Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ini electrice",
la sf�r?itul sec?iunii privind teoria motorului asincron, este luata �n considerare
problema modului �n care un dispozitiv asincron func?ioneaza �n modul cu o singura
faza, cu diferite scheme de conectare a �nfa?urarilor. Formulele pentru calcularea
capacita?ii condensatoarelor de lucru ?i de pornire sunt de asemenea date acolo.
Calculul exact este destul de complicat - trebuie sa cunoa?te?i parametrii
specifici ai motorului. Metoda simplificata de calcul are urmatoarea forma: Star
Srab = 2800 (Inom / Uset); Descent = Srab 2 � 3 (�n condi?ii de lansare severa,
multiplicitate 5); Crab triunghi = 4800 (Inom / Uset); Descent = Srab 2 � 3 (�n
condi?ii de lansare severa, multiplicitate 5); unde, Srab - capacitatea de
condensator de lucru, �F; Cobor�re - Capacitate pornirea condensatorului, uF;
Curentul de faza incorect al motorului la sarcina nominala, A; Uset - tensiunea re?
elei la care va fi conectat motorul, B. Exemplu de calcul. Date ini?iale: avem un
motor electric asincron - 4 kW; Diagrama conexiunii bobinarii - ? / Y Tensiune U -
220/380 V; curentul I - 8 / 13.9 A. Curen?ii motoarelor: 8 A este curentul de faza
(adica curentul fiecarei din cele trei �nfa?urari) a motorului pe un triunghi ?i o
stea ?i este, de asemenea, curentul liniar pe stea; 13.9 A este curentul liniar al
motorului pe triunghi (nu vom avea nevoie de el �n calcule). Ei bine, ?i, de fapt,
calculul �n sine: Star Srab = 2800 (Inom / Uset) = 2800 (8/220) = 101.8 microfarad
Descent = Srab 2 � 3 = 101.8 2 � 3 = 203.6 � 305, 4 �F (�n condi?ii severe de
declan?are - 509 �F) Crab triunghi = 4800 (Inom / Uset) = 4800 (8/220) = 174,5 �F
Cobor�re 2 � 3 = 174.5 2 � 3 = 349 � 523, 5 microfarade (�n condi?ii severe de
lansare - 872,5 microfarade) Tipul de condensator de lucru este polipropilena (SVV-
60 importata sau analogica interna - DPS). Conversorul de tensiune nu este mai mic
de 400 V �n inversare (exemplu de etichetare: AC ~ 450 V), pentru MBGOs de h�rtie
sovietic, tensiunea de operare ar trebui sa fie de cel pu?in 500 V, daca este mai
mica, conecta?i �n serie, dar aceasta este o pierdere de capacitate, desigur, va
trebui sa recruta?i at�t de mul?i conders . Pentru condensatoarele de pornire este
bine sa utiliza?i, bine�n?eles, polipropilena sau h�rtie, dar va fi costisitoare ?i
greoaie. Pentru a reduce costul, po?i lua electrolitic polar (acestea sunt cele
care au "+" ?i / sau "-" pe carcasa), fac�nd anterior doi electroli?i polari, unul
nepolar, conect�nd doi condensatori cu minusuri �mpreuna (pot fi conectate cu
plusuri unii condensatori minus sunt conecta?i la cazul acestor condensatori ?i
daca sunt conecta?i cu plusuri, aceste conducte vor trebui sa fie izolate nu numai
de "fierul" �nconjurator, ci ?i unul de celalalt ?i altfel scurtcircuit ?i sa lase
cele doua plusuri sa fie conectate la �nfa?urarile motorului uita c�nd conexiune
seriala doi condensatori identici, capacitatea lor totala este redusa la
jumatate ?i tensiunea de lucru este dublata - de exemplu, prin conectarea a doi
condensatori de 400 V 470 �F �n serie (minus-minus), ob?inem un Conder nepolar cu o
tensiune de operare de 800 V ?i o capacitate de 235 �F. Tensiunea de func?ionare a
fiecaruia dintre cei doi electroli?i conecta?i �n serie nu trebuie sa fie mai mica
de 400 V. Capacitatea de pornire necesara este recrutata (daca este necesar) prin
conectarea paralela a unor astfel de electroli?i duali (adica deja nepolari) cu
conexiune paralela condensatori, tensiunea de func?ionare ram�ne neschimbata ?i
capacita?ile sunt �nsumate (precum ?i atunci c�nd bateriile sunt conectate �n
paralel). Este posibil ?i sa nu inventezi aceasta "ferma colectiva" cu electroli?i
duali - exista electroli?i nepolari de pornire - de exemplu, tipul CD-60. Dar, �n
orice caz, cu electroli?i (?i non-polari, ?i chiar mai mult cu polari), exista un
singur buton - astfel de condensatori pot fi porni?i �n re?eaua de 220 V (este mai
bine sa nu porni?i deloc polarul) numai pentru momentul pornirii motorului -
electroli?ii nu pot fi utiliza?i ca condensatori de lucru - explodeaza (polar
aproape imediat, nepolar mai t�rziu). Cu un condensator de lucru pe un triunghi,
motorul pierde 25-30% din puterea sa trifazica, pe o stea este de 45-50%. Fara un
condensator de lucru, �n func?ie de schema de conectare a bobinei, pierderea de
putere va fi mai mare de 60%. ?i �nca un lucru despre prezervative: pe YouTube
exista o mul?ime de videoclipuri, unde oamenii capteaza condensatori de lucru prin
sunetul motorului la mers �n gol (fara �ncarcatura) ?i �nspaim�nta?i de zgomotul
crescut al motorului, reduc capacitatea condensatoarelor de lucru p�na c�nd se ruma
spre mai mult sau mai pu?in acceptabil. Aceasta este alegerea gre?ita a unui Conder
de lucru - acesta este modul �n care puterea motorului este redusa sub sarcina. Da,
zgomotul crescut al motorului nu este foarte bun, dar nu prea periculos pentru
�nfa?urari, daca capacitatea condensatorului de lucru nu este prea mare. Faptul
este ca, �n mod ideal, capacitatea condensatorului de lucru trebuie sa se schimbe
fara probleme, �n func?ie de sarcina motorului - cu c�t sarcina este mai mare, cu
at�t este mai mare capacitatea. Dar pentru a face o astfel de ajustare neteda a
capacita?ii este destul de dificila, este costisitoare ?i greoaie. Prin urmare,
selecta?i o capacitate care sa corespunda unei sarcini specifice a motorului - de
obicei nominala. �n func?ie de capacitatea condensatorului de lucru la sarcina
calculata a motorului, c�mpul magnetic al statorului este circular ?i zgomotul este
minim. Dar c�nd capacitatea condensatorului de lucru depa?e?te �ncarcatura
motorului, c�mpul magnetic al statorului devine eliptic, pulsatoriu, neuniform, iar
acest c�mp magnetic pulsatorie provoaca un buzz datorita rota?iei inegale a
rotorului - rotorul se rote?te �ntr-o direc?ie, apoi se mi?ca �nainte, apoi
�napoi , iar la curen?ii mai �nal?i �n bobine, motorul dezvolta mai pu?ina putere.
Prin urmare, daca motorul vibreaza la sarcini medii ?i la ralanti, atunci nu este
a?a de rau, dar daca se observa zgomotul la sarcina maxima, atunci acesta indica o
capacitate evidenta supraestimata a conderatorului de lucru. �n acest caz,
reducerea capacita?ii va permite reducerea curen?ilor �n �nfa?urarile motorului ?i
�ncalzirea, nivelarea ("rotunjirea") a c�mpului magnetic al statorului (adica
reduce?i buzz-ul) ?i cre?te?i puterea motorului. Dar, pentru a lasa motorul �n
func?iune la mersul �n gol timp �ndelungat, cu un condender de lucru proiectat
pentru o putere completa a motorului nu merita �nca - �n acest caz va exista o
tensiune mai mare (p�na la 350 V) pe condensatorul de lucru ?i bobina conectata �n
serie cu condensatorul de lucru va cre?te fluxul curent (30% mai mult dec�t
nominalul - pe triunghi ?i 15% - pe stea). Daca cre?te sarcina motorului, tensiunea
de pe condensatorul de lucru ?i curentul din bobina motorului conectate �n serie cu
condensatorul de lucru vor scadea.
Atunci c�nd un motor asincron este conectat la o re?ea monofazata 220/230 V, este
necesar sa se asigure o deplasare de faza pe �nfa?urarile statorului pentru a
simula un c�mp magnetic rotativ (VMP), care face rotorul rotorului sa se roteasca
atunci c�nd este conectat la "nativul" re?ele de trei faze ac curent. Cunoscut de
mul?i care sunt familiariza?i cu ingineria electrica, abilitatea de a da un
condensator curent electric "�nceputul capului" la p / 2 = 90 � �n compara?ie cu
tensiunea ofera un serviciu bun, deoarece creeaza momentul necesar, for?�nd rotorul
sa se roteasca �n re?elele deja "non-native".
Dar �n acest scop este necesar sa selecta?i un condensator ?i trebuie facut cu mare
precizie. De aceea, cititorii portalului nostru beneficiaza de o utilizare gratuita
a unui calculator pentru calculul capacita?ii condensatoarelor de lucru ?i de
pornire. Dupa ce calculatorul va primi explica?iile necesare pentru toate
elementele sale.
Introduce?i secven?ial sau selecta?i datele sursa ?i face?i clic pe. "Calcula?i
capacitatea condensatoarelor de lucru ?i de pornire". Toate datele de baza �n
majoritatea cazurilor pot fi gasite pe placu?a ("placu?a de identificare") a
motorului
U - tensiune de re?ea, V
Selecta?i tensiunea re?elei. Stresurile admise sunt indicate pe placu?a de
identificare. Trebuie sa corespunda metodei de conectare.
Factor de putere, cosf
Eficacitatea motorului, ?
Pentru a "apela" capacitatea dorita, pute?i utiliza doua sau mai multe
condensatoare, dar cu conexiune diferita capacitatea rezultata va fi diferita.
Atunci c�nd este conectat �n paralel, acesta se va plia, iar �n serie - capacitatea
va fi mai mica dec�t oricare dintre condensatoare. Cu toate acestea, o astfel de
conexiune este uneori utilizata pentru a conecta doua condensatoare pentru o
tensiune de func?ionare mai mica pentru a ob?ine un condensator a carui tensiune de
func?ionare va fi suma celor doua conectate. De exemplu, prin conectarea a doi
condensatori la 150 microfarade ?i 250 V �n serie, ob?inem capacitatea rezultata de
75 microfarade ?i o tensiune de func?ionare de 500 V.
Discu?iile despre daca ave?i nevoie de un condensator �n car audio sau nu, probabil
ca nu va scadea niciodata ?i nu va scadea niciodata. Cu 12 ani �n urma, c�nd am
�nceput sa vad ma?ina, sa crezut ca aceasta este practic cea mai necesara parte a
unui sistem audio, ca fara o "mi?care", bateria sta foarte repede, iar cu ea pute?i
asculta muzica �n natura cel pu?in 2 ore sau mai mult. problemele �ncep ?i pute?i
merge.
Deci, mai �nt�i despre func?ie. A?a cum am men?ionat mai sus, condensatorul joaca
rolul unui filtru de netezire �n circuitul de alimentare al amplificatoarelor ?i,
ca orice filtru de putere, are o sarcina - pentru a �mbunata?i sunetul sistemului.
Daca exista interferen?e �n sursa de alimentare, ele vor aparea neaparat la ie?irea
amplificatorului, oric�t de mare ar fi aceasta ?i ce metode eficiente de a face cu
interferen?ele nu ar fi folosite �n circuitul sau. Daca dori?i un sunet bun - cura?
a?i hrana, acesta este un axiom. Folosirea unui filtru capacitiv este cea mai
simpla, dar eficienta solu?ie �n lupta �mpotriva interferen?elor. Eficien?a
filtrului de netezire depinde foarte mult at�t de capacitatea condensatorului,
c�t ?i de puterea �ncarcaturii - cu c�t este mai mare puterea sistemului, cu at�t
mai multa capacitate va fi necesara pentru a reduce torsiunea tensiunii de
alimentare la un nivel acceptabil.
�n acest moment apare �ntrebarea: care sunt pulsa?iile? avem o tensiune constanta
�n ma?ina. Acest lucru nu este �n �ntregime adevarat. C�nd func?ioneaza
generatorul, pulsa?iile sunt prezente �n orice caz, aceasta se datoreaza
principiului de func?ionare al redresorului din generator. Un filtru de netezire
sub forma unui condensator mic este instalat �n generator, care se ocupa eficient
numai de pulsa?ii de �nalta frecven?a ?i numai la sarcini reduse. �n cazul
�ncarcaturilor grele, eficien?a acesteia scade foarte mult ?i interferen?a
generatorului poate trece prin sursa de alimentare ?i poate deteriora grav sunetul.
Daca generatorul nu func?ioneaza (motorul este oprit), atunci nu exista pulsa?ii de
�nalta frecven?a, dar toate dintre noi par a fi caderile de tensiune "preferate"
ale sistemului - "defec?iuni". Ele apar �n momentul atacului de bas. Indiferent de
bateria din ma?ina ?i de orice cablu prin care se conecteaza amplificatoarele,
exista �nca subside - mari sau foarte mici, pe care voltmetrul nu are timp sa �l
prinda, dar ele exista. Daca asculta?i muzica ritmica, sa zicem, cu un ritm 4/4 -
patru sferturi (4 bi?i pe secunda), atunci tragerile apar ?i la intervale de 1/4
secunde, adica pulsa?ii cu o frecven?a de 4 Hz ?i amplitudine apar undeva �n
puterea sistemului. 0,5 - 1,5 V, ca oricine. Adica, sistemul la volum mare ?i
muzica ritmica devine o sursa de interferen?a. Pentru a stinge aceste pulsa?ii
destul de puternice ?i cu joasa frecven?a ?i care folosesc un condensator cu
capacitate mare - "unitate", "capacitate tampon" etc., numele pot fi foarte simple.
Daca asculta?i cei mai mici ?i cei mai �ngrozitori negri, atunci pulsa?iile �n
nutri?ie apar mai pu?in frecvent sau nu apar deloc, deoarece ace?ti tipi folosesc
foarte des semnale aproape sta?ionare, c�nd tonul basului poate suna c�teva secunde
fara sa se schimbe.
Selec?ia capacita?ilor