Field1 Field2

MIRCEA ELIADE. NOSTALGIA

ORIGINILOR Istorie i semnificaie n reliie Trad!cere de CE"AR #ALTAG
$%MANITAS #%C%RETI& 1''(
Co)erta IOANA DRAGOMIRESC% MARDARE MIRCEA ELIADE T$E *%EST
$istor+ and. Meanin in Reliion Licensed ,+ t-e %ni.ersit+ of C-icao /ress& C-icao&
Illinois& 0 1'1' ,+ T-e %ni.ersit+ of C-icao. All ri-ts reser.ed 0 $!manitas& 1''(&
)entr! )re2enta .ersi!ne romneasc ISBN '3452657(1656 /REFA Este
rereta,il fa)t!l c n! dis)!nern de !n c!.int rnai )recis decit acela de 8reliie9 )rin
care sa n!mim e:)eriena sacr!l!i. Termen!l are istorie indel!nat& dei intr!cit.
limitat din )!nct de .edere c!lt!ral. Ne )!tem intre,a dac )oate fi el a)licat fr
discriminare Orient!l!i A)ro)iat antic& i!daism!l!i& cretinism!l!i i islam!l!i sa!
-ind!ism!l!i& ,!dism!l!i si conf!5cianisrn!l!i& )rec!m si )o)oarelor asa52is )rimiti.e. ;
Dar este )oate )rea tir2i! s! ca!tam alt c!.int si 8reliie9 )oate fi inca !n termen !til c!
conditia sa ne amintim mere! ca el n! im)lica necesarmente credinta intr5!n D!mne2e!&
in 2ei sa! in s)irite& ci se refera la e:)erienta sacr!l!i si )rin !rmare are leat!ra c! ideile
de fiinta.. sens si ade.ar. Intr5ade.ar& este re! sa ne imainam c!m ar )!tea f!nctiona
s)irit!l !man fara con.inerea ca ce.a ired!cti,il real e:ista in l!me& d!)a c!m este
im)osi,il sa ne inc-i)!irn c!m ar fi )!t!t a)area constiinta fara a conferi !n sens
)!lsi!ni5lor si e:)erientelor om!l!i. Constiinta !nei l!mi reale si semnificati.e este strins
leata de des5
1 < MIRCEA E%ADE = co)erirea sacr!l!i. /rin e:)erienta sacr!l!i& s)i5 i rit!i ornenesc a
s!r)rins deose,irea dintre ceea > ce se re.ela ca real& )!temic& ,oat si semnifl5cati.& si
ceea ce n! )oseda aceste calitati& adica ? fl!:!l -aotic si )rime@dios al l!cr!rilor& a)aritiile
si dis)aritiile lor intiin)latoare si li)site de sens. Am disc!tat dialectica si morfoloia
sacr!l!i in l!crarile rnele anterioare si n! mi se )are necesar sa mai reia! disc!tia. Ma
marinesc sa s)!n doar ca 8sacr!l9 este !n element in str!ct!ra consti5intei& n! !n stadi!
in istoria constiintei. 7 l!me semnificati.a 5 iar orn!l n! )oate trai in 8-aos9 5este
re2!ltat!i !n!i )roces dialectic care )oate fl den!mit dre)t manifestare a sacr!l!i. Aiata
!mana ca)ata sens )rin imitarea !nor modele )ara5dimatice re.elate de flinte
s!)ranat!rale. Imitarea !nor modele trans!mane constit!ie !na din )rimele caracteristici
ale .ietii 8reliioase9& ca5racteristica esentiala str!ct!rala& inde)endenta de c!lt!ra si
e)oca in care a)are. De la cele mai ar-aice doc!mente reliioase care ne sint accesi5,ile
)ina la crestinism si islam& imitatio dei ca norma si linie directoare a e:istentei !mane n!
s5a intrer!)t niciodata. si& de fa)t& nici n5ar fi )!t!t fi altfel. La ni.el!rile cele mai ar-aice
de c!lt!ra& a trai ca B!nta !mana este de la sine !n act reliios& caci -rana& .iata se:!ala
si m!nca a! .aloare sacramentala. Altfel s)!s& a fi 5 sa!& mai dera,a& a de.eni 5 om
inseamna a fl 8reliios9. Astfel& reflectia filo2ofica a fost confr!ntata de la ,!n ince)!t c!
l!me a sens!l!i care era& str!ct!ral si enetic& 8reliioasa9 5 si acest l!cr! este ade.arat
la mod!l eneral& si n! doar in leat!ra c! 8)rimiti.ii9& orientalii si )resocraticii.
Dialectica sacr!l!i a )recedat si a ser.it dre)t i /reSata < 3 @ model )entr! toate
miscarile dialectice desco)e5i rite d!)a aceea de s)irit!i !man. Re.elind flinta& sens!l si
ade.ar!l intr5o l!me nec!nosc!ta& -aotica ? si amenintatoare& e:)erienta sacr!l!i a nete2it
calea indirii sistematice. Aceasta ar )!tea fi de a@!ns ca sa tre2easca interes!l flio2ofilor
)entr! m!nca istoricilor si fe5nomenoloilor reliiilor> e:ista insa si alte as)ecte ale
e:)erientei reliioase n! mai )!tin intere5sante. $ierofaniile 5 adica manifestarile
sacr!l!i e:)rimate in sim,ol!ri& mit!ri& flinte s!)ranat!rale etc. 5 sint )erce)!te ca
str!ct!ri si constit!ie !n lim,a@ )rerefle:i. cerind -erme5ne!tica s)eciala. De mai ,ine
de !n sfert de secol& istoricii si fenomenoloii reliiilor incearca sa ela,ore2e asemenea
-ermene!tica. Acest ti) de demers n! are nimic de5a face c! acti.ita5tea cercetator!l!i de
antic-itati& desi el )oate !tili2a doc!mente )ro.enind de la c!lt!ri de m!lt dis)ar!te si de
la etnii foarte inde)artate. Re5c!rind la -ermene!tica adee.ata& istoria reliiilor
incetea2a de a fi !n m!2e! de fosile& r!ine si de mira,!ia in.ec-ite )entr! a de.eni ceea
ce ar fi tre,!it sa fie )entr! orice cercetatorC serie de 8mesa@e9 aste)tind sa fie
descifrate si intelese. interes!l )entr! asemenea 8mesa@e9 n! este e:cl!si. istoric. Ele n!
n!rnai ca ne 8.or,esc9 des)re !n trec!t care a m!rit dem!lt& ci ne desco)era sit!atii
e:istentiale f!ndamentale care sint direct rele.ante )entr! orn!l modern. Asa d!)a c!m
am s!,liniat intr5!n!l din ca)itolele acestei carti& din efort!i -ermene!tic de desci5frare a
semniflcatiei mit!rilor& sim,ol!rilor si a altor str!ct!ri reliioase traditionale re2!lta
1 6 < MIRCEA ELIADE 5 D considera,ila im,oatire a constiinteiC intr5!n f an!mit sens
se )oate c-iar .or,i de transfor5 E mare interioara a cercetator!l!i si& sa s)eram& 1 c-iar
si a cititor!l!i atras de s!,iect!i in dis5 ?F.F c!tie. Ceea ce se n!rneste fenomenoloie si
istorie = a reliiilor )oate fi considerat ca facind )arte din acel n!mar restrins de
disci)line !maniste care sint totodata te-nici s)irit!ale si )ro)ede!tice. intr5o societate in
contin!a desacrali2are& aceste st!dii .or de.eni )ro,a,il si mai rele.ante. i Aa2!ta dintr5o
)ers)ecti.a i!deo5crestina& sec!la5 ? ri2area )oate fi& eel )!tin in )arte& resit inter5)retata.
Ea )oate fi considerata& de )ilda& con5tin!are a )roces!l!i de demitoloi2are&
contin!are care )oate fi .a2!ta ea insasi ca )rel!nire tir2ie a stradaniei )rofetilor de a
oli de sacr! Cos5rnos!l si .iata cosmica. Dar acest as)ect n! aco)era intre!l ade.ar. in
societatile cele mai desacrali2ate si )rintre miscarile tinerilor cele mai iconoclaste
G)rec!m miscarea 8-i))ie9& de )ildaE& )!tem !n n!mar de fenomene a)arent ne5
reliioase in care )!tem descifra .alori2ari noi si oriinale ale sacr!l!i 5 desi& sintem de
acord& ele n! sint reconosci,ile ca atare dintr5o )ers)ecti.a i!deo5crestina. N! ma refer
la 8reliio2itatea9 care a)are ca e.identa in n!meroase miscari )olltice si sociale& c!m ar
fi miscarea )entr! dre)t!ri ci.ile& manifestatiile antira2,oinice etc. Si mai semni5flcati.e
inca sint str!ct!rile si .alorile Ginca inconstienteE reliioase ale artei modeme& ale
an!mitor flime im)ortante si de mare )o)!5laritate& ale !nor fenomene ra)ortind!5se la
c!lt!ra tinerilor& in s)ecial recistiarea dimen5si!nilor reliioase ale !nei 8e:istente
!mane in Cosmos9& a!tentice si semnificati.e Gredesco)e5 1 . ? /refata < ' rirea Nat!rii&
mora.!ri se:!ale nein-i,ate& ac51 cent!i )!s )e 8trairea )re2ent!l!i9& eli,erarea de &
8)roiecte9 si am,itii sociale etc.E. EC Ma@oritatea acestor rec!)erari ale sacr!l!i re5i
amintesc !n ti) de reliie cosmica dis)ar!t d!)a tri!mf!l crestinism!l!i si care a mai
s!)ra.iet!it > n!rnai la taranii e!ro)eni. Redesco)erirea sacra5litatii Aietii si Nat!rii n!
inseamna in mod necesar intoarcere la 8)ainism9 sa! 8idolatrie9. H Desi reliia
cosmica a taranilor din s!d5est!i E!ro)ei )oate a)area ca forma de )ainism in oc-ii
!n!i )!ritan. ea n! e )i5in aceasta mai )!tin 8lit!r-ie cosmica crestina9. %n )roces
asemanator s5a desfas!rat in i!daism!l medie.al. Gratie mai c! seama !nei traditii
incor)orate in Ca,,ala& 8sacralitate cosmica9& ce )area sa fi fost iremedia,il )ierd!ta in
!rma reformei ra,inice& a fost rec!)erata c! s!cces. Aceste remarci n! intentionea2a sa
demonstre2e caracter!l cri)to5crestin al !nora dintre cele mai recente e:)resii din c!lt!ra
tinerilor. Ceea ce .rea! sa s!,linie2 este ca intr5o )erioada de cri2a reliioasa n! se )ot
antici)a sol!tiile creatoare 5si )rin !rmare re! reconosci,ile 5 care se .or da acestei
cri2e. in )l!s& n! se )ot )re2ice e:)resiile )e care ie )oate l!a e:)erienta )otential no!a
a sacr!l!i. 8Orn!l total9 n! este niciodata com)let desacrali2at& si a.em toate moti.ele sa
ne indolm c-iar ca desacrali2are totala este )osi,ila. Sec!lari2area re)!rtea2a s!cces la
ni.el!l .ietii constienteC .ec-ile idei teoloice& domele& credintele& rit!al!rile& instit!5
tiile etc. sint .idate tre)tat de semnificatie. Dar nici !n om normal n! )oate fl red!s la
acti.itatea sa constienta& rationala& caci om!l modern con55 51
17 < MIRCEA E%ADE tin!a sa .ise2e& sa se indraosteasca& sa asc!lte m!2ica& sa
meara la teatr!& sa .ada flime& sa citeasca 5 )e sc!rt& el n! traieste n!rnai intr5o l!me
istorica si nat!rala& ci si intr5o l!me e:istentiala& )ri.ata si intr5!n !ni.ers imainar.
Istoric!l si fenomenolo!l relliilor este eel dintii c-emat sa rec!noasca si sa descifre2e
str!ct!rile si semnificatiile 8reliioase9 ale acestor l!mi )ersonale sa! !ni.ers!ri
imainare. Ar fl in!til sa rel!am in aceasta )refata ar5!mentele )e care ie de2.oltam in
c!)rins!l cartii. /e sc!rt& .om s)!ne doar ca interes!l anali2ei reliiilo?r ar-aice si
e:otice n! se limitea2a la sernnificatia lor istorica. Filo2of!l& teolo!l si critic!l literar
)ot& in eala mas!ra& )rofita de )e !rma desco)eririi acestor i!mi de semnificatie& l!mi
!itate& ra! inter)retate sa! neli@ate. Din acest moti.& am incercat sa )re2int si sa disc!t
doc!mente a)artinind !nor reliii mai )!tin fa5miliare. /rorese im)ortante a! a.!t loc
recent in inteleerea celor trei reliii monoteiste& a ,!dis5m!l!i si c-iar a filo2ofiilor
reliioase ale Indiei. M!lte l!crari ,inec!nosc!te care a,ordea2a aceste teme sta! asta2i
la.indemina cititor!l!i interesat. Ese!rile ad!nate in aceasta carte n! a! fost sense )entr!
8s)ecialisti9& ci )entr! cititor!l in5telient si de ,!na credinta& )entr! -onnete -omme. De
aceea& n! am e2itat sa cite2 e:em)le c!nosc!te. sa! eel )!tin accesi,ile& istoric!l!i
reliiilor& antro)olo!l!i sa! orientalist!l!i& dar care sint )ro,a,il nec!nosc!te cititor!l!i
nes)e5cialist. S)er tot!si ca din confr!ntarea om!l!i occidental modern c! l!mi de
semniflcatie nec!nosc!te sa! mai )!tin familiare se .a naste /refata 1 11
am )!tea n!mi !n 8no! !manism9. Aceste ese!ri& la fel ca si l!crarile mele ante5
rioare& isi )ro)!n sa s!,linie2e f!nctia c!lt!rala )e care istoria reliiilor )oate a.ea
intr5o societate desacrali2ataC ele ca!ta de asemenea sa de2.olte -ermene!tic!
sistematica a sacr!l!i si a manifestarilor sale istorice. Ma@oritatea ese!rilor din aceasta
carte a! a)ar!t in di.erse )!,licatii& flind mai a)oi corec5tate si de2.oltate. Sint fertcit sa
ad!c m!lt!mirt fostilor mei st!denti& dl $arr+ /artin& care a trad!s din france2a !n )rim
conce)t al ca)i5tol!l!i 4& di!i Alfred $ilte,eitel& care a corectat si stili2at ca)itolele I&3 si
6& )rec!m si di!i Norman Girardot. MIRCEA ELIADE
1 %n In )ofida rnan!alelor. ) fiilor de care dis)!n asta> ce mai re! sa te tii 1
inreistrate in toate dor ilor. ? Din acest moti. est sa de.ii istoric al reliiiloi c! reret ca
se in siti in s)ecialist n!rnai intr5o intr5o sin!ra )erioada )artic!lar al acelei reliii.
Aceasta sit!atie ne5a no!a re.ista.J Sco)!l no> de a )!ne la indeminc Ca)itol!l de fata
re)re2inta . !n!i articol intit!lat Initial 8$ $!manism9& )!,licat )entr! Reliions. 1
G1'11EC 156. 0 1'11 ? Deoarece Reliionsl.issens B alta lim,a& ne .edem siliti s 8istorie a
reliillor9 in sens la istoria )ro)ri!52isa. ci si sti )rec!m si morfoloia si fenome J Este
.or,a de $istor+ oB RK nal for Com)arati.e $istorical Eliade& Bose)- M. LitaaMa s
G%ni.ersit+ of C-icao /ressE& 1? 1 !manism )eriodicelor si ,i,liora5a2i
sa.antii. este din ce in la c!rent c! )roresele imeniile de istoria relii5ste din ce in ce
mai dificil or. Sa.ant!i isi da searna it!atia de a se transforma sin!ra reliie& ,a c-iar i
sa! !n sin!r as)ect i. . determinat sa editam ostr! n5a fost doar acela Nia s)ecialistilor
inca !n .ersi!ne re.a2!ta si adaoita a 8$istor+ of Reliions and a NeM F! )rirna oara in
$istor+ of 11 ,+ t-e %ni.ersit+ of C-icao. 5lsc-aft este re! de trad!s in sa
intre,!intam termen!l de lar& Incl!2ind in el n! n!rnai st!di!l com)arat al relliilor.
lenoloia lor. ReliionsC an International Bo!r5Fal St!dies Geditat deC Mircea si C-arles $.
LonE& C-icao 1'11 s. !rm. GN.t.E
1( < MIRCEA ELIADE )eriodic Gdesi li)sa !n!i asemenea )eriodic in Statele %nite era
!n ar!ment s!ficient )entr! aceastaE& ci mai ales acela de a oferi !n mi@ioc de orientare
intr5!n domeni! care se de2.olta con5tin!! si de a stim!la sc-im,!rile de )areri intre
s)ecialisti& care& de o,icei& n! !rmaresc )rore5sele inreistrate in alte disci)line. Aceasta
orientare si aceste sc-im,!ri de .ederi .or de.eni& s)eram& )osi,ile ratie !nei treceri in
re.ista a celor mai recente )rorese)ri.ind an!mite )ro5,leme5c-eie din istoria reliiilor&
)rec!m si ratie disc!tiilor de ordin metodoloic si incercarilor de a im,!natati
-ermene!tica datelor reliioase. $ermene!tica oc!)a !n loc )re)onderent in cercetarile
noastre deoarece& in c-i) ine.ita,il& ea este as)ect!i eel mai )!tin de2.oltat al disci)linei
noastre. /reoc!)ati& si adesea de5a dre)t!i co5)lesiti& de c!leerea& )!,licarea si
anali2area datelor reliioase& m!nca fara indoiala si !renta si indis)ensa,ila& sa.antii a!
neli@at adeseori sa ie st!die2e semnificatia. Or& aceste date sint e:)resia !nor e:)eriente
reliioase di.erseC in !ltima anali2a& ele re)re2inta )o2itii si sit!atii as!mate de om in
dec!rs!l istoriei sale. Fie ca5i )lace sa! n!& istoric!l reliiilor n! si5a is)ra.it o)era d!)a
ce a reconstit!it istoria !nei forme reliioase sa! i5a determinat conte:t!i socioloic&
economic sa! )olitic. /e lina toate acestea& el tre,!ie sa5i inteleaa semnificatia 5 altfel
s)!s sa5i identifice si sa5i el!cide2e sit!atiile si )o2itiile care i5a! fac!t )osi,ila a)aritia
sa! tri!mf!l intr5!n moment an!me al istoriei sale. Doar in mas!ra in care isi .a
inde)lini aceasta misi!ne 5 mai ales tacind accesi,ila )entr! orn!l modern semnificatia
doc!mentelor reliioase 5 %n !manism < 1I stiinta reliiilor isi .a
d!ce la ca)at ade.arata ei menire c!lt!rala. Deoarece. oricare ar fi fost rol!l sa! in trec!t.
st!di!l com)arati. al reliiilor este menit in .iitor!l a)ro)iat sa isi as!me !n rol de )rima
im)ortanta. Asa c!m am s)!s5o in mai in!lte oca2ii. moment!i nostr! istoric ne o,lia la
confr!ntari )e care nici n! ie )!team macar imaina ac!m cinci2eci de ani. /e de )arte.
)o)oarele Asiei si5a! fac!t recent reintrarea in islorie. )e de alta. )o)oarele asa5:is
..)rimiti.e9 isi )rcatesc a)aritia la ori:ont!i 8marii istorii9 Galtfel s)!s. ele na2!iesc sa
de.ina s!,iecte acti.e ale istoriei si n! sim)le o-iccte )asi.e. c!m a! fost )ina ac!mE.
Dar daca )o)oarele dm Occident n! mai sint sin!rele )o)oare care 8fac9 istorie. .alorile
lor s)irit!ale si c!lt!rale n! se .or mai ,!c!ra de loc!l )ri.ileiat. ca sa n! s)!nern de
a!toritatea incontesta,ila de care ,eneficia! ac!m cite.a eneratii. Aceste .alori sint
ac!m anali2ate. com)arate si@!decate de ne5occidentali. La rind!l lor. occidentalii sint
din ce in ce mai decisi sa st!die2e. sa anali2e2e si sa inteleaa s)irit!alitatile Asiei si ale
l!rnii ar-aice. Aceste desco)eriri si contacte tre,!ie e:tinse la ni.el!l !n!i dialo. Dar ca
sa fie a!tentic si rodnic. acest dialo n! tre,!ie sa se limite2e la !n lim,a@ em)iric si
!tili5tarist. Ade.arat!i dialo tre,!ie sa ai,a in .edere .alorile centrale ale c!lt!rilor
)artici)antilor. lar )entr! a intelee corect aceste .alori tre,!ie sa intelei s!rsele lor
reliioase& deoarece& c!m ,ine se stie& c!lt!rile none!ro)ene& atit cele orientale cit si cele
)rimiti.e& sint n!trite inca de !n sol reliios deose,it de fertil. lata de ce socotim ca
istoria reliiilor este menita sa @oace !n rol im)ortant in .iata c!l5
11 < MIRCEA E%ADE t!rala contem)orana. Si aceasta n! n!rnai )en5tr! ca inteleerea
reliiilor e:otice si ar-aice .a im)!lsiona in c-i) semnificati. dialo!l c!lt!ral c!
re)re2entantil acestor reliii& ci mai ales )entr! ca& strad!ind!5se sa inteleaa sit!atiile
e:istenti5ale e:)rimate de doc!mentele )e care ie st!dia2a& istoric!l reliiilor .a accede
la c!noastere mai )rof!nda a om!l!i si )e temelia acestei c!noas5teri se .a )!tea
de2.olta& la scara mondiala& !n no! !rnanisrn. Ne )!tem c-iar intre,a daca istoria
reliiilor n!5si )oate ad!ce contri,!tie de )rima im)ortanta la formarea acest!iaC caci&
)e de )arte& st!di!l istoric si com)arati. al reliiilor im,ratisea2a toate formele
c!lt!rale c!nosc!te )ina ac!m& atit ale c!lt!rilor etnoloice cit si ale acelora care a! @!cat
!n rol ma@or in istorie& si& )e de alta )arte& )rin st!dierea e:)resiilor reliioase ale !nei
c!lt!ri& sa.ant!i a,ordea2a din interior si n! doar )rin conte:t!i sa! socioloic&
economic sa! )olitic& in !ltim! anali2a& Istoric!l reliiilor este c-emat sa el!cide2e !n
mare n!mar de sit!5atii nefamiliare om!l!i occidental& si de)asirea )ro.incialism!l!i
c!lt!ral de.ine )osi,ila tocrnai )rin inteleerea acestor sit!atii nefamiliare& 8e:otice9.
Dar acest fa)t im)lica mai m!lt decit sim)la larire a ori2ont!l!i& crestere
cantitati.a& sta5tica& a 8c!noasterii om!l!i9 de catre noi. Este mai ales .or,a de fa)t!i ca
intilnirea c! 8altii9 5 c! flinte !mane a)artinind !nor ti)!ri de societati ar-aice si e:otice
deose,ite 5 este stim!lanta si a.anta@oasa din )!nct de .edere c!lt!ral& iar e:)erienta
)ersonala a acestei -ermene!tici !nice este deose,it de creatoare G.e2i& mai @os& ). 172E.
N! este im)osi,il ca desco)eririle si 8mtilnirile9 i %n no!. !manism < 13 )rile@!ite de
)rores!l istoriei reliiilor sa ai,a re)erc!si!ni com)ara,ile c! acelea ale an!mitor
desco)eriri din trec!t!i c!lt!rii occidentale. Am in .edere& de )ilda& desco)erirea artelor
e:otice si )rimiti.e& care a dat !n .i! im)!ls. esteticii occidentale. Am in .edere& mai
ales& desco)erirea inconstient!l!i in )si-anali2a& care a desc-is noi )ers)ecti.e inteleerii
noastre as!)ra om!l!i. in am,ele ca2!ri& deo)otri.a& a a.!t loc intilnire c! 8strain!l9&
c! nec!nosc!t!i& c! ceea ce n! )oate fi red!s la cateoriile c!nosc!te 5 )e sc!rt&
intilnire c! 8alt!l9.2 Desi!r& aceasta intilnire c! 8alt!i9 n! este li)sita de )ericole.
Re2istenta initiala fata de miscarile artistice modeme si fata de )si-oloia adinc!rilor
este !n e:em)l! con5cl!dent. Caci& la !rma !rmei& rec!noasterea e:istentei 8altora9
ad!ce c! sine in c-i) ine.ita,il F 8relati.i2area9 sa! c-iar distr!erea ori2ont!l!i c!lt!ral
oficial. %ni.ers!l estetic occidental n5a mai fost acelasi d!)a acce)tarea si asimilarea
artei c!,iste si s!)rarealiste. Tot astfel& 8l!mea9 in care traia orn!l )reanalitic a ca2!t in
des!et!5dine d!)a desco)eririle l!i Sim!nd Fre!d. Dar aceste 8distr!eri9 a! desc-is
noi cal eni!l!i creator al Occident!l!i. Toate acestea )ot doar s!era )osi,ilitatile fara
limite care s5a! desc-is in fata istoricilor reliiilor& 8intilnirile9 c! care a! tre,!it sa se
con5fr!nte ca sa inteleaa sit!atii diferite de cele )e care ie c!nostea!. Este re! de
cre2!t ca e:5)eriente atit de 8stranii9 )rec!m acelea ale ? R!dolf Otto a descris sacr!l ca
F!nd das an2 andere. Desi a.ind loc in )lan nonreliios& mtanirile c! !n 8c! tot!i alt!i9&
ind!se de )si-oloia adinc!rilor si de e:)erimentele artistice& )ot fl socoOte e:)eriente
)arareliioase.
F 16 < MIRCEA ELIADE +mator!l!i )aleolitic sa! cele ale cal!ar!l!i ,!dist n! .or
a.ea nici !nnare as!)ra .ietii c!lt!rale a orn!l!i modern. Desi!r& asemenea ..intilniri9
.or de.eni creatoare din )!nct de .edere c!lt!ral n!rnai at!nci cind sa.ant!i .a ii de)asit
stadi!l )!rei er!ditii 5 altfel s)!s& cind. d!)a ce .a fi ad!nat. deserts si clasificat doc!5
inenteic de care dis)!ne. el .a face si efort!i de a ie intelee in )lan!l de rcterinta care ie
este )ro)mi.. Acest l!cr! nil ini)lica in nici !n c-i) de)reciere a er!ditieiC dar. la !rma
5irmei& er!ditia sin!ra n! )oate diice )ina la ca)at sarcina istoric!l!i reliiilor. asa e!rn
c!noasterea italianei secol!l!i al Olll5lea si a c!lt!rii floreiitine a e)ocii. st!di!l Illo2ofiei
si teoloiei nPedie.ale. )rec!m si familiari2area c! .iata l!i Dante n! sint s!ficiente ca sa
ni se de2.al!ie .aloarea artistica a !nei o)ere ca Di.ina Commedia. Acestea sint tr!isme
in fond. )e care e2itani sa ie mai re)etam. Tot!si& n! .om osteni nicicPdata sa s)!nern ca
m!nca istoric!l!i reliiilor n! e terminata at!nci cind el a re!sit sa reconstit!ie
contin!itatea cronoloica a !nei reliii sa! cind i5a dea@at conte:t!i social& economic
sa! )olitic. Ca orice fenomen !man. fenomen!l reliios este deose,it de com)le:. /entr!
a5i sesi2a toate .alentele si semnificatiile& el tre,!ie a,ordat din mai m!lte !n-i!ri deo5
data. Este rereta,il fa)t!i ca istoric!l reliiilor n! a )rofitat indea@!ns de )e !rma
e:)erientei cole5ilor sai istorici si crttici literari. /roresele reali52ate in aceste
disci)line i5ar fi dat )osi,ilitatea sa e.ite erori nefericite. Este !n l!cr! rec!nosc!t %n
!manism < 1' de toata l!mea asta2i fa)t!i ca intre demers!l istoric!l!i literar& al
sociolo!l!i literat!rii& al critic!l!i si estetician!l!i e:ista contin!itate si solidaritate. Sa
dam !n sin!r e:em)l!C daca o)era l!i #al2ac )oate fi c! re! inteleasa fara
a)rof!ndata c!noastere a societatii si istoriei france2e a secol!l!i al OIO5lea Gin sens!l
eel mai lar al c!.int!l!iC istoria )olitica& economica& sociala& c!lt!rala si reliioasaE& n!
este mai )!tin ade.arat ca o)era )rec!m Comedia !mana n! )oate fi red!sa la
dimensi!nea !n!i sim)l! doc!ment istoric. Ea este o)era !n!i ins e:ce)tional si acesta
este moti.!l )entr! care .iata si )si-oloia l!i #al2ac tre,!ie c!nosc!te. Dar reali2area
acestei iantice oe!.re se cere st!diata si in sine. de )ilda l!)ta artist!l!i c! lim,a@!l
sa! .ictoria s)irit!l!i creator as!)ra datelor imediate ale e:)erientei. D!)a ce istoric!l
literar si5a terminat rol!l& intreaa m!nca de e:ee2a !rmea2a a fi efect!ata& si aceasta
cade in sarcina critic!l!i literar. El este acela care a,ordea2a o)era literara ca )e !n
!ni.ers a!tonom& a.ind leile si str!ct!rile sale )ro)rii. Si& eel )!tin in ca2!l )oetilor&
nici l!crarea critic!l!i literar n! e)!i2ea2a s!,iect!i& caci sarcina de a desco)eri si
e:)lica .alorile !ni.ers!l!i )oetic cade mai de5)arie in sarcina s)ecialist!l!i in stilistica
si a estetician!l!i. Dar se )oate s)!ne des)re o)era literara ca a fost 8e:)licata9 )ina la
ca)at si d!)a ce ins!si estetician!l si5a s)!s !ltirn!l c!.intQ E:ista intotdea!na !n rnesa@
tainic in o)era marilor scriitori& mesa@ care a,ia in )lan!l filo52ofiei )oate a.ea sansa de a
fi sesi2at. S)er ca .oi fi iertat )entr! aceste cite.a remarci )ri.ind -ermene!tica o)erelor
literare. Ele sint. i
27 < MIRCEA ELIADE fara indoiala. incom)leteP & dar s!ficiente& cred& s)re a
dernonstra ca aceia care st!dia2a o)erele literare sint )e de)lin constienti de
com)le:itatea 5 5 lor si. c! cite.a e:ce)tii& ei n! incearca sa ie ..e:)lice9 red!cind!5le la
oriine sa! altaC !n tra!matism infantil. !n accident land!lar& .o sit!atie economica&
sociala ori )olitica etc. C! ,!na stiinta am citat aici sit!atia creatiilor artis5tice. Caci.
dintr5!n an!rnit )!nct de .edere. !ni.ers!l estetic )oate fi com)arat c! !ni.ers!l reliiei.
in am,ele ea2!ri a.ern de a face c! e:)eriente indMid!ale Ge:)erienta estetica a )oet!l!i
si a cititonBl!i sa!& )e de )arte. e:)erienta reliioasa& )e de altaE si c! realitati
trans)ersonale G l!crare de arta intr5!n m!2e!. !n )oem. simfonieC Fi!ra DMna.
!n rit!al. !n rnit etc.E. Desi!r se )oate disc!ta la nesfirsit ce semnificatie )oate fi
atri,!ita acestor realitati artisLice si reliioase. %n sin!r l!cr!& eel )!tin. )are insa
e.identC o)erele de arta. ca si 8datele reliioase9. a! !n mod de a fi care ie este )ro)ri!C
ele e:ista in )ro)n.!l lor )lan de referinta. in !ni.ers!l lor )artic!lar. Fa)t!i ca !ni.ers!l
acesta n! este !ni.ers!l fi2ic al e:)erientei ime5diate n! im)lica nonrealitatea sa.
/ro,lema aceasta sPfost s!ficient disc!tata ca sa ne )!tem dis)ensa de redisc!ta aici.
Aom ada!a sin!ra o,ser.atieC o)era de arta n!5si de2.al!ie P Este necesar& de
asemeni& sa consideram& de e:em)l!& .icisit!dinile o)erei in constiinta sa! c-iar in
8s!,constien5t!l9 )!,lic!l!i. Circ!latia& asimilarea si e.al!area !nei o)ere literare ridica
)ro,leme )e care nici disci)lina n! ie )oate re2ol.a sin!ra. Sociolo!l& dar si
istoric!l& )ioralist!i si )si-olo!l sint aceia care ne )ot a@!ta sa inteleem s!cces!l l!i
Rert-er si ins!cces!l l!i T-e Ra+ of All Fles-& sa! fa)t!i ca o)era atit de dificila ca
%l+sses a de.enit )o)!lara in mai )!tin de do!a2eci de ani& in tim) ce Senilita si
Coscien2a di "eno sint inca nec!nosc!te s.a.m.d. %n !manism < 21 semnificatia
decit in mas!ra in care este .a2!ta ca creatie a!tonoma& altfel s)!s in mas!ra in care
acce)tam mod!l sa! de a fl5 aceia al creatiei artistice 5 si n! red!cern la !n!l din
elementele sale constit!ti.e Gin ca2!l !n!i )oemC tim,r!& .oca,!lar& str!ct!ra lin.istica
etc. E& sa! la !n!l din sco)!rile sale !lterioare G)oern care com)orta !n mesa@ )olitic& sa!
care )oate ser.i dre)t doc!ment socioloic& etnorafic etcE. In acelasi mod& ni se )are ca
!n dat reliios isi re.elea2a semnificatia sa )rof!nda doar at!nci cind este considerat in
)lan!l sa! de referinta si n! cind este red!s la !n!l sa! alt!i din conte:5tele sa! as)ectele
sale sec!ndare. Sa dam !n sin!r e:em)l!C )!tine fenomene reliioase sint mai direct si
mai e.ident leate de im)re@!rarile socio5)olitice ca miscarile mesianice si milena5i5iste
modeme ale )o)oarelor coloniale Gcar5o5c!lts etc.E. Tot!si& identificarea si anali2area
conditiilor care a! )reatit si a! fac!t )osi,ile aceste miscari mesianice sint n!mai
)arte din m!nca istortc!l!i reliiilor. Caci aceste miscari sint deo)otri.a creatii ale
s)irit!l!i omenesc& in sens!l ca ele a! de.enit ceea ce sint 5 miscari reliioase& si n! doar
sim)le est!ri de re.olta si )rotest 5 )rintr5!n act creator al s)irit!l!i. /e sc!rt& !n
fenomen reliios )rec!m mesianism!l )rimiti. tre,!ie st!diat asa c!m este st!diata
Di.ina Commedia& adica !tili2ind toate instr!5mentele er!ditiei Gsi n!& ca sa ne
reintoarcern la ceea ce s)!sesern des)re Dante& doar .oca,!5lar!l& sinta:a sa!& )!r si
sim)l!& ideile teoloice si )olitice ale a!tor!l!i etcE. Caci daca istoria reliiilor este
menita sa se ridice la ran!l !n!i no! !manism& este sarcina istoric!l!i reliiilor sa
22 < MIRCEA E%ADE dea@e2e .aloarea a!tonoma 5 .aloarea de creatie s)irit!ala 5 a
t!t!ror acestor miscari reliioase )rimiti.e. A ie red!ce la conte:t!i socio5)olitic
inseamna. in !ltima instanta& a admite ca ele n! sint s!ficient de 8ele.ate9& s!ficient de
8no,ile9& ca sa fie tratate dre)t creatii ale eni!l!i !man )rec!m Di.ina Commedia. sa!
acele Fioretti ale sfint!l!i Francisco Ne )!tem aste)ta ca& intr5!n .iitor a)ro)iat.
intelect!alii fostelor )o)oare coloniale sa .ada in m!lti din s)ecialistii stiin5telor sociale
niste a)oloeti cam!$ati ai c!lt!rii occidentale. /entr! fa)t!i ca acesti oarneni de stiinta
occidentali insista intr5atit as!)ra oriinii si a caracter!l!i socio5)olitic ale miscarilor
rne5sianice 8)rimiti.e9& ei .or )!tea Fi s!s)ectati de !n com)le: de s!)erioritate
occidental& mai e:act de con.inerea ca atare miscari reliioase n! se )ot ridica la acelasi
ni.el de 8li,ertate fata de con@!nct!ra socio5)olitica9 ca& de )ilda& !n Gioac5c-ino da
Fiore sa! !n Sf. Francisc. Aceasta n! inseamna& desi!r& ca !n fenomen reliios )oate fi
inteles in afara 8istoriei9 sale& adica in afara conte:t!l!i sa! c!lt!ral si socio5economic.
N! e:ista dat reliios 8)!r9& in afara istoriei& caci n! e:ista fenomen omenesc care sa n!
fie totodata fenomen istoric. Orice e:)erienta reliioasa este e:)rimata si transmisa intr5
!n conte:t istoric an!mit. Dar a admite isto5ricitatea e:)erientelor reliioase n! im)lica
ideea ca ele ar fi red!cti,ile la forme de com)ortament nonreliioase. A afirma ca !n dat
reliios este J Ne )!tem c-iar intre,a& in fond& daca diferitele 8red!c5tionisrne9 n!
tradea2a com)le:!l de s!)erioritate ai sa.antilor occidentali. Acestia se indoiesc nici
cli)a ca n!rnai stiinta 5 creatie e:cl!si. occidentala 5 .a re2ista acest!i )roces de
demistiflcare a s)irit!alita si a c!lt!rii. 1 %n !manism < 24 intotdea!na !n dat
istoric n! inseamna ca el )oate fl red!s la istorie nonreliioasa& de )ilda la istorie
economica. sociala sa! )olitica. N! tre,!ie niciodata sa )ierdem din .edere !n!l din
)rinci)iile f!ndamentale ale stiintei modemeC scara creea2a fenomen!l. Asa c!m am
aratat alt!nde.aP& $enri /oincare se intre,a& n! fara ironieC 8%n nat!ralist care n5ar fi
st!diat elefant!i decit la microsco)& ar )!tea el socoti ca )oseda c!noastere s!ficienta a
acest!i animalQ9 Micro5sco)!l de2.!l!ie str!ct!ra si mecanism!l cel!lelor& mecanism si
str!ct!ra identice la toate oranis5mele )l!ricel!lare. Elefant!i este& fara indoiala& !n
oranism )l!ricel!lar& dar este el oare n!rnai atitQ La scara microsco)ica& ras)!ns!l
nostr! )oate fi e2itant. Dar la scara .i2!ala !mana& care are& eel )!tin& a.anta@!l de a
)re2enta elefant!i dre)t !n fenomen 2ooloic& e2itarea din ras)!ns!l nostr! dis)are. N!
intentionam sa de2.oltam aici metodoloie a stiintei reliiilor. /ro,lema este m!lt )rea
com5)le:a ca sa fie tratata in cite.a )aini.P *P credem !til sa re)etam ideea ca -omo
reliios!s re)re2inta 8orn!l total9C )rin !rmare& stiinta reli5S? Traite d?-istoire des
reliions G/aris. 1'('E& ). 11 Gtrad eni.C /atterns in Com)arati.e Reliion GNeM TorU.
1'I6E ). OI. DN.t.C trad. rom.C Tratat de istorie a relMilor Ed $!ma5nitas.#!c!resti. 1''2&
).lI.V ? P %nele s!estii )reliminare se afla in cite.a din )rece5dentele mele carti. A se
.edea& in s)ecial. Traite d?-istoire des reliions& )). 115(1 Gtrad. eni.C /atterns in
Com)arati.e Reliion& )). 1544E> Imaes et s+m,oles G/aris 1'I1E )) 445I2. 211524I
Gtrad. eni.C Imaes and S+m,ols WNeM TorP 1'11V& )). 235(1. 1153PC M+t-es. re.es et
m+steres G/aris 1'I3E& )). 351I. 144511( Gtrad. eni.C M+t-s& Dreams and M+steries
GNeM TorU& 1'11V& )). 14527& ''5122EC 8Met-o5doloical RemarUs on t-e St!d+ of
Reliio!s S+m,olism9 in T-e $istor+ of ReliionC Essa+s? in Met-odolo+& ed. M Eliade
> si Bose)- M.LitaaMa GC-icao. 1'I'E. ))9P5173. 1 F ?F
2( < MIRCEA E%ADE iilor tre,!ie sa de.ina disci)lina totala in sens!l ca ea tre,!ie
sa !tili2e2e& sa intere2e si sa artic!ie2e re2!ltatele do,indite de di.ersele me5tode de
a,ordare a fenornen!l!i reliios. N! este de a@!ns sa sesi2e2i semnificatia fenomen!l!i
reliios intr5o an!mita c!lt!ra si& )rin !rmare& sa5i descifre2i 8mesa@!l9 Gcaci orice
fenomen reliios constit!ie !n 8cifr!9EC este necesar& totodata& sa5i st!die2i si sa5i intelei
8istoria9& altfel s)!s sa5i de2.al!i sc-im,arile si modificarile si. in !ltima instanta& sa
el!cide2i contri,!tia sa la c!lt!ra in ansam,l!. In anii din !rma& !n an!5mit n!rnar de
sa.anti a! sirntit ne.oia sa de)aseasca altemati.a fenoTnenoloie reliioasa 5istorie a.
reliiilor9 si sa a@!na la )ers)ecti.a mai lara in care aceste do!a o)eratii intelect!ale
sa )oata fi a)licate im)re!na. Efort!rile sa.an5tilor in moment!i de fata )ar sa se
oriente2e catre conce)tie interala a stiintei reliiilor. Desi!r& aceste do!a a,ordari
cores)!nd& intr5o an!mita mas!ra& !nor tem)eramente filo2ofice deose,ite si ar fi nai. sa
)res!)!nern ca tensi!nea intre cei care incearca sa inteleaa esenta si str!.ct!.rile si cei a
caror sin!ra ri@a este istoria fenomenelor reliioase .a dis)are c! desa.irsire intr5o
,!na 2i. 7 asemenea tensi!ne este& de fa)t& creatoare. Gratie ei& stiinta reliiilor .a )!tea
sa sca)e de ? domatism si de stanare. 9 Acesti termeni sint !tili2ati in cei mai lar sensC
8fenomenoloia9 incl!de sa.anti care !rmaresc st!di!l str!ct!rilor si al semniflcatiilor&
iar 8istoria9 )e aceia care > ca!ta sa inteleaa fenomenele reliioase in conte:t!i lor
istorie. De fa)t& deose,irile intre aceste do!a ti)!ri de a,ordare sint mai marcate. E:ista.
in )l!s& !n an!mit n!mar de ?? deose,iri 5 !neori foarte )erce)ti,ile 5 in interior!l r!)!5
rilor )e care noi& )entr! a sim)lifica& le5am den!rnit c! ?. termenii de 8fenomenoloie9 si
8istorie9. %n !manism < 2I Re2!ltatele acestor
do!a o)eratii intelect!ale sint la fel de .aloroase )entr! mai adee.ata inteleere a l!i
-omo reliios!s& caci& daca 8feno5menoloii9 sint interesati de semnificatia datelor
reliioase& 8istoricii9& la rind!l lor& incearca sa arate c!m a! fost aceste semnificatii
e:)erimentate si traite in di.erse c!lt!ri si in di.erse momente istorice& c!m s5a!
transformat ele& im,oatin5d!5se sa! saracind in dec!rs!l istoriei. Tot!si& daca .rem sa
e.itam a recadea in .ec-i!l red!c5tionism. tre,!ie sa )ri.im intotdea!na aceasta istorie a
semniflcatiilor reliioase ca facind )arte din istoria s)irit!l!i !man. P Mai m!lt decit
oricare alta disci)lina !manista Gadica mai m!lt decit )si-oloia& antro)oloia& socioloia
etc.E& istoria reliiilor )oate sa desc-ida calea !nei antro)oloii filo2ofice. caci sacr!l este
dimensi!ne !ni.ersala si& asa c!m .om .edea mai de)arte G). IllE& ince)!t!rile c!lt!rii
a! ra5dacini in e:)erientele si credintele reliioase. In )l!s& c-iar d!)a ce a! fost radical
sec!lari2ate& creatiile c!lt!rale si instit!tiile sociale& te-nolo5P intr5!na din !ltimele sale
carti& marele istorie al reliiilor Raffaele /eta22oni a a@!ns la concl!2ie similaraC
8Fenomenoloia si istoria se corn)letea2a !na? )e cealalta. Feno5F menoloia n! se )oate
dis)ensa de etnoloie. de filoloie si de alte disci)line istorice. /e de alta )arte&
fenomenoloia da disci)linelor istorice acel sens al reliios!l!i )e care ele n! sint
ca)a,ile sa5i sesi2e2e. Astfel considerata& fenomenoloia reliioasa inseamna inteleerea
WAerstandnissE reliioasa a F F istoriei. este istoria in dimensi!nea ei reliioasa. Feno5>
menoloia si istoria reliiilor n! sint do!a stiinte& ci do!a as)ecte com)lementare ale
stiintei interale a reli!lor& si stiinta reliiilor ca atare are !n caracter ,ine de$nit care ii
> este conferit de )ro)ri!l si !nic!l ei s!,iect de st!di!9 G8T-e S!)reme #einC
/-enomenoloical Str!ct!re and $istorical C De.elo)ment9& in M. Eliade si B.M.
LitaaMa GeditoriE. T-e $istor+ oBN ReliionC Essa+s in Met-odolo+& ).11.
21 < MIRCEA ELIADE & ia& ideile morale& artele etc.& n! )ot fi corect intelese daca n! li
se c!noaste matricea relii5oasa& oriinara& matrice )e care ele a! criticat5o& in mod tacit&
a! modificat5o sa! a! res)ins5o& > de.enind ceea ce sint ac!mC .alori c!lt!rale )rofane.
Astfel& istoric!l reliiilor este in stare sa s!r)rinda )ermanenta a ceea ce s5a n!mit
sit!atia e:istentiala s)ecifica orn!l!i 8de a fl in l!me9& caci e:)erienta reliioasa ii este
corelati.a. In fa)t& a de.eni constient de )ro)ri!l sa! mod de a fi& a5si as!ma )ro)ria
)re2enta in l!me con5stit!ie )entr! e:)erienta 8reliioasa9. in !ltima instanta&
istoric!l reliiilor este o,li5Xat de efort!i sa! -ermene!tic sa 8retraiasca9 m!ltit!dine
de sit!atii e:istentiale si sa desco)ere !n mare n!mar de ontoloii )resistematice. %n
istoric al reliiilor n! )oate s)!ne& de )ilda& ca a inteles reliiile a!straliene& daca n! a
inteles mod!l de afl in l!me al a!straBienilor. Si& asa c!m .om .edea. mai tir2i!& asim
de )e ac!m& c-iar la acePt stadi! c!lt!ral& noti!nea de )l!ralitate a mod!rilor de a fi in
l!me& )rec!m si coTlstiinta ca sin!laritatea conditiei !mane este re2!ltat!i !nei 8istorii
sacre9 )rimordiale G.e2i& mai@os ). 12'E. in fine& aceste l!cr!ri n! )ot fi intelese c!m
tre,!ie daca in.estiator!l n! intelee ca fiecare reliie are !n 8centr!9& c! alte c!.inte&
con5ce)tie centrala care anima intre ansam,l!l de mit!ri& rit!al!ri si credinte. Acest
l!cr! este e.ident in reliii )rec!m i!daism!l& crestinism!l si islarn!l& in ci!da fa)t!l!i
ca modificarile intro5d!se In c!rs!l .remilor a! o,sc!rat& in !nele ca2!ri& 8forma
oriinara9. De )ilda& rol!l central al l!i lis!s ca Mesia este trans)arent oricit de L %n
!manism < 23 com)le:e si ela,orate ar )!tea sa )ara an!mite e:)resii teoloice si
ecle2iastice contem)orane in com)aratie c! 8crestinism!l oriinar9. P 8cen5tr!l9 !nei
reliii n! este intotdea!na atit de e.ident. %nii cercetatori nici n!5i ,an!iesc macar
e:istentaC ei incearca mai dera,a sa artic!ie2e in f!nctie de an!mita moda .alorile
reliioase ale !n!i an!mit ti) de societate. Astfel& )entr! a)roa)e trei sfert!ri de secol de
cercetare& reliiile 8)rimiti.e9 a! fost intelese ca il!strind teoriile care domina!
moment!iC animism!l& c!lt!i stramosilor& mana& totemism!l& etc. A!stralia& de e:em)l!& a
fost a)roa)e considerata teritori!l )rin e:celenta al totemism!l!i& care& in .iri!tea
)res!)!s!l!i ar-aism al a!stralienilor& a fost c-iar )roclamat dre)t cea mai .ec-e forma
de .iata reliioasa. Or& indiferent ce am crede des)re di.ersele idei si credinte reliioase
re!nite s!, n!mele de 8totemism9& !n l!cr! )are e.ident asta2i& an!me ca totemism!l n!
constit!ie centr!l .ietii reliioase a!straliene. Dim)otri.a& e:)resiile totemice. la fel ca si
alte idei si credinte reliioase ca)ata intreaa lor semnificatie si coerenta n!rnai at!nci
cind centr!l .ietii reliioase. a!straliene este ca!tat acolo !nde a!stralienii a! afirmat
intotdea!na ca se at laC in conce)t!i de 8tim) al .is!5l!i9& acea e)oca fa,!loasa&
)rimordiala& cind s5a fa!rit l!mea si orn!l a de.enit ceea ce este a2i. Am disc!tat )e lar
aceasta c-esti!ne in alta )arte si n! este necesar sa reia! aici.P P .A!stralian ReliionC
An Introd!ction9& $istor+ of Reliions. 1 G1'11E& )). 176514(&2765243.
26 < MIRCEA ELIADE Acesta este doar !n e:em)l! intre altele si n! eel mai re.elator&
caci reliiile a!straliene n! )re2intP com)le:itatea si .arietatea de forme c! care se
confr!nta eel care cercetea2a reliiile Indiei& Ei)t!l!i sa! Greciei. Dar este !sor de
inteles ca neli@area ca!tarii centr!l!i a!tentic al !nei reliii )oate e:)lica inadec.area
contri5,!tiilor ad!se de istoricii reliiilor in domeni!l antro)oloiei filo2ofice. Asa c!m
.om .edea rnai tir2i! Gca). (E& asemenea ins!ficienta reflecta cri2a mai adinca si mai
com)le:a. /e de alta )arte& sint sernne ca aceasta cri2a este )e )!nct!i de a5si afla
re2ol.area. Aom e:amina in !rma5toarele trei ca)itole ale cartii cite.a as)ecte ale acestei
cri2e& )rec!m si innoirile )e care le5a! determinat ele m disci)lina noastra. 2 /ri.ire
r.etros)ecti.a as!)ra istonei reliiilorC de la. 1'12 a2i An!l 1'12 a fost data )lina
de semnificatie in istoria st!di!l!i stiintific al reliiei. In acel an& Emile D!rU-eim a
)!,licat Fonnes elementaires de la .ie reliie!se& iar Ril-elm Sc-midt si5a terminal
)rirn!l .ol!m din mon!mental!l sa! cicl! Der %rs)r!n der Gottesidee& care a.ea sa fie
terminal a,ia )este )atr!2eci de ani& !ltimele do!a .ol!me GOI si OIIE a)arind a,ia in
1'I( si 1'II& d!)a moartea a!tor!l!i. Tot in 1'12& Raffaele /eta22oni si5a )!,licat )rima
sa mono5rafie im)ortanta. La reliione )rimiti.a in Sardena& C.G. B!n ti)area ale sale
Randl!nen in 1'12 am fost in.itat de editorii l!i Bo!rnal of #i,le and Reliion sa
)re2int& in eel m!lt 3777 de c!.inte& ra)ida trecere in re.ista a istonei reliiilor in
!ltirnii cinci2eci de ani. C!m c! disc!tarea )roreselor reali2ate in st!di!l Aec-i!l!i si
No!l!i Testament f!sesera insarcinati alti a!tori& am e:cl!s aceste sectoare din ese!i
me!. /reatind .ol!rn!l de fata& am re.a2!t si com)letat te:t!i& dar ann res)ectat )lan!l
initial& in )ofidafa)t!l!i ca an!mite tendinte din st!diile ,i,lice a! a.!t leat!ra directa
c! desco)eririle fac!te de istoricii reliiilor care l!crea2a in alte domenii. Articol!l
oriinal& intit!lat 8T-e $istor+ oB Reliion in Retros)ectC 1'1251'12 a fost )!,licat in
T-e Bo!rnal of #i,le and Reliion. 41 G1'14EC '65173 GCo)+ri-t 0 1'14 ,+ t-e
American Academ+ of Reliion& re)rod!s c! )ermisi!neE.
47 < MIRCEA ELIADE !nd S+m,ole der Li,ido& iar Sim!nd Fre!d isi facea corect!rile
la Totem !nd Ta,!& care a.ea sa a)ara s!, forma de carte in an!l !rmator. Aceste carti
il!stra! )atr! cai diferite de a,or5dare a st!di!l!i reliiei 5 nici !na dintre ele c!
desa.irsire no!a 5& an!meC socioloica& etnolo5ica. )si-oloica si istorica. Sin!ra
a,ordare )otential no!a& aceea a fenomenoloiei reliiei& a.ea sa fie intre)rinsa a,ia
)este 2ece ani. C! toate acestea& Fre!d& B!n& D!rU-eirn si Ril-elm Sc-midt a)lica! c!
ade.arat noi metode si )retin5dea! ca a! do,indit re2!ltate mai d!ra,ile decit
)redecesorii lor. Este semnificati. fa)t!i ca& e:ce)tind!5l )e /etta22oni& nici !n!l din
a!torii s!s5citati n! era istoric al reliiilor. Tot!si& teoriile lor a.ea! sa @oace !n rol
considera,il in ? .iata c!lt!rala a deceniilor !rmatoare. Desi foarte )!tini istorici ai
reliiilor a! de)ins e:cl!si. de ei& Fre!d& B!n& D!rU-eim si Sc-midt& in s)ecial )rirnii
doi& a! contri,!it m!lt la "eiteist5!l !lti5melor eneratii& si. inter)retrarile lor in materie
de reliie se ,!c!ra inca de !n an!mit )restii! )rintre nes)ecialisti. in ela,orarea
i)ote2elor lor& toti acesti a!tori reactiona!& )o2iti.& sa! neati.& la infl!enta )re5
decesorilor lor imediati sa! a contem)oranilor. In @!r!l anilor 1'1751'12& scolile
ermane de stiinta reliiilor& cea astral5mitoloica si cea )an5,a,ilo5niana era! in declin.
Dintr5o )rod!ctiedest!i de a,!ndentaP. n!rnai Die allemeine M+t-oloie !nd i-re
et-noloisc-e Gr!ndlaen G1'17E a l!i /. ? Mai in!lt de s!ta de carti si articole a! lost
)!,licate in = cincis)re2ece ani. C! )ri.ire la aceste scoli. cf. Ril-elin Sc-niidt& T-e
Oriin and GroMt- of ReliionC Facts and T-eories Gtrad. din Pennana de $.B. Rose. NeM
TorU. 1'41E. )) '15172. /ri.ire refros)ecti.a as!)ra istonei re%%lor <
41 E-renreic- si $and,!c- der altorientci.lisc-en GeistesU!lt!r G1'14. ed. a 25a. 1'2'E
de A. Bere5mias mai )astra! an!mita .aloare si interes )entr! eneratiile !rmatoare.
Cele mai im)or5tante contri,!tii la istoria reliiilor a)ar!te in Germania intre anii 1'77 si
1'12 era! toate tri5,!tare. direct sa! indirect& teoriei animiste a l!i E.#. T+ior.P Dar. s)re
deose,ire de sit!atia din cele trei decenii )i5ecedente. aceasta teorie n! mai era !ni.ersal
acce)tata. in 1'77. R.R. Marett a )!,lic..it st!di!l ../reanimistic Reliion9P& care a.ea sa
de.ina cele,r! si in care incerca sa demonstre2e ca stadilil )rim al reliiei n! era
credinta !ni.ersala in s!tletele l!cr!rilor. ci !n sentiment de 1.eroare si !imire s!scitat de
contr!nlarea c! )!tere im)ersonala GmanaE. %n mare n!mar de sa.anti a! acce)tat si
de:.oltat aceasta teorie. Maria Gsa! orenda. MaUan etc.E a de.enit a)roa)e !n clise! si& in
)otida criticilor ad!se de etnoloi corn)etentiP. in m!lte cerc!ri stiintifice se crede inca
in ideea ca maria re)re2inta stadi!l )rimordial al reliiei. 7 alta i)ote2a )reanimista.
foarte )o)!lara& a lost emisa de B.G. Fra3&er in cele,r!l sa! cicl! Golden #o!- Ged. a 25
a& 1'77E. Er!dit!i antro5)olo )omea de la ideea ca in istoria omenirii P Ca& de )ilda. A.
Die1.ric-& M!tter Erde GLei)2i& 1'7IEC L. .on Sc-roeder. M+steri!m !nd Mim!s im Ri
Aeda GLei)2A. 1'76EC R. #o!sset. Das Resen der ReliYion darYestellt nn i-rer
Gesc-ic-le G$alle& 1'74EC si R. R!ndt& M+t-!s !nd Reliion G4 .ol.& Lei)2i. 1'7I5
1'7'E. P In FolUlore. 1'77. )). 1125162C re)!,licat in T-e T-res-old
oB?ReliionDLondTa.. 1'7'E. )). 1542. P Cf. /. Radin. 8Reliion of t-e Nort- American
Indians9. Bo!rnal of American FolU5Lore& 23 G1'1(E& )). 44I5434. in F s)ecial ). 4(( s.
!rm.C Sc-midt. Oriin and GroMt- of Reliion& )). 117511I> M. Eliade. /atterns in
Com)arati.e Reliion& R. S-eed GNeM TorU. 1'I6E& )). 1' s. !rm.. 4I541.
42 < MIRCEA E%ADE maia a )recedat reliia. In aceeasi l!crare& Fra52er ado)ta
conce)tia l!i R. Mann-ardt des)re s)iritele ri!l!i si de2.olta foarte ,oata mor5
foloie a 2eilor .eetatiei care mor si in.ie. C! toate defectele sale& datorate mai ales
)rea )!tinei atentii acordate de Fra2er stratificarii c!lt!raleP& adica istoriei& Golden
#o!- a de.enit l!crare clasica si a e:ercitat imensa infl!enta intr5o m!ltime de
domenii. La fel de im)ortanta& desi rnai )!tin )o)!lara& a fost l!crarea sa Totemism and
E:oam+ G( .ol.& 1'17E1& fara de care ar fi re! sa ne imainam st!di!l l!i Fre!d& Totem
!nd Ta,!. D!rU-eim& Fre!d si B!n a! ado)tat si reela,orat i)ote2ele )reanimiste Gi. e.
mana si anterioritatea maieiE si a! insistat as!)ra im)or5tantei totemism!l!i& care&
)entr! )rirnii doi din a!torii ;citati& a inseinnat )rirna manifestare a .ietii reliioase.
Sin!r!l care a res)ins toate teoriile eneral admise ale tim)!l!i 5 atit ani5mism!l l!i
T+ior cit si )reanimism!l& totemism!l si 2eii .eetatiei 5 a fost Ril-elm Sc-midt& care a
ref!2at sa .ada& in aceste forme reliioase& s!rsa P /entr! critica a teoriilor l!i Fra2er&
cf. Ro,ert $. LoMie& /nmitMe Reliion GNeM TorU& 1'2(E& )). 14351(3C LoMie& T-e
$istor+ of Et-noloica.l T-eor+ GNeM TorU& 1'43E& )). 171517(> Sc-midt& Oriin and
GroMt- of Reliion& )). 124512(C Eliade& /atterns in Com)arati.e Reli@)n& )). 412541I.
T-eodor $. Gaster a re2!mat recent )rinci)alele )!ncte in care conce)tille l!i Fra2er a!
fost criticate sa! modificate> cf. c!.int!i sa! mainte la T-e NeM Golden #o!- GNeM
TorU. 1'I'E& )). OAI5OO. Ae2i si disc!tia dintre Edm!nd Leac- si I.C. Bar.ie& 8Fra2er
and MalinoMsUi9& C!rrent Ant-ro)olo+& 3 G1'11E& )). I175I3I. P Fra2er si5a )!,licat
)rima sa contri,!tie intr5o carte de dimensi!ni red!se& Totemism GEdin,!r-& 1663E&
!nnata de do!a im)ortante articole& 8T-e Oriin of Totemism9& Fortni-tl+ Re.ieM
Ga)rille5mal 166'E& si 8T-e #einnins of 5Reliion and Totemism amon t-e A!stralian
A,oriines9& i,id.& i!lle5se)tem,$e& 1'7I. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istoriei reli%lor <
44 reliiei sa! cea mai )rimiti.a e:)erienta reliioasa. Asa c!m .om de2.olta mai
de)arte& Sc-midt credea ca forma cea mai ar-aica a .ietii reliioase era credinta intr5!n
Mare "e!. El credea de asemenea ca .a )!tea sa demonstre2e istoric aceasta realitate&
ratie !nei noi disci)line& etnoloia istorica. Inter)retari socioloice /entr! D!rU-eim&
reliia era o& )roiectie a e:)e5rientei sociale. St!diind!5i )e a!stralieni& el o,ser.ase ca
totern!l sirn,oli2ea2a in acelasi. tim) sacr!l si clan!l. Ca !rmare& conc-ide ca sacr!l ?
Gsa! 8"e!i9E si r!)!l social sint !n!l si acelasi l!cr!. E:)licatia data de D!rU-eim
nat!rii si oriinii reliiei a fost )!temic criticata de citi.a etnoloi de marca. Astfel& A.A.
GoldenMeiser a aratat ca tri,!rile cele mai sim)le n! a! nici clan!ri& nici totem!ri. De
!nde& at!nci& )o)oarele nontotemice isi )!tea! deri.a reliiaQ /e lina aceasta& D!rU-eim
detecta oriinea sentiment!5l!i reliios in ent!2iasm!l colecti. de care era im)renata
atmosfera rit!al!l!i a!stralian. Dar at!nci& se intre,a GoldenMeiser& .daca ad!narea insasi
este aceea care da nastere sentiment!l!i reliios& c!m se face ca dans!rile )rofane ale
indienilor din America de Nord n! se transforma in cele,rari reliioaseQ??? Ril-elm
Sc-midt a criticat fa)t!i ca D!rU-eim si5a limitat informatia 9 A.A. GoldenMeiser&
8Reliion and Societ+C A CritiY!e of Emile D!rU-eim?s T-eor+ of t-e Oriin and Nat!re
of Reliion9& Bo!rnal of /-iloso)-+& /s+c-olo+ and Scientific Met-od& 1( G1'13EC 1145
12(C Earl+ Ci.ili2ation GNeM TorU& 1'22E& )). 417 s. !rm.C $istorn& /snc-oloY( and
C!lt!re GNeM TorU& 1'P4E& ). 434.
4( < MIRCEA ELIADE la tri,!rile din centr!l A!straliei& in s)ecial la tri,!l Ar!nta& si i5a
inorat )e cei din s!d5est!i continent!l!i. care formea2a strat!i cei mai .ec-i si care n!
c!nosc toternism!l.P O,iectii n! mai )!tin serioase a! fost ridicate de Ro,ert LoMie.P In
)rofida acestor critici& Les Formes elemen5taires a contin!al sa se ,!c!re de !n an!mit
)restii! in Franta. in s)ecial datorita fa)t!li.ii ca D!rU-eim a fost intemeietor!l scolii
france2e de socioloie.si editor!l )!,licatiei L? Annee Socio5loiY!e. Desi D!rU-eim
indentifica reliia c! societatea. Les formes elementaires n! re)re52enta& la dre)t
.or,ind. contri,!tie la socioloia reliPei. Mai tir2i!& insa& citi.a din cei mai stra5l!citi
colei si ele.i ai l!i D!rU-eim a! )!,licat l!crari im)ortante in materie. Se c!.ine sa
remarcam in mod s)ecial inter)retarea5 data de Marcel Granet reliiei din C-ina antica?9.
)rec!m si st!diile l!i L. Gernet des)re instit!tiile relii5oase recesti. ? P in ce5I )ri.este
)e L!cien Le.+5#r!-l& )o2itia sa in cadr!l scolii socioloice france2e este mai s)eciala.P
Filo2of atit )rin .ocatie cit si )rin 9 Sc-inidi. T-f Oriin c!id GroMt- ofReliion& )).
11Is. !nn. P LoMie& /rimili.e Reliion& ). 1I4 s. linn.C T-e $istor+ of El-noloYiral
T-eor+& )). 1'3 s. !niiP ?91P Reliion des C-inoi55 Gi?aris. 1'22EC Danses el WPFYendes de
la CZiine ancienne. 2 .ol. G/aris. 1'21EC La Ci.$i+.ation r-inoLse G1'2'EC si Lei /ensee
c-inoise G1'4(E. ? ?F . L. Gt5i5net si A. #o!laiiPt5r. 15 Genie rec dans la RelUlion
G/aris. 1'42E. ?9 1 c..5#r!-l si5a )rt.cniat i)oie2a )ri.ind 8n.9nt.alital.ea interlellrl@
G/aris. 1'17E si La inen!ll%e )riiil5i?.l.?c G/aris& 1'22E. /t5ntr! ist!ric!l reliiilor& !neie
din o)ei5ele sale !lterioare sint de ascrneni seinnificati.eC cf. in s)ecial& L?Ame
1. G/aris& 1'23EC Le S!rnnl!.rKC?l el la nal!re dans la menlalile )rimili.e G/aris.
1'41EC si La. M+t-oloie G/aris& 1'4IE. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istonei
reli%lor < 4I ed!catie& el a de.enit cele,r! datorita conce)t!l!i sa! de 8mentalitate
)rimiti.a9. El s!stinea ca 8)rimiti.!l9 este ana@at intr5!n fel de )artici)ation m+stiY!e
c! l!mea incon@!ratoare si& din acest moti.& este inca)a,il sa ratione2e corect. Le.+5
#r!-l credea ca inteleerea acest!i ti) de mentalitate )reloica il .a a@!ta )e sa.ant!i
modern sa sesi2e2e sens!l si f!nctia sim,ol!rilor si a mit!rilor. si& in !ltima anali2a& a
reliiilor )rimiti.e si ar-aice. l)ote2a mentalitatii )reloice s5a ,!c!rat de mare s!cces.
Desi n5a fost nicio5data acce)tata de etnoloiP& ea a fost )asionat disc!tata de )si-oloi si
filo2ofi. C.G. KB!n credea ca a asit in acea )artici)ation m+stiY!e do.ada )entr!
e:istenta inconstient!l!i colecti.. Dar Le.+5#r!-l era !n sa.ant de mare onestitate. in
!ltirnii sai ani a meditat din no! as!)ra i)ote2ei sale si& in cele din !rma& a res)ins5o. El a
m!rit fara sa fi a.!t oca2ia sa5si )re2inte !ltimele con5cl!2ii in aceasta )ro,lema.
GGarnets i5a! fost )!,licate )ost!m de M. Leen-ardt in 1'(6.E Desi intemeiate )e
i)ote2a eronata& )rimele o)ere ale l!i Le.+5#r!-l n! sint li)site de meritC ele a!
contri,!it la tre2irea interes!l!i )entr! creatiile s)irit!ale ale societatilor ar-aice. Mai
)!tin manifesta& dar mai )rof!nda si mai e:tinsa& a fost infl!enta e:ercitata de Marcel
Ma!ss& !n!l din cei mai er!diti si modesti ?P Cf. R. Sc-midt& in Ant-ro)os& 3 G1'12EC
211521'> 7. Lero+. L! Raison )rimitMe G/aris. 1'23E& )). (3 s. !mi.C Rao!l Allier& Le
nonri.ilise el no!s G1'23EC R. T-!i5nMald in De!tsc-e Literat!r2eit!n G1'26E& )). (615
('(5 Golden5Meiser. Earl+ Ci.ili2ation& )). 467546'C si LoMie& $istor+ oBN Et-noloical
T-eor+& )). 2115221C .e2i de asemenea E.E. E.ans5/ritc-ard& T-eories ofFrimitMe
Reliion GO:ford& 1'1IE&
41 < MIRCEA ELIADE sa.anti ai .remii sale. Articolele sale )e tema sacrifici!l!i& a
maiei si a dar!l!i ca forma elementara de sc-im, sint intr! tot!i dernne de atentia
noastra.P Din nefericire& Ma!ss n! si5a is)ra.it ceea ce tre,!ia sa fie o)!s man!m ai
sa!& !n tratat as!)ra etnoloiei& considerata ca !n fait social total. Acti.itatea si e:ern)l!l
l!i Ma!ss a! infl!entat !n mare n!mar de istorici france2i ai reliiilor. li )!tem cita )e
Geores D!me2il si Ma!rice Leen-ardt. Do Lamo ai cel!i din !nna re)re2inta !na dintre
cele mai .ii si mai stim!lante contri,!tii la inteleerea mit!l!i si a rit!al!l!i)rimiti.ilor.P
N! mai )!tin im)ortante sint l!crarile afri5canistilor france2i. in s)ecial ale l!i Marcel
Gria!lle si ale disci)olilor l!i.P Intr5o carte de5a dre)t!i fascinanta& Die! d?ea.. G1'(6E&
Gria!lle a )re2entat traditia mitoloica e2oterica a doonilor. Cartea a a.!t consecinte
considera,ile )entr! ree.al!area 8reliiilor )rimiti.e9C ea re.ela !imitoare ca)acitate
)entr! s)ec!latia siste5matica in loc!l el!c!,ratiilor co)ilaresti la care te5ai fl aste)tat de
la 8mentalitate )reloica9C ea re.ela de asemeni ins!ficienta informatiei noas5tre
des)r indirea reliioasa a!tentica a 8)ri5miti.ilor9. Caci Gria!lle n5a fost introd!s in P
Ma@oritatea acestor articole a! fost re)!,licate intr5o carte )ost!ma& Socioloie el
Ant-ro)oloie G/aris& 1'I7E& iin)ortanta introd!cere de Cla!de Le.i5Stra!ss. P
Ma!rice Leen-ardt& Do Lamo. La )ersonne el I/ m+t-e dans ie monde inelanesien
G/aris& 1'(3E. ?P Ae2i. inter alia. M. Gria!lle. Die! d?ea!. Entretiens a.ec Ootemmeli
G/aris& 1'(6EC G. Dieterlen& Essai s!r la reliion ,am,ara G1'I1E> cf. de asemeni E.
Mic-ael Mendelson& 8Some /resent Trends of Social Ant-ro)olo+ in France9& T-e
#ritis- Bo!rnal oB9 Sociolo+& ' G1'I6EC 2I15237. /ri!lre retros)ecti.a as!)ra. istonei
reliiilor < 43 doctrina e2oterica a doonilor decit d!)a re)etate sederi )rintre ei& iar
at!nci n!rnai ratie !nei inlant!iri de im)re@!rari fericite. Esti& asadar& in5dre)tatit sa
cre2i ca ma@oritatea l!crarilor des5)re 8reliiile )rimiti.e9 )re2inta si inter)retea2a
a)roa)e e:cl!si. as)ectele e:terioare& deci eel mai )!tin interesante& ale acestora. Alti
etnoloi si socioloi france2i a! ad!s contri,!tii de seama la inteleerea .ietii reliioase
a c!lt!rilor nealfa,etice. /!tem cita st!diile l!i Alfred Metra!: as!)ra reliiilor s!d5
americane si -aitiene. monorafiile l!i Geores #alandier as!)ra socioloiei africane& si
mai ales l!crarile l!i Cla!de Le.i5Stra!ss des)re totemism& str!c5t!ra mit!l!i si o)eratiile
8indirii sal,atice9 in eneral 5 l!crari care se ,!c!ra de lara si crescinda )o)!laritate.
De fa)t& Le.i5Stra!ss este sin!r!l care a re!sit sa cistie interes!l )!,lic!5l!i c!lti.at
)entr! 8)rimiti.i9& interes de care se ,!c!rase Le.i5#r!-l c! cinci2eci de ani in !rma.P
/aralel c! infl!enta l!i D!rU-eim& dar limitat la ince)!t la Germania si& a,ia d!)a ai
doilea ra2,oi mondial& afectind si Statele %nite& America de S!d si Italia& a fost im)act!i
socioloiei reliiei stricto sens!& adica asa c!m inteleea! Ma: Re,er si Ernst
Troeltsc-. in Franta& socioloia reliiilor in sens )ro)ri! a)are tir2i!& dar ea c!noaste
de2.oltare ra)ida d!)a ai doilea ra2,oi 9 Alfred Metra!:& Le Aa!do! -aitien G/aris&
1'I6E. si Reliions et maies indiennes d?AmenY!e d! S!d G1'13EC G. #alandier&
Socioloie act!elle de %AfriY!e noire G1'IIE> Cla!de Le.i5Stra!ss& Totemisme
a!@o!rd?-!i. G1'12E& La /ensee Sa!.ae G1'12E si LeCr!etle c!it G1'1(E. 5
46 < MIRCEA E%ADE mondial. E de a@!ns sa ne referim doar la Ga,riel ie #ras si la
r!)!l de tineri cercetatori care scot Arc-i.es de Socioloie des Reliions. P In Statele
%nite& Talcott /arsons?& B. Milton TinerPo P Boac-im Rac-. Rac- a )!,licat Einf!-r!n
in die Reliionsso2ioloie in 1'41 si o)era sa ca)itala& Sociolo+ of Reliion&
treis)re2ece ani mai tir2i!.PP /o2itia metodoloica a l!i Rac- este deose,it de rele.anta
)entr! s!,iect!i nostr!. El a fost in )rinci)al istoric al reliiilor sa!& mai e:act& s)ecialist
in ReliionsMissensc-aft. in care socioloia reliiilor era. d!)a el& !na din cele )atr!
ram!ri Gim)re!na c! istoria reliiilor& fenomenoloia reli5iei si )si-oloia reliieiE.
Toata .iata sa. Rac- s5a )reoc!)at de )ro,lema -ermene!ticii. si l!crarea l!i in trei
.ol!me DOS Aerste-en G1'2151'44E ?P Cf. Ga,riel ie #ras. Et!des de socioloie
reliYie!se. 2 .ol. G/aris& 1'II5I1E> Arc-i.es de Socioloie des Reliions& no. 1 GBan!ar+5
B!ne. 1'I1E si no. 14 GBan!ar+5B!ne. 1'12E> .c?<.i de asemeni Socioloie des Reliions.
Tendances actnelles de la Rec-erc-e el #i,liora)-ies G/aris. %NESCO. 1'I1EC C!rrenl
Sociolo+& .ol. I& ). 1. P Talcott /arsons& 8T-e T-eoretical De.elo)ment of t-e
Sociolo+ of Reliion9. Bo!rnal of t-e $istor+ of Ideas G1'((EC 13151'7> Essa+s in
Socioloical T-eor+ /!re and A))lied GGlencoe& Illinois& 1'('E. P B. Milton& Tiner&
8/resent Stat!s of t-e Sociolo+? of Reliion9.Bo!maf of Reliion. 41 G1'I1EC 1'(5217>
Reliion. Societ+ and t-e Indi.id!alC An Introd!ction to t-e Sociolo+ of ReliYion GNeM
TorU& 1'I3E. P %es)re Boac-im Rac-. .e2i Bose)- M. LitaaMa& 8Boac-im Rac- et la
Socioloie de la Reliion9. Arc-i.es de Socioloie des Reliions& no. 1 GBan!ar+5B!ne.
1'I1EC 2I5(7C $enri Desroc-e& 8Socioloie ct t-eoloie ciaii.s la G.)oloie reliie!sc Gie
Boac-im Rac-9& i-id.. )). (1514C Introrl!cer)a l!i LilaaMa G8Life and T-o!-i GHf
Boac-im Rac-9E la cartea l!i Rac-. a)ar!ta )osl!inC Ttle Corn)arali.e St!d+ of
Reliions GNeM TorU& 1'I6E. )). OIII5OLAII. Cf. de asemeni ,i,lioralia l!i Rac- in
Arc-i.es de Socioloie des Reliions. 1G1'I11C1(51'.? /ri.ire retros)ecti.a as!)ra
istoriei reliiilor < 4' ramine referinta )rinci)ala in materie. Rac- a sirntit ne.oia de a
l!a series in consideratie conditionarea socioloica a .ietii reliioase& )rec!m si
conte:t!i social al e:)resiilor reliioase. El a res)ins& insa& )o2itia e:tremista )o5tri.it
careia .iata reliioasa n! e decit !n e)ifenomen al str!ct!rii sociale. El s5a strad!it sa
tre2easca interes!l socioloilor reliiei )entr! ReliionsMissensc-aft& dar c! )rea )!tin
s!cces. Ma@oritatea acestora. mai ales cei anlofoni. sint inclinati sa considere ca metoda
si instr!mentele lor )ot sa clarifice sin!re in s!ficienta mas!ra str!ct!rile si
e.enimentele reliioase. /ina la !n )!nct aceasta atit!dine este de inteles& caci fiecare
ram!ra a c!noasterii tinde sa aco)ere cit mai m!lt teren )osi,il. In )l!s. de2.oltarea
irnensa a stiintelor sociale in !ltirnii cinci2eci de ani inc!ra@ea2a atit!dine mai dera,a
a!to5s!ficienta a sociolo!l!i reliiei& caci socioloia reliiei )are. c!m.a& mai
8stiintifica9 si mai 8folositoare9& cei )!tin in conte:t!i c!lt!rii occi5dentale& decit alte
ram!ri ale domeni!l!i c!)rins in ReliionsMissensc-aft. Oric!m ar fi& socioloia reliiei
a ad!s si con5tin!a sa ad!ca contri,!tie im)ortanta la de2.oltarea stiintei enerale a
reliiilor. Datele socioloice il a@!ta )e cercetator sa inteleaa conte:t!i .i! al
doc!mentelor sale si sa se fereasca de is)ita inter)retarilor a,stracte ale fenomen!l!i
reliiei. intr5ade.ar& n! e:ista fa)t reliios in stare 8)!ra9. El este intotdea!na sim!ltan si
fa)t istoric. si socioloie& si c!lt!ral& si )si-oloic. )entr! a n! mentiona decit conte:5tele
cele mai im)ortante. Daca istoric!l reliiilor
(7 < MIRCEA E%ADE n! insista intotdea!na )e m!lti)licitatea acestor semnificatii&
aceasta se datoreste in )rinci)al fa)t!l!i ca e de )res!)!s ca el sa se concentre2e as!)ra
semnificatiei reliioase a datelor sale. Conf!2ia ince)e at!nci cind n!rnai !n sin!r
as)ect al .ietii reliioase este acce)tat ca esential si semnificati.& iar celelalte as)ecte sa!
f!ncti!ni sint )ri.ite ca sec!ndare sa! c-iar il!2orii. 7 atare metoda red!ctionista a fost
)racticata de D!rU-eim si de alti socioloi ai reliiei. %n red!c5tionism si mai drastic a
fost eel a)licat de Fre!d in Totem!nd Ta,!. /si-oloie a,isala si istorie a reliiilor
/entr! Fre!d& reliia& dar si c!lt!ra si societatea !mana in eneral a! ince)!t ca !rmare a
!n!i ornor )rimordial. Fre!d acce)tase ideea l!i AtUinson )otri.it careia com!nitatile
)rimiti.e consta! din 8!n masc!l ad!lt si !n n!mar de femele si de tineri masc!li care
era! al!nati de ca)elenia r!)!l!i cind de.enea! indca@!ns de mat!ri ca sa5i stirneasca
elo2ia9.PP Fiii al!nati isi !cidea! in cele din !rma tatal& il minca! si isi ins!sea!
femelele sale. Fre!d scrieC 8Fa)t!i ca isi minca! totodata .ictirna n! tre,!ie deloc sa ne
mire& dat fiind ca ne aflam in )re2enta !nor sal5,atici cani,ali... Os)at!i totemic. )ro,a,il
)rirn!l act de cele,rare al !manitatii. era re)etitie. rememorare festi.a a acestei
crime semnificati.e& din care a! )!rces a)oi atiteaC orani2area FP A.L. Lroe,er& 8Totem
and Ta,ooC An Et-noloical /s+c-o5anal+sis9& American Ant-ro)oloist& 22 G1'27EC (65
II& citat de R. Sc-midt in Oriin and GroMt- of Reliions& ). 117. /ri.ire retros)ecti.a
as!)ra istonei reliiilor <(1?. societatii& restrictiile morale& reliia. 9P D!)a c!m s!,linia2a
Ril-elm Sc-midt& Fre!d 8s!stine ca D!mne2e! este& nici mai m!lt& nici mai )!tin& forma
s!,limata a tatal!i fi2ic al oarnenilorC de aici re2!lta ca in sacrifici!l totemic. D!mne2e!
ins!si este !cis si @ertfit. Acest omor al tata5l!i52e! este stra.ec-i!l )acat oriinar al
!manitatii. Aceasta .ina a sinel!i este rasc!m5)arata )rin moartea sineroasa a l!i
$ristos.9P Inter)retarea data de Fre!d reliiei a fost in re)etate rind!ri criticata si interal
res)insa de etnoloi& de la R.$. Ri.ers si F. #oas la A.L. Lroe,er& #. MalinoMsUi si R.
Sc-midt. 2I Re2!5mind o,iectiile etnoloice cele mai im)ortante ad!se reconstr!ctiilor
e:tra.aante a.ansate in Totem !nd Ta,!& Sc-midt o,ser.a caC G1E tote5mism!l n! e de
aflat la ince)!t!rile reliieiC G2E totemism!l n! este !ni.ersal si n! toate )o)oa5rele a!
trec!t )rin fa2a totemicaC G4E Fra:er a demonstrat ca din mai m!lte s!te de tri,!ri
totemice& n!rnai )atr! c!nosc !n rit!al a)ro:i5mati. asemanator omor!l!i ceremonial si
con5s!marii 82e!l!i5totem9 Grit!al consideraL de Fre!d element in.aria,il al
totemism!l!iEC in )l!s. acest rit!al n! are nirnic de a lace c! oriinea sacriti5ci!l!i din
moment ce totemism!l este ine:istent m cele mai .ec-i c!lt!riC G(E 8)o)!latiile )re5to5
PS. Fre!d& Totem and Ta,!. ). 117. citat de Li5oe,er. 8Totem and Ta,oo9& cf. Sc-midt&
Oriin and GroMt- of ReliYions. ). 1 1 1. P Sc-midt. Oriin and GroMt- oBReliions& ).
1 12. P Ae2i R.I 1. Ri.ers. 8T-e S+m,olism of Re,irt-9& FolU Lore. 44 G1'22EC 1(524C F.
#oas. 8T-e Met-ods of Et-nolo+9. American Ant-ro)oloist. 12 G1'27EC 411 s. !i5m.C
!. MalinoMsUi. Se:& Re)ression and Sa.ae Societ+ GLondon. 1'23E.
(2 < MIRCEA E%ADE ternice n! c!nosc cani,alism!l& iar )aricid!l este& la ele& din
)!nct de .edere )si-oloic& socioloiosi moral& )!ra im)osi,ilitate9C si GIE 8forma
familiei )re5toternice& asadar forma cea mai tim)!rie de familie omeneasca des)re care
s)eram sa c!noas5tem ce.a )rin intermedi!l etnoloiei& n! este nici )romisc!itatea
enerala& nici casatoria de r!)& care. daca este sa credem .erdict!i celor mai de seama
etnoloi& nici n! a! e:istat .reodata.9P Fre!d n! a l!at in seama aceste o,iecti@. dar
disci)olii l!i a! incercat& din tim) in tim)& sa res)ina criticile !n!i Lroe,er sail
MalinoMsUi. si )si,analisti c! ed!catie antro)oloica G)rec!m Ge2a Ro,eimE a! )ro)!s
noi ar!mente de ordin etno=oic.P N! e necesar sa intram in aceasta dis)!ta. Ca sa
)!tem @!deca corect contri,!tia l!i Fre!d la inteleerea reliiei. tre,!ie sa tacern
distinctie intre )rinci)ala sa desco)erire& aceea )ri.ind inconstient!i si ela,orarea
metodei )si-5analitice& si o)iniile sale teoretice )ri.ind oriinea si str!ct!ra .ietii
reliioase. C! e:ce)tia )si-5analistilor si a citor.a diletanti ent!2iasti. teoria s!stin!ta in
Totem !nd Ta,! n! a fost acce)tata de l!mea stiintifica. Insa desco)erirea in5
constient!l!i de catre Fre!d a inc!ra@at st!di!l sim,ol!rilor si mit!rilor si ea e:)lica
)artial interes!l modern )entr! reliiile si mitoloiile ar-aice si orientale Ga se .edea mai
@os& ). 6IE. Istoric!l reliiilor este rec!noscator l!i Fre!d in PSc-midt. Oriin and GroMt-
of Reliions& )). 112511I. E. Aoll-ard a do.edit ca fenomen!l cani,alism!l!i isi face
tir2i! a)aritiaC cf. L.ani,cilisrniis GSt!ttart. 1'4'E. 9 Ct. #en@amin Nelson. 8Social
Science& %to)ian M+t-os and t-e Oedi)!s Com)le:9& /s+c-oanal+sis and t-e
/s+c-oanal+tic Re.ieM& (I G1'I6EC 1275121C Me+er Fortes& 8MalinoMsUi and Fre!d9&
i,id.& )). 12351(I. [ /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istonei reliiilor
< (4 mas!ra in care acesta a demonstrat ca imainile si sim,ol!rile isi com!nica
8mesa@!l9 c-iar daca s!,iect!i !man care ie rece)tionea2a n! este constient. Istoric!l
reliiilor are ac!m li,ertatea sa faca -ermene!tica !n!i sim,ol fara sa mai fie ne.oit sa
se intre,e citi indi.i2i dintr5o an!mita societate si la !n moment istoric dat inteleea!
toate semnificatiile si im)licatiile acest!i sim,ol. Red!ctionism!l l!i Fre!d constit!ie&
)entr! cercetator!l reliiilor. )ro.ocare si !n stirn!l. El il sileste sa fore2e in adinc!rile
)si,ic!l!i si sa ia in considerare conte:tele si )res!)o2itiile )si,o5loice ale
manifestarilor reliioase& Se )oate s)!ne& c-iar& ca red!ctionism!l l!i Fre!d I5a o,liat )e
istoric!l reliiilor sa faca distinctie si mai neta intre ceea ce s5ar )!tea n!mi 8em,riolo5
ie s)irit!ala9 si 8morfoloie s)irit!ala9. Desco)erirea de catre Fre!d a inconstient!l!i a
a.!t !n im)act atit de mare as!)ra l!mii modeme& incit& .reme& con.ertitii ent!2iasti
a! considerat .alorile s)irit!ale si formele c!lt!rale doar in termeni em,rioloici. A
de.enit insa e.ident ca starea em,rionara n! )!tea e:)lica mod!l de a fi al ad!lt!l!iC
intr5ade.ar& em,rion!l n! ca)ata semnificatie decit in mas!ra in care e )!s in relatie si
com)aratie c! ad!lt!i. N! fet!s!l e:)lica orn!l& caci mod!l s)ecific !man de a fi in l!me
a)are doar at!nci cind om!l n! mai d!ce Pe:istenta fetala.P Carl G!sta. B!n si5a
an!ntat des)artirea de Fre!d )!,licind Ra.l?Pdl!n.en !nd S+m,ole der Li,ido. S)re
deose,ire de Fre!d. ;B!n era im)re52[ M. Eliade. M+t-s. Dreams and M+steries& tr.
/-ili) Mairet GNeM TorU& 1'17E. ). 127 s. !rm.
(( < MIRCEA ELIADE sionat de )re2enta fortelor trans)ersonale& !ni5.ersale& in
)rof!n2imea )si-ic!l!i. In s)ecial ase5manarile fra)ante intre mit!rile& sim,ol!rile si
)ersona@ele rnitoloice ale !nor )o)oare foarte inde)artate !nele de altele I5a! determinat
)e B!n sa )ost!ie2e e:istenta !n!i Inconstient colec5ti.. Contin!t!rile acest!i
inconstient colecti.& a o,ser.at B!n& se manifesta )rin ceea ce el a n!mit 8ar-eti)!ri9.
B!n a )ro)!s m!lte definitii ale ar-eti)!rilor& !na dintre !ltimele f!nd aceea de
8str!ct!ra de com)ortament9 sa! )ro)ensi!ne a)artinind nat!rii !mane. D!)a el.
ar-eti)!l )rinci)al este acela al Sinel!i& adica al totalitatii str!ct!rii !mane. B!n credea
ca& in orice c!l5t!ra& orn!l tinde 5 )rin ceea ce el n!rnea )roces de indi.id!atie 5 la
reali2area Sinel!i. /entr! ci.i5li2atia occidentala& sim,ol!l Sinel!i este $ristos& iar
reali2area Sinel!i este 8rasc!m)arare9. S)re deose,ire de Fre!d& care dis)ret!ia reliia&
B!n era con.ins ca e:)erienta reliioasa are semnifi5catie si !n sco) si& )rin !rmare&
n! )oate fl e:)e5diata )rintr5o e:)licatie 8red!ctionista9.P EI insista as!)ra am,i.alentei
fi!rilor reliioase in inconstient. GSa ne amintim ca R!dolf Otto descriind 2' Scrierile
mai im)ortante ale l!i B!n )ri.ind reliia a! fost r!)ate in .ol. 11 al O)erelor com)lete
ale l!i C.G. B!nC "!r /s+c-oloie Mestlic-er !nd estlic-er Reliion G"!ric-& 1'14E. Ae2i
si /s+c-oloie !nd Alc-emie Ged. a 25a& "!ric-. 1'I2EC Gestalt!nen des %n,eMnssten
G"!ric-& 1'I7EC S+m5,oliU des Geistes G"!ric-& 1'I4EC Aon den R!r2eln des #e
M!sstseins G"!ric-& 1'I(EC Aion. %nters!c-!nen 2!r S+m,ol5sc-ic-te G"!ric-& 1'I1E&
Des)re Inter)retarea data de B!n reliiei& cf. Ira /rooff& B!n?s /s+c-olo+ and Its
Social Meanin GNeM TorU& 1'I4EC R. $ostie& Anal+tisc-e /s+c-oloie en Godsdienst
G%trec-t5AntMer)en& 1'IIE Gtrad. ermanaC C.G. B!n !nd die Reliion WM!nc-en&
1'I31EC si Aictor R-ite& So!l and /s+c-e GLondon& 1'17E. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra
istoriei reliiilor < (I fenomenele n!minoase dadea irn)ortanta ase5manatoare
am,i.alentei acestora.E in )l!s& B!n a st!diat c! miala reliiile ar-aice si orientale. iar
contri,!tiile l!i a! stirn!lat cercetarea m!ltor istoriei ai reliiilor. " R!dolf Otto Desi
n! este o)era !n!i )si-olo& cele,ra carte a l!i R!dolf Otto DOS $eilie G1'13E ar )!tea
fi in acest contest mentionata. C! mare s!,tilitate )si-oloica. Otto descrie si
anali2ea2a di.ersele modalitati ale e:)erientei n!minoase. Terminolo5ia l!i 5 m+steri!m
tremend!rn& ma@estas& m+s5teri!.mfascinans etc. 5 a de.enit )arte interanta a
.oca,!lar!l!i nostr!. In DOS $eilie& Otto insista a)roa)e e:cl!si. as)ra caracter!l!i
nonrational al e:)erientei reliioase. Din )ricina marii )o)!laritati a cartii sale& e:ista
tendinta de a5l considera )e Otto !n 8emotionalist9& !n descendent in linie directa al l!i
Sc-leiermac-er. Dar l!crarile l!i R!dolf Otto sint mai com)le:e si el merita mai dera,a
a fi )ri.it ca !n filo2of al reliiei l!crind c! doc!mente de )rima mina referitoare la
istoria reliiilor si a misticism!l!i. Otto a a.!t infl!enta mai d!ra,ila as!)ra )!,lic!l!i
c!lti.at occidental& in s)ecial erman& decit as!)ra istoricilor )ro)ri!52isi ai reliiilor sa!
a teoloilor. El n! a a,ordat )ro,lema mit!l!i si a PSe )ot cita $einric- "irnmer. Lari
Leren+i. Bose)- Cam),ell si $enr+ Cor,in. Cf. de asemeni Ernst Ne!mann&
%rs)r!nsesc-ic-te des #eM!sstseins G"!ric-& 1'('E si Die Grosse M!tter G"!ric-&
1'I1E.
(1 < MIRCEA E%ADE indirii mitice& care a! tre2it !n imens interes d!)a al doilea
ra2,oi mondial. De aceea& )ro,a,il& anali2ele l!i& altfel admira,ile& ale diferitelor
8!ni.ers!ri reliioase9& )ar incom)lete. Dar Otto este im)ortant si din alte )riciniC el
il!strea2a in ce sens ar )!tea istoria reliiilor sa@oace !n rol in innoirea c!lt!rii
occidentale contem)orane. El a com)arat 8mediatia9 intre rational si irational reali2ata de
De Rette in teoloia sa c! efort!rile l!i Clement din Ale:andria si Orien de reconci5
liere a filo2ofiei )aine c! re.elatia crestina. Este foarte )ro,a,il ca Otto sa5si fi atri,!it
l!i ins!si. in mod tacit& rol!l de mediator intre re!elatio e5neralis si re!elatio s)ecialis.
intre indirea relii5oasa indo5ariana si cea semitica& intre ti)!l oriental si eel occidental
de sirntire mistica.P De la Der %rs)r!n des Gottesidee la antro)oloia sociala Cind a
fost inc-eiat& in 1'II& la !n an d!)a moartea a!tor!l!i& Der %rs)r!n des Gottesidee al
l!i Ril-elm Sc-midt n!mara mai m!lt de 11 777 de )ainiZ N! este deci de mirare ca
)!tini istorici ai reliiilor a! citit acest imens tratat. in )ofida e:ceselor )olemice Gin
s)ecial in )rirn!l .ol!mE& )rec!m si a tendintelor sale a)oloetice& 41 %imitoi5!l s!cces
de )!,lic al cartii Das $eilie Gtrad!sa in enlePa c! titi!l T-e Idea of t-e? $ol+. 1'24EC
Le Sacre & trad. fr. de A. B!ndt& /aris. 1'('C DSacral& trad. rom. de loan Milea& Cl!@& 1''2
5 N.l.l a ecli)sat alte do!a im)ortante carti ale sale5.Rest5ostlic-e M+stiU& 1'21& si Reic-
Gotten !nd Mensc-enso-n. 1'4(> in trad!cere enie2aC M+sticism East and Rest G1'42E
si T-e Lindom of God and t-e Son of Man G1'46E. /ri!ire retros)ecti.a as!)ra istoriei
reliiilor < (3 GDer %rs)r!n des Gottesidee este l!crare maistrala. Orice s5ar crede
des)re teoriile l!i Sc-midt )ri.ind oriinea si de2.oltarea reliiilor& esti dator sa5i admiri
st!)eflanta sa er!ditie si enerie. Ril-elm Sc-midt a fost c! si!ranta !n!l din cei mai
man lin.isti si etnoloi ai aces5t!i secol. Sc-midt a fost .i! im)resionat de desco)erirea
fac!ta de AndreM Lan )ri.ind e:istenta !nor 8Man "ei9 la )o)!latiile cele mai
)rimiti.e& dar a fost fra)at si de inconsee.entele metodoloice ale acest!i stral!cit sa.ant
scotian G.e2i& mai @os. ). 36E. Sc-midt a inteles ca la intre,are atit de decisi.a )rec!m
aceea a oriinii ideii de D!mne2e! n! se )oate ras)!nde fara a a.ea& in )rirn!l rind&
metoda istorica solida care sa )ermita distinerea si clarificarea stratificarilor istorice in
asa5n!mitele c!lt!ri )rimiti.e. Sc-midt a reactionat c! enerie im)otri.a a,ordarilor
anistorice ale l!i #$ lor& Fra2er& D!rU-eim si a ma@oritatii antro)oloilor. El a fost !n!l
dintre )rirnii care a! inteles im)orianta etnoloiei istorice a l!i Grae,ner si in s)ecial a
conce)t!l!i de L!lt!rUreis. Stratificarea istorica i5a )ennis sa se)are traditiile ar-aice&
c-iar 8)rimordiale9. de de2.oltarile si infl!entele !lterioare. In caP!l A!straliei& de )ilda&
Sc-midt a incercat sa demon5stre2e ca ideea credintei intr5!n Mare "e! este atestata din
cele mai .ec-i strat!ri c!lt!rale. 5iii tim) ce totemism!l caracteri2ea2a n!rnai tri,!rile
mai tinere din )!nct GU> .edere c!lt!ral& /enLr! etnoloia istorica. lri,!rile din s!d5est!i
A!straliei& )imeii& !nele tri,!ri nord5asiatice si nord5americane& f!eienii sint .estiii
ale celei mai .ec-i ci.ili2atii. Sc-midt credea ca. )ornind
(6 < MIRCEA ELIADE de la aceste fosile .ii& se )oate reconstit!i reliia )rimordiala.
/entr! el& %rreliion consta incre5dinta intr5!n Mare "e!& etem& atoatefacator&
omniscient& ,inefacator si loc!ind in cer. Sc-midt traea concl!2ia ca& la ince)!t!ri&
e:ista )re5t!tindeni !n fel de %rmonot-eism!s& dar ca de25.oltarea !lterioara a
societatilor !mane a dera5dat. si in m!lte ca2!ri a o,literat a)roa)e& cre5dinta oriinara.
Ro,ert $. LoMie& /a!l Radin si alti etnoloi a! a!tentificat !lterior credinta in e:istenta
flintelor s!)reme la )o)oarele ar-aice.P Ceea ce n! )oate ft acce)tat in reconstit!irea
o)erata de Sc-midt este inter)retarea sa e:cl!si. rationalista. Sc-midt considera ca orn!l
)rimiti. a desco)erit ideea de D!mne2e! )rintr5!n )roces loic de ca!tare a ca!2ei. El
neli@a fa)t!i e.ident ca reliia este !n fenomen foarte com)le: 5 ca ea este& inainte de
toate& e:)erienta s!i eneris )ro.ocat! de intilnirea om!l!i c! sacr!l. Sc-midt era
inclinat sa creada ca toate elementele irationale re)re2inta 8deenerare9 a reliiei
)rimordiale& a!tentice. Ade.ar!l este ca noi n5a.em nici )osi,ilitate de a st!dia aceasta
8reliie )rimordiala9. Doc!men5tele noastre cele mai .ec-i sint relati. recente. Ele n!
!rea decit )ina in )aleoliticC asadar inoram c! desa.irsire tot ceea ce orn!l )relitic a
)!t!t sa indeasca tim) de m!lte s!te de mii de ani. Este ade.arat& credinta in Mari "ei
s!)remi )are sa caracteri2e2e cele mai .ec-i c!lt!ri& dar aflam si )re2enta altor elemente
reliioase in ele. In PCf.R.$. LoMie& /rimiti.e Reliion& ). AI. 122 s. !rm.C /. Radin&
Monot-eism Amon /rimiti.e /eo)le GNeM TorU& 1'2(E> si A.R. Nie!Men-!is& Der
Mensc- in de RerUel+U-eid& 4 +ne Lenleer in den -eiden?sc-en Godsdienst GLeiden.
1'27E. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istonei reli%lor <
(' mas!ra in care )!tem reconstit!i trec!t!i eel mai inde)artat& este mai si!r sa
consideram ca .iata reliioasa a fost& de la ince)!t& dest!i de com)le:P si ca idei
8ele.ate9 a! coe:istat c! forme 8inferioare9 de credinta si c!lt. Ideile l!i Ril-elm
Sc-midt a! fost corectate de ele.ii si cola,oratorii sai.44 )a!l Sc-e,esta& Martin G!sinde
si M. Aano.er,e- a! ad!s im)ortante contri,!tii la c!noasterea reliiilor ar-aice.4( P
eneratia !rmatoare a aceleiasi 8Scoli din Aiena9 tre,!ie mentionati Bose)- $aeUel& C-r.
.. F!rer5$aimendorf. Ale:ander SlaMiU si Larl Bettmar.4I N!merosi alti etnoloi de
di.erse orientari a! incercat sa reconstit!ie ince)!t!rile si de2.ol5tarea reliiei. L.T-.
/re!ss a )ost!lat fa2a )re5P Cf. Ril-elm Lo))ers. /rimiti.e Man and $is Rorld
/ict!re GNeM TorU& 1'I2E> Bosef $aeUel& 8/rof. Ril-elm Sc-midts #ede!t!n f!r die
Reliionsesc-ic-te des .orUol!m,isc-en America9& Saec!l!m& 3 G1'I1EC 154'& 8"!m
-e!tien Forsc-!nsstand der -istorisc-en Etnoloie9 in Die Riener Sc-!le der
AelUerU!nde Festsc-rift GAiena& 1'I1E& )). 135'7& si 8"!r eenMartien
Forsc-!nssit!ation der Riener Sc-!le der Et-noloic9& in #eitrae Oesterreic-s 2!r
Erforsc-!n der Aeranen-eit !nd L!lt!resc-ic-te der Mensc--eit GAiena& 1'I'E& )).
12351(3. Ae2i si remarcile critice ale l!i R!dolf Ra-mann as!)ra eloi!l!i form!lat de
$aeUel c! )ri.ire la 8Riener Sc-!le9& in Ant-ro)os I( G1'I'EC 177251771& ca si re)lica
l!i $aeUel si ras)!ns!l l!i Ra-mann& i,id.& I1 G1'11EC 23(5231& 2335236. A)ro)o de
%rmonot-eism!s al l!i Sc-midt& .e2i criticile l!i R.E. F M!-lmann& 8Das /ro,lem des
%rmonot-eism!s9& T-eolo5isc-e Literat!r2eit!n& 36 G1'I4EC col. 376 s. !rm.& si re)lica
l!i /a!l Sc-e,esta in Ant-ro)os& (' G1'I(EC? 16' s. !rm. Ae2i si R. /etta22oni& 8Das Ende
des %rmonot-eism!s9 N!men I G1'I6EC 1115114. P Cf. in s)ecial /. Sc-e,esta& Die
Nerito Asiens& .ol 2 )artea a 25aC Reliion !nd M+t-oloie GModlin 1'I3E5 M
G!sinde& Die Fe!erland Indianer G2 .ol.& Modlin& 1'41 si 4I Ae2i ,i,lioraflile in
$aeUel& 8"!r eenMartien Forsc-!nssit!ation9. )). 1(151(I.
I7 < MBRCEA ELIADE animista din care a! deri.at atit rnaia. cit si credinta in Man
"ei.P /otri.it l!i R. T-!nrMald& e:ista credinta enerala in sacralitatea ani5nialelor
G8t-eriornism9E in tirn)!l c!lt!rilor in fa2a 8c!les!l!i9C totemisrn!l cores)!ndea
c!lt!rilor de .inatoriC )ersonificarea 2eitatilor G)rin animism& demonism etc.E caracteri2a
societatile )rimilor aric!ltori& iar credinta in Man "ei era s)ecifica )o)oarelor de
)asfori.P Ad.E. Bensen )!nea in corelatie noti!nile de "e! creator celest si de Sta)in al
Animalelor c! c!lt!rile .inatorilor )rimiti.i& iar a)aritia di.initatilor de ti) dema si
dramaticelor lor mitoloii c! )aleoc!lti.atorii. D!)a el& transformarea di.initatilor dema
in 2eii di.erselor )oliteisme a a.!t loc in c!lt!rile dintr5o fa2a s!)erioara. Tre,!ie sa
ada!am ca l!crarile l!i sint de cea mai mare .aloare mai ales ratie anali2elor lor
claril?icatoare )ri.ind l!mea mitica a )rimilor c!lti.atori.Ps C! )ri.ire la .Tiata
reliioasa a diferitelor )o)!latii ar-aice. e:ista de asemeni carti im)ortante scrise de
etnoloi ennani si a!strieci& cars n5a! intrat P9L.?lli. /rP!ss& ..Der %rs)r!n del5
Reliion liiid L!nsl9. %&i'()*+,&+ R G1'7(51'7IEC Der eisliGF L!ll!r ricr Nat!r.olUer
i+-,.(+/0,1.2(+ 1'1(EC si Glaa,en !iid M!sliU irit Sc-a%cn des 3
-4.-(53(,(.(6(,.,i%,-7(8,.i)&5ni. 1'21E. 9 9. ?i?l!irn..?ald. Des
Pfen.sc-enYPFislP?s Er?&i(.ic-en& Ri5lrti,e9 nnd -Trn G#erlin& 1'I1E. ??9FAl.iC. Bcnsi?n& Do.s
re%Yio-e RG5-,ild :i7.;<-,=(,,(->?+=--; GSl!t lPari. ?l'(SE si M+t-!s !nd L!lt
,ci?Nalnr.olUern ?&==??95,!dK?( 1'I1? Grari ;.?nPl. Mift- and C!ll K.> /rimiti.e
i?P?oDMF5. CI.%.iSo. 1'14 KM=. ir.Pe M. MelPti5 Pi B. ColTinetC M>.i-?5C i5i clilicL r-i?Q.
,9.5 Z@9.AB6 )ririntlis. /aris& 1'I(EC . disc!tia dm C!m?nl Ant-ro)!lomi. 1 G1'1IEC
1''521(. Ae2i si L!n: Diltmer. Ml+emcine AelUerU!nde G#ra!nsc-Mei& 1'I(E )) 345
127C ;Bosef $aeUel. in Leonard Adam si $erman Trim,orn& Le-r,M- der AOlUerU!nde
GSt!ttart& 1'I6E. )). (7532. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra. istoriei reli%lor
< I1 in de2,aterile )ri.ind oriinea si de2.oltarea reli5iei )rimiti.e. /!tem mentiona
!nele din scrierile l!i L. Fro,eni!s si $. #a!mann as!)ra reliiilor si mitoloiilor
africane& monorafia l!i R.E. M!-lmann as!)ra tri,!rilor arioilor din /oline52ia& )rec!m
si inenioasele l!crari ale l!i Remer M!ller as!)ra reliiilor a,orienilor nord5ame5
ricani. 7 menti!ne s)eciala merita A. Friedric-C o)era sa de )ionierat in st!dierea
reliiilor )rimilor .inatori a desc-is calea !nei intrei noi linii de cercetare.4' Intre
antro)oloii de lim,a enie2a care s5a! oc!)at de reliie& tre,!ie sa n!rnim mai intii )e
Ro,ert $. LoMie si /a!l Radin& caci flecare din ei a )!,licat cite !n tratat eneral des)re
reliiile )rimiti.e.P Cartea l!i LoMie este )oate cea mai ,!na l!crare de care dis)!nern
a2i )e aceasta tema. Este scrisa fara incrincenare domatica si ? disc!ta toate as)ectele
im)ortante ale reliiilor ar-aice& l!ind in considerare atit conte:t!i )si5-oloic si social&
cit si stratificarile istorice. Radin a scris intr5!n s)irit mai )ersonal& a)roa)e )olemic. El
insista as!)ra factorilor social5economici& )rec!m si as!)ra a ceea ce el n!meste consti5
t!tia ne!rotico5e)iletoida a samanilor si a inte5meietorilor reliiosi. Din im)o2anta lista
de scrieri ale l!i Fran2 #oas& sa citam aici !ltimele l!i monorafii des)re reliia si
mitoloia tri,!rilor P $. #a!mann& Sc-1)BP!.n !nd %r2eit des Mensc-en im M+t-os
afriUanisc-er AolUer G#erlin. 1'41EC R.E. M!-lmann. Arfoi and Mamaia GRies,aden&
1'IIEC Remer M!ller. Die Reliionen der Raldindianer NordarneriUas G#erlin& 1'I1EC
Adolf Friedric-& 8Die Forsc-!n !,er das fr!li2eitliclie Baert!m9/atdc!ma&2G1'(1E. JS
R.$. LoMie& /rimiti.e Reliion GNeM TorU& 1'2(EC /a!l Radin& /rimiti.e Reliion GNeM
TorU& 1'43E. PP[PNOBCCPPPP
I2 < MIRCEA ELIADE 5UMaUi!ti. Alfred L. Lroe,er& Fran2 G. S)ecU. EdMin = M. Loe,
si alti etnoloi americani a! dat st!dii 1 ela,orate as!)ra .ietii reliioase a diferitelor tri5
,!ri& dar nici !na scrisa din )ers)ecti.a reliiilor com)arate si a istoriei reliiilor.
E:ce)tie fac !nele l!crari alel!i Ro,ert Redfield si Cl+de Ll!cU5-o-n. )rec!m si
/atterns of C!lt!re de R!t- #enedict.P i in Anlia& d!)a moartea l!i Fra2er& nici !n
antro)olo n5a mai incercat sa aco)ere toate sectoarele reliiei )rimiti.e. #. MalinoMsUi
s5a concentrat as!)ra )o)!latiilor din Ins!lele Tro5? ,riandC f!nctionalisnr!l a,ordarii sale
se inteme5 P ia2a )e date din aceasta )arte a l!rnii. In cartea 1 sa Ta,oo GFra2er Lect!re&
1'4'E& A.R. Radcliffe5#roMn a ad!s inenioasa contri,!tie la inte5leerea credintelor
)rimiti.e. Monoraflile l!i E.E. ? E.ans5/ritc-ard GRitc-craft& Oracles and Maic amon
t-e A2onde& 1'43 si N!er Reliion& 1'I1E& )rec!m si T-e RorU of t-e Gods in TiUo)ia
G1'(7E de Ra+mond Firt-& L!,ara Reliion G1'17E de B. Middleton si T-e Reliion of
t-e DinUa G1'11E deG. Lien-ardt il!strea2a orientarea act!ala a antro)oloiei sociale
,ritanice catre )ro,lemele reliiei )rimiti.e. Era l!i T+ior& Fra2er si Marett )are sa se fi
inc-eiatC antro)oloia n! mai este considerata c-eia !nor 8mari si decisi.e )ro5,leme9
c!m sint oriinea si de2.oltarea reliiei. Este& de altfel& si concl!2ia !nei recente carti a
l!i PP /entr! trecere in re.ista a st!diilor istorico5reliioase in Statele %nite& .e2i B.M.
LitaaMa& 8T-e $istor+ of Reliions in America9& in T-e $istor+ of ReliionsC Essa+s in
Met-odolo+& ed. M. Eliade si B.M. LitaaMa GC-icao. 1'I'E. )). 1547. Ae2i si Clifford
Geert2& 8Reliion as a C!lt!ral S+stem9& in Ant-ro)oloical A))roac-es to t-e St!d+ of
Reliion& ed. Mic-ael #anton GLondra& 1'11E. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istoriei
reliiilor < I4 i E.E. E.ans5/ritc-ard& T-eories of /rimiti.e Reli51 ion G1'1IE.
/etta22oni si allemeine ReliionsMissensc-aft & La ince)!t!i acest!i ca)itol am
mentionat mono51 rafia l!i Raffaele /etta22oni )ri.ind reliia )rimi5ti.a in Sardinia& n!
atit )entr! .aloarea o)erei& cit )entr! im)ortanta !lterioara a a!tor!l!i. /etta22oni a fost
!n!l din rarii istoriei ai reliiilor care a! l!at series in considerare dimensi!nile
disci)linei sale. in fa)t& el a ca!tat sa aco)ere 1 intreaa arie a ReliionsMissensc-aft&
adica a 1 st!di!l!i interal ai reliiilor. P El se considera !n istoric ai 15eliiilor.
inteleind )rin aceasta ca demers!l si metoda sa n! era! acelea ale !n!i sociolo sa!
)si-olo ai reliiilor. Dar el .oia sa fie !n istoric ai reliiilor& si n! s)ecialist!i !n!i
sin!r domeni!. Aceasta este distinctie im)or51 tanta. N!merosi sa.anti e:celenti se
considera de asemeni 8istoriei ai reliiilor9 doar )entr! ca i acce)ta metoda si
)res!)o2itiile metodei istorice. 1 Ei sint& insa& e:)erti doar intr5o sin!ra reliie& si !neori
doar intr5o sin!ra )erioada sa! intr5!n sin!r as)ect ai acestei reliii. Desi!r& ei a!
l!crari de mare .aloare& indis)ensa,ile c! ade.arat& )entr! intemeierea !nei allemeine
ReliionsMissensc-aft. Sa ne amintim& doar& de )ilda& tratatele l!i 7. Lern si Ralter Otto
des)re reliia reaca& ale l!i L. Massinon si $. Cor,in des)re islam& ale l!i $.
Olden,!r& $. "immer si $. .on Glasena)) des)re reliiile indiene. Tot F9 7 ,i,liorafle
a l!crarilor l!i R. /etta22oni a )!,licat Mario Gandini in St!di e Materia% di Storia delle
Reliioni& 41 G1'11EC 4541.
I( < MIRCEA E%ADE astfel )!tem s)!ne des)re mon!mentala l!crare a l!i /a!l M!s.
#ara,!d!r& si la fel des)re fa,!5loasele Ti,etan /ainted Scrolls de Gi!se))e T!cci sa!
des)re cele do!as)re2ece .ol!me& BeMis- S+m,ols in t-e Greco5Roman /eriod& ale l!i
El5Min Goodeno!-. Gratie acestor l!crari )!tem reali2a im)ortanta acest!i ti) de
cercetare istorica. Dar istoric!l reliiilor. in sens!l lar al c!.int!l!i& n! se )oate limita la
!n sin!r domeni!. El este o,liat de insasi str!ct!ra disci)linei sale sa st!die2e eel )!tin
alte cite.a reliii. astfel incit sa fie ca)a,il sa ie com)are si& dre)t !rrnare& sa ie inteleaa
modalitatile de conce)tie. instit!tiile si com)ortamentele reliioase Gi.e.& mit!i& rit!al!l& F
r!aci!nile. maia. initierile& Marii "ei etc.E. Din fericire. citi.a din cei mai mari
s)ecialisti sint in acelasi tim) com)etenti in m!lte alte dome5niiC Nat-an Soeder,lom si
G.F. Moore a! )!,licat contri,!tii semnificati.e in domeniile lor Greliii iraniene&
i!daismE& dar a! de.enit c!nosc!ti si ca 8eneralisti9C s)irit!i director al st!diilor de isto5
ria reliiilor Greciei antice& M./. Nilsson& a st!diat si folclor!l& )rec!m si reliiile
)rimiti.eC marele ermanist Ban de Aries s5a manifestat si ca a!toritate in reliia
celtilor& )rec!m si in folclor si mitoloie& in eneralC l!crarile l!i Fran2 Alt-eim F mer
de la istoria reliiei romane si elenistice )ina la traditiile iraniene& t!rce si central5
asiaticeC @ Geores D!me2il aco)era .ast!i domeni! al t!t!5ror reliiilor si mitoloiilor
indo5e!ro)eneC R.F. Al,ri-t este s)ecialist in reliia israelita. dar a )!,licaL contri,!tii
im)ortante c! )ri.ire ia alte reliii din Orient!i A)ro)iat anticC in fine. T-eo5dor $.
Gaster este e:)ert in folclor si in Orient!i A)ro)iat antic. Si lista )oate fi contin!ata.
/ri.ire retros)ecti.a as!)ra lstoriei reliiilor <
II Desi!r& ?si alti sa.anti din eneratia l!i /etta522oni a! !rmarit acelasi sco)& an!me
acela de a aco)eri in totalitate domeni!l acelei allemeine Reliionsesc-ic-te. ii )!tem
mentiona& in acest sens& )e Carl Clemen& E.O. Bames si G. .an der Lee!M. Dar& in tim) ce
Clemen. desi e:trem de er!dit si ri!ros& n! de)asea in eneral e:ee2a filoloica. iar
.an der Lee!M se m!lt!mea adeseori doar c! a,ordare de ti) im)resionist& /ettaP2oni
a.ea intotdea!na m .edere inter)re5tare istorico5reliioasa& adica artic!la re2!ltatele
di.erselor dornenii de in.estiatie intr5o )ers)ec5ti.a enerala. N! e2ita sa atace
)ro,leme cen5trale. desi e:trem de .aste& c!m ar fi oriinea monoteism!l!i. "eii Cer!l!i&
misterele& mart!ri5sirea )acatelor. "arat-!stra si reliia iraniana& reliia reaca etc.
C!nostintele sale era! .aste si )recise& stil!l sa! era clar. ec-ili,rat. eleant. Ed!cat s!,
infl!enta )enetranta a istoricism!l!i crocean. /etta22oni considera reliia dre)t !n
fenomen )!r istoric. El insista& )e ,!na dre)tate. as!)ra istoricita tii oricarei creatii
reliioase. 8Ci.ili2atia reaca& scria el& n! a iesit din neant. E:ista ;recite[
atem)orala. care s5a manifestat in tim)!rile istorice. inaintea tri,!nal!l!i istoriei fiecare
)-ainomenon este !n enomenon. 9JP In acest sens /etta22oni s!,linia necesitatea de a
intelee reliia reaca din )!nct de .edere istoric& )entr! ca sa ne de2.oltam )ro)ria
noastra constiinta istorica. N! )oti sa n! fli de acord c! Ideea nece5sitatii im)erioase de a
intelee din )!nct de .edere istoric oricare reliie. Dar concentrarea e:cl!si.a )e
8oriinea9 si de.enirea !nei forme P R. /etta22oni& La Reliion dans la Grece antiY!e&
des enines a Ale:andre G/aris& 1'I4E& )). 1651'. .E&
I1 < MIRCEA ELIADE reliioase 5 8orice )-ainoTnenon este !n enorne595
)!tea sa red!ca cercetarea -ermene!5tica la trea)ta de m!nca )!r istoriorafica. Aceasta
ar insemna& in !ltima instanta& ca istoria reliiei recesti ar de.eni !na din n!meroasele
ram!ri ale er!ditiei clasice 5 la acelasi ni.el c! . istoria& literat!ra& n!mismatica. e)irafia
si ar-eoloia ci.ili2atiei antice recesti. Si )entr! ca acelasi l!cr! s5ar )etrece in toate
domeniile de cercetare& istoria reliiilor ar dis)area ca disci5)lina a!tonoma. Din fericire&
/etta22oni era )e de)lin constient de acest rise si& catre sfirsit!i carierei sale& a accent!at
)!ternic ideea com)le5rnentaritatii 8fenomenoloiei9 si 8istoriei9 G.e2i& mai s!s. ). 2I& n.
6E. De altfel& ca si in ca2!l l!i Fre!d si Fra2er.e:em)l!l )ersonal al l!i /etta22oni este
mai im)ortant decit teoriile sale. Gratie& in s)ecial l!i& disci)lina istoriei reliiilor este
inteleasa intr5!n c-i) mai lar si mai com)let& a2i& in Italia. decit in m!lte alte tari
e!ro)ene. Coleii mai tineri si disci)olii sai a! re!sit sa mentina& eel )!tin in )arte. ceea
ce se )oate n!mi 8traditia /etta22oni9& altfel s)!s& interes!l )entr! )ro,le5mele centrale
ale istoriei reliiilor si eneria de a face din aceasta disci)lina act!ala si semnifica5ti.a
)entr! c!lt!ra moderna.P C! moartea l!i /etta22oni a dis)ar!t !ltirn!l dintre 8enciclo)e5
JJ Diliti?e sa.antii italieni& .e2i LB,erto /estalo22a. ReliYione rned%erranea. Aec-i e
n!o.i st!di GMilano& 1'I1E si N!oL?i saYi di reliione rned%erranea GFlorenta& 1'1(EC
Moriiolina Marconi& Rlflessi mG?d%+rra.n.ei nella )iiE antic! reliionc la2iale GMessina5
Milano. 1'4'EC Anelo #relic-& Gli Eroi reci. %n )ro,lema storicore%ioso GRoiiia&
1'I6EC E. de Martino& Morte K.? )ianlo rit!ale nel mondo antico GTorino& 1'I6E si La terra
del rimorso GMilano. 1'11EC A. Lanternari. La Grande Festa GMilano& 1'I1EC Alessandro
#a!sani. 1C. /ersia reliYiosa GMilano& 1'I'EC Lio #ianc-i. 11 D!alismo reliioso
GRoma. 1'I6E. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istoriei reliiilor <
I3 distii9 care a! modelat s)lendida traditie in5sta!rata de T+ior si Lan si contin!ata
de Fra2er& Soeder,lom& Clemen& Ma!ss& CoomarasMam+ si .an der Lee!M. 8M+t- and
Rit!al Sc-ool9 7 de2,atere e:trem de animata s5a desfas!rat in @!r!l metodoloiei
re)re2entate de 8M+t- and Rit!al Sc-ool9& sa! a 8)attem??5ism!l!i. Cola,oratorii ,ritanici
la cele do!a .ol!me editate de S.$. $ooUe& M+t- and Rit!al G1'44E si T-e La,+rint-
G1'4IE& )rec!m si sa.antii scandina.i S. MoMincUel& 1. Ennell si G. Ridenren a!
insistat )!ternic as!)ra elementelor com!ne reliiilor si c!lt!rilor din Orient!i A)ro)iat
antic. $ooUe. de e:em)l!& s!,linia ca reele& re)re2entind .2e!i& era centr!l c!lt!l!i si& ca
atare& era res)onsa,il de starea recoltei si de ,oatia cetatii. In seria de sase .ol!me Lin
and Sa.io!r G1'(I51'IIE. G. Ridenren merea si mai de)artcC reele era ras)lin<.ator
de ,!nastarea intre!l!i cosmos. AceasP?i conce)t ie& considera Ridenren. a dat nastPn.
mai tir2i!. ideoloiei iraniene a mint!itoi5(Zin si mesianism!l!i e.reiesc. Dar cartile
)!,li.als5 de sa.ant!i s!ede2 n! se marinesc la )ro,icrnele 8)attem??5ism!l!i.
Ridenren este. de asemeni& a!tor!l !nei fenomenoloii a reliiei. al !nei istorii a
reliiilor iraniene& )rec!m si al !n!i mare n!mar de monorafii tratind as)ecte di.erse
ale .ietii reliioase. P PReliionens .arld& ed a 25a GStocU-olm. 1'I4EC $oct!Eolt.la!,e
im alien Iran G%))sala. 1'46EC Die Reliionen Irans GSt!ttart& 1'1IE etc.
I6 < MIRCEA ELIADE 8/attern95ism!l a fost atacat din rn!lte )arti si& in s)ecial& de $.
FranUfort .P Acest sa.ant eminent a s!stin!t ca diferentele dintre formele l!ate in
considerare sint mai im)ortante decit asemanarile. El a atras& de )ilda& atentia as!)ra
fa)t!l!i ca& in Ei)t& faraon!l era socotit 2e! sa! de.enea 2e!& in tim) ce in Meso)otamia
reele era n!rnai re)re2entant!i !n!i 2e!. Dar& desin r& deose,irile ca si asemanarile sint
la fel de im)ortante ori de cite on a.em de a face c! c!lt!ri innldite istoric. Fa)t!i ca
)ort!-e2a este diferita de france2a sa! de romana n!5l im)iedica )e sa.ant!i filolo sa
ie considere )e toate trei lim,i romaniceC enetic .or,ind& toate trei descind dintr5o
sin!ra s!rsa. latina. Disc!tia )asionata care a a.!t loc )e tema acestei 8M+t- and Rit!al
Sc-ool9 re.elea2a an!mita conf!2ie )e )lan metodoloic. N! ma refer aici nici la
marile e:aerari ale an!mitor a!tori scandina.i& nici la im)r!dentele lor filoloice sa! la
distorsi!nile lor istoricte& ci la ade.arata mi2a a disc!tiei& si an!me aceea de a sti daca
este leitim sa com)ari intre ele fenomene reliioase din Orient!i A)ro)iat antic&
fenomene inr!dite istoric si str!ct!ral analoae. Or& intr5ade.ar& daca e:ista rei!ne in
care com)aratiile )ot fi corect a)licate& a)oi aceasta este c-iar Orient!i A)ro)iat antic.
Caci stim ,ine ca aric!lt!ra& c!lt!ra neolitica r!rala P Cf. $. FranUfort& T-e /ro,lem of
Similarit+ in Ancient Near Eastern Reliions GFra2er Lect!re& 1'I1EC si contri,!tiile l!
S.$. $ooUe& 8M+t- and Rit!alC /ast and /resent9& in M+t-& Ri !al and Lins-i)& ed. S.$.
$ooUe GO:ford& 1'I6E& )). 1521> si S.G.F. #randon& 8T-e M+t- and Rit!al /osition
Criticall+ Considered9& in i,id.& )). 21152'1. Ae2i de asemeni T-eodor $. Gaster.
T-es)isC Rit!al& M+t- and Drama in t-e Ancient Near East GNeM TorU& 1'I7& ed.
re.a2!ta 1'11E. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istoriei reli%lor <
I' si& in cele din !rma& ci.ili2atia !r,ana& a! ince)!t dintr5!n centr! sit!at in Ortent!i
A)ro)iat. )en5tr! ca sa iradie2e a)oi in mai m!lte directii. Geores D!me2il si reliiile
indo5e!ro)ene 7 stin@eneala metodoloica asemanatoare e:)lica re2istenta fata de
stral!citele st!dii ale l!i D!me2il des)re instit!tiile reliioase si mitoloiile indo5
e!ro)ene.P 1 s5a o,iectat& de )ilda& ca n! se )ot com)ara conce)tiile socio5reliioase
celtice sa! italice c! conce)tiile .edice sa! iraniene& in )ofida fa)t!l!i ca si in acest ca2
a.em certit!5dinea !nei traditii c!lt!rale indo5e!ro)ene com!ne. inca reconosci,ila
dincolo de infl!ente e:terioare. m!lti)le si di.erse. Aceasta re2istenta 5 din fericire )e
)!nct!i de a fi de)asita Pc!m in m!lte tari 5 fata de a,ordarea d!me2iliana a fost
determinerta de !rmatoarele trei moti.eC 1E fa)t!i ca st!diile de mitoloii com5)arate
indo5e!ro)ene f!sesera iremedia,il dis5creditate de im)ro.i2atiile l!i Ma: M!ller si ale
J9 Cea mai con.ena,ila introd!cere in o)era l!i D!me2il este lP?ideoloie tri)artie dfs
lndoE!ro)eens G#r!:elles& 1'I6E. 7 no!a editie a celor trei .ol!me B!)%er. Mars.
*!irin!s G/aris& 1'(151'(IE este in )i5eatii5e. 7 ,i,liorarie a l!i D!me2il s5a )!,lical
in $ofnrnnes a Geores D!ine2i.l G#ni:elles. 1'17E. ). OI5OOIII. Des)re D!me2il. .e2i
M. Lliade& 8La so!.erainete )t la reliion indo5eiii?o)eenne9. CritiY!e G1'('EC 4(254('.
si 8/o!r line -istoire encrale des reliions indo5e!ro)eennes9& Annalt9>. ( G1'('EC 1645
1'1C ll!!etle F!ier& 8*!arciflfe nn.s df r)r-crr-es stir l?id)oloiP irPdo5Fnro)e?nncC la
mel-ode df M. G)or)s Dl!ne+.il9& Re.!e d?-istoire et de )-iloso)-ic reliii?!sG?s. (I
G1'1IEC 4I6543(C . Scott Littleton& T-e Nc!.? Conl)arnli.e M+t-oloY+. An
Ant-ro)oloical Assessment of t-e T-eories oB Geores D!me2il G#erUele+ \ Los
Aneles& 1'11E.
17 < MIRCEA ELIADE !rmasilor l!i> 2E tendinta& enerala m )rirn!l sfert al secol!l!i&
de a inter)reta .iata c!lt!rala si s)irit!ala a )o)oarelor )roto5istorice in l!mina a ceea ce
se considera a fi caracteristica 8)rimiti5.ilor9C astfel& mitoloia ,ine artic!lata si& mai
ales& sistern!l ideoloic im)licat de aceasta& atri,!ite de D!me2il )rimilor indo5e!ro)eni&
)area! )rea 8)rof!nde9 )entr! societate )roto5istoricaC 4E con.inerea s)ecialistilor in
filoloiile indo5e!ro5)ene ca !n sin!r sa.ant n! )oate sta)ini intreaa s!)rafata a
st!diilor indo5e!ro)ene.P Toate aceste o,iectii sint re2!ltat!i !nor malen5tend!5!riC 1E
D!me2il n5a !tili2at metoda filolo5ica. etimoloica& a l!i Ma: M!ller& ci metoda
istoricaC el a corn)arat fenomene socio5reliioase 1 istoric inr!dite Gan!me& instit!tiile.
mitoloiile si teoloiile !n!i n!mar an!mit de )o)oare i descin2ind din aceeasi matrice
etnica& lin.istica si c!lt!ralaE si a demonstrat& in cele din !rma& ca asemanarile lasa 9sa
se intre.ada !n sistem oriinal si n! s!)ra.iet!ire intim)latoare de elemente eteroene.
2E Cercetarea modema a 1 infirmat eroarea e.ol!tionista )ri.ind ina,ilitatea
8)rimiti.ilor9 de a indi rational si 8sistematic9C )e lina aceasta& c!lt!ra )roto5indo5
e!ro)eana& @ de)arte de a fl 8)rimiti.a9& era de@a im,oatita de 1 infl!ente contin!e& desi
indirecte& din )artea @ ci.ili2atiilor s!)erioare& !r,ane& mai de2.oltate& P /ro,a,il ca
sce)ticism!l a fost stirnit de reconst.it!irile sisternatice ale l!i D!me2il& mai dera,a
decit de )rodiioasa sa er!ditie. intr5ade.ar& alti sa.anti contem)orani de fantastica
er!ditie& )rec!m #. La!fersi /a!l /elliot& a! fost acce)tati c! res)ect de medlile
academiceC dar acesti sa.anti n! a! ? fost is)ititi sa de)aseasca er!ditia riloloica si
istoriorafica. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istoriei reliiilor <
11 din Orient!i A)ro)iat antic. 4E 8Im)osi,ilitatea9 ca !n sin!r om sa sta)ineasta atitea
filoloii este !n fals )ost!latC el se interneia2a )e e:)eri5enta )ersonalasa! )e informatia
statistica& dar n! este& in !ltima instanta& rele.antC sin!r!l ar!ment con.inator ar fi
acela de a demonstra ca inter)retarea data de D!me2il !n!i te:t san5scrit& sa 2icem. sa!
celtic& sa! ca!ca2ian& ar trada c!noasterea inadec.ata a lim,ii in c-esti!ne. Intr5o serie
im)resionanta de carti si rnonorafii a)ar!te intre 1'(7 si 1'17& Geores D!me2il a
in.estiat ceea ce el a n!mit conce)tia indo5ira5niana tri)artita a societatii& adica
im)artirea societatii in trei 2one s!)ra)!se& cores)!n2ind 1 !n!i n!mar de trei f!nctiiC
s!.eranitatea& forta ra2,oinica& ,oatia. D!)a el& fiecare f!nctie se l afla in
res)onsa,ilitatea !nei cateorii socio5)o5litice Grei& ra2,oinici& )rod!catorii de -ranaE si
este direct leata de !n ti) s)ecific de di.initate Gde )ilda& in Roma antica& B!)iter. Marte&
*!i5rin!sE. /rima f!nctie se di.ide in do!a rol!ri sa! 1 as)ecte com)lementare&
s!.eranitatea maica si s!.eranitatea @!ridica. re)re2entate in India .edica )rin Aar!na si
Mitra. Aceasta confi!ratie @ ideoloica f!ndamentala a )roto5indo5e!ro)enilor a fost
diferit de2.oltata si reinter)retata de fiecare ? din )o)oarele indo5e!ro)ene in c!rs!l
istoriei. De )ilda& D!me2il a demonstrat con.inator ca eni!l Indian a ela,orat sc-ema
oriinala in i termeni cosmoloici& in tim) ce romanii a! 8isto5rici2at9 datele mitoloice&
astfel incit cea mai .ec-e 5 si sin!ra a!tentica 5 mitoloie romana tre,!ie descifrata in
)ersona@ele si e.enimentele 8istorice9 descrise de Tit5Li.i! in )rima carte a Istoriilor
sale.
12 < MIRCEA ELIADE D!me2il si5a d!s la ca)at st!di!l sa! a)rof!n5dat al ideoloiei
tri)artite )rmtr5!n an!mit n!mar de monorafii des)re rit!al!rile indo5e!5ro)ene si
des)re 2eitele .edice si latine ca si& mai recent G1'11E& )rmtr5!n .ol!minos torn des)re
reliia romana.P S)ecialistii acce)ta si !tili2ea2a tot mai rn!lt metoda si re2!ltatele l!i
D!me2il. Dincolo de im)ortanta o)erei l!i 5 si. )entr! moment& ea este sin!ra
contri,!tie no!a si semnificati.a la inteleerea reliiilor indo5e!5ro)ene 5 e:em)l!l l!i
D!me2il este ca)ital )entr! disci)lina istoriei reliiilor. El a aratat c!m )oate fi
com)letata min!tioasa anali2a filoloica si isto5rica a te:telor c! s!estii l!ate din
socioloie si filo2ofie. El a demonstrat de asemenea ca n!rnai descifrind sistern!l
ideoloic f!ndamental ce inte5 ? meia2a instit!tiile sociale si reliioase )ot fi inte5lese
corect fi!ra di.ina& !n mit sa! !n rit!al. Aan der Lee!M si fenomenoloia reliiilor
N!mele l!i Gerard!s .an der Lee!M este in mod c!rent leat de fenomenoloia reliiilor.
El a scris& e dre)t& )rirn!l tratat im)ortant in c-esti!ne& dar& ca si in ca2!l l!i R!dolf Otto.
m!ltilaterali5 & tatea o)erei sale n! )ermite clasificare stricta. Desi a st!diat& in tinerete&
lim,ile orientale si si5a l!at doctorat!i c! te2a des)re reliia ei)teana& .an der Lee!M
a )!,licat d!)a aceea do!a carti e:celente des)re reliia )rimiti.a si nen!marate i
articole si monorafii des)re di.erse alte reliii& P R%!els indoe!.ro)eens a Rome G/aris&
1'I(E> As)ects de la fonclion !ernere c-e2 les lndo5E!ro)eens G/aris& 1'IIEC Deesses
latines et m+t-es .ediY!es G#r!:elles& 1'I1E> La Reliion romaine arc-alY!e G/aris&
1'11E. /ri.ire retros)ecti.a as!)ra istoriei relii%or <
14 des)re )ro,lema monoteism!l!i )rimordial si )e )ro,leme de )si-oloia reliiei. in
)l!s& el a fost )oet& m!2ician& om al ,isericii si a!tor al !nei im)ortanteB!crari )e
)ro,lema sacr!l!i in arta.P Insa& neostoita sa c!rio2itate si )reoc!)arile sale m!lti)le n!
a.ea! sa5i ser.easca& finalmente& o)era. Aan der Lee!M era de asemeni !n scriitor foarte
in2estrat> el scria min!nat si stil!l sa! a.ea claritate de cristal. Cartile l!i sint !sor de
intelesC ele n! necesita comentarii ela,orate. Intr5o e)oca in care stil!l sec. dificil si
enimatic a de.enit a)roa)e moda in cerc!rile fil!2ofice& lim)e2imea si calitatile
artistice risca sa fie con5f!ndate c! s!)erficialitatea. dileEanlismi.il sa! a,senta !nPi
indiri oriinale. in cartea sa /-anomenoloie der Reliion G1'44EI1 asim )!tine
referinfe la $!sseri. in sc-im, )!tenQ afia !n n!mar im)ortant de referinte la Bas)ers&
Dilt-e+ si S)raner. Aan der Lee!M a fost )!temic inil!entat. dc re2liltatele do,indite de
Gestalt)s+c-oloie si Sfr!Uf!r)SL<5c-oloie.P El a rarnas insa fenomeiiolo in mas!ra in
care& in descrierile sale. a res)ectat P?? /!,licala recent in G.radn.erc enlG..a siii@ i%ilil
Sacred and /rofan) #ea!t+ GNeM TorU& 1'14E. FP Tradiisa s!, titi!l RG?liG@iOTi in EssfPrc
Gt%fi A&?.G>.ZP?sKnGio.1 Gl:iiidi5a& 1'46E si reti)arilafNeM TorU. 1'14E iii .PDPP celei
de5a do!a editii erniai?.c. 9?F? =?<E FciUUe SierUsina. /-M?nomenolod!? df5? Li?li.nii G9F
Com)le:c /s+i.5-oloie GA[sen& Olanda& 1'I15 iinii.ll. !5:! dc doctorat )re2entafa la
Lini.5c5rsitatea din G5*.P iii deccni-i?i 1'I7E. N! mai )iDn im)oriai.li5 i5?r.?nZ tcno
ineiioliiPi.> ie?liiei sint D55.5 ?5(1 P?l9PF.?dn9il llGFiLF>. ni .5.)ecia? niolLPi..C?Z.
de.enita clasic&?.?. Oils G?n?-ct i..?P=lP@PMFfFPP.lFPP.FFd9].. GM!nclien. 1'16E si cartea
recenta. Ersc-i?in((GVLtonnK?ti and Resm der Reliion GSt!ttart& 1'111. Alle toiiti?i,!lii
Icii!5inenoloice a! f!st )re2entate dc G. Meriscili!!& R. #erde Lristensen si C.B.
#leeUer. Ae2i si L.a Ilirst5limann. /-anomenoloie der Reliion GR!r2,!r si Anm!lile.
1'(7E.
1( < MIRCEA E%ADE datele reliioase si intentionalitatea lor s)ecifica. El a s!,liniat
ired!cti,ilitatea re)re2entarilor reliioase la sim)le f!nctii sociale& )si-oloice sa!
rationale si a res)ins acele )re@!decati nat!raliste care incearca sa e:)lice reliia )rin
altce.a decit )rin ea insasi. /entr! .an der Lee!M. sarcina )rinci)ala a fenomenoloiei
reliiei este de a re.ela str!ct!rile la!ntrice ale fenomenelor reliioase. El socotea&
eronat. ca )!tea sa red!ca totalitatea fenomenelor reliioase la trei str!ct!ri f!ndamen5
tale GGr!ndstr!Ut!.renEC dinamism& animism si deism& insa& .an der Lee!M n! era
interesat de istoria str!ct!rilor reliioase. Aici re2ida cea mai serioasa ins!ficienta a
demers!l!i sa!& deoarece si cele mai ele.ate e:)resii reliioase Ge:ta2a mistica& de
e:em)l!E se infatisea2a )rin interme5di!l !nor str!ct!ri si e:)resii c!lt!rale istoric
conditionate G.e2i. mai @os& ). 61E. De fa)t. .an der Lee!M n! a incercat sa ela,ore2e
morfoloie reliioasa sa! fenomenoloie enetica a reliiei. Dar& re)et& asemenea
lac!ne n! micsorea2a intr! nimic insemnatatea o)erei l!i. Desi ins!si eni!l sa! .ersatil
n! i5a )ermis sa )!na la )!nct si sa sistemati2e2e no!a -ermPne!tica a reliiei& el a fost
!n )ionier ent!2iast al acesteia. 8Fenomenoloi9 si 8istoricisti9 @ Interes!l crescind )entr!
fenomenoloia reliiilor 1 a determinat an!mita tensi!ne )rintre sa.antii & care si5a!
ales dre)t o,iect de st!di! Reliions5 = Missensc-aft. Di.ersele scoli istorice si Istoriciste
a! reactionat a)ri im)otri.a )retentiei fenomeno5 i loilor ca )ot sa sesi2e2e esenta si
str!ct!ra feno5 /ri.ire retros)ecti.a as!)ra. istoriei reliiilor <
1I menelor reliioase. /entr! istoricisti& reliia este !n fa)t e:cl!si. istoric& fara
semnificatie sa! .aloare transistorica& si a ca!ta 8esente9 inseamna& d!)a ei& a recadea in
.ec-ea eroare )latoniciana. GIstoricistii il inora& e.ident& )e $!sseriE. Am fac!t de@a
al!2ie la ired!cti,ilitatea acestei tensi!ni dintre 8fenomenoloi9 si istoriei sa!
8istoricisti9 G). 2(E. /e de alta )arte& sint sernne. ca m!lti sa.anti ca!ta a2i )ers)ecti.a
mai .asta in care cele do!a atit!dini ar )!tea fi interate. Eentr! moment& di.ersele
a,ordari meto5doloice si )res!)o2itii teoretice isi demonstrea2a .aliditatea sa!
!tilitatea& in s)ecial )rin )rore5sele )e care ie ad!c. /!tem sa! n! )!tem fi de acord c!
con.inerea )ersonala a l!i Ananda CoomarasMam+ )ri.ind )-iloso)-ia )erennis si i
8traditia9 !ni.ersala& )rimordiala& care ins)ira& d!)a el& toate c!lt!rile )remodeme> ceea
ce con51 tea2a& in cele din !rma& este l!mina neaste)tata )roiectata de CoomarasMam+
as!)ra creatiei reliioase .edice si ,!diste. Tot asa& )!tem sa n! im)artasim 8anti5
istoricism!l9 l!i $enr+ Cor,in& dar n! se )oate nea ca& ratie acestei conce)tii& Cor,in a
re!sit sa re.eie2e dimensi!ne semnifi51 cati.a a flio2oflei mistice islamice. dimensi!ne
? a)roa)e inorata de sa.antii occidentali. In !ltima anali2a& o)era !n!i a!tor este @!de5E
cata d!)a contri,!tia sa la inteleerea !n!i ti) s)ecific de creatie reliioasa. N!rnai in
mas!ra in 1 care re!seste& )rin -ermene!tica& sa5si transfi!5> re2e datele in mesa@e
s)irit!ale& isi .a inde)lini @ istoric!l reliiilor rol!l sa! in c!lt!ra contem)o5C rana. Din
nefericire& n! intotdea!na asa sta! ?F l!cr!rile& din )ricini si c! consecinte )e care ie .om
disc!ta F ca)itol!l (.
4 In ca.!tarea [oriin.ttor9 reliiei 7 re.elatie )rimordiala 8N!rnai detaliile contea2a9 G11
n?+ a. Y!e les details Y!i com)tentE. s)!ne !n )ro.er, france2. N! .oi )retinde ca
)ro.er,!l este a)lica,il in toate ca2!5rile& dar sint momente in istoria c!lt!rii cind ?
detaliile sint s!r)rin2ator de re.elatoare. Sa con5sideram& de )ilda& ince)!t!rile
!manism!l!i ita5 i lian& la Florenta. Se stie& indeo,ste. ca Marsilio Ficino a intemeiat
Academia /latoniciana si a trad!s in latina Dialo!rile l!i /laton& )rec!m si cite.a
l!crari si comentarii neo)latoniciene. E:ista& insa& !n detali! care sca)a de o,icei atentiei
noastreC Cosimo de Medici i5a incredintat l!i Ficino trad!cerea man!scriPelor l!i /laton
si /lotin& man!scrise )e care dreator!l ie colec5 i tiona de m!lta .reme. insa& in@!r!l
an!l!i 1(17& ? Cosimo a ac-i2itionat man!scris!l care a.ea sa se n!measca& rnai tir2i!.
Cor)!s -ermetic!m si i5a ? cer!t l!i Ficino sa5I trad!ca nemtir2iat in latina. La .remea
aceea& Ficino . n! ince)!se inca trad!cerea la /laton> el a )!s tot!si la )arte Dialo!rile
si s5a astem!t in ra,a la trad!cerea Ca)itol!l de fata este .ersi!ne re.a2!tS si
de2.oltata a !n!i articol )!,licat )rima data in $istor+ of Reliions& ( G 1'1(EC 1I(511'.
G0 1'1( ,+ t-e %ni.ersit+ of C-icaoE. In ca!Larea 8oriinitor9 reliiei < 13 l!i
/oimandres si a altor tratate -ermetice& astfel incit si5a terminat in cite.a l!ni trea,a. in
1(14& c! n!rnai !n an inaintea mortii l!i Cosimo& dceste trad!ceri era! inc-eiate. Cor)!s
-ernle5tic!m a fost asadar )rirn!l te:t recesc trad!s si )!,licat de Marsilio Ficino. A,ia
d!)a aceea& Ficino a ince)!t sa se oc!)e de trad!cerea l!i /laton. i Acest aman!nt este
im)ortant. El ar!nca l!mina as!)ra !n!i as)ect al Renasterii italiene inorat sa! eel )!tin
neli@at de istorici& c! n!rnai eneratie in !rma. Cosimo si Ficino a! fost fascinati de
desco)erirea !nei re.elatii )rimor5diale& aceea desco)erita in te:tele -ermetice. Ei n5
a.ea!& ,ineinteles& nici !n moti. sa )!na la indoiala ideea ca acest Cor)!s -ennetic!m
a)artine ei)tean!l!i $ermes si contine cea mai .ec-e re.elatie& care I5a )recedat )e
Moise si i5a ins)irat si )e /itaora si )e /laton si )e maii )ersani. Desi e:alta
sacralitatea si .eracitatea te:telor -ermetice& Ficino n! se s!s)ecta 5 si n! )!tea sa se
s!s)ecte2e 5 ca n! ar fl !n ,!n crestin. Inca in secol!l al doilea& a)oloet!i crestin
Lactanti! il considera )e $ermes Trismeist!i !n intele)t ins)irat de D!mne2e! si
considera ca !nele )rofetii -ermetice se im)linisera data c! nasterea l!i lis!s $ristos.
Marsilio Ficino F reafirma aceasta armonie intre -ermetism si maia -ermetica& )e de
)arte& si crestinism& )e de alta. N! mai )!tin sincer era si /ico della Mirandola& cind
considera ca Maia si Ca,,ala confirma! d!mne2eirea l!i $ristos. /a)a Ale:an5P
Frances A. Tates& Giordano #r!no and. t-e $ermetic Tradition DC-icao. 1'1(E.
16 < MIRCEA ELIADE. dr! al Al5lea a )!s sa i se )icte2e la Aatican fresca intesata de
imairii si sim,ol!ri ei)tene& adica -ermeticeZ Acest fa)t n! era cer!t de rati!ni estetice
sa! omamentale& ci tinea mai dera,a de .ointa l!i Ale:andr! al Al5lea de a5si marca
)rotectia sa fata de m!lt )ret!ita traditie oc!lta ei)teana. %n interes atit de e:tra.aant
)entr! -ermetism este )rof!nd semnifleati.. El re.elea2a as)iratia orn!l!i Renasterii
catre 8re.elatie )rimordiala9 care sa )oata incl!de n! n!rnai )e Moise si Ca,,ala& ci si
)e /laton& si& mai ales& misterioasele reliii ale Ei)t!l!i si /ersiei antice. El de2.al!ie in
acelasi tim)BErof!nda insatisfactie lasata de teoloia E.!l!i Medi! si de conce)tiile
medie.ale des)re ornsi !ni.ers& reactia im)otri.a a ceea ce s5ar )!tea n!mi !n crestinism
8)ro.incial9& altfel s)!s& )!r occidental& )rec!rn si as)iratia catre reliie !ni.ersalista&
transisto5rica& 8mitica9. Tim) de a)roa)e do!a secole& Ei)t!i si -ermetism!l 5 adica
maia ei)teana 5a! o,sedat )e m!lti teoloi si filo2ofi& credinciosi& necredinciosi sa!
cri)to5ateisti. Daca Glordano #r!no a sal!tat c! atita ent!2iasm desco)eririle l!i
Co)ernic& aceasta se datora fa)t!l!i ca )entr! el -eliocentrism!l a.ea )rof!nda
semniflcatie reliioasa si maica. /e cind era in Anlia& Giordano #r!no )rofetise
reintoarcerea iminenta a reliiei maice a Ei)t!l!i antic& asa c!m era aceasta descrisa in
Ascle)i!s. #r!no se sirntea s!)erior l!i Co)ernic& caci in tim) ce acesta isi inteleea
)ro)ria teorie doar ca matematician& #r!no )!tea inter)reta diarama co)emiciana ca )e
-ierolifa a misterelor di.ine. i In ca!.ta.rea. nOriinilor9 reliiei < 1' S5ar
)!tea reali2a !n st!di! fascinant retra5sind istoria acest!i mit reliios si c!lt!ral al
8re.elatiei -ermetice )rimordiale9 )ina la distr!5erea sa in an!l 111( de er!dit!i
-elenist Isaac Casa!,on. 7 istorie detailata a acest!i mit )remodern ne5ar inde)arta )rea
tare de s!,iect!i nostr!. Este dest!i sa s)!nern ca Isaac Casa!,on a demonstrat& )e ,a2e
)!r filoloice& ca. de)arte de a re)re2enta 8re.elatie )rimordiala9. Cor)!s -errnetic!rn.
este c!leere de te:te dest!i de tir2ii 5 n! anterioare secolelor al ll5lea sa! al Ill5lea ale
erei noastre 5 reflectind sincretis5rn!l -elenistico5crestin. Cresterea si descreslerea acestei
credinte e:tra5.aante intr5o re.elatie )rimordiala transmisa )rin scris in cite.a tratate
sint sim)tomatice. Se )oate c-iar s)!ne ca ele antici)ea2a ceea ce se .a )rod!ce in
!rmatoarele trei secole. In fa)t& ca!5tarea !nei re.elatii )re5mo2aice a )refi!rat si& mai
tir2i!& a insotit seria de cri2e care a 2!d!it crestinatatea a)!seana si& in cele din !rma& a
fac!t loc ideoloiilor nat!raliste si )o2iti.iste din secol!l al OIO5lea. Interes!l intens si
contin!! fata de 8ei)tianism9 si alte 8mistere orientale9 n5a inc!ra@at& in tim)!l
Renasterii& de2.oltarea a ceea ce se c-eama a2i istoria com)arata a reli5iilor.
Dim)otri.a& !rmarea directa a atentiei l!i Ficino& /ico& #r!no si Cam)anella fata de
te2a!5r!l -ermetic a fost de2.oltarea flio2oflilor nat!raliste si tri!mf!l stiintelor
matematice si fi2ice. in )ers)ecti.a acestor noi filo2ofii si stiinte& crestinism!l n! era
sin!ra reliie re.elata 5 daca mai era considerat reliie 8re.elata9. In cele din !rma& in
secol!l al OIO5lea& crestinism!l& )rec!m si toate reliiile c!nosc!te a! a@!ns sa fie
socotite Fn! n!rnai li)site de ternei& dar c-iar )eric!loase
37 < MIRCEA E%ADE din )!nct de .edere c!lt!ral& )entr! ca im)ie5dica! )rores!l
stiintei. Era a)roa)e !n consens in inteli-entia e)ocii con.inerea ca $lo2ofli a!
do.edit im)osi,ilitatea demonstrarii e:istentel l!i D!mne2e!C in )l!s& se )retindea ca
stiintele demonstrasera ca om!l este alcat!it n!rnai din materie& si deci n! e:ista ce.a ce
s5ar )!tea n!mi 8s!f let9& adica entitate s)irit!ala inde)endenta de cor) si
s!)ra.iet!ind acest!ia. ince)!t!rile istoriei com)arate a reliiilor Este insa demn de
atentie fa)t!i ca ince)!t!rile istoriei com)arate a reliiilor se i.esc catre mi@5 i loc!l
secol!l!i al OIO5lea& in )lin a.int al )ro)a5andei )o2iti.iste si materialiste. A!!ste
Cornte a )!,licat Catec-isme )ositi.iste in 16I2 si S+steme de )olitiY!e )ositi.e intre
16II si 16I6. ? In 16II& L!dMi #!c-ner a )!,licat cartea sa Lraft and Stoffe. El incerca
sa demonstre2e ca Nat!ra este li)sita de finalitate& ca .iata e ? )rod!sa )rin eneratie
s)ontanee si ca s!flet!i si s)irit!i sint f!ncti!ni oranice. in )l!s& #!c-ner afirma ca
s)irit!i este re2!ltanta t!t!ror fortelor & re!nite in creier si ca acea realitate n!rnim
1 s!flet sa! s)irit este foarte )ro,a,il efect!i B ? 8electricitatii ner.oase9. in an!l !rmator&
16I1& i Ma: M!%er a )!,licat Essa+s in Com)arati.e i M+t-olo+& care )oate fl socotita
)rima carte im)ortanta in domeni!l reliiilor com)arate. 1 /este trei ani& a a)ar!t Oriin
of S)ecies a l!i = DarMin& iar in 1621& $er,ert S)encer a )!,licat cartea First /rinci)les&
in aceasta. S)encer incerca i sa e:)lice e.ol!tia !ni.ers!l!i )rintr5o sc-im,are 1
misterioasa in starea materiei )rimordiale& de la @ 1 In ca!tarea. nOriinilor9 reliiei < 31
starea de ornoenitate nedeterminata la etero5enitate determinata. Aceste desco)eriri.
i)ote2e si teorii noi care )asiona! l!rnea sa.antilor a! de.enit indata foarte )o)!lare.
Nat!.rlic-e Sc-o)f!nsesc-ic-te. cartea l!i Ernst $aecUel& a de.enit !n ,est5seller al
e)ocii. /!,licata in 1616. ea a ,eneficiat )ina la sfirsit!i secol!l!i de )este do!a2eci de
editii si a fost trad!sa in .reo do!as)re2ece lim,i. $aecUel n! era& tre,!ie s5o s)!nern.
nici !n filo2of com)etent& nici !n inditor oriinal. El se ins)ira din DarMin si socotea ca
teoria e.ol!tio5nista este calea reala catre conce)tie meca5nicista a nat!rii. In o)inia
l!i $aecUel& teoria e.ol!tionista tacea des!ete e:)licatiile teoloice si teleoloice si.
totodata. )ermitea sa se inteleaa lesne oriinea oranismelor e:cl!si. )rintr5o teorie a
ca!2elor nat5!rale. in tim) ce cartea l!i $aecUel se reedita si se trad!cea c! l!rie& iar
$er,ert S)encer isi ela,ora S+stem oB? S+nt-etic /-iloso)-+& G1617516'1E& iio!a
disci)lina care era 8istoria reliiilor9 facea ra)ide )rorese. In ale sale Lect!res on t-e
Science of La.n!.ae Gseria a 25a& 161(E& Ma: M!ller si5a )re2entat teoria sa )ri.ind
mitoloia solara la arieni 5 teorie ,a2ata )e credinta l!i )otri.it careia mit!rile a! l!at
nastere dintr5o 8,oala a lim,a@!l!i9. in 1631& EdMard #!mett T+ior si5a )!,licat l!crarea
/rimiti.e C!lt!re& stral!cita tentati.a de reconstit!ire a oriinii si e.ol!tiei e:)erientelor
si credintelor reliioase. T+ior identifica )rirn!l stadi! al reliiei in ceea ce el a n!mit
animismC credinta )otri.it careia Nat!ra este animata& adica are !n s!flet. Din animism a
e.ol!at )oliteism!l& iar )oliteism!l a 5fac!t loc& in cele din !rma& monoteism!l!i.
32 < MIRCEA E%ADE N! intentione2 sa amintesc toate datele im)or5tante care a!
rnarcat istoria st!di!l!i stiintific al reliiilor in a do!a @!matate a secol!l!i al OIO5lea.
Dar sa ne o)rim !n rnornent si sa e:a5minam semnificatia acestei sincronicitati intre
ideoloiile rnaterialiste. )e de )arte& si interes!l crescind )entr! foirnele orientale si
ar-aice ale reliiei. )e de alta. Ca!tarea nelinistita a oriinilor Aietii si S)irit!l!i&
fascinatia )entr! 8misterele Nat!rii9& ne.oia de a )atr!nde si descifra str!ct!rile
interioare ale Materiei 5 toate aceste as)iratii si )!lsi!ni denota !n fel de nos5talie& am
)!tea s)!ne& a )rimordial!l!i& a matri5cii !ni.ersale& oriinare. Materia& S!,stanta
re)re2inta oriinea a,sol!ta& ince)!t!i a toateC Cosmos& Aiata& S)irit. Se constata
Pdorinta ? ire2isti,ila de a stra)!ne adinc tim)!l si s)ati!l& de a atine limitele si
ince)!t!rile %ni.ers!l!i .i2i,il si& in s)ecial& de a desco)eri ternei!l !ltim al S!,stantei
si starea erminala a materiei .ii.P P Sa ada!am ca )reoc!)area )entr! orininea
a,sol!ta& ince)!t!i t!t!ror l!cr!rilor. este caracteristica a ceea ce )oate fi n!rnit dre)t
mentalitate ar-aica. Asa c!m am rele.at in m!lte din l!crarile noastre anterioare. mit!i
cosmoonic @oaca !n rol central in reliiile ar-aice& in s)ecial )entr! fa)t!i caC )o.estind
c!m a a)ar!t l!mea& mit!i re.elea2a & mod!l c!m realitatea G8Fiinta9 insasiE a ca)atat
e:istenta. GAe2i Eliade& M+t- and Realit+ GNeM TorU& 1'14EC .e2i de P asemeni ca). I&
mai @osEC Wed. fr. As)ects d!. m+t-e& /aris& 1'14C ed. rom. As)ecte ale mit!l!i& %ni.ers&
#!c!resti& 1'36& N.t.l. /rimele cosmoonii si cosmoloii sistematice era!. intr5!n an!me
sens& 8ontoenii9 G.e2i M+t- and Realit+& )). Ill s. !rm.E. intr5!n an!mit sensn! e:ista
contin!itate intre mentalitatea ar-aica si ideoloiile stiintifice din secol!l al OIO5lea. Si
Fre!d foloseste noti!nea de 8ince)!t a,sol!t9& dar in fel!lsa!. )entr! ceea ce el crede a fi
s)ecificitatea conditiei !mane. La el& insa& 8)rimordial!l9 isi )ierde dimensi!nea cosmica
si este red!s la !n &)rimordi!m )ersonal9& adica la .irsta )rirnei co)ilarii G.e2i i,id.& )).
33 s. !rm.C .e2i si mai@os& )). 6(56IE. In ca!tarea &oriinilor9 reliiei < 34 Dintr5!n
an!mit )!nct de .edere& a s)!ne ca s!flet!i omenesc este& in cele din !rma& !n )ro5d!s al
materiei& n! este in c-i) necesar afir5matie !militoare. E ade.arat& din aceasta )ers5
)ecti.a& s!net!i om!l!i n! mai este considerat creatie d!mne2eiascaC dar daca se ia in
conside5ratie ideea ca n! e:ista D!mne2e!& este dest!i de consolator sa se desco)ere ca
s!flet!i este re2!l5tat!i !nei e:trern de l!ni si com)licate e.ol!tii si ca el isi are
ince)!t!i in cea mai .ec-e realitate cosmicaC materia fi2ico5c-imica. /entr! sa.anti si
inteli-entia l!rnii stiintifice din a do!a @!matate a secol!l!i al OIO5lea& materia n!
n!rnai ca re2ol5.a toate )ro,lemele& dar& in acelasi tim)& red!cea .iitor!l omenirii la !n
)rores neintrer!)t& non5? dramatic& si dest!i de o,ositor& Gratie stiintei& orn!l .a a@!ne
sa c!noasca tot mai ,ine materia si sa sta)ineasca tot mai m!lt. Acest )rores s)re
)erfecti!ne este fara ca)at. Din aceasta incredere ent!2iasta in stiinta& in ed!catia
stiintifica& in ind!strie& se .a )!tea dea@a !n soi de o)timism reliios& mesianicC orn!l .a
fi& in cele din !rma& li,er& fericit& ,oat si )!ternic. i Materialism& s)iritism& teo2ofie
O)timism!l se acorda )erfect c! materialism!l& )o2iti.ism!l si credinta intr5o e.ol!tie
nelimitata. Acest l!cr! este e.ident n! n!rnai in L?A.enir de la science& l!crare a l!i
Ernest Renan de la @!ma5tatea secol!l!i al OIO5lea& ci si in cite.a miscari )arareliioase
im)ortante din a do!a @!matate a secol!l!i al OIO5lea& in asa n!mit!i s)iritism Gsa!
s)irit!alismE& de )ilda. Miscarea a ince)!t in 16(6 la $+des.ille& NeM TorU. Mem,ri ai
familiei
3( < MIRCEA E%ADE Fo: a! a!2it serie de lo.it!ri misterioase care )area! sa ai,a
ca!2a intelienta. 8%na dintre Flice a s!erat !n codC trei lo.it!ri )entr! 5da& !na )entr!
n!.& do!a )entr! indoielnic si asa s5a sta,ilit com!nicarea c! ceea ce se )retindea a fl !n
;s)irit[. Cele trei s!rori Fo: a! de.enit )rirnii ;rnedi!nni[. si )ractica ase2at!l!i in
;cere[ Go,icei!l de a face seancesV in .ederea com!nicarii c! ;s)iritele[. care ras)!n5
dea! )i5in ciocanit!ri& clatinari ale mesei& sa! alte sem5nale& s5a ras)indit ra)id in
intreaa l!me.9P Fenomenele s)irit!ale sint c!nosc!te din .ec-i tim)!ri si a! lost
inter)retate in niod diferit in di.ersele c!lt!ri si reliii. Element!i de no!tate& im)ortant&
al s)iritism!l!i este insa conce)tia sa materialista. tnainte de toate. ac!m e:ista 8)ro,e
)o2iti.e9 ale e:istentei s!flet!l!i& sa! inai dera,a ale e:istentei )ost5mortem a
s!flet!l!iC ciocanit!ri& a)lecari ale mesei si ce.a mai tir2i! asa52isele materiali2ari.
/ro,lema s!)ra.iet!irii si nem!ririi s!flet!l!i o,sedase l!mea occidentala inca din
.remea l!i /itaora. Em)edocle si /laton& dar ea constit!ia )ro,lema filo2ofica sa!
teo5loica. in sc-im,& in secol!l al OIO5lea& in )lina e)oca stiintifica si )o2iti.ista&
nem!rirea s!flet!l!i era leata de s!cces!l !nei e:)erienteC )entr! a demonstra stiintiflc
aceasta nem!rire& tre,!ia! ad!se do.e2i 8reale9& adica fi2ice. Ca !rmare& s5a! )!s la
)!nct la,oratoare si accesorii com)licate s)re a se st!dia e.identa nem!ririi s!flet!l!i. Se
)oate rec!noaste o)timism!l )o2iti.ist in a)roa)e toate cercetarile )ara)si-oloiceC
e:ista intot5P).C.S. Sc-iller& 8S)iritism9& Enc+lo)aedia of Reliion and Et-ics& ed. Bames
$astins GNeM TorU& 1'21E& .ol. 11& ). 671. In ca!tarea &oninilor9 reliiei < 3I dea!na
s)eranta ca )oste:istenta s!flet!l!i .a )!tea fl intr5o 2i demonstrata. N! mai )!tin.
o)timista si )o2iti.ista era si cealalta mare miscare )arareliioasa& T-eoso)-i5cal
Societ+& intemeiata la NeM TorU& in noiem,rie 163I& de $elena /etro.na #la.atsU+. in
lsis %n.eiled G1633E si in celelalte .ol!minoase scrieri ale ei& aceasta a.ent!riera
fascinanta si talentata a oferit l!rnii modeme re.elatie oc!ltista in ter5meni )e care
e)oca sa ii )!tea intelee. L!mea modema credea in e.ol!tie& asadar in )rores!l inFinit.
$elena #la.atsU+ a )re2entat teorie a e.ol!tiei s)irit!ale infinite )rin metem)si-o2a si
initiere )roresi.a. Ea afirma ca in tim)!l )res!5)!sei sale sederi in Ti,et a )rimit
re.elatia )ri5mordiala& adica asiatica si c-iar s!)raterestra. Dar tre,!ie n!maidecit sa
remarcam ca& daca !n l!cr! caracteri2ea2a traditlile orientale& a)oi acesta este tocrnai
.i2i!ne antie.ol!tionista as!)ra .ietii s)irit!ale. In )l!s& Mme #la.atsU+ credea in
necesitatea de a ad!ce 8do.e2i9 )o2iti.e& materi5ale& in s)ri@in!l doctrinei teosofice si ea
8materia5li2a9 re!lat mesa@e de la misteriosii ei Ma-atma ti,etani. Desi scrise in enie2a
si )e -irtie o,is5n!ita& aceste mesa@e a.ea! tot!si )restii!l !n!i fa)t solid& material si a!
a.!t menirea sa con.in! !n mare n!mar de )ersoane a)arent inteliente de
a!tenticitatea doctrinei secrete a $elenei #la.atsU+. Era .or,a& desi!r& de doctrina
secreta o)timista& con.ena,il re.elata )entr! societate s)irit!almente o)timistaC n5
a.eal decit sa citesti cele do!a .ol!me din lsis %n.eiled si sa de.ii mem,r! al !n!i r!)
teosofic ca sa fii initiat tre)tat in cele mai adinci mistere ale %ni.ers!l!i
31 < MIRCEA ELLADE si ale )ro)ri!l!i ta! s!flet& nem!ritor si transmirant. in cele din
!rma aflai ca )rores!l este fara sfirsit si ca n! n!rnai t!& ci intreaa !mani59tate .a
atine intr5o ,!na 2i desa.irsirea. N! tre,!ie sa 2im,im a!2ind de toate aceste afirmatii
fantastice. Miscarea s)iritista& )rec!m si Societatea Teosoflca e:)rima acelasi "eiteist
ca si ideoloiile )o2iti.iste. Cititorii cartilor Oriin of S)ecies. Lraft !nd Stoffe& Essa+s
in Com)arati.e M+t-olo+ si lsis %n.eiled n! era! aceiasi& dar toti a.ea! ce.a in
corn!nC era! nem!lt!rniti de crestinism si !n an!mit n!mar dintre ei n! era! nici
macar8credinciosi9. Sinco)a crestinism!l!i istoric )rod!sese !n ade.arat .id m
inteli-entia si acest .id ii im)!lsiona )e !nii sa incerce sa atina s!rsa materiei
creatoare. iar )e altii sa com!nice c! s)iritele sa! c! in.i2i,ili Ma-atrna. in acest conte:t
c!lt!ral& no!a disci)lina care era istoria reliiilor s5a de2.oltat ra)id si& ,ineinteles& a
!rmat )attern5!= !rmatorC !n mod )o2iti.ist de a,ordare a fa)telor& )rec!m si incercarea
de ca!tare a ince)!t!rilor& a insesi oriinilor reliiei. O,sesia oriinilor @ in e)oca&
intreaa istoriorafie occidentala era o,sedata de ca!tarea oriinilor. 8Oriine si de25
.oltare9 a ce.a a de.enit a)roa)e !n clise!. Mari sa.anti a! scris des)re oriinea
lim,a@!l!i& a societatilor !mane& a artei& a instit!tiilor& a rasei indo5ariene etc. Atinem
aici )ro,lema )asionanta& desi com)le:a& dar )e care n5am )!tea5o disc!ta fara sa ne
inde)artam )rea m!lt de s!,iect!i nostr!. E de a@!ns sa s)!nern ca 1 In ca!tarea.
Poriinilor9 reliYiei < 33 aceasta ca!tare a oriinilor instit!tiilor !mane si ale creatiilor
c!lt!rale )rel!neste si com)letea2a ca!tarea oriinii s)eciilor de ? catre nat!ralist& .is!l
,iolo!l!i de a s!r)rinde oriinea .ietii& efort!i eolo!l!i si al astronom!l!i de a
mtelee oriinea /amint!l!i si a %ni.ers!l!i. Din )!nct de .edere )si-oloic& se )oate
descifra aici aceeasi nostalic a 8)rimordial!l!i9& a 8oriinar!l!i9. Ma: M!ller credea ca
Ri Aeda reflecta fa2a )rimordiala a reliiei ariene si& )rin !rmare& !n!l din stadiile
cele mai ar-aice ale credintelor reli5ioase si ale creatiilor mitoloice. Darinca din 1637&
sanscritist!i france2 A,el #eraine a demonstrat ca imn!rile .edice. de)arte de a fi
e:)resii s)ontane si nai.e ale !nei reliii nat!5riste& era! )rod!s!l !nei clase de )reoti
rit!alisti& e:trem de er!diti si rafinati. Si& inca data& increderea e:altanta in identificarea
!nei forme )rimordiale a reliiei a fost s)!l,erata de e:acta si metic!loasa anali2a
Filoloica. Disc!tia sa.anta in )ro,lema Aedelor n5a fost decit !n!l din e)isoadele din
l!na si dramatica ,atalie de identificare a 8oriinii reliiei9. AndreM Lan& a!tor
stral!cit si )lin de er!ditie& a contri51 ,!it decisl. la demolarea reconstit!irilor mitoloice
ale l!i Ma: M!ller. Do!a din l!crarile sale de eel mai mare s!cces. C!stom and M+t-
G1664E si Modern M+t-olo+ G16'3E& s5a! de2.oltat )omind de la cite.a articole in care
discredita ideile l!i Ma: M!ller& s)ri@inind!5se )e teoriile l!i E.#. T+ior. Dar& m 16'6& la
!n an d!)a a)aritia cartil Modern M+t-olo+& AndreM Lan a )!,licat no!a carte. T-e
MaUin of Reliion& in care el res)inea ideea l!i T+ior )otri.it careia oriinea reliiei s5
ar afla in animism. Lan isi intemela 1 ? F
36 < MIRCEA E%ADE ar!mentarea e:istenta credintei m Marii "ei la !nele
)o)!latii foarte )rimiti.e& c!m sint a!s5tralienii si andamane2ii. T+ior )retindea ca
asemenea credinta n! )!tea fi oriinaraC el s!stinea ca idfea de D!mne2e! s5a de2.oltat
din credinta in s)iritele nat!rii si din c!lt!i s)iritelor stramosilor. Insa& AndreM Lan n5a
asit& nici la a!stralieni si nici la andamane2i& c!lt!i stramosilor si nici c!lte ale nat!rii.
Aceasta afirmatie neaste)tata si antie.ol!5tionista& )otri.it careia !n Mare "e! se )lasa
n! la sfirsit!i !nei istorii reliioase& ci la ince)!t!i ei& n5a im)resionat )rea&m!lt mediile
sa.ante din e)oca. Este dre)t ca AndreM Lan n!5si sta)inea temeinic datele
doc!mentare si ca& d!)a dis5 ? c!tie stiintifica c! $artland& el a fost silit sa a,andone2e
!nele elemente ale te2ei sale initiale. /e lina aceasta& el a.ea )acat!i de a fi !n e:ce5lent
scriitor& c! talente m!lti)le& a!tor& intre altele& al !n!i .ol!m de )oe2ie. lar talent!i literar
stimeste& se stie& s!s)Bci!nea sa.antilor. Tot!si& conce)tia l!i AndreM Lan des)re Marii
"ei este semnificati.a din alte )ricini. in !ltirnii ani ai secol!l!i al OIO5lea si la ince)!t!i
secol!l!i al OO5lea& animism!l a incetat de a mai fi consi5derat )rim!l stadi! al reliiei.
Do!a noi teorii sint lansate in aceasta )erioada. Ele ar )!tea fi n!mite )reanimiste& caci
amindo!a )retindea! ca P a! identificat !n stadi! al reliiei mai ar-aic decit acela descris
de animism. /rima teorie este aceea i a l!i AndreM Lan& care )ost!la la ince)!t!i
reliiei credinta intr5!n Mare "e!. Desi a)roa)e inorata in Anlia& aceasta i)ote2a&
corectata si com)letataP a fost mai tir2i! acce)tata de Grae,5ner si de citi.a sa.anti
e!ro)eni. Din )acate& !n!i C In ca!tarea Poriinilor9 reliiei < 3' din cei
mai er!diti etnoloi contem)orani& Ril5-elm Sc-midt& a ela,orat i)ote2a credintei
)rimiti.e in Marii "ei )ina la transforma intr5o teorie riida a monoteism!l!i
)rimordial G%nnono5t-eism!sE. Am s)!s din )acate )entr! ca& desi !n cercetator e:trem
de com)etent& Sc-midt era si )reot catolic. si l!mea stiintifica I5a s!s)ectat de intentii
a)oloetice. in )l!s. asa c!m am o,ser.at de@a G). (3E& Sc-midt era !n rationalist
cateoric si a incercat sa demonstre2e ca orn!l )rimiti. a a@!ns la ideea de D!mne2e!
)rintr5!n rationa5ment strict ca!2al. in tim) ce Sc-midt isi )!,lica mon!mentalele
.ol!me din Der %rs)r!n des Gottesidee. l!mea occidentala .edea& tot!si& i.in5d!5se !n
n!mar im)resionant de filo2ofii si ideoloii irationaliste. Elan!l .ital al l!i #erson.
desco)eririle l!i Fre!d )ri.ind inconstient!i& cer5cetarile l!i Le.+5#r!-l in ceea ce el
n!mea men5talitatea mistica& )reloica& DOS $eilie al l!i R!dolf Otto& re.ol!tiile
artistice sa.irsite de dada5ism si de s!)rarealism marc-ea2a e.enimentele cele mai
im)ortante din istoria irationalism!l!i modern. De aceea& foarte )!tini etnoloi si istorici
ai reliiilor a! )!t!t acce)ta e:)licatia ratio5nalista a desco)eririi ideii de D!mne2e!&
data de Sc-midt. Aceasta e)oca& sit!ata a)ro:imati. intre 1'77 i si 1'27& a fost&
dim)otri.a& dominata de a do!a teorie )reanimista& cea a conce)t!l!i de mana& ?
credintei intr5o forta maico5reliioasa indistincta si im)ersonala. in s)ecial antro)olo!l
,ritanic Marett a insistat as!)ra caracter!l!i )reanimist al credintei in mana& aratind ca
aceasta e:)e5rienta maico5reliioasa n! )res!)!ne conce)t!i de s!flet si& ca atare&
re)re2inta !n stadi! mai
67 < MIRCEA E%ADE ar-aic decit animism!l l!i T+ior G.e2i& mai s!s& ). 41E. Ceea ce ne
interesea2a )e noi in aceasta ac!ta o)o2itie de i)ote2e as!)ra oriinii relilei este
interes!l )entr! 8)rimordial9. 7 )reoc!)are & asemanatoare am notat la !manistii si
filo2ofii & italieni d!)a redesco)erirea te:telor -ermetice. La !n c! tot!i alt ni.el si a.ind
!n c! tot!i alt ?tel& ca!tarea 8)rimordial!l!i9 caracteri2ea2a acti.i5tatea ideoloilor
stiintifici si a istoricilor din seco5l!l al OIO5lea. Amindo!a teoriile )reanimiste 5aceea a
credintei )rimordiale intr5!n Mare "e! si aceea a !nei e:)eriente oriinare a sacr!l!i ca F
forta im)ersonala 5 s!stinea! ca a! s!r)rms !n ni.el mai )rof!nd al istoriei reliioase
decit animism!l l!i T+ior. La dre)t .or,ind& amindo!a teoriile )retindea! ca a!
desco)erit insesi ince)!5t!rile reliiei. in )l!s& am,ele teorii res)inea! e.ol!tia
!nilineara a .ietii reliioase& im)licata in i)ote2a l!i T+ior. Marett si cei din scoala
conce)5 I t!l!i de mana n! era! interesati de edificarea t !nei teorii enerale a de2.oltarii
reliiei. Dim)o5 i tri.a& Sc-midt si5a consacrat o)era sa de .iata c-iar acestei
)ro,leme& cre2ind& tre,!ie sa s)!5nem& ca aceasta este )ro,lema istorica si n! !na = a
stiintelor nat!rale. La ince)!t& d!)a Sc-midt& P om!l credea intr5!n sin!r "e!&
atot)!ternic si & atoatefacator. Mai tir2i!& ca !rmare a im)re5 = @!rarilor istorice& om!l I5a
neli@at si I5a !itat > c-iar )e acest 2e! !nic& lasind!5se im)licat in credinte din ce in ce
mai com)licate intr5o m!lti5t!dine de 2ei si 2eite& de s)irite ale mortilor& stramosi mitici
si asa mai de)arte. Desi acest )roces de alterare a ince)!t c! 2eci de mii de ani in !rma&
Sc-midt socotea ca el tre,!ia n!mit In. ca!tarea Poriin%or9 reliYiei < 61 istoric&
)entr! ca om!l este flinta istorica. Sc-midt a introd!s )e scara lara etnoloia istorica
in st!di!l reliiilor )rimiti.e. Aom .edea mai tir2i! consecintele acestei im)ortante
modificari de )ers)ecti.a. Marii "ei si moartea l!i D!mne2e! Sa ne intoarcern )entr!
cli)a la AndreM Lan si la desco)erirea de catre el a !nei credinte )rimiti.e intr5!n Mare
"e!. N! sti! daca AndreM Lan I5a citit .reodata )e Niet2sc-e. Foarte )ro,a,il ca n!.
Dar c! do!a2eci de ani inainte de desco)erirea l!i Lan& Niet2sc-e )roclamase& )rin !ra
l!i "arat-!stra& moartea l!i D!mne2e!. Trec!ta a)roa)e neo,ser.ata in tim)!l .ietii l!i
Niet2sc-e& )roclamatia l!i a a.!t !n im)act formida,il as!)ra eneratiilor e!ro)ene
!lterioare. Ea an!nta sfirsit!i radical al crestinism!l!i 5 al reliiei 5 si )rofeti2a ca om!l
modern tre,!ie sa traiasca de ac!m inainte intr5o l!me e:cl!si. imanenta& li)sita de
D!mne2e!. Or& mie mi se )are intere5sant fa)t!i ca Lan& detectind e:istenta Marilor "ei
)rintre )rimiti.i& a constatat si moartea lor& desi n5areali2at de)lin acest as)ect al
desco)eri5rii sale. intr5ade.ar& Lan a remarcat si fa)t!i ca free.enta !nei credinte intr5!n
mare 2e! este !neori sla,a& ca rit!al!l c!ltic re2er.at acestor 2ei este dest!i de sarac& c!
alte c!.inte rol!l lor efecti. in .iata reliioasa este dest!i de modest. Lan a ince)!t
c-iar sa aseasca e:)licatie a deenerarii si dis)aritiei in cele din !rma a Marilor "ei si
a s!,stit!irii lor )rin alte fi!ri ? reliioase. fatre alte ca!2e& el a asit ca imai5
62 < MIRCEA E%ADE natia mitoloica contri,!ia in mod radical la deteriorarea ideli de
Mare "e!.Gresea& dar )en5tr! s!,iect!i nostr! n! aceasta este im)ortant. Fa)t este ca
Marele "e! )rimiti. de.ine de!s otios!s si des)re el se crede ca se retrae in eel rnai
inalt cer si se arata ne)asator la tre,!rile omenesti. In cele din !rma& el este !itat& altfel
s)!s& moare 5 n! in sens!l ca mit!rile ii )o.es5tesc moartea& ci dis)are c! desa.irsire din
.iata reliioasa. iar in cele din !rma si din mit!ri. Aceasta !itare a Marel!i "e! inseamna
deci totodata moartea sa. /roclamatia l!i Niet2sc-e era no!a )entr! l!mea occidentala&
i!deo5cres5tina. dar moartea l!i D!mne2e! este !n fenomen e:trem de .ec-i in istorta
reliiilor 5 desi!r& c! aceasta diferentaC dis)aritia Marel!i "e! da nas5tere !n!i )anteon
mai .i! si mai dramatic& desi infertor& in tim) ce in conce)tia l!i Niet2sc-e& d!)a moartea
D!mne2e!l!i i!deo5crestin& orn!l e condamnat sa traiasca sin!r intr5o l!me radical
desacrali2ata. Dar aceasta l!me imanenta si radical desacrali2ata este l!mea istoriei. Ca
fiinta istorica& orn!l I5a !cis )e D!mne2e!& si d!)a aceasta asasinare 5 acest 8deicid9 5 el
este o,liat sa traiasca e:cl!si. in istorie. Este interesant sa amintim aici ca Sc-midt&
teoretician!l %rmono5t-eism!s5!l!i. credea ca !itarea Marel!i "e! si F inloc!irea l!i
flnala c! alte fi!rt reliioase n! era @ re2!ltat!i !n!i )roces nat!ral& ci al !n!ia istorie.
Orn!l )rtmiti.& doar )i5in fa)t!i ca facea )rorese i materiale si c!lt!rale& trecind de la
stadi!l c!le5 1 s!l!i la aric!lt!ra si .iata )astorala& 5 c! alte = c!.inte& )rin sim)l!l fa)t
de a face istorie 5 si5a W )ierd!t credinta intr5!n sin!r "e! si a ince)!t P sa se inc-ine la
m!ltime de 2ei inferiori. In ca!tarea Poninilor9 reliiei < 64 La
Niet2sc-e& ca si la AndreM Lan si Ril-elm Sc-midt& ne confr!ntam c! idee no!aC
istoria este res)onsa,ila de deradare& !itarea& si in cele din !rma 8moartea9 l!i
D!mne2e!. Generatiile !ltertoare de sa.anti .or tre,!i sa5si ,ata ca)!l c! re2ol.area
acestei noi semnificatii a istoriei. Intre tim)& st!di!l reliiilor com)arate )roresa. Se
)!,lican noi si noi doc!mente& se scria! noi si noi carti& noi catedre de istorta reliiilor se
infi5inta! )este tot in l!me. A fost !n tim)& in s)ecial in a do!a @!matate a secol!l!i al
OIO5lea& cind se credea ca e ,ine ca !na sa! do!a eneratii sa se dedice e:cl!si.
)!,licarti si anali2ei doc!mentelor& astfel incit sa.antii care .or !rma sa fie li,eri sa
ela,ore2e inter)retart sintetice. Acest l!cr! n! era& desi!r& decit !n .is& c-iar daca Ernest
Renan credea in el cind scrta L?A!enir de la science. Istorta reliiilor& ca si celelalte
disci)line istortce& a !rmat )at5. tem5!l acti.itatii stiintifice& in eneral& adica s5a
concentrat tot mai m!lt )e c!leerea si clasifi5carea de 8fa)te9. Aceasta !milinta ascetica
a isto5rtc!l!i reliiilor fata de )ro)rt!i sa! matertal n! este li)sita de randoare si are
a)roa)e semni5ficatie s)irtt!ala. Se )oate descrte sit!atia sa.an5t!l!i sc!f!ndat in
doc!mentele sale& !neort inro5E )at s!, m!ltimea si re!tatea lor& ca !n fel de descens!s
ad inferos& co,ortre in )rof!ndele& @ s!m,rele rei!ni s!,terane& !nde se confr!nta @ c!
mod!rtle erminale ale matertei .ii. in !nele 1 ca2!rt& aceasta sc!f!ndare totala in
8matertale9 1 ec-i.alea2a c! moarte s)irit!ala> caci& din )acate& creati.itatea sa.ant!l!i
)oate fl stertli2ata.
6( < MIRCEA E%ADE %n asemenea im)!ls s)re descens!s reOecta tendinta enerala
a mentalitatii occidentale de la ince)!t!i secol!l!i. N5ar )!tea fi rnai ,ine de5scrisa
te-nica )si-analitica ela,orata de Fre!d decit s)!nind ca ea este !n descens!s ad inferos&
co,orire in cele mai )rof!nde si mai )eric!loase ?= 2one ale )si-ic!l!i omenesc. At!nci
cind B!n a 1 re.elat e:istenta !n!i inconstient colecti.& e:)io5rarea acestor comori
imemoriale 5 mit!ri& sim,o5l!ri si imaini ale om!l!i ar-aic 5 ince)ea sa semene c!
te-nicile oceanorafiei si ale s)eleolo5iei. Asa d!)a c!m co,oririle in adinc!rile marii
sa! e:)editiile in f!nd!l )esterilor a! re.elat e:istenta !nor oranisme elementare de
rn!lta .reme dis)ar!te la s!)rafata )arnint!l!i& tot astfel. anali2a a rea,ilitat forme ale
.ietii )si-ice )rof!nde inaccesi,ile altadata st!di!l!i. S)ele5oloia a oferit ,ioloilor
oranisme tertiare si c-iar me2o2oice& forme 2oomorfe )rimiti.e care n! sint s!sce)ti,ile
de fosili2are& altfel s)!s& forme care dis)ar!sera la s!)rafata )amint!l!i fara sa lase !rme.
Desco)erind 8fosile .ii9& s)eleoloia a im)!lsionat )rorese in c!noasterea de catre noi a
mod!rilor de .iata ar-aice. In mod asemanator& mod!rile ar-aice ale .ietii )si-ice&
8fosile .ii9 inro)ate in tene,rele inconstient!l!i& a! de.enit ac!m accesi,ile st!di!l!i
ratie te-nicilor )!se la )!nct de Fre!d si de alti )si-oloi ai adinc!rilor. Desi!r& tre,!ie
sa deose,im marea contri,!tie a l!i Fre!d la stiinta& adica desco)erirea inconstient!l!i si
a )si-anali2ei& de ideoloia fre!di5ana& care n! este decit doctrina& inca !na& intre
nen!maratele ideoloii )o2iti.iste. Fre!d credea& si el& ca a atins& c! a@!tor!l )si-anali2ei&
fa2a 8)rimordiala9 a c!lt!rii !mane si a reliiel. Asain ca.!tarea Poriinilor9 reliiei < 6I
c!m am .a2!t G). (1E& el identifica oriinea reliiei si a c!lt!rii intr5!n omor )rimordial&
mai e:act in )rirn!l )aricid. /entr! Fre!d& D!mne2e! n! era decit s!,limarea tatal!i
fi2ic& !cis de fiii )e care ii al!nase. Aceasta !imitoare e:)licatie a fost !ni.ersal criticata
si res)insa de toti etnoloii com51 )etenti. insa Fre!d nici n! si5a a,andonat& nici n! si5a
modificat teoria. /ro,a,il credea ca a asit do.e2i ale !ciderii l!i D!mne2e! Tatal )rintre
)acientii sai .iene2i. Dar aceasta 8desco)erire9 insemna doar ca !nii modenii ince)ea! sa
sirnta consecinta )ro)ri!l!i lor 8deicid9. Asa c!m )ro5clamase Niet2sc-e c! trei2eci de
ani mainte de a)aritia cartii Totem !nd Ta,!. D!mne2e! a m!rit& sa! mai e:act& a fost
!cis de catre om. /oate ca Fre!d n! facea decit sa )roiecte2e ne.ro2a !nora dintre
)acientii l!i .iene2i intr5!n trec!t mitic. Caci )rimiti.ii c!nostea! si ei 8moarte a l!i
D!mne2e!9& dar aceasta insemna. in ca2!l lor& oc!ltarea si inde)artarea l!i D!mne2e! si
n! 8!ciderea9 l!i de catre om. asa c!m )roclamase Niet2sc-e. Cele do!a fatete ale
indirii l!i Fre!d sint im)ortante )entr! sco)!l nostr! aiciC in )rirn!l rind& e:em)lificind
na2!inta ,inec!nosc!ta a sa.antilor occidentali )entr! desco)erirea 8)ri5mordial!l!i9& a
8oriinilor9& Fre!d incerca sa )atr!nda mai adinc decit toti )redecesorii sai in istoria
s)irit!l!i& ceea ce )entr! el insemna )atr!ndere in inconstient. Si& in ai doilea rind&
Fre!d socotea ca a aflat la ince)!t!rile c!lt!rii si instit!tiilor omenesti n! !n fa)t
,ioloic& ci& mai dera,a& !n e.eniment istoric& an!me !ciderea Tatal!i de catre flii sai.
Daca !n asemenea e.eniment istoric )rimordial a a.!t sa! n5a a.!t
61 < MIRCEA ELLADE loc este !n l!cr! fara im)ortanta )entr! disc!tia de fata. Ceea ce
contea2a este ca Fre!d 5 nat!ralist& asa c!m era& fara indoiala 5 credea ferm ca oriinea
reliiei re2ida intr5!n e.enirnentC )rirn!l )aricid. lar acest l!cr! ca)ata sernnificatie si
mai mare )rin fa)t!i ca& in 2ilele noastre& mii de )si-analisti si s!te de mii de occidentali
mai m!lt sa! mai )!tin c!lti.ati sint con.insi de corecti5t!dinea stiintifica a e:)licatiei
l!i Fre!d. Istoricitate si istoricism L!cr!rile a)ar astfel ca si c!m nostalia occi5
dental!l!i )entr! 8oriine9 si 8)rimordial9 I5a o,liat& in cele din !rma& la confr!ntare
c! istoria. Istoric!l reliiilor stie de5ac!m ca n! )oate s!r)rinde 8oriinea9 reliiei. Ceea
ce s5a )etrec!t a, oriine n! mai este trea,a istoric!l!i reliiilor& desi )!tem conce)e ca
)ro,lema ramine mai de)arte in sarcina teolo!l!i sa! a filo2of!5l!i. A)roa)e fara sa5si
dea seama& istoric!l reliiilor s5a tre2it intr5!n medi! c!lt!ral foarte diferit de acela din
tim)!l l!i Ma: M!ller si T+ior& sa! c-iar de acela al l!i Fra2er si Marrett. E . no!a
am,ianta& n!trita de Niet2sc-e si Mar:& ?F Dilt-e+& Croce si Ortea> !n medi! in care
clise!i la moda n! mai era Nat!ra& ci Istoria. In sine& desco)erirea ired!cti,ilitatii istoriei&
adica a fa)5t!l!i ca orn!l este intotdea!na flinta istorica& n! era n!maidecit
e:)erienta neati.a& ste5rili2atoare. Dar foarte c!rind& acest l!cr! e.ident a dat nastere la
serie de ideoloii si flio2ofti relati.iste si istoriciste& de la Dilt-e+ )ina la $eideer si
Sartre. La sa)te2eci de ani& Dilt-e+ . In ca!tarea [oriinilor9 reliiei < 63 ins!si a
rec!nosc!t ca 8relati.itatea t!t!ror con5ce)telor om!l!i este !ltirn!l c!.int al .i2i!nii
istorice a l!rnii9. N! este necesar sa disc!tam aici .aliditatea istoricism!l!i. Dar ca sa
inteleem sit!atia reala a istoric!l!i reliiilor tre,!ie sa l!arn in conside5rare ra.a cri2a
care a determinat desco)erirea istoricitatii om!l!i. Aceasta no!a dimensi!ne&
istoricitatea. este s!sce)ti,ila de m!lte inter5)retari& dar tre,!ie sa admitern ca& dintr5!n
an!mit )!nct de .edere& a considera om!l ca fiind& in )rirn!l rind& flinta istorica.
im)lica )rof!nda !rnilinta )entr! constiinta occidentala. Om!l occidental s5a
considerat. )e rind. fa)t!ra a l!i D!mne2e! si )osesor al !nei Re.elatii !nice. sta)in al
l!rnii. a!tor al sin!rei c!lt!ri !ni.er5sale .alide. creator!l !nicei stiinte reale si folosi5
toare si asa mai de)arte. Si& deodata. iata. el se desco)erea )e sine la acelasi ni.el c! toti
ceilalti oarneni. adica s!)!s conditionarilor inconstien5t!l!i si istorieiC el n! mai este
!nic!l creator al !nei mari ci.ili2atii& n! mai este .sta)in!l l!rnii. iar c!lt!ralmente este
arnenintat de e:tinctie. Cind Aaler+ e:clamaC 8No!s a!tres. ci.ilisations. & no!s sa.ons
maintenant Y!e no!s sommes mor5?F tels9& el se facea eco!l istoricism!l!i )esimist al l!i
Dilt-e+. Dar aceasta !milire a om!l!i occidental ca !rmare a desco)eririi sale )ri.ind
conditionarea istorica !ni.ersala n! a fost li)sita5 de re2!ltate )o2iti.e. Mai intii&
acce)tarea istoricitatii om!l!i ne a@!ta sa ne de,arasam de !ltimele rest!ri de anelism si
idealism. L!am ac!m m!lt mai in serios ideea ca om!l a)artine acestei l!mi& ca el n! este
!n s)irit intemnitat in materie. A sti ca
66 < MIRCEA ELIADE orn!l este mtotdea!na conditionat )res!)!ne inteleerea ideii ca
el este totodata Flinta crea5toare. La )ro.ocarea )e care i5o adresea2a con5 G ditionarea
cosmica& )si-oloica sa! istorica. el ras)!nde )rin creatie. Din acest moti.. n! mai )!tem
acce)ta e:)licatiile nat!raliste referitoare la c!lt!ri si reliii. Ca sa dam !n sin!r
e:em)l!C @ stim asta2i ca orn!l )rimiti. n! a a.!t 5 si n! )!tea sa ai,a 5 reliie
nat!rista. in .remea l!i ? Ma: M!ller si T+ior& sa.antii .or,ea! des)re c!lte @ nat!riste si
des)re fetisism& inteleind )rin asta S ca orn!l )rirniti. adora o,iecte nat!rale. Dar C
.enerarea o,iectelor cosmice n! )oate fi n!mita 1 8fetisism9. El .enera n! co)ac!l&
i2.or!l sa! Z )iatra& ci socr!t care se manifesta )rin. aceste ? o,iecte cosmice. Aceasta
no!a inteleere a e:)e5 = rientei reliioase a om!l!i ar-aic este re2!ltat!i !nei am)lificari
a constiintei noastre istorice. In = !ltima instanta& se )oate s)!ne ca& in )ofida risc!rilor
relati.ism!l!i )e care ie com)orta& doc5 P trina )otri.it careia orn!l este e:cl!si. flinta
istorica a desc-is calea !n!i no! !ni.ersalism. Daca orn!l se face )e sine in c!rs!l
istoriei& at!nci tot ce a fac!t orn!l in trec!teste im)ortant )entr! fiecare din noi. Aceasta
.ec-i.alea2a c! a s)!ne ca ti)!l occidental de constiinta rec!5noaste doar sin!ra
istorie& Istoria %ni.ersala& ? si ca istoria etnocentrica e de)asita& ca )ro.in5ciala. /entr!
istoric!l reliiilor. aceasta inseamna ca el n! )oate inora nici forma reliioasa
im)ortanta& desi& e.ident& este re! sa aste)ti de ? la el sa fie !n e:)ert in toate. Astfel&
d!)a mai m!lt de !n secol de m!nca neo,osita& sa.antii a! fost o,liati sa ren!nte la
.ec-i!l .is de a s!r)rinde oriinea reliiei c! C In ca!tarea Poriin%or9 reliiei < 6'
a@!tor!l a)arat!l!i istorie& si s5a! consacrat st!di!l!i di.erselor fa2e si as)ecte ale .ietil
reliioase. Ne )!tem intre,a& ac!mC este oare acesta !ltirn!l c!.int in materie de
ReliionsMissen5sc-aftQ Sintem condamnati sa l!cram la nesfirsit c! datele noastre
reliioase fara a ie considera nimic altce.a decit doc!mente istorice& adica e:)resii& de5a
l!n!l e)ocilor& ale diferitelor sit!atii e:istentialeQ Fa)t!i ca n! )!tem sesi2a oriinea
reliiei inseamna si ca n! )!tem s!r)rinde esenta fenornenelor reliioaseQ Este oare
reliia !n fenomen e:cl!si. istorie& ca& de )ilda& caderea ler!salim!l!i sa! a Constantino5
)ol!l!iQ /entr! eel care st!dia2a reliia& 8istorie9 inseamna in )rirn!l rind ca toate
fenomenele reliioase sint conditionate. N! e:ista fenomen reliios )!r. Fenomen!l
reliios este totodata !n fenomen social& economic& )si-oloic si& desi!r. si !n!i istorie&
)entr! ca se )etrece intr5!n tim) istorie si este conditionat de tot ce s5a intim)lat inainte.
Dar )ro,lema esteC sint m!lti)lele sisteme de conditionare e:)licatie s!ficienta a
fenomen!l!i reliiosQ Cind mare. desco)erire desc-ide noi )ers)ecti.e s)irit!l!i&
e:ista tendinta de a e:)lica tot!i in l!mina noii desco)eriri si in )lan!l ei de referinta.
Ac-i2itiile stiintifice ale secol!l!i al OIO5lea i5a! o,liat )e contem)orani sa e:)lice
tot!i )rin )risma materiei 5 n! n!rnai .iata& ci si s)irit!i si o)erele acest!ia. Tot astfel&
desco)erirea& la ince)!t!i& secol!l!i. a im)or5tantei istoriei i5a determinat )e m!lti din
contem5)oranii nostri sa red!ca orn!l la dimensi!nea sa istorica& altfel s)!s& la sistern!l
de conditionari in care fiecare fiinta omeneasca se afla fatalmente
'7 < MIRCEA ELIADE . . 8sit!ata9. N! tre,!ie sa conf!ndam& insa& im)re5@!rarile
istorice care fac e:istenta !mana sa fie 1 ceea ce este c! fa)t!i ca e:ista !n asemenea
dat G care este insasi e:istenta !mana. /entr! istoric!l i reliiilor. fa)t!i ca !n mit sa! !n
rit!al este intotdea!na conditionat istoric n! e:)lica e:is5 ?F tenta insasi a acest!i mit sa!
rit!al. C! alte c!.inte& istoricitatea e:)erientei reliioase n! ne s)!ne ce este& in !ltima
instanta& e:)erienta reliioasa. Stirn ca )!tem sesi2a sacr!l n!rnai = )rin manifestarile
sale& care sint intotdea!na istoric conditionate. Dar st!di!l acestor e:)resii istoric
conditionate n! ne da ras)!ns la intre5,arileC Ce este sacr!lQ Ce semnifica in fond
e:)erienta reliioasaQ In concl!2ie& istoric!l reliiilor care n! acce)ta em)irism!l sa!
relati.isrn!l an!mitor scoli socio5loice si istorice la moda se sirnte intr!cit.a fr!strat. El
stie ca este condamnat sa l!cre2e e:cl!si. c! doc!rnente istorice. dar are in acelasi tim)
sentirnent!i ca aceste doc!rnente ii s)!n ce.a mai m!lt decit sim)l!l fa)t ca ele reflecta
sit!atii istorice. El sirnte& in c-i) nelam!rit. ca ele ii re.elea2a ade.ar!ri im)ortante
des)re om si des)re relatia om!l!i c! sacr!l. Dar c!m sa s!r)rinda aceste ade.ar!riQ Este
intre,are care o,sedea2a )e m!lti istorici contem)orani ai reliiilor. /ina ac!m a! fost
)ro)!se cite.a ras)!n5s!ri. Dar mai im)ortant decit !n ras)!ns sa! alt!i este fa)t!i ins!si
ca istoricii reliiilor isi )!n aceasta intre,are. Ca de atitea ori in trec!t& intre,are ,ine
)!sa )oate ins!fla no!a .iata !nei stiinte e)!i2ate.i P Z Cri2a si reenerare Sa
rec!noastem franc& istoria reliiilor sa! Com)arati.e ReliionP @oaca !n rol mai dera,a
modest in c!lt!ra moderna. Cind ne reamintim interes!l )asionat c! care cititorii
informati din a do!a @!matate a secol!l!i ai OIO5lea !rmarea! s)ec!latiile l!i Ma:
M!ller des)re oriinea mit!5rilor si e.ol!tia reliiilor si )olemicile sale c! AndreM Lan&
cind ne amintim de s!cces!l considera,il ai l!i Fra2er c! T-e Golden #o!-& de .oa
conce)t!l!i de mana sa! de 8mentalitate )reloica9 si de 8)artici)are mistica9> cind ne
amintim& in sfirsit& ca Les Oriines d! Ca)itol!l de fata este .ersi!ne re.a2!ta a !n!i
articol intit!lat initial 8Crisis and ReneMal in $istor+ of Reliions9& care a fost)rima data
)!,licat in $Lstor+ oBN Reliions& I G1'1IEC 1513. 0 G1'1IE ,+ T-e %ni.ersit+ of
C-icao. P Acesti termeni sint s!)arator de .ai& dar c!m ei a)artin lim,a@!l!i c!rent& ne
resemnam sa5i intre,!intam si noi. In eneral& )rin 8istorie a reliiilor9 sa! 8Com)arati.e
Reliion9 se intelee st!di!l interal ai realitatilor reliioase& altfel s)!s& manifestarile
istorice ale !n!i ti) )artic!lar de 8reliie9 Gtri5,ala& etnica& s!)ranationalaE& )rec!m si
str!ct!r%e s)eciflce .ietii reliioase Gforme di.ine& conce)tii des)re s!flet& mit!ri&
rit!al!ri etc.& instit!tiile etc.>ti)oloia e:)erientelor reliioase etc.E. Aceste )reci2ari
)reliminare n! intentionea2a sa circ!mscrie aria sa! sa defineasca metodele istonei
relimor.
'2 < MIRCEA ELIADE C-ristianisme& /roleomena to t-e St!d+ of GreeU Reliion si
Les Formes elementaires de la .ie reliie!se era! cartile de ca)atii ale )arintilor si
,!nicilor& n! )!tem sa n! )ri.im sit!atia act!ala fara melancolie. Desi!r& s5ar )!tea
ras)!nde ca& in 2ilele noas5tre& n! mai e:ista !n Ma: M!ller. !n AndreM Lan sa! !n
Fra2er& ceea ce este )ro,a,il ade.arat. n! in sens!l ca istoricii reliiilor de asta2i ar fl
inferiori cele,rilor lor inaintasi& ci )!r si sim)l! )entr! ca ei sint mai modesti. mai
intro.ertiti& ,a c-iar nnai tirni2i. Or. e:act asta este ceea ce ne intriaC de ce a! acce)tat
istoricii reliiilor sa a@!na astfelQ %n )rim ras)!ns ar fi acela ca a! in.atat lectia
illistrilor lor )redecesori. altfel s)!s ca si5a! dat seama de cad!citatea oricarei i)ote2e
)remat!re& de )recaritatea oricarei enerali2ari )rea am,iti5oase. Dar ma indoiesc ca& in
oricare alta disci5)lina& !n s)irit creator a ren!ntat .reodata sa5si desa.irsPasca o)era din
ca!2a frailitatii re2!l5tatelor o,tin!te de )redecesorii sai. In-i,itia de care s!fera in
)re2ent istoricii reliiilor are desi!r ca!2e mai com)le:e. A 8Do!a Renastere9 Inainte
de a disc!ta aceste ca!2e& as .rea sa amintesc !n e:em)l! analo in istoria c!lt!rii
moderne. 8Desco)erirea9 %)anisadelor si a ,!dis5m!l!i la ince)!t!i secol!l!i al OIO5lea
f!sese aclamata ca !n e.eniment c!lt!ral ce )re.estea !rmari considera,ile.
Sc-o)en-a!er com)ara desco)erirea sanscritei si a %)anisadelor c! redes5co)erirea
8ade.aratei9 c!lt!ri reco5latine in Cri2a si reenerare < '4 tim)!l Renasterii
italiene. Era de aste)tat radicala innoire a indirii occidentale ca !rmare a confr!ntarii
c! filo2ofia Indiana. D!)a c!m se stie& insa& n! n!rnai ca miracol!l acestei a 8do!a
Renasteri9 n5a a.!t loc& dar& c! e:ce)tia .oii mitoloi2ante lansate de Ma: M!ller&
desco)erirea s)irit!alitatii indiene n! a dat nastere nici !nei creatii c!lt!rale
semnificati.e. Sint in.ocate& in s)ecial& do!a ca!2e )entr! a e:)lica acest esecC G1E
ecli)sa metafl2icii si tri!mf!l ideoloiilor materialiste si )o2iti.iste in a do!a @!matate a
secol!l!i al OIO5leaC G2E fa)t!i ca )rimele eneratii de indianisti s5a! concentrat in
directia editarii de te:te. .oca,!lare& st!dii filoloice si istorice. /entr! a )!tea a.ansa in
inteleerea indirii indiene& era necesara& c! orice )ret& intemeierea filoloiei. Si tot!si&
n! li)sea! marile si indra2netele sin5te2e& la ince)!t!rile indianisticii. E!ene #!mo!f a
)!,licat Introd!ciion a 1?-istoire d! ,o!dd-isrne indien in 16((C Al,ert Re,er& Ma:
M!ller si A,el #eraine n! se dadea! ina)or de la )roiecte care& in 2ilele noastre& d!)a
mai m!lt de !n secol de flioloie ri!roasa& ne )ar iantice> catre sfirsit!i secol!l!i al
OIO5lea& /a!l De!ssen scria istoria flio2ofiei indiene> S+l.ain Le.i de,!ta c! l!crari )e
care a2i !n indianist ar indra2ni sa ie scrie a,ia la a)oe!i carierei sale GLa Doctrine d!
sacrifice dans les #ra-manas& 16'6C ?Le T-eatre Indien& 2 .ol.& 16'7E si& tinar inca F!nd&
)!,lica som)t!oasa monorafle& in trei .ol!me& Le Ne)al G1'7I51'76EC iar $ermann
Olden,er n! e2ita sa5si )re2inte am)lele sale .ederi de ansam,l! as!)ra reliiilor
Aedelor G16'(E& cit si as!)ra l!i #!dd-a si a ,!dism!l!i tim)!ri! G1661E.
t '( < MIRCEA E%ADE ? Carenta acestei 8a do!a Renasteri9& ce tre,!ia . = sa fle
consecinta a desco)eririi sanscritei si a = filo2oflei indiene. n! se datorea2a fa)t!l!i ca
orientalistii s5a! concentrat e:cesi. as!)ra filolo5 Z iei. 8Renasterea9 n! s5a )rod!s
)entr! sim)l!l ? moti. ca st!di!l sanscritei si al altor lim,i orien5tale n5a re!sit sa
de)aseasca cerc!l filoloilor si istoricilor& )e cind in tim)!l Renasterii italiene& reaca si
latina clasica era! st!diate n! n!rnai de ramaticieni si !manisti& ci si de catre )oeti&
artisti& flio2ofl& teoloi si oarneni de stiinta. La dre)t .or,ind& /a!l De!ssen a scris mai
m!lte carti )ri.ind %)anisadele si Aedanta. carti in care s5a stPad!it sa 8mno,iie2e9
indirea Indiana& inter)retind5o in l!mina idealism!l!i erman si = aratind ca %)anisadele
contin in ermene !nele idei ale l!i Lant sa! $eel. De!ssen credea ca ser.este ca!2a
indianism!l!i insistind as!)ra analoiilor dintre indirea Indiana si metafi2ica
occidentala> el s)era in fel!l acesta sa tre2easca interes!l )entr! filo2ofia Indiana. /a!l
De!ssen a fost !n sa.ant eminent& dar n! si !n inditor oriinal. E de a@!ns sa ni5I
imainam )e cole!l sa!& Friedric- Niet2sc-e& consacrind!5se st!di!5l!i sanscritei si al
filo2oflei indiene& ca sa reali2am ce ar fi insemnat ade.arata intilnire intre !n s)irit
creator occidental si India. Ca sa dam !n e:em)l! concret& sa a)reciem re2!ltatele
confr!n5tarii creatoare c! filo2ofia si mistica m!s!lmana considerind ce a in.atat !n
s)irit )rof!nd reliios ca Lo!is Massinonde la Al $alla@& sa! c!m inter)retea2a !n
filo2of d!,lat de !n teolo& )rec!m $enr+ Cor,in& indirea l!i So-raMardi& l,n Ara,i si
A.icenna. Indoloia& ca si orientalistica& in eneral& a de.enit de m!lt disci)lina
8no,ila9si folositoare& Cri2a si reenerare < 'I !na dintre m!ltele
disci)line ce formea2a ceea ce s5a n!mit 8!manisticile9& dar rol!l )restiios )e care i5l
)re2isese Sc-o)en-a!er n! s5a reali2at. Daca indra2nim sa s)eram inca intr5o intilnire
stim!lanta c! indirea Indiei si a Asiei. ea .a fi re2!ltat!i istoriei& al fa)t!l!i ca Asia a
intrat de5ac!m in act!alitatea istoricaC ea n! .a fi rod!l orientalism!l!i occidental.P Si
tot!si& E!ro)a a aratat in mai m!lte rind!ri ca este a.ida de dialo si de sc-im, reci)roc
c! s)irit!alitatile si c!lt!rile e:tra5e!ro)ene. Sa ne reamintim efect!i )e care I5a a.!t
)rima e:)o2i5tie de )ict!ra @a)one2a as!)ra im)resionistilor france2i. infl!enta sc!l)t!rii
africane as!)ra l!i ?FF /icasso& sa! consecintele )e care le5a a.!t desco5)erirea 8artei
)rimiti.e9 as!)ra )rirnei eneratii de s!)rarealisti. Dar in toate e:em)lele acestea.
8confr!ntarea creatoare9 s5a )rod!s in rind!l ariistilor& n! al sa.antilor. 7 -ermene!tica
totala Istoria reliiilor s5a constit!it ca disci)lina a!tonoma la )!tin tim) d!)a
ince)!t!rile orien5talisticii& intemeind!5se c!m.a )e cercetarile ori5entalistilor& si a
)rofitat imens de )e !rma )rore5selor antro)oloiei. Altfel s)!s& )rinci)alele do!a
i2.oare doc!mentare ale disci)linei istoriei reliiilor a! fost mere!& si inca sint& c!lt!rile
Asiei si acelea ale )o)oarelor 2ise 8)rimiti.e9& in li)sa !n!i termen mai adee.at. in
am,ele ca2!ri este P Aoa contem)orana a doctrinei 2en se datorea2a in mare )arte
acti.itatii neintrer!)te si inteliente a l!i D.T. S!2!Ui.
'1 < MIRCEA ELIADE .or,a de )o)oare si nati!ni care& de @!matate de secol incoace&
si rnai ales in !ltimli 2ece& cinci5s)re2ece ani& s5a! eli,erat de s!, t!tela e!ro5)eana si si5
a! as!mat res)onsa,ilitatea )ro)riei istorii. Este re! sa ne imainam disci)lina
!manista mai ,ine )lasata decit istoria reliiilor ca)a,ila sa contri,!ie atit la larirea
ori2ont!l!i c!lt!ral occidental& cit si la a)ro)ierea de o)erele re)re2entati.e ale c!lt!rilor
orientale si ar-aice. Oricit de e:ce)tional ar fi talent!i lor& eel mai mare indianist si eel
mai eminent antro)olo se afla fatalmente cantonati in )ro)ri!l lor dorneni! Gde altfel.
imensE. Daca este fidel tel!rilor disci5)linei sale& istoric!l reliiilor tre,!ie sa fie ca)a,il
sa cPnoasca as)ectele esentiale ale reliiilor Asiei si ale .astei l!mi 8)rimiti.e9& d!)a
c!m e de aste)tat sa fie in stare sa inteleaa ideile f!nda5mentale ale reliiilor din
Orient!i A)ro)iat antic& ale l!rnii mediteraneene& ale i!daism!l!i& cresti5nism!l!i si
islam!l!i. E.ident& n! e .or,a de a sta)ini toate aceste domenii in calitate de filolo si de
istoric& ci de a asimila cercetarile s)ecialis5tilor si de a ie Intera intr5o )ers)ecti.a
s)ecifica istoriei reliiilor. Fra2er& Carl Clemen& /etta22oni si .an der Lee!M s5a! strad!it
sa !rmareasca )roresele inreistrate in m!lti)le sectoare& iar e:em)l!l lor n! si5a
)ierd!t inca .aloarea& c-iar daca n! mai sintem de acord c! inter)retarile lor.P Am
amintit aceste fa)te ca sa de)linem sla,!l )rofit )e care I5a! tras din sit!atia lor
)ri.ileiata P I5arn citat )e acesti a!tori )entr! rnoti.!l ca flecare dintre ei .ede istoria
reliiilor ca 8stiinta totala9. Acest l!cr! n! im)lica ideea ca le5as im)artasi )remisele
metodoloice sa! rnod!l )ersonal de a .alori2a istoria reli!lor. Cri2a si reenerare <
'3 istoricii reliiilor. Desi!r& n! !it contri,!tiile ad!se de acestia in !ltirnii sa)te2eci si
cinci de ani in toate domeniile lor de cercetare. Daca asta2i )!tem .or,i de istoria
reliiilor ca des)re disci)lina inde)endenta& a)oi fa)t!i se datoreste tocrnai acestor
contri,!tii. E de reretat insa ca ma@oritatea istoricilor reliiilor s5a! limitat la atitC a!
m!ncit c! de.oti!ne si tenacitate la )!nerea !nor temei!ri solide acestei disci)line& in
fa)t. istoria reliiilor n! este doar disci)lina istorica& )rec!m& de )ilda& ar-eoloia sa!
n!mismatica. Ea este deo)otri.a -ermene!tica totala& c-emata sa descifre2e si sa
e:)lice toate intilnirile om!l!i c! sacr!l& din )reistorie )ina in 2ilele noastre. Ac!m& fie
din modestie& fie dintr5o e:cesi.a timiditate G)ro.ocata& inainte de toate& de e:cesele
eminentilor lor )redecesoriE& istoricii reliiilor a! e2itat sa .alori2e2e din )!nct de .edere
c!lt!ral re2!ltatele cercetarilor lor. Se constata scadere )roresi.a. De la Ma: M!ller si
AndreM Lan la Fra2er si Marett& de la Marett la Le.+5#r!-l si de la Le.+5#r!-l )ina in
2ilele noastre& se constata )roresi.a )ierdere a creati.itatii& insotita de im)!tinare a
n!mar!l!i sinte2elor c!lt!rale inter)retati.e in fa.oarea !nor inter)retari fra5mentare&
analitice.P Daca se mai .or,este des)re ta,! si totemism si ast!2i& fa)t!i se datoreste
)o)!laritatii l!i Fre!dC daca mai e:ista interes fata de 8reliiile9 )rimiti.ilor& acest interes
il 9 Este ade.arat ca !n R!dolf Otto sa! !n Gerard!s .an der Lee!M a! re!sit sa
tre2easca interes!l )!,lic!l!i c!lti.at )entr! )ro,lemele reliioase. Dar ca2!l lor este
rnai com)le:& in sens!l ca ei n! si5a! e:ercitat aceasta infl!enta ca istoriei ai reli%lor&
ci& mai dera,a& datorita )restii!l!i lor in calitate de teoloi si de flio2ofl ai reliiel.
'6 < MIRCEA E%ADE datoram l!i MalmoMsUi si altor citor.a antro)o5loiC daca asa5
2isa 8M+t- and Rit!al Sc-ool9 mai atrae atentia )!,lic!l!i& l!cr!l se datoreste teolo5
ilor si !nor critici literari. Aceasta atit!dine defetista a istoricilor reliiilor Gsanctionata&
de altfel& de de2interes!l tre)tat al )!,lic!l!i fata de l!crarile lorE s5a cristali2at e:act in
moment!i cind c!noasterea om!l!i s5a larit considera,il& ratie )si-anali2ei& fenomeno5
loiei si e:)erientelor artistice re.ol!tionare& dar& mai ales& in moment!i cind a ince)!t
confr!n5tarea c! Asia si c! l!mea 8)rimiti.a9. /ersonal& consider fa)t!i acesta )arado:al
si traic deo)o5tri.a& caci aceasta timiditate s)irit!ala s5a ene5rali2at e:act in )erioada
cind istoria reliiilor ar fi tre,!it sa de.ina disci)lina e:em)lara in descifra5rea si
inter)retarea 8!ni.ers!rilor nec!nosc!te9 c! care se confr!nta orn!l occidental.P C!
toate acestea n! cred ca este im)osi,il sa resta,ilim istoriei reliiilor loc!l central )e care
il merita. Aceasta ar cere& inainte de toate& ca isto5ricii reliiilor sa de.ina constienti de
)osi,ilitatile lor nelimitate. N! tre,!ie sa te lasi )arali2at de imensitatea sarciniiC tre,!ie.
mai ales& sa se ren!nte la sc!2a facila ca n! toate doc!rnentele a! fost c!lese si
inter)retate c!m se c!.ine. Toate celelalte disci)line !maniste& ca sa n! mai .or,im
des)re stiintele nat!rii& se intr5o sit!atie asemanatoare. Dar nici !n sa.ant n5a
aste)tat ca toate datele sa fie ad!nate inainte de a incerca sa inteleaa datele de@a
c!nosc!te. In I Am disc!tat aceasta )ro,lema in mai m!lte rind!ri& !ltima data in )refata
la cartea noastra Me)-islo)-eles et 1?Andro+ne G/aris. 1'12E. GTrad. enie2a& 1'1I.E
Cn2a si reenerare < '' )l!s& cercetator!l
tre,!ie sa se eli,ere2e de s!)erstitia )otri.it careia anali2a re)re2inta ade5.arata m!nca
stiintifica si ca orn!l de stiinta ar tre,!i sa )ro)!na sinte2e sa! enerali2ari a,ia la
,atrinete. N! se c!noaste inca .re!n e:em)l! de stiinta ori de disci)lina !manistica ai
carei re)re52entanti sa se fi dedicat e:cl!si. anali2ei& fara sa fi incercat sa a.anse2e
i)ote2a de l!cr! sa! fara sa fl sc-itat enerali2are. Intelect!i )oate l!Pra in aceasta
maniera com)artimentata n!rnai c! risc!l )ierderii creati.itatii. E:ista& )oate& in dife5rite
disci)line stiintifice& !nii sa.anti care n5a! de)asit niciodata stadi!l anali2ei& dar ei sint
.ic5time ale orani2arii modeme a )roces!l!i de cer5cetare. In nici !n ca2& ei n! )ot fl
considerati modele> stiinta n! ie datorea2a nici desco)erire semnificati.a. 8Initiere9 sa!
a!to5alienare /entr! istoria reliiilor& ca si )entr! alte disci)line !maniste& 8anali2a9
inseamna 8flioloie9. %n cercetator n! este considerat com)etent daca n! sta)ineste
an!mita flioloie Ginteleind )rin aceasta c!noasterea lim,ii& a istoriei& a c!lt!rii
societatilor ale caror reliii sint st!diateE. Niet25N sc-e .or,ea& )e ,!na dre)tate& des)re
flioloie Gin ca2!l l!i& flioloia clasicaE ca des)re 8initiere9C )otri.it l!i& n! )oti
)artici)a la 8Mistere9& adica la i2.oarele s)irit!alitatii recesti& fara sa sta)inesti flioloia
clasica. Dar nici !n!l din marii clasicisti ai secol!l!i al OIO5lea& de la Friedric- ReicU+
la El5Min Ro-de si la RillamoMit25Moelendorff& n5a i.amas cantonat intre limitele
flioloiei stricto
177 < MIRCEA ELIADE sens!. Fiecare& in fel!l sa!& a )rod!s manifice o)ere de
sinte2a& care a! eontin!at sa alimente2e c!lt!ra occidentala c-iar si at!nci cind& din )!nct
de .edere strict filoloic& a! a@!ns de)asite. Desi!r& !n n!mar insemnat de sa.anti din
di.erse disci)line !maniste n5a! incercat sa treaca dincolo de -otarele 8filoloiei9. Dar
e:ern5)l!l lor n5ar tre,!i sa ne )reoc!)e& deoarece con5centrarea e:cl!si.a )e as)ectele
e:terioare ale !ni.ers!l!i s)irit!al ec-i.alea2a& la !rma !rmei& c! a!to5alienarea. /entr!
istoria reliiilor& ca si )entr! orice dis5ci)lina !manista& dr!rn!l s)re sinte2a trece )rin
-ermene!tica. insa& in ca2!l istoriei reliiilor& -ermene!tica se re.elea2a a fl o)eratic
mai com)le:a& caci n! e .or,a doar de a intelee si a inter)reta Ba)tele reliioase9. /rin
nat!ra lor& aceste fa)te reliioase constit!ie !n material la care e )osi,il 5 si c-iar tre,!ie
5 sa se medite2e. si an!me sa se medite2e la mod!l creator& asa c!m a! fac!t5o !n
MontesY!ie!& !n Aoltaire& !n $erder& !n $eel& at!nci cind si5a! as!mat sar5cina de a
reflecta as!)ra instit!tiilor !mane si a istoriei lor. N! intotdea!na asemenea
-ermene!tica creatoare )are sa cala!2easca m!nca istoricilor reliiilor si ca!2a tre,!ie
ca!tata in in-i,itia )ro.ocata in an!mite disci)line !maniste de tri5!rnf!l
8scientism!l!i9. in mas!ra in care stiintele sociale si an!mita antro)oloie s5a! strad!it
sa de.ina mai 8stiintifice9& istoricii reliiilor a! de.e5nit din ce in ce mai )r!denti& ,a
c-iar mai timorati. Dar aici e .or,a de neinteleere. Nici istoria reliiilor& si nici alta
disci)lina !manista& n! tre,!ie sa se conforme2e 5 asa c!m a! fac!t5o ?FF9
Cri2asireenerare<IOI )rea m!lta .rerne 5 !nor
irlodele im)r!m!tate din stiintele nat!rale& c! atit mai m!lt c! cit aceste modele sint
)erimate Gin s)ecial cele )re5l!ate din fi2icaE. /rin insasi nat!ra si )rin mod!l ei de a Fi.
istoria reliiilor este menita sa )rod!ca o)ere. n! n!rnai monorafii er!dite. S)re
deose,ire de stiintele nat!rale si de an!mita socioloie care se strad!ieste sa lc !rme2e
rnodel!l. -ermene!tica se n!mara )rintre i2.oarele .ii ale !nei c!l5t!ri& deoarece. in
fond. fiecare c!lt!ra este consti5t!ita din serie de inter)retari si .alori2ari ale
8mit!rilor9 sale sa! ale ideoloiilor sale s)ecifice. Dar n! n!rnai creatorii stricto sens!
sint aceia care re.alori2ea2a .i2i!nile )rimordiale si care reinter)retea2a ideile
f!ndamentale ale !nei c!l5t!ri& ci si 8-ermene!tii9. in Grecia. alat!ri de $omer& de )oetii
traici si de filo2ofi& de la )reso5cratici )ina la /lotin& a e:istat .asta si com)le:a
cateorie de mitorafi& istoriei si critici& de la $erodot )ina la L!cian si /l!tar-.
Im)ortanta !manism!l!i italian in istoria indirii se dato5rea2a mai m!lt 8-ermene!tilor9
decit scriitorilor. /rin editiile sale critice& )rin er!ditia filoloica& comentariile si
cores)ondenta sa& Erasm!s a innoit c!lt!ra occidentala. Dintr5!n an!mit )!nct de .edere&
s5ar )!tea s)!ne ca Reforma si Contrareforma constit!ie .aste -ermene!tici& efort!ri
intense si s!stin!te de a re.alori2a& )rin5tr5o reinter)retare indra2neata& traditia i!deo5
crestina. Este in!til sa inm!ltim e:em)lele. Sa ne arnin5tirn doar eco!l si !rmarile
considera,ile ale !nei carti )rec!m L!lt!r der Renaissance in Italien G1617E de Baco,
#!rcU-ardt. Ca2!l l!i #!rcU5
172 < MIRCEA E%ADE = -ardt il!strea2a admira,il ceea ce mteleem )rin = e:)resia
8-ermene!tica creatoare9. Intr5ade.ar& > cartea l!i este mai m!lt decit l!crare onora,ila&
!n torn )rintre altele din .asta literat!ra @ istorioiPafica a secol!l!i al OIO5lea. Ea a
im,o5atit c!lt!ra occidentala c! no!a 8.aloare9& re.elind dimensi!ne a Renasterii
italiene ce n! f!sese e.identa inainte de #!rcU-ardt. $ermene!tica si transformarea
om!l!i Fa)t!i ca -ermene!tica d!ce la crearea de noi .alori c!lt!rale n! im)lica ideea ca
ea n! este 8otEiecti.a9. Dintr5!n an!mit )!nct de .edere am )!tea com)ara -ermene!tica
c! 8desco)erirea9 stiintifica sa! te-noloica. Realitatea ce !rmea2a a fl desco)erita e:ista
inca inainte de desco)erire& dar ea n! era 2arita& sa! n! era inteleasa& sa! n! se c!nostea
folos!l ei. in acelasi mod& -ermene!tica creatoare de2.al!ie semnificatii care n! era!
sesi2ate inainte si ie e.identla2a c! aseme5nea .ioare incit& d!)! asimilarea noii
Inter)retari& constiinta n! mai ramine aceeasi. $ermene!tica creatoare transforma in cele
din !rma orn!l> ea de)aseste sim)la instr!ire& ea este totodata te-nica s)irit!ala
s!sce)ti,ila sa modifice calitatea e:istentei insesi. Acest l!cr! este ade.arat mai ales
)entr! -ermene!ticile istorico5reliioase. 7 ,!na carte de istoria reli5iilor tre,!ie sa ai,a
!n efect de tre2ire as!)ra cititor!l!i 5 )rec!m acela o)erat& de e:em)l!& de carti ca DOS
$e!ie sa! Die Gotter Griec-londs. In )rinci)i!& once -ermene!tica istorico5reliioasa ar
tre,!i sa ai,a !n re2!ltat similar. Caci Cri2a si reenerare < 174 )re2entind si
anali2ind mit!ri si rit!al!ri a!stra5liene& africane sa! oceaniene. comentind imn!rile l!i
"arat-!stra. te:tele daoiste sa! mitoloiile si te-nicile samanice& istoric!l reliiilor
re.elea2a sit!atii e:istentiale nec!nosc!te sa! re! de imainat de catre cititor!l modernC
intilnirea c! aceste l!mi 8straine9 n! )oate ramine fara consecinte. E.ident& )rirn!l care
.a sirnti !rmarile )ro)riei sale l!crari -ermene!tice .a fi ins!si istoric!l reliiilor. Daca
aceste !rmari n! se .ad intot5dea!na c! claritate& aceasta se )etrece )entr! ca ma@oritatea
istoricilor reliiilor se a)ara de mesa5@ele contin!te in )ro)riile lor doc!mente. Aceasta
)reca!tie este de inteles. N! )oti .eni in contact c! forme reliioase 8straine9& citeodata
e:tra.a5ante& adesea teri,ile& fara sa fii )ede)sit. Dar m!lti istorici ai reliiilor slirsesc
)rin a n! mai l!a in series l!mile s)irit!ale )e care ie st!dia2a> ei se retransea2a in
credinta lor )ersonala sa! se ref!ia2a intr5!n materialism sa! ,e-a.iorism re2istente fata
de orice soc s)irit!al. De altfel& s)eciali2area e:cesi.a )ermite m!ltor istorici ai reliiilor
sa se cantone2e )ina la finele .ietii in sectoarele )e care a! in.atat sa ie frec.ente2e inca
din tinerete. Si orice 8s)eciali2are9 sfirseste )rin a ,anali2a formele reliioase si )rin a ie
stere orice semnificatie. In )oflda acestor esec!ri& n! ne indoirn ca 8-ermene!tica
creatoare9 .a fl rec!nosc!ta in cele din !rma dre)t 8calea reala9 a istoriei reliiilor.
N!mal at!nci& rol!l acesteia in c!lt!ra .a ince)e sa fle Im)ortant& n! n!rnai ratie noilor
.alori desco)erite ca !rmare a efort!l!i de a intelee reliie )rimiti.a sa! e:otica sa!
!n
17( < MIRCEA E%ADE mod de a fl strain traditiilor occidentale 5 .alori s!sce)%,ile de
a im,oati c!lt!ra asa c!m a! fac!t5o La Cite antiY!e sa! L!lt!r des Renaissance
Italien 5& ci si ratie. mai intii& fa)t!l!i ca istoria reliiilor )oate desc-ide noi )ers)ecti.e
indirii occidentale. )rec!m si filo2oflei )ro)ri!52ise si cr.eatiei artistice. Am re)etat5o
adeseaC filo2ofia occidentala n! se . )oaLe cantona indefinit in )ro)ria5i traditie fara
risc!l de a se )ro.inciali2a. Or. istoria reliiilor este in mas!ra sa in.esti-e2e si sa
el!cide2e !n n!mar considera,il de 8sit!atii semniticati.e9 si de niod!ri de a fi in l!me.
care altfel ar rarnine inaccesi,ile. N! este .or,a dear de a )re2enta ..materiale ,r!te9&
caci filo2otii n5ar sti ce sa faca c! doc!mente care re$ecta com)CAlaniente ai idei )rea
dilerite de acelea care ie sini& iariiiliare.P l.nerarea -ermene!tica tre,liie eleet!ata de isto5
riClil rellPiilor ins!si. )eritr! ca el siii!i t5ste ca)a,il sa inteleaa si sa a)recie2e
com)lP:italea s.mantica a doc!mentelor sale. Dar e:act aici a! s!r.enil !nele
iieinieleeri ia.t?. Lai?ii istorici ai reliiilor care a! dorit sa intere2e re2!llatele
cercetarilor si ineditaLiilor lor 5 conte:t tilo2otic s5a! m!U!mil sa imite an!miti
tilo2oti la moda. C! alte cli.inte. s5a! strad!it sa indeasca d!)a ti)ar!l filo2otilor
)rofesionisti. A fost reseala. Nici filo2ofii& nici oarnenii de c!lt!ra n! sint interesati de
re)lici de mina a do!a ale indirii sa! o)erei coleilor sa! P E de a@!ns sa e:aminani
ceea ce doar )!lini filo<.ofi contem)oi5ani care s5a! interesal de )ro,leniele iilit!l!i si ale
sini,olism!l!i reliios a! lac!t c! 8materialeic9 )e care le5a! )rel!at de la etnoloi si
istorici ai reliiilor. in intentia de a ren!nta la aceasta Gil!2orieE di.i2i!ne a m!ncii.
Cri2a si reenerare < 17I a!torilor lor fa.oriti.
$otarind sa inter)rete2e 8in maniera l!i O9 indirea ar-aica sa! orientala& istoric!l
reliiilor m!tilea2a si falsifica. Ceea ce se astea)ta de la el este fa)t!i de a descifra si
el!cida com)ortamente si sit!atii enimatice& )e sc!rt& fa)t!i de a face sa )rorese2e
indirea om!l!i )rin rec!)erarea sa! resta,ilirea !nor semnificatii !itate. discreditate sa!
desflintate. Oriinalitateasi im)ortanta !nor astfel de con5tri,!tii re2ida tocrnai in fa)t!i
ca ele e:)lorea2a si l!triinea2a !ni.ers!ri s)irit!ale s!,merse sa! . re! accesi,ile. N5ar
fi n!mai ileitim. ci si ine5ficace act!i de a de-i2a sim,ol!ri. mit!ri si idei ar-aice si
e:otice in forme de@a familiare filo2otilor contem)orani. Islorie a reliillor si reinnoire
c!lt!rala E:em)l!l l!i Niet2sc-e ar ti5e,!i sa5i inc!ra@e2e si iotodata sa5i cala!2easea )e
ist!ricii relililor. Niet2sc-e a reiisit sa innoiasca filo:ofia occidentala tocrnai )entr! ca a
!ieercat sa5si forin!ie2e . indirea c! mi@ioace care ii )are.a! adee.ate. Desi!r. asta n!
inseamna ca istoric!l reliiilor ar tre,!i sa imite stil!l sa! manierismele l!i Niet2sc-e.
Mai dera,a. e:em)l!l li,ertatii de e:)resie este ceea ce tre,!ie s!,liniat aici. Cind se
doreste sa se anali2e2e l!mile mitice ale 8)rirniti.ilor9& te-nicile neo5daoistilor& initierile
samanice si asa mai de)arte. cercetator!l n! este in nici !n fel o,liat sa )reia demers!l
c!tar!i filo2of contem)oran ori )ers)ecti.a sa! lim,a@!l )si-oloiei& antro)oloiei
c!lt!rale sa! socioloiei.
171 < MIRCEA ELIADE Acesta este moti.!l )entr! care am s)!s ca -ermene!tica
istorico5reliioasa creatoare ar )!tea sa stirn!ie2e. sa alimente2e si sa innoiasca indirea
filo2ofica. Dintr5!n an!mit )!nct de .edere& s5ar )!tea s)!ne ca ela,orarea !nei noi
Fenomenoloii a s)irit!l!i )res!)!ne l!area in considerare a tot ceea ce istoria reliiilor
este ca)a,ila sa ne re.ele2e. S5ar )!tea scrie carti im)ortante des)re di.ersele mod!ri de
a fi in l!me sa! )e )ro,lemele tim)!l!i. rnortii si .is!5l!i. carti intemeiate )e
doc!mentele de care ist,5ric!l reliiilor dis)!ne.P Aceste )ro,leme )asio5nea2a filo2ofli&
)oetii si criticii de artaC !nii dintre ei i5a! citit )e istoricii reliiilor si a! !tili2at
doc!mentele si inter)retarile lor. Si n! e reseala lor daca n5a! re!sit sa traa din aceste
lect!ri toate foloasele ce se intre.edea! initial. Am fac!t al!2ie mai s!s la interes!l )e
care il )re2inta istoria reliiilor )entr! artisti& scrtitori si critici literari. Din )acate&
istoricii reliiilor& ca ma@oritatea sa.antilor si er!ditilor& de altfel& s5a! interesat doar
s)oradic si& ca sa s)!nern asa& de 9 Ar fi& mai ales& de ad!s rectificari !rente m!ltor
clisee care mai stin@enesc c!lt!ra contem)orana& de )ilda c!nos5c!ta inter)retare a
reliiei ca alienare& datorata l!i Fe!er,ac- si Mar:. D!)a c!m se stie& Fe!er,ac- si Mar:
)roclama! ca reliia il instrainea2a )e om de .iata terestra& il im)iedica sa se !inani2e2e
com)let& si asa mai de)arte. Dar c-iar daca ar fi fost ade.arata& atare critica a reliiei s5
ar )!tea a)lica n!rnai formelor tir2ii ale relilo2itatii& c!m sint acelea ale Indiei )ost5
.edice sa! ale i!aeo5crestinism!l!i& adica reliiilor in care element!i 8l!rnii5de5dincolo9
@oaca !n rol Im)ortant. Alienarea si inde)artarea orn!l!lde terestr! sint nec!nosc!te 5 si
c-iar de neconce)!t 5 in toate relilile de ti) cosmic& atit 8)rimiti.e9 cit si orientale& caci
in acestea Gadica in marea ma@oritate a reliiilor c!nosc!teE& .iata reliioasa consta
tocrnai m e:altarea com!ni!nii om!l!l c! .iata si c! nat!ra. Cn2a si
G < 173 maniera clandestina& de e:)erientele artistice moderne. E:ista
idee )reconce)!ta& aceea de a considera artele ca 8neserioase9& )entr! ca ele n! constit!ie
instr!mente de c!noastere. /oetii& romancierii sint cititi& m!2eele si e:)o2itiile .i2i5tate
)entr! distractie si rela:are. Aceasta )re@!5decata& care ince)e din fericire sa dis)ara& a
creat !n soi de in-i,itie ale carei re2!ltate )rinci)ale sint stin@eneala& inoranta sa!
meflenta er!ditilor si a oarnenilor de stiinta fata de e:)erimentele artistice moderne. Este
nai.itate sa cre2i ca sase l!ni de l!cr! 8)e teren9& in ml@loc!l !n!i tri, car!ia a,ia ii
,%,il lim,a& constit!ie trea,a 8serioasa9& ca)a,ila sa faca sa )rorese2e c!noasterea
om!l!i 5 si& in acelasi tim)& sa se inore tot ceea ce s!)rarealism!l sa! Bames Bo+ce&
$enr+ Mic-a!: si /icasso a! ad!s in materie de c!noastere a om!l!l. E:)erientele
artistice contem)orane sint in stare sa5I a@!te )e istoricii reliillor in cercetarile lor& si
in.ers& orice e:ee2a istorico5reliioasa .erita,ila este menita sa5i stirn!ie2e )e artisti& )e
scriltori si critici& si asta n! )entr! ca e .or,a des)re 8acelasi l!cr!9 si intr5o )arte& si in
cealalta& ci )entr! ca este .or,a de intilnirea c! sit!atii care )ot sa se clarifice reci)roc.
N! este li)sit de interes sa notam& de )ilda& ca in re.olta lor im)otri.a formelor
traditionale de arta si in atac!rile lor la adresa societatii si moralitatii ,!r-e2e&
s!)rarealistii a! ela,orat n! n!maio estetica re.ol!tionara& ci a! form!lat si te-nica
)rtn care s)era! sa transforme co)ditia !mana. Or& n!meroase din aceste 8e:ercitii9 Gde
)ilda& efort!i de a do,indi !n 8mod de a fl9 care sa )ar5tici)e si la starea de .e-e si la
aceea de somn
176 < MIRCEA E%ADE i sa! efort!i de a reali2a 8coe:istenta constiintei si a
inconstient!l!i9E ne amintesc de an!mite )rac5tici +oa sa! 2en. in )l!s& in acel )rim elan
al s!)rarealism!l!i si. mai ales& in )oemele si mani5festele teoretice ale l!i Andre #reton&
se desci5frea2a nostalia 8totalitatii )rimordiale9. dorinta de a efect!a in concrete
coincidenta contrariilor& s)eranta de a fi ca)a,il de a an!la istoria s)re )!tea remce)e
in forta si )!ritatea oriinara 5nostalii si s)erante dest!i de familiare istoricilor reliiilor.
De altfel& toate miscarile artistice moderne !rrnaresc& constient sa! inconstient&
distr!erea !ni.ers!rilor estetice traditionale& red!ctia 8for5melor9 la stari elementare&
erminale& lar.are& in s)eranta recrearii !nor 8l!mi )roas)ete9C altfel s)!s& aceste miscari
ca!ta sa a,oleasca istoria ariei si sa recistie cli)a a!rorala cind orn!l .edea )entr!
8)rima data9 l!mea. Este in!til sa men5tionam ac!m cit de m!lt tre,!ie sa interese2e
toate acestea )e istoric!l reliiilor& familiari2at c! sistern!l mitoloic ce im)lica
distr!erea sim5,olica si recrearea !ni.ers!l!i )ermitand rem5ce)ere)eriodica a !nei
e:istente 8)!re9 intr5o l!me )roas)ata& )!temica si rodnica. N! este ca2!l sa de2.oltam
aici cores)ondentele si simetriile dintre e:)erientele artistice moderne si an!mite
com)ortamente& sim,olisme si cre5dinte familiare istoricilor reliiilor. Am insistat intr5!n
alt ca)itol G.e2i& mai @os& ). 1'(E as!)ra interes!l!i aratat de criticii literari )entr! sim5
,olismele si rit!al!rile de initiere> ei a! sesi2at& intr5ade.ar& im)ortantaacest!i com)le:
reliios in el!cidarea mesa@!l!i secret al an!mitor o)ere. Desi!r. n! este .or,a de
fenomene ornoloa,ileC i Cri2a si reenerare < 17' )attern5ill initieni
s!)ra.iet!ieste in literat!ra in relatie c! str!ct!ra !n!i !ni.ers imainar& in tim) ce
istoric!l reliiilor are de a face c! e:)e5rinte traite si c! instit!tii traditionale. Dar fa)t!i
ca )attem5!l initierii )ersista in !ni.ers!rile imainare ale om!l!i modern 5 in literat!ra&
in .is si in .ise in stare de .e-e 5 in.ita )e istoric!l reliiilor sa medite2e c! mai m!lta
atentie la .aloarea doc!mentelor sale. Re2istente /e sc!rt& istoria reliiilor se afirma atit
ca 8)edaoic9 in sens!l tare al c!.int!l!i& caci ea este s!sce)ti,ila sa sc-im,e orn!l&
cit si ca s!rsa de creatie a 8.alorilor c!lt!rale9& oricare ar fi e:)resia acestor .aloriC
istoriorafica& filo2ofica sa! artistica. Ne )!tem aste)ta ca as!marea acestei f!nctii de
catre istoria reliiilor .a fi s!s5)ectata& daca n! de5a dre)t!i contestata& atit de oarnenii de
stiinta& cit si de teoloi. Satisfac!ti de sec!lari2area .ertiinoasa a societatilor occiden5
tale& oarnenii de stiinta sint inclinati sa s!s)ec5te2e de o,sc!rantism sa! de nostalic )e
a!torii care .ad in diferitele forme de reliie altce.a decit s!)erstitie si inoranta& sa!& in
eel mai ,!n ca2& com)ortamente )si-oloice& instit!tii sociale si ideoloii r!dimentare&
din fericire de)asite de )rores!l indirii stiintifice si de tri!mf!l te-nolo5iei. Aceasta
s!s)ici!ne n! este a)ana@!l e:cl!si. al oarnenilor de stiinta in sens!l strict al terme5
n!l!i> ea este im)artasita si de !n mare n!mar de socioloi& antro)oloi& s)ecialisti in
stirntele sociale& care se com)orta n! ca !manisti& ci ca
E 117< MBRCEA E%ADE nat!ralisti fata de )ro)ri!l lor o,iect de st!di!. Tre,!ie
acce)tata insa c! ,!na.ointa asemenea 1 re2istentaC ea este ine.ita,ila intr5o c!lt!ra care
se mai )oate de2.olta in de)lina li,ertate. @ Cit des)re teoloi& e2itarile lor a! moti.e
di.erse. /e de )arte& sint dest!i de s!s)iciosi & fata de -ermene!ticile istorico5reliioase
care ar t )!tea sa inc!ra@e2e sincretism!l sa! diletantis5 [ m!l reliios& sa! si mai ra!& sa
)ro.oace indoieli = fata de !nicitateare.elatiei i!deo5crestine. /e de @ alta )arte& istoria
reliiilor .i2ea2a& in cele din S !rma& creatia. c!lt!rala si sc-irn,area om!l!i. Or. @
c!lt!ra !manista )!ne teoloilor si crestinilor in i eneral )ro,lema stin@enitoareC ce a!
in corn!n & Atena si ler!salim!lQ N! intentionam sa de2,a5 = tern aici )ro,lema aceasta
care ii mai o,sedea2a inca )e an!miti teoloi. Dar ar fi 2adamic sa inoram fa)t!i ca
a)roa)e toate filo2ofiile si ideo5loiile contem)roane rec!nosc ca mod!l s)ecific de a fi
al om!l!i in !ni.ers ii sileste sa de.ina creator de c!lt!ra. Oricare ar fi )!nct!i de )ie5
care al !nei anali2e care isi )ro)!ne sa defi5neasca orn!l& fie ca !tili2ea2a )ers)ecti.a
)si5-oloica& socioloica& e:istentialista sa! orice alt criteri! im)r!m!tat de la filo2ofiile
clasice& se a@!ne& im)licit sa! e:)licit& la sit!atia de a caracteri2a orn!l dre)t flinta
creatoare de c!lt!ra Gi.e. de lim,a& instit!tii& te-nici& arte etc.E. Si toate metodele
Geconomice& )olitice& )si-oloiceE de eli,erare a om!l!i se @!stifica )rin sco)!l lor finalC
acela de a de2iea orn!l din lant!rile sa! com)le:ele sale )entr! a5l desc-ide catre l!mea
s)irit!l!i si de a5l face creator de c!lt!ra. De alt5fel& tot ceea ce teolo!l& ,a c-iar
crestin!l )!r si sim)l!& considera ca flind eteroen sferei c!lt!rii Cri2a si reenerare
<III 5 mister!l credintei& .iata sacramentala etc. 5 se inscrie )entr! orn!l necredincios sa!
areliios in sfera 8creatiilor c!lt!rale9. Si n! s5ar )!tea nea ca& in e:)res%le sale istorice
eel )!tin& e:)erienta reliioasa crestina are caracter!l de 8fa)t c!lt!ral9. M!lti teoloi
contem)orani a! acce)tat de@a )res!)!nerile socioloiei reliiel si sint ata sa acce)te
inel!cta,ilitatea te-noloiei. Fa)t!i ins!si ca e:ista !nele teoloii ale c!lt!rii indica
lim)ede directia catre care se indrea)ta indirea teoloica a2i.P Dar )entr! istoric!l
reliiilor )ro,lema se )!ne altfel& desi n! necesarmente in contradictie c! teoloiile
c!lt!rii. Istoric!l reliiilor stie ca ceea ce se c-eama 8c!lt!ra )rofana9 este a)aritie
relati. recenta in istoria s)irit!l!i. La oriine& orice creatie c!lt!rala 5 instr!mente&
instit!tii& arte& ideoloii etc.E 5 a fost e:)resie reliioasa sa! a a.!t @!stificare ori
s!rsa reliioasa. L!cr!l acesta n! este intotdea!na e.ident nes)ecialist!5l!i& mai ales
)entr! ca este o,isn!it sa concea)a 8reliia9 in acord c! formele )ro)rii societatilor
occidentale sa! in marile reliii asiatice. Se adrmteca dans!- )oe2ia sa! intele)ci!nea a!
fost. la ince)!t!ri& 8reliioase9C ne imainam re!. in sc-im,& ca alimentatia sa!
se:!alitatea& acti.itate esentiala G.inatoarea& )esc!it!i. aric!l5t!ra etcE& !neltele
folosite& sa! amena@area loc!5intei& )artici)a in eala mas!ra la sacr!. Si tot!si& !na din
dific!ltatile care ii )!n in inc!rca5t!ra )e istoric!l reliiilor este fa)t!i ca& c! cit te
a)ro)ii de 8oriini9& c! atit n!mar!l 8fa)telor P Recentele cri2e 8an%c!lt!rale9 n! tre,!ie
sa ne im)re5sione2e )rea m!lt. Dis)ret!i sa! res)inerea c!lt!rii con5stit!ie momente
dialectice in istoria s)irit!l!i.
112< MIRCEA E%ADE reliioase9 creste. In asemenea mas!ra incit& in an!mite ca2!ri 5
in societatile ar-aice sa! )reis5torice 5 tre,!ie sa te intre,i ce n!. este sa! ce n! afost
8sacr!9& sa! in leat!ra c! sacr!l. ll!2ia demistificarii Ar fl in!til& c-iar contra)rod!cti.&
sa facern a)el la .re!n )rinci)i! red!ctionist oarecare sa! sa demistificam
com)ortament!i si ideoloiile l!i -omo reliios!s& aratind& de )ilda& ca ne aflam in fata
!nor )roiectii ale inconstient!l!i sa! a !nor ecrane inaltate din moti.e sociale&
economice& )olitice& sa! din alte moti.e. Atinem aici )ro5,lema dest!i de s)inoasa&
care re.ine c! enerie s)orita& data c! fiecare eneratie. N! .om incerca sa disc!tam
aici& in cite.a rind!ri. c! atit mai m!lt c! cit am disc!tat5o in mai m!lte )!,lican
anterioare.P Sa ne amintim& insa& !n sin!r e:em)l!. Se stie ca& intr5!n mare n!mar de
c!lt!ri traditionale& ar-aice& sat!i& tem)l!l& sa! casa& sint considerate ca intemeiate in
8cen5tr!l l!rnii9. N5are nici !n sens sa incercam sa 8demistificam9 asemenea credinta&
atraind atentia cititor!l!i ca n! e:ista centr! al l!rnii si ca& oric!m& m!ltimea acestor
centre este noti5!ne a,s!rda deoarece este a!to5contradictorie. Dim)otri.a& n!rnai
l!ind in serios aceasta credinta& n!mai )rin clarificarea t!t!ror im)licatiilor P Ae2i& de
)ilda. Imaes et s+m,oles G/aris& 1'I2E& )). 14 s. !rm. GTrad!cere enie2aC Imaes and
S+m,ols<NeM TorU& 1'11<& )). 's. !rm.EC Ml<t-es& re!es et m+steres G/aris& 1'I3E& )). 17
s. !rm.& 1I1 s. !rm. GTrad!cere enie2aC M+t-s& Dreams and M+steries<NeM TorU& 1'17<&
)). 14 s. !rm.& )). 171 s. !rm.E> Me)-isto)-eles et l?Andro+ne. )). 1'( s. !rm. Cri2a
si reenerare <114 sale cosmoloice& rit!ale si sociale& se )oate intelee sit!atia
e:istentiala a om!l!i care se considera in centr!l l!rnii. intre!l sa! com)or5tament&
inteleerea de catre el a l!rnii& toate .alorile )e care ie acorda .ietii si )ro)riei sale
e:istente& a)ar si se artic!lea2a 8in sistem9 )e ,a2a acestei credinte ca sat!i sa! casa l!i
se afla in a)ro)ierea l!i a:is m!ndi. Am citat acest e:em)l! ca sa aratam ca demis5
tificarea n! sl!@este -ermene!ticii. /rin !rmare& oricare ar fi moti.!l )entr! care& in
.remi inde)artate& acti.itatile !mane a! fost in.estite c! .aloare reliioasa& im)ortant
)entr! istoric!l reliiilor ramine fa)t!i ca aceste acti.itati a! a.!t .alente reliioase.
Aceasta inseamna ca istoric!l reliiilor alla !nitate s)irit!ala s!,iacenta isto5riei
!manitatiiC altfel s)!s& st!diind!5i )e a!stra5lieni& )e indienii .edici& sa! orice alt r!)
etnic ori sistem c!lt!ral& istoric!l reliilor n5are senti5ment!i ca se misca intr5o l!me care
ii este radical 8straina9. Desi!r& !nitatea en!l!i !man .este acce)tata defacto in alte
disci)line& de )ilda& lin5.istica& antro)oloia& socioloia. Dar istoric!l reliiilor are
)ri.ilei!l de a sesi2a aceasta !nitate la ni.el!ri mai inalte 5 sa! mai )rof!nde 5 si atare
e:)erienta este ca)a,ila sa5I im,oateasca si sa5I transforme. Asta2i& istoria de.ine&
)entr! )rima data& c! ade.arat !ni.ersala& iar c!lt!ra este in c!rs de a de.eni 8)lanetara9.
Istoria om!l!i& din )aleolitic )ina a2i este menita sa oc!)e centr!l ed!catiei !maniste&
oricare ar fi inter)retarile locale sa! nationale. in acest efort catre )lane5ti2area c!lt!rii&
istoria reliiilor )oate @!ca !n rol esential> ea )oate contri,!i la ela,orarea !nei c!lt!ri de
ti) !ni.ersal.
11(< MIRCEA E%ADE Desi!r& toate acestea n! se )ot intim)la de a2i )e miine. Dar
istoria relililor isi .a )!tea inde5)lini !n asemenea rol& n!rnai daca istoricii reli5iilor
de.in constienti de ras)!nderea lor& altfel s)!s& daca a@!n sa se eli,ere2e de com)le:ele
de inferioritate& de timiditatea si imo,ilism!l care i5a! marcat in !ltirnii cinci2eci de ani.
A ie reaminti istoricilor reliiilor ca menirea lor este sa contri,!ie de maniera creatoare
la edificarea c!lt!ril& ca n! a! dre)t!i sa )rod!ca n!rnai #eitrae& ci si .alori c!lt!rale n!
inseamna ca sint in.itati sa dea 8sinte2e9 facile sa! enerali2ari ra,ite. Cartile !n!i E.
Ro-de& sa! /etta22oni& sa! .an der Lee!M constit!ie c! ade.arat )rile5@!ri de meditatie&
n! cele ale !n!i oarecare @!rna5list de s!cces. Dar ceea ce tre,!ie sa se sc-im,e este
atit!dinea istoric!l!i reliiilor fata de )ro)ria sa disci)lina daca se .rea sa se s)ere intr5o
inno5ire a)ro)iata a disci)linei insesi. In mas!ra in care istoricii reliiilor n! .or indra2ni
sa5si inte5re2e cercetarile lor in c!rent!i .i! al c!lt!rii contem)orane& 8enerali2arile9 si
8sinte2ele9 .or fi fac!te de diletanti& de amatori& de @!malisti. Sa!. ceea ce n! constit!ie
!n ca2 mai fericit& in loc!l !nei -ermene!tici creatoare din )ers)ecti.a isto5riei reliiilor&
.om contin!a sa ne s!)!nern inter5)retarilor temerare si irele.ante ale realitatilor
reliioase date de )si-oloi. socioloi sa! de ade)ti ai di.erselor ideoloii red!ctionisteC
si )entr! inca !na sa! do!a eneratii .oni citi carti in care realitatile reliioase .or fi
e:)licate )rin tra!ma5tisme ale co)ilariei& str!ct!ri sociale& sa! )rin l!)ta de clasa& si asa
mai de)arte. Carti de acest en 5 atit cele )rod!se de diletanti cit si acelea sense de
red!ctionistii de toate fel!rile 5 .or Cn2a si G <11I contin!a sa a)ara
si& )ro,a,il& c! acelasi s!cces. Dar medi!l c!lt!ral n! .a mai fl acelasi daca& alat!ri de
aceasta )rod!ctie& .or a)area si carti solide& sense de istorici ai reliiilor. GC! conditia&
,ineinteles& ca aceste carti de sinte2a sa n! fie im)ro.i2ate& la cererea .re!n!i editor& c!m
se intim)la& adesea.c-iar si celor mai res)ecta,ili sa.anti. E.ident& nici 8sinte2a9& nici
8anali2a9 n! fac casa ,!na c! im)ro.i2atia.E Imi este re! sa cred ca& traind intr5!n
moment istoric ca al nostr!. istoricii reliiilor n! .or l!a in considerare )osi,ilitatile
creatoare ale disci)linei lor. C!m se )ot asimila c!lt!ralmente !ni.ers!rile s)irit!ale )e
care ni ie desc-id Africa& Oceania si Asia de S!d5EstQ Toate aceste !ni.ers!ri s)irit!ale
a! oriine si str!ct!ra reliioase> daca n! sint a,ordate din )ers)ecti.a istoriei
reliiilor& ele .or dis)area ca !ni.ers!ri s)irit!ale si .or fi red!se la trea)ta de sim)le
date )ri.ind orani52arile sociale& reim!rile economice& e)ocile istoriei )recoloniale si
coloniale etc. C! alte c!.inte& ele n! .or fi )erce)!te ca niste creatii s)irit!ale si n! .or
)!tea im,oati c!lt!ra occidentala si mondiala> ele .or ser.i doar ca sa mareasca n!ma5
r!l& si asa terifiant& al doc!mentelor clasificate in ar-i.e& aste)tind calc!latoarele care sa
ie )reia in )ro)ria lor )rel!crare.. Este )osi,il& desi!r& ca si de asta data& istoricii
reliiilor sa )acat!iasca )rintr5o e:cesi.a timidi5tate si sa lase altor disci)line sarcina de a
inter5)reta aceste !ni.ers!ri s)irit!ale Gsc-im,ind!5se .ertiinos& )oate& c-iar& .aiZ&
dis)arindE. Este )osi,il& de asemenea& ca& din di.erse moti.e& istoricii reliiilor sa )refere
sa se mentina in sit!atia s!,5altema )e care a! acce)tat5o anterior& in acest
111< MIRCEA E%ADE ca2& tre,!ie sa ne aste)tam la !n lent& dar ire5.oca,il& )roces de
descom)!nere& care .a d!ce in cele din !rma la dis)aritia istonei reliiilor ca dis5ci)lina
a!tonoma. Astfel& in dec!rs de !na sa! do!a eneratii. .om a.ea latinisti 8s)ecialisti9 in
istoria reliiel romane. indianisti 8s)ecialisti9 intr5!na din reliiile indiene si asa mai
de)arte. C! alte c!.ine& istoria reliiilor se .a farimita la infinit si framentele ei se .or
resor,i in di.erse 8filoloii9& care& asta2i& ii f!mi2ea2a inca s!rsele doc!mentare si ii
n!tresc -ermene!tica )ro)rie. Cit des)re )ro,leme de interes mai eneral 5 de e:em)l!
mit!i& rit!al!l& sim,olism!l reliios& conce)tiile as!)ra mortii& initierea etc.. 5 ele .or fi
tratate ?Gasa c!m s5a intim)lat& de altfel& de la ince)!t in disci)lina noastra& dar niciodata
in mod e:cl!si.E de catre socioloi& antro)oloi& fi=o52ofi. Dar aceasta inseamna ca
)ro,lemele care ii )reoc!)a a2i )e istoricii reliiilor n! dis)area ca )ro,leme& ci
inseamna& doar& ca .or fi st!diate din alte )ers)ecti.e& c! alte metode& care .or !rmari
alte o,iecti.e. Aid!l lasat de dis)aritia istoriei reliiilor ca disci)lina a!tonoma n! .a
)!tea ft !m)l!t. Dar ra.itatea res)onsa,ilitatii noastre .a ramine la fel& nesc-im,ata.
I Mit cosmoonic si & istorie sacra9 Mit!i .i!
si istoric!l reliiilor /ro,lema mit!l!i e a,ordata de istoric!l reliiilor c! e.identa
a)re-ensi!ne. in )rirn!l rind )en5tr! fa)t!i ca intre,are stin@enitoare ii intim)ina din
ca)!l loc!l!iC ce se intelee )rin mitQ A)oi )entr! fa)t!i ca ras)!ns!rile date de)ind in
cea mai mare mas!ra de doc!mentele )e care sa.an5t!l ie selectea2a. De la /laton si
Fontenelle )ina la Sc-ellin si #!ltmann& filo2ofii si teoloii a! )ro)!s n!meroase
definitii ale mit!l!i. Toate acestea a! trasat!ra com!naC ele se intemeia2a )e cercetarea
mitoloiei recesti. Or& )entr! !n istorie al reliiilor aceasta n! este cea mai fericita
aleere. Este ade.arat ca in Grecia mit!i a ins)i5rat si cala!2it )oe2ia e)ica& traedia si
comediaC . dar& totodata& n! e mai )!tin ade.arat ca& tot in c!lt!ra reaca& mit!i a fost
s!)!s !nei indel!n5ate si )atr!n2atoare anali2e& din care a iesit Acest ca)itol este
o.ersi!ne re.a2!ta si com)letata a !n!i articol )!,licat )entr! )rima oara m Reliio!s
St!dies 2 G1'13EC 1315164. Articol!l din Reliio!s St!dies re)re2inta trad!cere !sor
modificata a !nei conferinte )!,lice )re2en5tate la Conres!l al Olll5lea al 8Societes de
/-iloso)-ie de Lan!e FranPaise9& Gene.a& 251 se)tem,rie& 1'11. De aici stil!l oral al
articol!l!i de fata.
116< MIRCEA E%ADE radical 8demiti2at9. Daca in toate lim,ile e!ro)ene .oca,!la
8mit9 inseamna .ficti!ne9& l!cr!l se datorea2a fa)t!l!i ca recii a! -otarit asa ac!m
do!a2eci si cinci de secole. Si ceea ce este si mai ra. )entr! istoria reliiilorC n!
c!noastem nici !n sin!r mit recesc in conte:t!i rit!al care5i era )ro)ri!. Din fericire&
n! acesta este ca2!l si )entr! reliiile )aleo5orientale si asiatice si& in s)ecial& )entr!
reliiile asa52is )rimiti.e. Asa c!m se stie& !n rmt .ia este intotdea!na leat de !n c!lt&
este ins)irat si @!stificat de !n com)orta5ment reliios. Desi!r. asta n! inseamna ca
mit!i recesc tre,!ie e:cl!s din anali2a fenomen!l!i mitic. Dar ar fl neintele)t sa
ince)ern in.estiatia noastra c! st!dierea doc!mentelor recesti si mai ales sa limitam
aceasta in.estiatie n!rnai la ele. Mitoloia care ii alimenta )e $omer& $eslod si )e
)oetii traici era de@a selectie si inter)retare a !nor materiale ar-aice care de.enisera
)artial inintelii,ile. /e sc!rt& sansa noastra de a inte5lee str!ct!ra Pndirii mitice consta
in a st!dia c!lt!rile in care mit!i este !n 8fa)t .i!9& si !nde el constit!ie insasi temelia
.ietii reliioase& altfel s)!s& acolo !nde mit!i& de)arte de a desemna ficti!ne& este
considerat a e:)rima ade.ar!l )rin e:celenta. Asa )rocedea2a& de mai ,ine de @!matate
de secol& antro)oloil& concentrind!5se as!)ra socie5tatilor 8)rimiti.e9. N! )!tem anali2a
aid contri5,!tiile l!i AndreM Lan& Fra2er& Le.+5#r!-l& MalinoMsUi& Leen-ardt sa! Le.i5
Stra!ss. %nele re2!ltate ale cercetarii etnoloicene .or retine mai tir2i! atentia. Sa
ada!am& insa& ca istoric!l reliiilor n! este satisfac!t interal de ti)!l de demers
etnoloic si nici de re2!ltatele enerale aleMit cosmoonic si 8lstorie sacra9 <11' acest!i
ti) de demers. Reactionind fata de !n com)aratism e:cesi.& ma@oritatea a! neli@at sa5si
com)lete2e cercetarile antro)oloice c! st!dierea ri!roasa a altor mitoloii& de )ilda
acelea din Orient!i A)ro)iat antic& in )rirn!l rind din Meso)otamia si Ei)t& acelea ale
indo5e!ro)enilor 5 in s)ecial randioasele& e:!,erantele mitoloii din India antica si
medie.ala 5 si. in s$rsit& acelea ale t!rco5monolilor. ti,etanilor& ale )o)oarelor din Asia
de S!d5Est. 7 limitare a in.estiatiei la mitoloiile 8)rimiti.e9 risca sa dea im)resia ca
e:ista sol!tie de continliitate intre indirea ar-aica si aceea a )o)oarelor 8istorice9. Ei
,ine& asemenea sol!tie de contin!itate n! e:ista. Mai m!lt decit atit& limitind
in.estiatia la societatile )rimiti.e& esti )ri.at de )osi,ilitatea de a a)recia rol!l mit!rilor
in reliii m!lt mai com)le:e& )re5c!m acelea din Orient!i A)ro)iat antic si din India. Sa
dam !n sin!r e:em)l!C este im)osi,il sa inteleem reliia si& in eneral& stil!l c!lt!rii
meso)otamiene daca inoram mit!i cosmoonic si mit!rile de oriine din En!ma Elis si
din E)o)eea l!i G-ilames. De flecare data& de An!l No!& e.enimentele fa,!loase
relatate in En!ma Elis era! react!ali2ate rit!alic> de flecare An No!& l!mea tre,!ia
recreata 5 si aceasta e:ienta de2.al!ie dimensi!ne )rof!nda a indirii meso)otamiene.
in )l!s& mit!i des)re oriinea om!l!i ne e:)lica& eel )!tin in )arte& .i2i!nea traica si
)esimism!l ce caracteri2ea2a c!lt!ra meso)otamianaC caci orn!l a fost modelat din l!t de
catre Mard!U& adica din carnea monstr!l!i )rimordial Tiamat si din sinele
ar-idemon!l!i Lin!. lar mit!i )reci2ea2a ca orn!l a fost fa!rit de Mard!U ca sa5i
-raneasca )e 2ei )rin m!nca (
127 < MIRCEA ELIADE sa. in fine& E)o)eea l!i G-ilames ne )re2inta de asemenea
.i2i!ne )esimista e:)licind!5ne de ce orn!l n! a do,indit si n! tre,!ie sa do,indeasca
nem!rirea. Acesta este moti.!l )entr! care istoricii reli5iilor )refera demers!l acelor
colei ai lor 5 !n Raffaelle /etta22oni sa! !n Gerard!s .an der Lee!M 5 sa! c-iar
demers!l an!mitor cercetatori din domeni!l antro)oloiei coni)arate. )rec!m
AdolfBensen sa! $. #a!lTiann. care se oc!)a de toate cateoriile de creatii mitoloice&
atit ale 8)rimiti.ilor9 cit si ale )o)oarelor de inalLa c!l Glira. Daca )oti sa n! tii
intoldea!na de acord c! re:!ltatele lor. es% eel )!lin si!r de fa)t!i ca doc!mentatia lor
este s!ficient de lara ca sa )erinita enerali2ari .ala,ile. Di.erentele re2!ltind dintro
doc!mentatie incom)leta n! sint sin!ra dificliltate in dialoiil dint re ,toric!l reliiiiol5
si coleii sai din alLe disci)line. Ceea f?e il se)ara )e el de antro)olo sa! de )siliolo.
de )lida. esle nal!ra li)!l!i de demers. Istoric!l relililor este )rea consLient de
ditereiPla LL=ioloica a doc!rnentelor saie )entr! a ie )!ne )e toate in acelasi )lan Atent
la dislinctii si la n!ante. el n! .a )!tea sa inore fa)t!i ca e:ista mari mit!ri si mil!ri de
mai inica ini)or5LantaC init!ri care doniina si caracteri2ea2a reliie si mit!ri sec!ndare&
re)etiti.e si )ara2i5tare. En!ma Elis. de )ilda& n! )oate fi )!sa )e acelasi )lan c!
mitoloia !n!i demon5femela& Lamast!C mit!i cosmoonic )oline2ian are c! tot!i alta
re!tate decit mit!i de oriine ai !nei )lante& )entr! ca I5a )recedat c! m!lt )e acesta din
!rma si i5a ser.it de model. Aceste diferente de .alori2are )ot sa n! se im)!na c!
necesitate Mit cosmoonic si 8lstorie sacra9 <121
antro)olo!l!i sa! )si-olo!l!i. De )ilda& !n sociolo interesat de istoria roman!l!i
france2 m secol!l ai OIO5lea sa! !n )si-olo interesat de imainatia literara )ot sa ii
disc!te )e #al2ac. E!ene S!e. Stend-al sa!? B!les Sandea!& nediferentiat& inorind arta
literara a fiecar!ia dintre ei. Dar )entr! !n critic literar. asemenea com,inare este de
neindit& deoarece ii r!inea2a )ro)riile )rinci)ii -ermene!tice. Cind& d!)a eneratie
sa! do!a& )oate si mai de.reme. .om a.ea istorici ai reliiilor )ro.eniti din sociel.atile
tri,ale a!straliene. africane sa! melane<iene. n! ma indoiese de ta)t!i f5a. intre alte
l!er!ri& .or re)rosa cereetatCBrilor oecidentali indifere!la fala de seara de .alori md!Pne
ale aci?stor socieiali. Sa ne imainam istorie a c!ltlirii reeesti in care $orner. )oPtii ti5
aici si /Il%ori ai5 lmr.ti snlE taPF.FWe. ii5i i.ini) .P C!rfoa dc OLSP a Eiii Aitt?liliddr dm
FA?c[ si roii!m!l l!i Tieiiodordisi Emess>E ar t?i lCilEoriGEs eOli!?linile. s!, )i5ett5:tiil f5a
.icesU5 o)Pn5 liiinirL?aPn &>iai ,ine a@lita sa5i inteleein i!>HZ lEinPF deslCii%i. Cn sa re.5
enim V! sli,ieet!i TP!sti5Li. riii GFrG5P.i .5B niiteiis sesi2a str!ctiira si f!nctia indirii
nlitiee inLr5o societate ai carei ternei este mit!i& daea n! l!am in considerare mitoloia in
intre!l ei si. in acelasi tim)& scara de .alori )e care aceasta mitoloie )roclama
im)licit sa! e:)licit. Or& in toate ca2!rile in care a.em acces la traditie inca .ie& si n! la
!na ac!lt!rata& !n l!cr! ne i2,este de la ince)!tC n! n!rnai ca mitoloia constit!ie& c!m
ar .eni& 8istorie sacra9 a tri,!5l!i& n! n!rnai ca ea e:)lica totalitatea real!l!l si H
@!stifica contradictiiBe& dar ea re.elea2a de
122 < MIRCEA ELIADE asemenea ierar-ie in s!ccesi!nea e.enimentelor fa,!loase )e
care ie relatea2a. In eneral& se )oate s)!ne ca orice mit relatea2a c!m a ince)!t ce.a sa
e:iste. l!mea& orn!l& s)ecie animala. insti5t!tie sociala si asa mai de)arte. Dar. din
sim)l!l fa)t ca facerea l!rnii )recede tot!i& cosmoonia se ,!c!ra de !n )restii! a)arte.
Asa c!m am incercat sa aratam alt!nde.al & mit!i cosmoonic ser.este dre)t model
t!t!ror mit!rilor de oriine. Crearea animalelor& a )lantelor sa! a om!l!i )res!)!ne
e:istenta !nei L!rni. Desi!r mit!i relatind creatia l!rnii n! sea5mana intotdea!na c! !n
mit cosmoonic stricto sens!. )rec!m mit!rile indiene sa! )oline2iene. sa! c! mit!i
relatat de En!ma Elis. Intr5o mare )arte din A!stralia& de )ilda& mit!i cosmoonic in sens
strict este nec!nosc!t. Dar e:ista intotdea!na !n mit central care descrie ince)!t!rile
l!rnii& altfel s)!s& ce s5a )etrec!t inainte ca l!mea sa de.ina ceea ce este a2i. Asadar&
e:ista intotdea!na istorie )rimordiala si aceasta istorie are !n ince)!tC !n mit
cosmoonic )ro)ri!52is& sa! !n mit )re2entind )rim!l stadi!& erminal& al l!rnii. Acest
ince)!t este intotdea!na )re2ent im)licit in seria de mit!ri care )o.esteste e.enimentele
fa,!loase ce a! a.!t loc d!)a crearea sa! .enirea intr! e:istenta a !ni.ers!l!i& in mit!rile
des)re oriinea )lantelor& a animalelor si a om!l!i& in cele des)re oriinea casatoriei&
Pamiliei si a mortii etc. L!ate im)re!na aceste 1 A se .edea in s)ecial T-e M+t- of t-e
Eternal Ret!rn Gtiad. din france2a de Rillard R. TrasUE& GNeM TorU and London 1'I(E&
ed. fr. Le M+t-e de 1?Etemel Reto!r G/aris& 1'('EC M+t- and Realit+ GNeM TorU and
London& 1'14E> ed. fr. As)ects d! M+t-e G/aris& 1'14E. Mit cosmoonic si 8istorie
sacra9 < 124 mit!ri de oriine constit!ie istorie coerenta. Ele re.elea2a c!m s5a
constit!it si s5a de2.oltat cos5mos!l& c!m a de.enit orn!l flinta m!ritoare& diferentiata
se:!al& si o,liata sa m!nceasca )en5tr! a traiC ele re.elea2a deasemeni ce a! fac!t
flintele s!)ranat!rale si stramosii mitici& a)oi c!m si de ce a! )arasit )amint!i si a!
dis)ar!t /!tem s)!ne de asemeni ca orice mitoloie care ne este accesi,ila intr5o forma
,ine conser.ata contine n! n!rnai !n ince)!t& dar si !n sfirsit& determinat de !ltimele
manifestari ale f!ntelor s!)ranat!rale& ale eroilor c!lt!rali& ale stramosilor. Or& aceasta
istorie sacra& )rimordiala& consti5t!ita de totalitatea mit!rilor semnificati.e& este
f!ndamentala )entr! ca ea e:)lica& si in acelasi tim) @!stifica& e:istenta l!rnii& a om!l!i si
a societatil. Acesta este moti.!l )entr! care mit!i este considerat& in acelasi tim)&
istorie ade.arata& care relatea2a c!m a! .enit l!cr!rile )e l!me& constit!ind !n model
e:em)lar )entr! ele& si totodata @!stiflcare a acti.itatilor !mane. Orn!l se intelee )e
sine asa c!m este 5 m!ritor si se:!at 5 si c!m a a@!ns sa fle asa& caci mit!i )o.esteste c!m
si5a! fac!t a)aritia moartea si se:!l. Se ana@ea2a intr5!n an!mit ti) de . .inatoare sa! de
aric!lt!ra )entr! ca mit!rile arata c!m i5a! in.atat eroii c!lt!rali )e stramosi toate
aceste te-nici. Am insistat as!)ra acestet f!nctii )aradimatice a mit!l!i in l!crarile mele
anterioare si& )rin !rmare& n! este ne.oie sa mai re.in as!)ra )ro,lemel. As dori& tot!si&
sa am)lific si sa com)lete2 ceea ce am s)!s& c! menti!ne s)eciala as!)ra a ceea ce am
n!mit istorie sacra )astrata in marile
12( < MIRCEA ELIADE mit!ri. Este insa mai !sor sa s)!i decit sa faci. /rima
dific!ltate c! care te confr!nti este !na de ti) material. /entr! a anali2a si a inter5)reta
c!m tre,!ie mitoloie sa! tema mito5loica tre,!ie sa iei in considerare toate doc!5
mentele dis)oni,ile& dar acest l!cr! n! se )oate face intr5o )releere sa! intr5o sc!rta
monorafie. Cla!de Le.i5Stra!ss a dedicat mai m!lt de 477 de )aini anali2ei !n!i r!)
de mit!ri s!d5ame5ricane. si a tre,!it sa lase deo)arte mitoloiile f!eienilor si ale altor
)o)oare in.ecinate& ca sa se concentre2e in s)ecial as!)ra mit!rilor de ori5ine ale
ama2onienilor. Tre,!ie deci& si e!. sa rna limite2 la !n!i sa! do!a e:em)le caracteristice.
Aoi e:amina in s)ecial acele elemente care )ar esentiale in mit!rile a,orienilor. C-iar si
ase5menea )re2entari s!mare ar )!tea a)area ca )rea e:tinse& dar& intr!cit a.em de a face
c! mitoloii dest!i de nefamiliare& n! ma )ot m!lt!mi doar c! sim)le al!2ii la ele& asa
c!m a fost ca2!l c! En!ma Elis& ori c! mit!rile recesti& si c-iar indi5ene. /e de alta
)arte& orice e:ee2a se intemeia2a filoloie. Ar fi irele.ant sa )ro)!n inter5
)retare a mit!rilor )e care ie am in .edere fara sa )re.ad macar !n minim!m de
doc!mentatie. Sens!l si f!nctia mit!l!i cosmoonic /rirn!l me! e:em)l! .a fi din
mitoloia )o)!latiei nad@! da+aU din #orneo. L5am ales )entr! ca dis)!nern de
carte.)e acest s!,iect& carte care merita sa de.ina clasicaC Die Gottesidee der Nad@!
Da+aU in S!d5#omeo GLeiden& 1'(1E de Mit cosmoonic si 8lstorie sacra9 < 12I $ans
Sc-arer.P A!tor!l& care din nefericire a m!rit )remat!r& a st!diat aceasta )o)!latie .reme
de mai m!lti ani. Doc!mentele mitoloice )e care le5a c!les& daca s5ar ti)ari .reodata& ar
aco)eri !n s)ati! de do!as)re2ece mii de )aini. $ans Sc-arer& )e lina fa)t!i ca
sta)inea ,ine lim,a tri,!ri%Er in c-esti!ne si ie c!noastea temeinic o,icei!rile& inteleea
)rof!nd str!ct!ra mitoloiei acestora si rol!l ei m .iata )o)!latiei da+aU. Ca si )entr!
m!lte alte )o)!latii ar-aice& mit!i cosmoonic da+aU re.elea2a creatia dramatica a l!rnii
si a om!l!i si& in acelasi tim). )rinci)iile care !.ernea2a )roces!l cosmic si e:istenta
!mana. Cartea l!i Sc-arer tre,!ie citita )entr! a se reali2a in ce mas!ra tot!i are coerenta
in .iata !nei )o)!latii ar-aice si c!m se s!cced si se artic!lea2a mit!rile intr5o istorie
sacra& rec!)erata )er)et!! atit in .iata com!5nitatii cit si in e:istenta fiecar!i indi.id.
/rin mit!i cosmoonic si !rmarile sale& da+aU5!l desco)era tre)tat str!ct!rile realitatii si
ale )ro5)ri!l!i sa! mod de a fi. Ceea ce s5a intim)lat la ince)!t!ri da seama deo)otri.a
atit de )erfec5ti!nea oriinara. cit si de destin!l fiecar!i indi.id. La ince)!t. )o.esteste
mit!i& totalitatea cos5mica se afia& nedi.i2ata& in !ra sar)el!i a)elor. Mai a)oi a! rasarit
doi m!nti si din i2,it!rile lor re)etate a ince)!t sa a)ara tre)tat realitatea cosmicaC norii.
deal!rile& soarele si l!na si asa mai de)arte. M!ntii sint tron!rile celor do!a di.initati
)rimordiale. sint c-iar di.initatile insesi. Ele n! isi desco)era forma !mana decit la finele
P Cartea a fost de c!riiid trad!sa in enie2a de Rodne+ Need-am& Na@! Reliion. T-e
Conce)tion oB? God. amon a. So!t- #orneo /eo)le G$aa& 1'14E.
121 < MIRCEA E%ADE )rim!l!i act al creatlei. S!, as)ect!i lor antro5)omorflc& cele
do!a di.initati s!)reme& Ma-atala si sotia sa /!tir& contin!a o)era cosmoonica si
fa!resc L!mea de deas!)ra si L!mea de dedes!,t. Dar mai li)seste l!mea intermediara si
orn!l care s5o loc!iasca. A treia fa2a a creatiei este d!sa la ca)at de do!a )asari5rinocer&
,ar,at si femela& identice c! di.initatile s!)reme. Ma-atala ridica ar,orele .ietii in
8.Centr!9& cele do!a )asari5rinocer 2,oara s)re el si& in cele din !rma& se intilnesc in
crenile acest!ia si ince) sa se ,ata c! f!rie in tim) ce ,!cati din ar,orele .ietii 2,oara in
toate )artile. Din )artile nod!roase ale co)ac!l!i si din m!sc-i!l moale care cade din
cioc!l )asarii5fe5mela& !n tinar si fecioara ca)ata forma. Ei sint stramosii )o)!latiei
da+aU. Ar,orele .ietii este in cele din !rma nimicit& iar cele do!a )asari sfir5sesc )i5in a
se ornori !na )e alta. /e sc!rt& in tim)!l creatiei& di.initatile se manifesta s!, trei forme
diferiteC cosmica Gcei doi m!ntiE& antro)omorfa GMa-atala si /!tirE& terio5morfa Gcele
do!a )asari5rinocerE. Dar aceste manifestari )olare n! re)re2inta decit !n sin!r as)ect al
di.initatii. N! mai )!tin im)ortante sint manifestarile ei ca tota%tateC sar)ele )rimordial
al a)elor& de )ilda& sa! ar,orele .ietii. Aceasta tota5litate& )e care Sc-arer n!meste
totalitate di.ina<am,i.alenta& constit!ie )rinci)i!l f!ndamental al .ietii reliioase a
da+aU5!l!i& si el este )roclamat mere! si mere! in nen!marate con5te:te. Se )oate s)!ne
ca& )entr! da+aU& orice forma di.ina isi contine in eala mas!ra o)!s!lC Ma-atala este
identic c! sotia sa si .ice.ersa& sar)ele de este in eala mas!ra )asarea& si .ice.ersa.
Mit cosmoonic si 8 istone sacra9 <123 Mit!i
cosmoonic ne a@!ta sa inteleem .iata reliioasa a )o)!latiei da+aU5!l!i& c!lt!ra si
orani2area ei sociala. L!mea este re2!ltat!i !nei l!)te intre do!a )rinci)ii )olare& l!)ta
in care ar,orele .ietii 5 i.e. )ro)ria lor intr!)are 5 este nimicit. 8Dar din nimicire si din
moarte rasare Cosmos!l si a)are no!a .iata. Aceasta no!a creatie isi trae oriinea din
moartea di.initatii totale9.4 in cele mai im)ortante ceremonii reliioase im)licind rit!ri
de trecere 5 nastere& initiere& casatorie& moarte 5 acest conflict creator este mere! reiterat.
De fa)t& tot ceea ce este semnifi5cati. in oc-ii !n!i da+aU este imitare a mode5lelor
e:em)lare si re)etitie a e.enimentelor )o.es5tite de mit!i cosmoonic. Sat!i si casa
re)re2inta !ni.ers!l si sint socotite a se? afia in Centr!l L!rnii. Casa e:em)lara este
Imao m!ndiC ea este cladita in s)inarea sar)el!i de & aco)e5ris!l ei )o.imit
sim,oli2ea2a m!ntele )rimordial care este. in acelasi tim)& tron!l l!i Ma-atala. iar
!m,rela mare sim,oli2ea2a ar,orele .ietii in ale car!i ram!ri se )ot 2ari do!a )asari. In
ceremonia de casatorie& de )ilda& c!)l!l se intoarce in tim)!l mitic )rimordial. Aceasta
intoarcere este sim,oli2ata de re)lica a ar,ore5l!i .ietii )e care cei doi miri atin c!
mina. L!i Sc-arer i s5a s)!s ca a te atine de ar,orele .ietii inseamna a fl !na c! el.
8Casatoria 5 scrie Sc-arer 5 este reiterare a cosmooniei si re)etitie a nasterii )rirnei
)erec-i de oarneni din Ar,orele Aietii9.( Nasterea este si ea ra)ortata la P$ans Sc-arer&
Nad@! Reliion& ). 4(. I,id.& ). 6I.
126 < MIRCEA E%ADE tim)!l oriinal5. Camera in care se naste co)il!l este )lasata
sim,olic in mi@ioc!l a)elor )rimor5diale. Tot astfel& camera in care sint inc-ise tinerele
fete in tim)!l ceremoniilor de initiere este inc-i)!ita a se afia in ocean!l )rimar. Tinara
co,oara in L!mea de dedes!,t si d!)a !n tim) se transforma in sar)e de . Ea re.ine
)e )amint ca )ersoana c! tot!i no!a si ince)e no!a .iata& atit )e )lan social cit si )e
)lan reliios.P Moartea este si ea conce)!ta ca trecere s)re .iata no!a& mai ,oata si
mai ade.arata. /ersoana decedata se intoarce in tim)!l )rimordial& si calatoria sa mistica
este aratata de forma sicri!5l!i si de mod!l in care acesta este decorat. Sicri!l are forma
de ,arca& ale carei lat!ri sint )ictate c! imainile sar)el!i de & ar,orel!i .ietii& m!n5
tilor )rimordiali. adica sim,ol!rile.totalitatii cos5mice<di.ine. Altfel s)!s& decedat!i se
intoarce in totalitatea di.ina oriinara. C! fiecare cri2a decisi.a si c! flecare rite de P
)assae& orn!l reface drama l!rnii a, initio. O)eratia are loc in doi tim)iC G1E intoarcerea
la totalitatea )rimordiala& si G2E re)etarea cosmoo5niei& adica s)arerea !nitatii
)rimiti.e. Aceeasi o)eratic are loc in tim)!l ceremoniei colecti.e de An!l No!. Sc-arer
s!,linia2a ca sfirsit!i an!l!i re)re2inta sfirsit!i !nei ere si al !nei l!miPC ceremoniile
indica in mod clar ca are loc intoar5cere la !n tim) )recosmic& tim)!l totalitatii sacre
sim,oli2at de sar)ele de si de ar,orele .ietii. intr5ade.ar& in tim)!l acestei )erioade&
)rin e:ce59 I,id.. ). 63 P i,id& )). '( s. !rm. 1 Mit cosmoonic si 8lstorie sacra9 <
12' lenta sacra& n!mita -elot n+elo& 8tim)!l dintre ani9& re)lica a ar,orel!i .ietii este
ridicata in sat si intreaa )o)!latie se intoarce la tim)!l )rimordial Gi.e. )recosmoonicE.
Ca !nriare& re!lile si interdictii?le sint s!s)endate& caci l!mea a incetat sa e:iste si.
aste)tind no!a creatie. com!nitatea traieste in di.initatea )rimordiala. totala.
Caracter!l oriastic al inter.al!l!i dintre ani n! tre,!ie sa asc!nda )entr! noi sacralitatea
acest!ia. D!)a c!m arata Sc-arer. n! este .or,a 8de de2ordine. ci de alta ordine.9P In
acest inter.al sacr! se re.ine la !nitate si totalitate cosmica. di.ina. sociala si se:!ala.
Oria are loc iii acord c! comandamentele di.ine si )artici5)antii i5easesc in ei insisi
totalitatea di.ina. D!)a c!m se stie& in m!lte alte reliii. atit )rimiti.e cit si istorice. oria
)eriodica este considerata dre)t mi@ioc!l )rin e:celenta de atinere a totalitatii )erfecte.
Si aceasta totalitate .a fi )!nct!i de )or5nire al !nei noi creatii 5 atit )entr! )o)!latia
da+aU cit Pi )entr! meso)otamieni. /rimordialitate si totalitate C-iar si acest re2!mat
im)erfect al !n!i .ast material doc!mentar ne a@!ta sa sesi2am rol!l considera,il )e care
mit!i cosmoonic il @oaca intr5o societate ar-aica. Mit!i re.elea2a indirea reliioasa a
da+aU5!l!i in toata )rof!n2imea si com)le:itatea ei. Asa c!m am .a2!t& .iata indi.i5
d!ala si colecti.a are str!ct!ra cosmoloicaC 9 I,id& ). '3. 1
147 < MIRCEA ELIADE orice .iata constit!ie !n cicl!& al car!i model este crearea&
distr!erea si re5crearea .esnica a l!rnii. 7 atare conce)tie n! este caracteristica n!rnai
)o)!latiei da+aU sa! n!rnai )o)!latiilor a.ind acelasi ti) de c!lt!ra. Altfel s)!s& mit!i
da+aU ne re.elea2a !n sens care transcende ranitele sale etnorafice. Or. ceea ce ne
fra)ea2a cind st!diern aceasta mitoloie este marea im)ortanta acordata totalitatii
)rimordiale. S5ar )!tea a)roa)e s)!ne ca da+aU5!l este o,sedat de do!a as)ecte ale
sacr!l!iC )rilTlordicllitcltea si totalitatca. Acest fa)t n! im)lica nicidec!m ca el ar
dimin!a inseni5natatea creatiei. N! nimic din )esimism!l Indian sa! nostic in
conce)tia da+aU5!l!i c! )ri.ire la Cosmos si Aiata. L!rnea )entr! !n da+aU este ,!na si
semnificati.a )entr! ca este sacra& )entr! ca a rasarit din ar,orele .ietii. adica din
totalitatea di.ina. Daca l!mea tre,!ie sa fie a,olita si re5creata )eriodic& aceasta n! se
dato5rea2a fa)t!l!i ca )rima creatie este es!ata& ci fa)t!l!i ca n!rnai acel )rim stadi! care
)recede creatia se ,!c!ra de )lenit!dine si ,eatit!dine de neasit in l!mea creata. /e de
alta )arte. mit!i s!,linia2a necesitatea creatiei& adica a s)arerii !nitatii )rimordiale.
/erfectia oriinara este rein5terata )eriodic& dar aceasta )erfectie este tran2i5torie
intotdea!na. Mit!i da+aU )roclama ca act!i creatiei 5 c! tot ceea ce a determinat elC
e:istenta !mana. societatea. c!lt!ra 5 n! )oate fl a,olit definiti.. Altfel s)!s& a a.!t loc
8istorie sacra9& si aceasta istorie tre,!ie )er)et!ata )rin re)etare )eriodica. Este im)osi,il
sa in-eti realitatea in modalitatea ei erminala& asa c!m era la ince)!t& to)ita in !nitatea
di.ina )rimordiala. Mit cosmoonic si [ istorie sacra9 <141
Semnificati.a este& asadar& aceasta .aloare e:ce)tionala conferita 8istoriei sacre9& ternei
si model al oricarei istorii !mane. 7 asemenea .alori2are rec!noastem in m!lte alte
mitoloii )rimiti.e& dar ea de.ine deose,it de im)ortanta in mitoloiile din Orient!i
A)ro)iat antic si din Asia. Daca e:aminam mitoloie in ansam,l!l ei& aflam fel!l c!m
isi e.al!ea2a !n )o)or an!me )ro)ria sa istorie sacra. Fiecare mitoloie )re2inta serie
s!ccesi.a si coerenta de e.enimente )rimordiale& dar di.erse )o)oare isi e.al!ea2a in
mod diferit aceste intim)lari fa,!loase& s!,liniind im)ortanta !nora. im)inind in )lan
sec!nd& sa! !itind& c! desa.irsire& altele. Daca e:aminam conte:t!i a ceea ce s5ar )!tea
n!mi inde)artarea "e!l!i care a creat !ni.ers!l si transformarea sa tre)tata intr5!n de!s
otios!s. o,ser.arn !n )roces asemanator& im)licind aleere si @!de5cata analoaeC
dintr5o serie de e.enimente crea5toare )rimordiale& sint s!,limate n!rnai !nele& in s)ecial
acelea care a! mai m!lta im)ortanta )entr! .iata om!l!i. Altfel s)!s& oarnenii isi ad!c
mere! aminte si e:alta seria de e.enimente care constit!ie istoria sacra& in tim) ce stadi!l
anterior& tot ce a e:istat inaintea istoriei sacre 5 intii de toate )re2enta maiest!oasa si
solitara a "e!l!i care a creat L!mea 5 se estom)ea2a. Daca ei isi mai ad!c aminte de
Marele "e!& tot ce )ot s)!ne des)re el este fa)t!i ca a creat l!mea si & si asta e tot.
Acest "e! S!)rem )are sa5si fi e)!i2at rol!l data c! sfirsit!i creatiei. El n! mai @oaca
a)roa)e nici !n rol in c!lt& mit!rile l!i sint )!tine si mai dera,a ,anale& iar& cind n! este
!itat c! desa.irsire& este in.ocat n!rnai in ca2!ri
142 < MIRCEA E%ADE de mare )rime@die& d!)a ce a@!tor!l altor flinte di.ine s5a
do.edit ineficace. 8Tatal s!)rem9 si stramosii mitici Aceasta lectie a mit!rilor )rimiti.e
este re.ela5toareC ea ne arata ca orn!l. indre)tind!5si tot mai m!lt atentia s)re 2eii .ietii
si ai fec!nditatii& a de.enit tot mai 8intr!)at9. Si ne mai s!erea2a ideea ca orn!l
tim)!ri! isi as!ma de )e ac!m 8istorie9& careia ii de.ine si centr! si .ictima&
deo)otri.a. Ceea ce Ii s5a intim)lat stramosilor sai mitici este& )entr! el& mai im)ortant
decit ceea ce s5a intim)lat inainte de asta. S5ar )!teail!stra acest )roces )rin nen!marate
e:em)le> am discir5tat !n n!mar de astfel de mit!ri in l!crari ante? rioare.P Dar as .rea sa
disc!t ac!m traditiile mitice ale !nei )o)!latii care& de mai ,ine de @!matate de secol&
s5a ,!c!rat de atentie con5sidera,ila )rintre antro)oloi& socioloi si )si-o5loi& an!me
tri,!rile aranda din A!stralia cen5trala. Ma.oi folosi e:cl!si. de materialele c!lese de
T.G.$. Stre-ioMP & fi!l cele,r!l!i misionar Carl Stre-ioM& ale car!i l!crari a! s!scitat
atitea contro.erse )e .remea l!i D!rU-eim. Cred ca am ales cea mai asc!ltata a!toritate
in .iata& caci P Ae2i in s)ecial M+t- and Realit+& )). '2 s. !rm. P in )rirn!l rmd& Aranda
Traditions GMel,o!rne& 1'(3E si articol!l sa! recent 8/ersonal Monototemism in a
/ol+to5temic Comm!nit+9 in Festsc-rift B!r Ad. E. Bensen GM!n5c-en& 1'1(E& )). 3245
3I(C cf. de asemeni& 8La emellite de l?ame -!maine9 in La To!r Saint5BacY!es G/aris.
1'I3E& nr. 11512& )). 1(524. Ae2i si Mircea Eliade& .A!stralian ReliionC An Introd!ction.
/art 119& $istor+ of Reliions& 1 G1'13EC 276524I& in s)ecial )). 27' s. !rm. Mit
cosmoonic si 8istorie sacra9 < 144 lim,a aranda a fost )rima lim,a .or,ita de T.G.$.
SPre-ioM& care a st!diat tri,!rile in ca!2a tim) de )este trei2eci de ani. /otri.it )o)!latiei
aranda& cer!l si )amint!i a! e:istat dintotdea!na si a! fost dintotdea!na loc!5ite de fiinte
s!)ranat!rale. in cer& e:ista !n )er5sona@ c! )icioare de str!t em!& a.ind sotie si co)ii c!
)icioare de em!C este Tatal S!)rem GUnarit@aE& n!mit si Tinerete Aesnica GaltEira ndit@a.E.
Aceste fiinte s!)ranat!rale ti5aiesc intr5o tara .esnic .erde. )lina de fnicte si flori.
stra,at!ta de Calea La)tel!i. Toti se ,!c!ra de tinerete .esnica. Marele Tata $ind la fel
de tinar ca si co)iii saiC toti sint nem!ritori& asemeni stelelor& caci moartea n5a a@!ns )ina
la ei. Stre-ioM considera ca ar. fi c! ne)!tinta sa5I consideram )e Marele Tata c! )icioare
de str!t em! fiinta s!)ranat!rala com)ara,ila c! an!miti 2ei ai cer!l!i din A!stralia de
s!d5est. intr5ade5.ar& acesta n5a creat si nici n5a dat forma )amin5t!l!i& n5a fa!rit )lantele&
nici animalele& nici )e om& nici )e stramosii totemici& nici n! a ins)irat sa! controlat
acti.itatile acestor stramosi. Marele Tata si ceilalti loc!itori ai cer!l!i n! s5a! inte5resat
niciodata de ceea ce s5a )etrec!t )e )amint. Ra!facatorii n5a! de ce sa se teama de
Marele Tata ceresc& ci doar de minia stramosilor totemici si de )edea)sa a!toritatilor
tri,ale. /entr! ca& asa c!m .om .edea indata& toate actele creatoare si semnificati.e a!
fost infa)t!ite de stramosii totemici nasc!ti din )amint. /e sc!rt. a.em aici de5a face c!
drastica transformare a !nei flinte celeste intr5!n de!s otios!s. /as!l !rmator ar )!tea fi
caderea sa in !itare de)lina. Aceasta s5a intim)lat& )ro,a,il& la .est de teritori!l tri,!rilor
14( < MIRCEA E%ADE aranda& !nde Stre-ioM n5a )!t!t asi credinte asemanatoare in
flinte ale cer!l!i. Si tot!si& e:ista cite.a trasat!ri caracteristice care )ermit )lasarea
acest!i Mare Tata Aesnic Tinar in cateoria fiintelor s!)reme& inainte de toate sint
nem!rirea sa& tineretea sa si e:istenta sa ,eatificaC mai a)oi anterioritatea sa ontoloica
fata de eroii totemici> intr5ade.ar el se afla de foarte m!lta .reme in cer& c! m!lt inainte
ca stramosii totemici sa fi rasarit din )amint. In fine& im)ortanta reliioasa a cer!l!i este
re)etat )ro5clamataC de )ilda& in mit!rile an!mitor eroi care a! c!cerit nem!rirea !rcind
la cerC sa! in traditiile mitice des)re ar,orii sa! scarile care leaa cer!l de )amint si& in
s)ecial& in credintele aranda& lar ras)indite& )otri.it carora moartea a a)ar!t )entr! ca a
fost ,r!tal intrer!)ta com!5nicarea dintre cer si )amint. Stre-ioM aminteste traditiile
)ri.ind scara care !neste )amint!i c! cer!l si descrie loc!rile !nde& )otri.it leendelor.
crestea! ar,ori iantici in care& !rcind!5se& an!miti stramosi mitici a! re!sit sa a@!na in
cer. Credinte asemanatoare se asesc in m!lte alte traditii ar-aice& in s)ecial in mit!rile
care )o.estesc ca d!)a intrer!)erea com!nicatiei dintre cer si )amint& 2eii s5a! retras in
eel mai de s!s si inde)artat cer si a! de.enit& mai m!lt sa! mai )!tin& dii otiosL De at!nci
incoace& n!mai cite.a )ersoane )ri.ileiate 5 eroi& samani& .ra@i5tori5.indecatori 5 a! mai
fost in stare sa !rce la cer. N! stim in ce mas!ra !n mit asemanator e:ista la tri,!rile
aranda. Dar fa)t este ca& in )ofida indiferentei reci)roce dintre aranda si flin5tele celeste&
)restii!l reliios al cer!l!i contin!a sa s!)ra.iet!iasca si o,sesia nem!ririi cistiate
Mitcosmoonicsi8istoriesacra9<14I F )rintr5o
!rcare la cer ,int!ie inca memoria tri,!5l!i. Esti tentat sa descifre2i in aceste framente
mitice an!mita nostalic d!)a sit!atie )ri5mordiala iremedia,il )ierd!ta. In orice
ca2& re)re2entarea acel!i )rirnordi!m al Marel!i Tata ceresc n! mai are semnificatie
imediata )entr! aranda. Dim)otri.a. )o)!latiile aranda )ar sa fie interesate n!mai de
ceea ces5a intim)lat& la !n moment dat. )e )amint. Aseme5nea intim)lari sint e:trem de
semnificati.eC in sens!l terminoloiei noastre. ele a! .aloare reliioasa. intr5ade.ar&
e.enimentele care a! a.!t loc in tim)!rile mitice. in 8Tim)!l Ais!l!i9& sint reliioase in
sens!l ca ele constit!ie istorie )aradimatica )e care orn!l ar tre,!i sa !rme2e si sa
reitere2e )entr! a )!tea asi!ra )erma5nenta l!mii. a .ietii si a societatii. In tilii) G5e
Marele?Tata si familia sa d!cea! in cer e:istenta )aradisiaca si li)sita de res)on5
sa,ilitati. la s!)rafata )amint!l!i e:ista! inca din .remi imemoriale mase amorfe. semi5
ern5,rionare. de )r!nci n!mai )e@!matate de2.oltati. Ei n! )ot a@!ne indi.i2i desa.irsiti.
,ar,ati si temei. dar nici n! im,atrinesc si nicin! )ot m!ri& caci nici moartea. nici .iata
n! e:ista! inca )e )amint. Aiata n! e:ista in c-i) de)lin decit s!, )amint in forma a mii
de fiinte s!)ranat!rale adormite& increate si ele Gsint n!mite& de altfel& ..nasc!te din
)ro)ria lor nem!rire9& alt+!5ana nam5,aUalaE. In cele din !rma aceste fa)t!ri increate s5
a! tre2it din somn!l lor si a! na)adit la s!)ra5iata )amint!l!i. Loc!rile )rin care a!
a)ar!t a! ramas im)renate de )!tere si .iata. %na din . aceste fa)t!ri s!)ranat!rale este
soarele de )e cer& si in moment!t in care acesta a rasarit din sol& intre )amint!i s5a
!m)l!t de l!mina.
141 < MIRCEA ELIADE Aceste flinte c-toniene a.ea! forme di.erseC !nele a! rasarit in
forme animale& altele ca ,ar5,ati si fernei. Toate insa a.ea! ce.a corn!nC te5riornorfele se
com)orta! si indea! ca si oarnenii& antro)ormofele se )!tea! sc-im,a d!)a .oie in once
s)ecie animala. Aceste fa)t!ri ale )amint!5l!i& desemnate de o,icei )rin termenii de
8stra5mosi toternici9& a! ince)!t sa rataceasca incoace si incolo la s!)rafata )arnint!l!i.
modificind5o& dind A!straliei centrale relief!l de a2i. Atare l!5crari constit!ie& la dre)t
.or,ind. cosmoonieC stramosii n! a! creat )amint!i. ci a! dat forma !nei materia
)rima )ree:istente. lar antro)oonia re)eta cosmoonia. %nii dintre stramosii toternici
si5a! as!mat rol!l de eroi c!lt!raliC ei a! taiat in ,!cati masa serni5em,rionara& dind a)oi
forma fiecar!i co)il. des)icind )ielitele care ie !nea! deetele de la miini si de la
)icioare si dind!5le a!ri )entr! !rec-i. oc-i si )entr! !ra. Alti eroi c!lt!rali i5a! in.atat
)e oarneni c!m sa5si fa!5reasca !nelte& sa faca foc!l si sa5si ateasea min5carea& si le5a!
re.elat instit!tiile reliioase si sociale. Ca !rmare a acestor l!crari& o,oseala enorma i5
a co)lesit )e stramosi& ei s5a! af!ndat in )amint si a! de.enit )ietre& co)aci sa! o,iecte
rit!ale Gt@ar!naE. Loc!rile !nde si5a! asit odi-na& ca si acelea !nde s5a! nasc!t& sint
socotite )!ternice loc!ri sacre si se n!mesc la fel& )mara. U!tata. Dar dis)aritia
stramosilor& dis)aritie care a )!s ca)at .irstei )rimordiale& n! este finala. Desi c!f!ndati
iarasi in somn!l lor initial s!, )amint& stramosii .e-ea2a )!rtarea oarnenilorC in )l!s.
stramosii se reintr!)ea2a mere!C asa c!m a aratat Stre-ioMP & s!flet!i nem!ritor al
fiecarei ?S Cf. 8/ersonal Monototemism in a /ol+totemic Comm!nit+9& ). 347. Mit
cosmoonie si 8istorie sacra 9<143 )ersoane !mane re)re2inta )articica din .lata
stramos!l!i. Aremea fa,!loasa cind stramosii stra,atea! )amint!i este )entr! loc!itor!l
aranda e)oca )aradisiaca. El n! n!rnai ca5si imainea2a )amint!i )roas)at fa!rit ca )e
!n )aradis. in care .ina5t!l se lasa )rins c! !s!rinta si in care si fr!ctele a,!nda& dar.
in .remea aceea& stramosii era! li,eri de nen!maratele in-i,itii si fr!strari care
incat!sea2a inel!cta,il toate fa)t!rile ome5nesti ce traiesc in com!nitati orani2ate.P
Acest )aradis )rimordial o,sedea2a inca imainatia tri5,!rilor aranda. intr5!n an!me
sens& sc!rtele )eri5oade de orie rit!ala. cind toate interdictiile sint s!s)endate& se )ot
inter)reta ca intoarceri f!l!5rante la li,ertatea si ,eatit!dinea stramosilor. Aceasta
)rimordialitate )aradisiaca si terestra 5constit!ind atit istorie cit si )ro)ede!tica 5este
cea care il interesea2a )e aranda. in acel tim) mitic& orn!l a de.enit ceea ce este asta2i.
n! n!rnai )entr! ca a fost fa!rit si instr!it de stramosi. ci si& mai ales& )entr! ca tre,!ie sa
re)ete tot ce a! fac!t acestia in illo tern)ore. Mit!rile re.elea2a aceasta istorie sacra si
crea5toare. in )l!s& in c!rs!l initierii sale& fiecare tinar aranda alla n! n!rnai ce s5a
intim)lat in )rin5ci)io& dar afla& in cele din !rma& si ca el era acolo de fata& ca )artici)a
intr!cit.a la acele mari intim)lari. Initierea ind!ce ade.arata anamnesis. La finele
ceremoniei de initiere& no.icele afia ca ero!l mit!l!i )e care tocrnai I5a a!2it este el
ins!si. 1 se arata a)oi !n o,iect sacr! si ,ine )a2it& !n t@!r!na si i se s)!neC Acesta este
cor59 <,id.& ). 32' Cf.de asemeni Aranda Traditions& )). 41 s. !rm.& des)re 8Airsta de
A!r9 a stramosilor totemici.
146 < MIRCEA ELIADE F9FFF )!l ta!Z 5 caci acest o,iect rit!al re)re2inta tr!5)!l !n!i
stramos. Aceasta re.elare dramatica a identitatii dintre stramos!l etem si indi.id!l in care
el s5a reintr!)at )oate fi com)arata c! tat t.am asi din %)anisade. N! este .or,a in acest
ca: de credinta care constit!ie !n a)ana@ e:cl!5si. aranda. in A!stralia de nord5est. de
)ilda& cind !n mern,r! al tri,!l!i !nam,al )leaca sa )icte2e din no! i?rnainea !n!i
Mond@ina )e )ere5tele stincii sacre GMond@ina inseamna stramos!l toternic al ,astinas!l!i
din A!stralia centralaE. el s)!neC 8Ma d!e sa rna in.iore2 si sa rna intarescC ma 2!ra.esc
iarasi ca sa re.ina )loaia9.?P La inel!cta,ilitatea mortii. ca re2!ltat al intre5r!)erii ,r!tale
a com!nicarii dintre cer si )amint. )rimiti.lil aranda a ras)!ns c! teorie a trans5
miratiei& ratie careia strarnosii 5 altfel s)!s aranda ins!si 5 se intorc niere! la .iata.
/!tem distine& deci. do!a fel!ri de )rirnordialitate. carora ie cores)!nd do!a ti)!ri de
nostalicC G1E acel )rimordi!rn re)re2entat de Marele Tata cerese si de nern!rirea eelesta
inaccesi,ila tiintelor !mane o,isn!iteC G2E e)oca la,!loasa a stramosilor& cind a a)ar!t
.iata in eneral si .iata omeneasca in )artic!lar. Mem,rii tri,!l!i aranda traiese c!
nostalia si dor!l )aradis!l!i )amintesc re)re2entat de eel de5al doilea )rimordi!m. Do!a
ti)!ri de )rimordialitate %n asemenea )roces este c!nosc!t si in alte reliii& c-iar si in
cele mai com)le:e. Ne )!tem 12 Ae2i Eliade& A!stralian ReliionsC An introd!ction. /art
119& ). 223. 1 Mit cosmoonic si 8lstorie sacra9 < 14' referi&
de )ilda& la )rimordialitatea l!i Tiamat si la trecerea la e)oca )rimordiala a creatiei
re)re52entata de .ictoria l!i Mard!UC cosmoonia& antro5)oonia si intemeierea !nei noi
ierar-ii di.ine. Sa! am )!tea face com)aratie c! )rimordialitatea l!i %ranos si c!
sta,ilirea s!)rematiei l!i "e!s& sa! sa s!,liniem trecerea de la a)roa)e !itat!i D+a!s la
Aar!na si mai a)oi s!)rematiile consec!ti.e ale l!i Indra& Si.a si Aisn!. in toate aceste
ca2!ri )!tem s)!ne ca este im)licata crearea !nei noi l!mi& c-iar cind n! este .or,a
des)re cosmoonie )ro)ri!52isa. Dar aflam ca intotdea5!na emerenta !nei noi l!mi
reliioase )are sa fie in relatie mai directa c! conditia om!l!i. Ce este mai semnificati.
in aceasta s!,stit!ire a !nei )rimordialitati e:istentiale in da!na alteia mai dera,a
s)ec!lati.e este fa)t!i ca acest )roces re)re2inta incor)orare mai radicala a sacr!l!i in
.iata si in e:istenta !mana ca atare. Desi!r& acest )roces e dest!i de corn!n in istoria
reliiilor si n! e com)let strain nici traditiei i!deo5crestine. A.em )oate in #on-oeffer eel
mai recent e:em)l! al incor)orarii sacr!l!i in e:istenta )rofana a om!l!i istoricC tot
astfel )!tem identifica in cea mai recenta teoloie americana& teoloia mortii l!i
D!mne2e!& alta .arianta& radical sec!lari2ata& a mit!l!i l!i de!s otios!s. /!tem
distine& asadar& do!a ti)!ri de )rimordialitatiC G1E )rimordialitate )recosmica& anis5
torica& si G2E !na cosmoonica sa! istorica. In fa)t& mit!i cosmoonic desc-ide istoria
sacraC el este !n mit istoric& desi n! in sens!l i!deo5crestin al c!.int!l!i& caci mit!i
cosmoonic are f!nctie 1
1(7 < MIRCEA ELIADE de model e:em)lar& si& ca atare& este react!ali2at )eriodic.
/!tem& de asemeni& distine do!a ti)!ri de nostalie reliioasaC G1E dorinta de a reintera
totalitatea )rimordiala care e:ista inainte de creatieGti)!l da+aU de nostalie reliioasaEC
si G2E dorinta de a rec!)era e)oca )rimordiala care a ince)!t indata d!)a creatie Gti)!l
arandaE. in ca2!l din !rma& a.em de5a face c! nostalie d!)a istoria sacra& a tri,!l!i.
C! asemenea mit!ri ale istoriei sacre 5 inca )re2ente in m!lte societati traditionale 5 are a
se confr!nta conce)tia i!deo5crestina a istoriei. 1 /aradis si !to)ieC eorafie Tmtica
si es-atoloie 8Moda9 mesianism!l!i in !ltirnii 2ece ani a cresc!t considera,il n!mar!l
l!crarilor des)re di.ersele milenarisme si diferi5tele forme de !to)ie. Acest l!cr! este
.ala,il n! n!rnai c! )ri.ire la st!diile as!)ra miscarilor mesianice si )rofetice )rimiti.e
intre care cele mai ren!mite sint cele c!nosc!te s!, n!mele de 8caro c!lts9 5& ci si in
leat!ra c! cercetarea mesianis5melor de oriine i!deo5crestina& de la ince)!t!i erei
noastre )ina la Renastere si la Reforma& )rec!m si des)re l!crarile tratind des)re im)lica5
tiile reliioase ale desco)eririlor eorafice si ale coloni2arii& in )rinci)al coloni2area
celor do!a Americi. In fine& in anii din !rma s5a! )!,licat mai m!lte incercari de sinte2aC
istoriei& socioloi si flio2ofl a! ca!tat sa com)are diferitele Ca)itol!l acesta este
.ersl!ne re.a2!ta si com)letata a !n!i articol )!,licat )entr! )rima oara in enie2a ca
contri,!tie la .ol!rn!l %to)ia and %to)ian T-o!-t& ed. FranU E. Man!el G#ostonC
$o!-ton Mifflin Co.& 1'11E& )). 2175267. Reti)arit c! )ermisi!nea din )artea re.istei
Daedal!s& editata de American Academ+ of Arts and Sciences. Aersi!nea oriinala&
8/aradis et %to)ieC Geora)-ie M+t-i5Y!e et Esc-atolole9& a fost )!,licata in Aom Sinn
der %to)ie& EranosBa-r,!c-& 1'14 G"!ric-C R-ein5Aet5la& 1'1(E.
1(2 < MIRCEA E%ADE milenarisme si diferitele forme de !to)ie si sa ie artic!ie2e in
.ederea !nei sinte2e finale. N! .om J )re2enta aici aceasta enorma ,i,liorafie recenta.
E de a@!ns sa amintim cite.a efort!ri de sinte2aC l!crarea l!i Norman Co-n des)re
milleni!m& l!crarile a)artinind l!i Lanter5nari& G!arilia si M!-lmann si tratind des)re
milenarisniele )rimiti.e& cercetarea l!i Al)-onse D!)ront des)re s)irit!i cr!ciadelor si
monorafi5ile rnai m!ltor sa.anti americani des)re im)lica5tiile es-atoloice ale
coloni2arii. ? Interes!l sa.antilor occidentali )entr! !to)ii si miscarile milenariste este
semnificati.C s5ar )!tea s)!ne c-iar ca acest interes constit!ie !na din trasat!rile
caracteristice ale indirii contem)o5rane occidentale. Moti.ele acest!i interes sint
m!lti)le. Intii de toate& este c!rio2itatea tre2ita de c!ltele mesianice care a! aresat
societatile 8)rimiti.e9 in !ltimele decenii ale )erioadei colo5niale. A)oi& sint cercetarile
recente )ri.ind im)or5tanta miscarilor )rofetice din E!ro)a medie.ala& in )rinci)al
miscarea l!i Gioacc-ino da Fiore si a ioacc-inistilor din E!ro)a transal)ina. lar& in cele
din !rma& este anali2a ri!roasa a im)li5P Cf. Norman Co-n. T-e /!rs!it of t-e
Millenni!m& ed. a 25a GNeM TorU& 1'11EC Aittorio Lantemari& Mo.imenti reliiosi di
li,erta e di sal.e22a dei )o)oli o))ressi GMilano. 1'17EC G!lielino G!arilia&
/ro)-etisna!s !nd $eilserMa.rt!ns5,eMe!nen als !olUerU!ndlic-es !nd
reliionsesc-ic-llic-es /ro,lem G$orn& 1'I'E> Ril-elm E. M!-lmann& C-iliasm!s !nd
Nati.ism!s G#erlin. 1'11E& Cf. de asemeni S+l.ia L. T-r!))& ed.. Millennial Dreams in
Action G$aa& 1'12EC Al)-onse D!)ront& 8Croisades et esc-atoloie9& in lBmane5simo e
Esoterismo& ed. Enrico Castelli G/ado.a& 1'17E& )). 13I51'6. Des)re im)licatiile
es-atoloice ale coloni2arii Americii& .e2i l!crarile l!i $. Ric-ard Nie,!-r. C-arles L.
Sanlord si Geore $. Rilliams& citate mai@os. W /aradis fi !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie < 1(4 catiilor reliioase ale coloni2arii Americii& )entr! ca asa c!m .om
.edea rnai incolo& desco)erirea si coloni2area L!rnii Noi s5a )etrec!t s!, semn!l
es-atoloiei. Efect!area !nor asemenea cercetari si )!nerea !nor asemenea )ro,leme
tradea2a orientare de indire e:trem de raitoare des)re )o2itia s)iri5t!ala a om!l!i
occidental contem)oran. Sa remar5cam& intii de toate. ca. s)re deose,ire de sistemele de
e:)licare determinista a istoriei. asta2i se rec!5noaste im)ortanta factor!l!i reliios. c!
deose,ire im)ortanta miscarilor de frene2ie si de ten5si!ne 5 a miscarilor )rofetice.
es-atoloice& milenariste. E:ista insa ce.a& d!)a mine& si mai semnificati.> interes!l
)ri.ind oriinile l!rnii occidentale recente 5 adica interes!l )ri.ind oriinile Statelor
%nite si ale nati!nilor Americii Latine 5tradea2a la intelect!alii acest!i continent dorinta
de a se reintoarce in trec!t s)re a5si rec!)era istoria )rimordiala& altfel s)!s 8ince)!t!rile
a,sol!te9. Aceasta dorinta de intoarcere la oriini& de rec!)erare a sit!atiei )rimordiale&
denota de asemenea dorinta de a reince)e istoria& nostalia )entr! )aradis!l terestr! in
.ederea car!ia stra5mosii nati!nilor americane a! tra.ersat Atlan5tic!l. GIntr5ade.ar&
niciodata n! s5a! )!,licat atit de m!lte carti a.ind in titl! c!.int!i 8)aradis9. ca in ca2!l
coloni2arii celor do!! Americi. /rintre cartile din anii din !rma& s!,liniemC Aisao do
/araisoC os rnoti.os edenicos no desco,rimento e coloni2aPao do #rasil WRio de Baneiro&
1'I'V& de S.erio #!arY!e de $ollanda> T-e *!est Bor /aradise G1'11V& de C-arles L.
Sanford> Rilderness and /aradise in C-ristian T-o!-t W1'12V& de W Geore $. Rilliams&
s!,intit!lata 8From t-e
1(( < MIRCEA ELIADE Garden of Eden and t-e Sinai desert to t-e American Frontier9.E
Toate acestea tradea2a dorinta de a rec!)era oriinile reliioase si. )rin acestea& istorie
)ri5mordiala a acestor state transatlantice. Dar sem5niftcatia acest!i fenornen este rn!lt
mai corn)le:a. Se )oate detecta si dorinta de reinnoire a .ec-ilor .alori si str!ct!ri&
s)eranta intr5o reno.atio radi5cala 5 la fel c!m se )oate descifra in e:)eri5mentele
artistice cele mai recente dorinta de a nimici toate mod!rile de e:)resie de@a deteriorate
de istorie& dar si dorinta de a )omi e:)erienta artistica a, initio. Ca sa ne intoarcern la
tema noastra 5 /aradis si %to)ie 5 am ales do!a fel!ri de e:ern)le. Intii de toate as .dori
sa remarc elementele es-atoloice si )aradisiace in coloni2area Arnericii de Nord de
catre )ionieri& si )roresi.a transforniare a 8/ara5dis!l!i american9. dind nastere mit!l!i
)rore5s!l!i infinit& o)timism!l!i american si !n!i c!lt al no!tatii si tineretii. Ma .oi
oc!)a& a)oi& de !n tri, ,ra2ilian& tri,!l t!)i5!arani& care. in mornent!i desco)eririi
Americii de S!d& )omise P de@a de5a l!n!l Ocean!l!i Atlantic in ca!tarea !n!i )aradis.
%nele r!)!ri ale acest!i tri, con5tin!a si a2i sa5I ca!te. in ca!tarea /aradis!l!i terestr!
Cristofor Col!m, n! se indoia ca in calatoria sa se a)ro)ia de /aradis!l terestr!. C!rentii
de )roas)!ta )e care i5a intilnit in Golf!l /aria isi a.ea! oriinea& in credinta sa& in
cele )atr! ri!ri ale Gradinii Eden!l!i. /entr! Col!m,& asadar& ca!tarea /aradis!l!i
terestr! n! era -imera. /aradis sl!to)ieC GGP mitica si
es-atoloie < 1(I Marele na.iator acorda acestei desco)eriri eo5rafice semnificatie
es-atoloica. L!mea No!a insemna mai m!lt decit !n no! s)ati! desc-is )ro)o.ad!irii
E.an-eliei. Fa)t!i ins!si al desco)eririi sale a.ea im)licatie es-atoloica. Intr5ade.ar&
Col!m, era con.ins ca )rofetia )ri5.ind ras)indirea E.an-eliei in toata l!mea tre5,!ia
sa se reali2e2e inainte de sfirsit!i l!rnii. care n! era )rea de)arte. in Cartea. )rofetnlor&
Col!m, afirma ca acest e.eniment 5 adica sfirsit!i l!rnii 5.a fi )recedat de desco)erirea
no!l!i continent& de con.ertirea necredinciosilor si de nimicirea l!i Anti-rist. Si el si5a
as!mat !n rol ca)ital in aceasta drama randioasa& cosmica si istorica& in acelasi tim).
Adresind!5se )rint!l!i B!an& el e:clamaC 8D!mne2e! m5a fac!t )e mine crainic!l !n!i
cer no! si al !n!i )amint no! des)re care a .or,it in A)ocali)sa Sfint!l!i loan. d!)a ce
raise si )rin !ra l!i Isaia. si mi5a aratat loc!l in care sa ie asesc.9P E:)editiile
transoceanice si desco)eririle eo5rafice care a! 2!d!it si a! transformat E!ro)a
occidentala a! a.!t loc in aceasta atmosfera mesianica si a)ocali)tica. /este tot in
E!ro)a se credea intr5o reenerare iminenta a l!mii& c-iar daca rati!nile si ca!2ele
acestei reenerari era! com)le:e si adesea contradictorii. Coloni2area celor do!a
Americi a ince)!t s!, acest semn es-atoloieC oarnenii credea! ca a .enit tim)!l
reinnoirii l!mii crestine& si ade.arata reinnoire era intoarcerea in /aradis!l terestr! sa!&
eel )!tin& reince)erea Istoriei sacre& reite5i 9 C-arles L. Sanford. T-e *!est for /aradise
G%r,ana& 1 Illinois. 1'11E& ). (7.
1(1 < MIRCEA ELLADE rarea intim)larilor )rodiioase din #i,lie. Acesta este moti.!l
)entr! care literat!ra )erioadei. si tot astfel )redicile& memoriile si cores)ondenta
tim)!ltii& a,!nda in al!2ii )aradisiace si es-a5toloice. In oc-ii enie2ilor& de )ilda&
coloni2area Americii n! facea decit sa )rel!neasca si sa desa.irseasca Istorie sacra&
ince)!ta in )rirnii ani ai Reformei. intr5ade.ar& a.int!i )ionierilor catre A)!s contin!a
mars!l tri!rnfal )c care intele)ci!nea si ade.arata reliie il )omise cind.a din Orient
s)re Occident. De@a de la .rerne. teoloii )rotestanti era! inclinati sa identifice A)!s!l
c! )rores!l s)irit!al si material. An!miti teoloi transferasera teoretic C-i.ot!i
Leamin5t!l!i l!i A.raam c! D!mne2e! in miinile enie2ilor. Asa c!m scria teolo!l
anlican Rilliam Cras-aM& 8D!mne2e!i l!i Israel este... D!m5ne2e!i Anliei9. in 1I64&
Sir $!m)-re+ Gil,ert considera ca& daca Anlia )!sese sta)inire )e 8teritorii intinse si
)lac!te9& l!cr!l se datora& fara indoiala& fa)t!l!i ca c!.int!i Domn!l!i& adica reliia& care
)omise din Rasarit& inaintase )ro5resi. s)re A)!s& !nde& ada!a el& 8se .a o)ri&
)ro,a,il.9 Sim,olism solar Este .or,a de !n moti. dest!i de free.ent in literat!ra
enie2a a e)ocii. Teolo!l T-omas #!met& in l!crarea sa Arc-a.eoloia.e G11'2E& scriaC
8Stiinta& ca si soarele& isi ince)e c!rs!l din Rasarit& a)oi ia catre A)!s si aici ne
,!c!ram de m!lta .reme de l!mina sa9. lar e)isco)!l #er5 i Uele+& in cele,r!l sa! )oem
care se desc-ide c! /aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie < 1(3 .ers!rile 8RestMard t-e co!rse of em)ire taUes its Ma+...9& reia analoia
c! soarele ca sa e:alte rol!l s)irit!al ai AnlieiP De altfel& #erUele+ n! facea decit sa se
con5forme2e !nei traditii e!ro)ene c! .ec-ime de )este do!a secole. Intr5ade.ar&
-ermetism!l ei)5tean si sirn,olism!l solar& re)!s in rol de Marsilio Ficino si de
!manistii italieni& c!nosc!sera .oa e:traordinara d!)a desco)eririle l!i Co)ernic si
Galilei& desco)eriri care& )entr! contem)orani& il!stra! in )rirn!l rind tri!rnf!l soarel!i si
ai -eliocentrism!l!i. Cercetari recente a! de2.al!it irn)licatiile reliioase. in ma@oritatea
ca2!rilor asc!nse ori cam!flate& ale astronomiei si cosmo5raflei Renasterii. /entr!
contem)oranii l!i Co)ernic si Galilei& -eliocentrism!l era mai m!lt decit teorie
stiintificaC el marca .ictoria sim,olism!l!i solar as!)ra E.!l!i Medi!& altfel s)!s&
re.ansa traditiei -ermetice 5 considerata .enera,ila si )rimordiala& )recedind!5i )e
Moise& Orfe!& "oro5astr! si /laton 5 as!)ra )ro.incialism!l!i #ise5ricii medie.ale. Tema
sim,olism!l!i solar in Renastere este com)le:a ca sa )ot a,orda aici& dar aceasta
sc!rta al!2ie este necesara ca sa )!tem intelee accent!i )!s )e analoiile solare la
a!torii care e:alta semnificatia reliioasa a coloni2arii L!rnii Noi. /rirnii colonisti
enie2i m America se consi5dera! alesi de /ro.identa sa cladeasea 8cetate )e inaltimi9
care sa sl!@easca dre)t e:em)l! de ade.arata Reforma )entr! intreaa E!ro)a. Ei P Ae2i
te:tele citate de C-arles L. Sanford. i,td. . )). I2 s. !rm. Ae2i de asemenea Geore $.
Rilliams& Rilderness and ? /aradise in C-ristian .T-o!-t GNeM TorU& 1'12E. )). 1I s. 1
!rm.
1(6 <MIRCEA E%ADE !rma! soarele in dr!rn!l l!i s)re E:trern!l Occident& )rel!nind
si contin!ind de maniera )ro5diioasa transmiterea reliiei si a c!lt!rii de la Rasarit
catre A)!s. Ei .edea! !n semn al /ro.i5dentei di.ine in fa)t!i ca Ainerica ramasese
asc!nsa e!ro)enilor )ina in .remea Reformei. /rirnii )ionieri n! se indola! ca act!i final
al reenerarii morale si al mint!irii !ni.ersale .a ince)e c! ei& )entr! ca ei f!sesera
)rirnii care a! !rmat soarele in dr!rn!l l!i s)re radinile )aradisiace ale A)!s!l!i. /oet!i
anlican Geore $er,ert scria in )oern!l sa! C-!rc- MilitantC Reliion stands ti)5toe in
o!r land Read+ to )ass to t-e American strand.P GReliia sta in .iri!l )icioarelor la noi in
tara& Gata sa treaca )e tarm!l american.E Si acest 8tarm american9. asa c!m am .a2!t si
.om .edea mere! in cele ce !rmea2a& era incarcat de elemente )aradisiace. %lric-
$!Mald )rofeti52ase ca& d!)a desco)erirea Americii& omenirea se .a intoarce 8la
$ristos& la Nat!ra& la /aradis9. Mai m!lt decit oricare nati!ne modema& Statele %nite
era! )rod!s!l Reformei )rotestante in ca!tarea !n!i /aradis terestr! in care refor5marea
#isericii sa se desa.irseasca.P Relatia dintre Reforma si rec!)erarea /aradis!l!i terestr!
a im)resionat !n mare n!mar de a!tori& de la $einric- #!lliner la C-arles D!mo!lin.
/entr! acesti teoloi& Reforma a a)ro)iat .enirea marii J Citat de C-. L. Sanford&
*!estfor /aradise& ).I4. 9I,id.& ). 3(. Ae2i si G. $. Rilliams& Rilderness and /aradise&
)). '' s. !rm.C $. Ric-ard Nie,!-r& T-e Lindom of God in America GNeM TorU& 1'43E.
/aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie < 1(' .irste a ,eatit!dinii )aradisiace. Este semnificati. fa)t!i ca aceasta
tema milenarista s5a ,!c!rat de cea mai mare )o)!laritate c! )!tin tim) inainte de
coloni2area Americii si de re.ol!tia l!i CromMell. N! este& deci& s!r)rin2ator sa constati
ca doc5trina reliioasa cea mai )o)!lara in colonii era ca America f!sese aleasa intre
nati!nile l!rnii dre)t loc!l celei de5a do!a .eniri a l!i $ristos si ca rnilleni!.rn5!l& desi
esentialmente de nat!ra s)iri5t!ala. se .a insoti de transformare )aradisiaca a
)amint!l!i. ca !n semn e:terior al desa.irsirii interioare. Sa!. c!m scria eminent!i
)!ritan american Increase Mat-er& rector!l %ni.ersitatii $ar.ard intre 116I si 1371C
8Cind im)aratia l!i $ristos .a !ni)le tot )amint!i. acest /arnant se .a intoarce la starca
)aradisiaca. 9P /aradis!l american De altfel& !nii )ionieri ai Aest!l!i .edea! de@a m!lte
loc!ri din America asemeni /aradis!l!i. Calatorind de5a l!n!l coastei Noii Anlii in
111(& Bo-n Smit- com)ara c! Eden!lC 8Niciodata n! s5a! inteles mai ,ine cer!l c!
)amint!i ca sa fa!reasca !n tarim )e care orn!l sa5I loc!iasca... Am dat din intim)lare
)este tara asa c!m a iesit din miinile l!i D!mne2e!.9 Geore Also) infa5. tisea2a
Mar+land5!l ca )e sin!r!l loc ce )are a fi 8rai!l )amintesc9. Ar,orii& )lantele& fr!ctele&
florile sale& scria el& .or,esc in 8-ierolife des)re starea noastra adamica sa! )rimiti.a9.
Alt a!tor P Increase Mat-er& Disco!rse on /ra+er& citat de Sanford in ? *!est for /aradise&
)). 62564. & 1
1I7 < MIRCEA ELIADE desco)erea 8.iitor!l Eden9 in Georia 5 rei!ne aflata )e
aceeasi )aralela terestra c! /alestinaC &1 Canaan faad!it& ales si aratat de ins!si
D!mne2e!& ca sa ,inec!.inte2e L!crarea !n!i /o)or indrait de El9. /entr! EdMard
Bo-nson& Massac-!setts este loc!l 8!nde Domn!l .a face !n Cer no! si !n /amint no!9.
Tot astfel& )!ri5tan!l din #oston& Bo-n Cotton& ii informa )e cei care se )reatea! sa se
im,arce din Anlia s)re Massac-!setts ca Ii se acorda !n )ri.ilei! ceresc& ratie 8cartei
care i s5a dat l!i Adam si !rmasilor l!i in Rai9.P Dar aceasta n! reflecta decit !n sin!r
as)ect al e:)erientei milenariste a )ionierilor Americii. /entr! m!lti alti emiranti&
L!mea No!a re)re52enta !n desert ,int!it de demoni. Acest l!cr!& insa& n! ie dimin!ea2a
e:altarea es-atoloica& caci Ii s5a )ro)o.ad!it rnere! ca neea2!rile )re52ente n! era!
decit incercare rnorala si s)iri5t!ala inainte de a a@!ne in )aradis!l )amintesc care le5a
fost faad!it.P /ionierii americani se socotea! in sit!atia e.reilor d!)a ce a! tra.ersat
Marea Rosie& d!)a c!m& tot astfel& in oc-ii lor& conditia lor in Anlia ori E!ro)a f!sese
!n fel de F ro,ie ei)teana. D!)a teri,ila incercare a tra5 @ .ersarii desert!l!i& ei .or intra&
in sfirsit& in @ Canaan. Asa d!)a c!m scria Cotton Mat-erC @ 8Desert!i sal,atic )e care I5
am stra,at!t ca sa 1 a@!n in Tara Faad!intei era )lin de ser)i de foe D 2,!rind9.P >
PTe:tecitatet,Wd.&)).6456I. @ ;Cf. Rilliams. Rilderness and /aradise& )). 174 s.!rm.&
176s.!rm. PSanford& *!est for /aradise& ). 63. Cf. de asemeni Rilliams. Rilderness and
/aradise& ). 176. 1 /aradis si !to)ieC eorafie miticci si
es-atoloie <1I1 Dar& mai tir2i!. no!a idee ia nastereC No!l ler!salim .a fi& in )arte.
)rod!s!l m!ncii om!l!i. Bonat-an EdMards G1374513I6E credea ca m!nca .a transforma
No!a Anlie intr5!n fel de 8rai )e )amint9. Aedem c!m milenarism!l )ionierilor
americani d!ce tre)tat catre ideea de )rores. Intr5o )rima eta)a& se sta,ileste !n ra)ort
intre )aradis si )osi,ilitatile )amintesti e:istente in L!mea No!a. in eta)a !rmatoare.
tensi!nea es-atoloica scade si acest l!cr! se reali2ea2a omitind!5se )erioada de
decadere si mi2erie care tre,!ia sa )receada 8%ltimele "ile9& a@!nind!5se& in cele din
!rma& la ideea !nei desa.irsiri tre)tate si nein5trer!)te .io Dar inainte de a se cristali2a in
ideea ameri5cana de )rores. milenarism!l )ionierilor a s!ferit alte metamorfo:e. /rima
cri2a im)ortanta a acestei es-atoloii )!ritaniste a fost )ro.ocata de l!)ta intre marile
)!teri e!ro)ene )entr! intemeierea !n!i im)eri! colonial. Roma si nati5!nile catolice a!
fost asimilate c! Anti-rist& de nimicirea lor de)indea im)aratia .iitoare.[ La !n moment
dat& literat!ra coloniala enie2a ? era dominata de sin!ra temaC in.adarea Ame5i ricii
de catre Anti-rist& care ameninta sa r!ine2e 1 s)eranta in .ictoria lorioasa a l!i $ristos.
/entr! > Bo-n Rint-ro)& )rima sarcina a Noii Anlii era 1 8sa inalte red!ta im)otri.a
domniei l!i Anti-rist Z )e care ie2!itii sint )e )!nct!i de intemeia )e 1 aceste loc!ri9.
Alti a!tori afirma! ca L!mea No!a @ f!sese !n ade.arat /aradis inainte de .enirea
catolic%or. 1 PSanford& *!estfor /aradise& ). 61. 1 PPP5GPP
1I2 < MIRCEA E%ADE E.ident& ri.alitatea dintre )!tPrile e!ro)ene in .ederea
dominarii im)enilor transatlantice a.ea in mare mas!ra !n caracter economic& dar ea era
e:acer,ata de es-atoloie a)roa)e mani-eistaC tot!i )area sa se red!ca la l!)ta dintre
#ine si Ra!. A!torii coloniali .or,ea! des)re arneninta5rea )e care france2ii si s)aniolii
facea! sa )la5ne2e as!)ra coloniilor enie2esti ca des)re 8o no!a ca)ti.itate
,a,iloniana9 sa! ca des)re 8o ro,ie ei)teana9. France2ii si s)aniolii era! 8tiranii9.
8ser.itorii l!i Anti-rist9. E!ro)a catolica era )re52entata ca o l!me ca2!ta& !n Infern
contrastind c! /aradis!l L!rnii Noi. Se s)!nea 8Ori Cer!l& ori E!ro)a9& c! inteles!l de
8Ori Cer!l. ori lad!l9. incercarile s!ferite de )ionierii desert!l!i ameri5can a.ea! dre)t
tel )rinci)al rasc!m)ararea om!5l!i de )acatele tr!)esti ale L!rnii Aec-i necre5dincioase.
11 Intoarcerea la crestinism!l )rimiti. Atita .reme cit conflict!i dintre #ine si Ra! era
incamat& in oc-ii )ionierilor americani& in l!)ta dintre )rotestantism si catolicism& Anlia
a fost ferita de atac!ri. Dar& d!)a 11(7& a ince)!t ten5si!nea dintre colonisti si tara mama.
/entr! )erfectionistii din colonii& Reforma enie2a este im)erfecta. Si mai ra!C )racticile
reliioase din Anlia sint c5onsiderate l!crarea l!i Anti-rist. in imaeria a)ocali)tica din
coloniile americane& loc!l Rornei este l!at de Anlia. Consecinta ime5diata a acestei
s!,stit!iri este ca )ionierii coloni59 Sanford& i,id... )). 6' s.!rm. /aradis si !to)ieC
eorafie mitica si es-atoloie < 1I4 2atori 5 in calitate de )o)or 8ales9 5 ince) sa5si
socoteasca misi!nea lor in )!stie n! doar ca o. contin!are a !nei acti.itati reliioase
traditionale& dar ca )e ce.a in intreime no!. /lini de s)eranta !nei renasteri de)arte de
Infem!l e!ro)ean& colonistii considera! ca sint )e )!nct!i de a ina!!ra eta)a finala a
Istoriei. in 11(3& Bo-n Eliot& a)ostol al arnerindienilor& .estea 8a!rora& daca n! c-iar
i2,!cnirea soarel!i E.an-eliei... in No!a Anlie9.P %n atare lim,a@ indica o r!)5t!ra
)rof!nda c! trec!t!i e!ro)ean. Si tre,!ie )reci2at ca o asemenea r!)t!ra a a.!t loc c!
m!lt inainte de Ra2,oi!l de inde)endenta. in 11(1& No!a Anlie se considera !n stat
li,er si 8n! o colonie sa! cor)oratie a Anliei9. Rati!nile acestei )rise de coAscience in
)ri.inta a!tonomiei era! in )rirn!l rind de ordin reliios. Cotton Mat-er aste)ta
intoarcerea celor dintii tim)!ri ale crestinism!l!i in No!a Anlie. 8/e sc!rt 5 scria el 5
)rirna .irsta a l!rnii era Airsta de A!rC )entr! a o rec!)era. orn!l tre,!ie sa de.ina
)rotestant. c-iar )!ritan& as )!tea sa ada!. 8Aceasta rein5toarcere la Airsta de A!r a
crestinism!l!i )rimiti. tre,!ia sa ad!ca o transfi!rare a )amint!l!i. Asa c!m declara
Increase Mat-er& resta!rarea #isericii )rimiti.e tre,!ia sa transforme )amint!i intr5!n
)aradis.P R!)t!ra c! Anlia si c! trec!t!i e!ro)ean se ara.a& in mas!ra in care )ionierii
se )reatea! )entr! rnilleniMn intorcind!5se la .irt!tile #isericii )rimiti.e. /entr!
)!ritani& )rinci)ala .irt!te crestina era sim)licitatea. /e de alta )arte& ?2 Cf. Sanford. o).
cit.& )). '1 s. !rm. P Te:te citate in i,id.& ). 17(.
1I( < MIRCEA ELIADE intelienta& c!lt!ra& er!ditia& manierele& l!:!l era! o)era
Dia.ol!l!i. Bo-n Cotton scriaC 8C! cit esti mai c!lti.at si mai intelient& c! atit esti mai
)reatit sa fli in sl!@,a Dia.ol!l!i. 8Com)le:!l de s!)erioritate al )ionierilor si
misionarilor Fron5tierei era in )lina formare. Aceasta intoarcere la crestinism!l )rimiti.&
care tre,!ia sa read!ca rai!l )e )amint& im)lica totodata dis)ret!i )entr! er!ditia
ie2!itilor& )rec!m si critica aristocratiei enie2e 5 c!lti.ata& eleanta& sofisticata. o,isn!ita
c! )!terea si a!toritatea. E:tra.aanta sa! l!:!l .estimentar de.enise )acat!i )rin
e:celenta al 8entleman95!l!i. in cartea sa Sim)le Co,,ler o@? AaMam G11(3E&
Nat-anael Rard )!nea in contrast .iaLa sim)la si s!)erioritatea morala a colo nistiloi5 c!
mora.!rile cor!)te ale Anliei si scotea din aceasta coin)aratie do.ada )rores!l!i catre
starea )aJradisiaca a #isericii )rimiti.e. PP CPolonistii )roclama! s!)erioritatea lor
morala as!)ra enie2ilor rec!noscind!5se. insa. inferiori in ceea ce )ri.este c!lt!ra si
.estimentatia. D!)a C-arles L. Santord. oriinea com)le:!l!i ameri5can de s!)erioritate
5 com)le: manifestat atit in ? )olitica e:terna& cit si in efort!i ent!2iast de a dif!2a )e
intreaa )laneta 8mod!l american de .iata9 5 se alla in acti.itatea misionarilor
Frontierei.P s5a de2.oltat !n intre sim,olism reliios al Frontierei& sim,olism care a
)rel!nit ? es-atoloia )ionierilor )ina in )lin secol al OIO5lea. Marile )ad!ri&
sin!ratatea cim)iilor nesfir5site& fericirea .ietii r!rale sint )!se in contrast c! )acatele si
.iciile oraselor. 7 no!a idee isi face P I,id.& )). 17I s.!rm. PI,id.& )). '4 s. !rm.
/aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie < 1II locC )aradis!l american este irifestat de fortele demonice .enite din
E!ro)a oraselor. Critica aristocratiei& a l!:!l!i si a c!lt!rii se s!,s!mea2a ac!m criticii
oraselor si a .ietii !r,ane. Marile miscari reliioase de ti) 8re.i.al9 a! ince)!t )e
Frontiera si n5a! afectat orasele decit mai tir2i!. In orase& insa& acest 8re.i.al??5ism era
mai )o)!lar )rintre saraci decit )rintre cei a.!ti si c!lti.ati. Ideea f!ndamentala era c!
decaderea reliiei se datora .iciilor din orase& mai ales into:icarii c! alcool si l!:!l!i&
)acate )ro)rii aristocratiei de oriine e!ro)eana. Caci infem!l& e.ident& era& si a ramas&
8t-e Ma+ of E!ro)e9P. .American Ra+ of Life9 si oriinile sale reliioase Dar& asa c!m
am aratat de@a& milenarism!l es-atoloie si aste)tarea /aradis!l!i )amintesc a! s!ferit
radicala sec!lari2are. Mit!i )rores!l!i si c!lt!i no!l!i si al tineretii sint re2!ltatele cele
mai nota,ile ale acestei sec!lari2ari. Tot!si& c-iar s!, forma aceasta drastic sec!lari2ata&
se mai )ot -ici ent!2iasm!l reliios si aste)tarea es-atolo5ica ce i5a! ins)irat )e
inaintasi. Caci& )e sc!rt& atit )rirnii colonisti cit si imirantii e!ro)eni de mai tir2i!
)omea! s)re continent!i american ca s)re tara in care se )!tea! naste din & altfel
s)!s& )!tea! sa incea)a no!a .iata. 8No!tatea9 care ii fascinea2a inca )e americanii de
a2i este dorinta de str!ct!ra reliioasa. in aceasta 8no!5tate9 se ca!ta 8re5nastere9& se
astea)ta no!a .iata. P I,id.& )). 17' s.!rm. 1C ? 5
1I1 < MIRCEA ELIADE NeM Enland& NeM TorU& NeM $a.en 5 toate n!rnele acestea
e:)rima n! n!rnai nostalia )entr! tarirn!l natal a,andonat& ci si& mai ales& s)eranta ca in
aceste noi tarim!ri si noi orase .iata )oate c!noaste noi dimensi!ni. Si n! n!rnai .lataC
tot!i. in acest continent care a fost socotit rai )amintesc& tre,!ie sa fie mai mare. mai fr!5
mos. mai )!temic. in NeM Enland& rei!ne des5crisa ca fiind 8asemeni Gradinii
Rai!l!i9& )otirni5c-ile a.ca! faima de a R atit de man incit n! mai )ot 2,!ra. iar c!rcanii
era! rasi ca niste miei.P G!st!i american )entr! randios. si el de oriine reliioasa.
este im)artasit c-iar de s)iritele cele mai l!cide. Nade@dea re5nasterii la no!a .iala 5 si
aste)5tarea !n!i .iitor n! doar mai ,!n. ci ,eatific 5 se )oate rec!noaste de asemenea in
c!lt!i american )entr! tinerete. /otri.it l!i C-arles L. Sanford& americanii si5a! ca!tat
din ce in ce mai m!lt ino5centa )ierd!ta in co)iii lor. Acelasi a!tor consi5dera ca
e:altarea fata de tot ce e no!& care i5a o,sedat )e )ionierii din Far Rest. a intarit indi.i5
d!alism!l in da!na a!toritatii& dar a contri,!it de asemeni la accent!area ire.erentei
americane fatadeistoriesitraditie.P Aom inc-eia aici aceste cite.a consideratii )ri5.ind
transformarile es-atoloiei milenariste a )io5 i nierilor Americii. Am .a2!t c!m& )omind
in ca!5tarea /aradis!l!i )amintesc transatlantic& )rirnii e:)loratori era! constienti de
fa)t!i ca @oaca !n Z rol im)ortant in istoria mint!irii. Am .a2!t c!m ? America& d!)a ce a
fost identificata c! /aradis!l i 9 Te:te citate de Sanford in i,id.& ). 1 11. @ P Cf. i,id.& )).
112. s.!rm. /aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie <1I3 terestr!& a de.enit loc!l )ri.ileiat !nde )!ritanii tre,!ia! sa
desa.irseasca Reforma& considerata es!ata in E!ro)aC si c!m credea!. emirantii ca
sca)asera de lad!l E!ro)ei si aste)ta! no!a nastere in L!mea No!a. Am .a2!t de
asemenea in ce mas!ra America modema este re2!ltat!i !nor astfel de s)erante
mesianice& al acestei increderi in )osi,ilitatea do,indirii )aradis!l!i aici )e )amint& al
acestei credinte in tinerete si in sim)li5citatea mintii si a s!flet!l!i. Am )!tea contin!a
anali2a si arata c!m indel!nata re2istenta a elitelor americane fata de ind!striali2area
tarii si e:altarea data de acestea .irt!tilor aric!lt!rii )ot fi e:)licate )rin aceeasi
nostalic )entr! /aradis!l terestr!. C-iar si at!nci cind !r,ani2area si ind!striali2area
tri!rnfasera )este tot& imainile si cliseele folosite de )ionieri a! contin!at sa5si )astre2e
)restii!l. Ca sa do.edeasca ideea ca !r,ani2erea si ind!striali2area n! im)lica in mod
necesar G)rec!m in E!ro)aZE .ici!l& saracia si decaderea mora.!rilor& )ro)rietarii de
fa,rici si5a! inm!ltit o)erele filantro)ice& constr!ind ,iserici& scoli si s)itale. Tre,!ia& c!
orice )ret& demonstrat ca& de)arte de a ameninta .alorile s)irit!ale si reliioase& stiinta&
te-noloia si ind!stria ie arantea2a acestora i tri!mf!l. 7 carte a)ar!ta in 16(2 se intit!la
T-e /aradise Mit-in t-e Reac- of All Men& ,+ /oMer of Nat!re and Mac-iner+. Si am
)!tea decela nos5? talia /aradis!l!i& dorinta de a reasi 8Nat!ra9 ? stramosilor& in
tendinta contem)orana de a )arasi metro)ola si a ca!ta ref!i! in s!,!r,ii& in car5@ tiere
som)t!oase si linistite. aran@ate c! ri@a ca niste ade.arate )eisa@e )aradisiace.
1I6 < MIRCEA E%ADE Dar n! este in intentia noastra sa )re2entam anali2a a
metamorfo2ei ideal!l!i milenarist ame5rican. Ceea ce e im)ortant a fi s!,liniat Ga! fac!t5
o si alti a!toriE este fa)t!i ca si!ranta de a a.ea misi!ne es-atoloica. si mai ales
aceea de a reasi )erfecti!nea crestinism!l!i )rimiti. si de a rec!)era /aradis!l )e
)amint& n! este s!sce)5ti,ila de a fi !itata atit de !sor. Este foarte )ro,a5,il ca mod!l de
com)ortament al american!l!i medi! din 2ilele noastre. )rec!m si ideoloia )oli5tica si
c!lt!rala a Statelor %nite sa mai reflecte consecintele certit!dinii )!ritanilor ca a! fost
meniti sa resta!re2e /aradis!l terestr!. Nostalia adamica a scriitorilor americani 7
es-atoloie asemanatoare se )oate detecta in ceea ce s5ar )!tea n!mi re.olta im)otri.a
tre5c!t!l!i istoric& re.olta din ,els! il!strata de a)roa)e toti scriitorii americani
im)ortanti din )rimele do!a treimi ale secol!l!i al OIO5lea. Elementele )aradisiace 5 eel
)!tin acelea de oriine i!deo5crestina 5 sint mai m!lt sa! mai )!tin ref!late& dar aflam
dor!l d!)a !n no! ince)!t& e:altarea inocentei 8adamice9& a )leni5t!dinii ,eatifice de la
ince)!t!i istoriei. in cartea > T-e American Adam G1'IIE& R.R. !. LeMis a re!nit !n
mare n!mar de citate re.elatoare din care am )!tea da la nesfirsit. in 8Eart-?s $oloca!st9&
)o.estire fantastica scrisa in 16((& Nat-aniel $aMt-orne )re2inta .i2i!nea !n!i cosmic
foe in aer li,er care distr!e -eraldica .ec-ilor familii i artstocratice& mantiile si sce)trele
realitatii si ? alte sim,ol!ri ale .ec-ilor instit!tii& iar in final i /aradis si !to)ieC
eorafie mitica si es-atoloie < 1I' intre cor)!s5!l literat!rii si flio2oflei e!ro)ene.
8Ei& ,ine& ac!m 5 s)!ne )rinci)al!l oficiant al s)ectacol!l!i 5 sa sca)am de re!tatea
in5d!rilor celor morti.9P Iar in 8T-e $o!se of t-e Se.en Ga,les9 G16I7E& !n!i din
)ersona@e& $olra.e& e:clamaC 8N5o sa sca)am niciodata. niciodata& de trec!t!i astaQ El
2ace )este cli)a )re2ent!l!i aidoma cada.r!l!i !n!i !riasZ 9 El se )line de fa)t!i ca
8citim cartile mortilorZ Ridem de l!mele mortilor si )linem traind sentimen5tele
mortilorZ9 $aMt-orne rereta& )rin !ra l!i $olra.e& )!rtator!l sa! de c!.int. ca
edificiile )!,lice 5 8ca)italele noastre. )arlamentele& tri,!nalele& )rimanile si ,isericile
noastre9 5 sint constr!ite din 8materiale d!ra,ile c!m sint )iatra si carami2ile. Era m!lt
mai ,ine sa se fi )ra,!sit in r!ine la fiecare do!a2eci de ani sa! cam asa ce.a. ca sa ie
aminteasca oarnenilor sa5si e:ami5ne2e si sa5si reforme2e instit!tiile )e care aceste
cladiri ie re)re2inta9 GLeMis& T-e American Adam& )). 165 1'E. Aceeasi res)inere
minioasa a trec!t!l!i istoric aflam la T-orea!. Toate o,iectele. toate .alorile si
sim,ol!rile asociate trec!t!l!i tre,!ie sa fie date )rada foc!l!i. 8/ri.esc la Anlia de a2i
5 scrie T-orea! 5ca la !n ,atrin entleman care calato5reste incarcat c! mare cantitate
de ,aa@e& fleac!ri ac!m!late intr5o l!na e:istenta& care n! .are c!ra@!l sa ie )!na )e
foe9 Gi,id.. )). 21522E. LeMis arata cit de )ersistenta era imainea !n!i P Citat de R. R.
#. LeMis& T-e American Adam GC-icao& 1'IIE& ). 1(. Inca in 136' intr5o scrisoare din
/aris?. T-omas Befferson afli5rna solemn ca 8)amint!i a)artine& in !2!fr!ct. celor .iiC
mortii n5a! as!)ra l!i nici )!tere. nici dre)t!ri9 i Gi,id.& ). 11E ? L . F
117 < MIRCEA E%ADE Adam american& cit de adinca era con.inerea ca in America
omenirea are sansa !nica sa inceana istoria din no!. ? Nostalia adamica s!)ra.iet!ieste
de asemeni intr5o forma cam!$ata& la m!lti dintre scriitorii e)ocii. T-orea! il!strea2a
admira,il ce )oate sa insemne2e 8.iata adamica9. El isi considera ,aia de dimineata
intr5!n -eleste! 8!n e:erciti! reli5ios si !n!l din cele mai ,!ne l!cr!ri )e care le5am
fac!t9 Di,id.. ). 22E. /entr! el era !n fel de rit!al de re5nastere. l!,irea l!i T-orea! )entr!
co)ii a.ea si ea !n caracter 8adamic9C 8flecare co)ii ince)e l!mea din no!9. scrie el&
nedind!5si seama )oate. de inarea desco)erire )e care face 7 asemenea as)iratie )entr!
8adamic9. )entr! )rimordial& reflecta !n tim) 8ar-aic9 de mentali5tate& re2istind istoriei si
e:altind 8sacralitatea9 .ietii si a tr!)!l!i. R-itman& care se a!tointit!5lea2a 8Cintaret!i
)oemelor adamice9. declara ca mireasma tr!)!l!i l!i este mai 8im,alsamata decit orice
r!aci!ne9 si ca)!l l!i 8mai )res!s decit orice ,iserici si ,i,lii si cre2!ri9 Gi,id.& ) (4E
LeMis rec!noaste& )e ,!na dre)tate& 8!n narciP sism adamic9 in asemenea )roclamatii
e:tatice58Daca este ce.a ce .enere2 )e l!meeste intin5derea tr!)!l!i me!9C sa!C 8/e
dinafara si )e dina!ntr! sint d!mne2eiesc si sfintese orice l!cr! )e care5I atin 5
)roclamatii e:tatice care ne ammtesc !nele te:te tantrice. LeMis detectea2a si la
R-itman moti.!l )aradimatic 5 trec!t!i e mort& trec!t!i e !n cada.r! 5 dar& 8in .i2i!nea
l!i R-itman& trec!t!i f!sese definiti. nimicit )i5in ardere& incit este !itat c! desa.irsire9
Gi,id.& ).((E. R-itman si contem)oranii l!i im)artasea!nadeiP dea enerala ca orn!l se
nasc!se din no! intr5o /aradis si !to)ieC eorafle mitica si
es-atoloie <111 l!me no!a si& c!m s)!ne LeMis& 8rasa !mana l!ase !n no! start in
America9 Gi,id.. ). (IE. R-itman e:)rima c! forta si stral!cire aceasta o,se5sie a
)rimordial!l!i& a ince)!t!l!i a,sol!t. 8ii )lacea sa recite din $omer merind de5a l!n!l
tarm!l!i ocean!l!i9 Gi,id.& ).((E )entr! ca $omer a)artinea de )rirnordl!m& el n! era
)rod!s!l istorieiC el intemeiase )oe2ia e!ro)eana. Dar reactia im)otri.a acestei noi
.ersi!ni a mit!l!i )aradis!l!i n! a.ea sa intir2ie. #atrin!l $em+ Bames& tatal l!i Rilliam
si al l!i $enr+. afirma c! indra2neala ca 8)rirn!l si eel mai mare ser.ici! )e care i I5a
fac!t E.a l!i Adam a fost sa5I a2.irle afara din /aradis9 Gi,id.& ). I6E. C! alte c!.inte&
n!rnai d!)a ce a )ierd!t /aradis!l& orn!l a ince)!t sa de.ina el ins!siC dis)oni,il. desc-is
s)re c!lt!ra& )erfecti,il& dind sens creator si .a5loare e:istentei !mane& .ietii si l!rnii.
Dar istoria acestei demistificari a nostaliei )aradisiace si adamice americane ne5ar
inde)arta )rea m!lt de i tema disc!tiei noastre. Tri,!l !arani in ca!terea /aradis!l!i
)ierd!t in 1'12. etnolo!l ,ra2ilian C!rt Nim!enda@! a intilnit de5a l!n!l coastei& lina
Sao /a!lo& !n r!) de indieni !arani care se o)risera acolo ca!tind /aradis!l )ierd!t.
Dansa! fara incetare de rnai m!lte 2ile in s)eranta ca tr!)!rile lor .or a@!ne& )rin
miscare contin!a& !soare& si .or )!tea sa 2,oare la cer )ina la casa 8Marii Noastre
Mame9 care isi astea)ta I in rasarit. De2amaiti& dar c! credinta ramasa intacta& ei
a! fac!t calea intoarsa& \ .
112 < MIRCEA E%ADE 5P5^5 5nea a.ent!ra celesta. 27 .Pa [ei )entr! aseme5Aceasta
ca!tarea!n!i/aradis)ierd!tera 5Pmadintr5o serie de mirat! intre)rinseP 1P P P PPte
;PSle. /rima tentPi.a deP asi .Tara l!,ita9 datea2a din 1I1I 21 Dar mai ales intre 1I4'
si 1I(' a a.!t loc mareaPrP MPP P/PP P Ptarea tariLlP PMarel!i Stramos9. /omiti din
rei!nea /emarn PsPPP^ 555nPT! ^PPPPPPPP imainatias)ProrsP5 PP9P PPPP P a)rins
nefePcitele ePtTalP P PP_PP P PP mas!ra c!ceritor al Dorado PJP&9C& PP./5tos!l 1
tn,!nlor !arani in ca!tarea 8Tarii5!PdePl ? /aradis si !to)ieC eorafle mitica si
es-atoloie < 114 n!5e:ista9. Alfred Metra!O si Eon Sc-aden& mai a)oi& a! com)letat si
detaliat aceste informatii.P Aceasta ca!tare colecti.a a Rai!l!i s5a )rel!nit tim) de )atr!
secole& si )oate fi fara indoiala clasificata )rintre cele mai sin!lare fenomene reliioase
ale L!rnii Noi. intr5ade.ar& miscarile descrise de Nim!enda@! in 1'12 contin!a si a2i& dar
n!rnai !n sin!r tri, !arani& an!me m,!a& mai ca!ta si ac!m Rai!l s)re est. Altii cred
ca Rai!l se aseste in centr!l )amint!l!i sa! la 2enit.P Aom mai a.ea oca2ia sa ne
intoarcern as!)ra di.erselor locali2ari si to)orafli ale /aradis!l!i. /entr! moment& sa
semnalam caracteristica a 9 C!rt Nim!enda@!& 8Die Saen .on der Ersc-aff!n !nd
Aernic-t!n der Relt als Gnindlaen der Reliion der A)a)oc!.a5G!arani9. "eitsc-rift
B!r Et-noloie& (1 G1'1(EC 26(5(74C Alfred Metra!:& 8Mirations -istoriY!es des T!)i5
G!aranis9& Bo!rnal de la Societe des Americanisles& n.s. 1' G1'23EC 15(IC Alfred Metra!:&
8T-e G!arani9& #!rea! of American Et-nolo+& #!lletin 1(4C $and,ooU oB? So!t- @
American Indians. 4 G1'(6EC 1'5'(C Alfred Metra!:& 8T-e 1 T!)inam,a9. i,id.. )). 'I5
144> Alfred Metra!:& Reliions et ? maies d?AmeriY!e d! S!d P/aris& 1'13E )). 115(1C
Eon @ Sc-aden& 8Der /aradiesm+t-os im Le,en der G!arani5@ Indianer9 Gcf. nota 21EC
Eon Sca-aden. As)ertos B!nda51 mentais da c!lt!ra !arani& %ni.ersidade de Sao
/a!lo& Fac!ldade de Filosofia& Ciencias e Letras& #oletin no. 166 Sao /a!lo& 1'I(& ).
16I527(C id. 8Der /aradiesm+t-os im Le,en der G!arani5indianer9& OOOt- International
Conress oB Americanists GCam,ride& 1'I2E& )). 13'5161. Cf. de asemeni Maria Isa!ra
/ereira de *!eiro29& L?mfl!ence d! milie! social inteme s!r les mo!.ements
messianiY!es ,resiliens9. Arc-i.es de Socioloie des Reliions& IG1'I6EC 4547C Rolan
$. Lindi& 8Rander!nen der T!)i5G!arani !nd Esc-atoloie der A)a)oc!.a5G!arani9&
in Ril-elm E. M!-lmann& C-iliasm!s !nd Nati.ism!s G#erlin& 1'11E )) 1'5(7C Rene
Ri,eiro& 8#ra2ilian Messianic Mo.ements9& in Millenial Dreams& ed. T-r!)). )). II51'.
P Sc-aden& 8Der /aradiesm+t-os9& ). 1I2& si As)ectos f!ndamentais. ). 161. i
l1(<MIRCEAE%ADE reliiei tri,!rilor t!)i5!araniC rol!l considera,il detin!t de samani
si )rofeti. Ei sint aceia care in !rma !nor .is!ri si .i2i!ni )e care le5a! a.!Pa! declansat
si a! cond!s e:)editiile s)re Tara5!nde5Ra!l5n!5e:ista. C-iar si in fri,!rile care n! era!
de.orate de dorinta ca!tarii /aradis!l!i samanii re!sisera sa rascoleasca toata )o)!latia
tri,!5nior& tolosind in nararea .iselor si e:ta2elor lor an!mite imaini ti)ic )aradisiace.?
%n ie2!it din secol!l al OAI5lea scria c! )ri.ire la tri,!l t!)inam,aC Samanii ii con.in
)e indieni sa n! m!nceasca sa n! meara )e cim)& faad!ind!5le ca recoltele .or PesP
sin!re. ca -ranan! .a fl saracacioasa ci ie .a !PP 1 coli,ele. si ca KP .or ince)e sa
PPP1 . saetile .or .ina sin!re in folos!l )ro)rietarilor for si cl S n!merosi d!smani .or
fl )rinsi de la sine. Ei mai )ro)o9 1 .ad!iesc ideea ca ,atrtnii .or rede.eni tineri.2I 5 P 1
Rec!noastem aici sindrorn!l )aradisiac al Z Airstel de A!r. Ca sa5i ra,easca sosirea&
indienii ? ren!nta! la toate acti.itatile )rofane si dansa! 2i si noa)te& indemnati de )rofetii
lor. Asa c!m .om .edea mai incolo& dans!l este )entr! ei eel mai eficace mi@ioc de a
atine e:ta2!l sa!& eel )!tin de a se a)ro)ia de 2ei. Mai m!lt decit alte )o)!latii ar-aice&
t!)i5!a5ranii sint a.i2i sa )rimeasca? re.elatiile .enite de la flintele s!)ranat!rale )i5in
intermedi!l .iselor samanilor. Si& tot astfel& mai m!lt decit tri,!rile in.ecinate. t!)i5
!aranii a! fac!t tot )osi,il!l sa ramina )ermanent in contact c! l!mea s!)rana5t!rala ca
sa )oata )rimi& cind .a .eni tim)!l& P Citat de Metra!:. 8Les Messies9& ). 176. &
/aradis si !to)ieC eorafle mitica si
es-atoloie < 11I instr!cti!nile indis)ensa,ile )entr! a a@!ne in /aradis. De !nde .ine
aceasta atit de sin!lara sensi,ilitate5reliioasa& aceasta o,sesie a /aradis!l!i. aceasta
teama ca n! .or intelee la tim) mesa@!l di.initatii si s)aima de risc!l. s!,sec5.ent. de a
)ieri intr5o catastrofa cosmica inii5nentaQ S%rsit!I l!rnii & Ras)!ns!l la aceasta intre,are
ni5I da! init!rile. In toate mitoloiile tri,!rilor !arani s!)ra51 .iet!ind inca in #ra2ilia.
e:ista traditia )otri.it careia )amint!i anterior a fost distr!s de !n foe > sa! !n )oto). si
de2astr!l se .a re)eta intr5!n @ .iitor mai m!lt sa! mai )!tin inde)artat. i Credinta intr5o
catastrofa .iiloare este insa rara @ la alte r!)!ri t!)i.21 )!tem considera aceasta 1 dre)t
infl!enta crest inaQ N! in mod necesar. Idei similare a! fost atestate la m!lte alte
)o)!latii ar-aice. Si& ceea ce este mai im)ortant& in an!mite ca2!ri este dificil de )reci2at
daca de2astr!l cosmic a a.!t loc n!rnai in trec!t sa! daca i se .a re)eta si in .iitorC
aceasta deoarece P ramatica lim,ilor res)ecti.e n! face distinctie ? intre trec!t si .iitor.P
in s%rsit& tre,!ie sa ne PSc-aden& As)ectosB!ndamentais. ). 163. Credinta intr5o
catastrofa .iitoare este atestata la )o)!latiile ,ari!ano GMetra!:EC m!nd!r!U! GR./.
Al,ert Lr!se& Ant-ro)os W1'I1V& ). '22EC t!U!na GNim!enda@!& T-e T!U!na W#erUele+
and Los Aneles& 1'I2V& )). 143514'E. 9 Cf. Mircea Eliade& M+t- and Realit+ GNeM
TorU& 1'14E& P )).II s. !nn. 1 ?.F.F F .
111 < MIRCEA E%ADE ammtimPrnitt!U!mad!)acare.!toareacata5strofa .a fl o)era
ero!l!i c!lt!ral D.oi Acesta este miniat de alterarea traditiilor tri,!l!i dato rita
corttact!l!i c! crestinii al,i. Aceasta credinta este com)ara,ila )artial c! cea a !aranilor
Or ePcre! sa credem ca !n mit care an!nta !n sPit eminent al l!rnii ca !rmare a
infl!entei c!lt!rale a al,ilor ar fi de oriine crest ina Oric!m ar fl. n! toate tri,!rile
!arPi &si imai5nea2a la fel sfirsit!i l!mn. Cei din tri,!l m,Pa astea)ta !n )oto) iminent.
ori !n loc de )ro)ortii cosmice. ori !n int!neric adastind la nesfirsit )este )amint. /entr!
)o)!latiile nande.a catas5rofa flnala .a fi )ro.ocata de e:)lo2ia )amint!5l!i. conce)!t ca
!n disc. In sfirsit. Uaio.a isi ima5inea2a ca sfirsit!i l!rnii .a fi )ro.ocat de niste Ponstn&
cai 2,!ratori si maim!te .inind c! saeti de .a)aic.P Tre,!ie sa aratam ca re)re2entarea
si ca!tarea /aradis!l!i smt in leat!ra directa c! Pama de catastrofa a)ro)iata.
Miratiile a! fost Pclansatededorintasides)erantadeaatine Tara5!nde5Ra!l5n!5e:ista&
mainte de instalarPa a)ocali)sei. N!mele )e care tri,!rile !arani P Z da! /aradis!l!i
contin ideea ca acesta este sm 5!r!l loc in care esti ferit de nimicirea !ni.ersala
Nande.! il n!mesc +.+5norni m+,re tara !nde te asc!n2i9C altfel s)!s. loc!l !nde asesti
ref!i! m tim) de catastrofa. El se5main!meste +P5mara5e+& 8Tara5!nde5Pa!l5n!5e:ista5.
sa! mai sim5/l! +!a+. 8Cer!l9. /aradis!l este loc!l !nde n! te P Sc-aden& As)ectos B5
!ndamentais ) 1635 Der L . \ P PP P5P l\ /aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie < 113 temi 5 si loc!itorii l!i n! c!nosc nici foamea& nici ,oala& nici
moartea.2' Aom re.eni indata la str!ct!ra /aradis!l!i si a mi@ioacelor de a accede la el.
Dar& mai intii& .om l!a in considerare moti.ele )entr! care. )otri.it !aranilor. .a a.ea
loc& in c-i) ine.ita,il& sfirsit!P l!rnii. Contrar credintei foarte ras)indite. im)ar5tasite atit
de i!daism cit si de crestinism& sfirsi5t!l l!rnii n! dec!re in mod necesar din e:istenta
)acatelor. /entr! !arani& omenirea& )rec!m si )amint!i ins!si a! o,osit si doresc
odi-na. Nim!enda@! crede ca ideile indienilor a)a)oc!.a )ri.ind nimicirea l!rnii sint
)rod!s!l a ceea ce el n!meste 8)esimism!l indian9.47 %n!l din infor5matorii l!i ii
s)!neaC 8A2i )amint!i este ,atrin si semintia noastra n! se .a mai inm!lti. Aom mere
sa5i .edem din no! )e cei morti& .a cadea int!5neric!l& lilieci ne .or atine c! ari)ile& si
toti citi ne mai aflam )e )amint ne .om asi sfirsit!l.?Pl 7 o,oseala cosmica& e)!i2are
!ni.ersala fosneste in aceste c!.inte. Nim!enda@! inreistrea2a si e:)erientele e:tatice
ale !n!i samanC in c%)a e:ta2!l!i& in )re2enta 2e!l!i s!)rem& Nander!5.!.!. a a!2it
/amint!i im)lormd!5l )e D!rnne52e! sa )!na ca)at creatiilor sale. 8Sint ostenit9& eme
/amint!i. 8Sint im,!i,at c! cada.rele )e care le5am in-itit. Lasa5rna sa ma odi-nesc&
Tata. Si a)ele il im)lora! )e Creator sa ie dea odi-na& si ar,orii... si tot asa Nat!ra
intreaa.9P P Sc-aden& As)ectosB!ndamentais& ). 16'. P C!rt Nim!enda@!& ;Die Saen5 )
44I 4iB,id.&).44' P i,id.& ). 44I.
116 < MIRCEA ELIADE Rareori se intilneste in literat!ra etnorafica atit de
emotionanta e:)resie a o,oselii cosmice si a nostaliei d!)a odi-na finala. Este ade.arat
ca indienii intilniti de Nim!enda@! in 1'12 era! isto.iti de trei sa! )atr! secole de
)elerina@ si de dans contin!! in ca!tarea /aradis!l!i. Nim!enda@! crede ca ideea de
sfirsit al l!rnii este a!to-5tona si neaa )osi,ilitatea !nei e.ent!ale infl!5ente crestine. El
considera )esimism!l !aranilor dre)t !n!l din re2!ltatele conc-istei )ort!-e2e&
consecinta. mai ales& a terorii de2iant!ite de .inatorii de scla.i. %nii cercetatori a! )!s
recent la indoiala inter)retarile l!i Nim!enda@!. P Ne5am )!tea intrade.ar intre,a daca n!
c!rn.a ceea ce Nilil!enda@! n!meste 8)esimism!l indian9 n!5si are radacinile intr5o
credinta e:trem de ras)indita )rintre )rimiti.i. si care s5ar )!tea re2!ma astfelC l!mea
decade )rill sim)l!l la)t ca e:ista si tre5,!ie )eriodic reenerata. altlel s)!s& creata din
noilC sfirsit!i l!inii esle& asadar& necesar& )entr! ca no!a creatie sa ai,a loc.P FPste
)ro,a,il ca crediiita asemanatoare era iin)artasita dc a)a)oc!.a5!arani inainte de
c!cerirea )ort!-e2a si de )ro)aanda crestina. Ciocnirea c! conc-istadorii tre,!ie
desi!r sa li ara.at si intensificat dorinta de a sca)a de l!me de mi2erie si de s!lerinte
5 dar n! soc!l > c!ceririi )ort!-e2e a creat aceasta dorinta. Ca @ m!lte alte )o)!latii
ar-aice& !aranii dorea! sa 1 traiasca intr5!n cosmos )!r& )roas)at& ,oat si &?
,inec!.intat. /aradis!l ca!tat de ei este L!mea i i P Ae2i. de e:ern)l!. Lindi.
8Rander!nen der T!)i5G!arani9& ). 43. P Cf. Eliade. M+t- and Realit+& )). I(. s. !rm.
/aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie < 11' resta!rata in fr!m!setea si loria ei )rimordiala. 8Tara5!nde5Ra!l5n!5
e:ista9 sa! casa l!i Nande G8#!nica Noastra9E se M aici )e )amintC ea este sit!ata
dincolo de ocean sa! in centr!l )amint!5l!i. Este re! accesi,ila. dar este in l!mea
aceasta. Desi este intr5o oarecare mas!ra s!)ra5nat!rala 5 )entr! ca )oseda dimensi!ni
s!)rana5t!rale Gde )ilda. imortalitateaE 5 Tara5!nde5Ra!l5n!5e:ista n! a)artine L!rnii de
Dincolo. N! se )oate s)!ne nici c-iar ca e in.i2i,ilaC )!r si sim5J)=! este asc!nsa. Acolo
n! se a@!ne 5 mai )recis n! se a@!ne n!rnai 5 in s)irit& ci si in came si case. E:)editiile
colecti.e intre)rinse in ca!tarea /aradis!l!i a.ea! e:act sco)!l acestaC sa a@!na in Tara5
!nde5Ra!l5n!5e:ista& inainte de distr!5erea l!mii. sa se instaie2e in /aradis si sa se
,!c!re de e:islenta ,eatitica. in tim) ce cosmo5slil isto.it si ne5reenerat isi astea)ta
.iolent!i silrsit. Tara5!iide5rPa!l5n!5e:ista /aradis!l !aranilor esle l!me deo)otri.a
reala si transfi!rata. in care .iata se destasoara d!)a !n model c!nosc!t !aranilor& dar
in afara Tim)!l!i si a Istoriei& adica fara saracie si ,oli& fara nedre)tati si )acate& si fara
,atrinete. Acest /aradis n! este de domeni!l 8s)irit!al!l!i9. Daca a2i& )otri.it credintei
an!mitor tri,!ri& n! se )oate a@!ne acolo decit d!)a moarte& adica 8in s)irit9& in
.rem!rile .ec-i oarnenii a.ea! acces la rai in concreto. /aradis!l are deci !n caracter
)arado:alC )e de )arte& el re)re2inta contrari!l l!mii de aiciC )!ritatea& li,ertatea&
fericirea&
137 < MIRCEA ELIADE nem!rirea etc.& )e de alta& el este concret 5 i.e. n! este
8s)irit!al9 5 si face )arte din l!mea aceasta& )entr! ca are realitate si identitate
eorafica. C! alte c!.inte& )entr! indienii t!)i5!arani& /aradis!l inseamna l!mea )!ra
si )erfecta a 8ince)!t!rilor9& at!nci cind de5a,ia iesise din miinile Creator!l!i si cind
stramosii insisi ai tri,!rilor de a2i traia! laolalta c! 2eii si c! eroii. intr5ade.ar. mit!i
oriinar ai /aradis!l!i n! .or5,ea decit des)re !n fel de Ins!la a Fericitilor. in mi@ioc!l
ocean!l!i. !nde moartea n! era c!nos5 5c!ta si la care se a@!nea )rintr5o f!nie sa!
altce.a asenianator. GSa notam& in trecere& ca imainile f!niei& lianei sa! scarii sint
free.ent folosite ca sa e:)rime trecerea de la !n mod de e:istenta la alt!i& de la l!me
)rofana la !na sacra.E La ince)!t era ca!tata Ins!la fa,!loasa in sco)!l de a atine
nem!rirea si de a tinde sa se traiasca in com!ni!ne s)irit!ala c! 2eiiC n! era& asadar&
ca!tat /aradis!l ca !n ref!i! in fata !nei catastrofe cosmice iminente.P Transfor5marea
a)ocali)tica a mit!l!i /aradis!l!i a a.!t loc mai tir2i!. )ro,a,il ca re2!ltat ai infl!entei
ie2!itePP & on )!r si sim)l! )entr! ca !aranii& ca atitea alte )o)oare )rimiti.e& a! reali2at
ideea ca l!mea a im,atrinit si ca tre,!ie distr!sa si creata. din no!. Conce)tia
f!ndamentala a reliiei !aranilor 5conce)tie din care& de altfel& deri.a certit!dinea P
As)ectosB!ndarnentais& ). 166. P in cele mai recente articole )!,licate G8Der /ara5
diesm+t-os&9 ). 1I4 si OOOt- International Conress ofAme5ricanists& ). 161E& Eon
Sc-aden considera ca transfonnarea a)ocali)tica a mit!l!i /aradis!l!i se datorea2a&
)ro,a,il& mfl!entei ie2!ite. i /aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie <131 ca se )oate accede in concreto la /aradis 5 este sinteti2ata in termen!l de
a!+d@e. Acest c!.int )oate fi trad!s )i5in 8fericire s!)rema9& 8)erfecti5!ne9 si
8.ictorie9. /entr! !arani& a!+dVe consti5.t!ie sco)!l si o,iecti.!l oricarei e:istente
ome5nesti. A do,indi a!+d@e inseamna a c!noaste de maniera concreta fericirea
)aradisiaca intr5o l!me s!)ranat!rala. Dar aceasta l!me s!)rana5t!rala este accesi,ila n!
d!)a moarte. ci in tim)!l .ietii& si este accesi,ila oricar!i mem,r! ai tri,!l!i. c! conditia
de a !rma cod!l reliios si moral traditional. Gratie l!crarilor recente ale l!i Sc-aden.
dis5)!nern ac!m de informatii dest!i de )recise )ri.ind re)re2entarea /aradis!l!i la
diferite )o)!latii !arani. P Astfel& de e:em)l!. la indienii nande.a e:ista do!a conce)tii
distincteC !na s)ecifica nande.ilor care a! ince)!t de m!lta .reme miratiile si n5a!
re!sit sa aseasca Tara5!nde5Ra!l5n!5e:istaC alta a)artine e:cl!si. nande.ilor care n5a!
)omit in asemenea calatorii. Cei care a! ca!tat /aradis!l fara sa5I aseasca 5 si care si5a!
incetat .aa,onda@!l c! n!rnai .reo 2ece ani in !rma cind a! a@!ns la mal!l ocean!l!i 5
n! mai cred ca /aradis!l se afia dincolo ? de ocean. Ei il sit!ea2a la 2enit si cred ca n! il
)ot atine inainte de a m!ri. Alte )o)!latii nande.a& care n! a! )!rces intr5o asemenea
calatorie catre ocean& cred ca l!mea este menita nimicirii )i5in foe& dar catastrofa n! e
considerata iminenta. Loc!l de ref!i! este /aradis!l& conce)!t ca !n fel de Ins!la a
Fericitilor in P Sc-aden& As)eclosf!ndamentais. )). 16' s.!i5rn.. 8Der ./ardiesm+t-os9&
)). 1I( s. !rm. Gcf. n. 21E. i ? ? F
132 < MIRCEA ELIADE mi@ioc!l ocean!l!i. Daca )ractica an!mite rit!a5l!ri& in s)ecial
dans!ri si cintece& orn!l )oate atine Ins!la in came si oase. adica inainte de a5i .eni
moartea. Tre,!ie sti!t dr!rn!l 5 dar a2i aceasta c!noastere este a)roa)e c! desa.irsire
)ierd!ta. In .ec-ime. se )!tea asi calea )entr! ca oarnenii a.ea! de)lina incredere in
Nander+Ue+& ero!l ci.i5li2atorC acesta .enea el ins!si in intim)inarea oarnenilor si ii
cala!2ea catre Ins!la /aradis!l!i. A2i. /aradis!l se )oate do,indi n!rnai 8in s)irit9& d!)a
moarte. /otri.it informatiei f!rni2ate de !n saman Gnander!E l!i Eon Sc-aden. Ins!la
)aradisiaca 8seamana mai m!lt c! cer!l decit c! )amint!i9. In mi@ioc!l ei e:ista !n lac
mare si in mi@ioc!l lac!l!i cr!ce inalta. GCr!cea re)re2inta toarte )ro,a,il intl!enta
crestina 5 dar Ins!la si Lac!l tin de mitoloia a!to-tona.E Ins!la este ,oata in ir!cLe si
loc!itorii ei n! m!ncesc& ci isi )etrec tim)!l dansind. Ei n! mor niciodata. Ins!la n! este
tarirn!l mortilor. S!lletele color decedati a@!n aici. dar n! se instalea2a. ci isi contin!a
cala5toria. In tim)!rile stra.ec-i se a@!nea !sor )e Ins!la. D!)a alta inlormatie& c!leasa
tot de Sc-a5 D den& marea se retraea in fata celor care a.ea! credinta si forma !n )od )e
care aces%a )!tea! trece. In Ins!la nirneni n! m!rea. Ea era c! ade.arat !n 9tarim
sacr!9.P Si mai interesanta este re)re2entarea /aradis!l!i la indienii m,!a& sin!r!l r!)
!arani care contin!a si a2i sa se indre)te s)re litoral& in ca!5tarea Tarii5!nde5Ra!l5n!5
e:ista. Dintre toate )o)!5latiile !arani. la indienii m,!a mit!i /aradis!l!i P Sc-aden&
As)ectosBlmdarnentais& ). 1'2. 1. /aradis si !to)ieC eorafie mitica si
es-atoloie < 134 @oaca rol!l eel mai im)ortant. Acest l!cr!este deose,it de semnificati.&
deoarece m,!a n! a! s!ferit deloc infl!enta ie2!itilor.P /aradis!l indi5enilor m,!a n!
este conce)!t dre)t !n ada)ost si!r im)otri.a cataclism!l!i .iitor. El este ra5dina
fa,!loasa& ,oata in fr!cte si in .inat. in /aradis se a@!ne d!cind .iata drea)ta si
credin5cioasa in conformitate c! )rescri)IBile traditionale. 8Calea9 catre "ei La al treilea
r!) !arani& indienii Uaio.a& care& c! n!rnai cite.a decenii in !rma& calatorea! inca s)re
Atlantic& e:ista aceasta )artic!laritateC im)or5tanta /aradis!l!i creste in )erioadele de
cri2a. In aceste )erioade& indienii Uaio.a dansea2a 2i si noa)te& fara incetare& ca sa
ra,easca nimicirea l!rnii si sa do,indeasca re.elatia dr!m!l!i care d!ce in 8Tara5!nde5
Ra!l5n!5e:ista9. Dans!l& re.elatia& calea s)re /aradie 5 aceste trei realitati reliioase sint
solidareC ele caracteri2ea2a& de alt5fel& toate tri,!rile !arani& si n! n!rnai r!)!l Uaio.a.
Imainea si mit!i 8caii9 5 adica trecerea din l!mea de aici in l!mea sacra 5 @oaca !n rol
considera,il. Saman!l Gnander!.E este !n s)ecialist al 8dr!m!l!i9C el este eel care
)rimeste in5str!cti!nile de ordin s!)ranat!ral care ii im)!ter5nicesc sa cala!2easca tri,!l
in )rodiioasa sa calatorie. in mit!i tri,al al nande.ilor. Mama /rimordiala a )arc!rs ea
insasi dr!rn!l cind a )lecat in ca!tarea Tatal!i Gemenilor. In c!rs!l r!aci!nii& sa! d!)a
moarte& in tim) ce stra,ate 1 4' i,id... ). 1'I.
13( < MIRCEA E%ADE rei!nile cer!l!i& s!$et!I !rmea2a acelasi dr!m9 tainic si
)arado:al& adica nat!ral si s!)ranat!ral? totodata. Indemnati de Eon Sc-aden sa sc-ite2e
acest )restiios 8dr!m9& Uaio.ii a! desenatcalea )e care !rmea2a saman!l in desele
sale calatorii s)re cer.(7 Toate )o)!latiile !arani se a!toden!5mesc ta)ed@a& adica
8)o)or!l de )elerini si dr!5meti . Dans!rile noct!rne sint insotite de r!a5P!ni& si toate
aceste r!aci!ni n!sint altcP.a decit 8cai9 de a@!nere la 2ei. 8Fara !n dr!m9 i5a
mart!risit l!i Sc-aden !n!l din informatori ? n! se )oate atine loc!l dorit9P Astfel&
)entr! indienii Uaio.a& 8dr!rn!l9 s)re l!mea 2eilor este sim,oli2at de intreaa lor .iata
reliioasa Orn!l are ne.oie de !n 8dr!m9 ca sacom!nice c! 2eii si sa5si im)lineasca
destin!l. N!rnai in e)oci de cri2a& ca!tarea acest!i 8dr!m9 este incarcat c! elemente
a)ocali)tice. Dar at!nci& indienii dansea2a 2i si noa)te ca sa afle de !renta 8dr!rn!l?
s)re /aradis. Ei dansea2a frenetic caci stirsit!i l!rnii este a)roa)e si sal.area se afia doar
in /aradis. Dar si in rest!i tim)!l!i in ? )enoade mai )!tin dramatice& 8dr!rn!l9 contin!a ?
sa @oace !n rol central in .iata !aranilor. %n !arani considera ca si5a im)linit misi!nea
)e )amint n!rnai ca!tind si !nnind dr!rn!l care d!ce lina 2ei. Oriinalitatea
mesianism!l!i !arani Sa inc-eiem aceasta sc!rta )re2entai5e a mesianism!l!i !arani
c! cite.a consideratii mai? ene5P I,id.. ). 1''. P I,id. /aradis si !to)ieC eorafie
mitica si es-atoloie <13I rale. Aom o,ser.a& in )rirn!l rind& ca s)re deose5,ire de
miscarile )rofetice ale tri,!rilor nord5ame5ricane& mesianism!l !arani n! este
consecinta soc!l!i c!lt!ral )rod!s de in.a2ia e!ro)enilor si de de2orani2area
str!ct!rilor sociale.PP Mit!i si ca!tarea Tarii5!nde5Ra!l5n!5e:ista era! )re.a52!te in
mitoloia t!)i5!aranilor m!lt inainte de .enirea )ort!-e2ilor si a )rimilor misionari
cres5tini. Contact!i c! conc-istadorii a e:acer,at ca!tarea /aradis!l!i. i5a dat caracter!l
!rent si traic 5 sa! c-iar )esimist 5 al !nei f!i dis)erate din fata !nei catastrofe
cosmice iminente& dar n! contact!i c! conc-istadorii a determinat ca!tarea insasi. In
)l!s& n! a.em de5a face aici c! tri,!ri in )lina cri2a de ac!lt!ratie& ca in ca2!l indienilor
din America de Nord& care .reme de do!a secole a! fost 2!d!iti )eriodic de miscari
)rofetice si mesianice. C!lt!ra si societatea !aranilor n! era nici de2orani2ata& nici
-i,ridi2ata. Acest fa)t n! este li)sit de im)ortanta )entr! inteleerea fenomenelor
)rofetice si mesianice& in eneral. Im)ortanta conte:t!l!i istoric& social si economic in
a)aritia si ras)indirea miscarilor mesianice& a fost. )e ,!na dre)tate& s!,liniata. Oarnenii
astea)ta sfirsit!i l!rnii. sa! reinnoire cosmica& sa! Airsta de A!r& mai ales in )erioade
de cri2e )rof!nde> ei .estesc iminenta /aradis!l!i )amintesc ca sa se a)ere de dis)erarea
)rod!sa de saracia e:trema& de )ierderea li,ertatii si de cola)s!l t!t!ror .alorilor
traditionale. Dar e:ern5)l!l t!)i5!aranilor demonstrea2a ca intrei com!nitati a! fost
im)inse sa ca!te /aradis!l 5 si 9 Cf. de *!eiro2& 8L?infl!ence d! milie! social interne9.
)). 22 s. !rm.
131 < MIRCEA E%ADE sa5I ca!te tim) de secole 5 fara im)!lsi!nea cri2elor sociale. Asa
c!m am aratat de@a& acest /aradis n! este intotdea!na conce)!t ca L!me de Dincolo
)!r 8s)irit!ala9> el a)artine l!rnii acesteia. !nei l!mi reale transformate )rin credinta.
G!aranii dorea! sa traiasca asa c!m traisera stramosii lor mitici la ince)!t!i l!rnii 5 in
termeni i!deo5crestini. sa traiasca asa c!m a trait Adam& inainte de cadere& in /aradis.
Aceasta n! e idee a,s!rda si sin!larP. La !n an!mit moment din istoria lor& m!lte alte
)o)oare )rimiti.e a! cre2!t ca era )osi,il sa se intoarca )eriodic la )rimele 2ile ale
Creatiei& ca era )osi,il sa traiesti intr5o l!me a!rorala si )erfecta& asa c!m f!sese l!mea
inainte de a fi fost de.orata de Tim) si desfi!rata de Istorie. 3 Initierea si l!mea
moderna In ca!tarea !nei definitii Termen!l de initiere& in sens eneral& denota !n
ansam,l! de rit!ri si de instr!cti!ni orale& al caror sco) este sa )rod!ca modificare
radicala in stat!t!i social al )ersoanei initiate. In termeni filo2ofici& initierea este
ec-i.alenta c! m!tatie ontoloica a conditiei e:istentiale. La ca)at!i incer5carilor sale&
no.icele a)are ca flinta total trans5formataC el a de.enit !n alt!l. in eneral .or,ind&
e:ista trei cateorii sa! ti)!ri de initiere. P Acest ca)itol re)re2inta trad!cerea si
re.i2!lrea !n!i articol intit!lat initial 8Linitiation et ie monde modeme9 G0 1'1I Mircea
EliadeE& si a)ar!t in Initiation& ed. C. B. #leeUer GLeiden. 1'1IE& )). 151(. Aol!rntil este
c!leere de com!nicari )re2entate la !n sim)o2ion as!)ra initierii care s5a tin!t la
Stras,o!r& in se)tem,rie 1'1(. In.itat sa tin conferinta introd!cti.a )e tema Initierii& am
decis sa )re2int in )rirn!l rind f!nctia si sens!l initierii in societatile ar-aice si
traditionale si a)ol sa e:amine2 )roresele marcate de cercetarile recente& trecind in
re.ista in s)ecial contri,!tiile )si-oloilor& ale istoricilor c!lt!rii si criticilor literari.
Con.inerea mea este ca st!di!l acest!i com)le: fenomen desemnat )rin termen!l de
initiere %!strea2a in mod e:em)lar a.anta@ele cola,orarii intre sa.anti a)artinind !nor
disci)line diferite. i Ae2i Mircea Eliade& #irt- and Re,irt- GNeM TorU& 1'I6E& Gtrad.
france2aC Naissances m+stiY!es. Essai s!r Y!elY!es t+)es d?initiation G/aris& 1'I'VE. fc ?5?
136 < MIRCEA E%ADE /rima cateorie c!)rinde rit!al!rile colecti.e a caror f!nctie
este sa efect!e2e tran2itia de la co)i5larie sa! adolescenta la starea ad!lta& rit!al!ri care
sint o,liatorii )entr! mem,rii !nei an!mite societati. Literat!ra etnoloica desemnea2a
aceste rit!al!ri c! termenii de 8rit!al!ri de )!,ertate9& 8initieri tri,ale9 sa! 8initieri intr5o
r!)a de .irsta9. . A do!a cateorie incl!de toate ti)!rile de rit!al!ri de intrare intr5o
societate secreta& intr5!n #!nd sa! intr5o confrerie. Aceste societati inc-ise sint re2er.ate
!n!ia din se:e si sint e:trem de e5loase in ceea ce )ri.este secretele lor. Ma@oritatea lor
sint masc!line& constit!ind confrerii secrete DManner,!ndeE& dar e:ista si societati
feminine. Tot!si& in l!mea antica mediteraneana si in Orien5t!l A)ro)iat& Misterele era!
accesi,ile )entr! am,ele se:e. Desi sint de !n ti) oarec!m diferit& i )!tem tot!si clasifica
Misterele reco5orientale in rind!l confreriilor secrete. in fine& a treia cateorie de initiere
este ti)!l ce se caracteri2ea2a )rin .ocatia mistica. La ni.el!l reliiilor )rimiti.e& .ocatia
este aceea a ATaci!l!i sa! a saman!l!i. %n as)ect s)ecific al acestei a treia cateorii este
im)ortanta e:)erientei )erso5nale. As )!tea ada!a ca initierile intr5o societate secreta si
acelea de ti) samanic a! m!lte in corn!n. Ceea ce ie deose,este& in )rinci)i!& este
element!i e:tatic& foarte im)ortant in initierea samanica. As mai )!tea ada!a ca e:ista
!n n!5mitor corn!n in toate aceste cateorii de initiere care face ca& dintr5!n an!me )!nct
de .edere& 1 toate initierile sa se asemene. @ Initierea si l!mea moderna < 13' Rit!rile de
)!,ertate Initierea tri,ala introd!ce no.icele in l!mea .alorilor s)irit!ale si c!lt!rale si il
face mem,r! res)onsa,il al com!nitatii. Tinar!l in.ata n! n!rnai mod!rile de
com)ortament& te-nicile si instit!tiile ad!ltilor& ci si mit!rile si traditiile sacre ale tri,!l!i&
n!mele 2eilor si istoria fa)telor lor> mai ales& el afia leat!rile mistice dintre tri,!l lor si
fiintele s!)ranat!rale. asa c!m a! fost aceste relatii intemeiate la ince)!t!i tim)!l!i. Intr5
!n mare n!mar de ca2!ri& rit!rile de )!,ertate im)lica& intr5o forma sa! alta& re.elarea
secretelor se:!alitatii. /e sc!rt& )rin initiere& candidat!i de)aseste mod!l 8nat!ral9 5 acela
al co)ilariei 5 si ca)ata acces la mod!l c!lt!ral& adica este introd!s in .alorile s)irit!ale.
in m!lte ca2!ri& c! oca2ia rit!rilor de )!,ertate& intreaa com!nitate este reenerata
reliios& deoarece rit!rile initiatice sint re)etitii ale acti!nilor sa.ir5site in tim)!rile
mitice de fiintele s!)ranat!rale. Orice initiere de .irsta com)orta !n an!mit n!mar de
incercari si teste mai m!lt sa! mai )!tin dramaticeC se)ararea de mama& i2olarea in
-atis!l )ad!rii s!, s!)ra.e-erea !n!i instr!ctor& interdictia de a minca -rana animala si
an!mite .eetale& e:traerea !n!i dinte din fata& circ!mci2ia G!rmata in !nele ca2!ri de
s!,in5ci2ieE& lasarea de sine etc. Aratarea neaste)tata a o,iectelor sacre D,!ll5roarers&
imaini ale fiintelor s!)ranat!rale etc.E constit!ie si ea !n test ini5tiatic. in m!lte ca2!ri&
initierea de )!,ertate im)lica moarte rit!ala !rmata de 8in.iere9 sa! 8renastere9. in
!nele tri,!ri a!straliene e:traerea !n!i incisi. sim,oli2ea2a de@a 8moartea9 neo$5t!l!i>
aceeasi semniflcatie este si mai e.identa in
167 < MIRCEA E%ADE ca2!l circ!mci2iei. No.icii& i2olati in -atis!l )ad!5rii& sint
asimilati c! d!-!rile mortilorC?ei n! se )ot ser.i c! miinile si tre,!ie sa5si a)!ce -rana
direct c! !ra& asa c!m se )res!)!ne ca )roce5dea2a mortii. Citeodata sint .o)siti in al,&
semn ca s5a! transformat in stafii. Coli,ele in care sta! i2olati re)re2inta tr!)!l !n!i
monstr! sa! al !n!i animal ac.aticC no.icii sint socotiti ca in-ititi de !n monstr! si
ramin in )intec!l acest!ia )ina cind sint 8nasc!ti din no!9 sa! 8in.iati9. Caci moartea
initiatica este inter)retata Re ca!n des5cens!s od inferos& fie ca !n reress!s od !ter!m&
si 8in.ierea9 este !neori inteleasa ca 8renastere9. In n!meroase ca2!ri& neofitii sint
inro)ati sim5,olic& sa! )retind ca si5a! !itat .iata anterioara& leat!rile de familie&
n!mele si lim,a si tre,!ie sa in.ete tot!i din no!. %neori& incercarile initiatice ? atin !n
rad inalt de cr!2ime. Societati secrete 1 C-iar la ni.el!ri ar,aice de c!lt!ra Gde
e:em)l!& in A!straliaE initierea?de )!,ertate com)orta rade si tre)te deose,ite. in
asemenea ca2!ri& istoria sacra este de2.al!ita n!rnai tre)tat. Adincirea e:)erientei si
c!noasterii reliioase cere .ocatie s)eciala sa! intelienta si .ointa iesite din
corn!n. Acest fa)t e:)lica atit a)aritia societatilor secrete cit si a confreriilor de samani si
de .inde5catori maici. Rit!rile de intrare intr5o societate secreta cores)!nd in m!lte
)ri.inte initierilor tri,aleC recl!2i!ne& incercari si torf!ri initiatice& 8moarte9 si 8in.iere9&
im)!nerea !n!i n!me no!& re.elarea !nei doctrine secrete& in.atarea !nei lim,i noi etc.
/!tem remarca& insa& cite.a ino.atii ? 1 lnitierea.sil!meaTnoderna<16l s)ecifice
societatilor secreteC rol!l ca)ital al secre5t!l!i& cr!2imea incercarilor initiatice& )redomi5
nanta c!lt!l!i stramosilor G)ersonificati )rin mastiE si a,senta Fiintei S!)reme din
ceremo5nial!l r!)!l!i. In ce )ri.este Rei,er,!nde Gi. e. societatile de ferneiE& initierea
consta dintr5o serie de incercari s)ecifice !rmate de re.elatii )ri.ind fertilitatea.
2amislirea si nasterea. Moartea initiatica inseamna atit sfirsit!i om!l!i 8nat!ral9&
ac!lt!ral& cit si trecerea la !n no! mod de e:istenta. ?acela al !nei fiinte 8nas5c!te in
s)irit9& adica !na care n! traieste e:cl!si. intr5o realitate 8imediata9. Astfel& 8moartea9
initiatica si 8in.ierea9 re)re:inta !n )roces reliios )rin care initiat!i de.ine a%!l. format
d!)a model!l re.elat de :ei sa! de stramosii mitici. Altfel s)!s. de.ine orn real in
mas!ra in care "A c! fiinta s!)ra!mana. Interes!l )e care il )re:inta iniLierea
)entr! inteleerea mentalitatii ar-aice se centrea2a in s)ecial )e ta)t!i ca ne arata ca
orn!l real 5 eel s)irit!al 5 nil este dat. n! este re2!l5Lat!i !n!i )roces nat!ral. El este
8fac!t9 de ,atrinii maestri in concordanta c! modelele re.e5late de fiintele di.ine in
tim)!rile mitice. Acesti ,atrini maestri formea2a elita s)irit!ala a societatilor ar-aice.
Rol!l lor )rinci)al este de a transmite noilor eneratii adinca inteleere a e:isten5tei si
de a ie a@!ta sa isi as!me ras)!nderea de 8oarneni reali9 si& ca !rmare& de a )artici)a acti.
la c!lt!ra tri,!l!i. Dar intr!cit c!lt!ra& )entr! societatile ar-aice si traditionale& inseamna
s!ma .alorilor )rimite de la fiintele s!)ranat!rale& f!nctia initierii )oate fi re2!mata
astfelC ea re.e5lea2a flecarei noi eneratii l!me desc-isa s)re trans!man& l!me& am
s)!ne& 8transcendentala9.
162 < MIRCEA ELIADE Samani si .indecatori In ce )ri.este initierile samanice& ele
consta! in e:)eriente de ordin e:tatic G.ise& .i2i!ni& transeE si dintr5o instr!ctie efect!ata
de s)irite sa! de ,atrinii maestri samani Gcom!nicarea te-nicilor samanice& n!mele
s)iritelor si f!nctia lor& mito5loia si enealoia clan!l!i. lim,a@ secret etc.E. %neori.
initierea este )!,lica si incl!de !n rit!al ,oat si di.ersC este ca2!l ,!riatilor& de )ilda.
Dar a,senta !n!i rit!al de acest ti) n! im)lica nicidec!rn a,senta initieriiC aceasta )oate
foarte ,ine sa ai,a loc in .is sa! in e:)erienta e:tatica a neofit!l!i. In Si,eria si in Asia
Centrala. tinar!l care .a de.eni saman trece )rintr5o cri2a )si-o5)atica in tim)!l careia se
crede ca este tort!rat de demoni si s)irite care @oaca rol!l !nor maestri de initiere. Aceste
8,oli initiatice9 )re2inta in eneral !rmatoarele elementeC G1E tort!ra si de25mem,rare a
cor)!l!i. G2E ra2!irea carnii si red!5 C cerea cor)!l!i la sc-elet& G4E inloc!irea .iscerelor F
si innoirea sinel!i. G(E sederea )entr! .reme in infern !nde neofit!i este instr!it de
demoni si de s)iritele samanilor morti& GIE !rcarea la cer. G1E 8in.ierea9& adica trecerea la
!n no! mod de e:is5tentaC acela al !n!i om consacrat. ca)a,il sa com!nice )ersonal c!
2eii. demonii si s)iritele. %n )attern oarec!m analo e:ista in initierile .racilor
.indecatori a!stralieni.2 /!tinele l!cr!ri )e care ie stim des)re Ele!sis si Misterele
elenistice ne arata ca e:)erienta P Ae2i Mircea Eliade. S-arnanism.C Arc-aic Tec-niY!es
oBN Ecstas+ GNeM TorU. 1'1(E& )). 44 s. !rm.. 117 s. !rm.& I76 s. !rm. GEditie france2a&
Le C-arnanisme et fes tec-niY!es arc-aiY!es de l?e:tase& /aris 1'I1V. F ?Initierea si
l!mea moderna < 164 centrala a initierilor com)orta re.elatie )ri.ind moartea si
in.ierea mtemeitor!l!i di.in al c!it!5l!i. Gratie acestei re.elatii& neofitii ca)ata! acces la
alt mod de ei:stenta& s!)erior& care le asi!ra in acelasi tim) !n destin mai ,!n d!)a
moarte. L!crari recente )ri.ind initierile la 8)rimiti.i9 Ar fi interesant sa trecern )e sc!rt
in re.ista re2!ltatele do,indite in !ltirnii trei2eci5)atr!2eci de ani de cercetarile
di.erselor cateorii de initiere. N! .om incerta sa e.al!am flecare din contri,!tille
im)ortante P!,iicate in aceasta )eri5oada. nici n! .om disc!ta metodoloiile lor im)li5
cite. Aom mentiona n!rnai an!miti a!tori si cite.a titi!ri& ca sa e:em)lificam orientarea
act!ala a cercetarii in domeni!.5Din ca)!l loc!l!i tre,!ie sa aratam ca desi s5a )!,licat
!n n!mar consi5P dera,il de l!crari des)re di.ersele ti)!ri s)ecifice de initiere& e:ista
)rea )!tine st!dii in care com5)le:!l initierii sa fie tratat in toate manifestarile sale. Se
)ot cita l!crarile l!i 7.E. #riem& Les Societes secretes des M+steres Gtrad!cere france2a&
1'(1E> R.E. /e!cUert& Ge-eirnU!lte G1'I1E> M. Eliade& #irt- and Re,irt- G1'I6E>
Naissances m+stiY!es G1'I'E> si ac!m FranU R. To!n& Initiation Ceremonies G1'1IE& si
remarcile l!i Geo Ridenren la Sim)o2ion!l de la Stras,o!r Gin Initiation& ed. C. ;B.
#leeUer& )). 263547'E. Aceeasi a)reciere se )oate face si des)re cercetarile mdomeni!l
initierilor 8)rimiti.e9& in eneral. Ad. E. Bensen a )!,licat in 1'44 l!crare
16( < MIRCEA ELIADE s!esti.a si contro.ersata& #esc-neid!n !nd Reife2eremonien
,ei Nat!r.olUern& R. T-!rnMald !n im)ortant articol )ri.ind rit!rile de renastere. iar& mai
recent& citi.a antro)oloi americani a! ree:arninat f!nctiile ceremoniilor de )!,ertate.4
/e de alta )arte. e:ista !n mare n!mar de mono5rafti reionale. Deoarece n! )!tem cita
toate aceste l!crari. .om mentiona. )entr! A!stralia si Oceania& )e A. /. ElUin&
A,oriinal Men of $i- Deree G1'(1E. si )e R. M. #erndt. L!na)i)i G1'I1EC st!diile l!i
F. S)eiserP R& /iddintonP i D. F. T-omasP C articolele si cartile l!i B. La+ardP F9 R.
T-ilrnMalfl. 8/riiniti.e Initiation5!nd RiedeGe,llrtF5riteii9. Eranos Bcl-r,!c-. 3 G1'(1EC
4215426C .e2i Glc asenieni L. M. lPe,. Tri,al In%ia%on and Secret Socie%es %ni.ersil.
ol? California fPi,licatitEn5& in American Ai5cliaeolofi+ and ,t-nolo.. .ol. OOA G#erUele+
and lPs Aneles 1'2'E in 2('5266C B. R. M. R-itinC R. Ll!cU-o-P si A Pt-onP 8File
Fnneti!ns ol Male Initiation Ceremonies at /!,erl.9. fn RGmimeVs in Social
A11GE11. ed. E. E. Maceo,+ Tlicodor NeMeom, si C. $artle+ GNeM TorU. 1'I6E
))? 4I'54375EdMard Nor,eeU. D. RalUer si M. Co-n. 8T-e Inter)relalion ol lBataC
/li,ert+ Rites9. American AlAliio)oloYisi& 1( G1'1(E5(145(6I. J F. S)eiser. ..%,er
Initiationeii in Aiisiralien iind Nell5!inea9. in Aer-andliin+eni5lerNG(!rlorsc-entie(
N*H*D in $nsel G1'2'E. )). I152I6C 8Lnil!resellielitliclie #etrne,5tlinfien
li,er die Initiationen in der S!dsee9. W@!ll)tin di?r Sc-MeiPerisc-en Gest?llsc-aBi B?!r
Anl-ro)oloYi+ !nd Et-no loic. 22 G1'(I51'(1EC 26511. P Ral)- /iddinton& 8Larad@eri
lmtiafion9. Oceania& 4 i PDonald F. T-omson. 8T-e $ero5C!lt& Initiation and lotemism
on Ca)e TorU9. T-e Bo!rnal of t-e Ro+al Ant-ro)oloical Instit!te& 14 G1'44EC (I45I43.
Ae2i de asemeni E A Rorms. 8Initiationsfelern einier L!sten5 !)d #innenlands5? tamme
in Nord5Resta!stralien9& Annali Laleranensi. 2 G PBo-n R. La+ard& Stone Men
ofMaleU!la GLondra 1'(2E5 J 8l-e MaUin of Man in MaleU!la9& Eranos Ba-r,!c-& 11 1
G1'(6EC 27' s. !nn. Initierea si l!rnea rnoderna <16I R. E.
M!-lmann[ & E. Sc-lesier si C. A. Sc-mit2P /entr! cele do!a Americi .om cita l!crarile
l!i M. G!sindeP De Goe@eli. B. $aecUelP& R. M!llerP si alti citi.aC )entr! Africa .om
nota monorafiile l!i E. Bo-anssen& M+sterien eines #ant!5AolUes G1'2IE. L.
#ittremie!:& La Societe secrete des #aU-im,a G1'4(E si A. M. Aeriat. Les Rites secrete
des )rimPl<s del? O!,an!i G1'41EC l!cra5rea l!i A!dre+ 1. Ric-ards as!)ra initierii
fetelor la )o)!latiile ,em,a. C-islm! G1'I1E& si in 9 R. E. M!-lmann& Arioi !nd
Mamnia GRies,aden. 1'IIE. 9 Er-ard Sc-lesier& Die melanesisc-e Ge-eirnU!lte GGot
tinen& 1'I1E. Ae:i de asemeni C. A. Sc-mit2& 8IBie Initiation ,ei den /as!m am O,eren
R!m!. NordostNe!iiinea9. Pitsc-rift t!rEt-noloYie. 61 G1'I1EC 24152(1C 8"!m /ro,lem
des #al!rnU!ltes9. /aide!ma& 1 G1'I3EC 2I35267. Dr. /. $ermann loader. Die ReiBeBeieni
-ei den Nand-a GModlin. n. d.EC C. La!ler. 8Biiendinitiation !iid SaUraltan2e der #ai5
nin9. Ant-ro)os. I( G1'I'EC '7I5'46C . Al)lions Seliaeter. 8"lir liPliatioii im
Rai5?lali9& Ant-ro)os. 44 G1'46EC (715(24C $!,ert Lroll.9 WE Iniet. Das Resen eines
inelanesise-en Gelieim,lindes9. <e%sc-rift f!r l>l-noloGfi9. 37 G1'43EC 1675227. 9P M.
G!sinde. Die TKmnn! GMIdliii. 1'43E& )). '(7 s. !nn. 9 C. 11. de Goe@e& 8/-iloso)-+&
Initiation and M.t-s oi?llie Indian G!iana and A5d@aeent Co!ntries9& -LerrinliorirtP.s
Arc-i. B!r Et-nora)-ic. ((G1'(4E. Ae2i de asemeni A. Tri-!s& (5IG1'I451'IIEC 1335
1'6C Le L?a!do! -nilien G/aris& 1'I6E. )). 131 s. !nn. P Bose)- $aecUel& 8B!endMei-e
!nd Maniieriest a!l Fe!erland9. Mitteil!nen der Oesterreic-isc-en Gesellsc-aft B!r
Ant-ro)oloie& Et-noloie !nd /ra-istorie& 3(533G1'(3EC 6(511(C 8Sc-!t2eist!c-e !nd
B!endMei-e im Mestlic-en NordameriUa9& Et-nos& 12G1'(3EC 1715122C 8Initiationen !nd
Ge-eim,!nde an der NordMestU!te NordanneriUas9& Mitlei5l!nen der
Ant-ro)oloisc-e Gesellsc-aft in Rien. 64G1'I(EC 13151'7. i4 Remer M!ller. Die ,lane
$!tte GRies,aden& 1'I(EC Rell5,ild !nd L!lt der LMaUi!%lndianer G 1'IIE.
161 < MIRCEA ELIADE SI5PP P 9F PP PP/P PP91P M!lt!mita cercetarilor recente& a.ern
ac!m informatii )recise si !neori a,!ndente )ri.inS ceremoniile de initiere la !ncle
)o)!laP)P ti.e. ca de )ilda l!crarile l!i M 1!Pnde aP!Pm Peienilor. ale l!i "a-an si
A!drcPPP des)re !ncle tri,!ri africane? ale l!i PaPPfP P!)ra riPal!rilor ,ainin. si ale l!i
RdPoT ,iUin si #erndt des)re scenariile initiaticP ale a!strPenilor. /e de alta )arte.
inteleereldP seloPforme de initiere s5a im,!natatit nota,il ca P!ltat al anali2elor
clarificatoare ale l!i Remer M!ller& M!-lmann& "a-an si ale altora. Reliiile de MistereC
societati secrete la indo5e!ro)eni in cceaPe )ri.este reliiile dc Mistere& insa l!cra5 1 nie
)!,licate in .remea din !rma se caracterl 1 2ea2a )nntr5!n an!me sce)ticism A D NnrU
atraea atenfia in 1'I2 ca iPormatianoPtrP Pn.ire la Misterele elenistice este tir2ie si
afectata de infl!ente crestine.P D 1'11 G F? P1P declara in cartea sa Ele!sis and ElPP
Initierea. si l!mea moderna <163 M+steries ca
n! stim mai nimic des)re rit!rile secrete& adica des)re ade.aratele initieri in Mistere.
Cite.a noi contri,!tii la inteleerea misterelor recesti si elenistice a! fost tin!te la
Sim)o2ion!l de la Stras,o!r& iar recent Carl Leren+i a )!,licat carte mai solida
des)re Misterele ele!sine.P In re.ansa. cercetarea a marcat )rorese im)ortante intr5!n
domeni! dest!i de neli@at inainte de 1'47. an!me in ca2!l rit!rilor de )!,er5fate si al
societatilor secrete la diferite )o)oare indo5e!ro)Eene. E s!ficient sa mentionam l!crarile
l!i Lil+ Reiser G1'23E si Otto $ofler G1'4(E des)re initierile ermanice. monorafiile l!i
G. P Ridenren si Sti RiUander as!)ra rit!al!rilor si mitoloiilor de initiere indo5
iraniene. )rec!m si contri,!tiile l!i Geores D!me2il la cercetarea scenariilor initiatice
ale ermanilor& romanilor si t celtilor& si ne .om da seama de )roresele reali5@ 2ate.iP Sa
ada!am ca in 1'41. sa.ant!i clasicist ?PCf. #leeUer& U!$ation. )). 1I(5131. 2225241C .
Leren+i. ElelLSisC Arc-cl+)al Imae of Mot-er rind Da!-ter GNeM TorU& 1'13E. 99 Lil+
Reiser& Allennanisc-e B!iP(nGis!?ei-en !nd Maimer,!nde G#aden. 1'22EC 71 to
. Lldtisc-e Ge-eim ,!nde der Germanen GFranUf!rt am Main. 1'4(EC Geo
Ridenren. $oc-ottla!,e im alLen Iran G%))sala. 1'46E. )). 411 s. !rm.& si 8Stand
!nd A!fa,en der iranise-en Reli5ionsesc-ic-te9& N!men. 1 G1'IIEC 11564& in s)ecial
)) 1I s. !rm.C Sti RiUander& Der arisc-e Manner-!nd GL!nd 1'46EC Geores D!me2il.
M+t-es el Die!: des Germains G/aris& 1'4'E& )). 3' s. !rm. si $orace et les C!riares
G/aris 1'(2E. Ae2i de asemeni AiM+n Rees& Celtic $eritae GNeM TorU. 1'11E. )). 2(1 s.
!rm.. )rec!m si ,i,lioraflile in Eliade& #irt- and Re,irt-& )). 1I511& nn. 2& (& 3511.
Mari@an Mole era inclinat sa creada ca. eel )!ti- in tim)!ri stra.ec-i tra.ersarea /od!l!i
Cin.at era )ro,a initiaticaC .e2i 8Daena. ie )ont Cin.at et I?lnitiation dans ie
MaP&deisme9& Re.!e de l?$istoire des Reliions& 1I3 G1'17EC 1II516I in s)ecial ). 162.
166 < MIRCEA ELIADE 55N 5P.inator scPanile initia%ce din PT!lP le2e!& din
sar,atoarea Tesmoforiilor si din dis B-na s)artana a l!i L+c!r. Demers!Ti!i BoinC maire
n! a ramas i2olat A #relir- P P= Pnincatia initiatica a c!nos!PP.cPPP P a se incalta dear
c! sin!ra s5mdPT ? P. P cartea sa G&5 Eroi GPi GRoPi'IP #relic- a rel!at si a dePoltat
.ederile l!i BP? nPre des)re initierile feminine si des)PseT F PP PP ? PP P P P PP F %e
asemen&. Mane Delco!rt a re!sit sa descifrePe PPP 9P95 P9 5PP5 5 Pendele @ Mai recent. R.
MerUel,aeU a )!,lic5it l!cnr F? ini)ortanta. Roman !nd M+steri!rn iPdcrAPU GM!nc-en
si #erlin. 1'12E in care aiPerPt ? Pate ca romanele reco5romane Amor sT)P-eP ? E)-esPa
sa! Aet-io)ica sint M+stenePeP 1 RelPoni. 4( G1'14E4PPP? 9 PP P PP P Gi'IP3P1P5(P
P999Pdales9. La NoMelle Clto 35' LPedPTer.T) PPP5 5ticol!l l!i #relic- P PP'P('P 95
G%PPP. P5P 5? P PePPPn Initiereasil!meamoderna<IS* adica
trans)!neri narati.e ale !nei initieri. in l!na anali2a critica )e care i5a consacrat5o& R.
T!rcanP n! contesta semnificatia reliioasa sa! c-iar al!2iile la Mistere )re2ente in
an!mite romane ale:andrine. Dar el ref!2a sa .ada in aceste te:te literare& incarcate de
clisee si reminiscente& indicatii concrete )ri.ind Misterele. N! .om dis5c!ta aici
.aliditatea acestor do!a a,ordari meto5doloice.24 Dar este semnificati. ca !n clasicist
de stat!ra l!i R. MerUel,ac- a cre2!t ca )oate asi in te:tele literare elenistice e.identa
!nei e:)eri5ente reliioase secrete de str!ct!ra initiatica. Str!ct!ri initiatice in literat!ra
orala A,ordarea literat!rii orale si sense dintr5o ase5menea )ers)ecti.a )are sa fie !n
demers carac5@ teristic )entr! e)oca noastra& asadar rele.ant 1 )entr! inteleerea om!l!i
modern. De fa)t& asis5@ tarn de cit.a tim) la !n efort concertat al istori5i cilor& criticilor
literari si )si-oloilor de a desco5? )eri in o)erele literare .alori si intentii care de)a5K
sesc sfera artistica )ro)ri!52isa. Sa ne indim& de )ilda. la romanele medie.ale care )!n
in )rim P )lan )e Art-!r& Reele /escar& /erce.al si alti eroi ana@ati in ca!tarea
Graal!l!i. Medie.alistii a! P Ro,ert T!rcan& 8Le roman ;initiatiY!e[C A )ro)os d!n li.re
recent9. Re.!e de l?$isWoire des ReliYions 1'14 DD 1('51''. ? P P Ae2i de asemeni.
#e-rae . Llassisc-en /-iloloie& ed. Rein-old MerUel,ac- GMeisen-eim am GlanEC
Inrid Loffler& Die Melam)odie. Aers!c- einer ReUonstr!Ulion des In-alts ? G1'12EC %do
$et2ner& Andromeda !nd Tar)eia G1'12EC @ Ger-ard #inder& Die A!sset2!n des
L1niUindes G 1'12E.
1'7 < MIRCEA E%ADE remarcat contin!itatea dintre temele si fi!rile mitoloiel celtice
si scenariile si )ersona@ele cicl!5l!i art-!rian. Ma@oritatea acestor scenarii a! str!ct!ra
initiaticaC e .or,a intotdea!na de dra5matica si indel!nata 8Ca!tare9 de o,iecte mira5
c!loase& ca!tare incl!2ind& )rintre altele& intrarea ero!l!i in alta l!me. Aceste romane
enimatice a! )rile@!it !neori inter)retari temerare. Asa& de )ilda& er!dita sa.anta Bessie
L. Reston n! a e2itat sa afirme ca leenda Graal!l!i a conser.at G !rme ale !n!i .ec-i
rit!al de initiere.P Aceasta te2a n! a fost acce)tata de s)ecialisti. Dar re2onanta c!lt!rala
a cartii l!i Reston este im)ortanta si semnificati.a. Si asta n! n!rnai )entr! ca T. S. Eliot
a )!t!t sa scrie T-e Raste Land d!)a ce a citit5o& ci si& rnai c! searna& )entr! ca s!cces!l
acestei carti a atras atentia )!,li5c!l!i lar as!)ra )roliferarii sirn,ol!rilor si moti5.elor
initiatice in rornanele art-!riene. Este de a@!ns sa citim com)etenta sinte2a a l!i Bean
Mar:& La leende art-!rienne et ie Graal G/aris& 1'I2E sa! monorafia scrisa de
Antoinette Fier25Monnier& Initiation !nd Randl!nC 2!r Ge5sc-ic-te des altfoan2osisc-en
Romans in OII Bo-r5-!ndert G#erna& 1'I1E& ca sa ne dam seama ca aceste moti.e si
sim,ol!ri initiatice @oaca !n rol esential )rin sirn)la lor )re2enta& inde)endent de orice?
)osi,ila solidaritate enetica c! scenariile initiatice reale. C! alte c!.inte& ele fac )arte
dintr5!n !ni.ers imainar& si acest !ni.ers este P Bessie L. Reston& From Rit!al to
Romance GCam,ride& 1'27E. Initierea si l!mea. moderna <1'1 tot atit de
im)ortant )entr! e:istenta !mana ca si l!mea .ietii di!rne.P Inter)retari similare a! fost
form!late recent c! )ri.ire si la alte literat!ri orale. St!diind e)o)eea neoreaca Dienis
AUrifas& B. Lindsa+ scrieC Daca anali2am mai )rof!nd .oca,!la Dienis& rec!5noastem in
ea termen!l initiatic 8de5do!a5ori5nasc!t9& folosit ca sa e:)rime a do!a nastere a !n!i
tinar d!)a ce a stra,at!t c! s!cces )ro,ele si incercarile sale initiatice. /!tem sa5I
consideram )e ero!l nostr! !n re)re2entant al rit!al!l!i de initiereC tinar!l care infrine
definiti. fortele tene,roase ale moment!l!i de cri2a si care. )rin !rmare& sim,oli2ea2a
moartea si in.ierea )o)or!l!i sa!. 7 aseme51 nea inter)retare se aseamana in m!lte
)ri.inte c! rit!al!l de feriilitate din cintecele si ,aladele ce5I insotesc )e Dienis si care
se manifesta clar in credintele )o)!lare des)re maci!ca -erc!leana a ero!l!i si des)re
mormint!i sa!.P in im)ortanta sa carte des)re )oe2ia e)ica ti,e5tana si des)re ,ard!l
ti,etan& R. A. Stein a clari5ficat ieat!ra care e:ista intre saman si )oet!i )o)!lar& in )l!s&
el a aratat ca ,ard!l )o)!lar isi )rimeste cintecele de la !n 2e! si ca& )entr! a )rimi
atare re.elatie& el tre,!ie sa treaca )rin5tr5o initiere. 9 in ceea ce )ri.este elementele
initiatice din )oemele e2oterice ale re)re2en5tantilor miscarii Fedeli d ?Amore& ele a! fost
e.i5dentiate G)oate )rea a)asatE de L!ii Aalli in 2I Recent& $enr+ si Renee La-ane a!
e:aniinat s!rsele -ernietiste ale l!i /ar2lfal> cf. T-e Lraler and t-e Grail G%r,ana& 1'1IE.
in care ei des)rind an!mite moti.e initiatice G)ro,ele& )). (7 s. !m5i.> renasterea& )). 3(
s. !rm.C a)oleo2a& )). 17I s. !rrnE. 21 B. Lindsa+& #+2anti!m into E!ro)e GLondra& 1'I2E&
). 437. 9 R. A. Stein. Rec-erc-es s!r l?e)o)ee et ie ,arde a! Ti,et . G/aris& 1'I'E. in
s)ecial )). 42I s. !rm.. 442 etc.
1'2 < MIRCEA E%ADE 1'26& si Gmai consistentE de R. Ricolfi in 1'44.P $. Cor,in a
inter)retat GmaistralE !n te:t al l!i A.icenna ca )e !n scenari! initiatic> in )l!s& in m!lte
din l!crarile sale& el a el!cidat relatia dintre filo2ofle& no2a si initiere.PP Asa c!m era de
aste)tat& ,asmele a! fost st!5diate si ele dintr5o )ers)ecti.a similara. inca din 1'24& /a!l
Saint+.es inter)reta an!mite )o.esti ? )o)!lare ca )e niste 8te:te9 rostite in rit!al!rile
secrete de )!,ertate. in 1'(1& folclorist!i so.ietic 1 AI. 1. /ro)) merea c-iar mai
de)arteC el discer5nea in ,asmele )o)!lare !rme ale !nor rit!al!ri de 8initiere
totemica??.Po Am aratat in alta )arte de ce aceasta i)ote2a n! )are )la!2i,ilaP& dar este
semnificati. c-iar fa)t!i ca a fost form!lata. Tre,!ie sa ada!am ca sa.ant!i dane2 Ban
de Aries a demonstrat )ersistenta temelor initiatice in saa eroica si c-iar in an!mite
@oc!ri de co)ii.P intr5o .ol!minoasa l!crare des)re sim5P Ae2i Eliade& #irt- and Re,irt-&
)). 121 s. !rm. P $enr+ Cor,in. A.icenne el ie recit .isionnaire GTe-eran si /aris. 1'I(E.
Gtrad!cere enie2aC A.icenna and t-e Aisionar+ Recital GNeM TorU& I'17VEC .e2i de
asemeni 8Le Recit dini5tiation et l?$ermetisme en Iran9& Eranos Ba-r,!c-& 13G1'('EC 1('
s. !rm. P /. Saint+.es& Les contes de /erra!ll et fes recits )aral5leles G/aris& 1'24EC A. 1.
/ro))& IstoncesUie Uorni .olse,noi sUa2Ui GLeninrad& 1'(1E. P Mircea Eliade& 8Les
sa.ants et les contes de fees9. La No!.elle Re.!e Franfaise& mai& 1'I1& )). 66(56'1C cf.
Mircea Eliade& M+t- and Realit+ GNeM TorU& 1'14E& )). 1'I5272. GN. tC cf. As)ecte ale
mit!l!i& #!c!resti& 1'36& )). 167s. !rm.l P Bean de Aries& #etrac-t!nen Marc-en&
,esonders in seine Aer-altnis 2! $eldensae !nd M+t-os& FF Comm. no. 1I7 G$elsinUi&
1'I(EC $eldenlied en -eldensae G%trec-t& 1'I'E& in s)ec. )). 1'( s. !rm.C %nters!c-!n
!,er das $!)fo)iel& Linders)iel5L!lttan2& FF Comm. no. 134 G$elsinUi. 1'I3E. \
ln$iereasil!Tneamoderna<1'4 ,olistica
,asmelor& !n a!tor el.efian& $edMi .on #eit& a e:aminat moti.ele initia?tice in l!mina
)si-oloiei l!i B!n.P Contri,!tia )si-analistilor si a criticilor literari Era foarte )ro,a,il
ca )si-analistii sa fie atrasi de s!,iect!i acesta. Fre!d inc!ra@ase c! ent!2iasm cercetarile
l!i Otto RanU )ri.ind mit!rile nasterii ero!l!i. De at!nci& literat!ra )si-analitica des)re
rit!al!rile ei sim,ol!rile initierii a contin!at sa se im,oateasca c! noi l!crari. Sa citam
!na din !ltimele contri,!tii la inter)retarea analitica a rit!al!rilor de )!,ertateC S+m,olic
Ro!nds GGlen5. 1'I(C no!a editie in 1'12E de #r!no #et5. tel-eim. Dar eel mai
instr!cti. este fa)t!i inter5)retarii analitice a literat!rii. in 1'4(& Ma!d #odUins a
)!,licat cartea ei Arc-et+)al /atterns in /oetr+> a)licind ideile l!i B!n )ri.ind
8ar-eti)!l !nei noi nasteri9& a!toarea e:)lica T-e Ancient Mariner al l!i Coleride si T-e
Raste Land al l!i T. S. Eliot ca )e niste )roiectii )oetice ale !n!i )roces GinconstientE de
initiere. Mai recent& in l!crarea sa Ner!alC E:)erience et creation G/aris& 1'14E& Bean
Ric-er a anali2at c! )ers)icacitate str!ct!ra initiatica din A!relie. De fa)t& Gerard de
Ner.al isi dadea ,ine seama de semnificatia rit!ala a e:)erientei saleC 8Indata ce am fost
si!r ca sint s!,iect!i !nor )ro,e de " $edMi .on #eit& S+m,oliU des Marc-ens
G#ema& 1'I2EC Geensat2 !nd Erne!er!n !n Marc-en G#ema& 1'I*. Ae2i o,ser.atlile
noastre in CritiY!e& no. 6' Goctom,rie 1'I(E& )). '7(5'73.
1'( < MIRCEA ELIADE sacra initiere9. scrie Ner.al& 8o forta in.inci,ila mi5a )atr!ns
s)irit!i. Ma consideram ac!m9P ero! .i! s!, )ri.irea f!risa a 2eilor 9"PP P Ric-er&
tema co,oririi l!i Orfe! in ladPP intrePa creatie literara a l!i Ner.al. D!)acPsP Pe.
temadescens!P od Pros constiPie incer5P& PPPPP /99 e:celenta. Fara indoiala Per.alcitise
!n mare n!mar de carti oc!ltiste si -Prmetice. Dar este re! de cre2!t ca !n )oet dP talia
sa alesese temele initiatice doar )entPcaP citit !n n!mar de carti )e acest s!,iect P)Ps
estesemnificati. fa)t!i ca Ner.al a sirntitnePa sa5si e:)nme e:)erientele sale. reale sa!
imai5nare& in lim,aB initiatic. Dealtfel& criticii a! desco)erit teme similare si la aPi care
n! citisera literat!ra oc!ltista. Este . ca2!l& de e:em)l!& al l!i B!les Aerne5 cite.a din ?
romanele l!i 5 in s)ecial Calatorie s)re cePl P Pt!l!i&lns!larnistenoasa. CasteMPCP5P!
fost inter)retate ca flind romane initiatice N5a.em decit sa citim esc!l l!i Leon P
)ro roman!l initiatic france2 din e)oca roman ism!l!i ca sa inteleem in ce masPracontPC
PasPP P P PP PP;atia Dar criticii americani. mai ales. a! mers toarte de)arte in aceasta
direclie. S5ar )!tea s)!ne cl !nnPe n!mar de critici inter)retea2a P5eatiile Bit%$re dintr5o
)ers)ecti.a im)r!m!tata de la isto5rHc&i i5elPilorC mit!i. rit!al!l. initierea. )ersonaLP
ero&c.. n!Eartea rit!ala. reenParea. renas!P PrP? FPnce a! t..ir&.s ( G1'1(E MP5R P9P?P P
Pm,o%s&P. P. Initierea si l!mea moderna < 1'I etc. a)artin
ac!m terminoloiei f!ndamentale ale e:ee2ei literare. E:ista !n mare n!mar de carti si
articole anali2ind scenanile initiatice cam!5flate in & n!.ele si romane. Asemenea
scenarii a! fost identificate n! n!rnai in Mo,+ DiclPe& dar si m RaldenP de T-orea!& m
romanele l!i F. Coo)er?s si $ Bames& in $!cUle,err+ Finn de MarU TMain si in %rs!l
de Fa!lUner. 4' lar intr5o carte recenta. Radical Innocence G1'14E& a!tor!l& In-a, $assan.
consacra !n intre ca)itol 8dialecticii initierii9& e:em)liflcind!5l c! scrterile l!i
S-erMood Anderson& Scott Fit2erald& Rolfe si Fa!lUner. Este )ro,a,il ca ,iorafiile
!nor scriitort im)or5P tanti 5 i. e. crt2ele& s!fertntele si incercarile lor 5a! fost inter)retate
in termenii !nei asemenea 8dialectici a initierti9. Asa c!m am .a2!t& )at5tern5!l Initierii
descifrate de Ric-er in.A!relie )oate indica fa)t!i ca Gerard de Ner.al a tra.er5sat
cri2a de adincime com)ara,ita c! !n rit!al de trecere. Ca2!l l!i Ner.al n! este sin!5
r!l. N! sti! daca tineretea l!i Goet-e& de )ilda& a fost anali2ata dintr5o )ers)ecti.a
similara. Dar in Dic-t!n !nd Ra-r-eit& ,atrin!l Goet-e descrie t!m!lt!oasele sale
e:)eriente din )erioada St!rm !nd Dran5!l!i in termeni care ne amintesc de ti)!l
8samanic9 de initiere. Goet-e .or,este des5)re insta,ilitatea& e:centricitatea si
ires)onsa,ili5P Cf. NeMton Ar.in& $ermann Mel.ille GNeM TorU& 1'I7E. 99 Stanle+
$+man& 8$enr+ T-orea! in o!r Time9& Atlantic5Mont-l+& No.em,er. 1'(1& )). 1435131C
cf. de asemeni R. R. #. LeMis& T-e American Adam GC-icao& 1'IIE& )). 22 s. !rm P Cf.
LeMis& American Adam& )). 63 s. !rm.& '6 s.!rm. 99 R. R. #. LeMis in Len+an Re.ieM&
A!t!mn 1'I1 si T-e /icaresY!e Saint GNeM TorU& 1'11E& )). 27( s. !rm.
1'1 < MIRCEA ELIADE tatea acelor ani. El admite ca si5a irosit tim)!l si dar!rile
s)irit!ale& ca .iata l!i n5a.ea& in acea )erioada. nici sco)& nici semnificatie. Traia 8stare
-aotica9& era 8de2mem,rat si taiat in ,!cati9 Gin solc-er .ielfac-en "erstre!!n. @a
"erst!cUel!n meines ResensE. D!)a c!m se stie& de:mem5,rarea si taierea in ,!cati.
)rec!m si 8starea de -aos9 Gadica de insta,ilitate )si-ica si mentalaE& sint trasat!ri
caracteristice initierii samanice. Si la fel c!m .iitor!l saman& )rin initierea sa& isi
reinterea2a mai )!ternica si mai creatoare )ersonalitate& tot astfel se )oate s)!ne ca&
d!)a )erioada St!rm !nd Dran& Goet-e si5a de)asit imat!ritatea si a de.enit sta)in!l
.ietii si al creati.itatii sale. Semnilicatii )entni l!mea moderna N! intentionam sa
@!decam aici .aliditatea si re2!ltatele !n!i asemenea demers. Dar. sa re)e5tam. este
semnificati. ca an!mite o)ere literare& atit clasice cit si moderne. a! fost inter)retate de
istorici& critici lilerari si )si-oloi. ca a.ind ra)or5 i t!ri directQ& dcsi inconstiente. c!
dialectica ini5 ? tierii. Si este semnificati. din mai m!lte moti.e. In )rirn!l rind )entr! ca
in formele ei cele mai 1 com)le:e. initierea ins)ira si cala!2este acti.ita5tea s)iritliala. in
n!meroase c!lt!ri traditionale& )oe2ia& s)ectacol!l. intele)ci!nea sint re2!ltat!i direct al
!nei !cenicii initiatice. Aa fl intr5ade.ar de folos sa se cercete2e leat!rile dintre initiere
si cele mai 8no,ile9 si mai creatoare e:)resii ale 1 c!lt!rii. Am s!,linlat intr5!na d%l
l!crarile mele W Initierea si l!Tnea rnoderna < 1'3 anterioare
str!ct!ra initiatica a maie!ticii socra5tice.P 7 a)ro)iere asemanatoare se )oate face intre
initiere si fenomenoloia l!i $!sseri. Intr5ade.ar& anali2a fenomenoloica isi )ro)!ne sa
a,o5leasca e:)erienta 8)rofana9& adica e:)erienta 8om!l!i nat!ral9. Or& ceea ce $!sseri
n!mea 8ati5t!dinea nat!rala9 a om!l!i cores)!nde& in c!it!5rile traditionale& stadi!l!i
8)rofan9& de dinaintea initierii. /rin rit!rile de )!,ertate& no.icele ca)ata acces la l!me
sacra& adica la ceea ce este con5siderat real si seTnni]ica.ti! in c!lt!ra sa& tot astfel c!m
)rin red!ctia fenomenoloica& s!,iect!i5Y!acoito a@!ne sa sesi2e2e str!ct!ra reala a
l!rnii. Dar asemenea cercetare este semnificati.a si )entr! inteleerea om!l!i modern
occidental. Do5rinta de a descifra scenarii initiatice in literat!ra& in )ict!ra si in arta
flim!l!i denota n! ni.imai ree.al!are a initierii ca )roces de reeiierare si de
transformare s)irit!ala. ci si an!me nostalic )entr! e:)erienta ec-i.alenta. Se stie
ca ini5tierile in senslil traditional al c!.int!l!i a! dis5)ar!t de m!lt tim) din E!ro)a. Dar
sim,ol!rile si scenariile initiatice s!)ra.iet!iesc la ni.el!l inconstient!l!i& in s)ecial in
.ise si in !ni.ers!5rile imainare. Este semnificati. ca aceste s!)ra5.iet!iri sint cercetate
a2i c! !n interes re! de imainat c! cinci2eci5sai2eci de ani in !rma. Fre!d a aratat ca
an!mite tendinte si deci2ii e:istentiale n! sint constiente. /rin !rmare& marea atractie
)entr! o)erele literare si artistice a.Pnd str!ct!ra initiatica este e:trem de raitoare.
Mar:ism!l si )si-anali2a a! il!strat JS Cf. #irt- and Re,irt-& ). 11(.
1'6 < MIRCEA ELIADE eficacitatea asa52isei demistificari cind se ca!ta )erce)erea
sens!l!i ade.arat 5 sa! a sensP )rimar5 al !n!i com)ortament& P!Piacti!P saP al !nei
creatii c!lt!rale. in ca2!l nP Pe,!iesa intre)rindem altfel de demis%ficareP
demistificare in sens in.ersC altfel s)!s tre,!iP sa 8demistificam9 !ni.ers!rile si
linP,aieleP rent )rofane din literat!ra )ict!PfPsTs aratam P ce com)orta ele Pacr!5> PP P P
P P 99P PP? PP P saPP? P P PPP ca a noastra 8sacr!l este )re2ent si acti. mai c! seama P
!ni.ers!rile imainareC Dar e:)eriePeLP nare sint )arte constit!ti.a a fiintei !mane L Pai
)!tin im)ortante decit e:)erientele sale di!rne. Aceasta inseamna ca nostalia )entP
Percarile si scenariile initiatice& noPP . cifrata in atitea o)ere literare si )lastice de2.a l!ie
as)iratia om!l!i modern )entPTrePP 1 toPalaPi definiti.a& )entr! rePatPPP 1 sc-im,e
radical e:istenta. Dinacest moti..cercetarile rece)te )e care I le5am trec!t aici s!mar in
re.ista n! rePre2inti ? n!rnai contri,!tii interesind disci)line PsP ? istoriareliiilor&
etnoloia& orientalistP ?sa! 1 cntica literara> ele )ot fl inter)retate si ca e:oreP PP PPP
6 /roleomene la d!alism!l reliiosC diode
si)olaritati Istoric!l !nei )ro,leme D!alism!l reliios si filo2ofic a a.!t l!na isto5rie&
atit in Asia cit si in E!ro)a. N! .oi incerca sa trate2 aici aceasta imensa )ro,lema. Dar&
de la ince)!t!i secol!l!i. d!alism!l si alte )ro,leme cone:e 5 )rec!m )olaritatea.
antaonism!l&com5? )lementaritatea 5 a! fost a,ordate dintr5o no!a i )ers)ecti.a& iar
re2!ltatele cercetarilor ne ca)ti51 .ea2a inca& mai ales in ce )ri.este i)ote2ele )e care le5
a! s!scitat. Modificarea )ers)ecti.ei a E ince)!t& fara indoiala& c! monorafia l!i D!rU51
-eim si Ma!ss 8De Y!elY!es formes )rimiti.es de > classificationC contri,!tion a l?et!de
des re)re5t sentations collecti.es9 .i A!torii n! a! atacat i direct )ro,lemele d!alism!l!i
si )olaritatilor& dar a! e.identiat an!mite ti)!ri de clasilicare social! intemeiate& in !ltima
instanta& )e !n )rinci)i! similar& an!me di.i2i!nea ,i)artita din nat!ra si societate. Acest
ariicol a a.!t rc52!nanta e:ce)5tionala. in s)ecial in -?ranta. De la)t& era !iia dililre
)riiiiele. si cele mai stra-icite. inanilestari de socioloism. adica de socioloie ridicata la ?
AnnM SocioliY!e& 1 G1'74EC 1532.
277 < MIRCEA ELIADE ran!l de doctrina totalitara& D!rU-eirn si Ma!ss a! cre2!t ca
demonstrasera fa)t!i ca ideile sint orani2ate )otri.it !n!i model f!rni2at de socie5tate.
D!)a ei& e:ista solidaritate intima intre sistern!l social si sistern!l loic. Daca
!ni.ers!l este di.i2at in 2one mai m!lt sa! mai?)!tin com5)le:e Gcer si )amint& s!s si @os&
drea)ta si stina& cele )atr! )!ncte cardinale etc.E& moti.!l il cons5tit!ie fa)t!i ca
societatea este im)artita in clan!ri si totem!ri. Fara a intra in disc!tarea acestei teorii.
este de a@!ns sa s)!nern ca D!rU-eirn si Ma!ss n! a! demonstrat 5 de fa)t& n! se )oate
demonstra 5 ca societatea a fost ca!2a sa! rnodel!l clasificarii ,i)artite sa! tri)artite.P Tot
ce se )oate s)!ne este fa)t!i ca acelasi )rinci)i! e:)lica atit clasi5ficarile !ni.ers!l!i cit
si )e cele ale societatii. Daca .rem c! orice )ret sa aflam 8oriinea9 )rin5ci)i!l!i care
insta!rea2a ordinea intr5!n -aos )ree:istent& tre,!ie mai dera,a sa ca!tam in
e:)erienta )rimara a orientarii in s)ati!. Oric!m ar fi& monorafia l!i D!rU-eirn si Ma!ss
a a.!t !n eco! considera,il. In intro5d!cerea la trad!cerea enie2a a acestei mono5rafii&
R. Need-am citea2a !n mare n!mar de a!tori si l!crari ins)irate sa! orientate de acest
te:t. /rintre cele mai c!nosc!te& de care tre,!ie sa ne amintim& este articol!l l!i Ro,ert
$ert2 des)re )reeminenta miinii dre)te. A!tor!l a@!ne la concl!2ia ca d!alism!l& )e
care el il considera )rinci)i!l f!ndamental in indirea )rimiti.ilor& P In introd!cerea sa la
trad!cerea enie2a a acest!i ese!& Rodne+ Need-am a trec!t in re.ista o,iectille cele mai
im)ortante> cf. /rimiti.e Classification GC-icao& 1'14E& )). OAII5OAIII& OOAI5OOAII.
/roleomene la d!alism!l reliios <271
domina intreaa lor orani2are socialaC cores)!n52ator acestei idei& )ri.ilei!l acordat
miinii dre)te tre,!ie e:)licat )i5in )olaritatea reliioasa care se)ara si o)!ne sacr!l
Gcer!l& ,ar,at!i& drea)ta etc.E )rofan!l!i G)amint!i& femeia. stina etc.E.P /e de alta )arte&
stral!cit!i sinolo Marcel Granet n! a e2itat sa scrie in 1'42C 8cele cite.a )aini ale
acestei monorafii Gi. e. a l!i D!rU-eim si Ma!ssE ar tre,!i sa marc-e2e data in istoria
st!diilor sinoloice.9P in )rirn!l sfert al secol!l!i& ratie !nei c!noas5teri din ce in ce mai
e:tinse a instit!tiilor.sociale si )olitice& sa.antii a! fost im)resionati si intri5ati de
marele n!mar de orani2ari sociale de ti) ,inar si de m!lti)lele forme de 8d!alitati95
Conco5mitent c! socioloism!l l!i D!rU-eim si al disci5)olilor l!i& scoala
8dif!2ionista9 a ince)!t sa se im)!na in Anlia. /otri.it aderentilor acestei scoli&
orani2arile sociale de ti) ,inar a)ar ca re2!ltat al !nor e.enimente istorice& an!me din
amestec!l a do!a )o)oare diferite& dintre care !n!i& na.a5litor!l .ictories& ar fi ela,orat
!n sistem social in 4 Ro,ert $ert2& 8De la )reeminence de la main droite9& Re.!e
/-iloso)-iY!e& (6 G1'7'C II45I67& in s)ec. )). II'& I11 s. !rm. /ro,lema noti!nilor de
drea)ta si stina in clasificarea sim,olica 8)rimiti.a9 a oca2ionat recent serie de st!dii
clariflcatoareC .e2i& )rintre altele& T. 7. #eidelman& 8Ri-t and Left $and amon t-e
La!r!C A Note on S+m,olic Classification9& Africa& 41 G1'11EC 2I752I3C Rodne+
Need-am. 8T-e Left $and of t-e M!MeC An Anal+tical Note on t-e Str!ct!re of Mer!
S+m,olism5& Africa. 47 G1'17EC 27544& si 8Ri-t and Left in N+oro S+m,olic
Classification9& i,id... 41 G1'13EC (2I5(I2> Bo-n Middleton& 8Some Cateories of D!al
Classification amon t-e L!,ara of %anda9& $istor+ of i Reliions& 3 G1'16EC 1635
276.7 carte editatadeR. Need-am& ? ce .a a)are c!rind& are titi!l Ri-t and LeftC Essa+s
on D!al S+m,olic Classification. J Marcel Granet& La /ensee c-inoise G/aris& 1'4(E& ).
2'& n. 1. 1 F
272 < MIRCEA E%ADE coo)erare c! )o)!latia ,astinasa a teritori!l!i in.adat. in acest
c-i). R. $. R. Ri.ers e:)lica oriinea orani2arii de ti) d!al din Melane2iaP N!
intentione2 sa anali2e2 aici ideoloia si metodele scolii dif!2ioniste ,ritanice. Dar tre,!ie
s)!s ca ea n! era !n fenomen i2olat. tot!si. 7 intreaa miscare& antici)ata de Rat2el. dar
artic!5lata si de2.oltata de F. Grae,ner si R. Sc-midt& as)ira sa introd!ca dirnensi!nea
tem)orala si. )i5in !rmare. metoda istorica in etnoloie. Ri.ers si disci)olii sai s5a!
asociat la aceasta miscare& dar fara sa im)artaseasca metodoloia istorico5c!l5t!rala a l!i
Grae,ner si Sc-midt. Do!a conside5ratii f!ndamentale ins)ira! aceste cercetariC )e de
)arte era con.inerea ca 8)rimiti.ii9 n! re)re2inta Nat!r.olUer& ci sint fa!riti de istorie>
)e de alta )arte. )ost!lind ca )rinci)i! saraca& ine:istenta creati.itate a societatilor
ar-aice si traditionale& similaritatile dintre c!lt!ri diferite era! e:)licate a)roa)e e:cl!si.
)rin dif!2i!ne. In Anlia& d!)a moartea l!i Ri.ers& dif!2ionis5m!l a l!at forma )an5
ei)tianism!l!i s!, infl!5enta l!i G. Elliot Smit- si R. B. /err+. In cartea sa C-ildren oB?
t-e S!n G1'2IEC /err+ e:)lica in maniera !rmatoare desfas!rarea istoriei !ni.er5saleC in
India. Indone2ia& Oceania si <America de Nord 5 c! e:ce)tia )o)!latiilor de c!leatori&
al!tinate in r!)!ri de fainilii 5 forma cea mai tim)!ric de orani2are era de ti) d!al.
#i)artitia iri,ala se intera inir5i.iii i.?oiTi)iL5: de eleniente c?iU!rale s)ecilice& cele niai
ii.ii)orlante t?iind ? =A. $. R. Ri.ers. T-GF $Mlor! of Melal!?sinn 9&GEOA GC!m,ridP5.
1'1(E. .oi. 2. G5. 46. si Socinl Or.Yins Gloiidi5a 1M2(E. /roleomene la d!alism!l
reliios < 274 sistern!l clan!l!i totemic& te-nica iriatiei& mealitii& o,iectele de )iatra
slef!ita etc. /otri.it )arerilor l!i. Sc-midt si /err+& toate aceste ele5mente c!lt!rale era!
de oriine ei)teana. Ince5)ind din Dinastia a A5a& s)!nea! ei& ei)tenil a! intre)rins
l!ni calatorii in ca!tare de a!r& )erle& c!)r!& mirodenii etc. /e ori!nde trecea!& acesti
8co)ii ai Soarel!i9 d!cea! si im)!nea! stil!l lor de ci.ili2atie Giriatiile& mealitii etc.E si
)ro)ria lor orani2are sociala. /e sc!rt& )otri.it re)re2entan5tilor acestei teorii )an5
ei)tene& !niformitatea l!rnii celei mai ar-aice& caracteri2ate )rin economia c!les!l!i si
.inatorii& il!stra sla,a creati.itate a ? )rimiti.ilor> in acelasi tim)& c.asi!niformitatea @
societatilor traditionale& c! str!ct!ra lor d!alista& tradea2a de)endenta lor directa ori
indirecta de ci.ili2atia ei)teana& indicind astfel iarasi sterili5tatea creati.itatii !mane. Ar
fi instr!cti. sa anali2am intr5o 2i care sint ca!2ele ce a! determinat aceasta i2,itoare 5
desi efemera 5 .oa a scolii dif!2ioniste )an5ei)tene. C! G. Elliot Smit- si R. B. /err+&
8istorici2area9 c!lt!rilor )rimiti.e a atins a)oe!i. Toate aceste l!mi ar-aice& atit de
,oate si di.erse& din Oceania )ina in America de Nord& era! ac!m in2es5trate c!
8istorie9& dar )ret!tindeni era .a2!ta aceeasi istorie& reali2ata de acelasi r!) !man.&
8 Soarel!i9 ori re)re2entantii& imitatorii sa! e)ionii lor. Aceasta 8istorie9&
!niforma de la !n ca)at la alt!i ai lo,!l!i& era .a2!ta ca a.ind !n sin!r centr! si
sin!ra s!rsa& Ei)t!i Dinas5tiei a A5a. Si& )entr! R. B. /err+& !na din cele mai
con.inatoare do.e2i ale acestei !nitati era t )re2enta a)roa)e !ni.ersala a orani2arii de
ti) 1
Z 27( < MIRCEA ELIADE d!alist. im)licind ,i)artitie antaonista a so5cietatii.
Istoricism si red!ctionism /e sc!rt. in deceni!l al treilea& clasificarile d!ale ale societatii
si l!rnii& c! toate cosmoloiile& mito5loiile si rit!al!rile )e care clasificarea d!ala ie
im)lica& era! considerate fie de onine sociala GD!rU-eim si disci)olii saiE. Fie de onine
8istorica9& adica in acest al doilea ca2. re2!ltind din arnes5 i tec!l a do!a r!)!ri etniceC
ininoritate de in.in5atori ci.ili2ati si niasa de a!to-toni 2a,o.ind i intr5!n stadi! de
)rimiti.itate GElliot Smit- si scoala difti2ionista )an5ei)teanaE. Nil toti 8istori5cistii9 ail
ca2lit in e:cesele difli2ioniste. Dar eon5 f fnintati eii an!mita forma de 8dnalitate9. ei
eraii tentati sa e:)lice 8istoric9. ca fiind con5secinta !nei contr!ntari intre do!a
)o)oare dife5rite. !rmata de arnestec!l lor. Astfel. de )ilda& in cartea sa Essai s!r les
onines de Rome G1'11E& A. /ianiol e:)lica forrnarca )o)on.il!i roman ca iin amestec
ai latinilor& adica al indo5e!ro)enilor& c! sa,inii& acestia iiind in o)inia sa.ant!l!i trance2&
!n r!) etnic mediteranean. In ceca ce )n.este reliia. indo5enro)eitii ar fi )ractical
incineratia& iar sa,inii in-!marea... Ind!5e!ro)enii ar fl introd!s in Italia altar!l foc!llli&
c!it!Z foc!l!i niasc!lin& acela al soarel!i& al )asarii si a.ersilinea )entrn sacrili5ci%e
omenestiC sa,inii ar fi a.!l altare de )iatra mm@ite c! sine& ei ar fi .enerat l!na si sar)ele
si ar fi )rac%cat @ertfele omenesti.P P Re2!mat de Geores D!me2il& La Reliion romaine
arc-aiY!e G/aris& 1'11E& ). 32. /roleorn.ene la d!alisTn!l reliios < 27I
Ince)ind din 1'((& Geores D!me2il a demon5tat )iesa c! )iesa aceasta constr!ctieB Se
stie ac!m ca e:istenta a do!a mod!ri de inmormin5tare 5 incinerarea si in-!marea 5 n!
reflecta d!alitate etnica. in fa)t& cele do!a mod!ri adesea coe:ista.P in ce )ri.este
ra2,oi!l dintre Rom!l!s si romanii sai si Tit!s Tati!s si ,oatii sa,ini& D!me2il a
demonstrat ca ra2,oi!l este tema rec!renta a mitoloiei indo5e!ro)eneC el a corn5)arat
ra2,oi!l dintre romani si sa,ini c! !n alt ra:,oi mitic. eel din traditia scandina.a. dintre
do!a r!)!ri de <.ei& asenii si .anii. Ca si in ca2!l )rim!l!i. ra2,oi!l!i dintre aseni si .ani
n! i se )!ne ca)at )rintr5o ,atalie decisi.a. O,ositi de atitea semi5.ictorii alternante&
asenii si .anii cad la )ace. Ca)eteniile .anilor 5 2eii N@od-r si Fre+r si 2eita Fre@a 5 sint
)rimiti in )anteon!l asenilor. ad!cind!5le ,els!!l si rodnicia care constit!ia! a)ana@!Z
.anilor. De at!nci inainte n5a! mai fost ra2,oaie intre aseni si .ani. G/!tem sa ada!am
ca si acest ra2,oi mitic scandina. a fost 8istori ci2at9 de !nii sa.anti care e:)lica! l!na
,atalie dintre do!a r!)!ri de 2ei ca amintire )!ternic initoloi2ata a ra2,oi!l!i dintre
do!a etnii care a! format a)oi !n sin!r )o)or& asa c!m s5a intim)lat c! latinii si sa,inii
in )enins!la italica.E Astfel& asa c!m a! )!t!t arata aceste cite.a e:em)le& sa.antii a!
ca!tat 8oriine9 concreta 5in orani2area sociala sa! in e.enimentele istorice 5 )entr!
toate formele de d!alitate& )olaritate si antaonism. Recent& insa& s5a incercat sa se
de)aseasca aceste do!a )ers)ecti.e& cea sociolo59 Cf. G. ,!me2il& Naissance de Rome
G/aris& 1'((E& ca). 2. P G. D!me2il& La Reliion romaine arc-a4Y!e&)). 3I s. !nn.
1 271 < MIRCEA E%ADE ica si cea istoricista. Str!ct!ralism!l& de )ilda& inter)retea2a
di.ersele ti)!ri de o)o2itii ca e:)re5sii ale !n!i sistem ri!ros si )erfect artic!late desi
acest sistem o)erea2a la ni.el!l inconstient al s)irit!l!i. C! Tr!,et2Uoi& fonoloia se
concen5trea2a as!)ra st!di!l!i str!ct!rii inconstiente a lilTi,a@!l!i. Cla!de Le.i5Stra!ss
a a)licat model!l . lin.istic la anali2a familiei& )lecind de& la )rin5ci)i!l ca r!denia este
!n sistem de com!nicare com)ara,il lim,a@!l!i. /erec-ile de o)o2itii Gtata<fl!& sot<sotie
etc.E se artic!lea2a intr5!n sistem care de.ine intelii,il n!rnai intr5o )ers)ecti.a sin5
cronica. Le.i5Stra!ss !tili2ea2a acelasi model lin.istic in anali2a )e care face mit!l!i.
D!)a @ el& 8sco)!l mitic este sa f!rni2e2e !n model loic )entr! re2ol.area !nei
contradictii9. in )l!s& 8in5 = direa mitica )!rcede de la )rise de conscience a an!mitor
contradictii si tinde la medierea lor tre)tata.9P /e sc!rt& )entr! str!ct!ralisti& )olaritatile&
o)o2itiile si antaonismele n! a! oriine sociala si nici n! tre,!ie e:)licate )rin
e.enimente isto5rice. Mai dera,a& ele sint e:)resii ale !n!i sistem )erfect coerent& desi
actionea2a la ni.el!l inconsti5ent!l!i. in !ltima instanta& este .or,a de str!c5 Z t!ra a
.ietii si Le.i5Stra!ss afirma ca aceasta este identica c! str!ct!ra materiei. Altfel s)!s& n!
e:ista sol!tie de contin!itate intre )olaritatile si o)o2itiile )erce)!te la ni.el!l materiei&
.ietii& inconstient!l!i& al lim,a@!l!i sa! al orani2arii sociale si acelea )erce)!te la
ni.el!l creatiilor P Cla!de Le.i5Stra!ss& Ant-ro)oloie str!ct!rale G/aris& 1'I6E. )).
2I(&2(6. /roleotnene la. d!alisTn!l reliios < 273
mitoloice si reliioase. Socioloism!l si istori5cism!l sint inloc!ite de !n red!ctionism
materialist m!lt mai arn,itios. desi m!lt mai sta,il& decit rnaterialism!l )o2iti.ist sa!
clasic. Ca istoric al reliiilor& .oi a.ea !n alt ti) de a,ordare. Inteleerea f!nc%ei
)olaritatilor in .iata reliioasa si in indirea societatilor ar-aice si traditionale cere
strateic -ermene!tica si n! !na a dernistificarii. Doc!mentele noastre 5 fie ele mit!ri sa!
teoloii& sisteme de di.i2i!ne a s)ati!5l!i sa! rit!al!ri )!se in )ractica de do!a r!)!ri
antaonice. di.initati5)erec-i sa! d!alisme reliioase etc. 5 constit!ie& fiecare )otri.it
mod!l!i sa! i de a fi& tot atitea creatii ale s)irit!l!i !man. N! 1 a.em dre)t!i sa ie tratam
altfel decit tratarn& sa 2icem& traedia reaca sa! !na din marile reliii. N! a.em dre)t!i
sa ie red!cern la altce.a decit 1 sint ele& si an!me creatii s)irit!ale. /rin !rmare& 1
semnificatia de adincime a lor tre,!ie sa sesi2am ca sa )!tem s)!ne ca le5am inteles.
Din acest moti.. .om )re2enta aici !n an!mit n!mar de doc!mente a)artinind !nor
c!lt!ri diferite. Le5am selectat in asa fel incit sa se )oata il!stra 1 !imitoarea .arietate a
sol!tiilor olerite eniPnielor 1 )olaritatii si ni)t!rii. antaPonism!l!i si aller5nantei.
d!alisrniZli.ii si !nirii contrariilor.P iii carlt=i ii!?C> .AQG?M<Zisfo&?.[<ZG?lt?.s GG i?AndrMf%t!?
G/ans. iiC.Eo2Z. )). 'I51I( draci. mPt5.2a. .=1e)liistGE)lieles and t-e .PFdi5o5P.ne WNf5M
TorU& 1'1IZ. )). 3S5 12(D.
276 < MIRCEA ELLRE Do!a ti)!ri de sacralitate Sa amintirn mai intii ca e:)erienta
reliioasa )res!)!ne ,i)artitie a l!rnii in sacr! si )rofan . Str!ct!ra acestei ,i)artitii
este )rea com)le:a ca sa fie disc!tata aiciC de altfel& )ro,lema n! intere5sea2a decit
indirect tema noastra. Sa )reci2am n!rnai ca n! este .or,a de !n d!alism em,rio5nar.
caci )rin dialectica -ierofaniei )rofan!l se )oate transm!ta in sacr!. /e de alta )arte&
n!meroase )rocese ale desacrali2arii retrans5forma sacr!l in )rofan. Dar reasim o)o2itia
1 e:em)lara sacr!5)rofan in nen!maratele anta5 1 onisme ,inare. alat!ri de o)o2itia
,ar,at5femeie& cer5)amint etc. /ri.ind l!cr!rile mai de a)roa)e& de.ine e.ident ca at!nci
cind antaonism!l se:!al esPte e:)rimat in conte:t reliios este mai )!tin .or,a de
o)o2itia sacr!5)rofan. cit de antaonism!l dintre do!a ti)!ri de sacralitalt. !n!l re2er.at
,ar,atilor& celalalt )ro)ri! femeilor. Astfel& in A!stralia ca si in alte )arti& sco)!l initierii
de )!,ertate este acela de a5l des)arti )e adolescent de l!mea mamel si a femeilor si de
a5l introd!ce intr5o l!me 8sacra9& ale carei secrete sint )astrate c! strasnicie de ,ar,ati.
insa& in A!stralia& )ret!tindeni& femeile isi a! )ro)riile lor ceremonii secrete& considerate
!neori atit de )!temice incit nici !n ,ar,at n! ie )oate s)iona ne)ede)sit.P In )l!s&
)otri.it an!mitor traditii mitice& ma@oritatea o,iectelor c!ltice secrete& asta2i accesi,ile
ii!mai ,ar,atilor& a)artinea! la 9 R. M. si C. $. #erndt& T-e Rorld Of t-e First
A!stralians GC-icao& 1'1(E& ). 2(6. 1 /roleomene la d!alism!l reliios < 27'
ince)!t femeilor> aceste mit!ri im)lica n! n!rnai !n antaonism reliios intre se:e& ci
c-iar rec!5noastere a s!)erioritatii initiale a sacralitatii feminine. P Traditii
asemanatoare sint de asit si in alte reliii ar-aice si semnificatia lor este aceeasiC e:ista&
adica& diferenta calitati.a si de aici antaonism!l intre sacralitatile s)ecifice e:cl!si.e
ale flee?9? r!i se:. De )ilda& la maleU!la& termen!l !eo desemnea2a sacralitatea s)ecifica
,ar,atilorC insa& contrari!l sa!& ia-& n! denota 8)rofan!l9& ci des5@ crie alta forma de
sacralitate& aceea a)artinind 1 e:cl!si. lemeilor. O,iectele im,i,ate c! ia- sint cii ri@a
e.itate de ,ar,ati& )entr! ca asemenea o,iecte )arali2ea2a& sa! c-iar ani-ilea2a& re2er.ele
lor de ileo. Cind femeile isi cele,rea2a ceremoniile sacre. ele sint atit de sat!rate de ia-
incit !n ,ar,at& daca ar 2ari n!rnai coaf!rile lor& ar de.eni 8ca !n co)il9 si si5ar )ierde
ran!l in societatile secrete masc!line. C-iar si o,iectele atinse de fernei in tim)!l
rit!al!rtlor lor sint )eric!loase si din acest moti. sint socotite ta,! )entr! ,ar,ati.P
Aceasta tensi!ne antaonista intre do!a ti)!ri de sacralitate e:)rima& de fa)t&
ired!cti,ilitatea a do!a mod!ri de a fi in l!me& acela al ,ar,at!l!i si eel al femeii. Dar ar
fl resit sa e:)licam tensi5!nea reliioasa dintre cele do!a se:e in termeni )si-oloici
sa! fi2ioloici. Desi!r& e:ista do!a mod!ri s)ecifice de a fl in l!me& dar e:ista si elo2ia
si dorinta inconstienta a flecar!i se: de a 9 Cf. M. Eliade& .A!stralian Reliions. /art IIIC
Initiation Rites and Secret C!lts9& $istor+ of Reliions& 3G1'13EC 115'7& in s)ecial )). 63
si 6'C $. #P!mann& DOS do))elte Gesc-lec-t G#erlin& 1'IIE& )). 4(I s. !rm. P A. #.
Deacon& MaleU!la GLondra& 1'4(E& )). (36 s. !rm. 1
217 < MIRCEA E%ADE )atr!nde in 8misterele9 cel!ilalt si de a5si a)ro)ria 8)!terile9
acest!ia. La ni.el reliios& soi!tia anta5onism!l!i se:!al n! im)lica intotdea!na re)e5
titia rit!ala a !n!i -ieros amosC in n!meroase ca2!ri. antaonism!l este transcendat
)rintr5o androini2are rit!ala. P America de S!dC Gemenii Di.ini Ne .om ince)e anc-eta
c! doc!mente din America de S!d si aceasta din do!a moti.eC tri5 i ,!rile )e care ie .om
l!a in considerare a)artin !nor stadii ar-aice de c!lt!raC )e de alta )arte& intilnim aici&
intr5o form!lare mai m!lt sa! mai G )!tin ela,orata& !n an!mit n!mar de 8sol!tii cla5sice9
la )ro,lema ridicata de desco)erirea di-oto5 1 miei si antaonism!l!i. De )risos sa
ada!am ca aceste cite.a e:em)le n! e)!i2ea2a ,oatia mate5rial!l!i s!d5american. in
mare f!nd s)!s& temele care ne interesea2a smtC G1E di.i2i!nea ,inara a s)a5 ? ti!l!i si a
-a,itat!l!iC G2E mit!i Gemenilor Di.ini> 1 G4E di-otomia enerali2ata a intre!l!i !ni.ers&
incl!2ind si .iata s)irit!ala a om!l!i> G(E antaoP nism!l di.in& re$ectind mai dera,a
com)le5mentaritate oc!lta& care f!mi2ea2a model!l insti5 & t!tiilor si cond!itei !mane.
Adesea& mai m!lte sa! c-iar totalitatea acestor moti.e sint atestate in aceeasi c!lt!ra. N!
.om reaminti& )entr! $ecare tri, an!me& ? mod!l sa! s)ecific de a confi!ra s)ati!l sacr!
si & cosmorafia l!i> acestei )ro,leme i5am dedicat ?FJ Cf. Eliade& Me)-isto)-eles et
AAndro+ne& )). 121 s. !rm. ? /roleomene la d!alism!l retiios <211
monorafie ce .a fi )!,licata in c!rind. M! tre5,!ie insa sa !itam ca mitoloiile si
conce)tiile cosmoloice )e care ie .om e:amina )res!)!n imao m!ndi. In ceea ce
)ri.este mit!i Gernenilor Di.ini& el este lar ras)indit in America de S!d. in eneral& tatal
Gemenilor este SoareleC in tim) ce mama lor este !cisa )rin tradare& fiii sint e:trasi din
cada.r!l ei si. d!)a mai m!lte )eri)etii& re!sesc sa ra2,!ne.P Gemenii n! sint ri.ali
intotdea!na. in an!mite .ariante& !n!i dintre P emeni este rein.iat de fratele sa! din
oasele& sinele sa! framentele tr!)!l!i im,!catatit.P Tot!si& cei doi eroi c!lt!rali
e:)rima di-otomia @ !ni.ersala. /entr! )o)!latia Uainan din #ra2ilia& intreaa lor
c!lt!ra si toate instit!tiile i sint in leat!ra directa c! stramosii lor mitici Gemenii. /e
lina fa)t!i ca a! des)artit tot ti5i,!l in do!a @!matati e:oame& ei si5a! im)artit c-iar si
Nat!ra intre ei. Mitoloia lor& care da model!l e:em)lar )entr! intreaa )o)!latie
Uainan& 1 il!strea2a dramatic aceasta ,i)artitie !ni.ersala& P %n mit ,aUairi )o.esteste
ca 2e!i celest Lam!scini d!)a ce i5a fa!rit )e oameni. casatoreste feinele c! @a!ar!l
mitic OUa. InsarcinatP in mod mirac!los& ea este !cisa )rin intriile soacrei sale.
Gemenii& Leri si Laine sint e:trasi din tr!)!l li)sit de .iata al marnei lor& )e? care re!sesc
sa ra2,!ne& ar2ind5o in foe )e femeia intrianta S!rsele .ec-i sint c!lese de R.
/etta22oni& Dio& 1 G1'22P 4475441. Ae2i si /a!l Radin& 8T-e #asic M+t- of t-e Nort-
American Indians9& Eranos Ba-r,!c-& 13 G1'('EC 431 s !nn F A. Metra!:& 8TMin $eroes
in So!t- American M+t-olo+9 Bo!rnal of American FolUlore& I' G1'(1EC 11(51245
51 $issin si A. $a-n& Die Tacana& Er2a-lllns!t GFranUf!rt 1'11E. )). Ills. !rm. P
Cf. Otto "erries in R. LricUe,er. $. Trim,orn R M!ller& 7. "erries& Les Reliions
amerindiennes G/aris& 1'12EP ). 4'7.
212 < MIRCEA E%ADE de.enita intelii,ila si semnificati.a )rin acti.i5tatea celor doi
eroi. P in )l!s& an!mite trasat!ri indica diferente de caracter intre cei doi emeni. Astfel&
la )o)!latia c!,eo din G!+ana interioara& $omani-iUcE& 2e!i care a creat )amint!i& n!
inter.irie in tre,ile oarne5nilorC el loc!ieste in cer& !nde )rimeste s!fletele mortilor.
Fratele l!i& MianiUotOi,o& care este diform& loc!ieste intr5!n m!nte.P /otri.it )o)!latiei
a)i5na+e& Soarele si L!na& care era! la ince)!t )e )arnint si a.ea! infatisare omeneasca&
?a! dat nastere celor do!a r!)!ri ancestrale ale tri,!l!i si le5a! instalat intr5!n sat
im)artit in do!! 2oneC r!)!l soarel!i la nord si acela al l!nii la s!d. Mit!rile indica !n
an!mit antaonism intre fratiC de )ilda& Soarele este considerat intelient& L!na este
fratele mai st!)id. P Antaonisrn!l este si mai marcat )rintre tri5,!rile calina& carai,ii de
)e coasta de nord a G!+anei. Amana& 2eita a)elor& mama si fecioara& deo)otri.a. si
re)!tata a fi 8fara ,!ric9 Gadica& nenasc!taEP9& a ad!s )e l!me doi emeni& Tam!si & .1 ?P
Eon Sc-aden& A rnitoloia -eroica de lri,os indienas do #rasil& ed. a 25a GRio de
Baneiro& 1'I'E& )). 1745111& !tili2ind )e Telemaco #or,a. At!nlidade indiena GC!riti,a&
1'76E& ). 11 s. !rm.& 37 s. !rm.C $. #ald!s& Ensaios de Etnoloia ,rasileira GSao /a!lo&
1'43E& ). 2' s. !rm.& (I s. !rm.& 17 s. !rm. P Loc-5Gr!n,er& re2!mat de Otto "erries in
Reliions amerindiennes. )). 4115412. P C!rt Nim!enda@!& T-e A)ina+e& T-e Cat-olic
%ni.ersit+ of America. Antro)oloical Series no. ' GRas-inton D.C.& ? 1'4'E& )). 1I6s.
!rm. ? ?S Amana& femeia incintatoare& al carei tr!) se tennina c! coada de sar)e&
sim,oli2ea2a. deo)otri.a. tim)!l si .es5nicia& )entn5i ca& desi loc!ieste in a)ele ceresti&
ea se ree5nerea2a )eriodic na)irlind ca ser)ii& c!m fac de altfel s!$e5tele mortilor si
/amint!i ins!si. Amana a 2amislit toata creatia si )oate l!a orice forma. F 1
/roleomene la d!alism!l reliios <214 in 2ori
si ToloUantam!l! la a)!s!l soarel!i. f . Tam!si e antro)omorf si e considerat stramos!l
mitic al )o)!latiei calina> el a creat toate l!cr!rile ? ,!ne si folositoare )entr! oarneni.
Tam!si loc!ieste in )artea l!minoasa a l!nii& el este sta)in!l )aradis!l!i& tarirn!l !nde n!
se inserea2a si !nde i s!fletele oarnenilor se indrea)ta ca sa5I intil5neasca. Dar nimeni n!
)oate sa5I .ada din ca!2a l!minii or,itoare care5I incon@oara. Tam!si se ,ate eroic c!
fortele ostile care a! aneanti2at ] l!mea de mai m!lte ori. dar care d!)a fiecare distr!ere
a fost creata din no! de Tam!si. Fratele sa! loc!ieste si el in rei!nile ceresti& dar in
)artea o)!sa& in tarirn!l !nde n! este nici51 odata dimineata. El este fa!ritor!l
int!neric!l!i 1 si a!tor!l t!t!ror relelor care a)asa omenirea. fntr5!n an!mit sens& el
sim,oli2ea2a )!terile acti.e ale 2eitei5mama Amana. $aeUel .ede in el com)lement!i
necesar al as)ect!l!i l!minos al l!rnii& )ersonificat de Tam!si. C! toate acestea&
ToloUantam!l! n! este ad.ersar!l a,sol!t al fratel!i sa!> S)irit!i cei Ra! al )o)!latiei
calina @ este !n alt )ersona@& TaMane. Dar intre Gemenii Di.ini& Tam!si @oaca !n rol mai
im)ortant si de.ine !n fel de Fiinta S!)rema.Pi Adeseori& aceasta di-otomie totala a
Nat!riiP se e:tinde si la as)ect!i s)irit!al al om!l!i. 2? Bosef $aeUel. 8/!ra !nd
$oc-ott9. Arc-i. f!r AolUerU!nde. 14 G1'I6EC 2I5I7& in s)ecial ). 42. i ?9 Ar fi in!til sa
inm!ltim e:em)lele. Sa mai citam )e ? indienii tim,ira& )entr! care totalitatea cosmica
este di.i2ata in do!a @!matatiC )e de )arte& est!i& soarele. 2i!a& ano5tim)!l !scat& foc!l&
c!loarea rosieC )e de alta. a)!s!l& l!na& noa)tea. anotirn)!l )loios& & c!loarea neara
etc. C!rt Nim!enda@!. T-e Eastern Tim,ira& %ni.ersit+ of California /!,lications in
Arc-aeolo+ and Et-nolo+& .ol. OLI G#erUele+ and Los Aneles& 1'(1E. )). 6( s. !rm.
1
21( < MIRCEA ELIADE /otri.it )o)!latiei a)a)oc!.a. !n tri, t!)i5!a5rani din #ra2ilia
mericlionala&fiecare co)il )ri5meste !n s!flet care co,oara din !na din cele trei rei!ni
ale cer!l!i 5 est& 2enit si .est 5 !nde )ree:ista! in )rea@rna !nei 2eitati G8Mama Noas5tra9
in est. 8Fratele Mai Mare9 la 2enit si T!)an. 9 eel mai tinar dintre Gemeni in .estE. D!)a
moarte. s!$et!I mere ina)oi la loc!l sa! de oriine. Acest s!flet& n!mit de )o)!latia
nim!enda@! 8s!flet!l5)lanta9& este eel care sta,ilestc leat!ra c! l!mea s!)erioara.
/eiitrli G5a sa laca acest Sliflel ..tisor9. oin!l tret.EtiZe sa iii.i nianiiicc cariif. Dar la )!tin
Gini) GUl)a iiastcri9. co)ilnZ )rPll5FFst.F nri al cloilt5i 5!llel. ..s!llcnil aniiiiC&Z9. G5..? &i =&i
slstlet!lni este Gii.iria si ca CF?enK.@tiltF? FFlFsPoAollZGc Sll@Preiiic sint cZe n!Llira GP?le.sta
sa?! ?PP in c.r. ail ada!al alte .?alori reliioase c!iier)li.sl!i de di-otomie
!ni.ersala. in )l!s& se )oale desci fra in acest e:em)l! .alori2are .reliioasa a P
C!rt Nirn!enda@!& 8Reliion der A)a)oc!.a5G!arani9& "eitsc-riB?tB?rEt-noloie& (1
G1'1(EC 47I P !rm. /roleomene la d!alism!l reliios <21I l!rniiC
antaonism!l dintre Gemeni se reflecta intr5!n antaonism al s!fletelor& dar n!rnai
s!flet!l5)lanta este de oriine di.ina. si acest fa)t ? im)lica de.alori2are reliioasa a
animal!l!i. Dar sacralitatea animal!l!i constit!ie !n element esential al reliiilor ar-aice.
/!tem descifra aici moment!i in care se i2olea2a& dintre rn!ltele 8sa5cralitati9 )re2ente in
l!me& cea )!r 8s)irit!ala9& adica element!i di.in& de oriine celesta. Aceasta conce)tie
)oate fi com)arata c! ideea f!ndamentala a indienilor call n a ca tot ce e:ista )e )amint
are re)lica s)irit!ala in cer.P Si in acest ca2 este .or,a de inter)retare oriinala si
indra2neata a ternei di-otomiei !ni.ersale& in .ederea identificarii !n!l )rinci)i! s)irit!al
ca)a,il sa e:)lice an!mite contradictii ale L!rnii. i Conce)tia )o)!latiilor calina
amodelelor celeste n! este sin!laraC ea se reaseste in am,ele Americi& ca si in alta
)arte. In fa)t& ideea !nei 8re)lici s)irit!ale9 a @!cat !n rol im)ortant in i istoria !ni.ersala
a d!alism!l!i. /olaritate si com)lementaritate la indienii Uoi Conce)tiile care a!
leat!ra c! tema noastra sint )ro,a,il mai n!antate si mai ,ine artic!late intr5!n sistem
eneral decit am )!tea ded!ce din i2.oarele noastre mai .ec-i. Cind !n cercetator
calificat isi as!ma sarcina de a inreistra n! n!rnai com)ortamentele si rit!al!rile& dar si
semniflcatia )e care a! ele in oc-ii ,astinasilor& intreaa l!me de .alori si
semnificatii ni se P $aeUel& 8/!ra !nd $oc-ott9& ). 42.
211< MIRCEA E%ADE de2.al!ie. Aom da ca e:em)l! mod!l c!m indi5enii Uoi din
Sierra Ne.ada a! folosit ideea de )olaritate si com)lementaritate in e:)licatiile lor
)ri.ind l!mea. societatea si indi.id!l.PTri,!l este im)artit in 8oamenii de s!s9 si
8oarnenii de @os9& si sat!i este& ca si coli,a ceremoniala& im)artit in do!a @!matati. L!mea
intreaa este des)artita si ea in do!a 2one determinate de dr!rn!l soarel!i )e cer. /e lina
asta& e:ista m!lte alte c!)l!ri )olare si antaoniceC ,ar5,at<femeie& mina drea)ta<mina
stina& cald<rece& l!mina< int!neric etc. Aceste )erec-i sint asoci5ate c! an!mite cateorii
de animale si )lante& c!lori& .int!ri& ,oli& )rec!m si conce)tele de #ine si Ran.
Sim,olism!l d!alist este e.ident in toate )rac5ticile maico5reliioase. Contrarille
coe:ista in I flecare om& )rec!m si in an!mite 2eitati tri,ale. Indienii Uoi cred ca f!nctia
si )ermanenta !n!i )rinci)i! al ,inel!i Gidentificat in mod e:em)lar 1 c! directia cea
drea)taE sint determinate de e:is5tenta sim!ltana a !n!i )rinci)i! al ra!l!i GstinaE.
#inele e:ista n!rnai )entr! ca ra!l este ? acti.> daca ra!l ar dis)are& ,inele ar inceta si el
sa e:iste. 7 conce)tie care ar fl fost draa l!i Goet-e& dar c!nosc!ta si din alte c!lt!riC
)acatele tre,!ie comise si )rin aceasta se )ro5clama infl!enta acti.a a ra!l!i. /otri.it
indienilor Uoi& )ro,lema centrala a conditiei !mane este aceea de a sti c!m sa
ec-ili,re2i contrariile si E P %nnain foarte indea)roa)e articol!l l!i G. Reic-el5
Dolmatoff& 8Notas so,re el sim,olismo reliioso de los 1 Indies de la Sierra Ne.ada de
Santa Marta9& Ra2on $ Fa,!la.. Re.ista de la %nMersidad de los Andes& no. 1 G1'13EC II5
32& I in s)ecial )). 14513. i /roleomene la d!alism!l reliios <213 tot!si
sa ie mentii ca forte com)lementare. Con5ce)t!i f!ndamental este+!l!Ua& termen insern5
nind 8a Fi in acord9& 8a fi eal9& 8a se identifica9. A sti sa ec-ili,re2i eneriile creatoare si
distr!cti.e& 8 in acord9& este )rinci)i!l cala!2itor al com5)ortament!l!i !man.
Aceasta sc-ema de o)o2itii com)lementare se 1 interea2a intr5!n sistem e.adri)artit al
!ni.er5i s!l!iC celor )atr! )!ncte cardinale ie cores)!nd alte serii de conce)te& )ersona@e
mitice& animale& )lante& c!lori si acti.itati. Antaonism!l rea)are in sistern!l eneral&
e.adri)artit Gde e:em)l!& ros! si al,& c!lorile 8desc-ise9& cores)!nd s!d!l!i si @ est!l!i si
sint o)!se 8)artii rele9& formate de 1 8c!lorile inc-ise9 ale nord!l!i si .est!l!iE. Str!c5
t!ra c.adri)artita informea2a atit macrocosmos!l 1 cit si microcosmos!l. L!mea este
s!stin!ta de @ )atr! ianti mitoloici> Sierra Ne.ada este im)artita in )atr! 2oneC satele
constr!ite d!)a ? model traditional a! )atr! cai de acces& la & ince)!t!i carora se asesc
)atr! loc!ri sacre !nde se )!n ofrandele. Zn fine& casa c!lt!ala are )atr! .etre in @!r!l
carora ia! loc mem,rii celor )atr! clan!ri )rinci)ale. GDar si aici rea)are ,i)artitia
antaonista9C 8)artea drea)ta9 5 rosie 5este re2er.ata celor 8care sti! mai )!tin9& in tim)
ce in 8)artea stina9 5 al,astr! desc-is 5 sta! 8cei care c!nosc mai m!lt9& caci acestia din
!rma sint mai free.ent confr!ntati c! fortele neati.e ale 1 !ni.ers!l!i.E Cele )atr!
directii cardinale sint com)letate @ )rin 8)!nct!i central9& care @oaca !n rol im)ortant in
.iata indienilor Uoi. Este Centr!l L!rnii& Sierra Ne.ada& a car!i re)lica este centr!l casei
c!lt!ale !nde se ard ofrandele )rinci)ale> acolo 1
216 < MIRCEA E%ADE )reot!i GmamaE Pta ase2at at!nci cind .rea sa 8.or,easca c!
2eii9. in fine& aceasta sc-ema se de2.olta intr5!n sistem tridimensional c! sa)te )!ncte de
re)erC nord!l& s!d!l& est!i& .est!i& 2enit!i& nadir!l si centr!l. %l%mele trei constit!ie a:a
cosmica ce tra.ersea2a si s!stine l!mea& imainata ca !n o!. Asa c!m arata Reic-el5
Dolmatoff& o!l cosmic introd!ce element!i dinamic& an!rne conce)t!i a no!a eta)e.
L!mea. )rec!m si orn!l& a! fost creati de catre Mama %ni.ersala. Ea are no!a 1 flice&
fiecare re)re2entind an!me calitate a sol!l!i ara,ilC ner!& ros!& arilos& nisi)os etc.
Aceste calitati ale sol!l!i constit!ie tot atitea 1 strat!ri de )amint ina!ntr!l o!l!i cosmic&
si& 1 totodata& sim,oli2ea2a scara de .alori. Oarnenii = traiesc in al cincilea )amint 5
sol!l ner! 5 care se afla in centr!. Marile coline )iramidale din Sierra Ne.ada sint
imainate a fi 8l!mi9 sa! 8case9 de str!ct!ra similara. Tot asa& )rinci)alele case c!lt!ale
sint re)lici microcosmice> ele se deci in 8Centr!l L!rnii9. Asociatiile n! se o)resc
aici. O!l cosmic este inter)retat ca flind !ter!l Marnei %ni.ersale& in care traieste inca
!manitatea. /amint!i este si el asemanator !n!i !ter& la fel si Sierra Ne.ada si fiecare
casa c!lt!ala& Fiecare casa de loc!it si fiecare mormint. /esterile si cre.asele )amint!l!i
re)re2inta oriflciile marnei. Stresinile caselor c!lt!ale sim,oli2ea2a oran!l se:!al al
Marnei> ele sint 8)orti9 care asi!ra acces la ni.el!ri mai @ inalte. in tim)!l rit!al!l!i
f!nerar& eel decedat se W intoarce in !terC )reot!i ridica tr!)!l mort!l!i de no!a ori ca sa
arate ca mort!i reface in sens /roleomene la d!alism!l reliios <21' in.ers
cele no!a l!ni ale estatiei. lar mormint!i ins!si re)re2inta cosmos!l si rit!al!l f!nerar
este !n act de 8cosmici2are9. Am insistat as!)ra acest!i e:em)l! )entr! ca el il!strea2a
admira,il f!nctia )olaritatii in indi5rea !n!i )o)or ar-aic. Asa c!m am .a2!t& di.i2i5
!nea ,inara a s)ati!l!i este enerali2ata la ni.el!l intre!l!i !ni.ers. /erec-ile de
contrarii sint& @n acelasi tim). com)lementare. /rinci)i!l )olaritatii )are sa fie lee
f!ndamentala a iiatlirii si .ietii. )recLim si @!sLilicarea m!ralei. /enir! itidienii Uoi.
)erfecti!nea !mana n! GFonsta in 8a face ,ine9& ci in a asi!ra er-ili,r!l $itn? K5GFZK?
Glolia torte antaoniste> a ,inel!i si a raiiliii. l..t ni.t?l cosiilic. aresZ ec-ilit>Er! interior
iZEi5?5s)!ncle .)isnet!illi centraZ9& G9entr!llli Lliiiiii. At5.?si )!iict sc aasesSe la iiilerseetia
eelor )atr! lFPP>llBFZtF GFCPrGPil1aie eii .i.=a .ert!5ala <enit nadir& in i??i@I.$iil oi.illii cosmie.
care .sse identic c! !ter!l Ai?Aili9 Liii=9isaSe. Asadar. K.lilerii.ele siPlenic de W9FP?[Z
5?=19Z1 P5P Iliinii si ale .ietii& i5KFPPPl 5i i.i?:ilil ,)ccitL? tic a ti al
5!inLili.ii. 1^ >F5.iFFZlFa Gii)ti?t?aPtB este inleleasa si as!mata ca l? &.>..FPa)iPFLlialc? 1
lliliPtFrsLllt.llC ,i& in sens in.ers. =iaia c!sitlica ;.?si e iae!ta iritelii,ila si seninitica5li.a
iil mas!ra in care este sesi2ata ca !n 8cifr!9. Nil intenlioiieP sa ada! si alte e:em)le ale
dosar!l!i indienilor s!d5arnericani. Cred ca am s!,liniat indea@!ns& )e de )arte
.arietatea creatiilor s)irit!ale oca:ionate de efort!i de a 8citi9 nat!ra si e:istenta !mana
)rin cifr!l )olaritatii. si& )e de alta )arte& am aratat ca e:)resiile )artic!lare a ceea ce a
fost n!mit adesea con5
227 < MIRCEA ELLADE ce)tii ,inare si d!aliste isi de2.al!ie semnificatille )rof!nde
n!rnai daca ie interam in sistern!l atotc!)rin2ator din care fac )arte. ? intilnim sit!atie
similara& desi m!lt mai com)le:a& la tri,!rile din America de Nord. Si acolo reasim
,i)artitia sat!l!i si a l!rnii si sistemele cosmoloice care re2!lta din aceasta Gcele )atr! W
directii cardinale& a:a 2enit5nadir& 8Centr!l9 etc.E& )rec!rn si di.ersele e:)resii mitoloice
si rit!ale ale )olaritatilor& antaonismelor si d!alismelor reliioase. Desi!r& asemenea
conce)tii n! sint nici !ni.ersale& nici !niform distri,!ite. %n n!mar de r!)!ri etnice
nord5americane n! c!nosc decit r!dimente ale !nei cosmoloii ,i)artite& iar m!lte alte
tri,!ri inora conce)tiile 8d!aliste9& desi !ti5li2ea2a sisteme de clasificare de ti) ,inar.
Or& este = e:act )ro,lema care ne interesea2a& an!me& di.ersele .alori2ari reliioase& in
.ariate conte:te c!lt!rale& ale ternei f!ndamentale a )olaritatii si d!alism!l!i. L!)ta si
reconciliereC Mana,!s- si 8coli,a P .raci!l!i9 La alonc-inii centrali& ero!l ci.ili2ator 5
Na5na,o2-o Gla indienii o@i,Ma+ si OttaMaE& Mana,!s- 1 Gla menominiE sa! RisaUa Gla
tri,!rile cree si & sa!: etcE 5@oaca !n rol)rePfiPinent.P El res5 1 ta!rea2a /amint!i d!)a
)oto) si ii da forma act!ala> tot el sta,ileste anotim)!rile si asi!ra 21 cf. Remer M!ller.
Die #la!e $!tte GRies,aden& 1'I(E& )). 12 s. !rm. G /roleomene la d!alism!l reliios <
221 foc!l.23 Mana,!s- este c!nosc!t mai ales )entr! ,atalia sa c! /!terile GinferioareE
ale A)elor& ,ata5lie care a declansat drama cosmica )lina de consecinte si a2i as!)ra
.ietii oamenilor.26 #atalia a atins )!nct!i el c!lminant at!nci cind /!terile ac.atice a!
re!sit sa ii ra)!na )e fratele malmic al l!i Mana,!s-& L!)!l& insta!rind in acest fel
moartea in l!me. L!)!l rea)are d!)a trei 2ile& dar Mana,!s- ii trimite ina)oi in Tarirn!l
Am!r5!l!i& !nde de.ine sta)in!l mortilor. Ca sa ra25,!ne !ciderea fratel!i sa!.
Mana,!s- ornoara )e ca)etenia /!terilor A)ei. Acestea declansea2a !n no! )oto)& !rmat
de iama teri,ila& dar n! re!sesc sa5I rastoame )e ero!l mitic. Alar5mate& /!terile
)ro)!n im)acare> ridicarea !nei coli,e medicinale& in ale carei mistere )rim!l initiat .a
fi Mana,!s-. Este semnificati. fa)t!i ca tema im)acarii e c!nosc!ta n!rnai in mitoloia
e2oterica& de2.al!5ita n!rnai initiatilor in c!lt!i secret mideMiMm.P 9 intr5ade.ar& cind
)amint!i a dis)ar!t s!, a)e& Mana,!s- a trimis !n anirnal ca sa5i ad!ca )!tin l!t de )e
f!nd!l a,is!l!i Gdes)re acest moti. mitic& .e2i M. Eliade. 8M+t-oloies asiatiY!es et
folUlore s!d5est e!ro)eenC ie )loneon cosmooniY!e9. Re.!e de l?$istoire des
Reliions& 117 W1'11VC 1I35212C .ariantele americane se asesc la )). 1'( s. !rm.
Mana,!s- a re5creat )amint!i si a fac!t din no! animalele& )lantele si om!l> esential!l
,i,lioraflei in Mac Linscott RicUetts& 8T-e Str!ct!re and Reliio!s Sinificance of t-e
TricUster5Transformer5C!lt!re5$ero in t-e M+t-olo+ of t-e Nort- American Indians9
G/-. D. diss.. %ni.ersit+ of C-icao& 1'1(E& .ol. 1& ). 1'I& n. 4I. P Sa ada!am ca
Mana,!s- )re2inta !nele trasat!ri caracteristice !n!i tricUsterC de )ilda& el are
se:!alitate e:cesi.a si rotesca& si& in )ofida eroism!l!i sa!& a)are !neori ca e:trem de
marinit. P Mit!rile c! ,i,lioraflile lor sint in RicUetts& 8Str!ct!re and Reliio!s
Sinificance9& .ol. 1& ). 1'1. s. !rm.> M!ller& Die #la!e $!tte& )). 1' s. !rm.& si Die
Reliionen der RaldlandindianerNordamenUas G#erlin& 1'I1E. )). 1'6.
222 < MIRCEA ELIADE /otri.it acestei traditii e2oterice& Marele S)irit GManit! s!)remE
a sfat!it /!terile A)ei sa5I im)ace )e Mana,!s-& )entr! ca ele a! sa.irsit )rirn!l ornorC
!nnind!5i sfat!i& )!terile constr!5iesc coli,a de initiere in cer si il )oftese )e Mana,!s-.
Ero!l aice)ta in cele din !rma& stiind ca rit!rile re.elate de /!terile A)ei .or fl ,enefice
)entr! oarneni. intr5ade.ar& d!)a initierea sa in cer& Mana,!s- se intoarce )e )amint si&
c! a@!5tor!l ,!nicii sale G/amint!iE& cele,rea2a )entr! )rima oara rit!rile secrete
mideMiMin. Astfel& )otri.it .ersi!nii e2oterice a mit!l!i& catastrofa cosmica a fost e.itata
)entr! ca /!terile inferioare 5 care& masacrind!5l )e L!)& a! introd!s moartea in L!me 5
i5a! oferit l!i Mana,!s- ceremonie secreta si )!temica. in stare sa im,!natatea?sca
soarta m!ritorilor. Desi!r& initierea in rnideMiMinn! )retinde ca sc-im,a conditia
!mana& ci asi!ra& aici )e )amint& sanatate& lone.itate si no!a e:istenta d!)a moarte.
Rit!al!l de initiere !rmea2a ,ine5c!nosc!t!l!i scenari! al mortii si in.ieriiC no.icele este
8!cis9 si imediat in.iat de scoica sacral9 Altfel s)!s& aceleasi /!teri care ii f!ra5sera
om!l!i nem!rirea a! fost in cele din !rma silite sa il in2estre2e c! te-nica de nat!ra sa5
I fortifice si sa5i )rel!neasca .iata& asi!rind!5i totodata )oste:istenta 8s)irit!ala9. in
tim)!l ceremoniilor secrete& no.icele il intr!)ea2a )e Mana,!s-& iar )reotii re)re2inta
/!terile. Coli,a initiatica accent!ea2a sim,olica d!alista. Ea este di.i2ata m do!a 2oneC
cea dins)re nord& .o)sita in al,& este salas!l /!terilor inferioare& cea din 47 R. B.
$offman& 8T-e MideMiMin or ;Grand Medicine Societ+[ of t-e O@i,Ma9& Se.ent-
Ann!al Re)ort of t-e #!rea! of American Et-nolo+. 16II561 GRas-inton& D.C.& 16'1E&
)). 1(45477. in s)ecial )). 273 s. !rm.C M!ller. Die #la!e $!tte& )). I2 s. !rrn.
/roleomene la. d!alism!l reliios < 224 s!d&
colorata in ros!& al /!terilor s!)erioare. Cele do!a c!lori sim,oli2ea2a 2i!a si noa)tea&
.ara si iarna& .iata si moartea G!rmata de in.iereE etc. Asocierea acestor do!a )rinci)ii
)olare re)re2inta totalitatea realitatilor cosmice.Pi A.em aici !n e:celent e:em)l! a ceea
ce )oate fi n!mit .alori2area elementelor neati.e ale !nei )olaritati. Geni!l creator al
indienilor menomini a re!sit sa aseasca sol!tie no!a si eficace la cri2a e:istentiala
)ro.ocata de teriflanta omni)re52enta a mortii& s!ferintei si ad.ersitatii. Aoi disc!5ta )e
sc!rt alte sol!tii& mai m!lt sa! mai )!tin ? asemanatoare& dar )entr! moment ar fl
instr!cti. sa sit!am com)le:!l mitico 5rit!al al coli,ei initiatice a menominilor in
ansam,l!l reliiei alonc-ine& in sco)!l de a c!noaste ideile relii5oase com!ne din care
s5a de2.oltat sistern!l )artic!lar al menominilor. intr5ade.ar& asa c!m a aratat Remer
M!ller& alte tri,!ri alonc-ine a! traditie deose,ita& )ro,a,il mai .ec-e& in care ero!l
ci.ili2ator n! @oaca nici !n rol in rit!al!l coli,ei de initiere. Indienii o@i,Ma+ din
Minnesota& de )ilda& s!stin ca Marele S)irit GManit!E a ridicat coli,a ca sa asi5!re
oamenilor .iata .esnica.P Manit! este m c-i) sim,olic )re2ent m coli,a initiatica
mideMian. Coli,a re)rod!ce l!meaC cei )atr! )ereti ai aces5teia sim,oli2ea2a cele )atr!
)!ncte cardinale& aco)eris!l re)re2inta ,olta cer!l!i& d!s!mea!a sim,oli2ea2a )amint!i.P
In cele do!a ti)!ri de coli,a initiatica 5 ti)!l indienilor menomini si ti)!l o@i,Ma+ 5
sim,olism!l cosmic s!,linla2a fa)t!i ca 4i R. M!ller& Die #la!e $!tte. ). 61 s. !rm& 113&
123. P i,id.& ). 46 s. !rm.& I15. P I,id.& )). 67 s. !rm. Acelasi sim,olism se reaseste in
str!ct!ra coli,el5sa!na a Indienilor oma-a Gi,id. ). 122E& in coli,a initiatica a indienilor
lena)e. a alonc-inilor de )reerie Di,id.. ). 14IE& si in alte c!lt!ri Indlene. .
22( < MIRCEA E%ADE )rima initlere a a.!t dre)t teatr! intre!l %ni5.ers. Dar
str!ct!rii d!aliste a ca,anei initiatice& i ridicate de Mana,!s- )e )arnint& !rmind im)a5
carii c! /!terile inferioare& i se o)!ne sim,o5lism!l c.adriform al coli,ei constr!ite de
Manit!C )atr! !si. )atr! c!lori etc. In corn)le:!l rit!al al l!i Mana,!s-. "e!i S!)rem
este a,sent sa! stersC si& .ice.ersa& Ero!l Ci.ili2ator n! @oaca nici !n rol in rit!al!l
mideMian. Dar in cele do!a ti)!ri de initiere& Pro,lema centrala este destin!l i )ersonal
al fiecar!i initialC la indienii o@i,Ma+& .iata .esnica d!)a moarte& dar!ita de "e!i S!5 =
)remC in ca2!l indienilor menornini. sanatate si lone.itate Gsi )ro,a,il no!a e:istenta
d!)a moarteE& do,indite de la Mana,!s-. in !rma !n!i sir de intim)lari drarnatice care
era! cit )e ce sa nimiceasca l!mea. Tre,!ie& de asemeni& sa o,ser5.am ca& in mit!i
e2oteric& Marele Manit! este acela care sfat!ieste /!terile inferioare sa ca!te = im)acareaC
farainter.entia l!i& ,atalia )ro,a,il ar fi contin!at )ina cind& atit L!mea cit si /!terile ?
inferioare ar fi fost definiti. nimicite. "e!i S!)rem si Ero!l Ci.ili2ator /!tem .edea ce
ad!ce no! com)le:!l miti5 ?F co5rit!al al indienilor menomini in com)aratie c! coli,a
initiatica a indienilor o@i,Ma+C )otri.it 1 indienilor o@i,Ma+& "e!i S!)rem a constr!it
coli,a ca sa ie asi!re oarnenilor .iata .esnica> la indienii menomini& coli,a este )rimita&
)rin Mana,!s-& de la /!terile inferioare& siinitierea ? confera sanatate& lone.itate si
e:istenta )ost5mortem. Sim,olism!l di.i2i!nii c!aternare a i coli,ei initiatice la indienii
o@i,Ma+& olindind !n /roleomene la d!alism!l reliios < 22I
!ni.ers ec-ili,rat si fara fis!ri& ale car!i ritm!ri se s!cced s!, control!l Marel!i "e!& este
inloc!it la indienii menomini de !n sim,olism d!alist. Acest sim,olism d!alist reflecta si
el cosmos!l& dar este l!me sfisiata de tot fel!l de antao5nisrne si dominata de moarte&
l!me cit )e ce sa fie nimicita de conflict!i dintre Mana,!s- si /!terile ac.atice& l!me
in care Marele "e! este a,sent si !nde sin!r!l ocrotitor al om!l!i este Ero!l Ci.ili2ator&
)ersona@ dest!i de a)ro)iat om!l!i. asa c!m )!tem .edea din indir@ita sa corn,ati.itate si
din corn)ortarnent!i sa! am,i.alent. Desi!r& sim,olism!l d!alist al coli,ei indienilor
menomini e:)rima& si el. interarea con5trariilor. atit in totalitatea cosmos!l!i& cit si
inla!ntr!l e:istentei !mane. Dar in acest ca2& interarea re)re2inta !n efort dis)erat de a
sal.a l!mea de nimicirea finala si& inainte de toate& de a asi !n sens )recaritatii si
contradictiilor e:istentei omenesti. /entr! a intelee mai ,ine sens!l in care s5a!
de2.oltat conce)tiile reliioase ale alonc-inilor& )!tem com)ara sim,olism!l cosmic al
Marii Case la indienii delaMare Glena)eE& )o)!latie alon5c-ina de )e coasta atlantica&
c! teoloia im)licita in ceremoniile de An!l No!. Marea Casa este inaltata in fiecare an&
in octom,rie& intr5!n l!mi5nis al )ad!rii. Ea este coli,a rectan!lara c! )atr! intrari si
a.ind in mi@ioc !n stil) de lemn. D!s!mea!a sim,oli2ea2a /amint!i& aco)eris!l Cer!l& si
cei )atr! )ereti cele )atr! directii cardi5nale. Marea Casa este imao rn!ndi si rit!al!l
care se der!lea2a cele,rea2a !n no! ince)!t Gre5creareaE al l!mil. Cei care a interneiat
c!lt!i este ins!si "e!i S!)rem& Creator!l. El loc!ieste
221 < MIRCEA E%ADE in al dois)re2ecelea cer& tinind mina )e stil)!l central& ade.arat
a:is m!ndi& a car!i re)lica este insasi Marea Casa. "e!i este )re2ent si in cele do!a fete
sc!l)tate in lemn!l stil)!l!l central. Fiecare festi.al al Marii Case are ca efect )rinci)al ?
re5crearea )amint!l!i> el )re.ine& de asemenea& ca )amint!i sa fie distr!s de catastrofa
cos5mica. intr5ade.ar& )rima Mare Casa a fost cons5tr!ita d!)a !n c!trem!r. Dar re5
crearea an!ala a )amint!l!i& o)erata )rin ceremonia An!l!i No!& asi!ra contin!itatea si
fertilitatea l!rnii. S)re deose,ire de initierile ce a! loc in coli,a indienilor menomini sa!
a indienilor o@i,Ma+ si care intere5 1 sea2a )e fiecare indi.id in )arte& ceremonia din &
Marea Casa reenerea2a cosmos!l in totalitate.P 1 Astfel& r!)!l etnic alonc-in )re2inta
trei ti)!ri de case c!ltice si trei cateorii de rit!al& = de)in2ind de trei sisteme reliioase
diferite. Este semniflcati. fa)t!i ca sistern!l eel mai ar-aic& acela al indienilor delaMare&
este centrat )e ree5nerarea )eriodica a cosmos!l!i& in .rerne ce sis5tern!l eel mai recent&
dominat de Ero!l Ci.ili2ator si de sim,olism!l d!alist& .i2ea2a mai ales amelio5rarea
conditiei !mane. in acest al doilea ca2& 8d!alism!l9 este consecinta !nei istorii mitice&
dar el n! era )redeterminat de caracteristicile esentiale ale )rotaonistilor. Asa c!m am
.a2!t& antaonism!l dintre Mana,!s- si /!terile inferi5oare a fost e:acer,at ca !rmare a
!n!i e.eni5ment 5 ornorirea L!)!l!i 5 care )!tea foarte ,ine sa n! ai,a loc. P FranU G.
S)ecU& A St!d+ of t-e DelaMare #i $o!se Ceremonies G$arris,er& /a.& 1'41E& )). ' s.
!rm.> M!ller. Reliionen der Raldanaindianer. )). 2I' s. !rm. .e2i si Bosef $aeUel& 8Der
$oc-ottla!,e der DelaMaren in %c-te l-rer Gesc-ic-te&9 Et-noloica& n.s.& 2 G1'17EC
(4'P6(. /roleornene la d!alismld reliYios < 223
D!alism iroc-e2C Gemenii mitic@ De !n 8d!alism9 )ro)ri!52is se )oate .or,i in 1 ca2!l
iroc-e2ilor. in )rirn!l rind& este ideea ca tot ceea ce e:ista are !n )rototi) 5 !n 8frate mai
mare9 5 in cer. /roces!l cosmoonic ince)e in cer& dar. de maniera accidentala. am
)!tea s)!ne. 7 tinara& AMen-ai G8/amint!i Fertil9E. I5a cer!t in casatorie )e Sta)in!l
Cer!l!i. Acesta ia de ne.asta si lasa insarcinata )rin intermedi!l res)iratiei. dar&
elos& si neinteleind miracol!l& @ 2e!i a de2radacinat co)ac!l aie car!i flori l!mi5na!
cer!l Gcaci soarele n! e:istaE si si5a )reci)itat = ne.asta )rin -a!l desc-is de aceasta
de2radaci5nare. Tot )e acolo a a2.irlit si )rototi)!rile !nor )lante si anirnale& si acestea
a! de.enit )lantele si animalele care e:ista a2i )e )amint& in tim) P ce 8fratii mai mari9&
adica )rototi)!rile& a! ramas in cer. GInainte ca sotia& in caderea ei& sa atina Ocean!l
)rimordial& )asarile rec!)erea2a si de)!n in s)inarea !nei ,roaste testoase.VJ Intre
tim)& so,olan!l moscat a ad!s )!tin mil din f!nd!l ocean!l!i )rimordial si I5a intins tot
)e s)inarea ,roastei testoase. Asa a fost creat )amint!i si AMen-ai a dat nastere !nei flice
care a cresc!t mirac!los de re)ede. C!rind& tinara s5a casatorit& dar mirele a de)!s
saeata )e )inte5c!l ei si a dis)ar!t. insarcinata flind& flica l!i J Fra2a c!)rinsa in
)arante2e dre)te li)seste din editia enie2a. ea fi!rea2a in sc-im, in trad!cerea france2a
a l!crariiC cf. La Nostalie des oriines& ed. Gallimard G/aris& 1'31E. ). 214. Intr!cit
editia france2a este !lterioara Gsi ini)licit re.a2!taE& am socotit necesar incl!derea
acesteia in .ersi!nea de fata. GN.t..@
226 < MIRCEA E%ADE AMen-ai a a!2it doi erneni certind!5se in )inte5c!l sa!. %n!l
.oia sa co,oare& celalalt .oia sa iasa )rin )artea de s!s. in cele din !rma& fratele mai mare
s5a nasc!t )e cale normala& celalalt& in sc-im,. a iesit )rintr5o s!,s!oara& )ricin!ind astfel
moartea marnei sale. El era fa!rit din cre5rnene& de aceea i s5a dat n!mele de TaMisUaron
G8Cremene9E. AMen-ai a cer!t emenilor sa ras5)!nda la intre,area cine i5a onriorit flica.
Amindoi a! @!rat ca sint inocenti. AMen-ai& insa& I5a ere5 ?? 2!t n!rnai )e fratele n!mit
8Cremene9 si I5a al!n5at )e celalalt. Din tr!)!l fetei sale moarte& AMen-ai a fac!t
soarele si l!na si le5a aatat intr5!n co)ac in )reaB?rna coli,ei. In tim) ce AMen-ai se
consacra cresterii l!i TaMisUaron. fratele eel mare a )rimit a@!tor din @ )artea tatal!i sa!.
intr5o 2i& el a ca2!t intr5!n lac si& )e f!nd!l acest!ia& si5a intilnit tatal& !riasa ,roasca
testoasa. Tatal i5a inminat !n arc si doi = sti!leti de )or!m,. 8!n!l )ir!it& ata de c!les& 1
celalalt cr!d& ,!n de co)t in @ar9& intors la s!)ra5 V fata& el a latit )amint!i si a fa!rit
animalele& a)oi 1 a s)!sC 8de aici inainte& oarnenii ma .or n!mi Rata Oterontonnia9
G8Mesteacan!l tinar9E. TaMisUaron a incercat sa5si imite fratele& dar& incer5cind sa faca
)asare& a fa!rit liliac!l. Tot asa& .a2ind!5l )e Oterontonnia modelind!5i )e oa5meni si
ins!fletind!5i& a incercat sa faca la fel& dar creat!rile l!i era! )i)emicite si monstr!oase.
At!nci. TaMisUaron& c! a@!tor!l ,!nicii sale& a inc-is fa)t!rile fa!rite de fratele sa! intr5o
)es5tera& insa Oterontonnia a re!sit sa eli,ere2e m!lte dintre ele. Neflind in stare sa
cree2e& TaMis5 P Uaron .oia n!rnai sa distr!a creatia fratel!i sa!. El a desc-is cale !nor
monstri din cealalta l!me& 1 L /roleomene la d!alism!l reliios < 22' dar
Oterontonnia a re!sit sa5i al!ne indarat. Oterontonnia a )roiectat )e cer soarele si
l!na ca sa stral!ceasca )entr! toti oarnenii deo)otri.a& in tim) ce TaMisUaron a incretit
)amint!i c! deal!ri si m!nti& ca sa faca .iata oarnenilor cit mai d!reroasa. A)oi emenii
a! trait im)re!na intr5o sin!ra coli,a. intr5o 2i& Oterontonnia a a)rins !n foe atit de
mare incit mici asc-ii a! ince)!t sa sara din tr!)!l de cremene al fratel!i. TaMisUaron s5a
na)!stit afara din coli,a& dar Oterontonnia I5a !rmarit& ar!ncind in el c! )ietre )ina I5a
ra)!s. %rmele l!i TaMisUaron sint ac!m M!ntii Stincosi.P Mit!i sta,ileste si in acelasi
tim) @!stifica intreaa .iata reliioasa a iroc-e2ilor. Este !n mit d!alist& sin!r!l mit
nord5american s!sce)ti,il ? de com)aratie c! d!alism!l iranian de ti) 2!r5.anit. C!lt!i si
calendar!l reflecta in aman!nt o)o2itia Gemenilor mitici. insa& asa c!m .om .edea& !n
asemenea antaonism ired!cti,il n! atine )aro:ism!l iranian& si aceasta )entr! sim)l!l
moti. ca iroc-e2ii )ef!2a sa identifice in eaman!l 8ra!9 esenta ra!l!i& a ra!l!i ontoloic
care a o,sedat indirea reliioasa iraniana. P B.N.#. $eMitt& IroY!oian Cosmolo+. First
/art& TMent+5first Ann!al Re)ort of t-e #!rea! of American Et-nolo+& 16''51'77
GRas-inton& D.C. 1'74E& )). 123544'& in s)ec. )). 1(1 s. !rm.C 26I s. !rm. Cf. M!ller.
Reliionen der Raldlandmdianer& )). 11' s. !rm. Gcare !tili2ea2a si alte s!rseE& si
re2!mat!i dat de acelasi a!tor in Les Reliions amerindiennes& )). 2175212. %n an!mit
n!mar de .ariante sint re2!mate de RicUetts& 8Str!ct!re and Reliio!s Sinificance9& .ol.
2. )). 172 s. !rm. %na din .ersi!nile c!lese de $eMitt de la indieniionondaa relatea2a
ca atit 8Fratele eel #!n9& cit si 8Cremene9 a! !rcat la cer. GRicUetts& i,id.. ). 112E.
F"M 1 MIRCEA ELIADE C!it!VC antaonism si altemanta 8Casa cea l!na9 este coli,a
c!lt!ala. Ea are do!a intrariC )e !sa din nord5est intra femeile& care se asea2a in )artea de
est a casei> )e cea din s!d5.est intra ,ar,atii& care ia! loc in l!n!l )eretel!i din .est.
Calendar!l sar,atorilor im5)arte an!l in do!aC iama si .ara. Ceremoniile de F iarna sint
cele,rate de ,cPr,atiC ei ad!c cer!l!i m!lt!miri )entr! dar!rile sale. Rit!al!rile .erii =
rad iii Scircinn terneilorC scooiil este in.ocarea )loii si a ,eislinl!i& Antaonisn!il e.ste
e.ident G5-iar si in 5l.cl.alnie ceremoniale. GHVe do!a PZ%>>?it5?li aU5 FFl.?lllllPli G.*5D si
I..%]Eii 5 re)rc<c)5 & $P.PD5DP Cli.icniloi miLici. ei i5a s!,sti t!it )e aceia Gi.l
3G5!liiV S!)reiii. $aMein+o G8Gias!l eel Mare9E si al Dia.ol.d!i. $aninseono G..Cel ce
loe!ieste in /ainint9E. Dar )rolet!i s5a strad!it?sa c!ncentre2e .iata reliioasa in direetia
Marel!i 5P Des)re calendan5il lit!ric& .e2i M%ller& Reliionen der ? Raldlandindianer.
)). 1 1' s. !rm.& 2I1 s. !rm. ? /roleornene la. d!olism!l reliios < 241 "e!>
din acest moti. el a inter2is rit!al!rile consacrate Geaman!l!i cel ra! si le5a transformat
m 8dans!ri sociale9. Reforma& c! )!temica ei tendinta monoteista& )oate fl )!sa )artial in
seama e:)erientei e:tatice care a determinat .ocatia l!i $andsome LaUe& dar i ea are si
alte ca!2e. E!ro)enii re)rosa! iroc-e52ilor fa)t!i de a se 8inc-ina Dia.ol!l!i9. E.ident&
insa& ca n! era .or,a de adorare a Dia.ol!l!i& intr!cit Geaman!l cel mic n! incamea2a
ideea de 8ra!9& ci n!rnai as)ect!i int!necat& neati. al l!rnii. Asa c!m am .a2!t& Gemenii
mitici olin5desc si !.emea2a do!a mod!ri& ori do!a 8tim5)!ri9& care constit!ie
amindo!a !ni.ers!l .i! si Z fertil. intilnim din no! )erec-i com)lementare> 2i!a si
noa)tea& iarna si .ara& sernanat!i si sece5rat!i& )rec!m si )olaritatileC ,ar,at5femeie& sa5
cr!5)rofan etc. Ca sa inteleem in ce mas!ra )rinci)i!l d!alist artic!lea2a intreaa
conce)tie reliioasa a iroc-e52ilor. sa ne amintim !n!l din cele mai im)ortante rit!ri ale
lorC )!rtat!i Mastilor )rima.ara si toamna si f!nctia lor .indecatoare.P Mem,rii !nei
confrerii& 8Fetele False9& intra in case si al!na ,oala. Alta confrerie& 8Fetele Cocenilor
/or!m,!l!i9& isi cele,rea2a rit!rile m tim)!l cere5moniilor ce se tin in Marea Casa
c!ltica. Mastile stro)esc asistenta c! 8 .indecatoare9 si? im5)rastie cen!sa ca mi@ioc
de a)arare de ,oli. Or& )otri.it mit!rilor& ,olile si alte neca2!ri sint )rod!se de flinta
s!)ra!mana& d!,l!l l!i TaMisUaron. 9 Des)re Masti& .e2i esential!l ,i,lioraflei in
M!ller& Les i Reliions amerindiennes& ). 231& n. 1.
242 < MIRCEA E%ADE La ince)!t!i l!rnii& el s5a ridicat im)otri.a Creator!l!i. dar a
fost in.ins si 1 s5a dat in sarcina sa a@!te si sa .indece oarnenii. El loc!ieste in stincile
care marinesc l!mea& acolo !nde s5a! nasc!t fe,ra& t!,erc!lo2a si d!rerile de ca). In
s!ita sa se afla! Fetele5False& flinte diforme c! ca)!l mare si c! trasat!ri de maim!ta&
care& ca si sta)inii lor& loc!iesc de)arte de oarneni si ,int!lesc loc!rile )!stil. Mit!rile
re)re2inta aceste flinte ca )e niste a.ortoni ai creatiel l!i TaMlsUaron. care a incercat sa
cree2e fa)t!ri similare oarnenilor fa!riti de fratele sa!C in rit!al!ri& aceste fa)t!ri sint
intr!c-i)ate de oarnenii c! masti& care& )rima.ara si toamna& al!na ,olile din satele
indiene.P Altfel s)!s& desi ad.ersar!l a fost in.ins de "e!i S!)rem& o)era sa& 8ra!l9&
)ersista in l!me. Crea5tor!l n! doreste. sa! n! )oate& sa nimiceasca 8ra!l9& dar nici n!5i
)ermite sa cor!)a toata creatia. il acce)ta& insa& ca )e !n ine.ita,il as)ect neati. ai
.ietii& dar in acelasi tim) isi constrine ad.ersar!l sa5si com,ata )ro)ria creatie malefica.
Aceasta am,i.alenta a 8ra!l!i9 5 considerata ino.atie de2astr!oasa care ar fl )!t!t sa
n! ai,a loc& dar care a fost acce)tata ca modalitate de ac!m inainte ine.ita,ila a .ietii&
)rec!m si a e:istentei !mane 5 este e.identa si in conce)tia iroc-e2a des)re l!me.
%ni.ers!l este imainat ca a.ind )arte centrala& i.e. sat!i si ooarele din @!r!l l!i&
loc!ite de oarneni> aceasta )arte centrala este incon@!rata de !n desert e:terior )lin de
)ietre& de miastini si de Fete False. Este .or,a de imao m!ndi& ,inec!nosc!ta in
c!lt!rile ar-aice si traditionale. Aceasta conce)tie as!)ra l!rnii& f!ndamentala )entr!
s)irit!i iroc-e2& n! .a dis)area nici d!)a ce tri,!l .a fi fost instalat P M!%er& Les
Reliions amerindiennes. ). 232. /roleomene la d!alism!l reliios < 244 in
re2er.atie. 8Ina!ntr!l re2er.atiei iroc-e2e actionea2a leea fratel!i ;,!n[> aici se afla
casele si ooarele& aici esti la ada)ost de rele> dar in afara acest!i s)ati! domneste fratele
;eel ra![ si aentii l!iC al,iiC acolo este desert!i fa,ricilor& ai ,loc!rilor de loc!it si
stra2ilor asfaltate.9P Indienii )!e,loC c!)l!ri di.ine antaonice si com)lementare La
indienii )!e,lo& Marele "e! cedea2a loc!l sa! )erec-ilor di.ine& !neori antaonice& dar
intotdea5!na com)lementare. La acesti c!lti.atori ai )or!m5,!l!i are loc trecerea de la
di-otomia ar-a5ica 5 a)licata la societate& s)ati!l loc!it si la toata Nat!ra 5 catre
.erita,ila si ri!roasa artic!lare 8d!alista9 a mitoloiei si a calendar!l!i reliios. Ritm!l
aricol accent!ea2a di.i2i!nea de@a )re52enta intre m!nca femeilor Gc!les!l -ranei& ra5
dinarit!iE si m!nca ,ar,atilor G.inatoareaE& si sistemati2ea2a di-otomiile cosmic 5rit!ale
Gdo!a anotim)!ri& do!a clase de 2ei etc.E. Cele cite.a e:em)le care !rmea2a ne .or
)ermite sa sesi2am n! n!mal rad!l de 8s)eciali2are F d!alista9 a )o)!latiilor arare din
NeM Me:ico& ci si di.er5sitatea sistemelor lor mitico5rit!ale. Mit!i indienilor 2!ni ne
)oate ser.i si ca )!nct de )lecare si ca model. /otri.it cercetatorilor Ste.enson si
G!s-in& Fiinta /rimordiala AMonaMi5lona& n!mita 8EI5Ea9 si 8Cel care c!)rinde Tot!i9&
s5a transformat in Soare si din )ro)ria sa s!,5stanta a )rod!s do!a seminte c! care a
insamintat P i,!L& ). 232.
24( < MIRCEA E%ADE Marile A)e si din care s5a! 2amislit 8Tatal5Cer care aco)era
Tot!i9 si 8Mama5/amint a celor )atr! ori2ont!ri9. Din !nirea acestor emeni cos5mici s5
a! nasc!t toate formele .ietii. Dar /amin5t!l5Mama a inc-is in )intec!l ei toate aceste
creatii& in ceea ce mit!i n!meste 8%ter!l im)atrit al L!rnii9. Oarnenii& adica indienii 2!ni&
s5a! 2amislit in cele mai adinci )esteri ale acest!i 1 %ter.P Ei a@!n la s!)rafata n!rnai
d!)a ce a! fost cala!2iti si a@!tati de !n alt c!)l! de emeni di.ini& cei doi 2ei ai
ra2,oi!l!i& A-a+!to. Acestia a! fost 2amisliti de GTatal5ESoare ca sa5i d!ca )e straanosii
2!ni5lor catre l!mina si& la !rma& s)re 8Centr!l L!rnii9& adica in teritori!l lor de a2i.P In
tim)!l acestei calatorii catre centr!& di.ersi 2ei a! .enit )e l!meC 2eii )loii& Coco& ai
tri,!l!i Uatc-ina& 2eii5animale& ca)eteniile .racilor. Or. caracteristica mit!l!i 2!ni5lor este
ca Gemenii n! ? sint ad.ersari. /e lina aceasta& ei n! @oaca !n rol 1 im)ortant in rit!al.
Dim)otri.a& .iata reliioasa e dominata de o)o2itie sistematica intre c!ltele 2eitor )loii
G.araE si ale 2eilor5animale GiarnaE.PP Cele do!a c!lte sint .alidate de n!meroase con5
frerii ras)!n2atoare de ,!n!l mers al ceremoni5ilor. 8D!alism!l9 2!ni se lasa sesi2at )rin
inter5 ? medi!l calendar!l!i sar,atorilor. Cele do!a clase i de 2ei isi s!cced !na alteia
act!alitatea reliioasa& asa c!m isi !rmea2a !n!l alt!ia anotim)!rile. i O)o2itia dintre 2ei
5 reali2ata )rin dominanta JS Ae2i s!rsele !tili2ate de M. Eliade& M+t-es& Re.es el
M+sleres G/aris& 1'I3E& )). 211521(. GTrad.eni.C M+t-s& = Dreams and M+steries
GLondon and NeM TorU. 1'11E& )). 1I6 s. !rm.E. 1 P Des)re indienii Uatc-ina& .e2i Bean
Ca2ene!.e& Les = DieMcdansent a Ci,ola G/aris& 1'I3E. 1 .1 /roleomene la d!aliSBTl!l
reliYios <24I alternanta a do!a cateorii de confrerii reliioase 5 olindeste inod!latia
ritm!l!i cosmic. %n alt tri, )!e,lo& acoma& inter)retea2a in mod diferit o)o2itiile di.ine
si )olaritatile cosmice. /entr! acoma& ca si )entr! 2!ni& 2e!i s!)rem este !n de!s otios!s.
De fa)t& flinta )rimordiala %c-tsiti este inloc!ita tre)tat in mit!ri si in c!lt i de do!a
s!rori. BatiUi si Na!tsiti. Ele se o)!n !na alteia c-iar din moment!i in care ies din l!mea
sii,terana. BatiUi G..Da .iata9E isi re.elea2a soli5daritate mistica cii aric!lt!ra& ordinea.
sacr!l si liiii)iiL NaiPi?l i..i=HD. inai Wii!lt in ciE5&9i csle CE5GFiiiia GF?.Z .inaZiEarca.
de<.ordinea& indifcnilta tata dZ5 s.?icPi si >5.ZEC?&Z i!l. G?.K?VG? doiia siirori s9 S3,3)P;P+
.(,Q+-+(3/-(%i PPPt>tFZ DnifTlirea in WloZ.Va G?at.P!i??i? BaS?Ui F.H =FP= 5P.i.llF8 PFPC.P*F
P.ZFPlFP ?.1 &PFPC. .C..5 P&?PPZ C 9.Z?F< ? ..=V59F= =?P9F.??? 9B 1? 1..11>5??>?. FEP F9PP9 ? FP&.. > c.eie
do!a 2eite a tol PG967111. Lles5aii anPa@al in neiiniiiarate inti5eccii ca sa5si denionstie2e
M.i)t.5rioritatea si. la rind!i lor. ? si cele do!a )o)oare aflate s!, eida celor do!a 2eite5
niarna ? a! ince)!l. sa se ,ata intre ele. In cele din !rma& Litset se 1 na)!steste as!)ra l!i
NoM!tset& !cide& si ii sm!le inima. ? Din inima l!i NoM!tset& taiata in ,!cati. a!
a)ar!t so,olani 1 F? ? F
241 < MIRCEA E%ADE ?1 Este s!ficient sa com)aram s!mar conce)tiile reliioase ale
indienilor )!e,lo c! cele ale iro5c-e2ilor ca. sa ne dam seama de marea diferenta dintre
ele. Desi a)artinea! acel!iasi ti) de c!?l5t!ra& eel al c!lti.atorilor de )or!m,P im)artasind
astfel conce)tie analoa des)re l!me& cele do!a )o)oare a! .alori2at diferit str!ct!ra
d!alista a i reliiei lor. Mit!rile si c!lt!i iroc-e2ilor se cen5 1 trea2a )e antaonism!l
dintre Gemenii di.ini in tim) ce )entr! indienii 2!ni& Gemenii n! sint .ra@masi si rol!l
lor in c!lt este mai dera,a modest. S)re deose,ire de iroc-e2i. 2!nii a! sistemati2at
ri!ros )olaritatile in calendar!l lor ? Peliios& c! sol!tia ca antaonism!l dintre cele P.PP
P P P transforma intr5o altemanta 1 ciclica de forte cosmice si com)ortamente reliioase&
deo)otri.a o)!se si com)lementare. De altfel form!la 2!ni n! e)!i2ea2a creati.5itatea
)o)!P latiilor )!e,lo. La indienii acoma& cele do!a s!rori di.ine des)art oarnenii si
ansam,l!l realitatilor in do!a cateorii care se o)!n si totodata se com5)letea2a !na )e
alta. i Daca ne este )ermis sa larirn ori2ont!i com5)arati.& am )!tea distine in sistern!l
iroc-e2 Gsa! .e.erite si )or!m,eiE. care a! f!it in desert iar in ? !i5ma lor a! )omit si
indienii l!i NPM!tset /aianPnS tnmite Soarele si L!na in l!mea de s!s si intinde PoTP )e
carP sa se catere oarnenii. Acestia ince) !rc!s!l de5a ? Pn!l lianei si a)ar la s!)rafata
!n!i lac. %tset ie da ,!cati 1 din inima ei )entr! ca oarnenii sa ie )lante2e si asa a a)aPt
)or!m,!l. "eita a s)!sC .Acest )omm, esie inima mS ? asemeni la)tel!i din sin!l men&
)entr! oarneni9. A)Si S i5aoranPat )e )reoti si a )romis tot a@!tor!l din Palas!lP
P)amiPean GMatilda R Ste.ensoA& T-e Sta& Ele.PP PSP*PP P P9 American #!rea! of
Et-nolo+ 166'516'7 GRas-inton& D.C.. 16'(E )) 21 s !P?5PUetts& 8Str!ct!re and
Reliio!s SimfiPcP .ll. P)C ? /roleomene la d!alism!l re%ios < 243
re)lica a d!alism!l!i Iranian in forma sa cea mai riida& in tim) ce sistern!l 2!ni ne
aminteste de inter)retarea c-ine2easca a )olaritatii cosmice& trad!sa )rin altemanta
ritmica a do!a )rinci)ii& +an si +in. Mit!ri cosmoonice califomieneC D!mne2e! si
Ara@mas!l sa! 7 c! tot!i alta forma de d!alism se intilneste la Z !nele tri,!ri ar-aice din
California centrala Gtri,!ri de c!leatori si .inatoriE. Mit!rile lor i )re2inta !n "e!
S!)rem& creator al l!inii si al om!l!i. si fiinta s!)ranat!rala misterioasa si )arado:ala&
Coiot!i& care se o)!ne !neori c! ,!na stiinta o)erei l!i D!mne2e!& dar eel mai adesea
cor!)e din 2a)aceala ori la!darosenie. %neori& Coiot!i este )re2ent ca e:istind de la
oriini alat!ri de "e!i S!)rem car!ia ii contrari5a2a sistematic o)era creatoare. Mit!i
cosmoonic al indienilor maid! Gdin nord5.estE ince)e c! acest )ream,!lC fiinta s!)rema&
i Ronomi G8Cel5fara5Moarte9E sa! Lodo+am,e G8Cel5i ce5n!meste5/amint!I9E si Coiot!i
)l!tesc im)re51 !na intr5o ,arca in mi@ioc!l ocean!l!i )rimordial. 1 Fiinta S!)rema
creea2a l!mea cintind& dar Coio51 t!l ridica deal!ri si m!nti ca sa strice. D!)a P
facerea om!l!i de catre Creator& Ad.ersar!l isi @ incearca si el )!terile si ad!ce )e l!me
tot fel!l . i de fa)t!ri oar,e. Creator!l asi!rase reintoar5cerea oarnenilor la .iata& ratie
!nei 8fintini a tineretii9& dar Coiot!i distr!e fintina. in )l!s& Coiot!i se loriflca sin!r
in Fata Creator!l!iC BPnindoi sintem mari Ca)eteniiZ9& iar "e!i n! ii
246 < MIRCEA ELIADE contra2ice. A)oi& Coiot!i se a!to)roclarna 8Cel rnai .ec-i din
l!me9 si se la!da ca oarnenii .or s)!ne des)re elC 8Acesta este cel ce a in.ins ? Marea
Ca)etenieZ9. intr5o alta .arianta& Coiot!i 11 n!rneste )e Creator 8frate9. Cind D!rnne2e!
ie da oameriilor rind!ielile de nastere. casatorie& rnoarte etc.& Coiot!i ie rnodifica d!)a
,!n!l l!i )lac& )entr! ca a)oi sa5i re)rose2e Creator!l!i ca n! a fac!t tot )osi,il!l ca
oarnenii sa fie fericiti. in cele din !rma& "e!i S!)rem admiteC 8Fara ca e! sa fi .oit asta.
l!mea .a c!noaste moartea9 si se inde5)artea2a& n! inainte de )reatit )edea)sa
ad.ersar!l!i sa!. Intr5ade.ar& fi!l Coiot!l!i este m!scat de !n sar)e c! clo)otei> in .an
tatal sa! se roaa de Creator sa a,oleasca moartea& faa5d!ind ca n! i se .a mai )!ne
Creator!l!i im5)otri.a.PP /otri.it leilor loicii reliioase ar-aice& ceea ce a .enit intr!
e:istenta la ince)!t& cind inca n! era terminata Creatia& n! )oate fi nimicit. i Atita .reme
cit Creatia inca este in c!rs& tot ce se F Z )etrece si tot ce se s)!ne constit!ie ontofanii&
intemeia2a modalitati de a fi si a)art5in& in !ltima instanta& o)erei cosmoonice. Mit!rtle
maid!& rnai ales .artantele din nord5est& se caractert2ea2a )rtri fa)t!i ca acorda !n rol
-otaritor Coiot!l!i. S5ar )!tea s)!ne ca o)o2itia sisternatica fata de )roiectele
Creator!l!i tradea2a& din )artea Coiot!l!i& !n tel )recisC el se strad!ieste sa r!ine2e
conditia a)roa)e anelica a P Ronald #. Di:on& Maid! M+t-s& #!lletin of American
M!se!m of Nat!ral $istor+& OAII GRas-inton. D.C.. 1'72E& )). 445116. m s)ecial )).
(15(6. si Maid! Te:ts& /!,lications of t-e American Et-noloical Societ+& IA GLeiden.
1'12E& )). 2351'C RicUetts& 8Str!ct!re and Reliio!s Sinificance& .ol. 2& )). I7( s. !nn.
Ae2i de asemeni %o #ianc-i& 11 D!alismo reliioso GRoma& 1'I6E. )). 31 s. !rm. JF[
i . /roleorflene la d!alism!l reliios < 24'
om!l!i& asa c!m a fost ea conce)!ta de Creator. In fa)t& datortta Coiot!l!i& orn!l sfirseste
)rtn a fl ? silit sa5sl as!me modalitatea sa act!ala de a fi care im)lica efort& s!fertnta&
tr!da si moarte& dar care totodata face )osi,ila contin!area .ietii )e )amint.P Aoi re.eni
la rol!l @!cat de Coiot in sta,ilirea conditiei om!l!i& caci este .or,a de tema mito5
loica s!sce)ti,ila de ela,orart neaste)tate. /entr! moment& .om cita alte mit!rt
cosmoonice P La !n alt tri, califomian& Mint!n& Creator!l& Olel,is -otaraste ca oarnenii
.or trai ca frati si s!rori& ca n! .a e:ista nici moarte. nici nastere& si ca .iata .a fl !soara
si P9PPF P P insarcinat )e doi frati sa d!re2e !n 8dr!m de )iatra9 )ina la CerC cind .or
mi,atrmi& oarnenii se .or )!tea !rea la Cer sa se scalde intr5!n i2.or mirac!los si sa
de.ina iar tineri. Dar in tim) ce l!cra! dr!rn!l& Sedit& ad.ersar!l l!i Olel,is& a)are )e
neaste)tate si il con.ine )e !n!l din frati ca ar fl m!lt mai ,ine daca ar e:ista )e l!me
casatorii& nasteri& morti si c-iar m!lta m!nca. Fratii distr! dr!rn!l a)roa)e terminat& se
transforma in .!lt!ri si isi ia! 2,or!l Dar c!rind& Sedit se caieste& caci intelee ca si el a
de.enit m!ritor. El incearca sa 2,oare la cer c! a@!tor!l !n!l dis)o2iti. fac!t din fr!n2e&
dar se )ra,!seste si moare Olel,is )ri.este de s!s si rostesteC 8Aceasta este )rima moarteC
de ac!m inainte toti oarnenii .or m!ri 9 GDoc!mentele sint anali2ate de Ril-elm
Sc-midt& %rs)r!nY des Gottesidee& 12 .ol!me& .ol. 2 WM!nster& 1'2'V& )). 665171E. %n
mit similar este atestat la Indienii ara)a-o !n tri, alonc-in esticC in tim) ce Creator!l
G8Orn!l9E isi desfas!ra o)era& !n )ersona@ nec!nosc!t Ni-?asa G8Orn!l Amar9E& inarmat
c! !n ,at& .ine si cere )!terea de a crea )rec!m si ,!cata de )amint. Creator!l ii
satisface )rima cerere si at!nci Ni-?asa ridica ,St!I si fa!reste m!ntil si ri!rile Creator!l&
a)oi& a2.irle in ,!cata de )iele si s)!neC 8Asa c!m ,!cata aceasta de )iele intii s5
a sc!f!ndat si a)oi a lesit Iar la s!)rafata& tot astfel orn!l& inffl .a m!ri& a)oi .a re.eni la
.lata9. Dar Ni-?asa face o,ser.atia ca l!mea se .a s!)ra)o)!la in c!rind& si at!nci ia de
@os )iatra si ar!ncain & declarind ca& asa c!m )iatra s5a d!s la f!nd si a dis)ar!t&
tot astfel .a fl si soarta oarnenilor de aci inainte Gcf. Sc-midt. G,id.& )). 373537'& 31(5
313C %o #ianc-i D!alismo reliioso& )). 176517'E.
2(7 < MIRCEA E%ADE . 1 californiene de str!ct!ra d!alista il!strind si mai decis
ostilitatea dintre Coiot si Creator. /otri.it & !n!i mit al indienilor +!Ui& Creator!l& n!mit
TaiUomol G8Cel ce .ine sin!r9E& a)area )e intins!l ocean!l!i )rimordial ca !n -emotoc
de )!f. Incon@!rat de s)!rna a)elor inca& el a ince)!t sa .or,easca& iar Coiot!i 5 care&
s)!ne mit!i& e:ista i de@a 5 I5a a!2it. 8Ce tre,!ie sa facQ9 se intrea,a i TaiUomol si ince)e
sa cinte. In tim) ce cinta. el ince)e sa ia tre)tat forma omeneasca si il ? n!meste )e Coiot
8fratele marnei mele9. El isi scoate din )ro)ri!l tr!) -rana )entr! Coiot si. in acelasi
mod& face /amint!i. scotind. adica& din el > ins!si s!,stanta )lanetei. Coiot!i il a@!ta sa
fa!reasca orn!l. dar tot el ii )redetermina l moartea. Cind fi!l Coiot!l!i moare& TaiUomol
se P ofera sa5I res!scite2e& dar Coiot!i ref!2aC.P Este )osi,il& asa c!m ,an!ieste Ril-elm
1 Sc-midtP& ca TaiUomol sa n! re)re2inte ti)!l .erita,il de "e! Creator califomian. Dar
este semnificati. ca tocrnai acest mit& in care Coiot!i @oaca !n rol im)ortant& a retin!t
atentia indienilor +!Ui. Ecli)sarea "e!l!i S!)rern si Creator este !n )roces dest!i de
free.ent in istoria reliiilor. In ma@oritatea lor& Fiintele S!)reme sfirsesc )rin a de.eni dii
otiosi& si aceasta n! n!rnai in ca2!l reliiilor )rimiti.e& in ca2!l nostr!& este intere5sant de
o,ser.at ca "e!i S!)rem cedea2a )as!l in fata !n!i )ersona@ atit de am,i.alent si
)arado:al PA. L. Lroe,er. 8T!Ui M+t-s9& Ant-ro)os. 23 G1'42EC '7I5'4'& in s)ecial )).
'7I s. !nn.& si $and,ooU of t-e Indians of California& Smit-sonian Instit!tion& #!rea! of
American Et-nolo+& #!lletin 36 GRas-inton& D.C.& 1'2IE& )). 162 s. !rm. 1 P %rs)r!n
des Gottesidee& .ol. I& )). ((& 12& citat de #ianc-i& D!alismo reliioso& )). '7 s. !rmC 1
/roleomene la d!alism!l reliios < 2(1 c!m
este Coiot!i& !n tricUster )ar e:cellence. La indienii )omo& de )e coasta& Coiot!i il
inloc!ieste )e Creator> la dre)t .or,ind& acesta este c-iar a,sent din o)era cosmoonica.
Dar Coiot!i creea2a l!mea din )!ra intim)lare. Fiind!5i sete& el scoate din radacini )lante
ac.atice& )ro.ocind in acest fel er!)tia .iolenta a a)elor s!,terane. Torent!i il
)roiectea2a )e Coiot in inalt!i cer!l!i si& in sc!rta .reme& aco)era )amint!i ca
mare imensa. Coiot!i i2,!teste sa 2aa2!iasca a)ele si a)oi ince)e sa fa!reasca oarneni
din ,!l5arii de s)!ma ai adinc!l!i. Dar inf!riat de fa)t!i ca oarnenii n!5i da! de
mincare& el stimeste !n incendi! si imediat d!)a asta declansea2a !n )oto) ca sa stina
incendi!l. D!)a de2astr!& el creea2a a do!a omenire& care isi ,ate insa@oc de el& si
Coiot!i ameninta l!mea c! alta catastrofa. C! toate astea& el isi contin!a acti.itatea
derni!r5ica& insa )entr! ca oarnenii n! il ia! in series ii transforma )e m!lti dintre ei in
animale. in sfirsit& Coiot!i face soarele si5I incredintea2a !nei )asari ca sa5I )oarte )e
,olta cereascaC a)oi rind!ieste ritm!rile cosmice si instit!ie ceremoniile c!lt!l!i
U!Us!.PP Am citat acest mit ca sa e.identie2 stil!l a)arte al cosmooniei sa.irsite s!,
eida Coiot!l!i. L!mea si om!l )ar sa fie o)era !n!i demi!r ma.lre l!i& si este
semnificati. ca oarnenii& )ro)ri5ile l!i creat!ri& isi ,at @oc de el si c-iar ref!2a sa5I
-raneasca. Oricare ar fi e:)licatia istorica a acestei inloc!iri a Creator!l!i c! Coiot!i&
este e.ident ca& in )ofida )o2itiei sale )roeminente si a 9 E.M. Loe,. 8T-e Creator
conce)t amon t-e Indians of Nort- Central California.9 American Antro)Oloisl5 n5s.
26 G1'21EC (135('4& in s)ecial )). (6( s. !rm.
2(2 < MIRCEA E%ADE )!terilor creatoare )e care ie arata& caracter!l sa! de demi!r5
TricUster rarnine nesc-im,at. C-iar si m )ost!ra sa no!a de !nic Creator& el se com)orta
si actionea2a ca !n TricUster de ne!itat& !n!l din. acela care fac deliciile asistentel in
atitea leende nord5americane. TricUster!l Este semniflcati. fa)t!i ca ti)!l de d!alism
e:trem intilnit la tri,!rile nord5americane e.i5dentia2a rol!l Colot!l!i& TricUster!l )rin
e:ce5lenta. Dar TricUster!l are f!nctie m!lt mai com)le:a decit cea care se )oate
ded!ce din mit!i cosmoonic califomian mentionat mai s!s.PP /er5sonalitatea l!i este
am,i.alenta si rol!l sa! ec-i5.oc. E ade.arat ca& in ma@oritatea traditiilor mito5loice&
TricUster!l este ras)!n2ator de a)aritia mortil si de conditia )re2enta a l!mii. Dar el este
in eala mas!ra si Demi!r GTransforrnerE si Ero! Ci.ili2ator& )entr! ca a re!sit sa f!re
foc!l si alte !nelte folositoare si este re)!tat ca !n!l care a re!sit sa nimiceasca monstril
ce ra.asea! )amin5t!l. C! toate acestea& c-iar at!nci cind actionea2a ca ero! c!lt!ral&
TricUster!l isi )astrea2a trasat!rile s)ecifice. De )ilda& at!nci cind f!ra foc!l sa! alte
!nelte necesare om!l!i& c! elo2ie P TricUster!l a)are ca )ersona@!l Colot in Marile
/reeril& m Marele #a2in& in /lato!l american& in s!d5.est si in California. Dar )e coasta
de nord5.est el este Cor, sa! Ai2on& iar in s!d5est si )ro,a,il la .ec-ii alonc-ml era
le)!re. La alonc-inii moderni& la indlenii sio!: si la alte tri,!ri& el are inlatisare !rnana
si e c!nosc!t )rintr5!n n!me )ro)ri! s)ecific& c!m ar fl Gl!sUa,e. lUtomi& AisaUa&
#Strin!l sa! Aad!.!l. /roleomene la. d!alism!l reliios < 2(4
)a2ite de filnta di.ina GSoarele& E& .inat!i& )estii etc.E& el re!seste n! la mod!l eroic&
ci )rin siretlic sa! fra!da. Adeseori& s!cces!l intre)rin5derilor sale este )rime@d!it de
2a)aceala Gde e:ern5)l!& )amint!i este distr!s de incendi! sa! de )oto) etc.E. Si
intotdea!na re!seste sa5I sca)e )e oarneni de monstr!osii lor d!smani cani,ali )rin
strataema sa! )rin disim!lare. 7 alta trasat!ra caracteristica este atit!dinea am,i.alenta
a TricUster!l!i fata de sacr!. El )arodia2a si caricat!ri2ea2a e:)erientele sama5niste sa!
rit!al!rile )reotilor. S)iritele5)a2itoare ale samanilor sint identiflcate rotesc de TricUster
c! e:crementele l!iP& si )arodia2a c-iar 2,or!l e:tatic al saman!l!i& desi el& TricUster!l&
sfirseste intotdea!na )rin a cadea. Este clar ca acest com5)oriament )arado:al are
d!,ia semniflcatieC TricUster!l isi ,ate@oc de 8sacr!9& de )reoti side saman& dar
ridic!li2arile acestea se intorc im)o5tri.a l!i. At!nci cind n! este ad.ersar!l inca)a5tinat
si inselator al "e!l!i creator Gca in mit!i califomianE& el se do.edeste !n )ersonaE re! de
deflnit& intelient si st!)id deo)otri.a& a)roa)e de 2ei )rin 8)rimordialitatea9 si )!terile
l!i& dar si mai a)roa)e de oarneni )rin foamea sa de min5ca!& )rin se:!alitatea sa
e:or,itanta si )rin amo5rPlitatea sa. RicUetts .ede in TricUster imainea om!l!i in efort!i
l!i de a de.eni ceea ce tre,!ie sa de.ina 5 sta)in!l l!mii.P 7 asemenea deflnitie )oate fl P
Cf. M. L. RicUetts& 8T-e Nort- American Indian TricUster9& $istor+ of Reliions& I
G1'11EC 42354I7& in s)ecial )). 441 s. !rm. 9S I,id.. )). 446 s. !rm.
2(( < MIRCEA E%ADE acce)tata c! conditia ca imainea om!l!i sa fie sit!ata intr5!n
!ni.ers imainar im,i,at de sacr!. N! este .or,a de imaine a om!l!i in sens !manist5
rationalist sa! .ol!ntarist. De fa)t& TricUster!l reflecta ceea ce am )!tea n!mi
mitoloie a conditiei !mane. El se o)!ne deci2iei "e!l!i de a5l face )e om nem!ritor si
de a5i asi!5ra e:istenta oarec!m )aradisiaca& intr5o l!me ,oata si c!rata& li,era de
@oc!l contrariilor. El isi ,ate @oc de 8reliie9& mai e:act de te-nicile si )retentiile !nei
elite reliioase& adica a )reotilor si samanilor& desi mit!rile accent!ea2a ideea ca aceasta
deridere n! )oate an!la )!terile acestor elite reliioase. Dar an!mite trasat!ri sint
s)ecifice conditiei !mane& asa c!m stim asta2i& ca !rmare a inter5.entiei TncUster!l!i
in o)era CreatieiC de e:ern5)l!& el tri!rnfa as!)ra monstrilor fara sa se com5)orte ca !n
ero!C el i2,indeste in m!lte intre5)rinderi& dar es!ea2a in alteleC el orani2ea2a si
com)letea2a crearea l!rnii& dar c! atitea erori si ,oacane incit& in cele din !rma& nimic n!
iese )erfect& in acest sens& se )oate .edea in fi!ra TncUster!l!i )roiectie a om!l!i in
ca!tarea !n!i no! ti) de reliie. Deci2iile si a.ent!rile TricUster!l!i constit!ie !n fel de
mitoloie radical sec!lari2ata& )arodiind est!rile fiintelor di.ine& dar in acelasi tim)
,atind!5si @oc si de )ro)ria sa re.olta contra 2eilor. in inas!ra in care se )oate rec!noasle
in init!rile calitorniene .!ii d!alism .5erita,i?i G5ale o)!ne la mod!l a,sol!t )e Coiot
Creator!l!i. se )oate s)!ne ca acest d!alism5care n! )oase i?i red!s la !n sistem de
)olaritati 5 reflecla si o)o2itia om!l!i fata de Creator. Dar am .a2!t ca i /roleomene
la d!alism!l reliios < 2(I re.olta im)otri.a "e!l!i se de2.olta s!, semn!l )recaritatii si
al )arodiei. /!ternrec!noaste aici flio2ofle em,rionara. Dar a.erndre)t!lde
rec!noaste oare n!mal aiciQ Cite.a remarci N! este necesar sa re2!mam anali2ele
doc!men5telor nord5americane sc-itate mai s!s. E de a@!ns sa reamintim )e sc!rt
diferitele ti)!ri de anta5onisme si )olaritati atestate in aria Americii de Nord ca sa ne
dam seama de caracter!l lor de 8creatii s)irit!ale9. Este ade.arat ca !n an!me ti) de
d!alism )are a fl ela,orare sistematica a societatilor arare& dar eel mai radical d!alism
asim la tri,!rile californlene care n! c!nosc aric!lt!ra. Socioene2a& ca orice alta
8ene2a9& n! )oate e:)lica f!nctia !n!i sim,olism e:istential. #!naoara& ,i)artitia
teritori!l!i loc!it si a sat!l!i este atestata la m!lte tri,!ri& si tot!si mitoloiile si relliile
lor n! )re2inta str!ct!ra d!alista. Aceste tri,!ri a! a)licat )!r si sim)l! ,i)artitia
teritoriala ca !ndat imediat al e:)eri5entei& dar creati.itatea lor mitoloica si reliioasa se
e:)rima in alte )lan!ri de referinta. in.ce )ri.este tri,!rile care a! a,ordat direct enima
)olaritatii si a! incercat s5o re2ol.e& sa ne amintim !imitoarea di.ersitate a sol!tillor )ro5
)!se. E:ista& la alortc-inii din centr!& antao5nism!l )ersonal dintre Ero!l C!lt!ral si
/!terile inferioare& care e:)lica oriinea mortii si insta5larea coli,ei de initiere. Dar acest
antaonism n! era ine.ita,ilC el este re2!ltat!i !n!i accident ? G!ciderea fratel!i l!i
Mana,!s-E. In ce )ri.este
2(1 < MIRCEA E%ADE coli,a initiatica& am .a2!t ca ea e:ista de@a la an!rnite tri,!ri
alonc-ine& an!me la indienii o@i,Ma. Ei declara ca a! )rimit5o de la "e!i S!)rem& si
sim,olica ei e:)rima atit )olaritatile cosmice cit si interarea lor. La c!lti.atorii de
)or!m,& d!alism!l )rimeste e:)resii total dife5rite. La indienii 2!ni& d!alism!l este sters
in mitoloie& insa domina rit!al!l si calendar!l lit!r5ic. La iroc-e2i& dim)otri.a& si
mitoloia si c!lt!i sint artic!late intr5!n d!alism atit de ri!ros incit ne ad!c aminte de
ti)!l clasic iranian. In fine& la califomieni& antaonism!l dintre "e!i s!)rem si ad.ersar!l
sa!& Coiot!i& desc-ide calea !nei 8mitoloi2ari9 a conditiei !mane& com)ara5,ila aceleia
efect!ate de reci si. tot!si& deose,ita de aceasta. Cosmoloii indone2ieneC antaonism si
reinterare in Indone2ia& ideea creatiei si conce)tia )ri.ind .iata cosmica si societatea
!mana se de2.olta s!, semn!l )olaritatii. in !nele ca2!ri aceasta )olari5tate )res!)!ne
!nitate<totalitate )rimordiala. Dar o)era de creatie este re2!ltat!i !nei mtilniri 5
8ofensi.e9 sa! 8con@!ale9 5 intre do!a di.ini5tati. N! e:ista cosmoonie iesita din
.ointa si )!terea !n!i sin!r creator sa! a !n!i r!) de flinte s!)ranat!rale. La ince)!t!i
L!rnii si al Aietii e:ista !n c!)l!. L!mea este fie )rod!s!l !n!i -ieros amos dintre !n
2e!si 2eita& fle re2!ltat!i !n!i. conflict dintre do!a di.initati. in am,ele ca2!ri este
.or,a des)re mtilnire dintre )rinci)i!l& sa! !n re)re2entant& al cer!l!l& si /roleomene
la d!alism!l reliios < 2(3 )rinci)i!l& sa! !n re)re2entant& al rei!nilor infe5rioare&
conce)!te ca f!nd sa! Infem!l sa! rei5!nea care mai tir2i! se .a n!mi /amint!i. In
am,ele ca2!ri& e:ista& la ince)!t& 8totalitate9& in care se -icesc cele do!a )rinci)ii
!nite in -ieros amos sa! inca nediferentiate.Pi intr5!n ca)itol anterior am )re2entat mai
in aman!nt cosmoonia si str!ct!ra .ietii reliioase a )o)!latiilor na@! da+aU G.e2i ).
12(E. Aoi Freaminti doar cite.a din cele mai im)ortante elemente ale mit!l!iC din
totalitatea cosmica )rimordiala& e:istind nedi.i2ata in !ra Sar)el!i P Cf. M.
R!nster,erer& Et-noloisc-e St!dien an Indo5nesisc-en Sc-o)Bansm+t-en G$aa.
1'4'E. A)roa)e )ret!tindeni in Indone2ia de est si in ins!lele Mol!ce si Cele,es& mit!i
cosmoonie im)lica !nirea matrimoniala dintre Cer Gsa! SoareleE si /amint Gsa! L!naE.
Aiata 5 adica )lantele& animalele si oarnenii 5 este re2!ltat!i acestei casatorii Gcf. Ralder
Sto-r in Die Reliionen Indonesiens& ed. R. Sto-r si /iet ".etm!lder WSt!ttart& 1'1I1&
)). 12451(1E. Si )entr! ca -ieros amos5!l cosmoonie sta,ileste model!l oricarei
creatii& m !nele ins!le ca Leti si LaUor& casatoria Cer!l!i c! /amint!i este cele,rata la
ince)!t!i anotim)!l!i m!sonicC in tim)!l ceremoniel& %)!lero& 2e!i cer!l!i& co,oara si
fec!ndea2a )e %)!n!sa& )amint!i G$. T-. Fisc-er& Inleidin tot de c!.lt!.rele
Ant-ro)oloie .an Indonesie G$aarlem& 1'I2V& ). 13(C cf. Sto-r& Die Reliionen
fndonesiens& ). 12(E. /e de alta )arte& flecare casatorie omeneasca react!ali2ea2a -ieros
amos5!l dintre Cer si /amint GFisc-er& Inleidin tot de c!lt!rele Ant-ro)oloie& ). 142E.
Cosmoonia re2!ltind dintr5!n -ieros amos )are sa fle tema mitoloica cea mai
ras)indita si cea mai .ec-e GSto-r& Die Reliionen Indonesiens& ). 1I1E. 7 .ersi!ne
)aralela a aceleiasi teme e:)lica Creatia )rin des)artirea Cer!l!l de /amint care se
!nisera inainte intr5!n -ieros amos Gcf. $ermann #a!mann& DOS do))elte Gesc-lec-t
G#erlin& 1'IIV& ). 2I3C StO-r& Die Reliionen Indonesiens& ). 1I4E. in m!lte ca2!ri&
n!mele Filntel S!)reme indone2iene este constit!it din al!tinarea n!melor 8Soare5
L!na9 sa! 8Tata5Mama9 Gcf. #a!mann& DOS Do))elte Gesc-lec-t& ). 141EC c! alte
c!.inte& totalitatea di.ina )rimordiala este conce)!ta ca non5diferentlere Cer5/amint&
!niti m -ieros amos.
2(6 < MIRCEA E%ADE de E& a! a)ar!t do!a )rinci)ii )olare& manifes5tate s!ccesi.
m forma a doi m!nti& !n 2e! si 2eita& do!a )asari rinocer etc. L!mea& .iata& si )erec-ea
!mana )rirnordiala a! .enit )e l!rne ca re2!ltat al l!)tei dintre do!a )rinci)ii di.ine
)olare. Dar )olaritatea re)re2inta n!rnai !n sin5!r as)ect al di.initatii. N! mai )!tin
im)ortanta este manifestarea ei ca totalitate. Asa c!m am .a2!t G). 147E& aceasta totalitate
di.ina constit!ie )rinci)i!l f!ndamental al reliiei da+aU5!l!i si ea este contin!!
reinterata )rin intermedi!l !nor rit!al!riindi.id!alesicolecti.e.P ?? La )o)!latiile to,a5
,ataU creatia este tot re2!l5tat!i !nei l!)te dintre /!terile s!)erioare si cele inferioareC
dar in acest ca2 l!)ta n! se termina 5ca in ca2!l celor do!a )asari5rinocer din mitolo5ia
tri,!l!i da+aU 5 )rin nimicirea reci)roca a ad.ersarilor& ci )rin reinterarea lor intr5o no!a
Creatie.P in ins!la Nias& cele do!a di.initati s!)reme& LoMalani si Lat!re Dano& desi
o)!se !na alteia& sint in acelasi tim) com)lementare. L!i LoMalani ii a)artine l!mea
s!)erioaraC el intr!)ea2a ,inele si .iata& c!lorile sale sint al,en!l si a!ri!l& sim,ol!rile
si em,lemele sale c!ltice sint cocos!l& .!lt!r!l& soarele si l!mina. 99 $ans Sc-arer& Die
Gottesidee der Nad@! Da+aU in S!d5#omeo GLeiden& 1'(1E& )). 37 s. !rm. GTrad!cere
enie2aC Nc+! Reliion& W$aa& 1'14V& )). 42 s. !rm.E. P M. Sto-r& Die Reliionen
Indonesiens& ). I3. /otri.it l!i /-. L. To,in& Flinta S!)rema re)re2inta totalitatea cos5
mica& )entr! ca ea )oate fl sesi2ata s!, trei as)ecte& flecare re)re2entind !na din cele trei
l!mi Gs!)erioara& intermediara& inferioaraE. Ar,orele cosmic care isi trae radacinile din
l!mea de @os si atine cer!l sim,oli2ea2a& deo)otri.a& totalitatea !ni.ers!l!i si ordinea
cosmica Gcf. To,in& T-e Str!ct!re of To,a5DatoU #elief in t-e $i-od WArosterdam>
1'I1V& )). 23526& 17511. /roleomene la d!alism!l reliios < 2('
Lat!re Dano sta)ineste in l!mea de @os> el intr!)ea2a ra!l si moartea& c!lorile sale sint
ner!l si ros!l& em,lemele sale ser)ii& sim,ol!rile sale l!na si int!neric!l. Dar
antaonism!l dintre do!a di.initati im)lica si com)lementaritatea lor. Mit!i relatea2a ca
Lat!re Dano s5a n!sc!t fara ca)& iar LoMalani fara s)ate> altfel s)!s& doar im)re!na ei
constit!ie totalitate.P In Indone2ia& d!alism!l cosmic si antaonism!l com)lementar
sint e:)rimate atit )rin str!ct!ra satelor si caselor& in im,racaminte& )odoa,e si arme& cit
si )rin rit!rile de trecere Gnastere& initiere& casatorie& moarteE.PP Sa ne referim doar la
cite.a e:em)leC in Am,r+na& !na din ins!lele Mol!ce& sat!i este im)artit in do!a
@!matati> im)artirea n! este n!rnai sociala& ci si cosmica& )entr! ca ea s!,intinde toate
l!cr!rile si intim5)larile l!rnii. Astfel& )artea stina& femeia& tarm!l marii& inferior!l&
s)irit!al!l& e:terior!l& .est!i& tinar!l& no!l etc. sint in o)o2itie c! drea)ta& ,ar,at!i&
!scat!i& sa! m!ntele& s!)erior!l& cer!l& m!ndan!l& inalt!i& interior!l& est!i& .ec-i!l etc.
Tot!si& cind cei din Am,r+na se refera la acest sistem& ei .or,esc mai dera,a de trei
di.i2i!ni decit de do!a. Al treilea element este 8sinte2a s!)erioara9 care interea2a cele
do!a elemente antitetice si ie tine in ec-ili,r!P. Acelasi sistem 9J /. S!2!Ui& T-e
Reliio!s S+stem and C!lt!re of Nias& Indonesia G$aa& 1'I'E& ). 17C Sto-r& Die
Reliionen Indonesiens& ). 3'. P /. S!2!Ui& Reliio!s S+stem& ). 62. P B./. D!+.endaU&
Inleidin tot de Et-noloic .an den Indisc-en Arc-i)el& ed. a 45a GGroninen5#at&a.ia&
1'(1E& )). 'I5'1. Cf. Cla!de Le.i5Stra!ss& Ant-ro)oloie str!ct!rale G/aris& 1'I6E& )).
1(3 s. !rm.
2I7 < MIRCEA E%ADE se reaseste si la s!te de mile de Am,r+na& de )ilda in Ba.a si
#ali.P Antaonism!l contrariilor este s!,liniat mai ales in rit!rile si o,iectele de c!ltP&
care& in !ltima anali2a& .i2ea2a con@!nctia contrariilor. La )o)!latiile minanUa,a! din
S!matra& ostilitatea dintre cele do!a clan!ri se e:)rima )rintr5o ,ataie de cocosi c!
)rile@!l casatoriilor.P Asa c!m scrie /.E.? de Bosselin de BonC 8intreaa P La )o)!latiile
,ad!n din Ba.a& societatea e im)artita in do!aC tri,!rile ,ad!n din interior re)re2inta
@!matatea sacra a ins!lei& ,ad!n de la marine @!matatea )rofana> )rima domina )e
cea de5a do!a Gcf. B. .an der Lroef. 8D!alism and S+m,olic Antit-esis in Indonesian
Societ+9& American Ant-ro)oloist& n.s. I1 W1'I(VC )). 6I456I(E. In #ali& antite2ele
dintre .iata si moarte& 2i si noa)te& noroc si li)sa de noroc& ,inec!.intare si ,lestem& sint
)!se in relatie c! str!ct!ra eorafica a ins!lei& an!me m!ntii si a)ele. sim,olteind
l!mea s!)erioara& res)ecti. cea inferioara. M!ntii re)re2inta directia ,enefica& deoarece
de acolo .ine )loaiaC dim)otri.a& marea sim,oli2ea2a directia malefica asociata c!
nefericirile. ,olile& si moartea. intre m!nti si mare 5 altfel s)!s intre l!mea s!)erioara si
cea inferioara 5 se sit!ea2a tarirn!l loc!it& Ins!la #ali> el se n!meste madia)a& 2ona
intermediara& si a)artine am,elor l!mi& )rin !rmare& s!)orta Infl!entele lor antaonice.
D!)a c!m se e:)rima SMellenre,el. madia)a G#allE este 8!nitatea anti5te2elor )olare9
Gcitat de .an der Lroef& 8D!alism and S+m,olic Antit-esis9& ). 6I1E. Desi!r& sistern!l
cosmoloic este mai com)licat& caci directiile nord si est care se o)!n directiilor s!d si
.est sint asociate c! diferite c!lori si 2eitati Gi,id&). 6I1E. I6 C!tit!i& Uris& si sa,ia sint
sim,ol!ri masc!lineC stofa este sim,ol femlninGcf. Gerlins Baer& citat de .an der Lroef
Gi,id.& ). 6I3E. La )o)!latia da+aU& ,!cata de stofa afasata la s!lita sim,oli2ea2a !nirea
celor do!a se:e. Stea!l 5 i.e. ,at!i ?Gs!litaE si stofa 5 re)re2inta Ar,orele Aietii& e:)resia
creati.itatii di.ine si a nem!ririi Gcf. Sc-arer. Die Gottesidee& ). 16547E P B. .an der
Lroef& 8D!alism and S+m,olic Antit-esis9& ). 6I4. in casatorie& ca si in comert& totern!l
clan!l!i mirel!i se !neste c! totem!l clan!l!i miresei& sim,oli2ind astfel !nitatea
cosmica a r!)!rilor !mane )rin antite2a lor Gi,id.& ). 6I7E. /roleomene la d!alism!l
reliios <2I1 com!nitate este di.i2ata in do!a sectoare anta5 ? oniste& dar m!t!al
com)lementare> com!nitatea n! )oate sa e:iste decit daca am,ele @!matati sint )re2ente
si intra in contact acti. !na c! alta. 7 casatorie este tocrnai )rile@!l de a inde)lini aceasta
conditie9.P /otri.it l!i Bosselin de Bon& toate festi.al!rile indone2iene seamana c! !n
ra2,oi& secret sa! desc-is& deo)otri.a. Semnifica5tia cosmica este de necontestat>
r!)!rile antaonice re)re2inta an!mite secti!ni ale !ni.ers!l!i& si& )rin !rmare& l!)ta lor
il!strea2a o)o2itia fortelor cosmice )rimordialeC rit!al!l constit!ie drama cosmica. P
/rintre mem,rii tri,!l!i da+aU& acest l!cr! este clar s!,liniat c! )rile@!l sar,a5torii
colecti.e a mortilor& care se inc-eie )rintr5o l!)ta mimata intre do!a r!)!ri mascate
im)re5@!r!l !nei ,aricade ridicate ad -oc in sat. Sar,a5toarea aceasta inc-inata mortilor
este de fa)t react!ali2are dramatica a cosmooniei. #aricada sim,oli2ea2a ar,orele
.ietii& cele do!a r!)!ri ri.ale re)re2inta do!a )asari5rinocer mitice care s5a! !cis !na )e
cealalta si P! nimicit totodata ar,orele .ietii. Dar nimicirea si moartea )rod!c no!a
creatie si astfel nenorocirea ad!sa de moarte in sat este e:orci2ata.P P Citat in i,id.& ).
6I4. in alta l!crare& a!tor!l remarca fa)t!i ca antite2ele intre Cer si /amint& ,ar,at si
femeie& centr! si cele do!a )arti conti!e sint e:)rimate )rintr5o insistenta monotona& dar
s!esti.a as!)ra cateoriilor soclale si a titi!rilor distincti.e Gi,id.& ). 6(3E. P B. /. #. de
Bosselin de Bon& 8De Oors)ron .an den oddeli@Uen #edrieer9& )). 21 s. !rm.& citat de
F. #. B. L!l)er& 8T-e Ancient Ar+an Aer,al Contest9& Indo5lranian Bo!rnal& ( G1'17EC ).
23'. P Cf. Raldemar Sto-r& DOS Totenrit!al der Da+aU GLoln& 1'I'E& )). 4'5I1& si Die
Reliionen Indonesiens& )). 41544. ? /entr! odescriere e:-a!sti.a a rit!al!l!i f!nerar&
)rec!m si a mit!rilor corelate& .e2i $ans Sc-arer& Der TotenU!lt der Nad@! Da+aU in
S!d5#omeo& 2 .ol. G$aa& 1'11E. PP#I#iBOTICAPPP f CWCNTJALA P
2I2 < MIRCEA E%ADE L sc!rt& s5ar )!tea s)!ne ca indirea reliioasa indone2iana
ela,orea2a necontenit si el!cidea2a int!itia s!r)rinsa in mit!i cosmo5onic. Deoarece
l!mea si .lata sint re2!ltat!i !nei dis@!nctii care s)are con@!nctia )rimor5diala. orn!l
tre,!ie sa re)ete acest )roces e:em)lar. Antaonism!l )olar este ridicat la ran!l de
)rinci)i! cosmoloic> el este n! n!rnai acce)tat& dar de.ine c-iar cifr!l )rin care l!mea&
.lata si societatea !mana isi de2.al!ie semnificatia. in )l!s& )rin ins!si mod!l sa! de a fl&
antaonism!l )olar tinde sa se a!toan!ie2e intr5o )arado:ala !ni!ne a contrarillor.
/olaritatile& )rin clocnirea lor. )rod!c ceea ce se )oate n!mi 8al treilea ter5men9P& care
)oate fl sa! no!a sinte2a& sa! reresi!ne la starea anterioara. Rareori intilnim in
istoria indirii )resistematice form!la care sa se a)ro)ie mai m!lt de dialectica l!i
$eel decit cosmoloiile si sim,oloiile indone2iene. Tot!sl& este difereniaC )entr!
indone2ieni& sinte2a )ola5ritatilor& 8al treilea termen9& desi re)re2inta creatie no!a in
com)aratie c! stadi!l imediat anterior& acela al antaonism!l!i )olar& este in acelasi tim)
reresi!ne& intoarcere la sit)atia )rimordiala& at!nci cind contrariile coe:ista! intr5o
totalitate nondiferentiata.P P Mai ales acest as)ect al )ro,lemel orani2anlor de ti)
d!alist I5a! Interesat )e Cl. Le.i5Stra!ssC .e2i Ant-ro)oloie str!ct!rale& )). 111 s& !nm.
P intr5o l!crare considera,ila& DOS do))elte Gesc-lec-t& $. #a!mann a incercat sa
trase2e trecerea de la . antaonism!l se:!al Gre)re2entind !n stadl! ar-alcE la ideea
,ise:!alltatii dl+ine si !mane considerata de a!tor ca !n stadi! !lterior. Ae2i o,ser.at%le
mele in Re.!e de 1?$istoire des Reliions& lan!arie5martle& 1'I6& )). 6'5'2.
/roleomene la d!alism!l reliios < 2I4 S5ar
)!tea s)!ne ca indirea indone2iana& d!)a ce a identificat mister!l .ietii si creati.itatii
intr5o !nire si dis@!nctie a contrariilor& n! a incercat sa de)aseasca acest model ,ioloic&
asa c!m a fac!t& de )ilda& indirea Indiana. Altfel s)!s& indone2ienii a! ca!tat
intele)ci!nea& n! flio2ofia& creatia artistica& n! stiinta. Desi!r& ei n5a! fost sin!rii care
a! fac!t aceasta aleere& si cine ar )!tea s)!ne daca a! resit sa! n!Q Cosmoonie& l!)te
rit!ale si intreceri oratoriceC India si Ti,et India antica ne )ermite s!r)rinderea )roces!l!i
de trecere de la !n scenari! mitico5rit!al la )aleoteoloie care .a ins)ira mai tir2i!
di.erse s)ec!latii metafi2ice. in )l!s& India il!strea2a mai ,ine decit oricare c!lt!ra
rel!area& la m!lti)le ni.el!ri& si reinter)retarea creatoare a !nei teme ar-aice si m!lt
ras)indite. Doc!mentele indiene ne a@!ta sa inteleem ca !n sim,ol f!ndamental& .i2ind
rele.area !nei dimensi!ni )rof!nde a e:istentei !mane. este intotdea!na 8desc-is9. Altfel
s)!s& India il!strea2a admira,il ca !n asemenea sim,ol este s!sce)ti,il sa declanse2e
ceea ce s5ar )!tea n!mi sirn-oli2a.re in lant a oricarei e:)eriente de2.al!ind. sit!atia
orn.!.liii m %ni.ers. infl!enlind astlel !n mod de reflectie sistemalica si artic!lincl!5i
)riinele re<!ltate. Desi!r. este im)osi,il sa reamintim aici toate creal5iile iin)ortante ale
eni!l!i indian. Aoi iiice)e c! !n e:ern)l! de .alori2are rit!ala a rnoli.!l!i
antaonism!l!i dintre do!o )rinci)ii )olare. Aoi cita a)oi cite.a e:em)le de ela,orare
2I( < MIRCEA E%ADE si reinter)retare creatoare a acest!i c!nosc!t moti. in )lan!l
mitoloiei si metafl2icii. Mitoloia .edica este dominata de tema l!)tei e:em)lare dintre
Indra si draon!l Artra. Am insistat alt!nde.a as!)ra str!ct!rii cosmoonice a mit!l!i.P
Eli,erind A)ele inc-ise de Artra in m!nti& Indra sal.ea2a L!mea> el re5creea2a sim5
,olic. in alte .ariante ale mit!l!i& deca)itarea si de2mem,rarea l!i Artra e:)rima trecerea
de la creatie .irt!ala la cea act!ala& caci Artra si Sar5)ele sim,oli2ea2a ne5manifestat!i.
Mit e:em)lar )rin e:celenta& aceasta l!)ta dintre Indra si Artra f!mi2ea2a model!l altor
forme de creatie si m!ltor altor acti.itati. 8El& neinfrint!i in l!)ta& il in.ine c! ade.arat
)e Artra9& s)!ne !n imn .edicP5 L!i)er a e.identiat recent do!a serii de fa)te
con.erenteC intii de toate& el a demonstrat ca dis)!tele .er,ale in India .edica reiterea2a
,atalla )rimordiala im)otri.a fortelor de re2is5tenta G.rtaniE. /oet!i se a!tocom)ara c!
Indra. 8Sint omoritor!l .ra@masilor mei& nein.ins si ne5atins ca si Indra9 GRi Aeda& O&
111& 2E. intrecerea oratorica& l!)ta .er,ala dintre )oeti& re)re2inta !n act creator si& )rin
!rmare& innoire a .ietii.P in al dollea rind& L!i)er a aratat ca e:ista moti.e de a crede
ca scenari!l mitico5rit!al centrat )e P Mircea Eliade& T-e M+t- of t-e Eternal Ret!rn
GNeM TorU. 1'IIE& ). 1'. > PMaitra+ara.5Sam-ita& 11& 1&4& citat de F.#.B. L!i)er& BPicient
Ar+an Aer,al Contest9& ). 2I1. i 9 I,id.& )). 2I1 s& !rm. @ /roleomene la d!alism!l
reliios < 2II l!)ta dintre Indra si Artra constit!ia& in fond& ceremonia de An!l No!.
Toate formele de intre5cere si de l!)ta 5 c!rsele de care& l!)ta dintre do!a r!)!ri de
,ar,ati etc. 5 era! re)!tate a stim!la )!terile creatoare in .remea rit!al!rilor de iama.P
Asa #en.eniste a trad!s termen!l a.estic .+a:ana )rin 8intrecere oratorica9 a.ind
Pcalitate m%itara9 ce )oate asi!ra .ictoria.P Astfel& se )are ca a e:istat conce)tie
indo5ira5niana dest!i de ar-aica ce e:alta .irt!tile in5noitoare si creatoare ale intrecerii
oratonce. De altfel& acest o,icei n! este e:cl!si. indo5iranlan. Aiolente confr!ntari
.er,ale sint atestate& ,!na5oara& la esc-imosi& la indienii UMaUi!ti si la .ec-ii ermani.
Asa c!m a aratat recent SierUsma& intrecerile .er,ale era! la mare cinste in Ti,et. P
De2,aterile )!,lice ale cal!arilor ti,etani& a caror cr!2ime si aresi.itate era! n! n!rnai
.er,ale& sint ,inec!nosc!te. Desi dis)!tele a! dre)t o,iect )ro,lemele fflo2ofiei ,!diste
si !rmea2a& macar in )arte& re!lile sta,ilite de marii teoloi ,!disti indieni& in s)ecial
Asana& )asi!nea c! care contro.ersele )!,lice sint s!stin!te este caracteristica a
ti,etanilor.PP In )l!s& asa c!m a aratat Rolf Stein& in Ti,et intrecerea oratorica sta )e
acelasi )lan c! alte forme de com)etitie& c!m ar fi c!rsele de cai& @oc!rile atletice&
trintele& ? P i,id.& ). 21'. P Citat in i,id.. ). 2(3. 99 F. SierUsma& 8Rtsod5)a> T-e Monacal
Dis)!tations in Ti,et9& Indo5lranian Bo!rnal& 6G1'1(EC 14751I2& in s)ecial )). 1(2 s. !rm.
P A. Ra+man& 8T-e r!les of de,ate& accordin to Asana9& ? Bo!rnal of t-e American
Oriental Societ+. 36 G1'I6EC 2'P7C ? SierUsma& 8Rtsod5)a.9
2I1 < MIRCEA ELLADE intrecerile la tras!l c! arc!l& m!ls!l .ac%or si conc!rs!rile de
fr!m!sete.32 C! )rile@!l An!l!i No!& cea mai im)ortanta intrecere& d!)a c!rsele de cai&
a.ea loc intre mem,ri sa! re)re2entanti ai !nor clan!ri diferite care recita! mit!i cosmo5
onic sa! cinta! is)ra.ile stramosilor tri,!l!i. Tema esentiala a scenari!l!i mitico5rit!al
de An!l No! era l!)ta dintre "e!i Cer!l!i c! demonii& re)re2entati de doi m!nti. Ca in
alte scenarii similare. .ictoria 2e!l!i asi!ra .ictoria .ietii noi in an!l !rmator. in ce
)ri.este intrecerile oratorice& ele era!& d!)a Stein& )arte a !n!i ansam,l! de com)etitii&
care. )e )lan social& e:alta )restii!l& si. )e )lan reliios. leaa r!)!l social de -a,itat!i
sa!. "eii asista la s)ectacol si rid laolalta c! oarnenii. intrecerile de s)!s -icitori si
)o.esti& c!m este e)o)eea l!i Gesar& a! efect as!)ra recoltelor si a .itelor. "eii si oarnenii
sint re!niti c! oca2ia marilor sar,atori. o)o2itiile sociale sint reafirmate si reirn)acate&
totodata. lar r!)!l social& re)!s in leat!ra c! trec!t!i sa! Goriinea l!rnii& a stramosilor
etc.E si c! )ro)ri!l sa! -a,itat Gstramosii5m!ritii sacriE se sirnte renasc!t.PP Rolf Stein a
e.identiat de asemeni si infl!entele iraniene din sar,atorile An!l!i No! ti,etan.P Dar
aceasta n! inseamna ca intre!l scenari! a fost im)r!m!tat. Foarte )ro,a,il. infl!entele
iraniene a! intarit an!mite elemente indiene de@a e.:is5tente. Oric!m& este .or,a de !n
scenari! miti5co5rit!al dest!i de ar-aic& deoarece a dis)ar!t de tim)!ri! din India. 99F
R.A. Stein& Rec-erc-es s!r l?e)o)ee et ie ,arde a! Ti,et G/aris& 1'I'E. ). ((1. 9I,id.& )).
((75((1. 9Jl,id.& )). 4'754'1 etc. Cf. SierUsma& 8Rtsod5)a9& )). 1(1 s. !irn.
/roleomene la d!alism!l reliios < 2I3 De.ii
si as!rii Dar in India& aceste sc-eme a! fost mere! rel!ate si de2.oltate )e di.erse )lan!ri
de referinta si din )ers)ecti.e m!lti)le. Am disc!tat in alta )arte o)o2itia dintre de.i si
as!ri& altfel s)!s& dintre 2ei si 8demoni9& dintre )!terile l!minii si acelea ale int!neric!l!i.
Dar c-iar din tim)!rile .edice& aceasta l!)ta 5 care constit!ie tema mitoloica e:trem
de ras)indita 5 a fost inter)retata intr5!n sens dest!i de oriinalC ea a fost com)letata )rin5
tr5!n 8)rolo9 an!me care de2.al!ia cons!,5stantialitatea )arado:ala& c-iar fratia& dintre
de.i si as!ri. C!m s)!neam in 1'I6C Ai im)resia ca doctrina .edica se strad!ieste sa
sta,ileasca d!,ia )ers)ecti.aC desi. ca realitate imediata& asa c!m se manifesta l!mea
s!, oc-ii nostri. de.ii si as!rii sint ireconcilia,ili& diferiti ca nat!ra si condamnati sa l!)te
!nii c! ceilaltiC )e de alta )arte& la ince)!t. adica inaintea Creatiei sa! inainte ca l!mea sa
fi l!at forma act!ala& ei era! cons!,stantiali.P In )l!s& 2eii sint& sa! a! fost Gsa! sint
s!sce)5ti,ili sa de.inaE as!ri& adica non52ei. A.ern aici. )e de alta )arte& form!la
indra25neata a am,i.alentei di.ine& am,i.alenta e:)rimata de altfel si de as)ectele
contradictorii ale marilor 2ei .edici. ,!naoara Anl si Aar!na.P Dar )erce)ern mai ales
efort!i indirii indiene de P Mircea Eliade& Me)-islo)-eles et l?Andro+ne G/aris& 1'12E.
). 17' Gtrad. enie2aC Me)-isto)-eles and t-e Andro +ne WNeM TorU& 1'1IV. ). 6'E. P
Cf. i,id.. )). Ill5114.
2I6 < MIRCEA E%ADE a reali2a !n %rr!nd !nic& )rin care L!mea& Aiata si S)irit!i sa
fie im)re!na. Si )rirn!l stadi! in i desco)erirea !nei astfel de )ers)ecti.e atotc!5
)rin2atoare a fost sa se rec!noasca fa)t!i ca ceea ce este ade.arat in etemitate n! este in
mod necesar ade.arat in tim). N! .oi !rmari )ro,lema aici& deoarece am disc!tat5o de@a
intr5!na din l!crarile mele anterioare. Mitra5Aar!na La fel de semniflcati.a este si
de2.oltarea !nei .ec-i teme Indo5e!ro)ene )ri.ind cele do!a as5)ecte com)lementare ale
s!.eranitatii di.ine& desemnate in India )rin Aar!na si Mitra. Geores D!me2il a aratat
ca )erec-ea Mitra5Aar!na a)artine sistem!l!i trif!nctional indo5e!ro)ean& deoarece i s5
a! asit omoloii la romani si la .ec-ii ermani. D!me2il a semnalat de asemeni ca
aceasta conce)tle a s!.eranitatii di.ine a s!ferit& in India& ela,orare Po2ofica neatestata
m alta )arte in l!mea indo5e!ro)eana. Sa amintim )e sc!rt ca& )entr! .ec-ii indieni&
Mitra este 8s!.eran!l s!, as)ect!i sa! rational& calm& ,ine.oltor& sacerdotal& in tim) ce
Aar!na este s!.eran!l s!, as)ect!i sa! s!m,r!& ins)irat& .iolent& teri,il& ra2,oinic9.P
Acelasi di)tic ! intil5nim la Roma& c! aceleasi o)o2itii si aceleasi 99 Geores D!me2il&
Mitra5Aar!na& ed. 25 G/aris& 1'(6E& ). 6I. /roleomene la d!alism!l reliios < 2I'
altemante> e:ista& )e de )arte& o)o2itia dintre & l!)erci.si flaminiC acolo 8t!m!lt!i&
)asi!nea& im)e5rialism!l !n!i i!niorde2lant!it9&?dincoace 8seni5natatea& e:actit!dinea&
moderatia !n!i senior sacerdotal9 36 E:ista& tot asa& str!ct!ri si com)orta5mente diferite
la )rirnii doi rei romaniC Rom!l!s si N!ma. Contrast!i lor cores)!nde o)o2itiei dintre
l!)erci si $amini& si tot astfel& )olaritatii Mitra5Aar!na. o,ser.a,ila n! n!rnai in )lan
reliios si mitoloic& ci si la ni.el cosmic G2i!a si noa)tea etc.E si in e)o)eea istorica
GMan!& reele leislator& care cores)!nde l!i N!ma& este c!nosc!t ca fl! al Soarel!l si
ina!!rea2a 8dinastie solara9> /!r!5ra.as& reele din Gand-ar.a& analo l!i Rom!l!s&
este ne)ot al L!nii si intemeia2a 8dinastie l!nara9E. Dar este de a@!ns sa com)aram
fel!l in care a! ela,orat aceasta tema mitico5rit!ala indo5e!ro)eana romanii si indienii ca
sa ne dam seama de deose,irile dintre eni!l diferit al celor do!a )o)oare. in tim) ce
India de2.olta teoloic si flio2oflc com)lementaritatea si altemanta sem5niflcate Pe cele
do!a as)ecte ale S!.eranitatii di.ineP& Roma isi istorici2a atit 2eii cit si mit!rile.
/rinci)iile com)lementaritatii si altemantei a! rams la Roma in stadi!l rit!al!l!l& sa! a!
ser.it la constr!lrea !nei Istoriorafli leendare. in India& dim)otri.a& cele do!a )rinci)ii&
care era! P l,!L& ). 12. P Cf. Ananda CoornarasMarn+& S)irit!al A!t-orit+ and. Tem)oral
/oMer in. t-e Indian T-eor+ of Go.ernment GNeM $a.en& 1'(2E> M. Eliade& 8La
So!.erainete et les Reliions Indo5E!ro)eennes9& CritiY!e& no. 4I Ga)rilie& 1'('EC 4(25
4('.
217 < MIRCEA E%ADE resirntite ca intr!)ate in 2eii Mitra si Aar!na& a! f!mi2at
model!l e:em)lar de e:)licare atit a L!mil cit si a str!ct!rii dialectice a mod!l!i !man
de a fi& caci conditia !mana inc-ide in ea& la mod!l misterios& atit modalitatea masc!lina
cit si )e cea feminina& atit .iata cit si moartea& atit scla.ia cit si li,ertatea etc. intr5ade.ar&
Mitra si Aar!na se o)!n !n!l alt!ia )rec!m 2i!a si noa)tea& ,a c-iar )rec!m ,ar,at!i si
femeia GSata)at-a #ra-mana. 11& (&(&' ne s)!ne ca 8Mitra si5a descarcat saminta in
Aar!na9E& dar ei mai sint o)!si si ca 8eel ce inte5lee9 Ga,-iantrE si 8eel ce fa)t!ieste9
GUarataE )rec!m si ca #ra-man& !n!l& si Us-atra. celalalt& adica 8)!terea s)irit!ala9 si
8)!terea tem)orala9. in )l!s& d!alism!l ela,orat de SamU-+a& c! !n 8sine9 G)!r!saE )asi.
si )lacid& si 8Nat!ra9 G)raUrtiE acti.a si )rod!cti.a& a fost deseori inteles de indieni ca
il!strare a o)o2itiei dintre Mitra si Aar!na.P 7 cores)ondenta similara s5a de25.oltat in
Aedanta c! )ri.ire la #ra-man si $ a& )entr! ca& in tim) ce .ec-ile te:te lit!rice
alirma ca 8Mitra este #ra-man9. in Aede $ a este te-nica s)ecifica l!i Aar!na.
maician!l.P In )l!s. inca din Ri Aeda G1& 11(. 46E. Aar!na l!sese identificat c! noii5
manifestat!l. .irt!al!l& etern!l& in lim) ce Mitra era identilicat c! iTianitestat!I. P Ac<.i.
de e:em)l!. M!-a,-aral!. Oll. 416. 4'& citaZ de D!llie2il& MitriCi5Aan.inci ). 27'. P l,id..
)). 27'5217. /roleomene la d!alism!l re%ios < 211
/olaritate si coincidentia o))ositor!m Desi!r& )erec-ea Mitra5Aar!na n! a fost model!l
oriinar al oricarei )olaritati& cl doar e:)resia cea mai Im)ortanta& )e )lan mitoloic si
reliios& a acest!i )rinci)i! in care Pndirea Indiana a rec!nosc!t str!ct!ra f%ndamentala
a totalltatii cosmice si a e:istentei !mane. intr5ade.ar& s)e5c!latia !lterioara a distins
do!a as)ecte ale l!i #ra-manC a)ara si )ara& 8inferior9 si 8s!)erior9& .i2i,il si in.i2i,il&
manifestat si non5manifestat. Altfel s)!s& este intotdea!na .or,a de !n mister al
)olaritatil si& totodata& al ,i5!nitatii si alteman5tei ritmice& ce se )oate descifra indiferite
8il!s5trari9 mitoloice& reliloase si fflo2oficeC Mitra si Aar!na& as)ect!i .i2i,il si
in.i2i,il al l!i #ra-man& #ra-man si ma+ a& )!r!.sa si )raUrti si mai tir2i! Si.a si SaUti&
ori samsara si Nir.ana. Dar !nele din aceste )olaritati tind sa se a!to5an!ie2e intr5o
coincidentia o))ositor!m& mtr5o !ni5tate5totalitate )arado:ala& intr5!n %rr!nd de care
am .or,it mai P!s. Ca n! e .or,a n!mal de s)ec!latie metafi2ica& ci si de form!la )i5in
care India incerca sa circ!mscrie !n mod )artic!lar de e:istenta& e do.edit de fa)t!i ca5
aceasta coincidentia o))ositor!m este im)licata in toate sit!5atiile e:istentiale
)arado:aleC de e:em)l!& Bi.an m!Uta& 8eli,erat!i in .iata9& care contin!a sa5sl d!ca
e:istenta in l!me si d!)a ce a atins eli,e5rarea $nala> sa! 8tre2it!i9 )entr! care Nir.ana
si samsara !n!l si acelasi l!cr!> sa! sit!5
212 < MIRCEA E%ADE atia +oin!l!i tantric ca)a,il sa treaca de la asce5tism la orie
fara .reo modificare de com)or5tament.PP S)irit!alitatea Indiana a fost o,sedata de
PA,sol!t9. Or& oricare arfl modalitatea de a conce)e A,sol!t!i& el n! )oate fl conce)!t
altfel decit ca de)asire a contrarillor sf )olaritatilor. Este moti.!l )entr! care India
incl!de oria )rin5tre mi@ioacele de a atine eli,erarea& caci eli,era5rea se ref!2a celor
care contin!a sa !rme2e re!5lile etice de care de)ind instit!tiile sociale. A,sol!t!i&
eli,erarea !ltima& li,ertatea& moUsa& m!Uti& n! sint accesi,ile celor ce n! a! de)asit ceea
ce te:tele n!mesc 8)erec-ile de contrarii9& adica )olaritatile des)re care am .or,it.
Aceasta reinter)retare Indiana ne aminteste an!mite rit!al!ri ale societatilor ar-aice&
care& desi interate intr5o mitoloie si )ara5teoloie de str!ct!ra )olara& .i2a! c-iar
a,olirea )eriodica a contrariilor )rintr5o orie colecti.a. Am .a2!t ca tri,!l da+aU
s!s)enda toate re!lile si inter5dictiile in tim)!l sar,atorii de An!l No!. Ar fi in!til sa
insistam as!)ra deose,irilor dintre scenari!l mitico5rit!al da+aU si flio2oflile si te-5nicile
8mistice9 indiene .i2ind a,olirea contrariilor> deose,irile sint e.idente. Tot!si& in am,ele
ca2!ri& s!min!m ,on!m este sit!at din5colo de )olaritati. Desi!r& )entr! mem,rii
tri,!l!l da+aU& s!mm.!m ,on!m este re)re2entat de totalitatea di.ina& sin!ra& )entr! el&
care )oate asi!ra no!a creatie& no!a e)ifanie a P Am disc!tat aceste )ro,leine in
Tec-niY!es d! Toa G/aris& 1'(6E& si Le Toa. Li,erte et lmmortalite G/aris& 1'I(E.
/roleomene la d!alism!l reliios < 214 !nei
.ieti )lenare& in tim) ce )entr! +oini si alti contem)lati.i& s!mm!m ,on!m transcende
cos5mos!l si .iata& caci el re)re2inta no!a dimensi5!ne e:istentiala& aceea a
inconditionat!l!i& a li,er5tatii a,sol!te si a?,eatit!dinii& !n mod de e:is5tenta care n! e
c!nosc!t nici in cosmos& nici )rintre 2ei& )entr! ca este creatie omeneasca si este
accesi,ila n!rnai om!l!i. C-iar 2eii& daca .or sa do,indeasca li,ertatea a,sol!ta& sint
o,liati sa se incame2e si sa5si c!cereasca aceasta eli,e5rare )i5in mi@ioacele desco)erite
si ela,orate de om. Dar& ca sa re.enim la com)aratia dintre )o)!5latia da+aU si indieni&
mai tre,!ie ada!at ce.aC creati.itatea !n!i r!) etnic an!mit sa!a !nei reliii
)artic!lare n! se manifesta doar in reinter5)retarea si re.alori2area !n!i sistem ar-aic de
)olaritati& ci si in semnificatia data !nirii contrariilor. Rit!al!l oriastic da+aU )rec!m si
oria tantrica atin ade.arata coincidentia o))osi5tor!m. dar semnificatia transcenderii
contrariilor n! este aceeasi in am,ele ca2!ri. Altfel s)!s& nici e:)erientele fac!te )osi,ile
de desco)erirea )olaritatilor si de s)eranta interarii lor& nici sim,o5li2area care
artic!lea2a si !neori antici)ea2a aceste e:)eriente n! sint s!sce)ti,ile de a fi e)!i2ate&
c-iar daca& in an!mite c!lt!ri& aseme5nea e:)eriente si sim,oli2ari )ar sa5si fl e)!i2at
toate )osi,ilitatile lor. N!rnai intr5o )ers)ecti.a totala& inlo,ind ansam,l!l c!lt!rilor&
tre,!ie sa @!decam fec!nditatea !n!i sim,olism care e:)rima deo)otri.a str!ct!rile .ietii
cosnaice si totodata face intelii,ila modalitatea om!l!i de a fi in l!me.
21( < MIRCEA E%ADE Tan si Tin Am lasat inadins la !rma e:ern)l!l C-inei. Ca si in
societatile ar-aice din America si Indone2ia& )olaritatea cosmica& e:)rimata )rin
sim,ol!rile +an si +in& a fost& in C-ina& 8traita9 )rin rit!ri si a f!mi2at foarte de.reme
model!l !nei clasificari !ni.ersale. in )l!s& la fel ca alte conce)te in India& )erec-ea de
contrarii +an si +in s5a de25.oltat intr5o cosmoloie care& )e de )arte& sistemati2ea2a
si .alidea2a nen!marate te-nici cor)orale si disci)line s)irit!ale& si& )e de alta )arte& a
ins)irat s)ec!latii filo2ofice ri!roase si sistematice. N! .oi )re2enta morfoloia )rin5
ci)iilor +an si +in& nici n! ie .oi retrasa istoria. Este de a@!ns sa remarc ca sim,olism!l
)olar este a,!ndent atestat in iconorafia ,ron2!rilor din e)oca S-an G1(7751122 a.
C-r.& )otri.it cronoloiei traditionale c-ine2eE. Carl $ent2e care a dedicat serie de
l!crari im)ortante acestei )ro,leme& e.identia2a ca sim,ol!rile )olare sint dis)!se astfel
incit sa accent!e2e con@!nctiaC de )ilda& ,!fnita& sa! alta fi!ra sim,oli2ind int!5
nertc!l& este )re.a2!ta c! 8oc-i solari9 in tim) ce em,lemele l!minii sint marcate de !n
semn 8noct!m9.P $ent2e inter)retea2a con@!nctia sim,ol!rilor )olare ca il!strind ideile
reliioase de innoire a tim)!l!i si de reenerare s)irit!ala. /otri.it l!i $ent2e&
sim,olism!l )rinci)iilor +an si +in este )re2ent in cele mai .ec-i o,iecte P Cf. Carl
$ent2e& #ron2eerat& L!lt,a!ten& Reliion im Z altesten C-ina der S-an2eit GAn.ers&
1'I1E& )). 1'2 s. !nn. Ae2i si o,ser.atiile noastre in CritiY!e& nr. 64 Ga)rilie. 1'I(EC i )).
441 s& !rm. . > 15 /roleomene la d!alism!l reliios < 21I
rit!ale& c! m!lt tim) inainte de )rimele te:te scrise.P Aceasta este& de altfel& si concl!2ia
l!i Marcel Granet& desi el a a@!ns la ea folosind alte s!rse si metoda c! tot!i diferita.
Granet reaminteste ca in S-i Bin c!.int!i +in e.oca ideea de .reme rece si innorata&
)rec!m si ceea ce este la!ntric& in tim) ce termen!l +an e.oca ideea de soare stral!citor
si de cald!ra.P Altfel s)!s& +an si +in indica as)ecte concrete si antitetice ale .remii.P
.ln G%I 2an& !n man!al de di.mati&fr.)ierd!t& .K8. c!nosc!t n!rnai din cite.a framente&
este .or,a de !n 8tim) de l!mina9 si !n 8tim) de int!neric9& antici)ind dicton!rile l!i
"-!an "iC 8o W.reme deV )linatate& W.reme deV decadere... W.reme deV s!,tiere&
W.reme deV inrosare... W.reme deV .iata& W.reme del moarte9.P Astfel& l!mea
re)re2inta 8o totalitate de ordin ciclic Gdoo& ,ian& t?onE& constit!ita )rin con@!area a
do!a mani5festari altemante si com)lementare9.PP Granet crede ca ideea de altemanta
)are sa fl im)!s )e aceea de o)o2itie.P Acest l!cr! este clar il!strat de str!ct!ra
calendar!l!i. PTan si +in a! fost con.ocate sa orani2e2e calendar!l& )entr! ca
elementele lor e.oca! c! forta deose5,ita con@!area ritmica a celor do!a as)ecte 6(
Carl $ent2e& DOS $a!s als Reltort der Seele GSt!tttart& 1'11E. )). '' s. !rm. /entr!
e:)!nere enerala a )ro,lernei )olaritatii& .e2i $ermann Loster& S+m,oliU des
c-inesisc-en %ni.ersism!s GSt!ttart& 1'I6E& )). 13 s. !rm. P Marcel Granet& La /ensee
c-inoise G/aris& 1'4(E& ). 113 Pl,id.&).ll6. 9 I,id.. ). 142. P I,id.. ). 123. 6' W,id.. ). 126.
211 < MIRCEA ELIADE antitetice concrete9.'7 )otri.it flio2ofilor& in tim)!l iernii&
element!i +an& in.ins de +in& s!fera s!, sol!l in-etat !n fel de incercare an!ala& din
care iese intarit. Tan sca)a din inc-isoarela ince)!5t!l )rima.erii> a)oi -eata se to)este
si i2.oarele )omesc.PP Astfel& !ni.ers!l se arata a fl constit!it dintr5o serie de forme
antitetice altemind ciclic. Fascinat de socioloism!l l!i D!rU-eim& Marcel Granet era
inclinat sa ded!ca atit conce)tia cit si artic!larea sistematica a altemantelor cosmice din
.ec-ile foirn!le ale .ietii sociale c-ine2e. N! tre,!ie sa il !rmam in acest demers. Dar
este im)ortant sa o,ser.arn simetria in altemanta com)lementara a acti.itatii celor do!a
se:e si ritm!rile cosmice& !.emate de interacti!nea +an 5 +in. Si& deoarece s5a
rec!nosc!t nat!ra feminina in tot ceea ce este +in& si nat!ra mas5c!lina in tot ceea ce
este +an& tema -ieroa5miei 5 care& d!)a Granet& domina intreaa mito5loie c-ine2a 5
re.elea2a dimenst!ne cosmica si reliioasa totodata. O)o2itia rit!ala dintre cele do!a
se:e& efect!ata in C-ina antica in maniera a do!a cor)oratii ri.alePP& e:)rima in acelasi
tim) antaonism!l com)lementar a do!a mod!ri de a fi altemanta a do!a )rinci)ii
cosmice& +an si +in. in sar,atorile colecti.e de )rima.ara si de toam5na& cele do!a
cor!ri antaoniste& ase2ate fata in fata& se )ro.oaca in .ers!ri. &Tan c-eama& +in
ras)!nde9> 8,aietii c-eama& fetele ras)!nd9. AcePte do!a form!le sint intersc-im,a,ileC
ele sPmnifica deo)otri.a ritm!rile cosmice si soci5Pl,id..).l41. '1 I,id.& ). 14I. [l,id. =
/roleomene la d!alism!l re%ios < 213
ale.'4 Cor!rile antaoniste se infr!nta !n!l )e alt!i ca int!neric!l en l!mina. Aria in care
se intilnesc re)re2inta totalitatea s)ati!l!i& iar r!)!l sim,oli2ea2a totalitatea socletatii
!mane si a realitatii ordinii nat!rale.'( -ieroamie colec5ti.a inc-eia festi.itatea. Asa
c!m am .a2!t& atare orii rit!ale sint ,inec!nosc!te in m!lte c!lt!ri. Si in acest ca2&
)olaritatea 5 acce)tata ca re!la f!ndamentala de .iata in tot c!rs!l an!l!i 5 este a,olita&
sa! de)asita& intr5o !nire a contrariilor. N! este ne.oie sa amintim c!m a! fost ela,orate
atare cateorii de indire ratie m!ncii sistematice a Flio2ofilor. /!tem ada!a n!rnai ca
com)arare a noti!nii de dao c! di.ersele form!le )rimiti.e ale !n!i 8al treilea termen9&
ca sol!tie a )olaritatilor& re)re2inta tema )asio5nanta )entr! istoria ideilor. Sa s)eram
ca !n asemenea demers .a fl intre)rins c!rind. Remarci finale In concl!2ie& as .rea sa ma
intorc as!)ra !n!l )!nct care mi se )are decisi. )entr! orice cer5cetare com)arati.a& si
an!me ired!cti,mtatea creatiilor s)irit!ale la !n? sistem )ree:istent de .alori. In
!ni.ers!l mitoloic si reliios& orice creatie isi re5creea2a )ro)riile str!ct!ri& asa d!)a
c!m orice )oet isi rein.entea2a )ro)ri!llim,a@. Di.ersele ti)!ri de ,i)artitie si )olaritate&
de d!alitate si altemanta& de diade antitetice si coinctdentia o))ositor!m se intilnesc
)este tot in P W,id.& ). 1(1. i 9J I,id.& ). 1(4.
216 < MIRCEA E%ADE l!me si la toate ni.el!rile de c!lt!ra. Dar istoric!l relililor este
interesat in cele din !rma sa afle ce a fac!t c! acest dat imediat an!mitP c!lt!ra& sa! !n
r!) de c!lt!ri. 7 -ermene!tica !rmarind sa inteleaa creatie c!lt!rala e2ita in fata
is)itei de a red!ce toate mod!rile de diade si )olaritati la !n sin!r ti) f!ndamental
reflectind an!mita acti.itate loica inconstienta. Caci& )e de )arte& di-otomille se
lasa clasificate in m!lti)le cateorii& si& )e de alta& cite.a sisteme ti)ice sint s!sce)ti,ile
de a fl ia.estite c! !n !imitor n!mar de f!nctii si .alori. N! este .or,a de a )re2enta aici
morfoloie detaliata si com)leta a t!t!ror s)eciilor si .arietatilor de di-otornii relii5
oase& de diade si )olaritati. De fa)t& asemenea& intre)rindere ne5ar inde)arta )rea m!lt
de s!,iect!i nostr!. Dar cele cite.a doc!mente )e care le5am anali2at si )e care le5am
ales an!me ca )e cele mai re)re2entati.e sint s!ficiente )en5tr! ar!mentarea noastra. in
mare& )!tem distineC G1E r!)ele de )olaritati cosmice si G2E acele )olaritati care sint
leate direct de conditia !mana. Desi!r& e:ista soli5daritate str!ct!rala intre
di-otomiile si )olarita5tile cosmice si acelea care se ra)ortea2a la conditia de a fla
om!l!l.5Tot!si& aceasta distinctie )reliminara este !tila& )entr! ca& in an!mite c!lt!ri si
)lecind de la !n an!mit moment istoric& mai ales )olaritatile de al doilea ti) a! desc-is
calea s)ec!latiei fflo2oflce sistematice. /rintre )olaritatile cosmice )!tem disceme )e
acelea ale str!ct!rii s)atiale Gdrea)ta<stina& s!s<@os etc.E& ale str!ct!rii tem)orale
G2i<noa)te& ritm!l ano5tim)!rilor etc.E si& in fine& )e acelea e:)rimind )rocesele .ietii
cosmice G.iata<moarte& ritm!rile 1 /roleomene la d!alism!l reliios < 21'
.eetatiei etc.E. in ce )ri.este di-otomiile si )olaritatile leate de conditia !mana si
!neori ser.in5d!5i dre)t cifr!Pele sint mai n!meroase si& s5ar )!tea s)!ne& mai
8desc-ise9. /erec-ea f!nda5mentala este ti)!l ,ar,at<femeie& dar e:ista si di-otornii
etnice G8ai nostri??<strainiiE& di-otornii mitoloice GGemenii antaoniciE& reliioase
Gsacr!<)rofan& care& de fa)t& e:)rima di-otomie totala& ra)oriind!5se& deo)otri.a& la
cosmos& .iata si societatea !manaC 2ei<ad.ersari ai 2eilorC etc.E si di-otornii etice G,!n<ra!
etc.E. Ceea ce fra)ea2a de la ince)!t in aceasta clasi5ficare )ro.i2orie si incom)leta este
fa)t!i ca !n mare n!mar de di-otornii si )olaritati se im)lica reci)roc& ca& de )ilda&
)olaritatile cosmice si di-otomiile se:!ale sa! reliioase. in cele din !rma. ele e:)rima
modalitati ale Aietii sesi2ate ca ritm si altemanta. Asa c!m am o,ser.at de@a c! )ri.ire la
indienii Uoi si la indone2ieni .Gsi acelasi l!cr! se )oate s)!ne si des)re c-ine2iL
antaonism!l )olar de.ine 8cifr!9 )i5in care orn!l isi de2.al!ie atit str!ct!ra L!rnii cit si
semnificatia )ro)riei e:istente. In acest stadi! n! se )oate .or,i des)re !n 8d!alism9
reliios sa! etic& intr!cit antaonism!l n! )res!)!ne 8ra!l9 sa! 8denionic!l9. Ideile
d!aliste se )reci2ea2a ca ri!ros ded!se din acele )erec-i de contrarii in care fortele
antao5nice n! se im)lica reci)roc. Acest l!cr! este e.ident in mit!rile cosmoonice
californiene& in care CoiotLil se iiilerterea2a contin!! si cii s!cces in o)era ."elil!i
S!)reni. 7 sit!aLie sinPlai5a iiitilnim ill ii5liloloPia l!i Mana,!s-C 1S11 l!i c!
/!lerile interioarc n! era )i5edestinat& ci s5a declaiisat ca ..iinai5e a !n!i e.eniment
fort!it G!cicierea DraiPllit5Lli)E. 1 . F
237 < MIRCEA E%ADE Aa fl interesant de )reci2at in care c!lt!ri an!me si in ce
moment as)ectele neati.e ale .ietii& )ina at!nci acce)tate ca momente constit!ti.e si
ne5e:ce)tionale& si5a! )ierd!t f!nctia lor initiala si a! ince)!t sa fie inter)retate ca mani5
festari ale ra!l!i. Cci& se )are ca in reliiile dominate de !n sistem de )olaritati& ideea
ra!l!i se dea@a tre)tat si c! oarecare re!tate& si in an!mite ca2!ri noti!nea de ra! lasa
in afara sferei sale m!lte as)ecte neati.e ale .ietii G,!naoara& s!ferinta& ,oala& cr!2imea&
nenoroc!l& moartea etcE. Am .a2!t ca la indlenii Uoi& )rinci5)i!l ra!l!i este acce)tat ca
!n moment ine.ita,il si necesar al totalitatii cosmice. Nn sfirsit& este im)ortant sa
o,ser.arn ca medi5erea intre contrarii )re2inta si !n mare n!mar de sol!tii. E:ista
o)o2itie& ciocnire& l!)ta& dar& in an!mite ca2!ri& conflict!i se re2ol.a )rintr5o !nire care
da nastere !n!i 8al treilea termen9& in tim) ce in alte )olaritati fortele antaonice )ar sa
coe:iste )arado:al intr5o coincidentia. o))osi5tor!m& sa! sint transcendate& i.e. radical
a,ollte ori fac!te ireale& incom)re-ensi,ile sa! li)site de sens. GMa refer& in s)ecial& la
an!mite metafi2ici si te-nici 8mistice9 indiene.E Aceasta .arietate de sol!tii la
)ro,lemele ridicate de meditatia con5trariilor 5 si am )!tea ada!a si )o2itiile radical
8d!aliste9& care ref!2a orice mediereE 5 merita in.estiatie s)eciala. Caci daca este
ade.arat ca orice sol!tie a !nei cri2e )ro.ocate de constiinta )olaritatii im)lica intr!cit.a
ince)!t!i intele)5ci!nii& at!nci insesi m!lti)licitatea si e:trema .arietate a !nor asemenea
sol!tii nasc reflectia critica si )reatesc a)aritia flio2ofiei.
C!leere i )ainare com)!teri2at Secia fotoc!leere 5 R.A.I. 5 Im)rimeria Coresi
Coli de ti)!r 13 Ti)ar!l e:ec!tat s!, comanda nr. 47 61I Reia A!tonoma a
Im)rirneriilor Im)rimena 8CORESI9 #!c!reti