COFRAJE

Generalitati
Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea
formei, dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton
precomprimat in structurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand
betonul atinge un grad de maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a
componentelor cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri
monolite.
Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton
armat si beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct
de vedere economic.
Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot
reprezenta 15%!"% din costul elementului de beton armat monolit. #e aceea
se cauta realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate,
de cofrare, care sa conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor.
$ndustrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai%
a&. tipizarea si modularea lor'
b&. mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare'
c&. extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor
sisteme noi'
d&. modul de baza in constructii !" cm'
e&. submoduli% 5 cm' 1" cm'
Clasificari
(inand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea
cofrajelor se poate face in functie de urmatoarele criterii%
) dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele
categorii%
1
a& cofraje demontabile * alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente
de sustinere, elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare.
+rincipalele tipuri sunt% cofrajele de inventar din panouri demontabile
modulate, cofrajele pasitoare, cofrajele cataratoare etc.'
b& cofraje nedemontabile * care se asambleaza si se demonteaza o singura
data, la inceputul si respective la terminarea realizarii structurii.
,ceste cofraje sunt ec-ipate cu instalatii sau dispozitive care permit
deplasarea lor in intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri
mari, utilizand macarale.
#in aceasta categorie fac parte% cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele
cofrante, cofraje de tip tunnel, panourile mari etc.
c& cofraje traditionale * folosite la elemente si structuri cu c-aracter de unicat
sau cu forme variabile si complicate, .cupole, grinzi curbe&, unde nu se pot
adopta sisteme industrializate de cofrare.
/e confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura
data sau de un numar mic de ori.
d& cofraje pierdute * care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u
se recupereaza, ramanand aderente la elemental format.
0le pot avea rol de rezistenta .contandu)se pe conlucrarea lor cu betonul&, de
izolator termic sau estetic.
/e pot mentiona% predalele, panourile cu c-aracter arc-itectural, casetele
pentru planseele casetate etc.
) din punct de vecere al destinatiei, in raport cu elementele de constructii la
a caror executare se folosesc, cofrajele se clasifica in%
a& cofraje pentru fundatii'
b& cofraje pentru pereti'
c& cofraje pentru stalpi'
d& cofraje pentru grinzi'
e& cofraje pentru plansee'
f& cofraje pentru arce si bolti'
g& cofraje pentru alte elemente de constructie.
2
) dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt cofraje din%
a& c-erestea'
b& placaj rezistent la umiditate'
c& tabla de otel'
d& profiluri din aliaje de aluminiu'
e& polimeri .armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon&'
f& cauciuc'
g& materiale combinate * placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabla de otel
sau cu polimeri.
Conditii de calitate
Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei
categorii de conditii% te-nice, functionale si economice.
1erespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si
costul elementelor sau structurilor realizate.
Conditii tehnice
a& sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative
in structura a elementelor'
b& suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a
suprafetei elementelor de beton'
c& sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizico)
mecanice la care sunt supuse'
d& sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din
amestec .ciment, nisip ")".2 mm etc&'
e& placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a
nu fi usor degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii
betonului, curatirii, circulatei etc.'
f& starea suprafetelor placilor cofrante san u favorizeze aderenta
betonului la ea'
g& materialele din care se realizeaza, placa cofranta, san u atace c-imic
sis a nu fie atacate de beton.
3
Conditii functionale
a& sa aiba dimensiunile modulate'
b& sa permita o asamblare usoara'
c& sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de decofrare'
d& sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum
redus de manopera'
e& greutatea lor sa se incadreze in limita de !" * 3" 4g, pentru cele
manipulate de catre un singur muncitor si de 5" 6" 4g, pentru cele
manipulate de catre doi muncitori'
f& sa corespunda din punct de vedere al normelor de te-nica securitatii
muncii.
Conditii economice.
a& realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai redus de
materiale, energie si manopera si la un cost cat mai mic'
b& sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri'
c& sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru montarea si
demontarea lor'
d& sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cat
mai usoara si la un pr7t cat mai redus.
Principii de calcul
#imensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de
sustinere ale acestora .asafodajul& se realizeaza pentru fiecare element in parte.
Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de8
) rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale materialului din
care este confectionat elemental'
) modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elemental'
) sageata maxima admisa pentru elemental respective'
) combinatia de incarcari cea mai defavorabila.
$ncarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora.
4
9a calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale
in care sunt folosite cofrajele.
+entru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce includ%
a& greutatea proprie a cofrajelor si elementului'
b& greutatea proprie a betonului proaspat .armat&'
c& incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate
pe cofraje si din aglomerarea cu oameni'
d& incarcarea concentrate, provenita din greutatea muncitorilor care
transporta incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport
incarcate cu beton'
e& incarcarea datorata vibrarii betonului'
+entru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se stabileste
combinatia de incarcari cea mai defavorabila, atat pentru calculul la
rezistenta cat si pentru calculul la deformatii.
+entru cazurile curente aceste combinatii sunt%
) pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si elementele
orizontale ale esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta
se face pentru combinatia de incarcari a:b:c:d, iar calculul la deformatie
se face pentru combinatia de incarcari a:b'
) pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta
se face pentru combinaria de incarcari a:b:c, iar calculul la deformatie se
face pentru combinatia de incarcari a:b.
/tabilirea sc-emei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din
care este realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si
realizare a acestuia.
Alcatuire constructive
+rincipalele componente ale cofrajelor sunt%
cofrajul propriu)zis, alcatuit din% placa cofranta, elemente de rigidizare a
placii cofrante .in unele cazuri& * panouri de cofraj'
5
structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu)zis'
elemente auxiliare.
A. COFRAJUL PROPRIU-I!
Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu
betonul pus in lucrare. +laca cofranta confera forma si dimensiunea elementului,
precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. +laca cofranta este
solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de
realizare a elementelor din beton monolit% presiunea betonului, armaturi, oameni,
eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare,
placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.
$n functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofraj sunt alcatuite
astfel%
a& produse inferioare din lemn .c-erestea&' acestea au dimensiuni de 22 * 23
mm grosime pentru scanduri si !; * 3; mm grosime pentru dulapi.
0lementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru
a fi permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact
cu umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de 1 * ! mm intre ele.
,ceste panouri de cofraj sunt usor deformabile si cu o intretinere
corespunzatoare pot fi utilizate de ; * 1" ori, rezultand un consum ridicat
de material lemons. #e asemenea, suprafata de beton obtinuta este
amprentata si mai putin neteda.
b& produse superioare din lemn' sunt constituite din placaje rezistente la
umiditate cu grosimi intre ; * 25 mm. +lacajele sunt confectionate din foi
de furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare
intre ele. $ntre furniruri exista pelicule din rasini sintetice, acest ansamblu
fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se obtine
placajul propriu)zis. Furnirurile provin din lemn obijnuit de rasinoase .15 *
2" refolosiri&, rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice .1""
de refolosiri& * fara nervuri de rigidizare. Calitatea betonului obtinut este
superioara.
6
c& tabla de otel cu grosimea de 1,5 * 5 mm. ,ceste panouri pot avea 5"" de
refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. +rezinta
dezavantajul masei proprii ridicate.
d& tabla si nervuri din aliaje de aluminiu' sunt usoare, rezistente si confera o
calitate a suprafetei betonului exceptionala. ,u pret de cost ridicat si un
numar de refolosiri de pana la 6"" * ;"" ori.
e& polimeri armati sau nearmati cu fibre' prezinta caracteristicile panourilor
din aluminiu.
Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta
toate eforturile la care este supusa. $mpreuna cu placa cofranta, nervurile
formeaza cofrajul propriu)zis.
1ervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si
pe ambele directii. 1ervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn
.dulapi& sau metal .laminate usoare sau elemente din tabla indoita&. 1ervurile
sunt fixate de placa cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se
impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic.
+anourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal,
fie in sistem mixt. +anourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.
#in punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista
panouri modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata
.preasamblate&. Cele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui
suprafete cofrate mari prin alaturarea, sprijinirea si rigidizarea lor dupa anumite
reguli. +anourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de
suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor
civite tipizate si constructiilor industriale specifice.
7
+anouri de cofraj%
a. dulg-eresti' b. din placaj' c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice
1 * placa cofranta' 2 * nervure de rigidizare' ! * traversa' 3 * distantier' 5 *
borduri de rigidizare
8
+anouri mari%
a. din panouri modulate de lemn' b. panou din scanduri nedemontabile pe fururi'
c. panouri din placaj nedemontabil pe fururi
1 * panou modulat din lemn' 2 * placa cofranta din scandura' ! * montant
metalic' 3 * furura' 5 * moaza metalica' 5 * meng-ina' 6 * placa cofranta din
placaj
9
". ELE#E$%E &E !U!%I$ERE !AU !PRIJI$IRE A COFRAJULUI
PROPRIU-I!
+entru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la
care este supus, cofrajul propriu)zis se reazema pe un ansamblu de elemente.
,ceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt
exploatate in procesul de realizare a elementului din beton.
+entru elemente de beton orizontale%
grinzile de sustinere
) sunt asezate de obicei dupa o directie. 0le se confectioneaza fie din lemn,
fie din metal .de inventar&. Cela de tip vec-i au lungime fixa, iar cele
moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la desc-ideri si
incarcari diferite.
esafodajul
) reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare
toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei.
0safodajul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. +entru
elemente curbe, esafodajul se numeste cintru.
) partile principale ale esafodajului sunt% popii * elemente verticale pentru
rezemarea grinzilor. +ot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. +ot
avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. /e
confectioneaza din bile de lemn .sistem vec-i& sau din otel' lon'rinele *
sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn
.sistem vec-i&. ,u rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi
sir. $n functie de pozitia lor exista lon'rine superioare sau inferioare(
contravantuirile * sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii,
ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. /unt confectionate
fie din bile sau dulapi de lemn .sistem vec-i& fie din tevi de otel sau tije din
otel cu sisteme de tensionare.
+entru elemente de beton verticale%
+entru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele%
10
moaza
) este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu)zis, in cazul
placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale
dispuse pe verticala' se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau
profiluri metalice'
montantul -
) este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu)zis, in cazul
placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale
dispuse pe orizontala' se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau
profiluri metalice'
tirantii
) elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate la
pas mare. +reiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin
intermediul unor placute metalice. $n sistem invec-it se alcatuiesc din
sarme de otel rasucite'
spraiturile
) sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale
moazelor sau montantilor. 0le transmit aceste eforturi fie constructiei pe
care se sprijina fie terenului. /unt confectionate din dulapi sau bile de
lemn .sistem vec-i& fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau
variabila'
+entru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele%
calotii si chingile
) sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu)zis, fiind
confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel .sistem vec-i&
fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii sprijina cofrajul pe toate
laturile elementului de constructie .stalpi&, iar c-ingile nu sprijina una din
laturile acestuia .bulbi, rezalite, grinzi&.
11
/prijinirea panourilor de cofraj la pereti%
a. pe moaze si montanti' b. pe moaze
1 * panou metalic modulat' 2 * moaza tubulara' 2< * moaza din profil laminat' ! *
montanti' 3 * tirant' 5 * placuta de distributie' 5 * zavor' 6 * bolt cu gaura de
imbinare' ; * panou de lemn' = * placuta de rezemare a moazelor' 1" * pana de
imbinare.
12
/prijiniri pentru cofraje la colturi, rezalite si bulbi%
a. la colturi interioare' b. la colturi exterioare' c * la bulbi si rezalit
1 * panouri din placaj' 2 * moaze tubulare' ! * eclise de colt' 3 * suruburi' 5 *
c-inga' 5 * dulap de completare' 6 * surub de articulatie.
13
Caloti si c-ingi%
a. calot cu cursor' b. caloti cu tirant' c. c-inga din platbanda' d. calot triung-iular'
e. c-inga tubulara
1 * calot' 2 * cursor' ! * pana' 3 * panou modulat' 5 * calot metalic' 5 * tirant' 6
* placuta de rezemare' ; * zavor' = * c-inga din platbanda' 1" * calot
triung-iular' 11 * bolt cu pana' 12 * pana' 1! * c-inga tubulara
14
Grinzi extensibile%
1 * tronson principal' 2 * tronson de extindere' ! * legatura reglabila' 3 * cap de
sprijin fix' 5 * cap de sprijin mobil.
15
+opi metalici si esafodaj%
a. cu arc' b. cu bolt' c. cu mufa filetata' d. cu baza spatiala' e. triung-iular pliant'
f. esafodaj
1 * tronson superior' 2 * tronson inferior' ! * arc' 3 * rola' 5 * talpa inferioara' 5
* talpa superioara' 6 * splint' ; * bolt' = * mufa filetata' 1" * maner' 11 *
tronsoane curente' 12 * dispozitiv de calare.
C. ELE#E$%E AU)ILIARE ALE COFRAJULUI PROPRIU-I!
,ceste elemenete contribuie la fixarea cofrajului propriu)zis cu elementele
de sprijinire si rigidizare ale acestuia, la protejarea lor si la usurarea proceselor in
timpul formarii elementelor de beton.
dulapii sau scandurile de aliniere
) aceste elemente sunt asezate la baza panourilor de cofraj montate
vertical sau inclinat. >olul lor este acela de aliniere a panourilor conform
trasarii, reglarea pe inaltime a cofrajului, asigurarea etanseitatii la baza
cofrajului si usurarea decofrarii'
distantierii
) piese tubulare din pvc sau otel ce raman pierdute in elementul de beton'
16
) rolurile distantierilor constau in limitarea apropierii panourilor de cofraj la
tensionarea tirantilor asigurand grosimea elementului de beton si
recuperarea tirantilor care lucreaza in interiorul distantierilor. ?neori
distantierii pot fi recuperati, cand au forma tronconica si sunt din metal'
clemele si clestii
) piese metalice cu rolul de a prinde si fixa intre ele nervurile verticale
.clesti& sau orizontale .cleme& panourilor modulate de cofraj, in vederea
asigurarii etanseitatii cofrajului'
placute de repartitie
) sunt din metal si au rolul de a prelua de la moaze sau montanti toate
actiunile si a le transmite la piesele de blocare ale tirantilor'
zavoare si piulite
) au rolul de a bloca tirantii dupa tensionarea lor. /e reazema pe placutele
de repartitie'
baghete de colt si sipci
) elemente din pvc sau lemn pentru creearea de muc-ii tesite
eclise
) piese metalice liniare sau cu forme speciale care au rolul de imbinarea a
moazelor si montantilor'
bride si coliere
) piese metalice utilizate la asamblarea popilor, contravantuirilor,
longrinelor, etc.
tensori
) elemente liniare solicitate axial, cu rolul de asigurare a stabilitatii cofrajelor
verticale'
menghine
) elemente metalice folosite pentru fixarea intre ele a moazelor sau
montantilor cu panourile de cofraj'
17
platforme de lucru
) ansambluri agitate pe moazele sau montantii cofrajului, in vederea asigurarii
unei incinte de siguranta pentru muncitorii betonisti.
OBSE!"#$E
$n cazul realizarii esafodajelor din lemn imbinarile se fac de regula
cu scoabe si cuie.
0lemente de sprijinire si auxialiare ale cofrajului%
a. sprait reglabil' b. sprait metalic' c. tensor'
1 * cofraj' 2 * sprait' ! * element din beton' 3 * montant' 5 * moaza' 5 * talpa
rezemare sprait' 6 * dulapi de aliniere' ; * tensor' = * platforma de lucru' 1" *
placuta de distributie' 11 * tirant.
18
0lemente auxiliare ale cofrajului%
a. cleme' b. colier cu surub' c. con de capat' d. distantier' e. zavor'
f.contravantuire
1 * panou de cofraj' 2 * clema din otel beton' ! * pana din lemn' 3 * clema din
profil metalic' 5 * surub de strangere' 5 * colier cu surub' 6 * popi' ; *
contravantuire' = * contravantuire cu sistem de tensionare.
19
!isteme de cofrare
A. Cofrarea fundatiilor
+rincipalele operatiuni pentru cofrarea fundatiilor sunt%
) trasarea sapaturii'
) executarea sapaturii la cota din proiect'
) trasarea fundatiilor'
) baterea montantilor'
) baterea tarusilor la pozitiile din proiectul te-nologic'
) asezarea panourilor de cofraj .varianta 1 ) cu placaj sau varianta 2 * din
c-erestea&'
) asigurarea verticalitatii panourilor de cofraj'
) prinderea tirantilor de montanti'
) introducerea distantierilor si strangerea tirantilor pentru asigurarea
rezemarii panourilor pe distantieri'
) montarea spraiturilor si prinderea lor cu scoabe de tarus si montanti'
Cofrarea unei fundatii cu panouri din lemn
1 * panou cu placaj' 2 * montant' ! * sprait' 3 * tarus' 5 * panou din c-erestea'
5 * grinda' 6 * dulap' ; * pene' = * tirant' 1" ) distantier
". Cofrarea unui stalp cu panouri metalice
20
+rincipalele operatiuni te-nologice sunt%
) trasarea stalpului'
) montarea armaturii .de regula carcasa preasamblata& cu ajutorul
macaralei&'
) asezarea calotilor de baza'
) montarea primului rand de panouri pe calotii de baza'
) pozitionarea calotilor intermediar@'
) montarea urmatorului rand de panouri'
) pozitionarea calotilor de capat peste ansamblul caloti intermediari *
panouri, pana la obtinerea inaltimii dorite.
Observatie:
Inaltimea cofrajului poate fi obtinuta cu exactitate fie prin utilizarea unor dulapi de
completare la partea superioara, din lemn, fie prin realizarea unei inaltimi de
cofraj mai mari cu indicarea la interior a cotei superioare a stalpului.
) fixarea cofrajului cu tensori'
Cofrarea unui stalp cu panouri metalice
1 * armatura' 2 * calot de baza' ! * panou' 3 * calot intermediar' 5 * calot de
capat' 5 * tensor' 6 * talpa'
21
C. Cofrarea peretilor din *eton armat
!arianta cu panouri mari preasamblate
,ceasta varianta are un consum redus de manopera si necesita masini de
ridicat. #e asemenea, odata preasamblat nu poate oferi decat o singura
tipodimensiune de perete structural
Principalele operatiuni tehnolo'ice de cofrare sunt%
) montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei de lucru si a balustradei
de elementele nivelului inferior'
) rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de
completare si verticalizarea lui'
) pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui'
) montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii'
) calarea cofrajului'
) strangerea tirantilor si corectarea verticalitatii panourilor'
22
Cofra+ cu panou mare
a , placa cofranta( * , montant( c - moa-a
1 * panou mare de cofraj' 2 * talpa de aliniere si decofrare' ! * sprait' 3 *
platforma de lucru' 5 * placuta de rezemare' 5 * tirant' 6 * distantier'
23
Cofra+ cu panou mare metalic
a , placa cofranta( * , element ori-ontal de ri'idi-are( c , element vertical
de ri'idi-are( d , platforma de lucru( e - cala+
1 * planseu prefabricat' 2 * monolitizare' ! * termoizolatie' 3 * perete structural'
5 * grinda' 5 * podina de lucru' 6 * tensor' ; * distantier' = * titant' 1" * cutie
pentru gol' 11) tirant superior' 12 * dulap completare' 1! * panou de cofraj
24
!arianta cu panouri modulate din lemn
,ceasta varianta are un consum de manopera mai mare darn u necesita
masini de ridicat si prezinta un grad ridicat de universalitate.
Principalele operatiuni tehnolo'ice de cofrare sunt%
) trasarea peretilor structurali .axe si contur&'
) asezarea scandurilor .dulapilor& pentru aliniere si decofrare'
) montarea panourilor pe o fata a peretelui pornind de la un capat' panourile
sunt fixate intre ele cu cleme din otel'
) montarea armaturii'
) montarea cutiilor si ramelor pentru goluri'
) montarea panourior pe a doua fata a peretelui, odata cu prevederea
distantierilor si fixarea provizorie a tirantilor'
) montarea perec-ilor de moaze si fixarea definitive a tirantilor'
) verificarea cofrajului .verticalitate, orizontalitate, liniaritate, etanseitate&.
25
Cofra+ din panouri modulate de lemn
1 * panou modulat de lemn' 2 * scandura .dulapi de aliniere si decofrare&'
! * moaza' 3 * placuta metalica' 5 * tirant' 5 * distantier' 6 * pop'
; * contravantuire longitudinala' = * contravantuire transversala' 1" * talpa de
rezemare a popilor' 11 * longrina superioara' 12 * grinda extensibila'
1! * c-inga' 13 * traversa' 15 * longrina inferioara
&. Cofrarea planseelor
+entru plansee, cofrarea presupune prevederea unui esafodaj care sa
asigure cota de realizare a planseului.
!arianta cu panouri din placaj
+rincipalele operatiuni te-nologice de cofrare sunt%
) trasarea sirurilor de popi'
) asezarea dulapilor de aliniere a popilor'
) asezarea popilor pe dulapul de aliniere si fixarea longrinelor inferioare si
superioare'
) contravantuirea sirurilor de popi pe cele doua directii'
) asezarea grinzilor de rezemare a panourilor'
OBSERV!IE:
26
In cazul existentei "rinzilor, panourile laterale ale cofrajului acestora se sprijina
pe ju"uri metalice prinse sus si jos cu tiranti protejati. #el superior se va proteja
cu distantieri. #ofrajul "rinzii se reazema pe esafodaj pe "rinzi de rezemare prin
intermediul unor traverse metalice fixate de popii de colt sau de popi intermediar
$vezi desen anterior%.
!arianta cu masa de turnare %masa cofranta&
/e foloseste la cladiri cu dimensiuni modulate si trame regulate, de obicei
cu plansee tip dala. Aasa de turnare este alcatuita din cofrajul propriu)zis
sustinut de un esafodaj extensibil .popi, traverse, contravantuiri&. ,cest fapt
confera posibilitatea reglarii dimensiunilor in plan orizontal si vertical. Aasa se
manipuleaza exclusive cu macaraua si se deplaseaza la pozitie pe roti
demontabile. #upa maturizarea betonului, placa cofranta se desprinde de beton
prin scurtarea popilor.
#asa de turnare
1 * picior extensibil' 2 * traversa inferioara' ! * contravantuire' 3 * traversa
superioara' 5 * grinda' 5 * placa cofranta' 6 * roata' ; * urec-e de agatare'
%IPARE
27
.. /eneralitati
(iparele sunt constructii auxiliare, care au rolul de a da forma si
dimensiuni elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat.
0. Clasificari
. &upa alcatuire:
) tipare demontabile * la care unele elemente componente se pot
demonta sau rabate pentru realizarea decofrarii'
) tipare nedemontabile * care au toate elementele componente fixate
intre ele si la care decofrarea se realizeaza prin expulzare cu
dispozitive specifice'
B. &upa numarul de piese formate in tipar exista:
) tipare individuale * care formeaza un singur element'
) tipare jumelate .cuplate& care formeaza doua elemente identice'
) tipare in baterie * care formeaza mai mult de 2 elemente identice'
#. &upa solicitarile intervenite:
) tipare neportante * solicitate din greutate proprie, greutate beton,
greutate armature si impingere beton'
) tipare portante * care pot prelua si actiunile provenite din armaturile
preintinse'
&. &upa pozitia in fluxul te'nolo"ic:
) tipare fixe * care au pozitie stationara permanent'
) tipare mobile * care sunt deplasate la diferite posturi de lucru in
functie de operatiunile de formare a prefabricatului'
0. #upa solutia de tratament termic a betonului%
- tipare incalzitoare * prevazute cu sistem propriu de tratament
termic'
- tipare neincalzitoare * care sunt introduce in camere de tratament
termic'
- dupa materialul din care sunt confectionate% metal, lemn, polimeri,
armociment, beton, mixte, alte materiale.
28
1. Alcatuirea tiparelor
+rincipalele parti componente ale tiparelor sunt%
) placa cofranta * elemental care asigura forma, dimensiunile si
calitatea suprafetelor elementului prefabricat'
) nervuri de rigidizare a placii cofrante'
) elemente de sprijinire si rigidizare a tiparului
Conditii te-nice a tiparelor%
) formarea usoara si eficienta a prefabricatului'
) decofrarea simpla'
) rigiditate suficienta si indeformabilitate la tratament termic'
) rezistenta la socuri.
2. %ipuri de tipare
A. #ipare metalice *sunt cele mai utilizate tipuri de tipare, datorita
avantajelor folosirii metalului%
) peste 1""" de reutilizari'
) precizie dimensionala'
) rezistenta la temperature ridicate'
) rezistenta la solicitari statice si dimanice.
+rincipalul dezavantaj il constituie pretul de cost ridicat si greutatea
proprie mare.
(iparele metalice pot fi impartite in urmatoarele categorii%
$. tipare metalice stationare, care sunt amplasate pe aceeasi locatie in
permanenta si deci sunt prevazute cu sisteme proprii de tratare termica a
betonului. /unt folosite pentru prefabricate mari si foarte mari .peste 2 tone&.
,ceste tipare pot fi nedemontabile .cu sisteme ce asigura decofrarea prin
expulzare& sau demontabile cu pereti rabatabili.
29
%ipare metalice stationare3
a * tipar jumelat cu pereti rabatabili' b * tipar nedemontabil' c * tipar basculant cu pereti
demontabili
1 * suportul tiparului' 2 * perete despartitor fix' !,12 * perete rabatabil' 3,;,1! * element
prefabricat' 5 * placa cofranta' 5 * nervure rigidizare pereti laterali' 6 * spatiu circulatie agent
incalzitor' = * dispozitiv de decofrare' 1" * izolatie termica' 11 * platforma fixaBrabatabila' 13 *
panou incalzitor' 15 * sistem deplasare panou incalzitor' 15 * sistem -idraulic de cofrare' 16 *
cric -idraulic de cofrare
$$. tipare metalice mobile, acestea nu au sistem propriu de tratament si
sunt de regula demontabile. Aanipularea si deplasarea lor se realizeaza numai
cu masini de ridicat sau poduri rulante. /unt utilizate pentru elemente
prefabricate mici si mijlocii. +artile principale sunt constituite din pereti laterali
demontabili de regula din profile laminate .pana la 2"" mm& sau din profile
usoare .peste 2"" mm& asezati pe o structura * suport realizata din profile
metalice.
30
%ipar metalic mo*il pentru panouri mari3
1 * platforma' 2 * perete lateral demontabil' !* element prefabricat'
B. #ipare din lemn sunt utilizate la sistemul de prefabricare prin
preturnare .turnare la locul de montaj&. 1u se pot trata termic si nu permit
industrializarea, fiind folosite pentru un numar mic de prefabricate
netipizate. /e alcatuiesc fie integral din lemn ecarisat fie cu placa cofranta
din placaje rezistente la umiditate si nervure din lemn ecarisat. $nteriorul
lor poate fi protejat cu tabla de otel si rigidizat cu profile usoare. /unt
asamblate nedemontabil cu exceptia peretilor laterali.
31
%ipare din lemn
a * tipar jumelat demontabil' b * tipar din c-erestea cu tiranti'
1 * suportul tiparului' 2 * perete demontabil' ! * c-inga' 3 * pana din lemn' 5 * perete lateral' 5 *
tirant' 6 * montant'
32
C. #ipare din beton * sunt utilizate pentru elemente de suprafata cu simpla
sau dubla curbura sau cu nervuri. /e realizeaza foarte usor, sunt
insensibile si pot fi refolosite si de 1"" ori. ,ceste tipare sunt fixe si pot fi
incalzitoare.
%ipare din *eton
1 * beton de egalizare' 2 * nisip indesat' ! * beton' 3 * mozaic frecat' 5 * bordura' 5 * perete
lateral' 6 * eclisa' ; * pana metalica' = * element prefabricat
33
PU$EREA I$ LUCRARE A "E%O$ULUI
+unerea in opera a betonului cuprinde ansamblul operatiilor te-nologice
care asigura realizarea elem.de c)tii din beton conform cu forma , dimensiunile si
conditiile de calitate prevazute in proiect.Cuprinde urmatoarele faze de lucrari %
pregatirea turnarii betonului , turnarea betonului.introducerea lui in
cofraje&,compactarea betonului si nivelarea.finisarea&suprafetelor libereale
betonului.
(urnarea consta in introducerea si raspandirea betonului in interiorul
spatiului cofrat a.i. acestra sa fie umplut in intregime.
+>0G,($>0, (?>1,>$$ C0(O1?9?$
Consta in executarea unor verificari si luarea tuturor masurilor necesare in
vederea asigurarii turnarii betonului fara intreruperi neprevazute si in conditii care
sa garanteze obtinerea calitatii stabilite.
+>$1C$+,9090 D0>$F$C,>$
1&(erenul de fundare sa corespunda prevederilor din proiect.verificarea se
face de proiectantul geote-nician& '
2&#imensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu
cele din proiect '
!&0xistenta stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm
grosime in cazul fundatiilor din beton armat '
3&Corespondenta cotelor cofrajelor ,ata in plan cat si ca nivel ,cu cele din
proiect '
5&Orizotalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor '
5&Derticalitatea cofrajelor stalpilor si diafragmelor si corespondenta
acestora in raport cu elementele nivelurilor inferioare '
6&0xistenta masurilor pt.mentinerea formei cofrajelor si asigurarea
etanseitatii lor '
;&>ezistenta si stabilirea elementelor de sustinere '
=&>ealizarea armarii conform detaliilor din proiect , solidarizarea armaturii
si asigurarea acoperirii cu beton '
1"&0xistenta conform proiectului a pieselor ce raman inglobate in beton .
O+0>,($$90 OC9$G,(O>$$ C,>0 /0 DO> 0E0C?(,
1&Curatirea cofrajului si armaturilor '
2&/uprafata betonului turnat anterior si intarit de la rostul de turnare se va
trata corespunzator inainte de reluarea turnarii '
!&Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie '
3&Cofrajele de lemn ,betonul vec-i si zidariile vor fi bine udate cu apa de
mai multe ori '
34
5&#aca se constata rosturi intre panourile de cofraj sau intre scandurile
fetei cofrante , ele vor fi astupate '
A,/?>$ C0 /0 DO> 9?, $1 D0#0>0, ?10$ C?10 #0/F,/?>,>$ ,
(?>1,>$$
1&asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact cu
betonul proaspat si curatirii mijloacelor de transport a betonului '
2&,sigurarea energiei electrice necesara transportului betonului si
compactarii lui '
!&,sigurarea cailor de transport pt.muncitori '
3&,sigurarea utilajelor si dispozitivelor pt.transportul turnarea si
compactarea betonului '
5&,sigurarea fortei de munca necesare transportului , turnarii si
compactarii betonului .
$n urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate ,se va proceda la
consemnarea celor constatate intrun process verbal de lucrari ascunse , care va
fi atasat cartii constructiei.
(?>1,>0, C0(O1?9?$
>0G?9$ G010>,90 #0 C0(O1,>0
Cetonarea va fi condusa de seful punctului de lucru , care va fi permanent
la locul de turnare .
1&Cetonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se
va tine cont ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de
inceperea prizei cimentului '
2&9a obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate .bene
,pompe ,jg-eaburi& , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant'
!&#aca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe
platforme special amenajate fara a se adauga apa '
3&$naltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata
caderea directa a betonului cu viteza mare in cofraj.pericolul segregarii
exterioare& ,atat in cazul introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul
introducerii laterale '
5&descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se
face in sens invers celui in care se inainteaza cu betonarea '
5&betonul se va raspandii uniform in straturi cu grosimea stabilita in fct de
conditiile de compactare.in cazul vibrarii !"F5" cm& ,fiind interzisa folosirea
greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m.pt
evitarea segregarii&
35
6&turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se
vor crea rosturi de lucru '
;&se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la
pozitia prevazuta '
=&/e va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor '
1"&1u se vor produce socuri sau vibratii in armature care pot impiedica
aderenta intre beton si armature '
11&$n portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii
umplerea corecta a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele
,concomitant cu vibrarea lui '
12&Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe
punti.podine&speciale care sa nu rezeme pe armature '
1!&$n cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul
betonarii , aceasta trebuie intrerupta ,procedandu)se la inlaturarea defectiunii .
C0(O1,>0, #$F0>$(09O> 090A01(0 #0 CO1/(>?C($0
(?>1,>0, C0(O1?9?$ $1 F?1#,($$
a&Fundatii din beton simplu
$n acest caz betonul este vartos si de lucrabilitate 92.
36
$nainte de inceperea turnarii se sapa cei min 1" cm de pamant lasat
nesapat pana se ajunge la cota de fundare stabilita in proiect.,poi se curata
gropile de fundatie si cofrajele.Cofrajele se uda cu 2..! ore inainte de turnarea
betonului./e amenajeaza cai de acces pt muncitori si mijloacele de transport
.,tunci cand fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane , fie se iau masuri
de evacuare su coborare a nivelului acestora , fie se aplica te-nologii speciale de
betonare .
Cetonul se toarna in fundatii in straturi longitudinale cu grosimea de 15F
2" cm in cazul compactarii manuale si de !"..3" cm cand compactarea se
executa prin vibrare.
#aca pamantul este necoeziv si fundatiile nu se pot turna direct in santuri ,
corpul fundatiei se executa .ca si soclurile&in cofraje.
#aca panourile de cofraj au inaltimea fundatiei,fata betonului din ultimul
strat se netezeste cu un dreptar rezemat pe colturile panourilor.daca panourile
sunt mai inalte decat fundatia ,dreptarul se reazema pe sipcide g-idare prinse la
interior pe peretii cofrajului
b&Fundatii din beton armat
$nainte de inceperea turnarii se curata cofrajele ,armaturile si betonul
simplu de support.apoi se uda cofrajele si stratul de beton simplu.betonul folosit
frecvent la realizarea acestor elemente este plastic de lucrabilitate 9!./e va
compacta prin vibrare sau prin indesare cu vergelele metalice sau sipci de lemn
si prin baterea cofrajului.Cetonul trebuie turnat continuu pe inaltimea sectiunii.$n
cazul fundatilor continui ,betonarea se va face in sens longitudinal ,iar daca
trebuie oprita se va face la un ung-i de =".
$n cazul compactarii ardierelor ,aceasta se va face fara
intrerupere.inaltimea de turnare nu trebuie sa depaseasca 1 .
#upa turnare ,fata superioara a betonului se netezeste cu un dreptar,
37
(?>1,>0, C0(O1?9?$ $1 /(,9+$
$nainte de incepera turnarii se va verifica daca betonul de la baza stalpilor
a fost bine spalat si nu exista impuritati.dupa aceea se poate permite fixarea
capacului de vizitare de la baza stalpului.
Cetonarea trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli %
)inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m '
)betonarea se va face fara intreruperepe toata inaltimea stalpului '
)turnarea se va face in straturi orizontale !"..5" cm.
$n cazul stalpilor careau sectiunea mai mica de !"E!" cm si au armature
la partea superioara e de preferat sa se prevada in peretii laterali ai cofrajului , la
distanta de 1 m ,ferestre de turnare .b&.betonul se compacteaza cu pervibratoare
sau cu vibratoare de cofraj..c&)se prezinta pozitiile successive ale vibratoarelor
de cofraj.
,tunci candse realizeaza compactarea cu ajutorul pervibratorului se va
avea in vedere ca distanta buteliei fata de cofraj trebuie sa fie de cel putin doua
ori diametrul buteliei si cel mult jumatate din raza ei de actiune.
(?>1,>0, C0(O1?9?$ $1 #$,F>,GA0
Cetonarea diafragmelor se face cu respectarea acelorasi prevederi ca la
betonarea stalpilor.
Cetonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de !"F5" cm
compactate , de preferat prin vibrare.9a introducere betonul va fi dirijat cat mai
vertical si spre centrul cofrajului.$n cazul diafragmelor cu grosimea de min 12 cm
si inaltimea de max ! m betonul se poate turna direct pe la partea superioara
utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau pompa de beton.$n celelalt cazuri
este nacasara prevederea unor ferestre de turnare./e acorda atentie deosebita
zonelor cu armaturi dese unde pot aparea segregari.
(?>1,>0, C0(O1?9?$ $1 +9,C$ G>$1G$ /$ /C,>$
+laseele se betoneaza odata pe toata suprafata lor.placa
,grinzi,centur@& ,de preferat fata intrerupari.se admite corectarea unui rost
,betonarea oprindu)se 'la =".suprafata rostului perpendiculara pe cofraj&
Grinzile se toarna in straturi orizontale cu grosimea de !"F5"m si se
compacteaza cu pervibratorul.+lacile se compacteaza cu vibratoare de
suprafata.rigla vibratoare,placa vibratoare&.(urnarea betonului in placi si grinzi va
incepe dupa 1..2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau peretilor pe care
reazema ,pt.a se asigura inc-eierea procesului de tasare a betonului proaspat
introdus in acestia.
Circulatia mucitorilor si a mijloacelor de transport se face pe podine de
lucru.
38
9a turnarea unei scari nu se admit rosturi de lucru ,betonarea incepand de
la partea de jos a ei.$n rest se vor respecta aceleasi prevederi ca si in cazul
turnarii placilor.
(?>1,>0, C0(O1?9?$ $1 ,>C0 /$ CO9($
9a betonarea arcelor si boltilor se foloseste un beton de consistenta
vartoasa ,pt a nu curge pe cifrajele inclinate.,tunci cand inclinarea este mai mare
de 35 ,se prevad contracofraje ,pt a se impiedica curgerea betonului.
Coltile la care desc-iderea 9 este mai mica decat lungimea generatoarei
G ,se betoneaza pe fasii separate prin rosturi de lucru orientate perpendicular pe
directia generatoarei.fiecare fasie se betoneaza fara intreruperi incepand de la
ambele margini.nasteri&catre centru.c-eie&si urmarind ca incarcarea cintrelor de
sustinere a cofrajului sa fie simetrica.
Coltile la care desc-iderea e mai mare decat generatoarea ,precum si
arcele ,se betoneaza pe sectoare separate prin rosturi de lucru orientate
paralelcu generatoarea.betonarea se face simultan la cate doua sectoare situate
simetric fata de c-eie.,tunci cand desc-iderea e mai mica de 15 m ,betonarea
se poate face fara intrerupere in mod simetric ,incepand de la nastere la c-eie.
O atentie deosebita se va da modului de ancorare al tirantilor in nasterea
arcului
39
RO!%URI &E LUCRU
POI%IA RO!%URILOR &E LUCRU
$deal ar fi ca betonarea sa se faca in mod continuu.Oprirea betonarii
conduce la aparitia unui rost de lucru care creaza zone de slaba rezistenta si
impermeabilitate.
9a constructiile importante .rezervoare ,buncare ,bolti ,elemente de mare
desc-idere , constructii massive& pozitia rosturilor de lucru precum si tratarea lor
speciala sunt indicate prin proiect.,tunci cand nu sunt prevazute in proiect ,
pozitia lor se va stabili de catre conducatorul et-nic al lucrarii ,inainte de
inceperea betonarii ,respectandu)se urmatoarele reguli %
1 * la stalpi se admit rosturi numai la baza ,in cazuri exceptionale
putandu"se prevedea inca un rost la !..5cm in partea de jos a grinzii sau placii '
2 * la grinzi ,se face in zona de moment minim '
! * la placile armate pe o directie ,rostul se va lasa parallel cu armature de
rezistenta '
3 * la placile armate pe doua directii ,se va lasa in zona cuprinsa intre 1B5
si 1B! din l min.l minHlatura mica a placii&si va fi parallel cu armature de rezistenta
5 * la planseele cu nervure ,cand betonarea se face in directia nervurilor ,
rostul se va face in zona cuprinsa intre 1B5 si 1B! din desc-iderea nervurilor .l
n&,iar cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor ,rostul se va
face in zona cuprinsa intre 1B5 si 1B! din desc-iderea grinzii pricipale .l g& si
aproximativ la sfertul desc-iderii palcii .l p& ' este indicat sa se evite creaea unui
rost continuu , prin alternarea rosturilor intre diferite campuri , in pozitia 1B5 si
respactiv 1B! '
5 * la placile curbe subtiri nu se admit rosturi de lucru.betonarea se va
face fara intrerupere& '
6 * la bolti si arce se admit rosturi paralele cu generatoarea ,impartindu)se
bolta sau arcul in botari dispusi simetric fata de c-eie '
; * la boltile cu lungimi mari ,ele se pot face in plane transversala
,impartind bolta intr)o serie de bolti mai inguste '
= * la fundatiile de utilaje supuse la eforturi dinamice ,nu se admit rosturi
de turnare.
40
CO1#$($$ (0I1$C0 +01(>? 0E0C?(,>0, >O/(?>$9O> #0 9?C>?
1 * suprafata rosturilor de lucru la stalpi , grinzi si arce , va fi
perpendicular, +0 ,E, ,C0/(O> 090A01(0 , $,> 9, +9,C$ , CO9($ /$
+0>0($ , perpendiculara pe suprafata lor '
2 * suprafata betonului la rosturi se lasa cat mai rugoasa '
! * durata maxima a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca
momentul de incepere al prizei cimentului folosit '
3 * in cazul in care intreruperea de betonare este mai mare ,reluarea ei
este indicat sa se faca numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la
compresiune de minimum 12,5 da1BcmJ si cu pregatirea corespunzatoare a
suprafetei rostului de lucru dupa cum urmeaza %
)suprafata rostului va fi bine curatata.prin cioplire si frecare cu paria de
sarma&
)imediat inainte de turnarea betonului proaspat ,suprafata rostului va fi
spalata abundant cu apa si apoi acoperita cu un strat de mortar de ciment cu
acelasi dozaj ca cel al betonului care se toarna.
CO#PAC%AREA "E%O$ULUI
41
Compactarea este operatia te-nologica ce se executa asupra betonului
proaspat in vederea eliminarii din masa betonului a aerului ,a unei parti din apa
de amestecare in exces ,precum si a umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor
dintre armature.
/copul principal al compactarii este marirea copactitatii betonului , deci a
reducerii porozitatii sale.
$n general golurile din beton creaza discontinuitati care influenteaza
negativ proprietatile sale fizico)mecanice ,din care mentionam %
a&reducerea rezistentelor mecanice '
b& reducerea impermeabilitatii '
c&reducerea conlucrarii dintre beton si armature '
d&reducerea durabilitatii prin %) reducerea rezistentei la ing-et dezg-et '
) reducerea rezistentei la agresivitate
c-imica a betonului '
) corodarea armaturilor ,care conduce la o
crestere in volum a otelului si respective la o
fisurare si exfoliere a betonului
) marirea contractiei la uscare si a curgerii
lente a betonului , a fenomenului de cavitate
etc.
Compactarea se poate realize manual sau mecanic ,procedeele de
realizare stabilindu)se in functie de consistenta betonului , de tipul elementului de
constructie si de posibilitatile executantului.
Compactarea manuala
$ntrucat necesita multa manopera si nu asigura .in general& o compactare
omogena ,se aplica numai la lucrarile cu volum mic de beton sau in cazul
betoanelor subplastice si fluide.
Compactarea mecanica
/e poate realize prin mai multe procedee ca % vibrarea ,presaea
,laminarea ,vacuumarea si centrifugarea.,ceste procede se pot aplica separate
sau asociate ,in special cu vibrarea .
4i*rarea
0ste cel mai folosit procedeu de compactare a betonului.Consta in
introducerea in masa betonului , cu ajutorul unor vibratoare ,a unei
energii.forte&de vibrare care se transmite tuturor componentilor acestuia
,antrenandu)$ intr)o miscare ocilatorie.
Aodul de transmitere a vibratiilor la beton se realizeaza prin doua te-nici
diferite * vibrare interna si vibrare externa .
42
,legerea tipului de vibrare depinde de conditiile specifice ale lucrarii si mai
ales de compozitia betonului proaspat .dozaj de ciment ,raport apa ciment
,granulozitate&.
#urata vibrarii
#urata va fi cu atat mai redusa cu cat %
)amestecul va avea lucrabilitatea mai mare.consistenta mai slaba&
)betonul va fi mai bogat in elemente fine
)forma granuleleor va fi mai rotunjita
)dimensiunea maxima a granulelor va fi mai mica
)coeficientul de armare va fi mai redus
)frecventa oscilatiilor va fi mai mare
$ntrcat stabilirea duratei optime de vibrare pt fiecare caz in parte este o
problema destul de coplicata ,momentul terminarii compactarii poate fi considerat
atunci cand se observa urmatoarele fenomene %
)incetarea tasarii vizibile a betonului
)suprafata betonului devine plana
)la suprafata betonului apare laptele de ciment
bulele de aer inceteaza sa mai apara la suprafata betonului
#urate de vibrare orientative%
5 sec pt.betoanele fluide
2" sec))))))))))))))))plastice
5" sec))))))))))))))))vartoase
12"sec)))))))))))))))foarte vartose
#epasirea cu mult a duratei de vibrare conduce la o cadere la fund a
granulelor mari ,deci la o segregare a betonului si a compromiterii proprietatilor
acestuia.
#odul de lucru cu vi*ratorul de interior5pervi*ratorul6
?n vibrator de interior este compus din urmatoarele parti%
1)capul vibratorului sau butelia
2)excentricul care produce oscilatiile
!)electromotor
3)cablu de alimentare
>otirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un
current de joasa tensiune.32D& care poate fi incorporate in butelie sau poate fi
amplasat in exterior.electromotorul este alimentat la un convertizor.$n afara de
vibratoarele electrice pot exista si vibratoare pneumatice si cu combustie
interna.
43
+ozitia de lucru a vibratoarelor este cea verticala.0le se introduc repede in
beton .pt a nu antrena aer in masa betonului&si se extrag lent.5); cmBsec&.$n
timpul vibrariei ,buteliei i se imprima o miscare lenta de ridicare si coborare pe o
inaltime de cca un sfert din lungimea ei.0ste interzisa atingerea cu vibratorul a
armaturilor , pieselor inglobate si a tecilor pt armaturile postintinse.Grosimea
stratului vibrat nu va depasii K din lungimea buteliei ,iar apropierea vibratorului
de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm.$n cazul in care elemental se
realizeaza din mai multe straturi , vibratorul se va scufunda in stratul anterior
turnat pe o adancime de 5)15 cm pt.a antrena si scoate apa de la suprafata
acestuia.
#istanta dintre doua pozitii succesuve va fi de 1,3>,unde > este raza de
actiune a vibratorului stabilita experimental astfel %
)se toarna betonul intr)o cutie de lemn cu inaltimea egala cu lungimea
buteliei '
)se introduce vibratorul in mijlocul cutiei si lateral se aseaza pe fata
betonului o serie de tije de otel L25 si lungime de 1m
44
$n cazul unor elemente subtiri si cu armature deasa ,compactarea se
realizeaza cu ajutorul unei lanci .o platbanda metalica& fixate pe butelia
vibratorului.
4i*rarea e7terna - vibratiile se transmit indirect betonului.de la suprafata
sa in interior&prin intermediul cofrajului ,tiparului sau a unor placi sau grinzi
metalice.acest procedeu se foloseste in special la elementele prefabricate.
Placa vi*ratoare *se utilizeaza la compactarea elementelor de suprafata
mare si grosime de !)!5 cm.
+laca vibratoare e alcatuita din %
1&)o placa de asezare
2&)cadru cu maner
!&)vibrator
Functioneaza la joasa tensiune.23 D&si produce vibratii de !""")
5"""oscBmin.
Ri'la vi*ratoare * se foloseste pt compactarea platformelor si straturilor
support ale pardoselilor.
,lcatuire %
1&)rigla metalica
2&)maner
!&)vibrator
9ungimea este intre 1,5 * !,""m si functioneaza la joasa tensiune.23 D&
Dispo-itive pentru vi*rarea la suprafata3a-placa (*-ri'la vi*ratoare (.-placa
de ase-are ( 0-cadru maner ( 1-vi*rator ( 2-ri'la metalica
45
/rin-ile vi*ratoare * sunt utilizate numai pt. compactarea elementelor
prefabricate.
,lcatuire %
1&)grinzi metalice
2&)tiparul
!&)vibratoare
3&)reazeme elastice
5&)fundatiile de beton
9ungimea grinzilor este de obicei intre 1,5 si 3,"m.
Frecventa vibratiilor 15"" *=""" oscBmin
#asa vi*ratoare * se utilizeza la fel ca grinzile vibratoare
- relizeaza o compactare de cea mai buna calitate
,lcatuire %
5&)masa metalica
2&)tipar
!&)vibratoarele
3&)electromotoare
3&)reazeme elastic
5&)fundatiile elastice
Frcventa vibrtiilor este intre 15"")6""" oscBmin
,tat masa cat si grinzile vibratoare asigura o mare productivitate si o
compactare omogena.
&ispo-itive pentru vi*rarea la e7terior 3
a-'rinda vi*ratoare (*-masa vi*ratoare (c-vi*ratoare de cofra+ (.-'rinda
metalica (0-tipar (1-vi*rator (2-rea-em elastic (8-fundatie de *eton (9-masa
metalica (:-electromotor (;-panou de cofra+ (<-moa-a5elemental de
ri'idi-are a cofra+ului6
46
4i*ratoare de cofra+ sau tipar
/unt fixate cu ajutorul unor dispozitive speciale de elementele de
rigidizare ale cofrajului sau tiparului.asezarea tiparelor se va face in sa-.acesta
compacare e indicate la realizarea elementelor prefabricate.folosind tipare
fixe&sau in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse.maximum 3" cm&
si cu armature dese care nu pot fi compactate cui vibrare interna.
>evibrarea *vibrarea elementului in etape successive.>ezistenta obtinuta
in cazul revibrarii este cu cca 13%mai mare decat cea a betoanelor vibrate total
imediat dupa turnare.+rin revibrare se obtine o legatura mai buna intre beton si
armature.#aca este aplicata prea tarziu dauneaza calitatii betonului.
Presarea
Compactarea prin presare este specifica numai elementelor prefabricate *
aplicarea unei presiuni exterioare la fata superioara a elementului de beton.
0nergia prin presare initialse localizeaza provocand alunecari.,ceste alunecari
provoaca rearanjarea particulelor si respective resimtirea efectului de presare in
intreaga masa a betonului.
Laminarea
Compactarea prin laminare e spacifica elementelor prefabricate cu
grosime mica ,realizate prin te-nologia conve@er./e realizeaza ca la presaresi
se aplica betoanelor vartoase cu o granulozitate foarte bine aleasa.
,lcatuire instalatie de laminare %
1)tiparul mobil
2)calea de rulare
!)buncar
3)rigla vibratoare
5)laminoare
Instalatie de laminare 3 .-tipar (0-cale de rulare a tiparului (1-*uncar
de *eton (2-ri'la vi*ratoare pt. nivelarea suprafetei *etonului ( 8-lamonoare
47
4acuumarea
Consta in extragerea din masa betonului pus in opera a aerului si a unei
cantitati de apa stabilita anterior.$nitial se prepare un beton plastic sau fluid.cu
lucrailitate& care se toarna in cofraje sau tipare.
Dacumarea se realizeaza folosind tipare sau cofraje speciale , fie folosind
panouri vacumate aplicate pe suprafata elementelor cu grosime mica.,cestea
sunt recordate la o pompa de vid.$n momentul punerii in functie a instalatiei ,
datorita pompei de vid ,prin intermediul panoului vacumat ,se provoaca o
depresiune la suprafata betonului care are ca rezultat aspirarea unei parti din
apa in amestec si respective apropierea granulelor so reducerea volumuli
betonului.
Instalatia de vacumare 3.-panou vacumat (0-racord fle7i*il (1-
conducta metalica (2-vas separator de apa (8-pompa de vid (9-electromotor
(a-plase de sarma (*-pan-a filtranta (c-foaie metalica (d-stut de racordare
Centrifu'area
/erveste atat pentru formarea elementului de beton cat si pentru
compactarea acestuia.0a se foloseste la realizarea elementelor prefabricate de
tip tub cu sectiunea golului interior de forma circulara.tuburi de canalizare , tuburi
pt. alimentarea cu apa ,stalpi electrici&si foloseste forta centrifuga pt. distribuirea
betonului in tipar si pentru indesarea lui.
48
"E%O$AREA PE %I#P FRI/URO!
$n constructii se considera perioada friguroasa, intervalul de timp in care
temperature aerului exterior este mai mica de :5MC. (emperatura se masoara
dimineata la ora 6 la umbra la o inaltime de 2m de la sol si la o distanta de 5m de
orice constructie. Conventional perioada de timp friguros este uprinsa intre 15
nov. si 15 martie, cand probabilitatea de coborare a temperaturii sub :5 MC este
mare.
Aetode si procedee te-nologice utilizate la turnarea betonului pe timp friguros
Caracteristici generale%
+rotejarea impotriva ing-etarii fazei lic-ide din beton, pana cand acesta a
ajuns la gradul critic de maturizare sau la gradul de maturizare necesar
decofrarii
Crearea unor conditii de intarire care sa aiba efecte cat mai favorabile
asupra vitezei de intarire si propriettilor te-nice ale betonului intarit
9a turnarea pe timp friguros se poate adopta%
Aetoda conservarii caldurii betonului .metoda termos&
Aetoda incalzirii betonului dupa turnare
Aetoda executie lucrarilor de betonare in spatii inc-iose si incalzite
Aetode combinate
#etoda conservarii caldurii *etonului consta in reducerea pierderilor de
caldura prin izolarea termica a elementului dupa turnare, astfel ca racirea
49
betonului sa se produca cat mai lent. Cantitatea de caldura pe care amestecul o
are dupa turnare, plus cea rezultata din exotermia cimentului si izolarea termica,
trebuie sa fie capabile de a mentine o temperature sufficient de ridicata sip e o
perioada suficiient de mare in masa betonului pt ca acestea sa ajunga la gradul
de maturizare cerut inainte de a ing-eta.
Prote+area cu panouri termoi-olante a elementelor din ".A.=dupa turnare
.-fundatie pahar(0-material termoi-olator(1-stalp
#etoda incal-irii *etonului dupa turnare este specifica elementelor de
masivitate redusa, AN12, cum sunt% cele de suprafata, cu sectiuni mici, etc si
consta in incalzirea betonului dupa ce a fost pus in lucrare. +rocedeele de
incalzire frecvent folosite sunt%
Cu abur
(ermoelectrica
Cu aer cald
$ncalzirea se poate face la niveluri si pe durate diferite. #upa nivelul de incalzire
deosebim 2 regiuni%
50
$ncalzirea la temperature normale sau moderate .regim usor&
$ncalzirea la temperature ridicate .regim dur&
#etoda turnarii si pastrarii *etonului in spatii inchise si incal-ite consta in
crearea unei incinte inc-ise care se incalzeste. Crearea de spatii inc-ise se
poate face diferit dupa specificul constructie si a marimii tronsonului ce se
executa intr)o etapa. $n cazul executie planseului se poate realiza o inc-idere
simpla spre exteriorul constructiei si protejarea cu un material termoizolator la
fata superioara a placii.
e7ecutia unui planseu din ".A. monolit
.-planseul(0-material termoi-olator(1-prelata5folie polietilena6(2-material
termoi-olatorde inchidere laterala(8-mi+loc de incal-ire
51
e7ecutia peretilor de *eton armat in spatii inchise si incal-ite
.-perete turnat(0-cofra+(1-structura au7iliara usoara pt incal-irea
spatiului(2-mi+loc de incal-ire
#etode com*inate
9a turnarea pe timp friguros se pot combina diferite metode sau procedee, in
scopul reducerii duratei de tratare sau protejare a elementelor, respective pt a
mari ritmul de executie.
0ste posibila combinarea metodelor si procedeelor prezentate cu procedeele de
mai jos%
(urnarea betonului cald
?tilizarea aditivilor acceleratori de intarire
Folosirea aditivilor coboratori ai temperaturii de ing-etare a fazei lic-ide
.antigel&.
1 2
52
!
structura gonflata pentru inchiderea spatiului de lucru:1-structura
gonflata;2-structura ce se executa;3-mijloc de incalzire
53
%RA%AREA "E%O$ULUI &UP> %UR$ARE
n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, . n special &
zona suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de
tipul structurii, elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile
de expunere n perioada de serviciu a structurii .
(ratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil
dup compactare.
,coperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a
cptat o suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa
acoperit.
(ratarea betonului este o msur de protecie mpotriva %
uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i
vntului .
+rotecia betonului este o msur de prevenire a efectelor%
antrenrii . scurgerilor & pastei de ciment datorit ploii .sau
apelor curgtoare&'
diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului '
temperaturii sczute sau ng-eului '
eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o
diminuare a aderenei beton)armtur . dup ntrirea betonului &
.
+rincipalele metode de tratareBprotecie sunt %
meninerea n cofraje '
acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed '
stropirea periodic cu ap '
aplicarea de pelicule de protecie .
54
&urata tratrii
#urata tratrii depinde de %
a& !ensi*ilitatea *etonului la tratare , funcie de compoziie.
Cele mai importante caracteristici ale compoziiei betonului, care
influeneaz durata tratrii betonului, sunt % raportul apBciment, tipul i clasa
cimentului, tipul i proporia aditivilor .
Cetonul cu un coninut redus de ap . raport ,BC mic & i care are n
compoziie cimenturi cu ntrire rapid . > & atinge un anumit nivel de
impermeabilitate mult mai repede dect un beton preparat cu un raport ,BC
ridicat i cu cimenturi cu ntrire normal sau lent, durata tratrii diferind n
consecin.
#e asemenea, avnd n vedere cO, funcPie de clasa de expunere,
betoanele preparate cu cimenturi de tip $$ ) D compozite, sunt mai sensibile la
carbonatare dect betoanele preparate cu cimenturi portland de tip $., Qn cazul
folosirii aceluiai raport ,BC se recomand prelungirea duratei de tratare pentru
primul caz .
b& %emperatura *etonului
n 'eneral= cu ct temperatura e7terioar este mai sc-ut cu att
timpul necesar de tratare este mai mic. %emperatura *etonului dup turnare
depinde de temperatura mediului am*iant= tipul i clasa cimentului=
dimensiunile elementelor structurale i proprietile de i-olator ale
cofra+ului .
c& Condi iile atmosferice n timpul i dup turnare
&urata de tratare depinde de temperatura mediului am*iant=
umiditate i vite-a vntului= care pot accelera uscarea prematur a
*etonului .
d& Condi iile de serviciu= inclusiv de e7punere= ale structurii
Cu ct condiiile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca
durata de tratare s fie prelungit .
#urata de tratare depinde de urmtorii parametri %
agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu '
condiiile de mediu n timpul tratrii betonului '
55
sensibilitatea amestecului .funcie de tipul de ciment i raportul
apBciment&' pentru a se obine un amestec mai puin sensibil la
tratare trebuie n general redus raportul apBciment .
n tabelul 1. se prezint durata orientativa .in zile& a tratarii betonului
functie de dezvoltarea rezistenei betonului, temperatura betonului i condiiile de
mediu n timpul tratrii.
n ta*elul 0. se pre-int aprecieri asupra de-voltrii re-istenei
*etonului funcie de raportul ap?ciment i clasa de re-isten a cimentului
.
(abelul 1.#urata orientativO .Qn zile& a tratOrii betonului
&e-voltarea re-istenei
*etonului
rapid medie lent
(emperatura betonului
n timpul tratrii . C & 5 1" 15 5 1" 15 5 1" 15
Condiii de mediu n
timpul tratrii
0lemente expuse indirect
razelor solare,
umiditate sub ;"%
2 2 1 ! ! 2 3 3 2
0lemente expuse razelor solare
sau vntului cu vitez medie,
umiditate peste 5"%
3 ! 2 5 3 ! ; 5 3
0lemente expuse la razele intense
ale soarelui sau la o vitez mare a
vntului sau la o umiditate sub 5"%
3 ! 2 ; 5 5 1" ; 5


Tabelul 2
4ite-a de de-voltare
a re-istenei
Raport
ap ? ciment
Clasa de re-isten
a cimentului
rapid < ",5 32,5 >
medie ",5 ",5 32,5 >
< ",5 !2,5 > ) 32,5 >
lent toate celelalte cazuri

56
#urata tratrii exprimat n tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta
stabilindu)se pentru fiecare caz n parte, funcie de consideraiile prezentate n
prezentul cod .
n tabelul 1. sunt prezentate recomandri privind durata tratrii betonul
pentru cimenturi de tip $ . +ortland & i pentru temperaturi de 5 C, 1" C i 15 C.
#urata de tratare depinde n mod substanial de temperatura betonului' de
exemplu la !" C durata tratrii poate fi aproximativ jumtate din durata tratrii
betonului la 2" C. ,stfel izolarea prin cofraj poate fi o metod de reducere a
timpului de tratare .
Cetonul preparat cu cimenturi coninnd i alte componente dect clinc-er
. tip $$ !2,5' $$$ !2,5' $D !2,5 etc. & sau coninnd anumite tipuri de adaosuri este
mult mai sensibil la tratament dect betonul preparat cu ciment de tipul $ , la
acelai raport apBciment. n aceste cazuri se recomand, fa de condiiile date
n tabel, ca durata tratrii s creasc n medie cu dou zile pentru betonul
preparat cu cimenturi de tip $$ , $$$ , $D sau D.
n cazul n care betonul este supus intens la uzur sau structura va fi
expus n condiii severe de expunere, se recomand creterea duratei de
tratare cu . ! 5 & zile .
$ot@ %
n lipsa unor date referitoare la compo-iia *etonului= condiiile de
e7punere n timpul duratei de serviciu a construciei - pentru a asi'ura
condiii favora*ile de ntrire i a reduce deformaiile din contracie - se va
menine umiditatea timp de minimum : -ile dup turnare 5cu e7cepia
recipienilor pentru lichide 6 .
n cazul recipienilor pentru lic-ide meninerea umiditii va fi asigurat
.13 2;& zile, n funcie de anotimp i condiiile de expunere .
+rotecia betonului se va realiza cu diferite materiale . prelate, strat
de nisip, rogojini etc. &. Aaterialul de protecie trebuie meninut permanent n
stare umed .
57
/tropirea cu ap va ncepe dup . 2 12 & ore de la turnare, n funcie
de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul
este suficient de ntrit pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta
de ciment.
/tropirea se va repeta la intervale de . 2 5 & ore n aa fel nct
suprafaa s se menin permanent umed. /e va folosi apa care ndeplinete
condiiile de calitate similare cu condiiile de la apa de amestecare .
n cazul n care temperatura mediului este mai mic de :5 C, nu se
va proceda la stropire cu ap ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecie.
n general, n momentul n care se obine o rezisten a betonului de 5 1Bmm
2
nu mai este necesar protecia. +eliculele de protecie se aplic n conformitate
cu reglementrile speciale .
+e timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate
sau folii de polietilen atta timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul
antrenrii pastei de ciment .
Cetonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de
aciunea acestora, printr)o deviere provizorie de cel puin 6 zile sau prin sisteme
etane de protecie . palplane sau batardouri & .
&EFEC%E A&#I!I"ILE
!unt admise urm@toarele defecte privind aspectul elementelor din
*aton Ai *eton armat3
defecte de suprafaB@ 5pori se're'@ri= denivel@ri6= avCnd
adCncimea de ma7imum . cm Ai suprafaBa de ma7imum 2DD
cm0 = iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat@ la
ma7imum .DE din surafaBa feBei elementului pe care sunt
situate(
defecte Fn stratul de acoperire al arm@turilor 5Atir*iri locale=
se're'@ri6 cu adCncimea mai mic@ decCt 'rosimea stratului
de acoperire lun'ime ma7im@ 8 cm iar totalitatea defectelor
58
de acest tip limitat@ la ma7imum 8E din lun'imea muchiei
respective.
&efectele care se Fncadrea-@ Fn limitele menBionate pot s@ nu se
Fnscrie Fn procesul ver*al care se FntocmeAte= dar vor fi Fn mod o*li'atoriu
remediate conform normativului C.2<?;: pCn@ la recepBionarea lucr@rii.
&efectele care dep@Aesc limitele specificate se Fnscriu Fn procesul
ver*al care se FntocmeAte la e7aminarea elementelor dup@ decofrare Ai vor
fi remediate conform soluBiilor sta*ilite de proiectant Ai?sau e7pert dup@
ca-.
RECEPGIA LUCR>RILOR &UP> "E%O$ARE
A*ateri admisi*ile pentru lemente de *eton Ai *eton armat
.extras din C 55);5 cu completOri&
1. ,baterile faPO de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata
confecPionate%
lungime.............. 3 mm
lOPime................. ! mm
2. ,baterile faPO de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor Ri ale elementelor de
beton Ri beton armat dupO decofrare sunt date Qn tabelul $$$.1.1.
!. ,baterile indicate Qn tabelul $$$.1.1 sunt aplicabile Qn cazurile curente.
+entru categorii de lucrOri cu caracter special reglementOrile te-nice
specifice sau proiectele pot indica alte valori Qn conformitate cu necesitOPile
acestora.
59
(abelul 1.,bateri ale cofrajelor Ri elementelor de beton Ri beton armat
0
l
e
m
e
n
t
u
l
#
i
m
e
n
s
i
u
n
e
d
e
r
e
f
e
r
i
n
P
O
Cofraj 0lemente dupO decofrare
,bateri Qn mm, pentru%
#
i
m
e
n
s
i
u
n
e
S
n
c
l
i
n
a
r
e
f
a
P
O

d
e

p
r
o
i
e
c
t
#
i
m
e
n
s
i
u
n
i
Snclinarea suprafePei faPO de % Forma
muc-iei sau
suprafePei
+oziPia
elementelor
Derti)
calO
Orizontal
O
+oz.
oblicO
din
proiect
pe
1m
sau
1m
2
total
lung
sau
supr.
,
x
e

Q
n

p
l
a
n
.

o
r
i
z
.
c
o
t
e

d
e

n
i
v
e
l
1
m
1
m
2
t
o
t
a
l
O
1
m
1
m
2
t
o
t
a
l
O
1
m
1
m
2
t
o
t
a
l
O
FundaPi
i
9ungi
me

15
! 2" ) 2" 15
9OPime
5
mmB
m
9 !m 1"
SnOlPime
1"
15
mmB
total
<2m..
2"
>2m..
!"
! 15 5 ) 5 15
... 1"
!<9 =
m..12
1"
/tTlpi SnOlPime
1"
<!m..
15
!)5m..
2"
>5m..
25
15 2" 3 =<9 1;
m.. 15
<5m.
..1"
#imens.
!
<5"cm..
5
) ) >5m.
secP. >5"cm..
;
..15
+erePi 9ung.
1"
) <!m..
15
!)5m..
2"
) ) ) 9>1;m.
... 2"
SnOlPime >5m..
25
15 ) )
Grosim.
!
<1"cm..
!
>1"cm..
.
5
) ) )
+erePi
silozuri
SnOlPime ) )
! 3" 5 ) 5 ) 3 1"
gr.
u)
lare
Grinzi 9ung.
1"
2
<!m..
15
1-9m..
0D
>5m...
25
5 1" 1"
5
#imens.
secP.

!
mmB
m
<5"cm..
5
>5"cm..
;
) ) )
60
+
lOci
9ung.
sau
lOPime

1" 1"
mmB
<!m..
15
!)5m..
2"
>5m...
25
) 1" 1"
Gros.
!
total <1"cm..
!
>1"cm..
.
5
) ) )
$OR#E &E !ECURI%A%E HI PRO%ECGIA #U$CII
/eneralit@Bi
1ormele de protecPia muncii sunt elaborate Qn scopul QmbunOtOPirii
condiPiilor de muncO, QnlOturOrii cauzelor care pot provoca accidente de muncO Ri
QmbolnOviri profesionale. 0le se bazeazO pe procedee te-nice moderne, cercetOri
RtiinPifice Ri organizarea corespunzOtoare a muncii.
,plicarea normelor de protecPie a muncii este obligatorie pentru toate
unitOPile din economie, avTnd activitOPi cu specific de construcPii)montaj. #e
asemene, este obligatorie pentru Qntreg personalul muncitor din Rantiere, precum
Ri pentru cel din alte unitOPi care vine pe Rantier.
/unt norme de protecPia muncii comune care au un caracter general Ri
norme de protecPia muncii specifice anumitor activitOPi de construcPii montaj.
.. $orme 'enerale de protecBia muncii
l. Snainte de Qnceperea lucrului, Qntregul personal muncitor trebuie sO aibO fOcut
instructajul de protecPia muncii.
2. +ersonalul muncitor care urmeazO sO execute lucrOrile de construcPii)montaj,
sO nu fie bolnav, obosit sau sub influenPa bOuturilor alcoolice Ri sO fie dotat cu
ec-ipament de lucru Ri protecPie corespunzOtoare lucrOrilor ce le are de executat.
!. /culele, dispozitivele Ri utilajele prevOzute a se utiliza, sO fie Qn bunO stare, de
lucru sau funcPionare.
3. /O fie Qmprejmuite pasarelele, scOrile Ri platformele de lucru, precum Ri zona
din raza de acPiune periculoasO a utilajelor de ridicat.
5. Gropile, puPurile de foraj, golurile .curPi interioare, casa scOrii etc.& se vor
Qmpejmui.
61
5. /c-elele vor fi prevOzute cu balustrade Ri scTnduri de bord, avTnd Qn vedere
eventualele sarcini pe care acestea va trebui sO le suporte.
6. /e va atrage atenPia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile,
atTt ziua cTt Ri noaptea, Qn toate locurile periculoase.
;. /e interzice executarea concomitentO de lucrOri la douO sau mai multe niveluri
diferite, aflate Qn puncte pe aceeaRi verticalO, fOrO mOsuri de protecPia muncii
corespunzOtoare.
=. /e interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datoritO
existenPei unor gaze nocive.
1". Aanipularea mecanizatO pe orizontalO Ri verticalO a diferitelor QncOrcOturi, se
va putea face cu luarea urmOtoarelor mOsuri%
- legarea Ri fixarea QncOrcOturilor se va face numai de personal instruit Ri
autorizat'
- sO nu se foloseascO dispozitive de legare uzate peste limitele admise'
- sO execute legarea QncOrcOturilor astfel QncTt acestea sO nu se poatO
deplasa, aluneca sau roti, dupO ce sunt ridicate'
- sO urmOreascO transportarea .deplasarea& QncOrcOturii astfel ca acestea
sO fie la o distanPO de cel puPin 1 m faPO de obiectele QnconjurOtoare'
- sO nu se circule pe sub QncOrcOtura ridicatO'
- supraveg-erea QncOrcOturii se va face pTnO cTnd aceasta este coborTtO Ri
aRezatO corect, la locul desinat'
- este interzisO staPionarea sau circulaPia personalului muncitor pe
QncOrcOturO.
11. /e interzice aplecarea personalului muncitor Qn afara construcPiei, pentru a
prelua QncOrcOtura, sau a o deplasa din cTrligul mijlocului de ridicat.
12. /e interzice executarea lucrOrilor la QnOlPime Qn perioada de timp nefavorabil
.vTnt cu viteza de peste 11 mBs, ninsori, polei, vizibilitate redusO etc.&'
1!. (oate utilajele Ri maRinile de construcPie, acPionate cu motoare electrice, vor fi
legate la pOmTnt.
13. 1u este permis a se executa lucrOri de sudurO, la temperaturi interzise de
prescripPiile te-nice specifice acestor lucrOri.
62
15. 0xecutarea pe timp de noapte a unor lucrOri, se poate face cu luarea unor
mOsuri%
- iluminarea corespunzOtoare pe Qntreaga zonO de lucru'
- dotarea personalului cu ec-ipament reflectorizant'
- vopsirea cTrligului macaralei, etc. Qn culori reflectorizante'
- orice miRcare .manevrO& a mijlocului de ridicat va fi QnsoPitO de
semnalizare acusticO'
- personalul muncitor va avea avizul medical ,+( pentru lucru de noapte.
15. +entru iluminarea localO a locurilor de muncO se va utiliza tensiunea de 23
volPi, pentru condiPii normale Ri 12 volPi, pentru lucrOri cu umezealO excesivO.
16./e interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la QnOlPime.
1;. Sn toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu ec-ipament de
protecPie specific .cascO de protecPie, centuri de siguranPO, oc-elari de protecPie
etc.&.
0. $orme specifice de protecBia muncii
$orme de turnare Ai compactare a *etonului
1. Snainte de Qnceperea turnOrii betoanelor, se va controla modul de execuPie
a cofrajelor, sc-elelor Ri podinelor de lucru Ri soliditatea acestora.
2. Sn cazul turnOrii betonului la o QnOlPime mai mare de 1,5 m, podinele de
lucru vor fi prevOzute cu balustrade Ri bordurO de margine.
!. 9a turnarea betoanelor pentru elemente de construcPie cu o Qnclinare mai
mare de !" grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranPO.
3. /e interzice personalului muncitor, accesul Qn zona de turnare unde este
pericol de cOdere a betonului.
5. /e interzice personalului muncitor sO staPioneze sub benO.
5. 9a compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua
urmOtoarele mOsuri%
63
- manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cOruia i s)a
fOcut atTt instructajul te-nic, cTt Ri ce de protecPia muncii'
- se interzice utilizarea vibratoarelor defecte'
- vibratoarele care se defecteazO Qn timpul turnOrii Ri compactOrii vor fi
imediat deconectate de la sursa de curent Ri trimis la reparaPie'
- personalul muncitor va purta cizme Ri mOnuRi electroizolante, iar carcasa
vibratorului se va lega la pOmTnt'
- Qn timpul Qntreruperii lucrului sau deplasOrii vibratoarelor acestea se vor
deconecta de la rePeaua electricO.
$orme de e7ecutare a lucr@rilor pe timp fri'uros
1. Sn vederea executOrii lucrOrilor pe timp friguros se vor lua din timp,
urmOtoarele mOsuri generale%
- asigurarea posibilitOPilor de QndepOrtare a apelor de suprafaPO de lTngO
construcPii'
- executarea umpluturilor la fundaPii'
- pregOtirea cOilor de transport din interiorul Rantierului'
- curOPirea Rantierului de resturi materiale'
- izolarea conductelor .apO, abur& Ri montarea robinetelor de golire la
punctele joase ale rePelelor'
- pregOtirea utilajului necesar, repararea Ri adOpostirea lui'
- amenajarea centralelor de betoane Ri mortare, montarea instalaPiilor de
QncOlzire a apei Ri agregatului'
- se va organiza un control riguros al focurilor, Qn special Qn timpul nopPii.
2. 9a executarea lucrOrilor de beton Ri beton armat se vor avea Qn vedere
urmOtoarele mOsuri%
- Qn cazul cTnd pe cofraje sau armOturi existO zOpadO sau g-eaPO, acestea
vor trebui QndepOrtate cu apO fierbinte sau abur, imediat Qnainte de
turnarea betonului'
- Qn cazul utilizOrii aburului pentru QncOlzirea materialelor, Qn buncOre, se vor
lua mOsuri Qmpotriva aburului Qn QncOperi de lucru'
64
- se vor lua mOsuri Qmpotriva accidentOrii personalului muncitor direct cu
abur, sau prin atingerea conductelor sau a altor elemente de distribuPie
neizolate'
- QncOlzirea apei cu ajutorul aburului trebuie efectuatO Qn rezervoare
prevOzute cu capace Ri Pevi de preaplin'
- personalul muncitor care lucreazO la QncOlzirea betonului cu curent
electric, va fi ec-ipat cu cizme Ri mOnuRi electroizolante, cTnd curentul
depOReRte 3" v'
- sectoarele QncOlzite electric, vor fi obligatoriu Qmprejmuite Ri prevOzute cu
indicatoare de avertizare privind pericolul electrocutOrii'
- tensiunea curentului sO nu depOReascO 11" v, Qn anotimpurile umede Ri Qn
timpul dezg-ePului'
- este interzisO pOstrarea materialelor expozibile Ri inflamabile, a
lubrefianPilor, recipienPilor cu gaze comprimate ca Ri a alimentelor, Qn
aceeaRi QncOpere cu clorura de calciu'
- decofrarea construcPiilor executate pe timp friguros se poate face atunci
cTnd betonului pus Qn operO a tins rezistenPele specificate Qn normele Qn
vigoare.
65
PREFA"RICAREA ELE#E$%ELOR &I$ "E%O$ AR#A%
Avanta+ele principale3
1. ,sigurarea continuitatii lucrului in tot timpul anului
2. ?tilizarea in cea mai mare parte a muncitorilor calificati si specializati in
anumite operatii
!. $ntroducerea mecanizarii si automatizarii proceselor te-nologice
3. >ealizarea unei mari economii de cofraj si uneori de otel si beton folosind
precomprimarea
5. >ealizarea unei calitati sporite datorate materialelor de calitate superioara,
specializarii muncitorilor, posibilitatii unui control permanent al tuturor
operatiilor si gradul ridicat de mecanizare
5. ?tilizarea unor metode de accelerare a intaririi betonului
6. >educerea manoperii pe santier si utilizarea muncitorilor calificati
;. >educere timpului de executie al constructiei
=. Aarirea distantei intre rosturile de dilatatie
1". #emontare si utilizarea constructiei
11. +osibilitatea incercarii elementelor si verificarea astfel a calculelor
&e-avanta+ele ma+ore%
1. +ierderea continuitatii datorate monolitismului
2. /porirea inaltimiii constructiei datorita suprapunerii prefabricatelor
!. ,paritia unor rigidizari suplimentare datorate lipsei monolitismului
3. 1ecesitatea unor utilaje puternice de ridicat in vederea montarii
prefabricatelor
5. /porirea uneori a consumului de otel si beton,datorita solicitarilor
suplimentare pt.fazele de manipulare,transport si monatj
5. +osibilitatea aparitiei unor defecte.fisuri,crapaturi,ciobiri,etc&in
timpul depozitarii,transportului sau montajului
66
Folosirea prefabricarii nu e posibila in toate cazurile,ea avand anumite limite%
9imita te-nica,determinata de posibilitatile de confectionare
a prefabricatelor,de trensportul si manipularea lor
9imita de eficienta econnomica
9imita de ordin estetic
OPERA%II &E LUCRU
1.Curatirea si ungerea tiparelor
2.,samblarea tiparelor
!.Aontarea armaturilor
3.+unerea in opera a betonului si compactarea lui
5.(ratarea termica
5.#ecofrarea
6.Controlul de calitate
;.Aarcarea elementelor
=.#epozitarea
OPERA%IILE &E LUCRU !PECIFICE
1.+ozitonarea de piese inglobate ca rame
2.(ensionarea armaturilor de inalta rezistenta
!.(ransferul fortei de precomprimare
3.9ucrari de finisaje
5.9ucrari de termoizolatie
5.9ucrari de instalatii
6./ablare
67
%EI$OLO/II &E "AA * /unt cele de realizare a prefabricatelor din C.,. si
C.+.,desi au multe particularitati in functie de tipul elementului pe care il
realizeaza si a mijloacelor folosite,se pot grupa in ! te-nologii de baza%
)(0I1O9OG$, /(,1#
)(0I1O9OG$, CO1D0$0>
)(0I1O9OG$, $1 F9?E #0 ,G>0G,(0
%EI$OLO/IA !%A$&
(iparele sunt fixate pe un amplasament iar utilajele te-nologice si muncitorii
specializati pe diferite operatii de lucru se deplaseaza de la un tipar la altul.
,stfel acesti muncitori specializati pe diferite operatii de lucru executa
concomitent aceste operatii, dar la posturi de lucru .tipare& diferite, urmand ca
dupa terminarea lucrarii sa treaca la alt post de lucru .tipar& la care operatiile
precedente au fost inc-eiate. Cu aceasta te-nologie se poate realiza practic
orice tip de prefabricat. ,utomatizarea fiind mai dificil de realizat productivitatea
este mai mica decat la celelalte te-nologii. #e aceea e recomandabil sa fie
folosita pt realizarea elementelor prefabricate cu gabarit si greutate mare sau
de serie redusa. (iparele se amplaseaza pe o platforma exterioara pe unul sau
mai multe siruri. (ransportul prefabricatelor se face cu electrocare, dumplere
sau benzi transportoare. +entru turnarea betonului se folosesc bene simple
sau cu furtun. Compactarea betonului se face cu vibratoare de tipar pe
vibratoare sau placi vibratoare.
O varianta a te-nologiei stand e preturnarea. ,ceasta reprezinta realizarea
unor elemnte prefabricate in incinta santierului, de regula in imediata apropiere
a locului de montaj. +returnarea se foloseste in special in cazul elementelor
prefabricate cu gabarit sau cu masa mare.
68
69
,./ectia montare armaturi%1)depozit armaturi'2)atelier de confectionat
armaturi'!)depozit de armaturi finite
C./ectia de preperare a betonului%3)depozit de agregate'5)depozit ciment'5)
laborator'6)statie de preparere a betonului
C./ectia de realizare a prefabricatelor%;)mijloc pt.transportarea
prefabricatelor'=)calea de rulare a mijloculuide ridicat si transport pe stand'1")
mijlocul de ridicat si transport'11)tipare orizontale incalzitoare'12)conducte
distributie agent termic
#./ectia de depozitare%1!)control de calitate si marcare prefabricate'13)
depozit'15)mijloc de transport pt.livrarea prefabricatelor
0./ectia administrativa si de deservire%15)centrala termica'16)ateliere pt
intretinere'1;)grup social'1=)birouri
%EI$OLO/IA CO$4EIER
(iparele sunt mobile, ele trecand succesiv si continuu prin fata unor posturi de
lucru fixe in care se gasesc muncitori specializati pt anumite operatii de lucru.
,re caracter limitat, o linie te-nologica fiind proiectata .specializata& numai pt o
anumita gama de elementa prefabricate asemanatoare .plansee sau pereti&.
,re un grad ridicat de mecanizare si c-iar automatizare, asigura o folosire
maxima a suprafetelor de productie si productivitaea cea mai ridicata.
(iparele se realizeaza sub forma unor platforme metalice pe care se monteaza
panorile laterale.
Cetonul este adus de la statia de preparare cu ajutorul benzilor transportoare si
descarcat intr)un buncar.
Compactarea se face cu grinzi sau mase vibrante. (ratamentul termic se face
in camere de tratare termica cu actiune continua. $ntervalul de timp care
delimiteaza 2 deplasari succesive ale tiparelor de la un post de lucru la altul
defineste tactul .ritmul, pasul&.
Posturile de lucru sunt%
1. Curatarea tiparelor
70
2. ,samblarea si ungerea tiparelor
!. Aontarea armaturii de la partea inferioara, a mustatilor laterale si a
urec-ilor de agatare
3. Aontarea tuburilor si dozelor pt instalatia electrica, a cutiilor pt goluri
5. (urnarea betonului * betonul e adus de la statia de preparare cu un
sistem de bezi transportoare .d& si este descarcat intr)un buncar mobil
.e&
5. Compactarea betonului cu ajutorul a doua grinzi vibratoare .f&
6. Finisarea suprafetei betonului
;. +reintarirea betonului
=. /tivuirea tiparelor .5, ; buc.&
1". (ratarea termica executata intr)o camera de tratare termica supraterana
.g&
11. >acirea elementelor prefabricate
12. #ecofrarea
1!. #epozitarea
!CT"#$! A-A
71
%EI$OLO/IA I$ FLU) &E A/RE/A%E
$n cadrul fluxului de fabricatie tiparele sun mobile si se transporta cu ajutorul
unor utilaje .poduri sau grinzi rulante& succesiv pe la diferite posturi de lucru
ec-ipate cu utilaje specializate pe anumite operatii. ,ceasta te-nologie se
aplica la realizarea unui tip de prefabricat de serie foarte mare si cu greutate
mica sau mijlocie. Gradul de mecanizare si automatizare este ridicat, rezulta
productivitae mare.
Operatiile tehnolo'ice sunt%
1.Curatirea si ungerea tiparelor si inelelor de capat
2.Aontarea inelelor de capat si intinderea armaturii longitudina4e.sub tensiune&
!.(ensionarea finale a armaturii longitudinale
3.Aontarea tiparului
5.>ealizarea primului strat de beton prin centrifugare
5.+ost de preintarirea betonului
6.(ratere termica
;.#ecofrare
=.(ratere termica
1".+ost de racire
72
11./ablare
12.,rmare transversala
1!.realizarea celui de)al doilea strat de beton prin torcretare
13.+ost de preintarire
15.(ratarea termica
15./coaterea inelelor de capat
16.>ectificarea prin polizare a capetelor tubului
1;.Controlul te-nic de calitate si stabilirea clasei de calitate a tubului
1=.#epozitarea
73