Procesul de productie in industria confectiilor se desfasoara pe faze de fabricatie
in care sunt grupate operatii si lucrari specifice fiecarei etape de lucru. Una din aceste faze ale fabricatiei imbracamintei este pregatirea materialelor pentru croit. In cadrul acstei faze se execute lucrari pregatitoare croirii care cuprind si operatii in functie de materialele care se prelucreaza. Ca operatii principale ale acestei faze de fabricatie avem: decatarea tesaturilor, calcarea materialelor textile, controlul si sortarea materialelor, sablonarea si calculul loturilor. Decatarea materilelor este operatia de eliminare a luciului si reducere a contractiei din tesaturi. Acreasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor in scopul fixarii la dimensiunile normale. Se realizeaza cu masina de calcat (manual sau mecanizat cu a!utorul masinilor de decatat. Decatarea manuala consta in aburirea materilelor tip lana si apoi uscarea prin calcare fara a fi tensionate. Decatrea mecanizata se realizeaza cu a!utorul: masinii de decatat cu banda si a celei de decatat pe sectiuni de lucru. Pentru prote!area tesaturii in timpul decatarii placeile mecanice ale masinilor sunt invelite cu un material rezistent pentru a evita degradarea tesaturii. "aterialul trecut prin sectiunile masinii este aburit, presat, uscat si fixat. "aterilele decatate sub forma pliatase depun in rafturi pentru relaxare si uscare. Calcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica materilelor textile in scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizare si eliminarea denivelarilor formate in masa materilelor. Calcarea tesaturilor de bumbac. In procesul de finisare, la tesaturi, pe langa netezire, egalizare a grosimii si aplicarea luciului necesar se obtin si alte efecte speciale si anume: un luciu determinat de presiunea si fictiunea cilindrilor metalici ai utila!ului si aspect de moliciune care este dat de calandre cu suprafata mai elastica. Calcarea tesaturilor de in se realizeaza cu masina mangal iar operatia se numeste mangaluire si consta in infasurarea tesaturiipe un cilindru de lemn, care apoi este introdus intre # $ % cilindrii mecanici care&l preseaza. Aceasta operatie confera tesaturilor luciu si plinatate. Calcarea tesaturilor de lana si tip lana. Se calca, in principiu, asemenator cu cele de bumbac cu deosebire ca nu suporta presiuni ridicate. Se urmareste netezirea si apltisarea, obtinerea unei moliciuni placute si un luciu corepunzator. "asinile de calcat tesaturi lana nu trebuie sa dezvolte o presiune mai mare de ',# $ % (g ) cm # . Calcarea si calandrarea tricoturilor. Calcarea tricoturilor se executa cu masina de calcat manuala sau cu presa speciala. *emperatura de lucru este de +#' $ #'',C. Calandrarea tricoturilor de efectueaza cu masini de calandrat prevazute cu rame. *ricotul de fixeaza in pozitia si forma dorita si se stabilizeza la latimea necesara procesului de productie. Relaxarea tricoturilor se realizeza prin odi-na tricotului timp de #. - dupa care acesta poate fi croit/ odi-na tricotului se realizeza in magazii cu o umiditate de 0' $ 01 2, fara curenti de aer, lumina directa si temperatura ridicata. Controlul materialelor vizeaza urmatoarele:verifica aspectul tesaturilor si al tricoturilor privind uniformitatea tuseului si a culorii, precum si defectele locale si imprastiate.Calitatea materialelor, sub acest aspect, se apreciaza in baza unor standare de stat care stabilesc cu exactitare, pe grupe de tesaturi, felul defectelor admise, numarul si marimea acestora.Sunt incadrate ca defecte imprastiate: striatii usoare, diferenta de nuanta la materialele textile vopsite sau imprimate, diferenta de grad de alb la cele albite, nopeuri, bumbac mort, impuritati vegetale, circei, fibre colorate, oxidari. 3efectele provenite din procesul de tesere , tricotare, finisare si depozitare cuprind: lipsa unui fir in urzeala sau in bautura, fire duble in urzeala sau bautura,pete de orice natura, gauri, rarituri, fire neuniforme, vopsire neuniforma, rupturi, rosaturi,etc.3efectele constate la control se marc-eaza pentru a fi sesizatela operatiile de croire pentru inlaturarea lor. Sortarea materialelor este specifica tesaturilor si se determina prin gruparea baloturilor pe latimi.3upa stabilirea latimi acesttea se sorteaza si se aseaza in rafturi speciale compartimentate si etic-etate. Sablonarea materialelor este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului croit. Cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea croitului pe material.Se folosesc diferite metode cum ar fi:sablonarea cu creta sau creion, sablonare cu trafarete si sablonare (incadrare cu calculator.Conditii te-nice de sablonare: &asezarea sabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeala din material cu firul indicat pe sablon. & asezarea sabloanelor pe material se va face conform indicatiilor marcate pe sabloane &respectarea desenului din material la toate piesele componente & asezarea si combinarea sabloanelor pe material se va face avndu&se in vedere ca suprafata materialului sa fie folosita cat mai rational . Spanuirea materialelor este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale."aterialul poate fi asezat pe dublu lat sau desfacut,cu fata intr&un singur sens sau fata la fata. Spanuirea trebuie efectuata cu mare precizie in ceea ce priveste lungimea si latimea pentru a corespunde cu dimensiunea sablonului sau a trafaretului.3easemenea inaltimea spanului trebuie sa fie corespunzatoare normelor de croit si grosimi materialelor spanuite (sa nu depaseasca +1 cm .Spanuirea materialelor se poate efectua manual, manual&mecanic , mecanizat, cua!utorul masinilor de spanuit. Calculul loturilor consta in determinarea numarului de foi cu o lungime si latime data de lungimea sablonului ce rezulta dintr&o bucata de material.Prin efectuarea acestei operatii este necesar a fi cunoscute urmatoarele: lungimea tesaturii sau a tricotuluisablonat, numarul straturilor de material, dimensiunile de lungime si latime ale balotului de material.In vederea usurarii operatiei de calculat baloturi se folosesc tabele de calcul. Norme e te!nica "ecuritatii muncii #N.T.S.$ In cadrul sectiilor de pregatirea materialelor pentru croit pot surveni urmatoarele accidente de munca: & accidente mecanice cauzate de caderea sau miscarea organelor componente ale masinilor de decatat sau caderea balotilor de material de pe dispozitivele utila!ului de spanuit.Pentru prevenirea acestor accidente nu se va umbla la organele de lucru in miscare , se va purta ec-ipament corespunzator si se vor respecta instructiunile de folosire a masinii. & accidente termice cauzate din cauza aburului apei sau uleiului supraincalzit de la masinile de decatat. 4vitarea acestora se realizeaza prin respectarea instructiunilor de folosire a masinii, folosirea aparatorilor la masini, si purtarea de ec-ipament corespunzator.