Imbunatatirea autoritatii vanelor

de reglaj, obligatorie pentru functionarea lor corecta in buclele de automatizare

In ultimii ani, au inceput si in Romania sa apara automatizarile in instalatii, ca o consecinta
fireasca a nevoii din ce in ce mai acute de confort interior asociat insa cu performanta
instalatiilor din punct de vedere al randamentelor si consumurilor in exploatare. Acest fapt s-a
datorat mai ales prezentei tot mai crescute a companiilor occidentale la noi, cu tehnologie
avansata dar si cu alta mentalitate. Automatizarea instalatiilor pentru constructii, a dus intr-
adevar la rezultate incurajatoare in ceea ce priveste chestiunea confort/randament, dar nu au fost
totusi atat de spectaculoase pe cat s-a anticipat, pentru ca nu s-a tinut cont foarte mult de
problema autoritatii vanelor de reglaj.
Definitia incompleta a autoritatii vanei
aracteristica statica a vanei de reglaj este definita pentru o presiune diferentiala constanta la
vana. Dar aceasta presiune rareori este constanta intr-o instalatie. De aceea, caracteristica reala a
vanei de reglaj nu este identica cu cea teoretica.
and vana de reglaj este complet deschisa, presiunea diferentiala Dpmin este egala cu presiunea
diferentiala disponibila minus pierderile de sarcina in unitatea terminala, conducte si accesorii.
and vana de reglaj este inchisa, pierderile de sarcina in celelalte elemente dispar, debitul fiind
zero. !ntreaga presiune diferentiala disponibila D"max # Dpmax este aplicata pe vana de reglaj.
Dar vana de reglaj este dimensionata la Dpmin, aceasta fiind pierderea de sarcina la care se
obtine debitul de proiect $vana complet deschisa%.
and vana este aproape inchisa, debitul real este mai mare decat cel teoretic deoarece presiunea
diferentiala este mai mare decat Dpmin. aracteristica teoretica este perturbata, gradul acesteia
depinzand de raportul&
Acest raport este autoritatea vanei de reglaj.
u cat autoritatea este mai mica, cu atat perturbarea caracteristicii teoretice a vanei este mai
mare.
'e considera o vana cu o caracteristica liniara, proiectata sa obtina debitul de proiect cand este
complet deschisa, dar cu o autoritate scazuta (,). *a )(+ din cursa vanei, debitul in circuit este
de cca ,(+.
'a presupunem ca unitatea terminala este o serpentina incalzitoare cu o cadere nominala de
temperatura de )(-. ,(+ din debit produce .(+ din puterea nominala. Rezultatul final este ca la
o cursa a vanei de numai )(+ puterea termica a serpentinei este .(+ din valoarea de proiect. !n
aceste conditii sunt putine sanse sa se obtina un reglaj stabil. 'ituatia poate fi chiar mai dificila
daca la aceeasi autoritate vana a fost supradimensionata.
/ autoritate de (,0 este acceptabila daca nu modifica semnificativ caracteristica vanei. u alte
cuvinte, pierderea de sarcina la debitul de proiect intr-o vana de reglaj complet deschisa trebuie
sa fie echivalenta cu cel putin jumatate din presiunea diferentiala disponibila.
De notat ca debitul de proiect nu apare in formula autoritatii. urbele din figurile de mai sus sunt
trasate presupunand ca debitul are valoarea de proiect cand vana de reglaj este complet deschisa.
Dar acest caz este rar intalnit in practica, deoarece este greu de evitat un anumit grad de
supradimensionare.
and o vana de reglaj este supradimensionata, Dpmin scade, presupunand ca Dpmax este
constant. Astfel, scade si autoritatea vanei de reglaj. aracteristica teoretica a vanei va fi puternic
deformata, reglajul devenind dificil la sarcini reduse.
1otusi, o vana de reglaj supradimensionata poate avea o autoritate buna. Daca presiunea
diferentiala aplicata circuitului este dublata, Dpmin si Dpmax cresc in aceeasi proportie, iar
autoritatea ramane neschimbata, desi exista un debit excedentar in circuit.
e se va intampla cu autoritatea vanei intr-un circuit expus unei presiuni diferentiale variabile2
Dpmin si Dpmax vor varia simultan in aceeasi proportie. Autoritatea vanei b ramane astfel
constanta.
1otusi, caracteristica vanei este deformata in ciuda faptului ca autoritatea b este aceeasi.
De aceea, autoritatea definita ca mai sus, nu ofera suficiente informatii despre deformarea reala a
caracteristicii vanei.
Definitia corecta a autoritatii, vanei b3
'e obtine o definitie mai coerenta a autoritatii daca se raporteaza pierderea de sarcina in vana de
reglaj la debitul de proiect la pierderea maxima de sarcina in vana.
Din fig. 4 se observa ca autoritatea b3 tine cont de deformarea caracteristicii vanei. Acest lucru nu
este adevarat pentru autoritatea b conform definitiei conventionale.
!ntre cele doua autoritati exista urmatoarea relatie&
b # $'5%67b3
unde '5 este factorul debitului in exces.
'5 l ) pentru vana deschisa. and debitul maxim este egal cu debitul de proiect, b # b3.
8oate o vana de echilibrare sa fie inseriata cu o vana de reglaj2
/ vana de reglaj cu exact valoarea -v rezultata din calcul, nu se gaseste de obicei pe piata. !n
consecinta, vana instalata este mai mult sau mai putin supradimensionata. !n timpul pornirii
instalatiei dupa setarea de noapte, cand majoritatea vanelor de reglaj sunt deschise, debitul in
exces in unitatile favorizate conduce la debite insuficiente in celelalte unitati. De aceea, este
esential ca debitul prin vana de reglaj sa fie limitat de o vana de echilibrare.
9ste prezentat cum o astfel de limitare influenteaza caracteristica vanei de reglaj. :ara vana de
echilibrare debitul in exces din vana de reglaj complet deschisa va fi 66+, iar autoritatea acesteia
conform definitiei conventionale b # (,0. Dar aceasta este o informatie incorecta in ceea ce
priveste autoritatea deoarece debitul nu este corect.
Autoritatea b3 # (,,4 indica adevarata deformare a caracteristicii vanei.
Autoritatea b3 este aceeasi cu si fara vana de echilibrare, si depinde in principal de alegerea
initiala a vanei de reglaj.
8rin instalarea unei vane de echilibrare, se obtine un debit corect in conditii de proiect si se
imbunatateste caracteristica vanei de reglaj.
Dimensionarea vanelor de reglaj
:actorul -v
/ vana de reglaj creeaza o pierdere de sarcina complementara in circuit pentru a limita debitul la
valoarea ceruta. Debitul depinde de presiunea diferentiala aplicata vanei.
unde&
- -v este factorul de debit al vanei;
- r este densitatea. 8entru apa r # )(((<g/m, la 4= si r # >?(<g/m, la .(=;
- 5 este debitul de lichid in m,/h.
- p este presiunea diferentiala exprimata in bari.
@aloarea maxima a lui -v $-vs% este obtinuta cand vana este complet deschisa. Aceasta valoare
corespunde debitul exprimat in m,/h, pentru o presiune diferentiala de ) bar.
@ana de reglaj este selectata astfel incat valoarea sa -vs sa conduca la obtinerea debitului de
proiect pentru presiunea diferentiala disponibila, cand vana functioneaza in conditii de proiect.
Au este usor sa se determine -vs-ul necesar al unei vane de reglaj, deoarece presiunea
diferentiala disponibila a unei vane depinde de mai multi factori&
- inaltimea de pompare actuala;
- pierderile de sarcina in conducte si accesorii;
- pierderile de sarcina in unitatile terminale.
Aceste pierderi de sarcina depind, la randul lor, de precizia cu care este realizata echilibrarea.
!n timpul proiectarii unei instalatii, sunt calculate valorile corecte teoretic ale pierderilor de
sarcina si debitelor pentru diferite componente. Dar componente cu exact proprietatile specificate
sunt rareori disponibile. Instalatorul trebuie in mod normal sa aleaga valori standard pentru
pompe, vane de reglaj si unitati terminale.
@anele de reglaj, de exemplu, sunt disponibile cu valori -vs, care cresc in progresie geometrica,
numita serie ReBnard&
-vs& ) ),C 6,0 4 C,, )( )C D
:iecare valoare este cu circa C(+ mai mare decat valoarea anterioara.
9ste obisnuit sa se gaseasca o vana de reglaj care sa creeze exact pierderea de sarcina dorita la
debitul de proiect. Daca, de exemplu, este necesara o vana de reglaj, care creeaza o pierdere de
sarcina de )( <8a pentru debitul de proiect, se poate intampla ca vana cu cea mai apropiata
valoare superioara -vs sa creeze o pierdere de sarcina de 4 <8a, in timp ce vana cu cea mai
apropiata valoare inferioara -vs sa creeze o pierdere de sarcina de 6C <8a la debitul de proiect.
In plus, pompele si unitatile terminale sunt adesea supradimensionate din acelasi motiv. Aceasta
inseamna ca vanele de reglaj trebuie sa functioneze frecvent in apropiere de pozitia inchis, ceea
ce conduce la un reglaj instabil. 9ste de asemenea posibil ca aceste vane sa se deschida periodic
la maxim, in mod sigur in timpul pornirii, creand un debit excedentar in unitatea lor si debite
insuficiente in alte unitati. De aceea ar trebui sa ne punem intrebarea&
Ce trebuie facut daca vana de reglaj este supradimensionata?
Am vazut ca de obicei nu am putut gasi exact vana de reglaj dorita.
'e considera cazul unei serpentine de 6((( E, proiectata pentru o cadere de temperatura de
6( -. 8ierderea sa de sarcina este C <8a pentru un debit de proiect 6(((x(,.C/6( # .C l/h. Daca
presiunea diferentiala disponibila este ,6 <8a, iar pierderile de sarcina in conducte si accesorii
sunt 4 <8a, diferenta este ,6-C-4 #66 <8a, care trebuie aplicata pe vana de reglaj.
@aloarea -vs necesara este (,).,.
Daca cea mai mica valoare -vs disponibila este (,60, de exemplu, debitul va fi )(4 l/h in loc de
.C l/h, cresterea fiind de 6)+.
In sistemele cu debit variabil, presiunile diferentiale aplicate unitatilor terminale sunt variabile,
deoarece pierderile de sarcina in conducte depind de debit. @anele de reglare sunt alese pentru
conditii de proiectare. *a sarcini reduse, debitul posibil maxim in toate unitatile este crescut si nu
exista riscul aparitiei unor debite insuficiente in unele unitati. !n conditii de proiect si cand este
solicitata sarcina maxima, este esential sa se evite debitele in exces.
a% - *imitarea debitului cu ajutorul unei vane de echilibrare in serie&
Daca debitul in vana de reglaj deschisa in conditii de proiect este mai mare decat valoarea
necesara, se poate utiliza o vana de echilibrare in serie pentru a limita acest debit.
Aceasta nu modifica autoritatea reala a vanei de reglaj si chiar se imbunatateste caracteristica
vanei @ana de echilibrare este atat un instrument de diagnosticare, cat si vana de inchidere.
b% - Reducerea cursei maxime a vanei
8entru a compensa supradimensionarea vanei de reglaj, deschiderea vanei trebuie limitata.
Aceasta solutie poate fi luata in considerare pentru vane cu Fcaracteristica procentajului egalG,
deoarece valoarea -v maxima poate fi redusa semnificativ printr-o reducere rezonabila a
deschiderii maxime. Daca gradul de deschidere este redus cu 6(+, valoarea -v maxima se
reduce cu 0(+.
!n practica, echilibrarea este realizata cu vane de echilibrare in serie cu vane de reglaj complet
deschise. @anele de echilibrare sunt apoi ajustate succesiv in fiecare circuit pentru a obtine o
pierdere de sarcina de , <8a, la debitul de proiect.
ursa vanei de reglaj este apoi limitata pentru a crea , <8a in vana de echilibrare. um instalatia
este si ramane echilibrata, debitul este obtinut, din acest motiv, in conditii de proiect.
c% - Reducerea debitului utilizand o vana de reglaj pentru Dp in serie
8resiunea diferentiala la vana de reglaj poate fi stabilita conform figurii de mai jos.
@aloarea presetata a vanei '1A8 de reglare a presiunii diferentiale este aleasa pentru a obtine
debitul de proiect pentru vana de reglaj complet deschisa. !n acest caz, vana de reglaj nu este
niciodata supradimensionata, iar autoritatea sa este mentinuta aproape ).
Iata deci ca buclele de automatizare a instalatiilor au ajuns la un grad de performanta deosebit in
ceea ce priveste partea de controller-e, asta insemnand atat parte de soft, de hard cat si de
comunicatie intre substatii, sau substatie /dispecer. !nsa in ceea ce priveste elementele de camp
care realizeaza nemijlocit controlul in instalatii, mai sunt inca foarte multe de spus, in vederea
optimizarii functionarii instalatiilor in regim automat.