Du u Alexandra Elena

S.N.S.P.A., Psihologie
Anul II
Modificari neurochimice in depresie
S. Freud si Breuer spuneau: istericii suera !ai !ult de re!iniscente, adica de
eectele ideilor cu incarcatura e!otionala, patrunse si ra!ase in inconstient dintr"o anu!ita
perioada trecuta. Si!pto!ele erau explicate, ca repre#entand eectele co!$inate ale reularii
si %con&ersiei energiei psihice pe cai so!atice, intr"un !od care nu a ost niciodata in
intregi!e explicat. S. Freud considera isterica orice persoana la care prile'ul unei excitatii
sexuale pro&oaca un predo!inant sau exclusi& senti!ent de de#gust, indierent daca aceasta
persoana este capa$ila sau nu sa produca si!pto!e so!atice ()*+.
Depresia la $ar$ati este cau#ata de ni&elul sca#ut de testosteron, potri&it unui studiu
australian pu$licat in re&ista !edicala Archi&es o ,eneral Ps-chiatr-. Daca ni&elul
testosteronului scade cu ./0 ata de cel nor!al, riscul de depresie creste de peste * ori. 1a
e!ei aparitia depresiei poate i corelata cu o hipoestrogene!ie ())+.
2au#ele depresiilor la persoanele de tip isteric sunt oarte di&erse, co!plexe si
!ultiple.3oate acestea isi gasesc explicatie de pe po#itii neuro$iologice, genetice, sociale,
psihologice. In creier se petrec !ai !ult de )//./// de reactii chi!ice in iecare secunda.
Interrelatiile neuronale constituie $a#a tuturor gandurilor, se!ti!entelor si actiunilor.
2reierul tri!ite se!nale in tot corpul prin inter!ediul neurotrans!itatorilor serotonina,
dopa!ina, endorine, en4ealine, etc. (*5657+.
Ipote#a existentei unui su$tip de depresie denu!it stresor"precipitata, corti#ol"indusa,
serotoninergic. Siste!ul serotoninergic detine unctia de control in or!area depresiei. 8nii
autori considera i!portanta relatia dintre unctia receptorilor perierici si sinte#a serotoninei
depistand existenta unui raport in&ers proportional intre cuplarea i!ipra!inei, a$sor$tia
serotoninei si tentati&ele de suicid la depresi&ii isterici. De exe!plu, la adolescentii cu
tentati&e de suicid s"a constatat ca, secretia prolactinei deter!ina aplati#area acti&itatii
enillura!inei, pe cand la pacientii depresi&i sti!ularea cu enillura!in di!inuea#a secretia
corti#olului. Exista argu!ente clinice si paraclinice pri&ind crono$iologia depresiei la isterici
si periodicitatea ei 9de$utul legat de se#on al episoadelor, cu !axi!u! de rec&enta spre
sarsitul pri!a&erii si:sau inceputul &erii, &ira'ul depresie " !anie apare, de o$icei, in a doua
'u!atate a noptii 9cand exista o crestere $rusca a corti#olului plas!atic;;5 in cadrul episodului
depresi& exista &ariatii diurne ale si!pto!atologiei, cu a!eliorare dupa " a!ia#a sau seara
9pana la euti!ie sau hipo!anie; si reinstalarea depresiei in ti!pul noptii5 reducerea acti&itatii
7"<3 se asocia#a instalarii unei depresii !a'ore, !onoa!ina cea !ai studiata in
i#iopatologia depresiei.
Studiile recente au sugerat ca, reducerea aportului de triptoan deter!ina aparitia de
!aniestari depresi&e, iar o pierdere acuta a acestui a!inoacid poate induce instalarea unor
si!pto!e depresi&e, cu! ar i inso!nia de tre#ire, scaderea interesului, energiei, apetitului.
Ni&elul plas!atic redus de triptoan cel !ai rec&ent corelea#a clinic cu di!inuarea acti&itatii
presinaptice a 7"<3 si ni&elului de 7"<IIA in 12= ( *5>5?5))+.
Disunctia siste!ului NA"ergic este considerata un actor $iologic i!portant in
aparitia depresiei. Este cunoscut ca, NA utili#ea#a cai si receptori proprii, indeplinind
!ultiple unctii la ni&elul SN2. 2aile NA au proiectii i!portante la ni&el de locus coeruleus
si cortex prerontal, cat si intre locus coeruleus si siste!ul li!$ic. In cadrul acestui siste!,
locus coeruleus are responsa$ilitati in atentie, in&atare, !e!orie, co!porta!ent, dispo#itie.
Ipotetic, o disunctie la acest ni&el se corele#a cu di!inuarea unctiilor !entionate, iind un
su$strat a&ora$il pentru starile de depresie sau:si anxietate.
In acelasi context pot i !entionate principalele !odiicari ale siste!elor
!onoa!inergice cere$rale, i!plicate in pro$le!a a$ordata: 9); Ano!alie genetica a
receptorilor !onoa!inergici: a; receptorii ala"."NA"densitate presinaptica crescuta in
depresie5 $; $eta receptorii" nu!ar crescut in cortexul rontal in depresii5 c; receptorii 7"<3.
nu!ar crescut la depresi&ii cu co!porta!ent autolitic. 9.; Ano!alii de recaptare si
transport a 7"<3 care sugerea#a o patologie a !e!$ranei neuronale.
Di&erse dereglari sunt cau#ate ie de su$"productia sau supra"productia de
neurotrans!itatori, ie de aptul ca neuronii nu au suicient de !ulti receptori pentru
neurotrans!itatori. 2u toate acestea, se considera ca depresia este cau#ata de nu!arul prea
!ic de receptori de serotonina. P.,reengard si colegii sai au descoperit care este su$stanta
chi!ica responsa$ila pentru reglarea naturala a ni&elului de serotonina: o anu!ita proteina
nu!ita p)), aceasta proteina iind descoperita studiind un anu!it receptor de serotonina ei
au cautat care este proteina care interactionea#a cu receptorul de serotonina, acandu"l sa ie
!ai acti&. S"a sta$ilit ca depresia declansea#a o schi!$are $iochi!ica in interiorul creierului,
producand anu!ite !olecule silencer, care inhi$a expri!area unei gene responsa$ile
pentru o proteina cheie. Instructiunile pentru p)), ca si pentru toate celelalte proteine, sunt
codiicate in ADN (*5>5))5./+. A ost stipulat, deci ca depresia, sau cel putin disponi$ilitatea
pentru depresie, ar putea a&ea cau#e genetice. Poate ca gena responsa$ila pentru producerea
proteinei p)) este deecta.
Studiile PE3 au raportat existenta unui hipo!eta$olis! la ni&elul capului nucleului
caudat la pacientii depresi&i, ceea ce relecta o scadere a acti&itatii DA la ni&ellul acestei
structuri. @a'oritatea o$ser&atiilor i!plica disunctia DA in tul$urarile depresi&e insa studiile
sunt ocali#ate pe i!plicarea siste!ului DA !e#ocorticoli!$ic. 2onco!itent cu !odiicarile
neurochi!ice in sindroa!ele depresi&e au ost depistate si !odiicari neurostructurale.
Astel, la depresi&ii de tip isteric s"a e&identiat pre#enta unor le#iuni !e#odiencealice,
responsa$ile de !aniestarile isterice, asa cu! se o$ser&a in cursul tul$urarilor psihice
postencealice ())5 )>5 )A+.
@etodele de radioi!agistica cere$rala unctionala au per!is e&identierea: ); scaderii
luxului sanguin si a !eta$olis!ului gluco#ei la ni&elul lo$ului rontal, siste!ului li!$ic,
tala!usului descresterea glo$ala a utili#arii !eta$olice a gluco#ei 9Buchs$au!,)A?B; si lipsa
dierentierii de utili#are intre polul anterior si posterior cere$ral. 9Baxter si cola$. )A?A,
Bench si cola$. )A?B, Dre&ets si cola$. )AA.;, =educerea acti&itatii !eta$olice la ni&elul
cortexului rontal in depresia !a'ora a ost e&identiata de Baxter 9)AA); la ni&elul cortexului
prerontal dorsolateral 9D1PF2; !ai ales in e!iserul stang, eno!en corelat se!niicati& cu
scorul pentru depresie de la scala <a!ilton. .; 2resterea acti&itatii lo$ului drept
9 A!sterda!,)AA.;. Deicitele executi&e din depresia geriatrica au ost legate de aectarea
circuitelor cortico"striato"palidotala!o"corticale 91esser si cola$. )AAB, Beats si cola$. )AAB,
Elliot si cola$. )AA>, =o-all )AAA, Alexopoulos si cola$. .///;. Studiile SPE23, ur!arind
legarea speciica a receptorilor 7"<3"., au rele&ant o densitate inalta a acestora in e!iserul
drept la ni&el rontal, parietal si te!poral 9Agren,)AA);. *; Scaderea nu!arului de receptori
D) din cortexul rontal, sugerea#a ano!alii ale trans!isiei dopa!inergice 9Suhara, )AA.; ()5
.5 *5 65 7+.
=e#ultatele studiului eectuat au e&identiat ca !ai rec&ente ur!atoarele sindroa!e la
$olna&ii cu tul$urari organice de personalitate tip isteric: a; asteno depresi&5 $;
hipocondriac5 c; depresi& o$ic, toate e&oluand pe ondal aecti& depresi& sau:si anxios al
dispo#itiei.
Anali#and clinic in $a#a criteriului I2D")/ si!pto!ele pre#ente la categoria de
pacienti in&estigati s"a constatat pre#enta reactiilor de tip depresi& in BB,>0 la $ar$ati si
7>,)0 la e!ei 9ta$elul );.
Tabelul 1
Repartitie pacienti in functie de sex si sindroamele psihopatologice dominante
Diagnostic Numarul de cazuri
Barbati Femei
abs. % abs. %
3ul$urare organica a personalitatii. Sindro!
asteno depresi&
* 7/0 ? 7>,.0
3ul$urare organica a personalitatii. Sindro!
hipocondriac
) )B,B0 * .),60
3ul$urare organica a personalitatii. Sindro!
depresi& o$ic
. **,60 * .),60
In $a#a re#ultatelor o$tinute, s"a constatat ca in !area !a'oritate a ca#urilor pacientii
care suera de %dereglari de con&ersiesi depresie necestita consiliere psihologica, a$ordare
terapeutica ce per!ite solutionarea eicienta a si!pto!elor psihopatologice do!inante. In
acelasi context este de !entionat si rolul deose$it de i!portant al relatiilor intraa!iliale ale
categoriei !entionate de $olna&i.
3ul$urarile isterice se deose$esc de cele psihoso!atice, astel pentru isteric corpul
este un instru!ent, in ti!p ce pentru proiectia $olna&ului psihoso!atic acesta apare ca o
&icti!a. 2o!una in a!$ele situatii este re#ol&area conlictului pe calea con&ersiunii
corporale.
Dintre !aniestarile intercritice persistente la depresi&ii isterici in studiul pre#ent !ai
rec&ente au ost ur!atoarele: tristetea, tensiunea anxioasa, nelinistea interioara, i!presia ca
nu !ai poti a&ea senti!ente5 gandirea incetinita si o$ositoare, gandirea in Ccerc &icios,
o$sesiile5 inhi$itiea &ointei, incapacitatea de a lua deci#ii, postura gar$o&ita, !iscarile lente5
o$oseala accentuata dupa eort !ini!, reducerea capacitatii de concentrare a atentiei5
reducerea sti!ei si a increderii de sine, ideile de &ino&atie si lipsa de &aloare5 &i#iunea trista
si pesi!ista asupra &iitorului, ideile sau tentati&ele autoagresi&e5 disson!iniile 9!ai rec&ent
inso!nii;, apetitul di!inuat.
Este de !entionat ca, depresia la persoanele isterice, adeseori poate i !ascata de
trasaturi aditionale: anxietate, agitatie psiho"!otorie, irita$ilitate, consu! excesi& de alcool,
co!porta!ent histrionic, exacer$area si!pto!elor o$ice sau o$sesionale preexistente5
exacer$area preocuparilor hipocondriace. Nu se exclude si pre#enta si!pto!elor
so!atoor!e tip: dureri articulare, !usculare, a$do!inale5 ne&ralgii, cealee5 di!inuare
ponderala5 scaderea:cresterea rec&entei contractiilor cardiace, extrasistole, dureri
pseudoanginoase5 dereglari de respiratie5 xerosto!ie, constrictie aringiana, sen#atie de Cnod
in gat, tensiune gastrica, dereglarea tran#itului intestinal5 rigiditate, i!potenta, dereglari
!enstruale5 disurie, pola4iurie s.a.
oncluzii
). Su$stratul neuro$iologic al depresiei la isterici poate i conceput ca un siste!
pluridi!ensional !ai i!plicate iind: siste!ul serotoninergic, dopa!inergic,
noradrenergic, hipotala!us"hipoi#a"corticosuprarenale5
.. @odiicarile neurochi!ice cere$rale din reactiile depresi&e la $olna&ii cu tul$urare
organica de personalitate tip isteric sunt si!ilare cu cele constatate in alte stari depresi&e,
dierenta constand in existenta la isterici a unor le#iuni !e#odiencealice, responsa$ile de
!aniestarile isterice5
Bibliografie
). A$as @.A., Saha4ian B.D., 1e&- =. 9)AA/; Neurops-chological deicits and 23 scan
changes in elderl- depressi&es, Ps-chological @edicine, ./, 7/>"7./.
..2oe- 2.E., Figiel ,.S., D'ang E.3., et. al. 9)AA/; Su$cortical h-perintensities on
!agnetic resonance i!aging : a co!parison o nor!al and depressed eldelrl- su$'ects,
A!. D. Ps-chiatr-, )6>, )?>")?A.
*.2ornitu ,. Ba#ele psihologice ale practicii !edicale. " Bucuresti: Editura @edicala, .///,
..* p.
6. Dre&ets E.2., Price D.1., Si!pson D.=., 3odd =.D., =eich 3., Fannier @., =aichle @.E.
9)AA>; Su$genual prerontal cortex a$nor!alities in !ood disorders, Nature, *?B, ?.6"
?.>))6. )). I2D")/. 2lasiicarea tul$urarilor !entale si de co!porta!ent.
Si!pto!atologie si diagnostic clinic, )AA?, Editura All, Bucuresti.
7.,her!an D., @oldo&anu I., Gapuhlih ,h. Neurologie si Neurochirurgie. " 2hisinau, .//*,
.B6p.
B. @ihai Du!itru ,heorghe Actualitati in psihiatria $iologica. Ed.Intact, Bucuresti, )AAA,
.77p".?.p.
>.Hprea N., Nacu A., =e&enco @. Psihiatrie. " 2hisinau. %Stiinta,)AA6. .B6p.
?.Piro#-nsc4i 3., 2hirita F., Boisteanu P. Psihiatrie clinica. " Iasi : Editura PsihH!nia, )AAA.
" 6B. p.
A.Popa 2. Neurologie. " Bucuresti: Editura !edicala,)AA>, A)/ p.