Sunteți pe pagina 1din 40

Epilepsia

Definitii -terminologie
Epilepsia este afectiunea neurologica
cronica manifestata prin crize
epileptice,recurente ,neprovocate.
Criza epileptica-episod paroxistic
manifestat prin modificari in
activitatea motorie,senzatii,
emotii,memorie sau/si constientei
datorat unei descarcari electro-
chimice anormale la nivel cerebral.
Termeni.
Crize epileptice repetate-crize separate
prin intervale scurte de revenire completa.
Starea de rau epileptic-crize repetate
,neseparate prin interval de revenire.
Crizele datorate unor tulburari acute
reversibile nu fac parte din boala
epileptica. Ele dispar odata cu cauza care
le-a provocat.
Sindromul epileptic se defineste prin tip de
criza,EEG,status
neurologic,etiologie,prognostic,raspuns
terapeutic.
Dg. de epilepsie
Diagnosticul de epilepsie se
stabileste cand pacientul a prezentat
minim doua crize neprovocate la
interval de 2 saptamani.
Tipuri de crize.
A. crize partiale sau focale in care
descarcarea neuronala incepe sau se
limiteaza la o zona a creierului.
B. crize generalizate in care
descarcarea neuronala se manifesta
de la inceput in ambele emisfere.
A.1.Crize focale sau
partiale.
-debuteaza prin activarea unui focar
epileptic
-manifestare clinica sugestiva pentru
localizarea focarului
-nu se pierde constienta
-pot evolua spre criza partiala complexa,
criza generalizata sau stare de rau
epileptic focal
-EEG prezinta anomalii focale.

a)Crize motorii.
Crize motorii strict localizate:se
limiteaza la un segment ,fara
tendinta la iradiere.EEG-focar iritativ
aria 4.
Crize motorii jacksoniene
urmeaza somatotopia motorie.EEG-
focar iritativ prerolandic
Crize versive: EEG-focar iritativ aria
8
-adversive-opus focarului
-ipsiversive-spre focar
Crize posturale-torsionarea trunchiului
opus focarului si ridicarea membrului
superior, extensia celuilalt membru
superior si a membrelor inferioare. EEG-
focar iritativ central
Crize de arie motorie suplimentara-
ridicarea bratului in abductie si flexie,
rotarea capului si ochilor de aceeasi
parte, oprirea vorbirii. EEG- focar iritativ
central
Crize afazice-receptiv sau expresiv.
EEG- focar iritativ fronto-temporal
Crize operculare-masticatie,
hipersalivatie. EEG- focar fronto-
temporal.
b) Crize senzitive
Crize senzitive jacksoniene-EEG- focar
iritativ centro-parietal

c) Crize senzoriale
Crize vizuale:
-iluzionale (perceptie deformata a
realitatii)
-halucinatorii-cu perceptii elementare sau
complexe
-agnozice
Crize auditive:
-iluzionale
-halucinatorii
-agnozice
Crize olfactive, gustative
-iluzionale
-halucinatorii-crize uncinate
Crize vestibulare
-iluzionale (plutire, focar de lob temporal)
-halucinatorii-senzatie de rotire, miscare a
obiectelor, focar temporal, parieto-
occipital)
d) Crize vegetative
-crize de hiperhidroza-lob frontal
-crize de hipertermie-tumori pineale, nuclei
bazali
-crize vegetative diencefalice:HTA,
tahicardie, midriaza, hipersalivatie

e)Crize cu simptome psihice
-psihosenzoriale-cu halucinatii complexe
-cognitive-dj vu, jamai vu, gindire
fortata
-afective-anxietate, furie, euforie
A.2. Crize partiale complexe-
temporale sau de regiune T-P-O.
-modificarea starii de constienta cu
automatisme motorii, gestuale,
ambulatorii, verbale, rotatorii, gelastice
-dureaza 2-3 min
EEG- focar iritativ T-P
-poate evolua spre criza generalizata sau
stare de rau partial complex cu durata de
ore-zile
B. Crize generalizate
Caracteristici:
-pierderea constientei, cu sau fara
manifestari motorii bilaterale
-amnezia crizei
-EEG- anomalii generalizate
B.1. Criza de absenta
a) Absenta tipica: debut brusc, pierderea
totala a constientei, durata 10-20 sec,
conservarea tonusului muscular,
asocierea de automatisme simple,
manifestari vegetative
EEG -in criza- complex virf-unda bilateral,
sincron, 3 cicli/ sec
- normal inafara crizei
Este specific debutul in copilarie, ulterior
putand fi inlocuita de crize generalizate
tonico-clonice
Nu apare de novo la adult ( crizele
asemanatoare ale adultului poarta
numele de pseudoabsenta).
b) Absenta atipica: debut mai lent, piedere
incompleta a constientei, mioclonii,
automatisme ale membrelor, tulburari
vegetative, se poate manifesta si dupa
virsta de 20 ani.

B.2 Crize mioclonice
-debut brusc, piedere de constienta,
mioclonii bilaterale, durata: sec-min
B.3. Crize generalizate de tip tonic
-pierderea constientei, contractia
musculaturii axiale, extensia membrelor,
manifestari vegetative
B.4. Crize generalizate de tip clonic
B.5. Crize generalizate de tip tonico-
clonic (grand mal):
- pierderea constientei si cadere
- faza tonica- 10-20 sec
- faza clonica- 1 min, convulsii clonice
generalizate
- faza de coma- 20 sec- 5min: midriaza,
tahicardie, polipnee, relaxare sfincteriana
- faza postcritica-15 min- hipotonie, reflex
plantar in extensie, recapatarea treptata
a constientei
- faza somnului postcritic
In unele cazuri exista o faza
prodromala, cu ore-zile
inainte:modificarea dispozitiei, tulburari
vegetative, mioclonii
Crizele pot fi precedate de aura, cu
durata de citeva secunde, care anunta
pierderea constientei, constind in
simptome vegetative, senzitive sau
senzoriale.
Starea de rau epileptic
-crize tonico-clonice repetate, timp
de ore-zile, fara revenirea completa
a constientei
-se insoteste de tulburari vegetative
severe, care pot antrena decesul
-coma postcritica prelungita (24 ore)
Principalele cauze ale
crizelor:
1.prenatale- displazii corticale,
malformatii cerebrale, leziuni
intrauterine ischemice, infectii
intrauterine SN( rubeola), intoxicatii
medicamentoase materno-fetale
2.neonatale-encefalopatii hipoxice,
hemoragie cerebrala
3.postnatale:
-infectii cerebrale(encefalite, abcese,
HIV, parazitoze)

-traumatisme
-tumori
-intoxicatii: alcool, sevraj, crize recurente
in intoxicatia cronica alcoolica,
medicamente, droguri, alte toxice
-boli vasculare cerebrale
-boli degenerative
Fiziopatologia epilepsiei:
-predispozitie genetica, care determina prag
convulsivant scazut
-stari patologice care determina
hiperexcitabilitate neuronala si dezvoltarea
neurocircuitelor anormale la nivelul unor
populatii de neuroni corticali sau
hipocampici, cu aparitia unor focare
epileptice. Sint implicate canalele ionice de
calciu si sodiu, neurotransmitatorii
excitatori- care sint si tinta medicatiei
antiepileptice
-crizele induc consum de glucoza si oxigen,
epuizare metabolica, acumulare de lactat,
inhibitia sintezei de proteine.
Diagnostic:
-pe baza stabilirii aspectului clinic
-pe baza recurentei crizelor cu caracter
neprovocat
Criza unica nu poate fi etichetata
ca epilepsie !
Investigatii paraclinice:

EEG- normala in starea de veghe, este
compusa din unde alfa- 8-12 cicli/sec si
beta-13-30 cicli/sec, activitatea celor doua
emisfere fiind simetrica.
EEG patologica-inregistrata in stare de
veghe poate prezenta asimetrie
emisferica, grafoelemente patologice sub
forma de focar, precum unde theta- 4-7
cicli/sec si delta 1-3 cicli/sec, descarcari
de virfuri si complexe virf-unda

GRAFOELEMENTELE EEG.


CRIZA ELECTRICA.





CT si IRM cerebral (nativ si cu contrast)
-pot evidentia patologie organica
(tumorala, vasculara, malformativa).
Diagnostic diferential:
-sincopa
-AIT
-miscari involuntare
-narcolepsie
-cataplexia
-migrena
-crizele psihogene
Tratament
1.Tratamentul cronic:
-evitarea factorilor favorizanti: privare
de somn, consum de cafea, alcool,
alte substante excitante SN
-evitarea expunerii in mediu cu
periculozitate
-trebuie urmat 3 ani dupa ultima criza,
dupa care se incearca intreruperea
progresiva sau, in functie de caz,
medicatia se administreaza toata
viata.
-se recomanda monoterapie, cu un antiepileptic
AE ales in functie de tipul crizei.
-in caz de persistenta crizelor la un AE corect
ales, se poate adauga al doilea AE, si
exceptional, al treilea AE.
Antiepilepticele:
-acid valproic si saruri- indicat in crize
generalizate si focale
-carbamazepin- in crizele focale si generalizate,
nu in absente; are efecte secundare
hematologice si hepatice
-oxcarbazepin-analog carbamazepin, generatie
noua, mai putine efecte secundare
-fenitoin-in crize generalizate si focale, efecte
secundare
-fenobarbitalul- in crize generalizate,
produce sedare, tulburari cognitive
-ethosuximida- in crize de tip absenta
-clonazepam-in crizele mioclonice si atone
-lamotrigina-in toate formele de crize, mai
putine efecte secundare
-topiramat- in toate formele de crize,
efecte secundare (scadere in greutate,
tulburari mnezice)
-levetiracetam- in crize focale, mioclonice,
generalizate
-gabapentin-crize focale cu sau fara
generalizare
Tratamentul crizei epileptice
Profilaxia repetarii crizei:
-diazepam I.V., 0,15-0,20 mg/kg la
adult, se poate repeta dupa 20 min
-se combate febra, hipoglicemia


Tratamentul starii de rau
epileptic
- internare ATI
1.Primele 10 min:
-asigurarea permeabilitatii cailor aeriene,
preferabil intubatie
-monitorizarea functiilor vitale
-montarea unei linii venoase pt. recoltarea
de analize hematologice si biochimice si
administratrea de tratament
-anamneza, examen clinic general si
neurologic
-EKG
-combaterea factorilor precipitanti:
glucoza hipertona, 25-50 ml la
adult,tiamina 100 mg I.V., corectarea
tulburarilor hidroelectrolitice,febrei.
-tratament antiepileptic
*Diazepam I.V., diluat in 10 ml SG10%,
0,15-0,25 mg/kg la adult sau
*Lorazepam I.V. 2 mg la adult, se poate
repeta administrarea de maxim patru
ori, la interval de 2 min.

*Fenitoin I.V., de preferinta cu prima
doza de diazepam sau lorazepam, sau
imediat dupa aceea, 15-20 mg/kg la
adult, necesita monitorizarea functiei
respiratorii si cardiace.
2. In urmatoarele 20 min: monitorizarea
functiilor vitale, continuarea
investigatiilor (CT, PL), continuarea
tratamentului anticonvulsivant: fenitoin
10 mg/kg, I.V. sau midazolam 0,1-
0,4mg/kg/ora, I.V.
3.In urmatoarele 30 min:
-daca crizele nu s-au oprit- transferare
obligatoriu ATI, IOT obligatorie, anestezie
cu thiopental I.V. 50-100 mg/ora la adult
-sustinerea functilor vitale
-monitorizarea EEG, daca este posibil pt
urmarirea disparitiei activitatii electrice
iritative critice