LUCRARI PRACTICE DE FIZICA I

ANUL I
Profesori indrumatori: lector dr. Danut Argintaru si
preparator Cristian Braia
Lista de lucrari:
1. Calculul erorilor;
2. Miscarea rectilinie;
3. Miscarea circulara;
4. Miscarea armonica simpla;
5. Oscilatii amortizate;
6. Lucrul mecanic si energia;
. !nterferenta luminii produse de doua fante sincrone;
". #ifractia produsa de o fanta rectangulara;
$. %fectul Compton;
1&. 'miditatea aerului;
11. Miscarea (ro)niana.
Introducere
Cercetarea naturii si a legilor ei se face prin e*perimente. Colectarea de date prin
o+ser,atie si e*periment- testarea si formularea de ipoteze sunt continutul metodei stiintifice
de in,estigare a naturii. %*perimentele de fizica au contri+uit- de asemenea- la dez,oltarea
unor importante aplicatii in te.nologie. #e aceea- orice program educational de formare a
,iitorilor ingineri tre+uie sa ai+a drept componenta principala acti,itatea de la+orator.
O+iecti,ele acti,itatii in la+oratorul de fizica sunt/
0 initierea studentilor in realizarea unui rationament fizic;
0 studentii sa poata sesiza intr0o lucrare de la+orator relatiile esentiale intre
marimile fenomenului studiat si sa poata aprecia factorii pertur+atori care pot
influenta rezultatul masuratorilor- pe care sa le aprecieze in lim+a1ul calculului
erorilor;
0 sa li se initieze studentilor situatii noi in care acestia sa faca o analiza fizica a
fenomenelor implicate;
0 prin pro+lemele propuse spre rezol,are si prin cele rezol,ate sa aprofundeze
fenomenele si notiunile predate la curs;
0 lucrand in grup sa realizeze cel mai precis e*periment in cadrul constrangerilor
resurselor disponi+ile 2ec.ipament- timp3- la fel ca in cercetarea reala.
4olul la+oratorului in instruire este central deoarece studentii pot sa0si construiasca propria
intelegere a ideilor fizice prin interactiune cu natura si cu profesorul.
!n afara competentelor generale mentionate mai 1os/
1. O+ser,area 5i descrierea 6n lim+a1 adec,at a fenomenelor fizice ce au loc 6n realitatea
6ncon1ur7toare.
2. 8ormularea unei ipoteze de lucru .
3. !dentificarea unei pro+leme .
4. %la+orarea unei sc.eme e*perimentale .
5. !maginarea unui procedeu e*perimental .
6. %fectuarea de m7sur7ri 5i 6nregistrarea datelor .
. Prelucrarea datelor e*perimentale .
". !nterpretarea rezultatelor o+9inute
$. %,aluarea unei ipoteze 6n corela9ie cu rezultatele o+9inute .
1&. 8ormularea unor concluzii .
11. :eneralizarea concluziilor 6n limitele permise de rezultatele o+9inute .
12. !nterpretarea interdisciplinar7 a rezultatelor o+9inute .
13. %,aluarea rezultatelor o+9inute 6n ,ederea corel7rii lor cu utilitatea aplicati,7 .
14. #eprinderea cu acti,itatea 6n ec.ip7 - prelu;nd sarcini generale 5i desf75ur;nd
acti,it79i specifice .
acti,itatea in la+oratorul de fizica isi propune 5i o serie de ,alori 5i atitudini asupra 5tiin9ei 6n
ansam+lu 5i a o+iectului ei- natura/
capacitatea de selectare a informa9iei 5i prelucrarea acesteia
dez,olt7rea unei culturi generale comple*e/ at;t umaniste c;t 5i tiinifice
sta+ilirea interdependen9ei dintre acumularea cunotinelor tiinifice- necesitile
societ79ii 5i marile personaliti ale 5tiin9ei- 6n cadru istoric.
dez,oltarea dorin9ei de a cerceta- descoperi 5i in,enta
crearea respectului fa97 de acti,itatea de crea9ie
cunoa5terea principalelor momente ale dez,olt7rii fizicii
gri1a fa97 de mediu-
interesul pentru aprecierea 5i argumentarea ra9ional7-
curiozitatea 5i preocuparea fa97 de fenomenele din mediu-
independen9a g;ndirii-
creati,itatea-
interesul fa97 de informa9ia te.nologic7 5i 5tiin9ific7-
respectul fa97 de logic7 5i argumentare-
toleran9a 5i desc.iderea la nou-
interesul asupra apari9iei 5i dez,olt7rii ideilor 6n fizic7- a form7rii teoriilor 5i a
e*periment7rii.
Caietul de laborator
4eferatul pe care il ,eti intocmi la sfarsitul fiecarei lucrari de la+orator ,a contine urmatoarele
sectiuni/
0 <itlul lucrarii;
0 =copul lucrarii;
0 %c.ipamentul utilizat;
0 Metoda e*perimentala;
0 #atele e*perimentale;
0 >naliza datelor e*perimentale.
DEPRE ER!RI
"# Introducere
Masurarea unei marimi fizice este insotita de erori. Prin eroare nu intelegem
?neatentia@ sau ?greseala@- ci- o imprecizie pe care nu o putem e,ita atunci cand
efectuam o masurare. =unt si masurari neafectate de erori- cum ar fi numarul de
studenti din la+orator la un moment dat. Pe de alta parte- numarul de molecule de aer
din la+orator este imposi+il de specificat in mod e*act. #eoarece- de o+icei masuram
marimi de acest al doilea tip- tre+uie sa stim sa calculam imprecizia masuratorilor
noastre.
Pentru a e*emplifica importanta cunoasterii erorilor de masura ,om cosidera
urmatorul e*emplu/ sa presupunem ca doriti sa cumparati o +i+lioteca pentru
sufrageria apartamentului ,ostru si rugati un prieten sa masoare inaltimea camerei. %l
,a spune ca inaltimea este de 3&& cm. >tunci- comandati o +i+lioteca- din piese
detasa+ile- de 2$" cm si cand o aduceti acasa constatati ca nu incape- pentru ca- de
fapt- gasiti ca sufrageria are 2$ cm inaltime. Ce s0a intamplatA Prietenul nu ,0a spus
ca a folosit pentru masurare o rigla scurta si eroarea a fost de t5 cm. !n inginerie- in
constructii- sau in medicina- o astfel de eroare ar fi putut a,ea consecinte dramatice.
!n general erorile sunt de doua tipuri/
0 sistematice;
0 intamplatoare.
%rorile sistematice au mereu acelasi semn si nu dispar prin medierea asupra
unui numar mare de masuratori. >par erori sistematice cand masuram lungimea cu o
rigla gradata incorect- cand masuram timpul cu un ceas care ramane in urma- sau
masuram diferenta de potential cu un ,oltmetru incorect cali+rat. #e asemenea- erorile
sistematice pot aparea datorita e*perimentatorului- care- de e*emplu- pri,este incorect
scala aparatului de masura/ in loc sa pri,easca perpendicular acul instrumentului de
masura- pri,irea cade o+lic- influentand rezultatul citirii. Bu putem determina erorile
sistematice intr0un singur e*periment. Pentru determinarea lor ar tre+ui sa masuram
aceeasi marime fizica prin metode diferite si apoi sa comparam rezultatele. =punem ca
un e*periment are un grad inalt de acuratete- daca erorile sistematice sunt foarte mici.
%rorile intamplatoare pot a,ea nenumarate si impredicti+ile cauze/ fluctuatii
ale presiunii si ale temperaturii aerului din camera- ale tensiunii electrice de la sursa de
energie electrica- raze cosmice- etc. #eoarece ele apar cu egala pro+a+ilitate- atat cu
semnul minus cat si cu semnul plus- prin metode statistice putem estima aceste erori
intamplatoare. #espre e*perimentele cu erori intamplatoare mici spunem ca sunt foarte
precise.
$# Erorile %acute la citirea scalei unui instru&ent de &asura

#e multe ori masuram cu instrumente care au o scala marcata. !n e*emplul din
figura de mai sus- lungimea o+iectului 2o radiera3 este specificata de pozitia capatului
din dreapta. >cesta este situat mai aproape de di,iziunea 6".6 cm decat de di,iziunea
6". cm. #e aceea ,om e*prima lungimea/ L C 1.6 D &.1 cm- unde 1.6 cm este
,aloarea centrala si &.1 cm este eroarea.
'# Erorile instru&entelor digitale
!nstrumentele moderne de la+orator prezinta afisa1e digitale. #e e*emplu un
.igrometru electronic prezinta umiditatea relati,a a aerului din camera/ 75
3
%- aceasta
fiind ,aloarea centrala a marimii masurate. %roarea in acest caz este data de limita de
precizie a aparatului- precizata de producator in documentele care insotesc aparatul la
cumparare. #aca ne lipseste aceasta informatie folosim urmatoarea regula/ eroarea
unui instrument electronic este- de o+icei- 1umatate din ultimul digit de precizie. !n
e*emplul descris mai sus umiditatea relati,a este cuprinsa intre 5
25
E si 5
35
E .
4ezultatul ,a fi pus su+ forma/ 4F C 5.3 D &.&5 E.
(# De)iatia standard
=a presupunem ca masuram perioada de oscilatie a unui pendul folosind un
cronometru. %roarea cronometrului se poate estima asa cum am discutat mai de,reme.
<otusi sursa principala de eroare consta in timpul de reactie pe care0l a,em la pornirea
si oprirea cronometrului. Pentru a estima aceasta sursa de erori solutia este sa
masuram de mai multe ori aceasta perioada- ,aloarea medie a acestor masuratori
repetate fiind mult mai pro+a+il aproape de ,aloarea e*acta decat ceea ce o+tinem
dupa o singura masuratoare.
=a presupunem ca am masurat perioada de oscilatie de cinci ori- o+tinand ,alorile din
ta+elul urmator/
Bumarul
masuratorii
1 2 3 4 5
Galoarea
masurata- t
i
2s3
4.$ 4.5 4. 4.5 4.4
#e,iatia
2eroarea
a+soluta3-
t t d
i i

2s3
&.3 0&.1 &.1 0&.1 0&.2

Cea mai +una estimare a perioadei de oscilatie este valoarea medie a celor cinci ,alori
masurate/
s s t
N
t
N
i
i
6 . 4
5
4 . 4 5 . 4 . 4 5 . 4 $ . 4 1
1

+ + + +

unde B C 5 reprezinta numarul de masuratori 2in cazul legii normale 2:auss3 ,aloarea
medie poate fi luat7 e,entual ca ,aloare de referinta acceptata- constituind un su+stitut
al asa0numitei ?,alori ade,arate@ a masurandului- care este in cele mai multe cazuri
necunoscut7 3.
>m putea calcula eroarea ca diferenta dintre cea mai indepartata ,aloare de ,aloarea
medie si ,aloarea medie/ 24.$ H 4.63 s C &.3 s. >ceasta eroare insa supraestimeaza
eroarea si ,om incerca acum sa calculam o eroare medie/
s d
N
d
N
i
i
&
5
2 . & 1 . & 1 . & 1 . & 3 . & 1
1

+

Gedem ca nu putem folosi media de,iatiilor pentru a estima eroarea deoarece o+tinem
zero/ pro+a+ilitatea de a o+tine ,alori mai mari decat ,aloarea medie este egala cu
pro+a+ilitatea de a o+tine ,alori mai mici decat ,aloarea medie si de,iatiile cu semnul
plus sunt anulate de acelea cu semnul minus. Pentru a scapa de ,alorile negati,e ,om
ridica de,iatiile la puterea a doua- apoi ,om calcula ,aloarea lor medie si ,om e*trage
radicalul din aceasta ,aloare o+tinand formula deviatiei sau a abaterii standard/

N
i
i t
d
N
1
2
1
C s 2 . & &32 . &
5
&4 . & &1 . & &1 . & &1 . & &$ . &

+ + + +
>cesta este rezultatul care ne spune care este indepartarea medie a rezultatelor
e*perimentale fata de ,aloarea medie/
s t T
t
2 . & 6 . 4 t t
#efinitia matematica e*acta a de,iatiei sau a+aterii standard este/

N
i
i t
d
N
1
2
1
1
.
!nlocuirea lui B cu B01se e*plica in urmatorul mod/ in momentul cand calculam
a+aterea standard noi nu cunoastem media ade,arata- ci numai o estimare a ei la acel
moment- t - ceea ce conduce la o su+e,aluare a a+aterii standard. Pentru a compensa
diferenta- la ,alori mici ale lui B- ,om imparti la B01 in loc de B.
Patratul a+aterii standard-
2
t
- se numeste varianta sau dispersie.
Pentru a fi mai siguri ca t este o reprezentare e*acta a ,alorii ade,arate a marimii
masurate 2perioada de oscilatie <3- ,om repeta setul de masurari de mai multe ori. !n
acest caz definim deviatia sau abaterea standard a valorii medii/

N
i
i
t
t
d
N N N
1
2
3 1 2
1
.
t

reprezinta o +una estimare asupra incertitudinii

asupra lui t . O+ser,am ca precizia masuratorilor creste de N ori daca repetam
masurarea de mai multe ori. 8olosind datele din e*emplul de mai sus gasim
s s
t
1 . & &"$ . &
si rezultatul ,a fi/
s t T
t
1 . & 6 . 4 t t
.
*# Pro+agarea erorilor
=a presupunem ca a,em o marime- I- care depinde de mai multe ,aria+ile *
1
-...- *
n
/
I C f 2*
1
- *
2
- ...- *
n
3 .
#aca presupunem ca erorile sunt independente- a+aterea standard a ,alorii medii a
marimii I este data de relatia/
2
2
2
2
1
2
1 n
x
n
x y
x
f
x
f

,
_

+ +

,
_

-
numita teore&a de +ro+agare a erorilor.
,# -istogra&e
=a presupunem ca am masurat perioada pendulului de zece ori- o+tinand urmatoarele
rezultate/ 4.$- 4.5- 4.- 4.4- 4.5- 4.6- 4.- 4.6- 4."- 4.6 secunde.
>cum ,om numara de cate ori am o+tinut fiecare rezultat/
Galorile
perioadei- < 2s3
4.4 4.5 4.6 4. 4." 4.$
#e cate ori
apar 2frec,enta
de aparitie3
1 2 3 2 1 1
Putem reprezenta grafic frec,enta cu care apar ,alorile masurate ale perioadei/
'neori este con,ena+il sa folosim o .istograma pentru reprezentare/
Cu cat numarul de masuratori este mai mare- .istograma se apropie din ce in ce mai
mult de forma unui clopot- e*presia grafica a functiei de distri+utie :auss 2
2
2
2
3 2
2
1
3 2


x x
e x N

3/
unde
2
1
A
este amplitudinea ma*ima- x este ,aloarea medie- iar J este de,iatia
standard a distri+utiei.
Care este relatia dintre .istograma si ,aloarea medie si eroarea cu care masuram
perioada de oscilatie a pendululuiA #e la inceput o+ser,am ca ma*imul .istogramei
este situat c.iar in dreptul ,alorii medii/ 4.6 s. #aca ,om calcula de,iatia standard cu
formula anterioara- gasim ,aloarea/ &.14 s. Gom preciza inter,alul 4.6& D &.14 pe
.istograma/
O+ser,am ca ,alorile 4.5. 4.6 si 4. sunt cuprinse in inter,alul definit de de,iatia
standard- ceea ce inseamna ca din 1& masuratori cad in acest inter,al. =e poate
demonstra ca distri+utia :auss contine 6"E din masuratori in inter,alul definit de o
de,iatie standard de fiecare parte a ,alorii medii. #eoarece .istograma noastra se
apropie de distri+utia :auss- am gasit in inter,alul mentionat &E din masuratori-
rezultat apropiat de ,aloarea teoretica de 6"E. Pe +aza celor discutate putem afla
,aloarea medie si a+aterea standard plecand de la o .istograma data/ gasim intai
,aloarea centrala si apoi cautam largimea inter,alului simetric de o parte si de alta a ei
in care sunt continute 6"E 2in practica 2K33 din masuratori. Lumatate din acest inter,al
,a fi de,iatia standard. !n figura de mai 1os aflam ca a,em o sansa de 6"E ca ,aloarea
ade,arata a marimii masurate sa fie cuprinsa in inter,alul t x - o sansa de $5E ca
,aloarea ade,arata a marimii masurate sa fie cuprinsa in inter,alul 2 t x si o sansa
de $$.E ca ,aloarea ade,arata a marimii masurate sa fie cuprinsa in inter,alul
3 t x .
.
Acuratetea indica indepartarea ,alorii o+tinute prin masurare de ,aloarea ade,arata a
marimii masurate. >stfel- daca folosim o +alanta si masurand o masa marcata de 5&.&
g o+tinem rezultatul "&.5 g- masuratoarea facuta este lipsita de acuratete. Pentru a
estima acuratetea- este suficienta o singura masurare. Precizia masoara imprastierea
,alorilor masurate fata de ,aloarea medie si este descrisa cantitati, prin abaterea
standard. 8igura urmatoare e*plica notiunile de acuratete si precizie/
.# Distributia nor&ala /0aussiana1
x este ,aloarea medie iar J este a+aterea sau de,iatia standard. >pro*imati, 2K3 din
masuratori sunt cuprinse in inter,alul t x /
-
iar apro*imati, $5E din masuratori cad in inter,alul 2 t x .
Multimea ,alorilor care se o+tin atunci cand efectuam masurari repetate asupra unei
marumi fizice 2de e*emplu- lungimea unui o+iect3 poarta numele de populatie si- in
e*emplul ales- contine o infinitate de elemente. !n practica se efectueaza un numar
finit de masuratori- multimea ,alorilor o+tinute formand un esantion. Media
aritmetica a populatiei se noteaza cu litera M/
N
X
N
i
i

- in e*emplul ales N . Media aritmetica a esantionului este/

n
X
X
n
i
i

1
unde- e,ident- n N B. Cu cat facem mai multe masuratori- distanta dintre
X si M de,ine din ce in ce mai mica/
Deviatia sau abaterea standard a valorii medii
3 1 2
3 2
1
2

n n
X X
n
i
i
X

reprezinta
distanta fata de X in interiorul careia ne asteptam sa gasim media aritmetica a
populatiei- M. Cu o pro+a+ilitate de 6"E- M se ,a afla in inter,alul
X
X t
si cu o
pro+a+ilitate de $5E- M se ,a afla in inter,alul
X
X 2 t
.
!n concluzie- a+aterea standard-
1
3 2
1
2

n
X X
n
i
i
X

masoara imprastierea ,alorilor

masurate intr0un esantion fata de ,aloarea medie a esantionului in timp ce a+aterea
standard a ,alorii medii-
3 1 2
3 2
1
2

n n
X X
n
i
i
X

masoara imprastierea ,alorilor medii

o+tinute in diferite esantioane fata de media aritmetica a populatiei- M. Marind numarul
de masuratori- ,aloarea medie si de,iatia standard se ,or modifica din ce in ce mai
putin- in timp ce de,iatia standard a ,alorii medii se micsoreaza din ce in ce mai mult.
!mprecizia cu care masuram ,aloarea medie a unui esantion de ,alori are la +aza doua
surse/
0 %roarea masurarilor indi,iduale; aceasta este data de precizia aparatului de
masura; cand nu cunoastem precizia aparatului de masura- o ,om considera ca
fiind cel mai mic inter,al dintre ,alorile masurate;
0 >+aterea standard a ,alorii medii- considerata ca inter,alul in 1urul mediei pe
esantion in care se afla cu o mare pro+a+ilitate media asupra populatiei.
%roarea cu care masuram ,aloarea medie pe esantion ,a fi cea mai mare dintre cele
doua/ eroarea masurarilor indi,iduale si a+aterea standard a ,alorii medii.
#in cele discutate putem determina numarul optim de masuratori pentru determinarea
unei marimi fizice. %l este acel numar pentru care precizia masurarilor indi,iduale
de,ine egala cu a+aterea standard a ,alorii medii/
2

,
_

x
N x
N
optim
optim
x

- unde am notat cu O* precizia masurarilor

indi,iduale.

2# Ci%re se&ni%icati)e
Cifrele semnificati,e sunt legate de procesul de ?rotun1ire@ si implicit- de precizia
rezultatului unei masuratori. #e e*emplu- afirmatia ca lungimea unui caiet este de
2&.1436421 cm nu are sens- deoarece nu dispunem de un aparat de masura cu care
sa masuram miliardimi de centimetru. !n cazul nostru- daca am masurat lungimea
caietului cu o rigla gradata in milimetri- rezultatul ,a fi 2&.14 cm . !n acest caz a,em
patru cifre semnificati,e/ 2- &- 1- si 4. #e primele trei suntem siguri- iar ultima este o
estimare grosiera a zecimilor de milimetru- care poate fi eronata. #eci- cifrele
semnificati,e ale unei masurari sunt cele de care suntem siguri- plus ultima care poate
fi estimata- de care ne indoim si care contine eroarea. Prezentam cate,a reguli de
sta+ilire a cifrelor semnificati,e/
0 <oate cifrele nenule se considera semnificati,e/ 231.6 are cinci cifre
semnificati,e; in numarul 5&&& prima cifra este semnificati,a iar celelalte pot fi
semnificati,e sau nu;
0 Perourile care apar intre doua cifre semnificati,e sunt cifre semnificati,e/ 5&4.45
are cinci cifre semnificati,e 0 5- &- 4- 4 si 5;
0 Perourile din fata nu sunt semnificati,e/ &.&&24 are doua cifre semnificati,e 0 2 si
4;
0 Perourile din coada unui numar zecimal cu ,irgula sunt semnificati,e/ 24.5&& are
cinci cifre semnificati,e H 2- 4- 5- & si &. Bumarul &.&24&& are patru cifre
semnificati,e H 2- 4- & si &. #e asemenea 42&.&& are cinci cifre semnificati,e H 4-
2- &- & si &.
0 =emnificatia zerourilor din coada unui numar fara ,irgula zecimala este am+igua.
#e aceea e*ista diferite con,entii/ & & 25 are trei cifre semnificati,e- indicand o
e*actitate sau acuratete de ordinul zecilor; &&& & 4 are doua cifre semnificati,e
2cele care urmeaza dupa & nemaifiind semnificati,e; 3&&&. are patru cifre
semnificati,e- indicate de prezenta punctului zecimal.
Cand folosim notatia stiintifica toate cifrele sunt semnificati,e. #e e*emplu/ &.&&23
cu doua cifre semnificati,e se scrie H 2.3 * 1&
03
- iar &.&&34652&&- cu sapte cifre
semnificati,e se scrie H 3.4652&& * 1&
03
. Pentru numerele fara ,irgula zecimala
am+iguitatea zerourilor din coada dispare/ 26 &&& cu cinci cifre semnificati,e se scrie/
2.6&&& * 1&
4
in timp ce 26 &&& cu trei cifre semnificati,e se scrie 2.6& * 1&
4
.
!n calculele care implica inmultirea- impartirea- aplicarea unor functii 2trigonometrice-
de e*emplu3 numarul de cifre semnificati,e ale rezultatului tre+uie sa fie egal cu cel
mai mic numar de cifre semnificati,e ale numerelor care sunt implicate in operatia
matematica respecti,a. >stfel daca e,aluam ln !"#$% x &"%'( rezultatul tre+uie sa ai+a
trei cifre semnificati,e 21.&34 are patru cifre semnificati,e iar ".45 are trei cifre
semnificati,e3/ 2.166&121 ,a fi rotun1it pana la trei cifre semnificati,e / 2.1.
#aca adunam sau scadem doua marimi- rezultatul tre+uie sa ai+a un numar de
zecimale 2si nu de cifre semnificati,e3 egal cu cel mai mic numar de zecimale ale
numerelor implicate in operatie matematica. >stfel daca adunam 23.14 cm cu 2.1 cm -
primul numar are doua zecimale- iar al doilea are doar o zecimala. 4ezultatul adunarii-
25.24 cm- tre+uie prezentat cu o singura zecimala/ 25.2 cm. Cand a,em de facut mai
multe operatii matematice pentru a a1unge la rezultatul final- tre+uie ca in rezultatele
intermediare sa pastram cu o cifra semnificati,a mai mult decat a,em ne,oie in
rezultatul final- pentru a e,ita erorile care apar prin rotun1ire. %ste gresit sa prezentam
un rezultat cu mai multe zecimale decat au datele e*perimentale- sau sa rotun1im la
trei- sa zicem- zecimale un rezultat intermediar si apoi sa prezentam rezultatul final cu
patru zecimale.
3# Re+re4entari gra%ice

Pentru a ,edea cum depind una de alta doua marimi fizice- este util sa facem o
reprezentare grafica. Gom modifica controlat una dintre ,aria+ile si ,om inregistra
,alorile celeilalte ,aria+ile- mentinand constanti ceilalti parametri. Galorile ,aria+ilei
controlate se reprezinta pe a+scisa- iar ,alorile celeilalte ,aria+ile se reprezinta pe
ordonata. #e e*emplu- intr0un e*periment studiem relatia dintre forta deformatoare si
deformarea unui resort elastic/
8 2B3 2.& 4.1 5.$ ".2 $.
* 2mm3 15 3& 45 6& 5

4eprezentam pe a+scisa deformarea * a resortului si pe ordonata forta 8 deformatoare-
care in modul este egala cu forta elastica. Botarea marimii reprezentate pe a*a este
o+ligatorie- ca si trecerea in paranteza a unitatii de masura a marimii respecti,e.
>ceasta notare se face la mi1locul sau la capatul a*ei. >legerea lungimii unitatilor pe
cele doua a*e tre+uie facuta cu gri1a pentru ca graficul sa ocupe aproape tot spatiul
graficului si nu sa fie concentrat intr0o fasie ingusta a acestuia. >stfel- la capatul a*ei
O* tre+uie sa a,em ,aloarea ma*ima masurata a ,aria+ilei * 25 mm3- iar la capatul
a*ei OI tre+uie sa a,em o ,aloare apropiata de forta ma*ima masurata 2$. B3- adica
,aloarea de 1& B.
8olosind metoda celor mai mici patrate aflam parametrii dreaptei care minimizeaza
suma patratelor distantelor de la punctele e*perimentale la dreapta. Panta acestei
drepte ne ofera constanta Q a resortului elastic 28 C Q*3.
1. M!=C>4%> 4%C<!L!B!%
"#"# C!PUL LUCRARII
Be propunem sa ,erificam e*perimental legea miscarii rectilinii uniforme si legea miscarii
rectilinii uniform ,ariate.
"#$# 5ATERIALE NECEARE
>pplet0urile de su+ linQ0ul RCinematica@ din cadrul programului R8isica@.
"#'# TE!RIA LUCRARII
Definitie) =e numeste miscare rectilinie- miscarea a carei traiectorie este o dreapta.
Pe dreapta consideram un punct origine RO@ unde se afla pozitionat o+ser,atorul care masoara
pozitia R*@ la care se afla mo+ilul la timpul Rt@- ca in figura 1.1. Pozitiile ,or fi considerate cu
semnul plus in cazul in care mo+ilul este la dreapta originii si cu semnul minus in cazul in
care mo+ilul este la stanga fata de origine.
8igura 1.1
4elatia dintre coordonata R*@ a mo+ilului si timp poate fi e*primata printr0o functie/ *
C f2t3 numita le*e sau ecuatie de miscare"
>m sta+ilit mai sus ca mo+ilul se afla in punctul R*@ la momentul Rt@. #aca acesta isi
continua miscarea se ,a afla in punctul *S la momentul tS. Gom defini deplasarea mo+ilului
prin diferenta/ x x x T in inter,alul de timp t t t T .
Putem defini acum viteza medie ca raportul dintre deplasarea mo+ilului si durata miscarii/
T
T
m
x x x
v
t t t



213
Pentru a e*prima- in continuare- viteza instantanee tre+uie sa ne referim la inter,ale
infinitezimale de timp prin trecerea la limita/
&
lim
t
x dx
v x
t dt

&
223
>ltfel spus viteza instantanee sau momentana- careia ii ,om spune simplu viteza- reprezinta
deri,ata deplasarii la timp.
>semanator ,itezei se poate defini acceleratia medie si acceleratia instantanee/
T
T
m
v v v
a
t t t



233
2
2
&
lim
t
v dv d x
a v x
t dt dt

& && 243

Legea miscarii rectilinii se o+tine prin integrarea de doua ori a ecuatiei de miscare/
2 3
dv
a a t x v
dt
&& & 253
dv adt
& &
2 3
v t
v t
dv a t dv

&
&
2 3
t
t
dx
v v a t dv
dt
+

263
dt
dx
v
de unde rezulta ca dx vdt .
Pentru un inter,al de timp notat cu
&
t t t
,om a,ea ca/


t
t
x
x
vdt dx
& &

t
t
x
x
vdt x
&
&
>sa cum am spus mai sus lui
&
x
ii corespunde
&
t
si respecti, lui x ii corespunde t"
#eci putem scrie/

t
t
vdt x x
&
& 23
!n graficele urmatoare se poate o+ser,a ca aria de su+ grafic reprezinta c.iar integralele
e*primate de relatiile 263 si 23.
8igura 1.2. 8igura 1.3.
1.3.1. M!=C>4%> 4%C<!L!B!% 'B!8O4M>
Miscarea rectilinie uniforma reprezinta deplasarea rectilinie a unui mo+il cu ,iteza constanta.
Conditii/

'

3 2
& 3 2
t x x
const v
t a a
Prin rezol,area integralei 263 o+tinem/
3 2
& &
t t v x x +
2"3
8igura 1.4.1. 8igura 1.4.2.
%*presia 2"3 reprezinta le*ea miscarii rectilinii uniforme"
1.3.2. M!=C>4%> 4%C<!L!B!% 'B!8O4M G>4!><>
Miscarea rectilinie uniform variata reprezinta deplasarea rectilinie a unui mo+il cu acceleratie
constanta.
Conditii/

'

const a
t v v
t x x
3 2
3 2
!ntegrand e*presia 253 o+tinem le*ea vitezei in miscarea rectilinie uniform variata/
3 2
& &
t t a v v +
2"3
8igura 1.5.1 8igura 1.5.2.
!n relatia 2"3 consideram x v & si prin integrare intre aceleasi limite o+tinem le*ea misacarii
rectilinii uniform variate/
2
& & & &
3 2
2
1
3 2 t t a t t v x x + +
- 2$3
reprezentata grafic in figura 1.5.3.
8igura 1.5.3.
"#(# 5!D DE LUCRU
1.4.1. M!=C>4%> 4%C<!L!B!% 'B!8O4M>
!n cadrul applet0ului studentul alege deplasarea mo+ilului cu a1utorul sagetii rosii si apasa
+utonul =tart 2%mpieza3. !n continuare se noteaza timpul necesar pentru efectuarea deplasarii
si se completeaza ta+elul urmator. >poi se traseaza graficul deplasarii in functie de timp- si
se fiteaza prin metoda celor mai mici patrate. #in panta dreptei se determina ,iteza mo+ilului.
Nr. Crt. Deplasare(cm) Timpul(s) Viteza(m/s)
1 5
2 10
3 15
4 20
5 25
6 30
7 35
8 40
45
10 50
1.4.2. M!=C>4%> 4%C<!L!B!% 'B!8O4M G>4!><>
<inand cont de e*plicatiile de la 1.4.1. se completeaza ta+elul urmator pentru applet0ul de la
miscarea rectilinie uniforma.
Nr. Crt. Deplasare(cm) Timpul(s) Viteza(m/s) !cceleratia(m/s2)
1 5
2 10
3 15
4 20
5 25
6 30
7 35
8 40
45
10 50
>4'BC>4%> P% G%4<!C>L>
>runcarea pe ,erticala reprezinta un caz particular de miscare rectilinie uniform ,ariata in
care acceleratia gra,itational are ,aloarea - pentru simplificarea calculelor. !n
realitate ,aloarea acceleratie gra,itationale ,ariaza cu latitudinea si pentru 4omania are
,aloarea medie .
Pentru acest caz consideram un punct de
unde un corp este aruncat ,ertical in sus cu
,iteza initiala - in camp gra,itational
uniform. Legea de care ,a asculta corpul in
miscarea sa este le*ea miscarii rectilinii
uniform variate2M4'G3/
+
&
x
&
v
a *
x
Pentru perioada de urcare a corpului se poate afla usor inaltimea pana la care ,a a1unge corpul
si timpul necesar miscarii. Consideram si tinem cont ca la sfarsitul miscarii
de urcare corpul ,a a,ea ,iteza nula 2 3 atunci o+tinem timpul si inaltimea
ma*ima la care a1unge mo+ilul .
Cu a1utorul legii M4'G studentul ,a rezol,a urmatoarele pro+leme/
1.1. =e lasa sa cada un o+iect de la 3&& m inaltime. =a se calculeze timpul de cadere
si ,iteza cu care mo+ilul atinge solul.
1.2. 'n mo+il aflat initial in origine este lansat ,ertical cu ,iteza . =a
se calculeze inaltimea ma*ima atinsa de mo+il si timpul necesar pentru a a1unge la
inaltimea ma*ima.
1.3. 'n o+iect cu ,iteza initiala de 4& mKs este lansat de pe o cladire de 1&& m
inaltime. =a se claculeze inaltimea ma*ima la care a1unge o+iectul si ,iteza cu care
lo,este solul.
1.4. 'n corp este aruncat in 1os cu o ,iteza de 1& mKs de la o inaltime de 3&& m. =a
se claculeze ,iteza cu care corpul lo,este solul.
Pentru ,erificarea rezultatelor se foloseste applet0ul din programul R8isica@ referitor la
caderea corpurilor- unde studentul seteaza pozitia initiala2Posicion3 si ,iteza
initiala2Gelocidad3.
>lte pro+leme/
1.5. 'n automo+il porneste cu o acceleratie de 1-5 mKs
2
. !n acelasi moment este
depasit de un camion ce se deplaseaza cu ,iteza constanta de 15 mKs. =a se calculeze
locul unde auto,e.iculele se ,or reintalni.
1.6. 'n proiectil este tras ,ertical cu doua secunde mai tarziu decat primul- a carui
,iteza initiala este de 5& mKs. Giteza cu care este propulsat cel de0al doilea proiectil
este de "& mKs. =a se calculeze momentul si locul in care cele doua proiectile se
intalnesc.
2. M!=C>4%> C!4C'L>4>
$#"# C!PUL LUCRARII
Be propunem sa rezol,am pro+lema intalnirii a doua corpuri ce se deplaseaza pe aceeasi
traiectorie circulara cu ,iteze si acceleratii diferite.
$#$# 5ATERIALE NECEARE
>pplet0urile de su+ linQ0ul RCinematica@ din cadrul programului R8isica@.
$#'# TE!RIA LUCRARII
Definitie) =e numeste miscare circulara- miscarea a carei traiectorie este un cerc.
=e considera un cerc si un corp care se misca pe acesta- ca in figura de mai 1os.
La momentul
t
corpul se afla in punctul M
caracterizat de ung.iul pe care raza ,M il
face cu raza ,+.
,oordonata un*-iulara -e*primata in radiani-
are urmatoarea e*presie in functie de raza
r
si
arcul de cerc
s
/
s
r

+
2 - 3 M t

s
r
,

2 - 3 M t
Figura 2.1
Corpul a1unge in punctul M la momentul t
- iar pozitia lui poate fi precizata in functie de
raza
r
si ung.iul pe care aceasta il face cu raza ,+-
.
!n cele ce urmeaza ,om considera
2 3 t
- o functie de doua ori deri,a+ila in raport cu
timpul.
Putem defini acum viteza un*-iulara medie- ca fiind/
t t t
m

.
La fel ca in cazul miscarii rectilinii- ,om defini viteza un*-iulara instantanee/
&
lim
t
d
t dt

&
#aca la momentul t corpul din figura 2.2 aflat in miscare are ,iteza ung.iulara

si la
momentul t - ,iteza - spunem ca acceleratia un*-iulara medie este/
t t t
m

.
Ca si in cazul ,itezei ung.iulare- e*presia
acceleratiei un*-iulare instantanee este/
&
lim
t
d
t dt

&&
&
+

r
,

Figura 2.2

r
Plecam de la e*presia acceleratiei ung.iulare pentru a determina le*ea miscarii circulare
uniforme"
dt
d

#e unde putem scrie ca/
dt d
!ntegram relatia pe inter,alul finit
&
t t t
si o+tinem/

& &
t
t
dt d
4ezulta/

+
t
t
dt t
&
3 2
&

- 213
le*ea vitezei.
Mai departe integram ,iteza ung.iulara/
dt
d

>nalog cu prelucrarea e*presiei acceleratiei- pentru pozitia ung.iulara o+tinem/

+
t
t
dt t
&
3 2
&

223
8igurile 2.3 si 2.4 reprezinta interpretarea geometrica a integralelor 213 si 223.
&

t
&
t

t
Figura 2.4
&

t
&
t

t
Figura 2.3
2.3.1. M!=C>4%> C!4C'L>4> 'B!8O4M>
Miscarea circulara uniforma reprezinta miscarea unui corp cu ,iteza ung.iulara constanta.
>nalog miscarii rectilinii uniforme- ecuatiile miscarii circulare uniforme sunt/
& &
&
2 3
ct
t t

'

233
:raficul MC' este prezentat in figura 2.5.
2.3.2. M!=C>4%> C!4C'L>4> 'B!8O4M G>4!><>
Miscarea circulara uniform ,ariata reprezinta misczrea unui corp pe o traiectorie circulara si
cu acceleratie ung.iulara constanta.
<inand cont ca/
2 3
2 3
ct
t
t

'

&
O+tinem prin rezol,area integralei 223-
& &
2 3 t t +
- le*ea vitezei in M,./"
Consideram
&
in relatia de mai sus si integram intre aceleasi limite pentru a o+tine le*ea
miscarii circulare uniform variate)
2
& & & &
1
2 3 2 3
2
t t t t + + 243
$#(# APLICATIE
#oua corpuri se deplaseaza pe circumferinta aceluiasi cerc. =e se determine locul si momentul
in care cele doua corpuri se intalnesc. Parametrii ce descriu miscarile corpurilor sunt date in
ta+elul de mai 1os.
Nr. Crt.
1 0 0 0 0 0
2 0 0 0 0 0
3 0 0 0 0 0 1
4 0 0 0 0 0.5
5
5iscarea ar&onica si&+la
"# co+ul lucrarii
Be propunem sa determinam constanta elastica a unui resort- sa masuram perioada de
oscilatie a unui oscilator armonic simplu si sa ,erificam relatia dintre perioada de
oscilatie- constanta elastica si masa oscilatorului. #e asemenea ,om ,erifica legea
conser,arii energiei oscilatorului armonic simplu si ,om urmari cum se transforma
periodic energia cinetica in energie potentiala elastica.
$# 5ateriale necesare
>pplet0ul ?miscarea armonica simpla@ din colectia de programe ?8isica@.
'# Teoria lucrarii
'#" De%initie
Putem defini miscarea armonica simpla a unui punct material prin legea de miscare/
daca
3 sin2 + t A x
- unde * este elongatia- > este amplitudinea- U este pulsatia sau
frec,enta ung.iulara- V este faza initiala iar 2UtWV3 este faza oscilatiilor- a,em o
miscare oscilatorie liniar armonica.
X
0> & * >
#aca deri,am de doua ori in raport cu timpul coordonata * o+tinem acceleratia/ a C 0
U
2
* si apoi o+tinem forta care conduce miscarea oscilatorului liniar armonic/ 8 C ma C
0 m U
2
* C 0 Q*- unde Q se numeste constanta elastica a resortului capa+il sa asigure o
miscare oscilatorie punctului material de masa m. >ceasta forta elastica se numeste
forta de revenire si impreuna cu inertia punctului material realizeaza miscarea
oscilatorie armonica.
#eoarece functia armonica sinus se repeta dupa inter,alul 2Y- perioada oscilatiilor
armonice simple se o+tine din/
2 3 2 + + + + t T t
/
T 6 $789 6 "8:;
unde Z C1K< este frec,enta oscilatiilor 2Fz3.
'#$ Cine&atica &iscarii oscilatorii
Pozitia punctului material este definita de functia
3 sin2 + t A x
- ,iteza se
o+tine deri,and coordonata la timp/
3 cos2 + t A
dt
dx
v
iar acceleratia se
o+tine deri,and ,iteza la timp/
x t A
dt
dv
a
2 2
3 sin2 +
.
%*primand acceleratia ca deri,ata a doua a coordonatei la timp/
2
2
dt
x d
a o+tinem
o ecuatie diferentiala omogena- de ordinul al doilea- cu coeficienti constanti/
&
2
2
2
+ x
dt
x d
- numita ecuatia oscilatorului liniar armonic- a carui solutie este
e,ident/
3 sin2 + t A x
.
'#' Conditiile initiale
%cuatia de miscare contine doua constante necunoscute/ > si V- pentru
determinarea carora tre+uie sa cunoastem conditiile initiale/ pozitia si ,iteza la un
moment dat- fie acesta t
&
C&/
*
&
C > sinV si ,
&
C U> cosV.
4ezol,and sistemul o+tinem faza initiala si amplitudinea/
&
&
v
x
t*

si

,
_

+
2
& 2
2
&
x
v
A

'#( Energia oscilatorului liniar ar&onic

#eoarece forta elastica 8 C 0Q* este o forta conser,ati,a energia mecanica totala a
oscilatorului % C %
cinetica
W %
potentiala
se conser,a in timp. Calculand/
%
c
C 2m,
2
3K2 C [mU
2
>
2
cos
2
2UtWV3\K2 si
%
p
C 2Q*
2
3K2 C [Q>
2
sin
2
2UtWV3\K2 C [mU
2
>
2
sin
2
2UtWV3\K2 o+tinem ca energia
totala: E 6 /&9
$
A
$
18$ este proportionala cu amplitudinea la patrat si cu pulsatia la
patrat si este constanta.
(# 5odul de lucru
=tudentul alege ,alorile constantei elastice Q C mU
2
si ale energiri totale % si apoi
apasa +utonul Ince+e 2%mpieza3. !n coltul din dreapta0sus al applet0ului poate o+ser,a
,alorile marimilor t- *- ,- %
c
si %
p
. #e asemenea el poate o+ser,a miscarea
oscilatorului pe a*a O*- forta elastica 2marimea si sensul3- marimea energiei potentiale
2cu al+astru3 si a energiei cinetice 2cu rosu3 precum si energia totala 2cu negru3.
>pasand +utonul Continua<Pau4a 2Continua0Pausa3 sau Pas cu Pas 2Paso3 se ,or
inregistra intr0un ta+el aceste ,alori- in functie de timp/
Br.crt. t 2s3 * 2m3 , 2mKs3 %
c
2L3 %
p
2L3
a3 =tudentul ,a reprezenta grafic functia * C *2t3 pe parcursul unei perioade;
+3 =tudentul ,a reprezenta grafic functia , C ,2t3 pe parcursul unei perioade;
c3 =tudentul ,a reprezenta grafic functia %
c
C %
c
2t3 pe parcursul unei perioade;
d3 =tudentul ,a reprezenta grafic functia %
p
C %
p
2t3 pe parcursul unei perioade;
e3 =tudentul ,a calcula energia totala % C %
cinetica
W %
potentiala
la diferite momente de
timp- apoi ,aloarea medie a rezultatelor o+tinute si o ,a compara cu ,alooarea
introdusa la inceputul e*perimentului ,irtual;
f3 =tudentul ,a efectua 1& masuratori ale perioadei de oscilatie si ,a calcula ,aloarea
medie a acesteia. Masurand si amplitudinea oscilatiilor ,a determina din energia
totala produsul mU
2
adica ,aloarea constantei elastice a resortului care produce
forta elastica;
g3 =tudentul ,a determina- printr0o metoda aleasa de el- masa oscilatorului.
.3 =tudentul ,a determina analitic relatia dintre ,iteza si coordonata si apoi o ,a
reprezenta grafic cu datele din ta+el 2traiectoria in spatiul fazelor3.
*# Proble&e
a3 #eterminati constanta elastica a unui sistem de resorturi legate in serie 2in paralel3;
+3 #eterminati faza initiala si amplitudinea oscilatiilor in functie de conditiile initiale/
*
&
si ,
&
la t C &;
c3 =e considera un ,ector rotitor 2fazor3 de marime >- al carui punct de aplicatie este
fi* si al carui ,arf descrie in sens trigonometric o miscare circulara uniforma cu
,iteza ung.iulara U. =a se e*prime ca functii de timp proiectiile fazorului pe a*ele
sistemului cartezian cu originea in punctul de aplicatie al fazorului;
d3 =a se determine forma cur+ei de0a lungul careia- in camp gra,itational uniform-
frec,enta oscilatiilor nu depinde de amplitudine.
3. L'C4'L M%C>B!C =! %B%4:!>
'#"# C!PUL LUCRARII
>profundarea conceptelor/ lucrul mecanic- energie- energie cinetica- energie potentiala- forte
conser,ati,e- forte neconser,ati,e.
'#$# 5ATERIALE NECEARE
>pplet0urile de su+ linQ0ul RCinematica@ din cadrul programului R8isica@.
'#'# TE!RIA LUCRARII
0ucrul mecanic pentru un corp ce se deplaseaza rectiliniu reprezinta produsul scalar dintre
,ectorul forta si cel deplasare. =a presupunem ca o forta actioneaza asupra unui corp pe o a*a
O
x
si il deplaseaza cu distanta x . Putem spune ca lucrul mecanic are e*presia/
cos
x
0 1 x 1 x
8rec,ent fortele intalnite in pro+leme nu sunt constante. !n figura 3.1. este prezentat graficul
unei forte al carei modul ,ariaza.
Pe un sector infinitezimal din grafic- cur+a
se pote apro*ima cu o dreapta. !mpartim
aria de su+ grafic in fasii infinitezimale si
spunem ca pentru o fasie aria este
x
1 dx
-
adica lucrul mecanic pentru deplasarea dx .
>tunci putem spune ca lucrul mecanic total
al fortei este/
&
x
x
0 1dx

x
&
x
1
x
Figura 3.1
x
1 dx
2ner*ia cinetica
Pornim de la e*presia lucrului mecanic pentru determinarea enregiei cinetice/
2 2 2
1 1 1
2 2 2
3 3 3 3 3
3
A 3 A
A A A A A
dv dx
0 1dx madx m dx m dv mvdv mv mv mv
dt dt


=e defineste energia cinetica ca fiind/
2
1
2
c
2 mv
2ner*ia potentiala si forte conservative
O forta ce actioneaza asupra unui corp este conservativa daca lucrul mecanic al fortei depinde
doar de pozitia initiala si finala a corpului.
%*emple/
1. 1orta *ravitationala este o forta conser,ati,a.
Presupunem ca un o+iect cade li+er de la inaltimea .- pe Pamant. #eplasarea corpului se ,a
nota cu
&
- - -
. Lucrul mecanic al fortei de greutate este/
&
&
&
-
-
-
-
0 m*d- m*- m*- m*-

. 2ner*ia potentiala este/

p
2 m*-
2. 1orta elastica este conser,ati,a.
%*presia ei este
el
1 4x
si este cunoscuta su+ numele de le*ea lui 5oo4e. =emnul minus se
datoreaza faptului ca forta elastica se opune permanent deformarii resortului.
Lucrul mecanic al fortei este/
p
x x
el
2 4x 4xdx dx 1 0

2
& &
2
1
2ner*ia potentiala a resortului este deci/
2
1
2
p
2 4x
Principiul conservarii ener*iei
2ner*ia reprezinta capacitatea unui corp de a efectua lucru mecanic.
#aca o forta conser,ati,a actioneaza asupra unui corp- am spus ca lucrul mecanic al fortei
reprezinta diferenta dintre energia potentiala initiala si cea finala.
x
&
& x
x
el
1

x
x
x
x
x
el
1

Figura 3.2
3
pA p3
A
1dx 2 2

#aca asupra unui corp actioneaza mai multe forte conser,ati,e- atunci lucrul mecanic al
rezultantei fortelor este egal cu diferenta dintre energia cinetica finala si cea initiala/
3
c3 cA
A
1dx 2 2

%galand cele doua relatii o+tinem/

pA p3 c3 cA
2 2 2 2
=i mai departe/
pA cA p3 c3
2 2 2 2 + +
#eci energia totala la inceputul miscarii este egala cu energia totala la sfarsitul miscarii- sau
spunem ca ener*ia totala se conserva daca fortele ce actioneaza asupra corpului sunt
conservative"
1orte neconservative
Cel mai +un e*emplu de forta neconser,ati,a este forta de frecare.
8orta de frecare se opune permanent miscari
corpului pe suprafata >( si deci lucrul
mecanic al fortei este negati,. Pentru
deplasarea corpului de la > la (- lucru mecanic
este/
A3 f
0 1 x
Lucrul mecanic de la ( la > este/
3A f
0 1 x
!n concluzie- lucrul mecanic pe drumul inc.is
>(> este/
A
A 3
3
f
1

f
1

x
Figura 3.3
2
A33A f
0 1 x
3ilantul ener*etic
!n cele ce urmeaza ,om nota cu
c
1
fortele conser,ati,e si cu
nc
1
fortele neconser,ati,e.
>tunci/
3
c pA p3
A
1 dx 2 2

( )
3
c nc c3 cA
A
1 1 dx 2 2 +

( ) ( )
2 3 2 3
3
nc c3 cA pA p3 c p 3 c p A t3 tA
A
1 dx 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 + +

>ltfel scris/
nc
tA t3 1
2 2 0
#eci actiunea fortelor neconser,ati,e face ca energia totala a sistemului sa se modifice.
O+ser,atie/ Pentru o forta conser,ati,a lucrul mecanic pe un drum inc.is este egal cu zero.
%*emplu/ 8orta de greutate ce actioneaza asupra unui corp ce se deplaseaza de la > la ( si de
la ( la >- ca in figura 3.4. efectueaza un lucru mecanic egal cu zero.
&
A3
A33A
3A
0 m*x
0
0 m*x

A A
3
3
x
m*
m*
Figura 3.4
'#(# APLICATIE
'n corp este propulsat de un resort pe un plan orizontal. >poi el intra intr0o +ucla pe care
daca reuseste sa o descrie complet- o paraseste pentru a urca pe un plan inclinat 2,ezi figura
3.63. =e presupune ca e*ista forta de frecare intre corp si planul orizontal si cel inclinat- dar se
negli1aza forta de frecare in +ucla.
=a se determine
1
x
daca se cunosc datele din ta+elul de mai 1os.
Br. Crt. [ K \ 4 N m
1
[ \ l m
[ \
[ \ 6 m
&
[ \ x m

1
x
1 4&&
&- 3&
&-2 &-2 &-2
2 4&& &-3 &-25 &-2
3 5&& &-5 &-3 &-2
4 3&& &-5 &-3 &-1
5
&
x
0 lungimea pe care se comprima resortul;
1
x
0 distanta pe care o parcurge corpul dupa ce paraseste +ucla;
4. Oscilatii amortizate
"# Teoria lucrarii
Gom analiza miscarea amortizata a unui punct material supus unei forte elastice si
unei forte de rezistenta proportionala cu ,iteza sa 2forta intalnita de corpurile in
miscare laminara prin fluide ,ascoase3/
%cuatia de miscare/ x 4x x m & & & se pune su+ forma & 2
2
&
2
2
+ + x
dt
dx
dt
x d
- unde
m m
4
2 -
2
&
- U
&
numindu0se frec,enta ung.iulara a oscilatiilor li+ere iar ] se
numeste coeficient de amortizare sau decrement. !n acord cu regulile de rezol,are a
ecuatiilor diferentiale cu coeficienti constanti cautam o solutie de tip e*ponential *Ce
rt
pe care o introducem in ecuatia de miscare si o+tinem ecuatia caracteristica/
& 2
2
&
2
+ + r r
=olutiile sunt/
2
&
2
2 - 1
t r
=olutia generala a ecuatiei de miscare este/
t r t r
e c e c x
2 1
2 1
+
#istingem doua cazuri/
- Cand ] N U
&
- r ,a a,ea doua ,alori comple*e con1ugate si solutia generala a
ecuatiei de miscare ,a fi/
( ) { } t i t A x
2 2
&
e*p 4e +

sau
2 2
&
3- cos2

+

t ae x
t
unde a si ^ sunt constante reale. >ceasta
solutie descrie ceea ce numim oscilatii amortizate. %le sunt caracterizate prin faptul ca
amplitudinea descreste in timp- energia scade odata cu lucrul mecanic efectuat de forta
de rezistenta- iar in spatiul fazelor 2*-,3 traiectoria este o spirala care con,erge in
origine.
- Cand ] _ U
&
r ia doua ,alori reale si negati,e si * descreste asimptotic catre
,aloarea & 2pozitia de ec.ili+ru3. >cest tip de miscare se numeste amortizare
aperiodica sau oscilatii supraamortizate" #aca ] C U
&
- ecuatia caracteristica are o
radacina du+la- rC 0 ] si solutia ecuatiei de miscare este/
t
e t c c x

+ 3 2
2 1
-
caz special de miscare aperiodica- amortizare critica- ea nemaia,and un caracter
oscilator.
!n cazul oscilatiilor amortizate energia medie scade e*ponential in timp/
t
e 2 2
2
&


* INTERFERENTA UNDEL!R PR!DUE DE D!UA FANTE INCR!NE
1. co+ul lucrarii: studiul calitati, si cantitati, al fenomenului de interferenta in
monta1ul e*perimental al lui `oung.
$# 5ateriale necesare:
<rusa pentru studiul microundelor- trusa pentru studiul fenomenelor optice- applet0uri
pentru studiul opticii ondulatorii/ 2.ttp/KK))).)alter0fendt.deKp.14eKdou+leslit..tm3.
'# Teoria lucrarii
Consideram doua fante punctuale care oscileaza in faza- cu aceeasi frec,enta U- si care
emit unde armonice 2=
1
si =
2
3.
=
1
r
1
P

r
2

=
2
'nda plana a1unsa in P- a,and ca sursa fanta =
1-
are ecuatia/ =
1
=
1
sin/kr
1
- t 1- iar cea
pro,enita din =
2
are ecuatia/
2
=
2
sin/kr
2
- t 1. Cele doua oscilatii paralele- de aceeasi frec,enta-
se suprapun. %*ista doua situatii importante care corespund oscilatiilor in %a4a- cand a,em
interferenta constructiva- si oscilatiilor in anti%a4a- cand a,em interferenta distructiva/

Oscilatiile sunt in faza cand defaza1ul/ 4r
7
84r
!
este un multiplu intreg de 2Y. <inand
cont ca ,ectorul de unda este/ Q C 2 Y K a- o+tinem/ 4r
7
84r
!
C2n sau r
2
-r
1
6n> 0 conditia de
maxim de interferenta 2amplitudinea rezultanta este >C>
1
W>
2
3. >,em minim de interferenta
cand defaza1ul e multiplu impar de Y. !nlocuind Q C 2 Y K a in 4r
7
84r
!
C22n913 o+tinem r
2
-r
1
6
6/n+?1>. !n acest caz amplitudinea rezultanta este / > C b>
1
0>
2
b.
Pentru ,alori oarecare ale defaza1ului- amplitudinea rezultanta este/
.
#aca amplitudinile sunt egale/ >
1
C>
2
- o+tinem/
>ceasta se intampla daca distanta d intre fante este mult mai mica decat distanta de la fante
pana la ecran.
#eoarece intensitatea undei este proportionala cu amplitudinea la patrat- o+tinem/
!n figura de mai sus ,edem amplitudinea rezultanta in urma interferentei undelor emise de
doua fante sincrone aflate la distanta d una fata de cealalta.
!ntensitatea rezultata in urma interferentei celor doua unde sincrone este prezentata in figurile
de mai 1os/
unde cu al+astru sunt reprezentate locurile geometrice ale punctelor de ma*im de interferenta-
iar cu rosu- cele ale punctelor de minim de interferenta.
!n figura ,edem intensitatea rezultanta a undelor emise de doua surse coerente. Gom
determina locul geometric al punctelor de minim si de ma*im. >cest loc geometric este
determinat de relatia / r
2
H r
1
C O C constant. O C 2naK2 in cazul ma*imelor si O C 22nW13aK2 in
cazul minimelor.
#aca punctul P are coordonatele * si I iar sursele au coordonatele 2&- DdK23- ecuatia cur+ei
r
2
0r
1
CO este/
%liminam radicalii ridicand de doua ori la patrat/
si o+tinem/
care este ecuatia unei .iper+ole. #aca ecranul este la o distanta * de planul fantelor- pozitia
ma*imelor si a minimelor pe ecran este data de intersectia acestor .iper+ole cu ecranul.
Primul ma*im- se produce cand OC&- yC&
Primul mcnim- se produce cand OC:K2-
>l doilea ma*im se produce cand OC:
>l doilea mcnim- se produce cand OC3:K2
si asa mai departe. >sa cum ,edem in figura- la distanta mare de fante- .iper+ola se poate
apro*ima cu dreapta spre care tinde asimptotic.
%*tragem din ecuatia .iper+olei raportul/
2 2 2
4 1
2

+

d x
x
y
si calculam panta asimptotei ca limita acestui raport cand * tinde la infinit/
2 2
2 2 2
4 1
lim lim
2

,
_

,
_

d
t*
d x
x
y
x
x

8olosind relatiile trigonometrice/

2
2
2
1
sin
t*
t*
+

si
d

sin
-
putem apro*ima diferenta de drum prin relatia/ r
2
-r
1
6@AdBsen, care ne permite sa aflam
directiile d in care interferenta este constructi,a sau distructi,a.
0 primul ma*im se produce cand O C &- pentru ung.iul d C &
&
;
0 primul minim se produce cand O C aK2- pentru ung.iul dat de desin;C :K2;
0 al doilea ma*im se produce cand O C a- pentru ung.iul dat de desen;C :<
si asa mai departe.
#aca ecranul este la distanta * de planul surselor- pozitia ma*imelor si minimelor pe ecran se
deduce din relatia/
d
x x t* x y

sin
(# 5odul de lucru
%mitator de microunde %cran cu 2 fante 4eceptor de microunde
#eplasand receptorul la stanga si la dreapta in planul ecranului detector- ,om determina
pozitiile ma*imelor si minimelor de diferite ordine. Cu a1utorul relatiei/
C 6 nD>DE8d;
dupa ce masuram I- *- d si n H ordinul de interferenta- putem calcula lungimea de unda a
radiatiei folosite- a.
*# Proble&e
a3 Lumina cu a C 4&& nm cade pe doua fante situate la &-2 mm distanta. Pentru ce
distanta intre planul fantelor si ecranul pe care se o+ser,a fran1ele de interferenta
separarea dintre ma*imul de ordinul intai si cel de ordinul al doilea este de 5 mmA
+3 Consideram lumina monocromatica ce trece prin trei fante paralele- situate la
distanta d una fata de alta. 'ndele emise de cele trei fante au aceeasi amplitudine-
aceeasi frec,enta si prezinta- una fata de cea precedenta- un defaza1 de 2Y sind Ka.
#eterminati e*presia intensitatii undei pe ecranul de interferenta aflat la distanta #
fata de planul fantelor.
,# DIFRACTIA PR!DUA DE ! FANTA RECTAN0ULARA
"# co+ul lucrarii
=tudiul fenomenului de difractie si determinarea lungimii de unda a unei radiatii
elaectromagnetice 2din spectrul ,izi+il si din spectrul microundelor3 pe +aza fenomenului de
difractie a undelor pe o fanta dreptung.iulara lunga.
$# 5ateriale necesare
<rusa pentru studiul microundelor- trusa pentru studiul fenomenelor optice- applet0uri pentru
studiul opticii ondulatorii 2.ttp/KK))).)alter0fendt.deKp.14roKsingleslitfro..tm3.
'# Teoria lucrarii
#ifractia este- ca si interferenta- un fenomen tipic ondulatoriu si consta in ocolirea de
catre unde a neomogenitatilor pronuntate 2para,ane- orificii- etc.3 intalnite in mediul de
propagare. =e produce cand unda intalneste un o+stacol de dimensiuni compara+ile cu
lungimea de unda. !n cazul difractiei 8raun.ofer sursa si ecranul sunt la distante mari de fanta
astfel incat suprafetele de unda se pot considera plane. !n acord cu principiul lui FuIgens-
cand o unda intalneste o fanta- toate punctele din planul sau de,in surse secundare de unde
coerente. %*plicatia calitati,a a fenomenului de difractie nu difera de cea a fenomenului de
interferenta. !nterferenta are un numar limitat de surse- in timp ce difractia are un numar
infinit de surse.
#iferenta de drum dintre sursa din O si cea situata la distanta * este *g sin d iar
diferenta de drum intre capetele fantei este +gsin d. =tarea in punctul P este o suprapunere
infinita de miscari oscilatorii armonice. =uma unui numar infinit de amplitudini infinitezimale
este coarda arcului din figura/
#iferenta de drum dintre unda emisa 1os si unda emisa sus este Q + sin d sau

sin 2 b
iar defaza1ul ^ este acelasi cu ung.iul ^ care su+intinde coarda de raza h. Gom
calcula lungimea corzii- deci rezultanta.
Coarda este

sin
sin 2
2
1
sin 2
b
A
- iar arcul este/

sin 2
&
b
A
.
Com+inand cele doua relatii o+tinem/

,
_

sin
sin
sin
&
b
b
A A
si cum intensitatile sunt proportionale cu patratul amplitudinilor- o+tinem/

sin
-
sin
2
&
b
x
x
x
= =

,
_

-
reprezentarea grafica fiind data in figura de mai 1os.
Ma*imul de difractie se o+tine cand argumentul sinusului este zero- adica
x
x
x
sin
lim
&
C1.
Minimele de intensitate se o+tin cand argumentul sinusului este multiplu intreg de Y/

n
b

sin
adica atunci cand/ n b sin n>1- 2- 3.."( H relatie care determina directiile in care se
o+ser,a minimele de intensitate.
Ma*imele de intensitate se o+tin deri,and functia in raport cu * C Y+sindKa/
2
2
&
sin
x
x
= =
&
sin cos sin
2
2
&

,
_

,
_

x
x x x
x
x
=
dx
d=
Cand sinxKx C & a,em un mcnim de intensitate- adica =C&
Cand xcos* 0 sinx C & sau- cand x C tanx a,em un ma*im de intensitate.
>ceasta ecuatie transcendenta poate fi rezol,ata numeric sau grafic/
Primul ma*im se o+tine cand * C &- iar ma*imele secundare corespund
apro*imati, solutiilor/ x
n
i22nW13YK2 unde nCD1- D2- D3j- deoarece sin 2*
n
3 C 1.
!ntensitatea undelor emise in directia ma*imelor secundare ,a fi apro*imati,
e*primata prin/
si scade rapid cu cresterea ordinului de difractie- n.
#aca e*perimentul de difractie se face cu lumina al+a- in mi1locul figurii de difractie
se o+tine al+- iar langa fran1a centrala se o+tin radiatiile cu lungimi de unda mai mici-
,iolete.
(# 5odul de lucru

%mitator de microunde 8anta dreptung.iulara 4eceptor de
microunde
#eplasand receptorul de microunde in planul detector putem determina pozitia
primului minim. #in relatia/
sin b sau

d
y
b
-
unde + este largimea fantei- I este distanta de la centrul planului de detectie las primul minim
iar d este distanta de la planul fantei la planul detector. Masurand +- I si d putem determina
lungimea de unda a radiatiei care sufera fenomenul de difractie.
!n spectrul ,izi+il- folosind ca sursa un laser care emite o radiatie monocromatica cu lungimea
de unda cunoscuta- ,om determina grosimea unui fir de par 2principiul lui (a+inet/ dandu0se
un orificiu de o forma ar+itrara- o+iectul opac de aceeasi forma produce o figura identica de
difractie3.
*# Proble&e
a1 #eterminati pozitia primului minim de difractie pentru o fanta rectilinie de desc.idere &-&5
mm pe un ecran situat la 2-5 m de fanta cand radiatia monocromatica a unui laser cu lungimea
de unda a C 633 nm.
b1 #oua surse punctuale mai pot fi ,azute ca fiind distincte daca satisfac criteriul lui
RaCleigF/ ma*imul central de difractie al unei surse tre+uie sa fie pozitionat in dreptul
minimului de ordinul intai al celeilalte. #aca un automo+il se apropie de noi noaptea cu
farurile aprinse- de la ce distanta le putem ,edea distinctA Gom considera ca farurile sunt
distantate la 1.2 m- ca filamentul are grosimea de 1 mm si ca lungimea de unda a radiatiei este
de 5"$ nm 2surse monocromatice de sodiu3.
c1 O retea de difractie costa dintr0o serie de fante alternati, opace si transparente. #eterminati
pozitia ung.iulara a celui de0al doilea ma*im de difractie de transmisie in functie de lungimea
de unda si de distanta d dintre centrele a doua fante adiacente- stiind ca a,em n fanteKmm.
6. Bibliogra%ie
. %8%C<'L COMP<OB
(#"# C!PUL LUCRARII
Gerificarea e*perimentala a
(#$# 5ATERIALE NECEARE
>pplet0urile de su+ linQ0ul RMecanica Cuantica@ din cadrul programului R8isica@.
(#'# TE!RIA LUCRARII
La inceputul secolului al XX0lea se studia intens interactiunea razelor X cu su+stanta. La
momentul respecti, se cunostea ca o raza X trimisa asupra unui atom in repaus are ca efect
dislocarea unui electron si Rimprastierea@ ei pe o directie ce face ung.iul cu raza incidenta.
<eoria clasica a electromagnetismului prezice ca lungimile de unda ale razelor incidente si
imprastiate sunt egale. Mai multe e*perimente au rele,at- totusi- faptul ca lungimea de unda a
razei imprastiate este mai mare decat cea a razei incidente.
Compton a e*plicat datele e*perimentale pornind de la presupunerea ca lumina este un flu* de
corpusculi numiti fotoni si ca modificarea lungimii de unda a razelor X incidente pe electronii
unei su+stante cu numar atomic mare este efectul unor ciocniri elastice in care fotonii
incidenti transmit energie electronilor ciocniti. !n acest caz fotonul imprastiat are energie mai
mica decat cel incident si
respecti, lungime de unda mai
mare- in concordanta cu ecuatia
lui PlancQ.
Presupunem un foton

cu
lungimea de unda care
ciocneste un electron
e
aflat in
repaus. Ciocnirea face ca
electronul sa se puna in miscare
si un foton

de lungime de
unda
apare la un ung.i
fata de directia incidenta.
Bilantul energetic
e e
2 2 2 2

+ +
'nde/ 0 energia fotonului incident
2

0 energia fotonului imprastiat

2

e
p

0 energia electronului in repaus

e
2
0 energia electronului dupa ciocnire
e
2

#ar energia fotonului este/
-c
- 2

si
-c
- 2

'nde/ - 0 constanta lui PlancQ

0 frec,enta undei
!n mecanica relati,ista relatia dintre energie si impuls pentru un corp cu masa constanta este/
2 2 2 2
2 3 2 3 2 pc mc
!n cazul nostru/
2
e e
m c 2
( )
2
2 2
2 3
e e e
p c m c 2

+
#in relatia +ilantului energetic o+tinem/
( )
2
2 2 2
2 3
e e e
- m c - p c m c

+ + +
=i mai departe/
( ) ( )
2 2
2 2 2
2 3
e e e
p c - m c - m c

+ 213
Legea conser)arii i&+ulsului
e
p p p

+

sau
e
p p p



>tunci/
2
2 2
2 32 3
2 cos
e e e
p p p p p p p
p p p p






+

!nmultim relatia cu
2
c
/
2 2 2 2 2 2 2
2 cos
e
p c p c p c c p p



+

223
8otonul nu are masa de repaus. >tunci relatia dintre energie si impuls este
2 - pc
4elatia 223 de,ine/
2 2 2 2 2
2 3 2 3 2 cos
e
p c - - -

+ 233
#in relatiile 233 si 213 o+tinem/
( ) ( )
2 2
2 2 2 2 2
2 3 2 3 2 cos
e e
- m c - m c - - - + +
2 2
2 2 3 2 21 cos 3
e
-m c -
!mpartim prin 2
e
- m c
si o+tinem/
21 cos 3
e
c c -
m c

#eoarece c - o+tinem ecuatia efectului Compton/

21 cos 3
e
-
m c

'nde/
e
-
m c
poarta numele de lungime de unda Compton si are ,aloarea
12
2- 43 1& m

.
La momentul anilor 1$2& conceptul de foton- desi sugerat de efectul fotoelectric era
contro,ersat. %*perimentul lui Compton a demonstrat clar si independent comportamentul
fotonului ca particula- iar in anul 1$2- >rt.ur F. Compton a primit Premiul Bo+el pentru
8izica.
UMIDITATEA AERULUI
SCOPUL LUCRARII
Lucrarea are ca scop prezentarea principalilor parametri ai aerului umed- a metodelor
de masurare a acestor parametri si a influentei pe care umiditatea aerului o are asupra
confortului- asupra sanatatii si asupra acti,itatii omului.
MATERIALE NECESARE
=enzorul de umiditate relati,a impreuna cu interfata La+Pro si softul LoggerPro3-
termo.igrometrul.

TEORIA LUCRARII
>tmosfera con9ine ,apori de ap7 6n concentra9ii ce ,ariaz7 cu temperatura 5i
presiunea. >ce5tia pro,in 6n ma1oritate din e,aporarea m7rilor 5i oceanelor 5i- 6n mai mic7
parte- din e,aporarea g.e9arilor. Con9inutul 6n ,apori de ap7 din atmosfer7 se apreciaz7 prin
umiditatea aerului. 'miditatea aerului este unul din cele mai sc.im+7toare elemente
meteorologice. Garia9iile anuale ale umidit79ii aerului prezint7 acela5i mers ca 5i temperatura-
respecti, ,aloare minim7 iarna 5i ma*im7 ,ara. 'miditatea aerului se opune difuziei
poluan9ilor 5i respecti, mic5or7rii concentra9iei lor- 6mpiedic;nd particulele s7 se deplaseze.
'miditatea crescut7 duce la formarea de cea97- care produce concentrarea impurit79ilor. kn
zonele poluate cea9a se formeaz7 frec,ent. Gaporii de ap7 se condenseaz7 cu u5urin97 pe
particulele suspendate 6n atmosfer7- deoarece acestea prin radia9ie se r7cesc mai repede dec;t
aerul. %le de,in nuclee de condensare c.iar c;nd temperatura aerului nu atinge punctul de
rou7.
U&iditatea absoluta a aerului este egala cu densitatea ,aporilor de apa continuti in
aerul respecti, 2 G
)
6 &
)
8 H
aer
; g8&
'
3. !n ingineria c.imica se raporteaza masa de ,apori la
unitatea de masa de aer uscat si de aceea- pentru e,itarea confuziilor- umiditatea a+soluta
definita mai de,reme se numeste si umiditate ,olumetrica.
U&iditatea s+eci%ica este raportul dintre masa ,aporilor de apa din aer si masa
aerului umed care contine acesti ,apori/
- 6 &
)a+ori
8 /&
)a+ori
I &
aer uscat
1
#esi este o marime adimensionala- se poate e*prima ca g Qg
01
2grame de ,apori de
apaKQilograme de aer umed3.
U&iditatea relati)a /Relati)e -u&iditC1 este raportul dintre densitatea ,aporilor si
densitatea ,aporilor saturanti la temperatura respecti,a sau raportul dintre presiunea partiala a
,aporilor si presiunea partiala a ,aporilor saturanti la temperatura respecti,a/
R- 6 U 6 G
)a+ori
8 G
)a+ori saturanti
E "JJK 6 +
)a+ori
8 +
)a+ori saturanti
E "JJK
si se masoara in procente.
Pentru o su+stanta oarecare- la o temperatura data- e*ista o presiune la care faza de
,apori a acelei su+stante este in ec.ili+ru dinamic cu faza lic.ida siKsau solida- in sensul ca
masele de su+stanta in diferitele faze raman constante. >ceasta este +resiunea de )a+ori
saturanti a su+stantei respecti,e la temperatura respecti,a.
Punctul de roua este temperatura la care ,aporii de,in saturanti prin racire izocora.
Presiunea ,aporilor saturanti depinde de temperatura neliniar. #ependenta de temperatura este
data de ecuatia Clausius0ClapeIron/
3 2
- --
v v T dT
dp

-
unde a este caldura latenta specifica a tranzitiei de faza- ,
--
si ,
-
sunt ,olumele specifice ale
su+stantei in cele doua faze 2 de ,apori si respecti, lic.ida3.
!n ta+el prezentam cate,a ,alori ale presiunii ,aporilor saturanti ai apei la diferite temperaturi/
Te&+eratura
/LC1
Presiunea
/torr1
& 4.5"
5 6.54
1& $.21
12 1&.52
14 11.$$
16 13.63
1 14.53
1" 15.4"
1$ 16.4"
2& 1.54
21 1".65
22 1$."3
23 21.&
24 22.3"
"# 5odul de lucru
$# Proble&e
a3 Cum putem determina inaltimea unui munte- cunoscand temperatura de fier+ere a
apeiA
+3 Care este corectia care tre+uie introdusa la masurarea presiunii atmosferice cu
a1utorul unui +arometru <orricelli cu apa in loc de mercurA
c3 Ce masa de roua se depune pe peretii unui ,as inc.is de ,olum G C 1 L- care
contine ,apori de apa la presiunea p C 62-36 torr si temperatura 123
&
C daca il
racim pana la 2&
&
CA
d3 !n ce conditii umiditatea relati,a scade. in timp ce umiditatea a+soluta cresteA
MISCAREA BROWNIANA
SCOPUL LUCRARII
!n aceasta lucrare ,om o+ser,a la microscop miscarea +ro)niana a particulelor din
fumul de tigara si ,om ,erifica legea lui %instein referitoare la miscarea +ro)niana.
Materiale necesare
Microscop +iologic trinocular cu sistem ,ideo de preluare a imaginilor- camera cu fum- si
appletul/
.ttp/KK))).p.Isics.ul.edu.auKpeopleKmcintIreKappletsK+ro)nianK+ro)nian..tml
TEORIA LUCRARII
!n 1"2- studiind reproducerea plantelor- in particular firisoarele de polen H cu
dimensiuni de ordinul a 1&
06
m - marele +otanist 4o+ert (ro)n o+ser,a ca particulele foarte
fine- aflate in suspensie intr0un fluid- au o miscare dezordonata- permanenta- dependenta de
temperatura. !nitial el a crezut ca acele particule sunt ?,ii@- dar- tot el a aratat ca acest lucru nu
este ade,arat- deoarece particule fine de materie anorganica- cuart pro,enit din monumentul
=fin*ului- prezinta aceeasi miscare dezordonata- permanenta. 8enomenul a fost e*plicat- mai
tarziu- prin miscarea termica a moleculelor lic.idului. #aca particula in suspensie este
suficient de mica- ciocnirile moleculelor nu se mai compenseaza si particula capata o miscare
in directia rezultantei fortei datorate ciocnirilor cu moleculele. #aca particula este de
dimensiuni mai mari- inertia crescuta a acesteia si dimensiunile sporite fac ca impulsurile
moleculelor sa se compenseze reciproc si miscarea +ro)niana inceteaza. Mi5carea +ro)nian7
confirma conceptia cinetico0moleculara despre natura fenomenelor termice.
!n 1$&5 %instein a pu+licat o teorie a miscarii +ro)niene- aratand ca media patratului
deplasarii particulelor +ro)niene este proportionala cu timpul de miscare- in conditii
izoterme/
t x m
2
. =copul acestei lucrari este sa ,erificam aceasta dependenta.
%cuatia de miscare- proiectata pe o a*a- a particulelor +ro)niene este/

2 1
2
2
1 1
dt
x d
m + 213
unde 8
1
este forta rezultanta datorata ciocnirilor cu moleculele de lic.id- iar 8
2
este forta de
rezistenta care se opune miscarii 5i care depinde de ,ascozitatea lic.idului- de ,iteza particulei
+ro)niene si de raza particulei r. %ste o forta de tip =toQes- adica/

dt
dx
c
dt
dx
r 1 6
2
223
unde r este raza particulei sferice-

este ,iscozitatea fluidului in care este imersata.

%cuatia 213 de,ine/

dt
dx
c 1
dt
x d
m
1
2
2
233
!n continuare ,om integra aceasta ecuatie si ,om face medierea temporala a termenilor care o
compun. Gom inmulti ecuatia 3 cu * si o+tinem/

dt
dx
cx x1
dt
x d
mx
1
2
2
243
<inand cont ca/
2 2
2
2
2
2
3 2 3 2
2
1
dt
dx
x
dt
d
dt
x d
x
si ca/
3 2
2
1
2
x
dt
d
dt
dx
x
-
o+tinem/
3 2
2
1
3 2 3 2
2
2
1
2 2
2
2
x
dt
d
c x 1
dt
dx
m x
dt
d m
. 253
Mediem in raport cu timpul termenii acestei ecuatii- tinand cont de faptul ca masurarea lor
dureaza un inter,al de timp indelungat in raport cu perioada ciocnirilor suferite din partea
moleculelor. #atorita caracterului .aotic al ciocnirilor moleculelor- termenul care contine pe *
la putere impara 2*8
1
3 se anuleaza. Cu notatia/
3 2
2
x
dt
d

- ecuatia 243 de,ine/
2
3 2
2 2 dt
dx
m
dt
d m c


263
<ermenul
2
2
1
dt
dx
m reprezinta energia cinetica medie a particulei +ro)niene si in acord cu
teoria cinetico0moleculara- considerand doar proiectia miscarii pe a*a O*- a,em/
T
N
6
4T
dt
dx
m
A
2
1
2
1
2
1
2
23.
!nlocuind 23 in 263 o+tinem/
T
N
6
dt
d m c
A


2 2
2"3
Prin separarea ,aria+ilelor o+tinem e*presia/
dt
m
c
c N
6T
d
A

pe care apoi o integram/

t
m
c
A
Ae
c N
6T


2
2$3
Cand t - e*ponentiala se anuleaza si o+tinem rezultatul/
3 2
2
2
x
dt
d
c
6T
N
A

-
care mai poate fi integrat o data in raport cu timpul- conducand la le*ea lui 2instein/
t
rN
6T
x
A
6
2
2

21&3
?Deplasarea patratica medie a unei particule bro@niene intr8o suspensie data este
proportionala cu timpulA daca temperatura ramane constantaB"
#eplasarea patratica medie este in,ers proportionala cu dimensiunea particulei si este
proportionala cu temperatura.
Modul de lucru
Cu a1utorul microscopului cu sistem ,ideo de preluare a imaginilor ,izualizam pe monitor
miscarea +ro)niana a particulelor de fum din camera cu fum.
Cu a1utorul appletului putem calcula pentru inter,ale egale de timp deplasarea unei particule.
4eprezentam grafic
2
x
in functie de t si fitam liniar pentru a determina panta dreptei.
4eprezentam grafic
2
x
in functie de masa particulei- pentru un t fi*at;
4eprezentam grafic
2
x
in functie de < 2temperatura3 pentru un t fi*at.
PROBLEMA
Consideram miscarea unidimensionala 2pe a*a O*3 a unui om +eat care se intoarce
acasa. Consideram ca ocupa pozitia * C & la t C & si *2t3 la momentul t. Consideram ca paseste
dupa fiecare inter,al n- astfel incat numarul de pasi la momentul t este n C tKn. #e asemenea-
consideram ca fiecare pas are lungimea L si ca pro+a+ilitatea de a pasi inainte sau inapoi este
aceeasi 21K23- pasii succesi,i fiind independenti unul de celalalt. =a se afle pozitia +eti,ului la
momentul t.