bagi si pe noi in belea.
- Hai fetelor" taceti" gura sa va merga8 ca nu-i buna pacea si mi-i draga galceava.
,i iese cantand4
2ai saracu omu prost"
Bun odor la cas-a fost5
u trece nici un ceas la mijloc" s-un cuptior de placinte" cativa pui parliti in frigare
si prajiti in unt" o strachinoaie de branza cu smantana si mamaliguta erau gata. Apoi
iute chema si pe cecelalte doua in bordei si se pun la masa cu toatele.
- Hai" fetelor" de mancati bine si pe !omnul laudati" ca eu ma rapad in crama
s-aduc s-un cofael de vin" ca sa mearga placintele aceste mai bine pe gat.
!upa ce au mancat s-au baut" le-a venit a canta" ca rusului din gura garliciului4
,oacra" soacra" poama acra5
!e te-ai coace cat te-ai coace"
!ulce tot nu te-i mai face6
!e te-ai coace toata toamna"
+sti mai acra decat coarna8
!e te-ai coace-un an sau vara"
)ot esti acra si amara5
%esi afara
Ca o para"
%ntri-n casa
Ca o coasa"
,ezi in unghi
192
Ca un junghi.
,i-au mancat" s-au baut" s-au cantat" pana au adormit cu toate pe loc.
Cand s-a trezit baba in zori de ziua" ia nurori daca ai de unde. %ese afara sparieta"
da incolo" da pe dincolo" si cand intra in bordei" ce sa vada? Bietele nurori jaleau pe
soacra-sa6 0ene imprastiate pe jos" farmaturi" blide aruncate in toate partile" cofaielul
de vin rasturnat - ticalosie mare56
- !a ce-i acolo? striga baba inspaimantata.
urorile atunci sar ca arse in picioare si cele mari incep a tremura ca varga" de
frica" si lasa capul in jos de rusine. %ar cea cu pricina raspunse4
- !a bine" mamuca" nu stii c-au venit tatuca si cu mamuca si le-am facut de
mancare" si le-am scos un cofaiel de vin" si de aceea ne-am chefaluit si noi oleaca?
%aca" chiar mai dineoarea s-au dus.
- ,i m-au vazut cuscrii cum dormeam?
- !-apoi cum sa nu te vada" mamuca?
- ,-apoi de ce nu m-ati sculat? /anca-v-ar ciuma sa va manance5
- !-apoi da" mamuca" fetele acestea au spus ca dumneata vezi tot" si de aceea
am gandit ca esti manioasa pe tatuca si pe mamuca" de nu te scoli. ,i ei erau asa de
mahniti" de mai nu le-a ticnit mancarea.
+i lasa" ticaloaselor" ca v-oi dobzala eu de-acu-nainte.
,i de atunci nurorile n-au mai avut zi buna in casa cu baba. Cand isi aducea
aminte de puicile cele nadolence si boghete" de vinisorul din crama" de rasipa ce s-a
facut cu munca ei" si c-au vazut-o cuscrii dormind asa lafaiata" cum era" crapa de ciuda
si rodea in nurori" cum roade cariul in lemn.
,e lehametisisara pana si cele doua de gura cea rea a babei8 si cea mai tanara
gasi acum un prilej sa-i faca pe obraz si sa oranduiasca totodata si mostenirea babei
prin o diata nemaipomenita pana atunci" si iata cum4
- Cumnatelor" zise ea intr-o buna zi" cand se aflau singure in vie8 nu putem trai in
casa aceasta" de n-om face toate chipurile sa scapam de harca de baba.
- +i cum?
- ,a faceti cum v-oi invata eu si habar sa n-aveti.
- Ce sa facem? intreba cea mai mare.
- %ata sa dam busta in casa la baba" si tu s-o iei de canepa dracului si s-o traznesti
cu capul de peretele de rasarit" cat ii putea8 tot asa sa faci si tu cu capul babei de
paretele cel despre apus8 s-apoi" ce i-oi face si eu" veti vedea voi.
- !-apoi cand or veni ai nostri?
- Atunci voi sa va faceti moarte in papusoi" sa nu spuneti nici laie" nici balaie. -i
vorbi eu cu dansii" si las daca va fi ceva.
,e indupleca si cele doua" intrara cu toate in casa" luara pe baba de par" s-o izbira
cu capul de pareti" pana i-l dogira. Apoi cea tanara" fiind mai sugubeata de cat cele
doua" tranteste baba in mijlocul casei s-o framanta cu picioarele" s-o ghigoseste ca pe
193
dansa8 apoi ii scoate limba afara" i-o strapunge cu acul si i-o presura cu sare si cu
piperiu" asa ca limba indata se umfla si biata soacra nu mai putu zice nici carc5 ,i slaba
si stalcita cum era" cazu la pat bolnava de moarte. Apoi nurorile" dupa sfatuirea celei cu
pricina asezara baba intr-un asternut curat" ca sa-si mai aduca aminte de cand era
mireasa" si dupa aceea incepura a scoate din lada babei valuri de panza" a-si da ghiont
una alteia si a vorbi despre starlici" toiag" nasalie" poduri" paraua din mana mortului"
despre gainile ori oaia de dat peste groapa" despre strigoi si cate alte nazdravanii
infioratoare" incat numai acestea erau de ajuns" ba si de intrecut" s-o vare pe biata baba
in groapa.
%ata fericirea visata de mai inainte cum s-a implinit5
0e cand se petreceau aceste" iaca s-aud scartaind niste cara4 barbatii veneau.
evestele lor le ies in intru intampinare" si dupa sfatuirea celei mai tinere" de la poarta
s-arunca la gatul barbatilor si incep a-i lua cu vorba si a-i desmierda" care de care mai
magulitor.
- !a ce face mamuca? intrebara totii deodata cand dejugau boii.
- /amuca-le lua cea mai tanara vorba din gura - mamuca nu face bine" ce face8
are de gand sa ne lase sanatate" sarmana.
- Cum? zisera barbatii inspaimantati" scapand rasteiele din mana.
- Cum? %a sunt vreo cinci-sase zile de cand a fost sa se duca vietii la suhat si un
cuvant rau pesemne a dat peste dansa" sarmana56 %elele i-au luat gura si picioarele.
#iii se rapad atunci cu totii in casa la patul mane-sa" dar biata baba era umflata cat
o butie si nici nu putea blegi macar din gura. ,imtirea insa nu si-o pierduse de tot" si
vazandu-i" isi misca mana si arata la nora cea mai mare si la paretele despre rasarit"
apoi arata pe cea mijlocie si la paretele despre apus" pe urma pe cea tanara si jos in
mijlocul casei. !upa aceea de-abia putu duce mana la gura si cazu intr-un lesin grozav.
)oti plangeau si nu puteau dumeri despre semnele ce le face mama lor. Atunci
nora cea tanara zise" prefacandu-se ca plange si ea4
- !a nu intelegeti ce vrea mamuca?
- u" zisera ei.
- Biata mamuca lasa cu limba de moarte ca fratele cel mare sa ieie locul si casa
cea despre rasarit8 cel mijlociu cea despre apus8 iar noi" ca mezini ce suntem" sa
ramanem in casa batraneasca.
- Ce bine mai zici tu" nevasta" raspunse barbatu-sau.
Atunci ceilalti nemaiavand incotro sovai" diata ramase buna facuta.
Baba muri chiar in acea zi si nurorile" despletite" o boceau de vuia satul. Apoi
peste doua zile o ingropara cu cinste mare si toate femeile din sat si de prin meleagurile
vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori si ziceau47 #erice de dansa c-a murit" ca
stiu ca are cine o boci57.
194
SOLDA#LUL D# PLUMB
A fost odata ca niciodata" ca de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit6
Au fost odata douazeci si cinci de soldati de plumb. )oti erau frati pentru ca au fost
turnati din aceeasi oala de plumb. ,tateau in picoare" sprijinindu-si pustile cu baionetele
pe umeri" cu capetele semete" purtand frumoase uniforme rosii cu albastru. 0rimul lucru
pe care l-au auzit soldatii dupa ce a fost dat jos capacul de pe cutia in care se aflau" a
fost vocea unui baietel care ii primise in dar de ziua lui de nastere4
- ,oldati de plumb5
Baietelul ii scoase din cutie si-i aseza pe masa" unul cate unul. )oti erau la fel" cu
e:ceptia unuia" care avea un singur picior. Cu toate acestea" statea tot atat de neclintit
ca si ceilalti care aveau @ picioare. 0e masa mai erau si alte jucarii" dar cea mai
frumoasa dintre ele era o cetate de carton. 0rin ferestrele mititele puteai sa zaresti
incaperile din interior. ,antul cetatii era inconjurat de copaci. Acest sant era propriu-zis
o oglinda pe luciul careia inotau lebede. !ar cea mai atragatoare aparitie era o tanara
dansatoare care statea in porta cetatii. +a era facuta tot din carton. 0urta o rochie de
balet" iar in jurul gatului avea o panglica subtire albastra" impodobita cu paiete
stralucitoare ca insasi fata dansatoarei. +a avea bratul ridicat deasupra capului" iar un
picior era ridicat atat de sus incat soldatelul de plumb credea ca si dansatoarea are un
singur picior" e:act ca si el.
- +a ar fi pentru mine sotia ideala" soldatul de plumb" apoi zise suspinand4
- -h5 !ar cat este de eleganta si in ce palat minunat traieste" pe cand eu traiesc
intr-o cutie" alaturi de @4 de soldati5 +i" dar nu-i nimic am sa incerc totusi s-o cunosc. %n
seara aceea ceilalti soldati de plumb au fost pusi la locul lor in cutie" iar membrii familiei
s-au dus si ei la culcare. ,oldatelul de plumb se ascunse in spatele unei cutii de lemn.
Cand ceasul batu miezul noptii" se auzi un clinchet5 Capacul cutiei de lemn se deschise
brusc si o figurina pe arcuri" cu fata hada si rea tasni din ea4
- ,oldatoiule" nu te mai holba la dansatoarea aceea" mai bine vezi-ti de treburile
tale5
!ar soldatul de plumb se facu ca nu-l aude.
- Asteapta numai" asteapta5 ,i vei vedea ce se va intampla maine5 ,puse din nou
figurina cea hada.
A doua zi dimineta dupa ce copii s-au trezit" au asezat soldateii de plumb pe
pervazul ferestrei. !ar" din cauza curentului" fereastra s-a deschis brusc si soldatelul
infirm a cazut cu capul in jos" pe trotuar" de la etajul al N-lea. Baietelul si unul dintre
servitori au coborat sa-l caute pe soldatel" dar nu l-au gasit. %ncepu o ploaie torentiala.
!upa ce a incetet furtuna" doi copii ai strazii" care treceau pe acolo" au zarit in apa un
soldatel de plumb care ii implora sa-l puna intr-o barca. Cei doi copii %-au facut o barca
din hartie de ziar" l-au asezat pe soldatel in ea si %-au dat drumul pe canal in jos.
195
Cei doi baieti au inceput sa alerge in urma barcutei" batand din palme de bucurie"
in timp ce soldatelul se izbea de marginile santului. !eodata barca se strecura printre
gratiile unei guri de canal si disparu de pe suprafata apei.
- 2ai de mine5 spuse soldatelul. Aici e tot atat de intuneric ca si in cutia mea. -are
incotro ma indrept? /acar de-ar fi cu mine micuta dansatoare5 %n clipa urmatoare isi
facu aparitia un sobolan urias care se rasti la el4
- 0asaportul" prezinta-mi pasaportul5
,oldatelul nu-% raspunse" dar stranse si mai tare pusca de pe umar. Curentul il
manase deja spre iesirea din canal" care dadea intr-un rau. Barca se invarti pe loc de
cateva ori" apoi se umplu de apa si se scufunda. ,pre norocul lui" hartia de ziar se
dasefacu" iar soldatul reusi sa iasa din barca. !ar in aceeasi calipa il inghiti un peste din
rau.
- 2ai de mine5 Aici este si mai intuneric5
!ar nu avu curajul nici macar sa se miste" iar pusca cu baioneta statea neclintita
pe umarul sau" ca si inainte. 0estele incepu sa inoate in toate directiile" dar la un
moment dat inceta sa mai sara. 0e soldatel il izbi lumina puternica a zilei" apoi auzi o
voce care striga4
- %a uitati-va ce-am gasit in stomacul acestui peste4 un soldatel de plumb5 ,triga o
bucatareasa care in dimineata aceea luase peste proaspat de la piata. %l lua pe soldatel
si-l si-l duse in camera. Acolo soldatelul de plumb recunoscu imediat camera" copii din
camera" jucariile" cetatea de carton si pe dansatoarea cea frumoasa. +a statea in
aceeasi pozitie" o pirueta cu o mana ridicata deasupra capului si piciorul ridicat spre
inaltimi. ,-au uitat unul la altul" dar n-au avut curajul sa scoata nici un cuvant. Apoi" fara
nici o e:plicatie" baietelul apuca soldatelul de plumb si il arunca in foc. 0e bietul soldatel
il cuprinse o caldura teribila si simti ca incepe sa % se topeasca corpul. %ncet" incet"
incepu sa-si piarda forma" dar ochii ii ramase in continuare atintiti asupra balerinei. ,i in
acel moment" un curent de aer o ridica pe balerina si o arunca in foc alaturi de soldatel.
#lacarile ii cuprinsera corpul intr-o clipa. !imineata" cand servitorul veni sa curete
cenusa din camin" gasi o inima de plumb si o paieta pe care focul o innegrise.
196
SORIC#LUL SI CR#IONUL
Pe masa lui ,anducu se afla un creion.
-data" cand ,anducu dormea" pe masa s-a urcat un ,oricel. A vazut creionul" l-a
inhatat si l-a tarat in vizuina sa.
- !a-mi drumul" te rog" - s-a rugat Creionul. Ce nevoie ai tu de mine? ,unt lemn si
nu ma poti manca.
- Am sa te rod5 - a zis ,oricelul. /a mananca dintii si trebuie sa rod tot timpul ceva.
1ite asa5 - ,i ,oricelul l-a muscat dureros pe Creion.
- Au-u" - a tipat Creionul. !aca-i asa" lasa-ma sa mai desenez pentru cea din urma
oara ceva" apoi faci ce vrei cu mine.
- #ie5 - s-a invoit ,oricelul - deseneaza5 !ar apoi" oricum" am sa te rod bucatele"
bucatele.
A oftat din greu Creionul si a desenat un cerc.
- Asta-i branza? - a intrebat ,oricelul.
- 0oate fi si branza - a zis creionul" si a desenat inca trei cerculete mai mici.
- !a" sigur ca-i branza" iar astea sunt gaurile din ea - si-a dat cu parerea ,oricelul.
- 0ot fi si gauri" - a zis Creionul" si a mai desenat inca un cerc mare.
- Asta-i un mar5 - a strigat ,oricelul.
- 0oate fi si un mar - a raspuns Creionul" si a mai desenat cateva cerculete" uite
asa4 alungite.
- ,tiu" astia sunt carnaciori5 - a inceput sa chitaie soricelul" lingandu-se pe bot. Hai"
ispraveste mai repede" ma mananca ingrozitor dintii.
- Asteapta o clipa - a zis Creionul.
,i" cand a inceput sa deseneze doua unghiuri" ,oricelul a inceput sa tipe4
- Asta seamana cu o pi... ,tai5 u mai desena5
!ar creionul desenase deja mustatile lungi...
- !ar asta- i o adevarata pisica5 - a chitait ,oricelul inspaimantat. Ajutor5 - si s-a
napustit in vizuina sa.
!e atunci ,oricelul n-a mai scos capul de acolo.
%ar creionul lui ,anducu mai traieste si astazi" numai ca a ramas mic" mic de tot.
197
SPAIMA "M#ILOR
A fost odata ca niciodata un barbat si o femeie. +i traiau in belsug si se
intelegeau foarte bine si toata lumea ii invidia ce familie reusita erau. %nsa ei nu erau
multumiti" pentru ca nu aveau copii. )oata ziua se rugau la !umnezeu sa le dea si lor
macar un singur copil.
!upa ce !umnezeu le-a tot ascultat rugile pana s-a saturat de ele" s-a sfatuit cu
,fantul 0etru si au hotarat sa le indeplineasca dorinta. ,i femeia a inceput sa aiba copii.
1nul dupa altul" ca in poveste" cam cate unul pentru fiecare ruga a lor. #emeia a
inceput sa se cam sature de ei" dar barbatul era fericit privindu-i.
Barbatul asculta de dimineata pana seara vaicarelile femeii" care nu mai stia cum
sa potoleasca copiii si nici nu mai avea ce sa le dea de mancare de multi ce erau. %si tot
trimitea sotul in lume sa gaseasca o munca care sa fie foarte bine platita si apoi sa se
intoarca cu o multime de bani acasa. Barbatul o pornii in lume de dragul copiilor.
A tot umblat el zile intregi dar nimeni nu se indura sa-i dea ceva de lucru. 2azand
ca in lumea aceasta nu face nici o treaba" trecu in lumea de dincolo. Aici ajunse la
cuibul zmeilor unde vazu o casa mare" unde locuia /ama .meilor. Aceasta il intreba
cine este si ce cauta4
- +u sunt tata lor si caut o slujba. - raspunse omul.
)are se mai sperie /ama .meilor cand auzi ca el e tata lor. !e /ama 0adurii si
de /ama %elelor auzise" dar de tata nici pomeneala" cine stie ce dihanie o fi si tatal
acelor lighioane.
,e invoi" deci" /ama .meilor sa-l primeasca la munca pe tata lor si sa-i slujeasca
timp de un an" un an ca la zmei" adica de trei zile. ,ambria era de o galeata de galbeni
pe zi. %n prima zi l-a trimis pe om sa aduca apa de la fantana intr-un burduf de bivol.
Burduful de bivol din lumea zmeilor era atat de greu ca omul abia putea sa-l ridice
cand era gol. ,tiind ca nu va reusi sa-si faca treaba se gandi la un viclesug.
2azand .meoaica ca nu mai vine" trimise un fecior de-al ei sa vada ce se
intampla.
Aceasta il gasi pe om racaind marginea fantanii cu un briceag. .meul intreba mirat
de ce face asa ceva. -mul raspunse ca de ce sa se mai chinuie carand apa" cand
poate lua fantana acasa unde o pune in pod si cand ii trebuie apa face o gaura si curge.
.meul se sperie ca vor muri inecati sau ca va prapadi bunatate de fantana facuta de
bunicul bunicului sau si il ruga pe om sa lase fantana" promitandu-i inca o galeata de
galbeni. A doua zi omul avea porunca sa mearga in padure sa aduca lemne. 'a zmei
nu era obiceiul cu taiatul copacilor" aici copacii erau smulsi cu radacina cu tot. Barbatul
cum nu era obisnuit cu asa treaba se gandi iar la ceva smecherie. Cand veni zmeul din
ziua precedenta sa vada de ce nu se mai intoarce omul" il gasi legand copacii cu o
sfoara unul de altul. %nspaimantat il intreba ce face.
198
- /-am gandit sa nu mai tot smulg cate un copac" mai bine ii leg pe toti si duc
padurea acasa -raspunse omul.
.meul ii mai promise o galeata de galbeni daca va lasa padurea cum a fost. %ar
copacii ii cara singur acasa" cum facu inainte si cu apa.
A treia zi trebuia sa se intreaca cu zmeul la aruncatul buzduganului. ,e uita omul
la cele douasprezece buzdugane si se gandi ca pe cel mai mic l-ar putea cu greu ridica"
dar pe celelalte nici vorba. Atunci intreba4
- !ar unul mai mare nu aveti.
.meul se sperie si incepu el intrecerea. Arunca buzduganul" care se intoarse peste
o jumatate de ora. Cand veni si randul omului" acesta statea neclintit si se uita la luna.
.meul iritat il intreba ce face.
- Astept sa se dea putin luna la o parte. u vreau sa patesc ca data trecuta cu
barda bunicului" care a ramas pe luna si nu am mai putut sa o recuperam - raspunse
omul.
.meul se uita atent la luna si vazu ceva ce putea sa semene cu o barda. %l ruga
frumos pe om sa renunte" dar acesta zicea ca nu vrea sa piarda distractia. Atunci ii
promisese doua galeti de galbeni si pana la urma omul se invoi.
Asa isi termina omul nostru anul de lucru si zmeii ii erau datori cu sapte galeti de
galbeni. ,apte galeti cu galbeni era destul de mult si pentru zmei. ,e tot sfatuira dansii
ce sa faca cu omul si hotarara ca cel mai bine ar fi sa-l omoare" ca tare se mai temeau
de el. -mul trase cu urechea si auzi ce i se pregateste. 'ua troaca de la porci si o puse
in locul lui" o inveli si el se culca sub pat si se apuca de sforait. .meii auzind ca doarme
s-au napustit pe el cu buzduganele si l-au lovit pana au crezut ca e mort. !imineata
urmatoare zmeii au incremenit de spaima cand l-au vazut pe om in viata.
'-au intrebat tremurand cum a dormit" iar el raspunse ca destul de bine" numai ca
sa scape de el. Atunci omul zise ca lui nu-i prea place sa umble cu saci de bani in
spinare" sa-l ajute zmeii pana acasa. +i au sarit imediat sa-l ajute.
Acasa copii omului au devenit si mai neastamparati si neascultatori" incat intreg
satul se temea de poznele lor. Cand au auzit ca se intoarce tatal lor au apucat fiecare
cate o furculita si un cutit" au iesit pe drum si au inceput sa strige4
- 2rem carne de zmeu5 e este foame5 2rem carne de zmeu5
.meii acum s-au speriat de-a binelea" au lasat jos sacii si au fugit mancand
pamantul" jurand sa nu se mai intoarca vreodata. !e atunci nu mai sunt zmei pe lumea
aceasta.
199
SUB CIUP#RCA
Odata" ploaia a prins-o pe #urnica pe drum. 1nde sa se ascunda? A vazut
furnica"in poiana " o ciuperca" a dat fuga si s-a ascuns sub ea. ,ta furnica sub ciuperca
- ploaia nu mai conteneste. 0loua tot mai tare si mai tare... ,e taraste spre ciuperca un
#luture4
- #urnicuto" #urnicuto" lasa-ma sub ciuperca5 m-a udat ploaia si nu pot sa zbor5
- 1nde sa te primesc? zice #urnica. ,i eu abia mi-am facut loc.
- u-i nimic5 /ai bine inghesuiti" dar nu suparati. #urnica i-a facut loc #luturasului
sub ciuperca.
,i ploua tot mai tare... 2ine in fuga un ,oricel4
- 'asati-ma si pe mine sub ciuperca5 ,unt tot un lac de apa.
- 1nde sa-ti facem loc? -avem unde5
- /ai inghesuiti-va putin5
,-au inghesuit si i-au facut loc si ,oricelului sub ciuperca. %ar ploaia tot curge si nu
vrea sa inceteze deloc... 'anga ciuperca topaie o 2rabie si se vaita4
- /i s-au udat penele" mi-au obosit aripioarele5 'asati-ma sa ma usuc" sa ma
odihnesc pana sta ploaia5
- -avem loc.
- /ai strangeti-va putin" va rog5
- #ie5
,-au mai strans si i-au facut loc si 2rabiutei. !eodata apare in poiana %epurele
si ...vede ciuperca.
- Ascundeti-ma" striga - salvati-ma5 /a fugareste 2ulpea5...
- /i-e mila de %epure - spune #urnica. Hai sa ne mai strangem putin. umai ce au
reusitsa ascunda %epurelei apare in fuga 2ulpea.
- u l-ati vazut pe %epure? - intreba ea.
- u l-am vazut.
2ulpea se apropie mai mult" adulmecand4
- ,i ziceti ca nu s-a ascuns aici?
- 1nde ar putea sa se ascunda aici5?
2ulpea si-a vanturat coada si a plecat. !upa un timp ploaia s-a oprit si s-a ivit
soarele. )oti ies de sub ciuperca si se bucura. #urnica a ramas pe ganduri4
- Ce-o fi asta? 'a inceput abia am avut eu loc sub ciuperca" iar acum este loc
pentru toti cinci5
- -ac-oac-oac5 -ac-oac-oac5 - a ras cineva.
)oti au luat seama4 pe palaria ciupercii sade o Broscuta si rade in hohote4
- +h" 2oi5 Ciuperca.... -a mai terminat ce-a avut de spus si a disparut.
200
)oti au privit cu bagare de seama la ciuperca si au priceput de ce la inceput abia
era loc pentru unul" iar apoi au avut loc sub ea toti cinci.
2oi ati priceput copii?
201
SURPRI"A PURC#LUSILOR
Au fost odata...trei purcelusi care avusesera multa vreme necazuri din cauza unui
lup mare si rau" care locuia in padurea vecina. %nsa cel mai cuminte dintre cei trei frati ii
dadu-se intr-o zi o lectie de neuitat si" de atunci" jivina nu-si mai aratase nasul pe acolo.
0urcelusii" convinsi ca nu mai era nici un pericol" s-au apropiat din nou de padure"
atrasi de murele si fragii salbatici. Apoi" putin cate putin" crezand ca lupul parasise acele
locuri" au avut indrazneala sa se aventureze pana la marginea zmeurisului.
%ntr-o zi" purcelusul cel cuminte merse dupa ciuperci cu unul dintre frati. !eodata"
el scoase un tipat4 7&epede" sa ne salvam5 Am zarit lupul dupa copaci57 7u se poate"
poate ai visat5 ,unt luni de zile de cand...7 7$rabeste-te sa fugim57 ii striga fratele sau"
luand-o la sanatoasa. 7/ai stau cat sa-mi pun ciupercile in cos57 7u" lasa-le pe jos si
hai sa alergam repede acasa57 ii repeta fratele lui.
0urcelusul cel cuminte" care alearga foarte repede" ajunse primul8 el pandi sosirea
fratelui sau cu usa intredeschisa apoi se inchisera impreuna in casuta solida" din
caramida" pe care o construisera cu ceva vreme inainte. !upa aceea pusera pe usa" pe
interior" un lacat mare si o baricadara cu o masa grea de lemn. 71f5 %ata-ne" in sfarsit" la
adapost57 spuse multumit purcelusul cel cuminte. #ratele sau repeta cu usurare4 7!a" in
sfarsit" suntem in siguranta57 insa purcelusilor le ingheta zambetul pe buze. &idicandu-si
privirea" strigara amandoi4 7'upul5 'upul5 + chiar la fereastra57 Cei doi frati" vazand ochii
amenintatori ai lupului" incepura sa tremure din cap pana in picioare. 0urcelusul cel
cuminte incearca sa-si pastreze sangele rece4 7.abrelele de la fereastra sunt de fier" nu
vor ceda niciodata. %ar usa este prea solida pentru ca lupul sa o poata dobora. Asa ca"
fii linistit" suntem in siguranta5
!eodata" isi amintira de fratele lor care plecase la oras dupa cumparaturi4 acesta
trebuie sa se intoarca din clipa in clipa5 7!aca lupul continua sa dea tarcoale casei" il va
vedea sosind si il va sfasia5 ,aracii de noi5 Cum sa il anuntam oare de acest pericol?7 %i
cuprinse deznadejdea. #ratele lor" desi era un pierde-vara" avea o fire atat de vesela5
Ce aveau sa se faca fara cantecelele lui nostime? !eodata se auzira batai puternice in
usa. Cei doi purcelusi" stransi unul intr-altul" asteptau tinandu-si rasuflarea. Apoi"
intorcandu-si privirea catre coltul cel mai intunecat al camerei" strigara intr-un glas4
7Caminul5 Caminul5...7 %si amintira pe loc ultima lor patanie4 lupul" neputand forta nici
usa" nici ferestrele" patrunsese alunecand pe horn.
0urcelusii au aprins imediat un foc mare" iar lupului i-a luat coada foc8 apoi l-au
batut zdravan si fioroasa fiara a fugit urland de durere. !ar de data aceasta nu puteau
aprinde focul. u aveau chibrituri" fratele lor tocmai plecase sa cumpere5 Asa ca se
inarmara cu cate un ciomag si se asezara la panda langa camin. !upa cateva clipe de
asteptare" o bucata de tencuiala se desprinse si cazu in cenusa rece.
Apoi urma o tacere destul de lunga.
202
'a un moment dat incepu sa se auda zgomotul facut de cineva care se freca"
coborand" de peretii hornului. %ncepura sa cada si bucati de funingine. %mediat dupa
asta se ivira din horn doua urechi ascutite" apoi doi ochi mari si galbeni" iar in cele din
urma o limba rosie intre coltii lungi si ascutiti.
+ra lupul in persoana5 0urcelusul cel cuminte trase cu ochiul catre fratele lui si ii
sopti4 7Asteapta" asteapta... )rebuie sa-l lovim in cap...7
'upul se intepeni in aceasta pozitie ciudata. Cei doi purcelusi se privira o clipa"
nestiind ce sa faca" apoi pornira la atac. &idicara ciomegele si...poc5" poc5" ii dadura
animalului cateva lovituri zdravene in scafarlie. #iara se prabusi in casa cu un zgomot
puternic" si... surpriza5
Cei doi descoperira nu un lup" cum se asteptau" ci un purcelus6 adica pe fratele
lor5 Acesta" poznas" isi pusese o masca de lup pe fata pentru a le juca o festa5
Bietul glumet" coplesit de lovituri si reprosuri" cu un cucui mare in varful capului si
negru de funingine" izbucni in lacrimi.
!e-acum rela:at" fratele cel mic radea in hohote4
7Am lovit doi iepuri dintr-o data5 )e-am batut si pe tine si pe lup" pe rand6 Ce
satisfactie57
0urcelusul cel glumet incerca in zadar sa se apere4
7!oar stiti bine ca azi e carnaval si totul ne este ingaduit5 ,i apoi" sa stiti ca asta a
fost cea mai frumoasa masca din targ567
%nsa fratele cel cuminte nu voia sa-l asculte deloc4
7Aceasta gluma proasta merita o pedeapsa5 2ei face curatenie in toata casa timp
de o saptamana si nu vei iesi deloc afara la joaca5 %ar masca de lup ti-o iau si o voi tine
la mine57 0utin mai tarziu" purcelusul cel cuminte" aflat singur in baie" nu se putu abtine
sa nu isi puna fioroasa masca pe fata. 0rivindu-se in oglinda isi zise4
7Ce-ar fi daca i-as face o farsa unchiului nostru" care ne va vizita luna viitoare? /ai
mult ca sigur ca se va ingalbeni de spaima5
203
T
AR"AN
Kaa ! "a#$#%$ &$ Ta'(a)
$orila <ala traversa curioasa podul suspendat care ducea de la tarmul african la o
ciudata casuta construita sus" intr-un copac. u prea o tragea inima sa se duca in acel
loc necunoscut ei" dar auzise un scancet care semana atat de mult cu cel al copilasului
ei" pe care il pierduse cu putin timp in urma.
Curioasa" <ala baga capul in casuta din copac si vazu peste tot urmele unei lupte
care avusese loc aici. 0e jos" se gasea un tablou" cu rama sparta" iar langa acesta" un
leagan" din care se auzeau scancetele disperate care o atrasesera pana acolo.
%n leagan se afla un copilas tare ciudat" fara nici un pic de blana pe el5 /irata" <ala stiu
ca avea sa-l iubeasca si sa-i poarte de grija de atunci incolo.
!eodata" un urlet infiorator ajunse pana la ei. ,abor" cruntul leopard" se pregatea
sa atace5 <ala se repezi sa salveze copilul din ghearele lui ,abor. !upa o urmarire
plina de pericole" <ala reusi sa duca bebelusul adanc in jungla" la adapost de ,abor.
<ala duse copilul in familia ei care il privi cu mare curiozitate. /ai ales micuta )er( era
foarte interesata de noua faptura. umai <ercha(" tovarasul de viata al <alei" era
nemultumit. 0ana la urma" vajnicul conducator al gorilelor ceda la rugamintile <alei si fu
de acord ca aceasta sa pastreze copilul" dar ramase tot neincrezator. <ala era fericita
ca putea pastra copilul si ii puse numele )arzan.
Ta'(a) #$ *a+$ ,a'$
)arzan crestea vazand cu ochii. %i placea sa se joace cu mama lui" iar <ala era
fericita. %ntr-o zi" mergand in patru labe" )arzan veni in spatele <alei si mugi ca elefantii.
- )e-am speriat" nu-i asa" mami?
- Chiar ca m-ai speriat5 rase <ala. %mita un animal mai6 tacut5
- 2rei sa fac ca un leopard?
- Ce-ar fi sa inventezi un sunet care sa fie numai al tau? ii sugera <ala.
)arzan nu renunta la idee si urla ca un leopard. umai cand aparu <ercha("
)arzan stiu ca nu mai era loc de gluma. %i veni in ajutor )er(" buna lui prietena.
- Ce bine ca l-ai gasit" nu stiam unde e5 ii zise ea lui <ercha(" iar lui )arzan ii sopti4
7#ugi57
204
!upa aceea" )er( se indrepta spre Cascada +lefantilor" impreuna cu #l3nt si
/ungo" alti buni prieteni. )arzan se lua imediat dupa ei.
!eoarece lui )er( nu-i placea ca )arzan sa se tina scai dupa ei" se gandi cum sa
scape de el. Asa ca il provoca" spunandu-i ca nu are curaj sa aduca un fir de pui de
elefant" gandindu-se ca )arzan o sa renunte si o sa se duca inapoi la <ala.
!ar )er( se insela. )arzan sari sprinten de pe faleza in apa si incepu sa inoate
catre un grup de elefanti.
)antor" un elefantel sperios nevoie mare" striga catre ceilalti din turma4
- Ah" feriti-va5 2ine cineva inot5 - fi vreun peste piranha5
- ,cumpul meu" ii spuse mama lui" nu sunt astfel de pesti in Africa5
)er( se repezi speriata spre )arzan" fiindca il vazuse cum apucase un elefant de
coada" ca sa ii smulga un fir de par.
- + in spatele tau" fugi5 ,triga ea ingrozita.
)antor se scutura si )arzan fu aruncat in aer. Ateriza in apa cu un mare pleoscait
care sperie elefantii. Acestia o luara la goana" calcand totul sub copite" spre teritoriile
locuite de gorile.
Cea mai buna gorila din lume.
)er( il ajuta pe )arzan sa iasa din apa.
- %esi repede din apa5 ii striga )er(.
)antor" care se afla si el pe acolo" se baga imediat in vorba" avertizand-o pe )er(4
- u stii ca un peste piranha te poate goli de carne in cateva secunde?
- u e pirahna" zise )er(. ,e opri fiindca il vazu pe )arzan cu firul de par in mana.
Ai reusit sa iei un fir?5?
/irate de tropotul si agitatia elefantilor" gorilele coborara la malul apei sa vada ce
se intamplase cu acestia.
)er( era foarte mandra de prietenul ei" dar <ercha( clocotea de furie.
- )arzan n-o sa fie niciodata unul de-al nostru5 izbucni el.
/ahnit de spusele lui <ercha(" )arzan fugi in jungla" de unul singur. ,e uita cu
tristete in oglinda unui lac" mirandu-se ca era atat de diferit de prietenele lui" gorilele.
Aparu si <ala care incerca sa-i arate ca sunt asemanatori. !ar simpla alaturare a
mainilor lor nu facu decat sa arate ce mare era diferenta.
- ,tii ce? inchide ochii" spuse ea.
<ala ii lua mana" i-o puse in dreptul inimii si ii lipi urechea de pieptul ei.
- 2ezi? Bat la fel5 zise ea. umai <ercha( nu vede lucrul acesta5
%ncurajat" )arzan ii promise <alei4
- - sa devin cea mai buna gorila din lume5
,i peste cativa ani" )arzan reusi lucrul acesta5 %mitand toate animalele" )arzan
reusi sa-si insuseasca diverse moduri de viata" ajungand sa se descurce perfect in
jungla.
205
Sa-.' a%a+a/
%ntr-o zi" vechiul dusman al familiei de gorile" ,abor" le ataca pe neasteptate.
$orilele se retrasesera ingrozite in copaci" iar <ercha( ramase singur in fata leopardului
si se lupta din rasputeri sa-si apere familia.
,abor reusi in cele din urma sa il raneasca pe <ercha(" care parea sa nu mai aiba
nici o scapare.
!eodata" )arzan sari din copac. ,abor se repezi la el si amandoi cazura intr-o
groapa adanca. #amilia de gorile asculta ingrozita urletele si mugetele care razbateau
din groapa.
Brusc" se lasa o tacere de moarte.
Cateva momente mai tarziu" )arzan facu ceva care le uimi pe toate4 depuse corpul
lipsit de viata al leopardului la picioarele lui <ercha(" ca semn de mare respect pentru
conducatorul familiei lor.
1n sunet ascutit alerta gorilele" iar <ercha( le duse mai adanc in jungla pentru a le
proteja.
!ar sunetul il facuse curios pe )arzan. ,e lua dupa el si gasi in iarba ceva ce nu
mai vazuse niciodata4 un cartus5
,unetul auzit mai devreme fusese o impuscatura5
Ta'(a) #$ !)%a)$#%$ +0 1a)$
)arzan auzi alte sunete necunoscute lui. +rau glasuri de oameni5 0rintre frunze"
vazu trei creaturi stranii care purtau haine" in loc de blana. 0rofesorul 0orter si fiica lui"
9ane" venisera in Africa sa studieze modul de viata al gorilelor. +ra si vanatorul Cla3ton
cu ei" dar el avea alte planuri.
- )ata" striga 9ane" urme de gorile5 Asa cum ai spus" traiesc in grupuri mari" numite
familii.
)arzan observa ca 9ane ramasese putin in urma grupului. #ata vazuse un pui de
babuin si se apucase sa-l deseneze in caietul ei de schite.
.burdalnicul pui inhata iute desenul facut de 9ane.
- Ah" ce hot esti5 #uri opere de arta5 %l certa 9ane si lua caietul inapoi.
#amiliei micului babuin nu-i placu felul in care 9ane se purtase cu copilul lor si se luara
cu totii dupa ea.
oroc ca aparu )arzan care o salva pe 9ane si o duse intr-un loc ferit.
9ane se cam sperie de ciudata aparitie" dar era si foarte curioasa. )arzan era si
mai curios. %si apropie fata de fata lui 9ane si o adulmeca.
- +i" nu te obraznici5 ,triga 9ane si se pregati sa-l impinga la o parte.
)arzan o prinse de mana si in acel moment observa ca mainile lor semanau.
)arzan arata cu degetul spre el si spuse4
- )arzan5
- ,tii sa vorbesti5 zise 9ane uimita.
206
- )arzan5 repeta el.
- -h" da" inteleg" zise 9ane cam descumpanita.
- )arzan" mai zise baiatul" aratand spre el si apoi spre 9ane.
- -h" da5 zise fata. 0e mine ma cheama 9ane5 !oua lumi diferite.
)arzan o duse inapoi de 9ane la tabara ei si apoi se reintoarse la familia lui.
<ercha( era foarte ingrijorat si le spusese tuturor sa stea cat mai la o parte din calea
oamenilor. )arzan nu putea intelege de ce <ercha( ii considera pe oameni periculosi4
- <ercha(" oamenii nu vor sa ne faca nici un rau" iti garantez eu5
<ala isi priveste fiul cu dragoste" dar si cu tristete. %ntelegea confuzia lui. ,e temea
ca )arzan s-ar alatura oamenilor" daca ar sti adevarul despre originea lui.
%ntre timp" 9ane se straduia sa-i descrie tatalui ei ciudatul om-maimuta.
Cla3ton era si el de fata si asculta cu mare interes. 'e desena chiar si o schita a
straniei creaturi. %n timp ce Cla3ton o acuza ca fabuleaza" din copac cobori )arzan"
dovada vie a celor spuse de 9ane.
9ane aduse repede un aparat cu care proiecta imagini despre civilizatia umana" in
fata ochilor uimiti ai lui )arzan. %nteresul lui pentru lumea oamenilor era mare" asa ca in
curand 9ane si )arzan devenira prieteni nedespartiti.
Cei doi invatau impreuna" unul despre lumea celuilalt. !orinta cea mai mare a lui
9ane era sa-i cunoasca familia" dar )arzan o refuza mereu" spunand un singur cuvant4
- <ercha(5
#oarte curand" sosi corabia care trebuia sa-i duca pe profesor si pe fiica acestuia
inapoi" in Anglia. -ferindu-i flori la plecare" )arzan o indemna pe 9ane sa mai stea.
- !ar6 !ar eu6 nu pot6 zise ea cu lacrimi in ochi.
0lanul marsav al lui Cla3ton .
0rofitand de ocazie" Cla3ton ii spusese lui )arzan4
- 0oate ca daca 9ane ar fi petrecut ceva timp cu familia ta de gorile6
-are 9ane ar sta in jungla daca ar vedea gorilele?7 se intreba )arzan.
Ar fi facut orice ca 9ane sa ramana cu el5
)arzan le ceru ajutorul lui )er( si )antor ca sa il indeparteze pe Cla3ton de
terenurile locuite de gorile. )er( accepta cu greu si curand alerga prin jungla in haine
omenesti.
- %mi vine sa-l omor pe )arzan5 ii marturisi ea lui )antor.
!ar planul functiona perfect. <ercha( se lua dupa acel presupus om5
!rumul era liber" asa ca )arzan ii duse pe profesorul 0orter si pe fiica acestuia unde
locuiau gorilele. Cla3ton ii urma indeaproape. Atat 9ane cat si tatal ei erau incantati de
lumea pe care o descopereau. Cla3ton era si el incantat" dar din motive diferite de ale
celor doi. +l era preocupat sa faca harta acelor locuri5 'inistea se spulbera cand
navalira in acele locuri )er(" )antor si <ercha(" care era furios ca isi vede familia in
compania oamenilor.
207
%n ciuda tuturor celor invatate" )arzan il retinu pe <ercha( pentru a le da timp
oamenilor sa se indeparteze. /ai tarziu lui )arzan nu-i veni sa creada cum se purtase
cu <ercha(" conducatorul familiei lui. 7!oamne" ce facuse?7
<ala si celelalte gorile il priveau triste" in timp ce <ercha( il acuza ca si-a tradat
familia.
<ala isi dadu seama de durerea si confuzia fiului sau. ,tia ca venise vremea sa ii
arate unde il gasise cand era doar un bebelus. Cu inima grea" <ala il conduse la casa
din copac" unde gasira vechea fotografie" iar )arzan putu sa vada cum aratau parintii lui
si el" ca bebelus. )arzan isi ia la revedere.
Asa cum se temuse <ala" )arzan credea acum ca locul lui era alaturi de oameni.
%si puse pe el hainele tatalui sau si se pregati sa se alature profesorului 0orter si lui
9ane in calatoria lor spre Anglia. u uita" totusi" sa o asigure pe <ala4
- -riunde m-as afla" tu vei fi intotdeauna mama mea5
- ,i tu vei ramane mereu in inima mea5 zise <ala" stergandu-si lacrimile.
9ane si 0rofesorul 0orter nu mai puteau de bucurie. ,e urcara impreuna cu )arzan
la bordul corabiei care avea sa-i poarte spre taramuri civilizate.
0rivind inapoi la locurile unde traise pana atunci" )arzan isi lua la revedere de la
jungla.
!e pe faleza de deasupra plajei" )er( si )antor priveau tristi pregatirile de plecare
spre corabie si spuse cu naduf4
- 0oti sa pleci" nu-mi pasa" baiat fara blana5 !ar )antor intelese prea bine cat era
de trista maimuta )er(.
- ,i mie o sa imi lipseasca tare mult5 suspina el.
'a bordul corabiei se isca mare zarva. Cla3ton si oamenii lui pusera mana pe
)arzan" pe profesor si pe 9ane.
Cla3ton le dezvalui planurile lui de a pune mana pe gorile si a le duce in Anglia
pentru a le vinde.
- -as fi reusit acest lucru fara ajutorul tau5 ii spuse rautacios lui )arzan.
!e durere" )arzan scoase un urlet salbatic.
Auzind urletul lui )arzan" )er( si )antor sarira in ajutorul prietenului lor. !e acolo
de unde era inchis" )arzan spuse cu durere4
- /i-am tradat familia" <ercha( avea dreptate sa nu ma considere unul de-al lor5
!eodata" )antor sparse puntea si il elibera pe )arzan. Cu noi sperante" )arzan se lua
dupa Cla3ton pentru a-i zadarnici planurile.
Ta'(a) $!-$'$a(a ".'!$$
%n adancul junglei" oamenii lui Cla3ton capturasera deja o multime de gorile.
)arzan isi facu aparitia in mijlocul lor. +ra urmat indeaproape de 9ane si tatal ei" ca
si de ceilalti prieteni din jungla" toti dornici sa dea o mana de ajutor la eliberarea
gorilelor.
208
9ane observa ca gorila <ala fusese deja bagata intr-o cusca. ,e duse la ea si o
linisti4
- u te teme" te scap eu de aici imediat5 ,i deschise zavorul custii" eliberand-o.
!ar Cla3ton era inarmat. $orilele erau in mare pericol. %nfuriat ca nu mersese totul
ca pe roate" Cla3ton trase cu pusca si il rani pe )arzan.
<ercha( sari in ajutorul lui )arzan. 1n alt glont iesi din pusca lui Cla3ton si gauri
pieptul lui <ercha(.
0entru a-l indeparta de gorile" )arzan il facu pe Cla3ton sa-l urmeze intr-un copac.
)arzan smulse pusca din mainile lui Cla3ton.
- Hai" omoara-ma" fii barbat5 hohoti Cla3ton.
- Asta nu inseamna sa fi barbat" zise )arzan si zdrobi pusca de o creanga.
+l fusese crescut de gorile care il invatasera sa nu omoare nici chiar un dusman"
decat daca nu mai era altceva de facut5
,cotand un cutit" Cla3ton isi reinnoi atacul" dar )arzan reusi sa-si faca adversarul
sa ramana prins in liane. )urbat de furie" Cla3ton incepu sa taie cu disperare vrejurile
incolacite in jurul lui. )arzan ii striga sa se opreasca" fiindca vazuse o liana incolacita in
jurul gatului lui Cla3ton.
Acesta continua sa taie cu salbaticie vrejurile din jurul lui" nu mai avu pe ce sa se
sprijine si muri spanzurat5
N.0 +.)20+a%.'
)arzan se reintoarse alaturi de <ercha( care era pe moarte.
- %arta-ma" <archa(5 ,triga )arzan.
- )u sa ma ierti ca nu te-am inteles si te-am nedreptatit" zise <ercha( cu ultimele
puteri. Ai grija de familie" fiule5 !esi indurerate peste masura" gorilele il recunoscura pe
)arzan drept noul lor lider.
Ceva mai tarziu")arzan si 9ane stateau pe tarm" tinandu-se de mana. 9ane isi lua
cu greu ramas bun de la )arzan" dar stia ca trebuie sa se intoarca in Anglia cu tatal
sau.
Cu inima grea" se intoarse si o porni spre corabie.
- rafala de vant smulse manusa lui 9ane si o purta spre locul in care se afla
)arzan. Acesta se apleca si o ridica.
0rofesorul 0orter isi privi cu duiosie fiica.
- %l iubesti mult5 ii zise. !u-te la el5
.ambind" o urmari cu privirea pe fiica lui care alerga spre )arzan. ,e intoarse spre
capitanul corabiei si ii spuse4
- Capitane" ce-ar fi sa spui ca nu ne-ai mai gasit? 'a urma urmelor se pierd atatia
oameni prin jungla zi de zi5 0rofesorul cobora si se grabi pe urmele ficei sale.
)arzan ii conduse inapoi in jungla. ,e batu pe piept si incepu sa chiuie asa cum
obisnuia el cand era fericit.
209
Acolo" in mijlocul naturii" oamenii si animalele puteau trai in pace si armonie ca
intr-o singura mare familie.
210
IN#R## FARA BARAN## SI
!IAA FARA D# MOAR#
A fost odata ca niciodata8 ca de n-ar fi" nu s-ar mai povesti8 de cand facea
plopsorul pere si rachita micsunele8 de cand se bateau ursii in coade8 de cand se luau
de gat lupii cu mieii de se sarutau" infratindu-se8 de cand se potcovea puricele la un
picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea
povesti.
!e cand se iscalea musca pe perete"
/ai mincinos cine nu crede.
Au fost odata un imparat mare si o imparateasa" amandoi tineri si frumosi" si voind
sa aiba copii" au facut de mai multe ori tot ce trebuia sa faca pentru aceasta8 au umblat
pe la vraci si filozofi" ca sa caute la stele si sa le ghiceasca daca or sa faca copii8 dar in
zadar.%n sfarsit" auzind imparatul ca este la un sat" aproape" un unchias dibaci" a trimis
sa-l cheme8 dar el raspunse trimisilor ca cine are trebuinta sa vie la dansul. ,-au sculat
deci imparatul si imparateasa si" luand cu dansii vreo cativa boieri mari" ostasi si
slujitori" s-au dus la unchias acasa. 1nchiasul" cum i-a vazut de departe" a iesit sa-i
intampine si totodata le-a zis4
- Bine ati venit sanatosi8 dar ce umbli" imparate" sa afli? !orinta ce ai o sa-ti
aduca intristare.
- +u nu am venit sa te intreb asta - zise imparatul - ci" daca ai ceva leacuri
care sa ne faca sa avem copii" sa-mi dai.
- Am" raspunse unchiasul8 dar numai un copil o sa faceti. +l o sa fie #at-
#rumos si dragastos" si parte n-o sa aveti de el.
'uand imparatul si imparateasa leacurile" s-au intors veseli la palat" si peste
cateva zile imparateasa s-a simtit insarcinata. )oata imparatia si toata curtea" si toti
slujitorii s-au veselit de aceasta intamplare.
/ai-nainte insa de a veni ceasul nasterii" copilul se puse pe un plans" de n-a putut
nici un vraci sa-l impace. Atunci imparatul a inceput sa-i fagaduiasca toate bunurile din
lume" dar nici asa n-a fost cu putinta sa-l faca sa taca.
- )aci" dragul tatei" zicea imparatul" ca ti-oi da imparatia cutare sau cutare8 taci"
fiule" ca ti-oi da de sotie pe cutare sau cutare fata de imparat si alte multe d-alde astea8
in sfarsit" daca vazu si vazu ca nu tace" ii mai zise4 taci" fatul meu" ca ti-oi da )inerete
fara batranete si viata fara de moarte.
Atunci copilul tacu si se nascu8 iar slujitorii detera in tobe si in surle si in toata
imparatia se tinu veselie mare o saptamana intreaga.
!e ce crestea copilul" d-aceea se facea mai istet si mai indraznet. %l detera pe la
scoli si filozofi" si toate invataturile" pe care alti copii le invata intr-un an" el le invata intr-
o luna" astfel incat imparatul murea si invia de bucurie. )oata imparatia se falea ca o sa
211
aiba un imparat intelept si invatat ca ,olomon imparat. !e la o vreme incoace insa" nu
stiu ce avea" ca era tot gales" trist si dus pe ganduri. %ar cand fuse intr-o zi" tocmai cand
copilul implinea cincisprezece ani si imparatul se afla la masa cu toti boierii si slujbasii
imparatiei si chefuiau" se scula #at-#rumos si zise4
- )ata" a venit vremea sa-mi dai ceea ce mi-ai fagaduit la nastere.
Auzind acestea" imparatul s-a intristat foarte si i-a zis4
- !ar bine" fiule" de unde pot eu sa-ti dau un astfel de lucru nemaiauzit? ,i daca
ti-am fagaduit atunci" a fost numai ca sa te impac.
- !aca tu" tata" nu poti sa-mi dai" apoi sunt nevoit sa cutreier toata lumea" pana voi
gasi fagaduinta pentru care m-am nascut.
Atunci toti boierii si imparatul detera in genunchi" cu rugaciune sa nu paraseasca
imparatia8 fiindca" ziceau boerii4
- )atal tau de aci inainte e batran" si o sa te ridicam pe tine in scaun" si avem sa-ti
aducem cea mai frumoasa imparateasa de sub soare de sotie.
!ar n-a fost putinta sa-l intoarca din hotararea sa" ramanand statornic ca o piatra
in vorbele lui8 iar tata-sau" daca vazu si vazu" ii dete voie si puse la cale sa-i gateasca
de drum merinde si tot ce-i trebuia.
Apoi #at-#rumos se duse in grajdurile imparatesti" unde erau cei mai frumosi
armasari din toata imparatia" ca sa-si aleaga unul8 dar" cum punea mana si apuca pe
cate unul de coada" il trantea" si astfel toti caii cazura. %n sfarsit" tocmai cand era sa
iasa" isi mai arunca ochii o data prin grajd si" zarind intr-un colt un cal rapciugos si
bubos" si slab" se duse si la dansul" iar cand puse mana pe coada lui" el isi intoarse
capul si zise4
- Ce poruncesti" stapane?
,i intepenindu-si picioarele" ramase drept ca lumanarea.
Atunci #at-#rumos ii spuse ce avea de gand sa faca" si calul ii zise4
- Ca sa ajungi la dorinta ta" trebuie sa ceri de la tatal tau palosul" sulita" arcul" tolba
cu sagetile si hainele ce le purta el cand era flacau8 iar pe mine sa ma ingrijesti cu insati
mana ta sase saptamani" si orzul sa mi-l dai fiert in lapte.
Cerand imparatului lucrurile ce-l povatuise calul" el a chemat pe vataful curtii si i-a
dat porunca ca sa-i deschiza toate cuferele cu haine" spre a-si alege fiul sau pe acelea
care ii va placea. #at-#rumos" dupa ce rascoli trei zile si trei nopti" gasi in sfarsit" in
fundul unui cufar vechi" armele si hainele tatane-sau de cand era flacau" dar foarte
ruginite. ,e apuca insusi cu mana lui sa le curete de rugina" si dupa sase saptamaini"
izbuti a face sa luceasca armele ca oglinda. )otodata" ingriji si de cal" precum ii zisese
el. !estula munca avu8 dar fie" ca izbuti.
Cand auzi calul de la #at-#rumos ca hainele si armele sunt bine curatate si
pregatite" o data se scutura si el" si toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul" si
ramase intocmai cum il fatase ma-sa" un cal gras" trupes si cu patru aripi8 vazandu-l
#at-#rumos astfel" ii zise4
212
- !e azi in trei zile plecam.
- ,a traiesti" stapane8 sunt gata chiar azi" de poruncesti" ii raspunse calul.
A treia zi de dimineata" toata curtea si toata imparatia era plina de jale. #at-
#rumos" imbracat ca un viteaz"cu palosul in mana" calare pe calul ce-si alesese" isi lua
ziua buna de la imparat" de la imparateasa" de la toti boierii cei mari si cei mici" de la
ostasi" de la toti slujitorii curtii" care" cu lacrimi in ochi" il rugau sa se lase de a face
calatoria aceasta" ca nu care cumva sa mearga la pieirea capului sau8 dar el" dand
pinteni calului" iesi pe poarta ca vantul" si dupa dansul carele cu merinde" cu bani si
vreo doua sute de ostasi" pe care-i oranduise imparatul ca sa-l insoteasca.
!upa ce trecu afara de imparatia tatalui sau si ajunse in pustietate" #at-#rumos isi
imparti toata avutia pe la ostasi si" luandu-si ziua buna" ii trimise inapoi" oprindu-si
pentru dansul merinde numai cat a putut duce calul. ,i apucand calea catre rasarit" s-a
dus" s-a dus" s-a dus" trei zile si trei nopti" pana ce ajunse la o campie intinsa" unde era
o multime de oase de oameni.
,tand sa se odihneasca" ii zise calul4
- ,a stii" stapane" ca aici suntem pe mosia unei $heonoaie" care e atat de rea"
incat nimeni nu calca pe mosia ei" fara sa fie omorat. A fost si ea femeie ca toate
femeile" dar blestemul parintilor" pe care nu-i asculta" ci ii tot necajea" a facut-o sa fie
$heonoaie8 in clipa aceasta este cu copiii ei" dar maine in padurea ce o vezi" o s-o
intalnim venind sa te prapadeasca8 e grozav de mare8 dara sa nu te sperii" ci sa fii gata
cu arcul ca sa o sagetezi" iar palosul si sulita sa le tii la indemana" ca sa te slujesti cu
dansele cand va fi de trebuinta.
,e detera spre odihna8 dar pandea cand unul" cand altul.
A doua zi" cand se revarsau zorile" ei se pregateau sa treaca padurea. #at-#rumos
inseua si infrana calul" si chinga o stranse mai mult decat alta data" si porni" cand auzi o
ciocanitura groaznica.
Atunci" calul ii zise4
- )ine-te" stapane" gata" ca iata se apropie $heonoaia.
,i cand venea ea" nene" dobora copacii4 asa de iute mergea8 iar calul se urca ca
vantul pana cam deasupra ei" si #at-#rumos ii lua un picior cu sageata" si" cand era
gata a o lovi cu a doua sageata" striga ea4
- ,tai" #at-#rumos" ca nu-ti fac nimic5
,i vazand ca nu o crede" ii dete inscris cu sangele sau.
- ,a-ti traiasca calul" #at-#rumos" ii mai zise ea" ca un nazdravan ce este" caci de
nu era el" te mancam fript8 acum insa" m-ai mancat tu pe mine8 sa stii ca pana azi nici
un muritor n-a cutezat sa calce hotarele mele pana aicea8 cativa nebuni care s-au
incumes a o face" d-abia au ajuns pana in campia unde ai vazut oasele cele multe.
,e dusera acasa la dansa" unde Cheonoaia ospata pe #at-#rumos si-l omeni ca p-un
calator. !ar pe cand se aflau la masa si chefuiau" iara $heonoaia gemea de durere"
deodata el ii scoase piciorul pe care il pastra in traista" i-l puse la loc si indata se
213
vindeca. $heonoaia" de bucurie" tinu masa trei zile de-a randul si ruga pe #at-#rumos
sa-si aleaga de sotie pe una din cele trei fete ce avea" frumoase ca niste zane8 el insa
nu voi" ci ii spuse curat ce cauta8 atunci ea zise4
- Cu calul care il ai si cu vitejia ta" crez ca ai sa izbutesti.
!upa trei zile" se pregatira de drum si porni. /erse #at-#rumos" merse si iar merse
cale lunga si mai lunga8 dara cand fu de trecu peste hotarele $heonoaiei" dete de o
campie frumoasa" pe de o parte cu iarba inflorita" iara pe de alta parte - parlita. Atunci el
intreba pe cal4
- !e ce este iarba parlita?
,i calul ii raspunse4
- Aici suntem pe mosia unei scorpii" sora cu $heonoaia8 de rele ce sunt" nu pot sa
traiasca la un loc8 blestemul parintilor le-a ajuns" si d-aia s-au facut lighioi" asa precum
le vezi8 vrajmasia lor e groaznica" nevoie de cap" vor sa-si rapeasca una de la alta
pamant8 cand ,corpia este necajita rau" varsa foc si smoala8 se vede ca a avut vreo
cearta cu sora-sa si" viind s-o goneasca de pe taramul ei" a parlit iarba pe unde a trecut8
ea este mai rea decat sora-sa si are trei capete. ,a ne odihnim putin" stapane" si
maine" dis-de-dimineata" sa fim gata.
A doua zi se pregatira" ca si cand ajunsese la $heonoaie" si pornira. Cand auzira
un urlet si o vajaietura cum nu mai auzisera ei pana atunci5
- #ii gata" stapane" ca iata se apropie zgripturoaica de ,corpie.
,corpia" cu o falca in cer si cu alta in pamant si varsand flacari" se apropia ca
vantul de iute8 iara calul se urca repede ca sageata pana cam deasupra si se lasa
asupra ei cam pe o parte. #at-#rumos o sageta si ii zbura un cap8 cand era sa-i mai ia
un cap" ,corpia se ruga cu lacrimi ca sa o ierte" ca nu-i face nimic si" ca sa-l
incredinteze" ii dete inscris cu sangele ei. ,corpia ospata pe #at-#rumos si mai si decat
$heonoaia8 iara el ii dete si dansei inapoi capul ce i-l luase cu sageata" care se lipi
indata cum il puse la loc" si dupa trei zile plecara mai departe.
)recand si peste hotarele scorpiei" se dusera" se dusera si iara se mai dusera"
pana ce ajunsera la un camp numai de flori si unde era numai primavara8 fiecare floare
era cu deosebire de mandra si cu un miros dulce" de te imbata8 tragea un vantisor care
abia adia. Aicea statura ei sa se odihneasca" iara calul ii zise4
- )recuram cum trecuram pana aici" stapane8 mai avem un hop4 avem sa dam
peste o primejdie mare8 si" daca ne-a ajuta !umnezeu sa scapam si de dansa" apoi
suntem voinici. /ai-nainte de aci este palatul unde locuieste )inerete fara batranete si -
viata fara moarte. Aceasta casa este inconjurata cu o padure deasa si inalta" unde stau
toate fiarele cele mai salbatice din lume8 ziua si noaptea pazesc cu neadormire si sunt
multe foarte8 cu dansele nu este chip de a te bate8 si ca sa trecem prin padure e peste
poate8 noi insa sa ne silim" dac-om putea" sa sarim pe deasupra.
!upa ce se odihnira vreo doua zile" se pregatira iarasi8 atunci calul" tinandu-si
rasuflarea" zise4
214
- ,tapane" strange chinga cat poti de mult" si" incalecand" sa te tii bine si in scari"
si de coama mea8 picioarele sa le tii lipite pe langa subtioara mea" ca sa nu ma
stanjenesti in zborul meu.
,e urca" facu proba" si intr-un minut fu aproape de padure.
- ,tapane" mai zise calul" acum e timpul cand se da de mancare fiarelor padurii si
sunt adunate toate in curte8 sa trecem.
- ,a trecem" raspunse #at-#rumos.
,e urcara in sus si vazura palatul stralucind astfel" de la soare te puteai uita" dar la
dansul ba. )recura pe deasupra padurii si tocmai cand erau sa se lase in jos la scara
palatului" d-abia" d-abia atinse cu piciorul varful unui copac si deodata toata padurea se
puse in miscare8 urlau dobitoacele" de ti se facea parul maciuca pe cap. ,e grabira de
se lasara in jos8 si de nu era doamna palatului afara" dand de mancare puilor ei Fcaci
asa numea ea lighioanele din padureG" ii prapadea negresit.
/ai mult de bucurie ca au venit" ii scapa ea8 caci nu mai vazuse pana atunci suflet
de om pe la dansa. -pri pe dobitoace" le imblanzi si le trimise la locul lor. ,tapana era o
zana nalta" subtirica si dragalasa" si frumoasa" nevoie mare5 Cum o vazu #at-#rumos
ramase incremenit. !ara ea" uitandu-se cu mila la dansul" ii zise4
- Bine ai venit" #at-#rumos5 Ce cauti pe aici?
- Cautam" zise el" )inerete fara batranete si viata fara de moarte.
- !aca cautati ceea ce ziseti" aci este.
Atunci descaleca si intra in palat. Acolo gasi inca doua femei" una ca alta de tinere8
erau surorile cele mai mari. +l incepu sa multumeasca zanei pentru ca l-a scapat de
primejdie8 iara ele" de bucurie" gatira o cina placuta" si numai in vase de aur. Calului ii
dete drumul sa pasca pe unde va voi dansul8 pe urma" ii facura cunoscuti tuturor
lighioanelor" de puteau umbla in tihna prin padure.
#emeile il rugara sa locuiasca de aci inainte cu dansele" caci ziceau ca li se urase
sezand tot singurele8 iara el nu astepta sa-i mai zica o data" ci primi cu toata
multumirea" ca unul ce aceea si cauta.
%ncet" incet se deprinsera unii cu altii" isi spuse istoria si ce pati pana sa ajunga la
dansele" si nu dupa multa vreme se si insoti cu fata cea mai mica. 'a insotirea lor"
stapanele casei ii detera voie sa mearga prin toate locurile de primprejur" pe unde va
voi8 numai pe o vale" pe care i-o si aratara" ii zisera sa nu mearga" caci nu va fi bine de
el8 si-i si spusera ca acea vale se numea 2alea 0langerii.
0etrecu acolo vreme uitata" fara a prinde de veste" fiindca ramasese tot asa de
tanar ca si cand venise. )recea prin padure" fara sa-l doara macar capul. ,e desfata in
palaturile cele aurite" traia in pace si in liniste cu sotia si cumnatele sale" se bucura de
frumusetea florilor si de dulceata si curatenia aerului" ca un fericit. %esea adesea la
vanatoare8 dar" intr-o zi" se lua dupa un iepure" dete o sageata" dete doua si nu-l nimeri8
suparat" alerga dupa el si dete si cu a treia sageata" cu care il si nimeri8 dara nefericitul"
215
in invalmaseala" nu bagase de seama ca" alergand dupa iepure" trecuse in 2alea
0langerii.
'uand iepurele" se intorcea acasa8 cand" ce sa vezi d-ta? !eodata il apuca un dor
de tata-sau si de mama-sa. u cuteza sa spuie femeilor maiestre8 dara ele il cunoscura
dupa intristarea si neodihna ce vedeau intr-insul.
- Ai trecut" nefericitule" in 2alea 0langerii5 ii zisera ele" cu totul speriate.
- Am trecut" dragele mele" fara ca sa fi voit sa fac asta neghiobie8 si acum ma
topesc d-a-n-picioarele de dorul parintilor mei" insa si de voi nu ma indur ca sa va
parasesc. ,unt de mai multe zile cu voi si n-am sa ma plang de nici o mahnire. /a voi
duce dara sa-mi mai vad o data parintii si apoi m-oi intoarce" ca sa nu ma mai duc
niciodata.
- u ne parasi" iubitule8 parintii tai nu mai traiesc de sute de ani" si chiar tu"
ducandu-te" ne temem ca nu te vei mai intoarce8 ramai cu noi" caci ne zice gandul ca
vei pieri.
)oate rugaciunile celor trei femei" precum si ale calului" n-au fost in stare sa-i
potoleasca dorul parintilor" care-l usca pe de-a-ntregul. %n cele mai de pe urma" calul ii
zise4
- !aca nu vrei sa ma asculti" stapane" orice ti se va intampla" sa stii ca numai tu
esti de vina. Am sa-ti spun o vorba si" daca vei primi tocmeala mea" te duc inapoi.
- 0rimesc" zise el" cu toata multumirea" spune-o5
- Cum vom ajunge la palatul tatalui tau" sa te las jos si eu sa ma intorc" de vei voi
sa ramai macar un ceas.
- Asa sa fie" zise el.
,e pregatira de plecare" se imbratisara cu femeile si" dupa ce-si luara ziua buna
unul de la altul" porni" lasandu-le suspinand si cu lacrimile in ochi. Ajunsera in locurile
unde era mosia ,corpiei8 acolo gasira orase8 padurile se schimbasera in campii8 intreba
pe unii si pe altii despre ,corpie si locuinta ei8 dar ii raspunsera ca bunii lor auzisera de
la strabunii lor povestindu-se de asemenea fleacuri.
- Cum se poate una ca asta? le zicea #at-#rumos H mai alaltaieri am trecut pe
aici8 si spunea tot ce stia.
'ocuitorii radeau de dansul" ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept" iara el"
suparat" pleca inainte" fara a baga de seama ca barba si parul ii albise.
Ajungand la mosia $heonoaiei" facu intrebari ca si la mosia ,corpiei" si primi asemenea
raspunsuri. u se putea dumeri el4 cum de in cateva zile s-au schimbat astfel locurile?
,i iarasi" suparat" pleca cu barba alba pana la brau" simtind ca ii cam tremurau
picioarele" si ajunse la imparatia tatane-sau. Aici" alti oameni" alte orase" si cele vechi
erau schimbate de nu le mai cunostea. %n cele mai de pe urma" ajunse la palaturile in
care se nascuse. Cum se dete jos" calul ii saruta mana si ii zise4
- &amai sanatos" stapane" ca eu ma intorc de unde am plecat. !aca poftesti sa
mergi si dumneata" incaleca indata si aidem5
216
- !u-te sanatos" ca si eu nadajduiesc sa ma intorc peste curand.
Calul pleca ca sageata de iute.
2azand palaturile daramate si cu buruieni crescute pe dansele" ofta si" cu lacrimi in
ochi" cata sa-si aduca aminte cat erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a
petrecut copilaria in ele8 ocoli de vreo doua-trei ori" cercetand fiecare camara" fiecare
coltulet ce-i aducea aminte cele trecute8 grajdul in care gasise calul8 se pogori apoi in
pivnita" intrarea careia se astupase de daramaturile cazute.
Cautand intr-o parte si in alta" cu barba alba pana la genunchi" ridicandu-si
pleoapele ochilor cu mainile si abia umbland" nu gasi decat un cufar hodorogit" il
deschise" dara in el nimic nu gasi8 ridica capacul chichitei" si un glas slabanogit ii zise4
- Bine ai venit" ca de mai intarziai" si eu ma prapadeam.
- palma ii trase /oartea lui" care se uscase de se facuse carlig in chichita" si cazu
mort si indata se si facu tarana.
%ar eu incalecai pe-o sa si va spusei dumneavoastra asa.
R#I FLACAI CALAORI
217
Trei tineri flacai4 un tesator" un croitor si un cizmar" au hotarat sa faca o calatorie
peste mari si tari" in imparatia nimanui" sa vada locuri noi si sa mai vorbeasca si cu alti
oameni.
- Bine" bine - zise tesatorul - dar cum vom vorbi cu oamenii din imparatia nimanui"
ca noi nu vorbim limba lor?
- Ascultati la mine - zise cizmarul - unul dintre noi va invata prima propozitie pe
care o aude" al doilea va invata a doua propozitie auzita" iar ultimul a treia propozitie.
Asa vom invata de trei ori mai repede limba acelor oameni" nu-i asa prietenii mei?
Bineinteles ca ceilalti doi au fost incantati de ideea cizmarului" asa ca au luat-o la
drum.
%n primul oras din imparatia nimanui" era mare targ" cand flacaii nostri au ajuns
acolo. )oata lumea se uita curioasa la cei trei prieteni.
- )rei feciori straini - striga o batranica.
)esatorul auzi ce spuse batrana" si imediat memora propozitia.
/ersera mai departe prietenii nostri" pana cand vazura un taran. Aceasta vindea
gaini si striga cat il tinea gura4
- 0entru douazeci de galbeni5 0entru douazeci de galbeni5
Croitorul repeta aceasta propozitie" pana cand o invata.
0utin mai incolo se intalnira cu un cersetor. - femeie chiar atunci ii dadea de
pomana ceva" iar cersetorul multumi4
- Bogdaproste5 !umnezeu sa te rasplateasca5
Bineinteles ca cizmarul memora repede ce auzi.
/ergand putin mai departe" flacaii nostri ajunsera la marginea orasului. -bositi de
atata mers" se asezara la marginea drumului" la umbra unei tufe. 'a umbra aceleiasi
tufe" dar pe cealalta parte" se odihneau doi batrani. 1nul dintre ei tocmai se plangea
celuilalt4
- %nchipuie-ti ce-am patit5 Am pornit sa merg in oras" dar mi-au furat punguta cu
bani5 Aveam asa putini bani" doar douazeci de galbeni. -are cine mi-o fi furat-o?
- )rei feciori straini" trei feciori straini5 striga repede tesatorul" mandru de el.
Celalalt batran dadu din cap" zicand4
- !ar de ce or fi furat-o" daca erau asa putini galbeni in punguta?
- 0entru douazeci de galbeni" pentru douazeci de galbeni5 zise repede croitorul" sa
vada prietenii ce stie.
Cei doi batrani s-au ridicat repede" au chemat politia si i-au dus pe cei trei prieteni
la inchisoare. 0e drum" cizmarul repeta intruna4
- Bogdaproste5 !umnezeu sa te rasplateasca5
/ultimea radea" crezand ca cei trei flacai sunt intr-o ureche.
'a judecata" judecatorul descoperi una doua adevarul" eliberand cei trei prieteni
trasniti.
218
R#I PISOI
219
Trei pisoi - unul negru" altul cenusiu si al treilea alb au vazut un soricel... si s-au
repezit dupa el...
,oricelul s-a ascuns intr-un vas cu faina.
0isoii - dupa el5 ,oricelul a fugit.
%ar din vasul cu faina au iesit trei pisoi albi.
)rei pisoi albi au vazut in curte o broscuta si s-au repezit dupa ea.
Broscuta s-a ascuns intr-un burlan vechi de soba.
0isoii - dupa ea5
Broscuta a iesit si pe-aci ti-e drumul...
...iar din burlan au iesit trei pisoi negri.
)rei pisoi negri au vazut in iaz un peste...
...si s-au napustit dupa el5
0estele s-a facut nevazut...
...iar din apa au iesit trei pisoi uzi leoarca.
)rei pisoi uzi leoarca au plecat acasa.
0e drum ei s-au uscat si iata-i din nou cum au fost4 un pisoi negru" altul cenusiu si
al treilea alb.
UP'UP
220
Traia odata" intr-un mic sat francez" un tanar morar modest. %n acelasi sat" traia
un comerciant bogat" care avea o frumusete de fata" pe nume 9acOueline. )anarul
morar pandea momentul cand 9acOueline mergea la fantana dupa apa" ca sa-si scalde
privirea in frumusetea acesteia.
ici lui 9acOueline nu-i era indiferent tanarul morar" dar era tare amarata" fiindca
stia ca parintii au promis-o de sotie unui comerciant bogat.
%ntr-o zi" morarul se plimba pe malul raului" amarat nevoie mare" cand se intalni cu
un pastor.
- !e ce esti asa de amarat" fratioare? il intreba acesta pe morar.
- Cum sa nu fiu amarat - zise morarul - daca ma usuc de dorul lui 9acOueline. !ar
stiu ca parintii ei nici nu vor sa auda de mine.
- u mai fi asa amarat" te ajut eu sa le cuceresti inima parintilor.)ine aceasta cutie"
dar ai grija de pulberea verde din ea. !aca ajungi in casa lui 9acOueline" da fuga la
soba" arunca praful in foc" si ai sa vezi ce se intampla.
%ntr-o zi " cand parintii lui 9acOueline nu erau acasa" morarul nostru" o ajuta pe fata
sa duca apa de la fantana. #ata il chema in casa" sa-l serveasca cu placinte. -data
ajuns in casa" morarul astepta ca fata sa-i intoarca spatele si se grabi sa arunce praful
in foc" dupa care se dadu la o parte.
Cand parintii fetei ajunsera acasa" fata se grabi sa serveasca cina4
- %a de aici tup" tata tup-tup cina" tup-tup-tup.
)atal ramase inmarmurit" dupa care asa grai4
- Cum vorbesti fata mea?
- Cum tup" vorbesc tup-tup-tup? Asa vorbesc tup-tup-tup" dupa care iesi repede
din camera" parca nu se intampla nimic.
/ama fetei se grabi dupa ea si o intreba4
- Ce-i tup" cu tine tup-tup" fata mamei tup-tup-tup? ca intre timp si mama intra in
bucatarie si praful isi facu efectul si asupra ei.
1rmatorul vas cu mancare mama il duse la masa" si asa grai4
- 2ai barbate tup" nu stiu ce-i cu mine tup-tup" dar si eu asa vorbesc tup-tup" ca si
fata tup-tup-tup.
- 2oi va bateti joc de mine? zise omul" dupa care incepu sa le alerge prin casa" in
jurul mesei. ,otia fugi in bucatarie" omul dupa ea.
- Ce-i cu voi tup" de tot ziceti aiureli ca asta tup-tup-tup.Ca intre timp praful isi facu
efectul si asupra lui.
Cumplite zile urmara pentru toata familia comerciantului. -amenii din sat crezura
ca si-au pierdut mintile" asa incat dupa un timp nu mai veni nimeni sa cumpere de la ei.
%ntr-o zi" se intalni din nou morarul cu pastorul cel cu inima buna. Acesta ii da o
cutiuta cu praf rosu" zicand4
- Cel care primeste din acest praf" nu va mai spune niciodata tup-tup.
221
Bucuros nevoie mare" morarul merse la casa comerciantului" le dadu la toti din
praful rosu" si" ca prin minune" nici unul nu mai spuse tup-tup.
0arintii" foarte bucurosi ca s-au vindecat" au hotarat ca fata lor sa fie sotia
morarului cel modest.
,i poate ca si azi traiesc fericiti" daca nu crapat de atatea placinte mancate.
URIA F#RM#CAA
222
Erau odatP un moQ Qi o baba foarte sPraci.
/oQneagul a rugat-o" intr-o zi" pe babP sP-i facP o turtiRP.
- /oQnege" zice baba" dar nu cred cP mai avem fPinP.
- Hai du-te babo Qi mai cautP" poate totuQi gPseQti ceva" zice moQul.
Baba se pune sP adune fPina de prin lada din cPmarP" face turtiRP Qi o pune pe
farfurie Ln faRa moQneagului. /oQneagul cSnd o vede" vrea sP o mPnSnce" dar turtiRa Li
spune4
- u mP mSnca moQule cP sunt prea fierbinte. Baba ia turtiRa Qi o pune la rPcit" pe
fereastrP. AtSt i-a trebuit )urtiRei. 0rintr-o sPriturP s-a rostogolit Ln curte" de aici spre
poartP Qi a luat-o la sPnPtoasa prin pPdure.
'a un moment dat s-a LntSlnit cu iepuraQul.
2PzSnd turtiRa" acesta i-a spus4
- ,tai turtiRP sP te mPnSnc.
- u mP mSnca iepuraQule cP am sP-Ri cSnt un cSntecel.
- %a sP auzim.
+u sunt turtiRa umflatP"
!e prin lada adunatP"
!in cPmara mPturatP"
%n cuptor sunt rumenitP
0e fereastra sunt rPcitP
0e bunic l-am pPcPlit
!e bunicP am fugit
,i de tine fug LndatM
%epuraQe urecheat57.
,i a fugit chiar de sub nasul iepuraQului. Ti cum mergea ea prin pPdure" deodatP Li
apare Ln faRP un lup" mare Qi fioros" care strigP4
- ,tai turtiRP sP te mPnSnc.
- u mP mSnca lupule cP am sP-Ri cSnt un cSntecel.
- %a sP auzim.
+u sunt turtiRa umflatP"
!e prin lada adunatP
!in cPmara maturata
%n cuptor sunt rumenitP
0e fereastra sunt rPcitP
0e bunic l-am pPcPlit
!e bunicP am fugit"
Ti Ln urmP am lPsat
%epuraQul urecheat
$eaba lupul cascP gura"
223
#ug de el" mP dau de-a dura57.
Ti s-a rostogolit de sub nasul lupului. ,i cum se rostogolea ea prin pPdure"
bucuroasP cP a scPpat Qi de iepuraQ" dar Qi de lup s-a LntSlnit Qi cu /oQ /artin" care era
flamand rPu5 )urtiRei nici ca i-a pPsat cSnd ursul i-a spus4
- ,tai turtiRP sP te mPnSnc.
- u mP mSnca ursule cP am sP-Ri cSnt un cSntecel.
- %a sP auzim.
+u sunt turtiRa umflatP"
!e prin lada adunatP"
!in cPmara mPturatP"
%n cuptor sunt rumenitP"
0e fereastra sunt rPcitP"
0e bunic l-am pPcPlit"
!e bunicP am fugit"
Ti Ln urmP am lPsat"
%epuraQul urecheat.
$eaba lupul cPsca gura"
Am fugit" m-am dus de-a dura.
u mP tem cat de puRin"
#ug eu si de /oQ /artin5.
,i l-a lPsat Qi pe urs cu gura cPscatP. )ot mergSnd ea" veselP prin pPdure" deodatP
s-a LntSlnit cu vulpea. CumPtra vulpe" vicleanP cum o Qtim a sPrit repede sP o mPnSnce
pe turtiRP" dar turtiRa i-a spus4
- u mP mSnca cumPtrP vulpe" cP am sP-Ri cSnt un cSntecel.
- u s-a mai auzit Ln pPdurea asta mare ca o biatP turtiRP sP Qtie a cSnta" zice
vulpea.
- !ar eu Qtiu.
- %a sP auzim.
+u sunt turtiRa umflatP"
!e prin lada adunatP"
!in cPmara mPturatP"
%n cuptor sunt rumenitP"
0e fereastra sunt rPcitP"
0e bunic l-am pPcPlit"
!e bunicP am fugit"
Ti Ln urmP am lPsat
%epuraQul urecheat.
$eaba lupul cPsca gura"
Am fugit" m-am dus de-a dura.
224
u mP tem cSt de puRin"
Am fugit de /oQ /artin"
u mP tem nici de astP datP"
#ug eu Qi de vulpe LndatP.
- 2ai dar ce frumos Qtii sP cSnRi turtiRP dragP" tare mult mi-a plPcut cSntecelul tPu Qi
mi-ar plPcea sP mi-l mai cSnRi odatP" dar fiindcP eu sunt aQa bPtrSnP" fii bunP Qi aQeazP-
te aici pe nasul meu casP aud mai bine.
)urtiRa" care nu bPnuia ce vicleanP e vulpea" s-a aQezat pe nasul acesteia Qi a
Lnceput sP Li mai cSnte o datP cSntecelul sPu.
+u sunt turtiRa umflatP"
!e prin lada adunatP
!in cPmara mPturatP
%n cuptor sunt rumenitP
0e fereastra sunt rPcitP
0e bunic l-am pPcPlit
!e bunicP am fugit"
Ti Ln urmP am lPsat
%epuraQul urecheat
$eaba lupul cPsca gura"
Am fugit" m-am dus de-a dura.
u mP tem cSt de puRin"
Am fugit de /oQ /artin"
u mP tem nici de astP datP"
#ug eu Qi de vulpe LndatP.
!ar cum a terminat de cSntat" vulpea6.HAU a Lntins botul Qi a LnghiRi-o pe turtiRP.
+i de acum" turtiRa noastrP Qi-a gPsit beleaua cu vicleana vulpe" dupP ce i-a pPcPlit
pe moQ pe babP" pe iepuraQ" pe lup Qi pe urs.
225
U
ULIMUL BALAUR
Candva demult" balaurii si voinicii traiau pe pamant" printre oameni si oamenii ii
puteau vedea. Balaurii aveau coada si corpul lor era acoperit de solzi" care luminau ca
soarele. !aca era razboi in careva parte a pamantului" balaurii se faceau nevazuti" si
luptau si ei" dar cei ce se luptau nu-i puteau vedea. %n lupta iesea invingator cel alaturi
de care luptau balaurii.
Acesti balauri au diparut atunci cand oamenii au descoperit praful de pusca. %n
acele timpuri oamenii nu mai ieseau invingatori in lupte datorita vitejiei" ci prin intrigi
viclene.
0ovestea noastra se petrece atunci cand doar un balaur mai traia pe pamant.
%ntr-o zi" se intalni ultimul balaur cu un om batran" pe nume mos )ra(" iar acesta asa
vorbi catre balaur4
- !aca esti asa curajos" voinice balaur" poti stoarce apa din fier? +u pot5
'uara un ciomag de fier" iar mosul il indemna pe balaur sa stoarca el primul ciomagul.
Balaurul" care era tare voinic" apuca ciomagul si-l stranse cat de tare putu" dar din
ciomag nu iesi apa. Atunci" mosul apuca ciomagul din mana balaurului" si-l stoarse" si
sa vezi minune" incepu sa curga apa. !ar balaurul nu vazu" ca mos )ra( avea in mana"
langa ciomag" o bucata de cas proaspat" din care curgea zerul.
!upa asta pornira la drum" si mersera pana cand ajunsera la un pom cu cirese.
Balaurul apuca o creanga si manca cirese. /osul nu ajungea de jos ciresele" dar cand
balaurul trase in jos varful ciresului" apuca sa manance si el cateva cirese.
!upa ce se satura" balaurul dadu drumul varfului" iar mosul" care era agatat de crengi"
zbura cat colo peste cires.
- Ce faci fratioare? il intreba balaurul.
- Am sarit peste cires" ca sa prind acest iepure care tocmai a fugit pe aici" - zise
mosul" dar balaurul nu stia ca iepurele doar atunci sari speriat din iarba" cand mosul
cazu langa el" aruncat de varful pomului.
%ncet se insera" iar balaurul il chema pe mos )ra( sa doarma la ei. /osul accepta
bucuros invitatia.
Acasa la balauri" ii asternura mosului pe tarnat. !upa asta" balaurul ii povesti
mamei sale ce viteaz este mosul" si ca acesta este mai puternic decat el.
/ama balaurului il sfatui sa mearga la asternutul mosului si sa-l omoare in somn. !ar
226
mosul asculta la usa ce vorbesc. ,e strecura la asternut" puse o gramada de pietre in
locul lui" le acoperi" dupa care se ascunse.
Balaurul lua cel mai mare buzdugan" merse la asternut si zdrobi asternutul cu
buzduganul. !upa asta" merse inapoi in casa si-i spuse mamei sale4
- Acest batran a fost cu adevarat tare voinic" in timp ce-l loveam scotea scantei5
A doua zi" abia se lumina de ziua" mos )ra( aparu in usa.
- )u de unde ai aparut - intreba balaurul - doar te-am omorat azi noapte.
- 0e mine nu ma poate omora nimeni" sunt calit5 zise mosul.
Balaurul si mama lui ramasera muti de uimire. /ama balaurului il intreba pe mos
daca nu poate sa-l caleasca pe balaur" ca sa fie si el la fel de voinic.
- Bineinteles ca pot sa-l calesc - zise mosul - dar ai mult de indurat.
- %ndur eu bucuros" numai sa fiu voinic - zise balaurul.
- !aca asta vrei" atunci pune la fiert doua ciaune cu apa si pregatiti un butoi mare.
Cand dadu in clocot apa" si adusera butoiul" asa grai mosul4
- a" acum intra in butoi" ca sa te calesc.
Balaurul intra bucuros in butoi. /os )ra( turna apa fiarta in butoi" peste balaur.
Acesta se tot misca in butoi" ca nu se simtea prea bine" dar mama lui ii zise4
- %ndura" fiule" indura" daca vrei sa fii calit.
!upa asta" mosul disparu" si oricat astepta mama balaurului sa vina" acesta nu
aparu deloc. !aca vazu asa" mama balaurului isi scoase fiul din butoi" oparit si amarat"
si jurara ca vor ocoli oamenii cat vad cu ochii.
Atunci au disparut balaurii de pe pamant. !aca e:ista undeva balauri" noi nu ii
putem vedea.
UN PANOF !#C$I
227
A fost odata6 un pantof vechi" ce zacea abandonat pe malul unei ape.
0rimavara" ploile torentiale umflara raurile si pantoful fu luat de ape si dus la un lac
mare.
#iind de o marime e:ceptionala" toata lumea se intreba curioasa cui i-ar fi putut
apartine.
%ntr-o zi" un fluture incepu sa zboare in jurul pantofului si curajos" se incumeta sa-l
cerceteze si pe interior.
7,-a uscat5" striga el prietenilor sai cu entuziasm" il putem folosi57
7'a ce?7 intreba veverita" nedumerita.
Broasca" sceptica" scutura din cap4 7+ste mult prea mare sa ne foloseasca la
ceva7.
%n sfarsit" pentru ca toti sa se puna de acord" pantoful cel mare fu transportat de la
marginea apei" pe o pajiste.
Aici incepu o discutie fara sfarsit4 unii voiau sa-l faca bucati" pentru a recupera mici
fasii de piele in buna stare" altii propuneau sa-l repare pentru a-l putea vinde.
7,a-l vindem cui? %ntreba bufnita. imanui nu-i trebuie un singur pantof5 ,i apoi" el
nu s-ar potrivi decat unui picior de urias57
,farsira prin a renunta la cearta si hotarara ca fiecare putea folosi pantoful dupa
bunul sau plac. Asa ca il transformara intr-un mare parc de distractii" unde se intalneau
toate animalele padurii" pentru a se amuza impreuna.
,i va rog sa ma credeti ca stiau sa se distreze pe cinste5
URSUL PACALI D# !ULP#
228
Era odata o vulpe vicleana" ca toate vulpile. +a umblase o noapte intreaga dupa
hrana si nu gasise nicaieri. #acindu-se ziua alba" vulpea iesi la marginea drumului si se
culca sub o tufa" gindindu-se ce sa mai faca" ca sa poata gasi ceva de mincare.
,ezind vulpea cu botul intins pe labele dinainte" ii vine miros de peste. Atunci ea
radica putin capul si uitindu-se la vale" in lungul drumului" zareste venind un car tras de
doi boi.
- 7Bun57 gindi vulpea. %aca hrana ce-o asteptam eu. ,i indata iese de sub tufa si se
lungeste in mijlocul drumului" ca si cum ar fi moarta.
Carul" apropiindu-se de vulpe" taranul ce mina boii o vede si crezind ca-i moarta cu
adevarat" striga la boi4 7Aho 5 Aho57 Boii se opresc. )aranul vine spre vulpe" se uita la ea
de aproape" si vazind-o ca nici nu sufla" zice4 7Bre" da cum naiba a murit vulpea asta
aici ?5 )ii5... ce frumoasa cataveica am sa fac nevestei mele din blana istui vulpoi7.
.icind asa" apuca vulpea de dupa cap si tirind-o pina la car" se opinteste s-o arunca
deasupra pestelui. Apoi striga la boi4 7hais5 9oian" cea5 Bourean7. Boii pornesc.
)aranul mergea pe linga boi si-i tot indemna sa mearga mai iute ca sa ajunga degraba
acasa si sa ieie pielea vulpii.
%nsa cum au pornit boii" vulpea a si inceput cu picioarele a impinge pestele din car
jos. )aranul mina" carul scirtiia si pestele din car cadea.
!upa ce hoata de vulpe a aruncat o multime de peste pe drum" biniii...sor5 sare si
ea din car" si cu mare graba" incepe a stringe pestele de pe drum. !upa ce l-a strins
gramada" il ie" il duce la vizuina sa si incepe a minca" ca taaa...re-i mai era foame.
)ocmai cind incepuse a minca" iaca vine la dinsa ursul.
- 7Buna masa" cumatra5 )iii5 da ce mai de peste ai5 !a-mi si mie ca taaa...re mi-i
pofta57
- 7%a mai pune-ti pofta-n cui" cumatre" ca doar nu pentru gustul altuia m-am muncit
eu. !aca ti-i asa de pofta" du-te si-ti moaie coada-n balta" ca mine" si-i avea peste sa
maninci.7
- 7%nvata-ma" te rog" cumatra" ca eu nu stiu cum se prinde pestele.7
Atunci vulpea rinji dintii si zise4
- 7Alei" cumatre5 da nu stii ca nevoia te duce pe unde nu ti-e voia si te invata ce nici
nu gandesti? Asculta" cumatre4 vrei sa mananci peste? !u-te desara la baltoaga cea
din marginea padurii" vira-ti coada in apa si stai pe loc" fara sa te misti" pina despre
ziua8 atunci smunceste virtos spre mal" si ai sa scoti o multime de peste8 poate indoit si
intreit decat am scos eu.7
1rsul ne mai zicand nici o vorba" alerga-n fuga mare la baltoaga din marginea
padurii" si-si vira in apa toata coada5...
%n acea noapte incepuse a bate un vint rece" de ingheta limba-n gura si chiar
cenusa de sub foc. %ngheata zdravan si apa din baltoaga" si prinde coada ursului" ca
intr-un cleste. !e la o vreme" ursul ne mai putind de durerea cozii si de frig" smunceste
229
odata din toata puterea. ,i sarmanul urs5 in loc sa scoata peste" ramane far de coada5
%ncepe el acum a mormai cumplit" s-a sari in sus de durere. ,i-nciudat pe vulpe ca l-a
amagit" se duce s-o ucida in bataie. !ar sireata vulpe stie cum sa se fereasca de minia
ursului. +a iesise din vizuine si se virise in scorbura unui copac din apropiere8 si cind
vazu pe urs ca vine far de coada" incepu a striga4
- 7Hei" cumatre5 !ar ti-au mincat pestii coada" ori ai fost prea lacom" s-ai vrut sa nu
mai ramina pesti in balta?7
1rsul" auzind ca inca-l mai ie si-n ris" se inciudeaza si mai tare" si se rapede iute
spre copac8 dar gura scorburii fiind strimta" ursul nu poate sa incapa inauntru. Atunci el
cauta o creanga cu cirlig si incepe a cotrobai prin scorbura" ca sa scoata vulpea afara"
si sa-i deie de cheltuiala... !ar cind apuca ursul de piciorul vulpii" ea striga4 7)rage"
nataraule5 mie nu-mi pasa" ca tragi de copac7... %ar cind anina cirligul de copac" striga4
72aleu" cumatre5 nu trage" ca-mi rupi piciorul57
%n zadar s-a nacajit ursul" de-i curgeau sudorile" ca tot n-a putut scoate vulpea din
scorbura copacului.
,i iaca asa" a ramas ursul pacalit de vulpe5
230
V
!I"OR( CRAIUL S#RPILOR
A fost o data trei pacurari la o stina.
%ntr-o seara" mulgind oile la strunga" auzira la o departare o strigatura puternica.
)oti se cutremurara. 0acurarul cel mai tinar" numit 0etru" zise4
- +u ma duc intr-acolo" sa vad ce poate sa fie.
- Ba tu nu te duce8 mai bine sezi locului" caci cine stie ce va fi acolo" zisera cei
doi.
- Ba ma duc.
- Bine" bine" raspunsera ceilalti" daca ti se va intimpla ceva" tu vei vedea.
- +u voi vedea.
Atunci isi lua ciomagul cel mare" cojocul in spate si pleca intr-acolo" unde auzise
strigarea.
%ata" intr-o vale" vazu un sarpe urias de mare" cu un cerb in gura" pe care nu-l
putea inghiti din pricina coarnelor celor mari" cu care era impodobit cerbul. ,e aflau
amindoi in asa stare" incit nici cerbul nu se putea musca" nici sarpele.
Cum se apropie 0etru" cerbul zise4
- Haid" fii bun" pacurarule" omoara sarpele acesta" ca vrea sa ma manince si-mi
scapa viata ca doara si eu iti voi fi bun de ceva.
,arpele zise4
- Haid" pacurarule" fa bine" taie coarnele cerbului" ca sa-l pot inghiti" ca-ti voi da
ceea ce ceri tu.
0etru se cugeta si in urma zise4
- /ai bine voi ajuta sarpelui sa inghita cerbul" caci imi va da tot ce cer eu" decat sa
ajut cerbului" care cine stie" poate-mi fi de ajutor ori ba?
!eci se duse" lovi cu ciomagul coarnele cerbului cari si picara si facu de sarpele il
putu inghiti.
!upa ce se linse pe buze de dulceata si grasimea ce fu in cerb" sarpele zise4
- 2ad acum ca esti om de treaba" caci mi-ai facut mult bine8 una" ca m-ai mintuit de
moarte" a doua" mi-ai ajutat sa maninc cerbul4 deci precum ti-am fagaduit" iti voi si da ce
vei cere de la mine. ,a stii ca pe mine ma cheama 2izor" craiul serpilor" si fiindca am
ceva de lucru" nu pot sa vin acasa cu tine" dar te du pe ici incolo" vei intilni pe pastorii
231
mei" de la care vei intreba de mine. 0e cand vei ajunge acasa" eu inca voi fi acolo si vei
vedea cit de multumitor sunt.
0etru pleca deci pe calea aratata de sarpe si nu mult merse" pana ce se si-ntilni cu
stavarul.
- Buna seara" stavarule5
- ,a fii sanatos" voinicule" dar unde mergi?
- /erg la 2izor" craiul serpilor" si nu stiu unde sade" n-ai face bine sa-mi arati?
- Cum nu? !u-te pe ici incolo" ca-l vei vedea pe vacar" care-ti va spune.
/erse mai departe si se intilni cu vacarul" caruia ii zise4
- Buna seara5 - ,a fii sanatos5
- 1nde sade 2izor" craiul serpilor?
- !u-te numai pe ici incolo" ca-i vedea pe pacurarul lui" care-ti va spune.
/erse mai incolo si se intilni cu pacurarul catra care grai4
- Buna seara5
- ,a dea d-zeu bine5
- #ii bun spune-mi" unde sade 2izor" craiul serpilor?
- Apuca numai pe calea aceasta" caci vei afla pe porcar" pe acela sa-l intrebi.
u mult merse si se intilni cu porcarul" catre care zise4
- Buna seara5
- Buna sa-ti fie inima5
- 1nde sade 2izor" craiul serpilor?
- u sade departe" numai ici" la vreo treizeci de pasi" este o gaura in pamint"
sloboade-te pe ea inlauntru" caci acolo e el. !ar ce-ai cu 2izor" craiul serpilor?
- %a uite" frate - incepu 0etru - i-am facut un bine" caci daca vream il puteam omori"
iar el vazind fapta mea" zise ca-mi da tot ce voi cere" numai sa vin la el" mi-a si aratat
calea si iata ca am venit. u stiu ce sa cer de la el" fii bun" daca stii" da-mi unele
indrumari" sa stiu ce sa fac" iti voi fi multumitor.
- Cum nu? bucuros" frate" caci trebuie sa ne ajutam unul pe altul. !espre stapinul
pot sa-ti spun ca e foarte bun la inima. 0oti sa stii ca ce ti-a fagaduit iti si da. $rijeste
numai ce ceri. Are in chilie mult aur" argint si pietre scumpe8 acele si jumatate daca le
vei cere" ti le va da. +u insa-ti zic alta. +l are numai o fata" care e foarte frumoasa"
cugeti ca e rupta din soare" apoi de buna" e ca o bucata de pine alba. !e cite ori vine
cineva pe la el" o face serpoaie si-o baga intr-o ladita urita de 1nga usa" vrind s-o
ascunda" ca nu cumva s-o ceara cineva" s-apoi sa ramina fara ea" caci ii este foarte
draga. /ai bine ti-ar fi tie daca te-ai folosi de prilejul acesta si-ai cere ladita" caci atunci
fiindu-i tu ginere" toata blaga; lui va fi a ta. Altminterelea fa ce vrei. umai de una te
rog4 daca nu vrei sa ma asculti" gindeste-te" ca eu ti-am vrut binele si sa nu ma spui la
2izor" craiul serpilor" ca ce ti-am descoperit" caci atunci e capat de mine.
- %ti multumesc de sfatul ce mi l-ai dat si voi cerca sa vad daca-mi da ladita" de
care-mi pomenesti" zise 0etru.
232
- !e buna seama ti-o da" daca vei zice ca altceva nu primesti. %nvatat de porcar"
pleca 0etru catra locul aratat" pana ajunse la o groapa in pamint. Aci nu stia ce sa faca"
sa se lase in jos sau sa astepte pana va veni sarpele sus5 u trebui sa astepte mult"
caci sarpele auzind ceva pasi straini" isi ridica capul sus si zise4
- %ntra" pacurarule" fara nici o frica5
Atunci se slobozi inlauntru si intra in o casa foarte frumoasa. !e aci il duse sarpele
in o alta casa plina cu aur" argint" diamanturi si alte pietre scumpe" pe care le arata una
cite una" apoi" cand gata" zise4
- 2ezi" dragul meu" cita blaga am eu. Cere cit poftesti" caci pentru binefacerea ta
nu-mi pare rau dupa ele. Ce-ti trebuie? aur" argint" diamant" ori alte pietre scumpe? ,au
vrei sa-ti dau din toate cite ceva" ca sa te fac de acum inainte avut?
- Ba eu nu poftesc de aceste" ii raspunse 0etru. !e bogatie n-am trebuinta" caci
pana am aceste doua miini nu mi-e frica de saracie. )e rog insa sa-mi dai ladita aceasta
mica de dupa usa" caci de cand am intrat aici" ochii tot pe ea i-am tinut.
- Ce vrei tu sa faci cu aceasta ladita? zise sarpele plin de mirare" nu-i poti lua tu
nici un folos. Am gasit-o eu de mult si-am pus-o aici. %a tu mai bine ce-ti dau eu" ca sa fii
fericit pe toata viata ta5
- !aca nu-mi dai ladita aceea" atunci nu primesc nimic.
- %a priveste ce e aici" in ladita5 zise sarpele minios" uita-te" ca e un pui de sarpe5
'-am gasit eu o dala inghetat pe cale si l-am adus pentru ca sa-l cresc.
- )ocmai pentru aceea te rog sa mi-t dai mie" zise 0etru" caci il voi creste eu" toata
viata mea am dorit sa am unul.
- Bine" eu iti dau ladita" ia-o si sa fii sanatos.
%nainte de a pleca insa" ii asternu masa si-i puse de mancare si de bautura" dar de
spus nu i-a spus ca ce-i sarpele din ladita" cugetind ca doar se va lasa de cugetul de a
lua ladita daca nu acum" de buna seama mai tirziu" cand i se va uri cu sarpele.
0leca pacurarul cu ladita. %nsa nu la stina" ci acasa" unde avea numai o mama
batrina. Ce sa came el cu lata lui 2izor" craiul serpilor" la stina? ,a i-o t mv altii? Ba5 +l
merse acasa" sa se faca gaIda de casa si de nevasta. Ajungind acasa" spuse mamei
sale prin cite a umblat si de ce n-a mai stat la stina. Ceru demancare si pentru sine si
pentru sarpe. +l" fiindca era intr-o miercuri" manca niste castraveti acri" iar sarpelui ii
dete pe un taler lapte.
!upa ce manca sarpele tot laptele" se scula din ladita" se dete de trei ori peste cap
si se facu o nevasta frumoasa" care n-avea seaman pe lume. u era in altfel" decat chip
ingeresc. -risicine n-ar fi flaminzit" ba nu si-ar fi adus aminte de foame nici cand"
uitindu-se la ea.
0etru" cum o vazu" inmarmuri de frica" temindu-se ca-l va parasi
in urma prinse inima si zise4
- u cumva voiesti sa ma lasi?
233
- Ba nu te las" draga 0etre" zise ea venind la el si sarutindu-l" cum sa te las? Crede
ca nu-ti va parea rau ca m-ai cerut de la tata.
,e imbratisara si se sarutara ca doi noi casatoriti. %ntr-un tirziu nevasta zise4
- oa5 sa ne mai lasam de jucate" sa ne punem si la lucrate. %ute aduse apa" facu
foc" spala rufele" vasele" curati in casa" adeca facu tot ce trebuie la o gazdoaie buna.
!ar asa de iute facea" asa de iute ii umbla pristenul;" incit mama lui 0etru n-avea timp
sa se mire indestul" iar 0etru sta inmarmurit" fara rasuflare" nesaturindu-se de a se uita
la ea.
/ai in deseara facu de cina" apoi mancara" dupa aceea isi mai
petrecura" cum isi petrec tinerii" mai tirziu facu patul" dupa aceea iar imbraca pielea de
sarpe si se baga in ladita.
)ot asa se intimpla in ziua a doua" a treia si asa mai departe" in timp de o
saptamina.
Atunci batrina" mama lui 0etru" se duse la moasa ei si zise4
- 1ite moasa" ce-i cu nevasta care o aduse feciorul" nu-i nevasta ca toate
nevestele. !e barbata e barbata ca focul si nu-i pot baga
alta vina" decat... si-i spuse tot ce avea de spus.
- -" draga mea" raspunse moasa" nu e lucru mare8 se poate indrepta. %a asculta
cum4 du-te acasa" pune testul de copt malai pe foc sa se infierbinte si hurduie vasele"
ca sa auda ea ca trebuie apa" iar cand se va duce dupa apa" tu apuca pielea ei de
sarpe si-o arunca-n foc.
Asa si facu baba. ,e duse acasa" facu foc bun" puse testul pe el" incit se rosi de
fierbinteala" apoi hurdui vasele" dind semn ca nu este apa in ele.
evasta era in pielea de sarpe in ladita" ca 0etru nu era acasa" sa-si petreaca cu el.
Cum auzi hurduitura" hop5 iute sari din ladita si se duse dupa apa la fintina.
$azda fintinii facuse chiar un ospat" si-atunci toti tiganii erau cu ceterele in ocol si
cintau" iar unii flacai jucau. - cerura si pe ea la joc si se si duse" dar numai la un singur
joc" nemaivrind sa ramina" caci stia ca acasa nu e apa.
Cind ajunse insa acasa" da sa se imbrace" dar nu-si gaseste pielea" intreba pe
muma-sa.
Baba atunci zise4
- ,a ma ierti" draga mea" ca eu n-am vazut" am maturat casa si noi vinerea" cand
maturam casele" trebuie sa aruncam gunoiul in foc" caci asa e bine. Cum am facut" cum
n-am facut" destul ca din negrije am bagat si pielea ta in foc8 dar acuma mai lasa-te si
fara piele de sarpe" caci n-ai lipsa de ea" destul esti de frumoasa ca nevasta. 'as sa se
faleasca 0etrea al meu cu tine.
-avu ce face nevasta lui 0etru" caci ca o muiere cu minte ce era" trebuia sa se
supuna soacrei sale si sa nu cirteasca contra ei.
,e mai puse la lucru pana in seara" cand veni barbatul sau.
234
Atunci merse in gradina si incepu a plinge" dar vazu ca nici plinsul nu-i foloseste la
nimic. 0leca dar catra locuinta tata-sau si-i spuse tata-sau ce-a facut soacra-sa cu
pielea ei si ca acuma nu se mai poate ascunde noaptea in ladita.
- -am ce-ti face" ii raspunse tata-sau" asa e soarta" sa fii nevasta lui 0etru. !u-te
la el si asculta de el si de muma-sa. u-ti fie rusine ca e sarac" caci precum vad e copil
harnic si frumos. Haid5 sa nici nu stie ca ai fost la mine. Alta data puteti veni amandoi.
/ingiiata se duse acasa si intrebind-o 0etru ca unde a fost" ea raspunse4
- Am fost in gradina dupa porci" dar porcii au apucat-o la fuga si asa am intirziat
atita.
!imineata" pana a nu se face ziua" veni porunca de la Cdomni7" sa mearga la lucru"
ca era si atunci iobagie. #iindca 0etru avu alte lucruri pe acasa" se duse nevasta lui la
Cdomni7 si se puse in rind cu alti lucratori" dar pe toti ii intrecea" atit in istetime cit si dupa
bunetea lucrului.
!omnul neincetat se uitase la nevasta lui 0etru" .are ii cazuse la inima si-si puse in
gind" ca orisicum sa piarda pe 0etru" iara nevasta apoi s-o ia el.
,eara" cand fu gata lucrul" domnul zise4
- evasta lui 0etru sa vina incoace5
- 0orunceste" maria-ta" aici sunt" raspunse ea.
- ,pune-i lui 0etru ca miine dimineata sa fie aici in curte" ai inteles ori ba?- inteles
si-i voi spune.
Cind fu cealalta zi pe la prinz" 0etru era in curte.
- ,tii" 0etre" pentru ce te-am chemat? il intreba domnul.
- ,tiu de-mi vei spune" raspunse 0etru.
- Asculta dar5 2ezi colo inaintea casei mele doua stoguri mari de griu?
- 2ad" maria-ta.
- 0ana dimineata tot sa fie imblatit" fara ca sa strici stogurile8 griul sa fie tot
gramada si tot din griul acela pe miine la prinz sa maninc pita8 m-ai inteles mai?
- )e-am inteles" dar e cu neputinta sa si fac ceea ce-mi poruncesti.
- Cu putinta ori cu neputinta" asta e treaba ta4 daca vei implini bine de bine" daca
nu" capul nu-ti va sta unde-ti sta acum" ci sub picioarele mele. Acum cara-te5
0etru iesi si plingind veni pana acasa" unde se trinti suparat pe un pat. evasta-sa"
vazindu-l suparat" veni la el si-l intreba4
- Ce ti-a zis domnul? Atunci tot plingind spuse4
- %aca ramii fara mine.
- Cum? il intreba ea din nou ingrijata.
- %ata cum si iaca cum8 si-i spuse tot ce a vorbit cu domnul.
- u te teme de nimic" 0etre" ii zise ea" hai sa mancam si sa bem" caci te
scapa tata de acolo.
- ,e pusera la mancare si beutura pana seara. Atunci pleca 0etru la socru-
sau.
235
- Ce-i" 0etre? il intreba acela vazindu-l.
- + rau" tata" raspunse 0etru suparat.
- !oar nu ti-e pe plac nevasta?
- Ba5 as pacatui de moarte" daca o as invinui numai cit e negru sub unghie"
sunt foarte multumit cu ea" ba sunt cel mai fericit intre ceilalti oameni" dar alt nacaz ma
maninca.
- ,unteti saraci?
- Ba nu" suntem foarte multumiti" numai sanatate mai cerem4 lucrind cu
miinile noastre nu ni se deda la averea nimanui fie cit de mare.
- ,pune-mi dar iute" ce-ti este de esti suparat?
- Am dat de un mare necaz. !omnul nostru ne-a chemat ieri la lucru" iar eu
avind alte cele pe acasa" mi-am trimis nevasta" care cand a venit seara de la lucru mi-a
adus porunca sa ma duc eu azi dimineata acolo.
- ,i nu te-ai dus?
- Ba m-am dus" tata" si mi-a poruncit ca pana miine dimineata stogurile lui
cele mari de griu sa le imblatesc" fara ca sa sparg stogurile" griul sa-l fac gramada" in
sura" iar din el tot la noapte sa-i si coc piine" sa manince dimineata. !aca i-am spus ca
nu-i voi putea implini porunca" mi-a raspuns ca aceea e treaba mea" numai daca nu voi
face ce mi-a poruncit" nu-mi va sta capul unde-mi sta acum" ci sub picioarele lui.
- umai atita?
- umai.
- 0entru aceea esti tu suparat?
- Cum sa nu fiu suparat" caci mi-e frica sa nu pot implini porunca si atunci
nevasta mea ramine fara mine. 0entru aceea am venit sa te rog sa ma ajuti" cum ma
vei ajuta" sa scap de pacostea aceasta" care chiar din senin veni peste capul meu.
- 2oi incerca sa vad.
- !a" fii bun" tata" scoate-ma" aibi mila de mine.
- u te teme nimic" ca te scot eu8 pana atunci haid sa gustam ceva de cina.
,e pusera amindoi la cina" mancara" beura si-si petrecura Cdomneste7.
Cind fura gata cu cina" 2izor iesi afara si pocni cu un biciu de foc in patru laturi ale lumii"
la care atitia zmei venira cita frunza si iarba. )ot veneau si nu mai incetau. %ntr-un tirziu"
2izor" craiul serpilor" zise4
- 1nde sunt ceilalti?
- 2in toti pe rind.
- 2edeti pe omul acesta?
- 2edem.
- ,a mergeti cu el unde va va duce8 acolo sa va faceti toti soareci si sa
scoateti toate boabele de griu din stogurile care vi le va arata el" sa le faceti gramada in
sura" o parte din el sa-l macinati" sa-l cerneti si sa faceti pine. pana s-a zari de ziua tot
sa fie gata" caci de nu" capul nu va sta unde-i acum" ci sub picioarele mele. Ati auzit?
236
- Auzit" drag stapinul nostru.
- /ergeti si faceti ce v-am zis.
/ersera cu totii la stogurile domnului" se facura toti soareci" dar atitia soareci erau"
incit din doua stoguri mari" abia s-a ajuns la fiecare cite o boaba de griu. #acura un
mare vrav de griu in sura" unii au macinat" au cernut si copt" asa ca dupa miezul noptii
piinea a fost gata" cand le-a spus 0etru zmeilor sa mearga acasa.
!imineata" cand rasari soarele" 0etru se duse Cin sus7 cu pinea coapta.
0lin de bucurie" cum era" fiindca domnul nu s-a fost sculat inca" l-a sculat el" i-a dat
piinea si i-a aratat vravul de griu in sura si stogurile nesparte.
- Bine" 0etre" ii raspunse domnul" esti copil harnic" pentru aceea esti vrednic de
oareceva. %an striga servitorii mei sa vina.
0etru ii chema si venira vreo zece servitori" nestiind ce porunca noua au sa
capete.
- 0etru acesta e om vrednic" incepu domnul.
- + vrednic" maria-ta" caci am vazut ce-a lucrat.
- Ascultati5 e om vrednic si" pentru lucrul ce-a facut asta-noapte" sa-i dati douazeci
si cinci de nuiele. %ata aici" sa vad5
/irati de asta strasnica porunca" nu stiau ce sa faca" ci se uitau unul la altul. /ai
tare se mira insa 0etru" caci el avea sa primeasca acea rasplata.
2azind servitorii ca domnul nu-si schimba gindul" n-avurii ce face" ci pusera pe lavita pe
0etru" iar unu cu o nuia" de care era plina curte" ii dete lui 0etru douazeci si cinci.
CAceste fura bune de nimica7" gindi 0etru" sculindu-se de pe lavita.
- Acum voi carati-va afara la lucru vostru5 zise domnul catre servitori.
!upa ce plecara servitorii" domnul zise catra 0etru4
- 0etre" as mai avea un pic de lucru cu tine.
- 0orunceste" maria-ta.
- As mai avea lipsa sa-mi mai ajuti la un lucru.
- Bucuros" maria-ta8 eu sluga plecata voi ajuta cit voi putea.
- 2ezi tu codrul acela? zise aratindu-i o padure mare.
- 2ad" maria-ta.
- 0ana miine dimineata acel codru sa fie taiat" lemnele puse toate gramada"
radacinile scoase" pamintul sa fie arat" plantat cu vita de vie" dar asa ca miine dimineata
sa-mi aduci struguri pe un taier sa maninc - m-ai inteles?
- %nteles" maria-ta" numai mi-e frica sa nu voi putea indeplini ce-mi poruncesti in
asa timp.
- Aceea e treaba ta" insa daca vei implini pana miine dimineata" bine de bine" daca
nu capul nu-ti va sta unde-ti sta acum" ci sub picioarele mele. Ai auzit?
- Auzit" maria-ta.
- Acum" cara-te.
237
%esind afara se gindi la porunca pe care o capatase si-o afla mai grea de implinit.
,e gindi si la aceea" ca oare socru-sau mai vrea sau mai poate sa-l ajute. Apoi ii veni in
minte si rasplata cea Cdreapta7" ce o primi pentru implinirea poruncei de ieri.
,uparat pana la inima" merse acasa" dar nu stia cum merse" nu vazu cu cine se intilni"
ci ajungind acasa se puse pe un plins amar.
/uierea ii era la apa cu rufele" cand veni vazindu-l suparat" se duse la el si-l
intreba4
- Ce ti-e draga" de esti suparat iara?
- -h5 'asa-ma" caci acum chiar ramii fara mine.
- Cum? poate n-a putut tata sa-ti ajute? il intreba ingrijorata.
- Ba mi-a ajutat" numai ian asculta ce porunca mi-a mai dat. ,i ii spuse adica
cum a umblat pe la tatal-sau" cum a implinit porunca" ce rasplata Cdreapta7 a primit si ce
porunca noua i-a mai dat. 0recum vad eu" acela cu orisice modru; vrea sa-mi puna
capul" incheie 0etru" plin de amaraciune.
- u fi suparat" 0etre draga" ca tata si de acolo te scoate. Haide sa mancam
si sa bem" pana in deseara" cand iar vei merge la tata" sa te scoata din primejdie si
necaz" cum te-a scos si azi.
/ancara" baura si-si petrecura cum isi petrece omul" cand se simte scuturat de
vreun nacaz.
Cand se inmurgi" pleca la socru-sau.
- Buna seara" tata5 zise intrind in casa.
- ,a ai noroc" dar cum de vii asa de tirziu" parca iar esti suparat? Cum" nu i-a
placut la domnul tau cum ai implinit porunca?
- Ba a fost indestulat" mi-a si platit bine lucru.
- Cu ce?
- Cu douazeci si cinci de nuiele.
- 0rea bine" se vede ca e om foarte darnic. 0entru acestea esti suparat?
- Ba" pentru asta nu sunt suparat. Asta a fost si a trecut" dar acuma mi-a dat alta
pe cap.
- Care?
- /i-a dat o porunca de implinit. /i-a spus ca codrul acela pana dimineata sa fie
taiat" lemnele asezate gramada" radacinile scoase" pamintul arat" sadit cu vita de vie"
dar asa ca pe miine dimineata sa-i duc struguri pe taier. cand i-am spus ca aceasta
porunca e mai grea de implinit ca cea de ieri" mi-a raspuns ca asta nu e treaba lui"
numai eu sa stiu ca daca o voi implini" bine de bine" daca nu" nu-mi va sta capul unde-
mi sta acum" ci sub picioarele lui. 0entru aceea am venit si azi sa ma rog de dumneata"
fii bun si ma scoate din nacazul acesta" precum m-ai scos din cel de ieri.
- u te teme de nimic" dragul tatii" ca te scot8 pana atunci haid sa bem. apoi sa
gustam ceva de cina.
,e pusera amindoi la cina" baura si mancara cum se cade.
238
Cind gatara cu cina" 2izor iesi afara si pocni cu un bici de foc in patru parti ale
lumii8 atiti zmei venira" incit nu i-ar fi putut nimeni cuprinde cu ochii8 erau mai multi ca in
seara trecuta.
- Aici sunteti toti? intreba craiul serpilor.
- Ba chiar toti nu" dar vin si ceilalti pe rind.
- 2edeti iara pe omul acesta?
- 2edem.
- ,a mergeti cu el unde va duce" iar codrul pe care vi-l va arata" sa-l taiati" lemnele
sa le taiati" sa le asezati gramada" radacinile sa le scoateti" pamintul sa-l arati si sa-l
plantati cu vita de vie" de unde veti afla mai buna. Aveti grija insa ca pe miine dimineata
strugurii sa fie copti" sa se poata folosi omul acesta de ei. Ati auzit si m-ati inteles?
- Auzit si inteles" drag stapinul nostru.
Ca din pamint scoasera unii sapoaie" altii ferestraie si toate uneltele de care aveau
lipsa si plecara catre codrul aratat de 0etru. Ajungind acolo" unii s-au pus la taiat de
lemne" altii la gramadit" altii la scos de radacini" altii la sapat" altii s-au dus dupa vita de
vie si ei stiu de unde au adus atita" atita cit au plantat t-ot codrul8 dupa aceea s-au pus
cu totii a sufla peste struguri" asa ca dupa ce trecu de miezul noptii" strugurii erau copti"
apoi toti s-au dus la ale lor.
Cand se facu de ziua" 0etru culese pe un taier struguri si pleca cu ei la domnul" pe
care" fiindca dormea" l-a sculat din somn" insa nici acum nu fu mai norocos decat mai-
nainte" caci drept rasplata acum J0 niuele capata" nu douazeci si cinci" ci de doua ori
atita" adica cincizeci de nuiele indesate.
Ca o sluga plecata le suferi si aceste" cu toate ca e cam greu sa suferi atitea
deodata. Asa e insa romanul8 el sufere pana poate8 mai bine sufere el" decat sa-si
piarza chibzuiala" caci vai atunci de acela care face pe roman sa-si iasa din sarite.
Aceasta o simtea 0etru si ca om chibzuit se mai lasa de asta data.
!upa ce se petrecura aceste" domnul zise4
- %nca o porunca mai am a-ti da ca s-o implinesti" 0etre5 )atal meu a murit" cand
eram de zece ani" eu acum sunt de saptezeci si opt de ani5 '-am inmormintat cu o
coroana de aur si alte pietre scumpe pe cap8 acum am cautat in mormint dupa acea
coroana" dar n-am aflat-o" de buna seama o a fi dus in cealalta lume cu suflet cu tot"
insa acea coroana este foarte scumpa" deci mi-ar trebui mie" ca sa nu se stinga pe
nimic. ,a te duci tu dupa ea si sa mi-o aduci iar %a mina mea.
- Apoi cum voi putea eu sa ma duc pe cealalta lume cu trupul? intreba 0etru" pe
unde sa ma duc" incotro sa plec si de unde-l voi putea cunoaste pe tata mariei tale" ca
sa cer coroana? ,e vede ca maria ta ti-ai pus gind sa ma pierzi cu orice pret" continua
0etru pierzindu-si rabdarea.
- +u te tin pe tine pe lume5 se rasti domnul spre el" din binele meu maninci si bei"
din mila mea esti pe pamint" din bunetea mea traiesti" asadara unde te min" de te-as
mina in al nouazeci si noualea cer" tu trebuie sa te duci" ori mai multe nu-s. %ata-ti spun4
239
daca nu-mi aduci coroana in rastimp de douazeci si patru de ceasuri" capul nu-ti va sta
unde-ti sta acum" ci sub picioarele mele" caci atunci e vai de tine" m-ai inteles?5
0etru iar tacu.
- Cara-te" gozul pamintului ce esti" si te tine de ce ti-am zis. Abia se putu trage
pana acasa de necaz" caci stia el bine acum ca din asta nu va mai putea nici socru-sau
sa-l scoaba. cand ajunse acasa se lasa pe scaun suparat si-ncepu a plinge" dar asa
plingea" mai rau ca un copil de un an" incit iti era mai mare mila de el. 0lingea si-si
smulgea parul de pe cap. evasta-sa era in vecini cu soacra-sa cu tot" urzea pinza si
cand auzi plinsul si vaietul" acasa" gindi ca cine stie ce se va fi intimplat8 deci alerga in
graba mare sa vada ce e? %ntrind in casa" cum o vazu 0etru se ridica de pe scaun" o
imbratisa de dupa cap si astfel incepu a plinge.
evasta-sa" temindu-se de altceva" incepu si ea a plinge si plinsera amindoi un
timp bunisor" in urma il intreba4
- Ce te-a ajuns" draga 0etre? spune-mi sa stiu" ca mi se rupe inima.
- &au draga" de tot rau" ba mai rau decat asa nu poate sa fie.
- ,i eu vad ca e rau" caci cand plingi" bine nu poate fi" dar spune-mi iute de ce?
- Acum chiar ramii fara mine" draga nevasta mea... /ai mult nu putu zice" caci se
ineca de un plins amar.
- /ai prinde" 0etre draga" si vorbeste" dar daca n-o fi asa de rau" cum iti
inchipuiesti tu si cum ti-ai inchipuit si mai inainte.
- /i-a dat domnul o porunca" zise el" care vad bine ca n-o pot implini" iar daca n-o
pot implini" capul nu-mi va sta unde-mi sta acum" ci sub picioarele lui" sau sa ma
pustuiesc din tinuturile acestea" caci atunci e vai de mine.
- Ce porunca ti-a dat de ti se pare asa de grea de-mplinit?
- /i-a poruncit sa aduc din cealalta lume coroana tatalui sau" care a murit acum
sasezeci si opt de ani. Cum pot eu sa ma duc in cealalta lume? si cum voi putea
cunoaste pe tatal lui" ca sa-i cer coroana? Apoi cine stie are ori ba coroana" si daca o
are" voi-va sa mi-o dea?
- Asta-i toata porunca?
- Asta-i si-i destul pentru un om ca mine.
- u te teme 0etre" ca tata cum te-a scos din cele doua necazuri de mai-nainte" si
din acesta te va scoate.
- 0utea-ma-va oare?
- Cum sa nu te poata5 Hai sa mancam" sa bem si sa ne petrecem pana deseara8
atunci te vei duce iar la tata sa-l rogi sa te ajute.
Bine5 ,e pusera si-si petrecura pana inmurgi bine" atunci 0etre se scula" pieca si
se duse la socru-sau 2izor" craiul serpilor. ..... Buna seara" tata" zise 0etru intrind.
- Buna sa-ti fie inima. Bine ca venisi. %an sezi aici pe scaun. Ce-ti mai face
nevasta? 0entru ce ri-a venit si ea?
240
- +a face bine" ca-i sanatoasa. -a putut veni" caci si eu am venit intr-o treaba
mare.
+ rau...
- Cum? %ar e rau? u i-a placut la domnu-tau cum ai implinit poi unea ce ti-a dat-o?
- Ba i-a placut. A irebuit sa-i placa" caci a fost bine de lot" dar eu nu stiu ce are cu
mine? Acela vrea cu orice pret sa-mi vada capul taiat si pus sub picioarele lui. %n loc
sa-mi dea pace" ca i-am fost asa slugarnic" acum mi-a dat cincizeci de nuiele.
- ,i tu astea le-ai tinut?
- Ce aveam sa fac? 'e-am rabdat" ca doara n-o sa ma prind cu el.
- Asta e raul de care vorbisi inainte?
- Ba asta nu-i. Altu-i mai mare. /i-a dat o alta porunca de implinit" care" zau"
numai asa o pot implini" daca vei tace bine sa-mi ajuti si acum. !eci te rog" fii bun" sta-
mi si acum intru ajutor.
- Ce porunca ti-a dai?
- /i a poruncit sa-i aduc din cealalta lume coroana lui tatine-sau" care a murit
acum sasezeci si opt de ani" caci daca nu" capul nu-mi va sta unde-mi sta acum" ci sub
picioarele lui8 ori sa nu ma mai vaza" ca va fi rau de mine.
- ,i daca o vei aduce?
- Atunci nu va fi nimic ori ca imi va da o suta de nuiele dupa radul inceput" daca
ma voi lasa" ceea ce nu cred" caci ma voi opinti sa le arat eu pe cine chinuieste el8 apoi
ori scap" ori fac o vrajba si ingalmaceala de se mira toata lumea de el.
- )e ajut eu 0etre" te ajut sa scapi si acum cu porunca domnu-tau si nu le voi mai
lasa sa te bata sluitorii lui" si sa te faca de rusine" caci ori cum esti copilul meu" si-mi
esti drag. Haida sa ne punem sa gustam ceva de cina.
,e pusera la masa si gustara" dar gustara bine" caci se saturara de mancare si de
bautura" adeca isi petrecura cum isi petrec oamenii" cand sunt in voie buna sau cand.
scapa din necazuri.
!upa cina lua 2izor" craiul serpilor" un capastru si un vatrari" le dete lui 0etru si
zise4
- a" 0etre" acestea" du-te cu ele la stava mea de cai" pe unde ai trecut tu intiia
oara" cand ai venit la mine" cauta calul care e mai slab" dara ai bine grija" ca numai unul
e bun de ce-ti trebuie tie8 arata-i capastrul" caci singur va veni la tine. Arunca-i capastrul
in cap si-l prinde cu acesta pe care ti-l dau eu si te suie pe spatele lui. ,a lasi dupa el
unde te va duce" caci el stie calea" apoi atunci cand va ajunge la o groapa" va sta"
atunci tu sa te cobori de pe el si sa-l lovesti cu vatrarul acesta in frunte" caci el se va
face un stan de piatra. !upa aceea" intri in groapa" si mergand putintel" te vei afla in
cealalta lume8 ai grija insa" sa nu uiti nimic din ce vei vedea" caci tatal domnului tau pe
care ti-l va arata oarecineva de pe acolo" te va intreba de tot ce-ai vazut8 altminterelea
acelea iti vor fi de folos in viata. !aca iti va da coroana" vei iesi afara pe calea
241
cunoscuta si" ajungind la cal" il vei lovi iar cu vatrarul in frunte" de care va invia" te vei
sui pe el si apoi te vei abate pe la mine. /-ai inteles?
- %nteles5
- !ar sa nu uiti ce ti-am spus5
- u voi uita5
- Acum du-te5 Asa si facu.
'ua capastrul" se duse la stava de cai si incaleca pe calul care era mai slab decat
toti caii din acea stava. Calul si pleca cu el si ajunse la o groapa. Acolo se cobori de pe
cal" il lovi cu vatrarul in frunte" de care lovitura intr-o clipita se prefacu intr-un stan de
piatra" iar el se cobori in groapa si intra in cealalta lume. $riji insa bine de sfatul dat de
socru-sau" ca sa nu uite nimic din ceea ce va vedea.
Adeca ce vazu?
)ot lucruri de care mult se minuna.
/ai intii trecu pe langa un om acoperit cu nouazeci si noua de toluri" toate noua
noute" si totusi murea de frig.
/ergand mai departe" vazu un om acoperit de un tol de tot rupt si subtire" iar pe el
ploua cu zapada si totusi ii era cald.
)recind pe langa acestia" nu departe vede un alt om" asezat cu spatele pe pamint"
pe care doi servitori cu un sucitor il indopau cu mancare" ca pe o gisca" si totusi se
vaieta ca e flamind.
u departe de la acesta ii veni inainte un pazitor" care il intreba4
- Ce cauti pe aici" paminteanule?
- Caut pe maria-sa" domnul cel batrin" din satul nostru.
- Ce ai cu el?
- /-a trimis maria-sa" domnul cel tinar" sa-i aduc coroana.
- )e du pe aici incolo" caci tocmai acum bea apa dintr-un izvor" vezi-l colo?
- 2ad.
,e duse 0etru si cand fu inaintea lui" ii saruta mina si-i spuse din ce pricina a
venit.
- %-o dau dara - zise - si asa numai asta am adus-o de la el" i-o dau ca sa ma
limpezesc si de asta.
.icand aceste" lua coroana de pe cap si o puse in miinile lui 0etru. Apoi iar zise4
- Acum spune-mi" 0etre" ce-ai vazut aici in lumea noastra?
- -" maria-ta" ca multe am vazut.
- Ce?
- %ntii am vazut un om acoperit cu nouazeci si noua de toluri" toate noua noute si
totusi ingheta de frig.
- ,tii" 0etre" ce insemneaza aceasta?
- Ba nu stiu. 0acatul poate fi mai usor sau mai greu" dupa cum e si fapta.
242
- -mul acela" pe care l-ai vazut intiia oara" pentru aceea tremura de frig" sub
nouazeci si noua de toluri" toate noua-noute" caci el" cand a fost pe pamint" nu le-a dat
nici un vesmint saracilor de pomana. +l n-a facut ceea ce ar fi trebuit sa faca si pentru
aceea se pedepseste. Ce ai mai vazut?
- Am vazut un om acoperit cu un tol de tot subtire si rupt" si totusi asuda de cald.
- 2ezi" 0etre" acela le-a facut saracilor vesminte de pomana. Ce ai mai vazut?
- Am vazut un om cu spatele la pamint" pe care il indopau alti doi oameni cu
sucitorul" si totusi striga ca moare de foame.
- 2ezi" 0etre" asa se pedepsesc oamenii cei lacomi la mancari si bauturi. !ara ce
ai mai vazut?
- u am mai vazut nimic.
- u ai mai vazut" ca nu te-ai dus mai incolo. !ara sa vezi altele te-ai ingrozi8 te
grijeste dara" sa nu ajungi si tu pe aici. !ara feciorul meu ce mai face?
- #ace bine" ca-i sanatos.
- Cum o mai duceti laolalta?
- &au de tot" ca m-a batut de doua ori pe nedreptul.
- Atunci e rau de tot8 ma tem ca si el va ajunge pe aici pe undeva. )e du" 0etre"
du-i coroana si mai iarta si tu cit poti.
0etru nu mai zabovi mult" ci se duse pana la gaura" iesi afara" se sui pe cal si-l lovi
cu vatrarul in frunte" apoi intr-o clipita ajunse la socrul sau" 2izor" craiul serpilor.
- Cum" 0etre" aduci coroana?
- - aduc si-ti multamesc de ajutor.
- Bucuros" 0etre8 acum du-te si i-o da" sa nu-ti bage de vina.
- !e dus i-o duc" numai stiu de buna seama ca acuma imi da o suta de nuiele"
dara acum nu ma las.
- Bine ca mi-ai adus aminte8 stai sa-ti dau o pusculita cu apa" si cand vor vrea sa-ti
faca ceva" stropeste-i cu apa si indata se vor face stane de piatra.
0lin de bucurie" lua 0etru pusculita8 o baga sub serpar si pleca. cand ajunse 0etru
cu coroana acasa si-o dete domnului" acela iar chema toti servitorii si le porunci sa-i
dea lui 0etru o suta de nuiele. Atunci 0etru scoase pusculita si-i stropi pe toti cu apa"
incit intr-o clipita toti" cu domnul cu tot" s-au facut stane de piatra.
!eci se duse iar la socru-sau" ca sa-i dea ceva" ca sa-i invie iarasi.
.arindu-l" socru-sau ii zise4
- Ce-i" 0etre?
- + rau" tata.
- Cum?
- /i-e frica de pacat.
- u te teme" 0etre8 asa li s-a cuvenit lor8 aceea le-a fost rasplata. !u-te acasa"
ia-ti nevasta si pe muma-ta si mergeti de locuiti in curtile domnului tau" si mosteneste tot
ce-a avut el.
243
,-a dus 0etru si asa a facut. %ar acum" de nu va fi murit" nu-i om bogat ca el pe
lume.
244
!R#%UL D# FASOL# CAR# A CR#SCU
PANA LA C#R
Ionica traia intr-o casuta cu mama lui. +a isi castiga painea cosand haine" in timp
ce %onica lucra in gradina de zarazavat si avea grija de singura lor vaca pe nume &is(a"
pe care o mulgea in fiecare zi. !upa o iarna foarte grea" in primavara urmatoare abia
rasarise ceva in gradina lor de zarzavat si intr-o dimineata %onica o anunta pe mama sa4
- /ama" nu mai avem cu s-o haranim pe &is(a. 2a trebui s-o ducem la piata s-o
vindem. )rista" mama ii spuse s-o duca la targ si s-o vanda.
- %ncearca sa obtii un pret bun pe ea" il sfatui pe fiul ei.
%onica ii lega vacii o funie de gat si se indrepta cu ea spre targ. %n drum spre oras
se intalni cu un batran.
- 1nde duci vaca asta? %l intreba batranul pe %onica.
- 'a targ s-o vand. Avem mare nevoie de bani.
- %ti cumpar eu vaca in schimbul acestor boabe fermecate" raspunse batranul. 2ei
vedea ca tu si mama ta nu veti mai avea nici un gand daca aceste boabe vor fi ale
voastre.
'ui %onica tare %-ar mai fi placut sa-% faca mamei sale o bucurie" asa ca se invoi cu
batranul si-% vandu vaca in schimbul boabelor fermecate si se grabi spre casa.
- !ar fii atent5 %l atentiona batranul inainte sa se desparta unul de altul. Cu ajutorul
acestor boabe vei gasi comorile pe care mi le-a furat candva un urias lacom. !aca vei
reusi sa le gasesti poti sa le pastrezi pentru tine.
- emai pomenit5 +:clama %onica" fericit ca daduse un astfel de noroc peste el.
Cand mama sa a aflat despre afacerea lui %onica s-a infuriat asa de tare incat l-a trimis
la culcare fara sa-% dea de mancare. !e furie ea a aruncat boabele de fasole afara pe
fereastra. %onica s-a trezit dis-de-dimineta. ,pre mirarea lui vazu ca fereastra era
acoperita din afara cu o planta ciudata" uriasa" si anume" o fasole.
A deschis fereastra si cand s-a uitat in sus n-a putut sa ajunga cu privire pana in
varful fasolei. ,-a aruncat pe prima frunza si a inceput sa urce spre varf.
- 0robabil comoara se afla in varf" se gandi baiatul.
A urcat pana in varf si acolo sus s-a trezit intr-un tinut minunat.
A vazut in jurul sau palate minunate" cu turle care ajungeau pana la cer" fortarete
inconjurate de ape lucitoare ca oglinda" pasari minunate care zburau lin in inaltul cerului
senin. !upa ce s-a saturat de privit atatea frumuseti" %onica s-a gandit ca ar fi bine sa-si
continue calatoria. ,-a dat jos de pe vrejul de fasole si a pornit peste campie" sperand
sa gaseasca ceva care sa-% potoleasca setea si foamea.
!upa vreo @ ore de mers a ajuns la o casa si a batut la usa. %n pragul usii a aparut
o servitoare4
- ,unt mort de oboseala" de foame si de sete5 0ot sa intru sa ma odihnesc un pic?
245
- )e-as ospata cu placere" raspunse servitoarea" dar stapinul meu e un urias care
a mancat multi copii pana acum. /i-e teama ca vei avea aceeasi soarta si tu" daca te
va gasi aici la intoarcere. %onica nici n-a mai avut timp sa raspunda pentru ca de-afara
s-a si auzit o voce tunatoare4
- Cand va fi gata mancarea aceea?
- %mediat stapane5 &aspunse servitoarea.
Apoi l-a apucat pe %onica de mana si l-a inchis in camara. %ntr timp" 1riasul cobora
treptele cu pasi apasati.
- +i dracie5 ,imt miros de om5 Cineva a umblat aici5
- !aM de unde" domnule. ,e simte doar mirosul de carne care fierbe pe plita.
- Bine" bine" da-mi mancarea ca mor de foame5
#emeia ii umplu farfuria si o puse pe masa. +ra acolo carne de carnat" 4 curcani si
;@ felii de snitele. !upa ce termina de mancat tot ce era pe masa" ii spuse servitoarei
sa-% aduca banetul de aur ca vrea sa se 7joace7 putin cu el. #emeia %-a adus un sac
mare" plin cu monede de aur. ,i dupa ce i-a numarat" s-a dus in camera sa se
odihneasca.
u trecu mult timp ca se si auzira niste sforaituri de se cutremura casa. %n acest
timp" %onica iesi din ascunzatoare" se apropie de masa" isi umplu sacul cu bani" il puse
pe umeri si se indrepta cu el spre usa. !ar chiar in momentul in care trecu pragul usii"
sacul se lovi de usa si aceasta incepu sa scartaie" iar uriasul se trezi. %onica incepu sa
alerge luandu-si picioarele in spinare si se urca pe vrejul de fasole. 1riasul" care se
misca foarte greu" a cazut pe prima treapta si atata %-a trebuit pana s-a ridicat incat
%onica a avut timp sa inainteze pe vrej. 1riasul era asa de greu incat sub greutatea lui
se rupse vrejul de fasole" iar el cazu in ocean si se ineca.
!upa ce %onica a ajuns acasa" mama lui l-a imbratisat cu lacrimi de bucurie pe fiul
ei si de-atunci in colo au trait in belsug si fericire datorita averii 1riasului. %ar odata cu
trecerea anilor" isi gasi si o mireasa pe placul sau si traira fericiti pana la adanci
batranete.
246
Z
"ANA MUNILOR
A fost odata ca niciodata8 ca de n-ar fi" nu s-ar mai povesti8 de cand facea
plopsorul pere si rachita micsunele8 de cand se bateau ursii in coade8 de cand se luau
de gat lupii cu mieii de se sarutau" infratindu-se8 de cand se potcovea puricele la un
picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea
povesti8
!e cand se scria musca pe parete"
/ai mincinos cine nu crede.
A fost odata un imparat foarte viteaz8 toate imparatiile de prinprejurul imparatiei
sale ii cerea sfaturi4 atata era de drept si intelept. Cand se isca sfada intre dansii" la
acest imparat mergeau mai intai la judecata si" cum zicea el" asa se si facea" fiindca era
judecator drept si iubitor de pace. Cand fu aproape de batranete ii darui !umnezeu un
fecior. u se poate spune cata bucurie simti imparatul cand a vazut ca dobandi un
mostenitor. )oti imparatii vecini i-au trimis daruri. +i nu mai putin se bucurau ca vecinul
lor" care ii ajuta cu sfaturi si povetele lui cele de mult folos" a dobandit fecior.
!upa ce se mari" il puse de invata carte. +l era asa de silitor" incat se mirau
dascalii de dansul cum de invata asa repede. Ceea ce invata ceilalti copii intr-un an" el
invata numai intr-o saptamana. Ajunsese sa nu mai aiba dascalii ce sa-i dea sa invete.
%ara tata-sau scrise carte imparateasca la niste filosofi vestiti ca sa vie sa ispiteasca cu
invataturile lor pe fiul sau.
'a curtea acelui imparat se afla pe atunci un vanator vestit8 si" pana sa vie filosofii
cei vestiti" imparatul dete pe fiu-sau acestui vanator ca sa-l invete mestesugul sau.
!upa ce venira filosofii" invata si de la dansii cate in luna si in soare. Bucuria
tatalui sau era asa de mare unde vedea ca fiu-sau are sa fie procopsit ca nici unul din
fiii de imparati" incat se uita la dansul ca la soare. %ara el de ce se marea d-aia se facea
mai cu minte si mai frumos. %n toata imparatia lui si a vecinilor lui imparati" alta vorba nu
era decat de intelepciunea si frumusetea acestui fiu de imparat.
-ajunsese sa-si rasuceasca mustacioara si foile de zestre curgeau de la fel de fel
de imparati" care voiau sa-si dea fetele dupa dansul" dara el nu voia sa se insoare asa
de tanar.
%ntr-una din zile mergand la vanatoare" vazu o turturica" care tot sarea inaintea lui8
lui ii fu mila sa o vaneze8 el cauta vanaturi mari" fiindca nu se temea de primejdii8 era
247
vanator mester si viteaz. %n cele din urma" daca vazu si vazu ca tot ii sarea in cale"
intinse arcul si dete cu o sageata. +l se mira prea mult cum de nu o putu omori el" care
era asa de bun vanator" ci o rani putin in aripa" care" asa ranita" se duse de nu o mai
vazu. Cum se duse turturica" simti" nu stiu cum" nu stiu de ce" ca ii tacaia inima.
!upa ce se intoarse acasa" era tot cm gales. %mparatul vazand ca tanjeste fiu-sau
cu sanatatea" il intreba ce are" iara el raspunse ca n-are nimic.
)urturica aceea era .ana /untilor care se indragostise de frumusetea lui. +i nui
venea la socoteala sa se arate lui aievea" ca sa-i dea pricina" si d-aia se facuse
turturica si ii tot sarea in cale. u stia insa cum sa faca" cum sa dreaga" ca sa se
cunoasca cu fiul imparatului.
0este cateva zile de la intoarcerea feciorului de imparat de la vanatoare" o femeie
saraca veni la curtea imparateasca sa se bage slujnica si" fiindca tocmai era trebuinta
de o gainareasa" o primi.
Curatenia si buna ingrijire ce da gainilor si tuturor paserilor de la cotetele
imparatesti ajunsese de poveste. %mparateasa era asa de multumita" incat in toate zilele
spunea imparatului cate o vorba buna pentru barbatia acestei femei tinere" dara saraca.
+a si incepuse a se gandi la norocirea bietei femei. #iul imparatului auzind atatea vorbe
frumoase despre gainareasa" voi sa o vaza si el. %ntr-o zi" cand imparateasa se duse sa
cerceteze gainile si sa vaza de cotete" merse si fiul sau cu dansa.
$ainareasa" cum vazu pe fiul de imparat" isi arunca ochii asupra-i cu o cautatura
asa de mangaioasa si asa de plina de dragoste" dara cu smerenie" incat feciorul de
imparat se fastaci oarecum" dara isi tinu firea. ,imti ca obrajii ii arde" o sudoare rece il
trecu" si inima incepu sa-i tacaiasca" de parea ca o sa-i sparga pieptul. +l insusi nusi
putea da seama ca ce poate sa fie istoria asta. 0leca ochii in jos" nu zise nici carc" si se
intoarse acasa.
)oata curtea imparateasca lua in nume de bine pe aceasta gainareasa" pentru
vrednicia si curatenia ei. +a se purta cu toate slugile cu bunacuviinta" si nimeni nu
cuteza sa-i zica nici da-te mai incolo" pentru ca ea nu le da prilej de gluma.
%ntr-acestea un fiu al unui imparat vecin" insurandu-se" a fost poftit la nunta si pe
acest imparat cu toata curtea lui. %mparatul plin de bucurie merse la acea nunta si lua
cu dansul si pe imparateasa si pe fiul sau.
%n ziua aceea" cand era cununia fiului de imparat" la nunta caruia merse acest
imparat cu feciorul sau" gainareasa se ceru si ea de la vataf sa o lase si pe dansa sa se
duca la preumblare. 2ataful" cam razand" ii zise4 7Ce-i trebuie chelului? )ichie de
margaritar7. Apoi o lasa. %ara ea" inghitind infruntarea" nu zise nimic si pleca.
%mparatul era vesel peste masura vazand ca din atati feciori de imparati si domni al
sau se deosebea prin istetimea" boiul si intelepciunea lui. )oate fetele de imparat ar fi
voit sa joace langa el in hora. Cand" deodata" vine la nunta o fata imbracata in niste
haine cum nici una din fetele de imparat nu avea.
248
Cositele ei impletite cu mestesug si date pe spate ii atingeau pulpele si ea era asa
de bine facuta" incat ochii tuturor ramase la dansa. +a cum veni" nici una" nici alta" se
prinse langa feciorul de imparat si numai langa dansul juca pana catre seara.
2orbira" rasera" isi povestira fel de fel de lucruri" dara cam pe sub mana" fiindca-i
era rusine feciorului de imparat sa raza si sa vorbeasca asa inaintea tatane-sau si apoi
toti fiii de imparati isi dau coate" caci bagasera de seama ca necunoscuta tot langa el
juca.
#eciorul de imparat nu mai era al sau. ,e mira insusi de schimbarea ce simtea
intr-insul" dara nu cuteza sa spuie nimanui. +l isi pusese in gand ca" la hora din urma ce
va juca" sa intrebe pe aceasta necunoscuta cine era" de unde venea" de este fata ori
maritata" si se gandea ca de n-ar avea barbat sa o ceara de nevasta. Cand" pieri ca o
naluca.
#eciorul de imparat ramase ca un zapacit. ,e intoarse acasa" dara cu gandul era
tot la dansa. )ata-sau" vazandu-l tot pe ganduri si trist" nu stia ce sa-i mai faca sa-l
inveseleasca oarecum. Cand iata ca-l poftesc la alta nunta de imparat" unde se si duse
cu imparateasa si cu fiul sau.
Ca si la cealalta nunta feciorul de imparat juca cu fata cea necunoscuta si
frumoasa" care venise si la aceasta nunta si se prinse in hora langa dansul. !upa multe
intrebari" afla de la dansa ca sedea tocmai inspre partea aceea" incotro era imparatia
tatalui sau" doara caci nu-i zisese ca sade chiar la dansul. Atunci fiul de imparat ii
fagadui sa o duca acasa" daca era singura" si ea priimi. %nsa tocmai cand era sa se
sparga nunta" ea pieri de langa dansul din hora.
,e intoarsera deci acasa imparatul si cu ai lui" insa fiul lor se topea d-a-n-
picioarele si nimeni nu stia din ce pricina. !esi se facuse valva ca feciorul de imparat
este indragostit cu o zana" el insa se apara inaintea tatalui sau ca nu stie la sufletul sau
nimic. )oti vracii si cititorii de stele se adusera si nimeni nu stiu sa-i ghiceasca raul de
care sufera. 1nul dintr-insii zise ca e teama sa nu dobandeasca lipici.
%ntr-aceasta imparatul fu poftit la o alta nunta de imparat" unde nu voi sa se duca"
fiindca inima lui nu era de veselii" ci se ingrija mai mult de fiul sau. !ara daca vazu ca
fiul sau atata staruieste" ii facu voia. Acesta porunci la niste credinciosi ai sai ca sa aiba
pregatit la indemana cateva cazane cu smoala" sa le fiarba in ziua nuntii si cand va fi
inde seara sa astearna pe drum smoala. !upa ce puse la cale toate astea" se duse la
nunta.
!e cum incepu hora" fata cea frumoasa si necunoscuta veni ca din senin" si iara
se prinse langa dansul.
!e asta data era gatita si mai frumos" avea niste haine de la soare te puteai uita"
dar la dansa" ba. 9uca feciorul de imparat si se uita la dansa ca la un cires copt. ,i de
asta data o intreba si ea ii tot raspunse cam in doi peri. %i fagadui si acum ca se va lasa
sa o duca acasa.
Cand fu inde seara la hora cea mai din urma" pieri ca o maiastra de langa dansul.
249
u se poate spune cat de mult se mahni el8 cazu la pat si zacea" fara sa-i poata
ajuta cineva. )ata-sau ar fi dat nu stiu cat aceluia ce ar fi putut sa-i tamaduiasca copilul.
Cand iata credinciosii lui venira cu un condur. /aiastra" daca se nomoli in smoala" mai
bine lasa condurul acolo decat sa intarzie.
Atunci feciorul imparatului trimise pe credinciosii lui sa umble din casa in casa" si
sa puie pe toate femeile sa se incalte cu acel condur" si la care s-o potrivi" aceea sa fie
sotia lui. )ata-sau se invoi si el la aceasta otarare. ,e dusera deci" credinciosii lui"
ocolira toata imparatia" cercara toate femeile condurul" si la nici una nu se potrivi.
Auzind feciorul de imparat una ca aceasta se imbolnavi si mai rau. Apoi porunci ca
sa incerce si femeile din curtea imparateasca. 'a nici una nu se potrivi. u mai ramase
decat gainareasa" pe care o uitasera8 dara imparateasa" aducandu-si aminte de dansa"
ii porunci sa se incalte si ea cu condurul. Cand il trase la calcai" pare ca fu de acolo. +ra
turnat pe piciorul ei. +a incepu a se vaicara si a tagadui ca nu era condurul ei. #eciorul
de imparat cum auzi" porunci sa i-o aduca" si cum o vazu striga4
- Asta este" mama.
+a" desi tagaduia" dar intetita de rugaciunile imparatului" ale imparatesei si ale
fiului lor" in cele din urma marturisi ca ea este stapana condurului.
!upa ce ii povesti ca este zana maiastra" ca il indragostise de cand il vazuse la
vanat" ca el ranise o turturica" si ca acea turturica era ea" si daca nu s-a aratat lui asa
cum este a fost ca" de va lua de barbat un om de pe pamant" toata puterea ei piere. /ai
spuse ca" spre a-l putea vedea mai adesea" intrase gainareasa la dansii si ca tot ce ea
facuse era numai pentru dragostea lui.
!upa aceea iesi la scara" batu de trei ori in palme" si iata o carucioara" fara sa fie
trasa de cai" veni8 ea isi lua zestrea numai de scumpeturi dintr-insa" apoi" curgandui
siroaie de lacrami din ochi se intoarse si zise feciorului de imparat4
- %ata" pentru dragostea ta" ma lepad de puterea mea cea maiastra" numai si tu sa
ma iubesti" precum te iubesc si eu.
!ete drumul carucioarei si ramase langa fiul imparatului" carele in scurt timp se
facu sanatos. Apoi facu o nunta d-ale imparatestile si dupa moartea tatalui sau"
ramasera ei in scaunul imparatiei" si domnesc si astazi daca nu vor fi murit.
%ara eu incalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa.
"IUA D# NAS#R# A URSUL#ULUI #DD/
250
Micul ursulet )edd3 sedea trist pe patul sau. imeni nu se juca cu el.
,i astazi era ziua lui de nastere. %mplinea patru ani. /icului ursulet ii curgeau
lacrimile pe obraji. Cu dosul palmei incerca sa le stearga.
u era nimeni aici care sa faca asta in locul lui" nimeni care sa-l ia in brate si sa-l
consoleze. ,i doar )edd3 avea un prieten minunat. Acesta era micutul /ihai" caruia ii
apartinea ursuletul. Cei doi erau nedespartiti. 0este tot unde se ducea /ihai" il lua pe
)edd3 cu el. !aca /ihai iesea din casa" iesea impreuna cu )edd38 daca /ihai facea
dus" )edd3 statea intr-un colt" privindu-l.
Astazi dimineata" /ihai plecase impreuna cu parintii sai cu masina" fara a-l lua si
pe )edd3 cu el. %l lasase pur si simplu singur. )edd3 era atat de trist" ca nu se putea
opri din plans.
!ar ce-i asta? 1sa fu deschisa brusc si /ihai intra in fuga. +l sari imediat la
micutul sau ursulet" il lua dragastos in brate" il mangaie si ii sterse lacrimile.
Acum )edd3 era fericit. 7 0rietenul meu este iarasi cu mine5 %n sfarsit5 )otusi nu
m-a uitat" cum crezusem7.
/ihai scoase dintr-o cutie mica de carton o minunata basmaluta albastra" pe care
i-o lega ursuletului in jurul gatului.
1n cadou mai frumos de ziua lui nu primise probabil niciodata vreun alt ursulet5
251