ACIZI SI BAZE

Lucrare scrisa la chimie

CUPRINS
1. Introducere
2. Acizii
2.1. e!initia acizilor
2.2. Clasi!icarea acizilor
2.". enumirea acizilor
2.#. Radicalul acid
2.$. %ormula &enerala a acizilor
2.'. (etode &enerale de o)tinere a acizilor
2.*. Pro+rietatile acizilor
2.,. Im+ortanta si utilizarile acizilor
". Bazele
".1. e!initia )azelor
".2. Clasi!icarea )azelor
".". enumirea )azelor
".#. %ormula &enerala a )azelor
".$. (etode &enerale de o)tinere a )azelor
".'. Pro+rietatile )azelor
".*. Im+ortanta si utilizarile )azelor
#. -eoria trans!erului de +rotoni
#.1. Acizi si )aze con.u&ate
#.2. -a)el cu acizi si )aze con.u&ate
$. Caracter am!oter
'. Produsul ionic al a+ei
*. Reactia de neutralizare
,. Acizi tari si acizi sla)i/ )aze tari si )aze sla)e
0. Reactia de hidroliza a sarurilor
11. Solutii tam+on
11. Im+ortanta solutiilor acide si a celor )azice +entru or&anismul uman
12. Bi)lio&ra!ie
2
1. Introducere
Pentru a +utea sa intele&em natura in toata com+le2itatea ei/ se im+une
studiul acesteia din +ers+ecti3a mai multor stiinte4 chimie/ !izica/ )iolo&ie/
&eolo&ie etc. In ansam)lul acestora/ chimia +rezinta +articularitatea de a
studia nu doar com+usii naturali si trans!ormarile lor/ ci si numarul tot mai
mare de com+usi care nu e2ista in natura.
Chimia este o stiinta e2+erimentala/ care se dez3olta +e )aza metodei
stiinti!ice.
Chimistul isi +ro+une sa intelea&a natura/ sa o +rote.eze si sa o)tina
com+usi utili 3alori!icand materii +rime naturale.
Acizii si )azele sunt doua clase de com+usi e2trem de im+ortante in
intrea&a chimie. Reactii acido5)azice intalnim in 3iata de toate zilele/ in
industrie sau in la)orator/ in +rocesele )iochimice/ etc.
Acesti com+usi au !ost identi!icati inca din cele mai 3echi tim+uri. -eorii/
de!initii ale acestor com+usi au !ost date de catre S. Arrhenius/ de 6.
Bronsted si -.(. Lo7r8.
Reunind toate aceste in!ormatii/ haideti sa 3edem ce sunt de !a+t acesti
com+usi/ la ce !olosesc ei si cat sunt de im+ortanti +entru or&anismul uman.
2. Acizii
In tim+ul 3ietii/ la scoala sau in a!ara scolii/ se intalneste adesea
notiunea de acid. aca analizam com+ozitia unui acid/ +utem o)ser3a ca in
molecula sa intra unul sau mai multi atomi de hidro&en/ care +ot !i inlocuiti
de metale cu !ormare de saruri.
2.1. Definitia acizilor
Acizii sunt su)stante com+use in a caror com+ozitie intra/ +e lan&a
atomi ai nemetalelor/ unul sau mai multi atomi de hidro&en/ care +ot !i
su)stituiti cu atomi de metal/ dand nastere la saruri.
Con!orm de!initiei/ su)stantele chimice care au !orma 9Br/ 9I/ 9Cl.
2.2. Clasificarea acizilor
2.2.1. u+a com+ozitie/ acizii se clasi!ica in 4
hidracizi : contin in molecula lor doar atomi de hidro&en si de
nemetal ;
o2iacizi : contin in molecula lor/ +e lan&a atomi de hidro&en si
nemetal/ si atomi de o2i&en .
2.2.2. u+a numarul atomilor de hidro&en/ care +ot !i inlocuiti cu metale/
acizii se im+art in " &ru+e 4
mono)azici ;
di)azici ;
tri)azici .
"
2.3. Denumirea acizilor
2.".1. enumirea hidracizilor se !ormeaza din termenul acid urmat de
numele nemetalului/ la care se adau&a su!i2ul 9IRIC.
2.".2. enumirea o2iacizilor in care nemetalul are 3alenta in!erioara/ se
!ormeaza din termenul acid urmat de numele nemetalului/ la care se
adau&a su!i2ul <S.
2.".". enumirea o2iacizilor in care nemetalul are 3alenta ma2ima/ se
!ormeaza din termenul acid urmat de numele nemetalului la care se
adau&a su!i2ul IC.
2.4. Radicalul acid
in reactiile chimice la care +artici+a acizii/ se o)ser3a ca in
moleculele acestora/ +e lan&a atomi de hidro&en/ se &asesc si atomi sau
&ru+e de atomi/ care in tim+ul reactiilor se +astreaza neschim)ate.
2.#.1. e!initia radicalului acid
Atomul sau &ru+ul de atomi care intra in com+ozitia moleculelor
acizilor si care in reactiile chimice raman neschim)ati/ se numesc radicali
acizi.
Radicalul acid +ro3ine +rin eliminarea totala sau +artiala a atomilor de
hidro&en din molecula acidului si se noteaza cu A.
2.#.2. =alenta radicalului acid
=alanta radicalului acid este determinata de numarul atomilor de
hidro&en/ care sunt su)stituiti sau eliminati din molecula acidului.
2.5. Formula generala a acizilor
%ormula &enerala a acizilor este 9mA. aca inlocuim +e A cu
radicalii cunoscuti si +e m cu 3alenta acestora/ se +ot o)tine !ormulele
acizilor.
E2. 4 Pentru A>Cl?I@/ a3em 9Cl
2.6. Metode generale de otinere a acizilor
2.'.1. 9idracizii se +ot o)tine +rin sinteza.
2.'.2. <2iacizii se +ot o)tine din o2izii acizi +rin reactie cu a+a.
Cea mai !rec3enta metoda de la)orator/ utilizata si +entru hidracizi si
+entru o2iacizi/ consta in tratarea sarurilor cu acizi mai +uternici.
2.!. "ro#rietatile acizilor
2.*.1. Pro+rietati !izice
Acizii sunt su)stante &azoase/ lichide sau solide. Se dizol3a in a+a/
!ormand solutii cu &ust acrisor si sunt )une conducatoare de electricitate.
Actiunea acizilor asu+ra indicatorilor
Acizii inrosesc solutia de turnesol/ iar !enol!taleina ramane incolora in
mediul acid.
#
2.*.2. Pro+rietati chimice
Reactia acizilor cu metalele
Acizii reactioneaza cu unele metale/ !ormand saruri si eli)erand
hidro&enul.
Zn A 9Cl > ZnCl
2
A 9B
Reactia acizilor cu o2izii metalelor
Acizii reactioneaza cu o2izii )azici/ !ormand saruri si a+a.
Cu< A 29Cl > CuCl
2
A 9B
Reactia de neutralizare
Acizii reactioneaza cu )azele/ !ormand saruri si a+a/ con!orm reactiei
&enerale 4 acid A )aza > sare A a+a
9Cl A Na<9 > NaCl A 9
2
<
Reactia acizilor cu sarurile
in reactiile acizilor cu sarurile se o)tin acizi si saruri noi.
9Cl A A&N<
"
> A&ClC A 9N<
"
2.$. Im#ortanta si utilizarile acizilor
Im+ortanta acizilor este atat de mare incat +rezentarea utilizarilor nu
+ote !i usor e+uizata.
Acidul clorhidric se !oloseste la o)tinerea in la)orator a hidro&enului/
clorului/ a clorurilor si acizilor mai sla)i. e asemenea/ se !oloseste si in
industriile colorantilor/ medicamentelor/ +ielariei/ te2tilelor si maselor
+lastice.
Acidul sul!uric?3itriol@ este considerat san&ele industriei. Se !oloseste
la o)tinerea sul!atilor/ a in&rasamintelor chimice/ a hidracizilor si a
o2iacizilor/ in industria !armaceutica.
Acidul azotic are lar&i utilizari in industria in&rasamintelor chimice/ a
e2+lozi3ilor/ a colorantilor/ a !irelor si !i)relor sintetice.
". %azele
Cele mai intalnite )aze sunt in &eneral Na<9/ Ca?<9@
2
/ etc.
In com+ozitia !iecarei )aze intra un atom de metal si una sau mai
multe &ru+ari <9/ numite o2idril sau hidro2il. Dru+area hidro2il este
mono3alenta ?5<9@/ deoarece se o)tine din a+a/ +rin eliminarea unui atom
de hidro&en.
3.1. Definitia azelor
Bazele sunt su)stante com+use in a caror com+ozitie intra un atom de
metal si un numar de &ru+ari hidro2il/ e&al cu 3alenta metalului.
3.2. Clasificarea azelor
u+a solu)ilitatea in a+a/ )azele se clasi!ica in 2 cate&orii 4
$
)aze solu)ile ;
)aze insolu)ile sau &reu solu)ile.
3.3. Denumirea azelor
enumirea )azelor se !ormeaza din termenul hidro2id/ urmat de numele
metalului. Atunci cand metalul +rezinta 3alenta 3aria)ila si !ormeaza mai
multi hidro2izi/ la numele metalului se adau&a 3alenta acestuia.
3.4. Formula generala a azelor
%ormula &enerala a )azelor este (?<9@n .
u+a !ormula &enerala/ )azele metalelor mono3alente sunt de !orma
(<9/ a celor di3alente (?<9@
2
/ a celor tri3alente (?<9@
"
etc.
3.5. Metode generale de otinere a azelor
".$.1. Bazele solu)ile se o)tin in la)orator +rin 2 metode 4
reactia metalelor +uternic electro+oziti3e cu a+a ;
reactia o2izilor metalici cu a+a.
".$.2. Bazele &reu solu)ile in a+a se o)tin +rin reactia de schim) intre o sare
solu)ila si o )aza alcalina.
3.6. "ro#rietatile azelor
".'.1. Pro+rietati !izice
Bazele solu)ile si insolu)ile sunt su)stante solide/ al)e sau colorate.
Solutiile )azelor solu)ile sunt lesioase si lunecoase la +i+ait/ 3atama +ielea
si or&anismul.
Actiunea )azelor asu+ra indicatorilor
-oate )azele solu)ile al)astresc turnesolul si inrosesc !enol!taleina/
+ro+rietati !olosite la identi!icarea )azelor.
".'.2. Pro+rietati chimice
Reactia de neutralizare
-oate )azele reactioneaza cu acizii/ !ormand saruri si a+a.
Na<9 A 9Cl > NaCl A 9
2
<
Reactia )azelor cu o2izii acizi
Bazele reactioneaza cu o2izii acizi/ !ormand saruri si a+a.
Ca?<9@
2
A C<
2
> CaC<
"
C A 9
2
<
Reactia )azelor cu sarurile
Bazele solu)ile reactioneaza cu sarurile si !ormeaza )aze si saruri noi.
2Na<9 A %eCl
2
> 2NaCl A %e?<9@
2
3.!. Im#ortanta si utilizarile azelor
Bazele su)stantelor alcaline Na<9 si E<9/ constituie reacti3i !olositi
!rec3ent in la)oratoare. In industrie/ hidro2idul de sodiu este utilizat la
!a)ricarea sa+unului/ la o)tinerea !i)relor arti!iciale/ la mercerizarea
)um)acului/ la !a)ricarea sodei de ru!e.
'
9idro2idul de calciu este o su)stanta de +rima im+ortanta in industrie
si in constructii. La+tele de 3ar/ solutie care se o)tine +rin dizol3area
hidro2idului de calciu in a+a/ se !oloseste la 3aruirea cladirilor/ la o)tinerea
mortarului etc. A+a de 3ar se !oloseste in industria zaharului/ in medicina si
+entru recunoasterea dio2idului de car)on in la)orator.
4. &eoria transferului de #rotoni
In teoria clasica a disociatiei electrolitice/ un acid se de!ineste ca o
s+ecie chimica ce da nastere/ la dizol3area in a+a/ unui ion de hidro&en/ iar o
)aza/ ca o s+ecie ce da nastere/ in acelasi dizol3ant/ unui ion de hidro2il. In
a!ara de !a+tul ca aceasta de!initie limiteaza !enomenul la solutii a+oase/ ea
este cu totul im+ro+rie +entru o re+rezentare cantitati3a a catalizei +rin acizi
si )aze. e alt!el/ ionii de hidro&en/ adica +rotoni !ara in3elis de electroni/
desi +ot a3ea o 3iata trecatoare in stare &azoasa/ nu +ot e2ista li)eri in solutie
a+oasa?si nici in alti dizol3anti@/ din cauza tendintei lor e2treme de a se
com)ina in moleculele a+ei/ su) !orma de ioni de hidroniu si/ in mod similar/
cu moleculele altor dizol3anti.
In anul 102"/ chimistul suedez 6. Bronsted si chimistul en&lez -. (.
Lo7r8 au +ro+us de!initii/ cu caracter mai &eneral/ +entru acizi si )aze.
Con!orm teoriei Bronsted5Lo7r8/ acizii sunt su)stante ca+a)ile de a
ceda unul sau mai multi +rotoni. u+a nr. +rotonilor +e care Fi +ot ceda/
acizii se clasi!ica in mono5/ di5 si +oli+rotolitici.
Bazele sunt su)stante ca+a)ile de a acce+ta unul sau mai multi
+rotoni. Bazele +ot !i mono5 sau +oliacide.
4.1. Acizi si aze con'ugate
Acizii con.u&ati si )azele con.u&ate nu se com+orta di!erit de alti acizi
si alte )aze? termenul con.u&at/ in acest conte2t/ inseamna asociat@.
#.1.1. e!initia acidului con.u&at
Un acid con.u&at unei )aze Bronsted este un acid Bronsted !ormat la
acce+tarea de catre )aza a unui +roton.
#.1.2. e!initia )azei con.u&ate
< )aza con.u&ata unui acid Bronsted este o )aza Bronsted !ormata la
cedarea de catre acid a unui +roton.
Un acid si )aza con.u&ata +e care o !ormeaza +rin trans!erul unui
+roton/ constituie o +ereche acid5)aza con.u&ata.
Protonii nu +ot e2ista li)eri in solutie a+oasa. Cand un acid cedeaza
un +roton/ este necesara e2istenta in mediul de reactie a unei )aze care sa5l
acce+te. Intr5o reactie acido5)azica +artici+a 2 +erechi acid5)aza con.u&ate.
*
#.2. &ael cu acizi si aze con'ugate
Acid
Baza
Acid percloric HCIO
#
CIO
#
G Ion perclorat
Acid sulfuric H
2
SO
#
HSO
#
G Ion sulfat
Acid iodhidric
9I
I
G Ion iodura
Acid
bromhidric
HBr BrG Ion bromura
Acid clorhidric HCl ClG Ion clorura
Acid azotic HNO
"
NO
"
G Ion azotat
Ion hidroniu
H
"
0
+
H
2
O Apa
Ion sulfat acid
HSO
#
G
SO
#
2
G Ion sulfat
Acid fosforic H
"
PO
#
H2PO
#
G Ion fosfat acid
Acid uorhidric H!
!
G Ion uorura
Acid azotos HNO
2
NO
2
G Ion azotit
Acid acetic CH
"
CO
2
H CO
"
CO
2
" Ion acetat
Acid car)onic
H
2
CO
"
HCO
"
G Ion carbonat
acid
9idro&en sul!urat
H
2
S
HS
G Ion sulfura
acida
Ion amoniu
NH
#
+
NH
"
Amoniac
Acid cianhidric HCN
CN
# Ion cianura
,
Ion
carbonatacid
HCO
"
G
CO
"
$" Ion carbonat
Ion sulfura
acida
HS
G SG
2
Ion sulfura
Apa 9
2
<
OH
G Ion hidro%id
Amoniac NH
"
NH
2
G Ion amidura
Hidro&en
9
2
9
G
Ion hidrura
5. Caracter amfoter
Notiunea de acid sau )aza nu se re!era la un anume ti+ de su)stante/ ci
la modul de com+ortare al unei su)stante in ra+ort cu alta su)stanta.
(oleculele de a+a reactioneaza atat cu acizii cat si cu )azele/ a+a !iind
cea mai sim+la su)stanta am!otera. In ra+ort cu un acid se com+orta ca o
)aza/ iar in ra+ort cu o )aza se com+orta ca un acid.
Su)stantele am!otere?am!olitii@ sunt su)stante care se +rezinta ca )aze
in mediul acid si ca acizi in mediul )azic.
Un acid +une in li)ertate acizii mai sla)i decat el din sarurile lor. <
)aza +une in li)ertate )azele mai sla)e decat ea din sarurile lor.
6. "rodusul ionic al a#ei
A+a este un am!oter acido5)azic/ deoarece/ con!orm teoriei Bronsted5
Lo7r8/ o molecula de a+a cu rol de acid +oate ceda un +roton unei alte
molecule de a+a/ cu rol de )aza.
(oleculele de a+a +ot ioniza con!orm ecuatiei 29
2
< H<9G A 9
2
</
rezultand Ee > I<9GJKI9
"
<
+
JL I9
2
<JM
eoarece ionizarea a+ei este !oarte redusa/ concentratia in molecule
de a+a este constanta si +oate !i in&lo)ata in Ee. Ast!el/ +utem scrie4
EeKI9
2
<JM > I<9GJKI9
"
<
+
J > E9
2
</
unde E9
2
< este +rodusul ionic al a+ei.
La tem+eratura camerei/ acest +rodus are 3aloarea constanta/ adica
+rodusul dintre ionii de hidroniu si ionii de hidro2il este e&al cu 11NO molMLlM.
In a+a +ura/ nr. ionilor de hidroniu este e&al cu nr. ionilor de hidro2il/
adica este e&al cu 11G molLl.
Prin adaosul unei mici cantitati de acid/ nr. ionilor de hidroniu din
solutie creste/ iar echili)rul este +ertur)at. < +arte din ionii de hidroniu se
lea&a de &ru+arile hidro2il/ +entru a sta)ili un nou echili)ru. In acest caz/ in
0
solutie/ nr. ionilor de hidroniu este mai mare decat cel al &ru+arii hidro2il/
iar concentratia 9
+
este mai mare decat 11G .
Adau&and o cantitate de )aza/ echili)rul este si in acest caz +ertur)at.
Un nr. de &ru+ari hidro2il introduse se 3or uni cu ionii de hidroniu din
solutie/ !ormandu5se moleculele de a+a neionizate. Ast!el/ concentratia de
ioni de hidroniu 3a scadea. In solutie/ concentratia ionilor de 9
+
3a !i mai
mica decat 11G .
6.1. "( si ")(
Caracterul acid sau )azic al unei solutii este dat de concentratia in ioni
de hidro&en si se e2+rima in nr. de ti+ul 11G . Pentru o e2+rimare mai usoara/
s5a introdus notiunea de +9.
P95ul unei solutii indica concentratia in ioni de hidro&en si se
e2+rima +rin lo&aritmul cu semn schim)at al I9
+
J
I9
A
J > 11G ; +9 > 5l& I9
A
J
P<95ul este notiunea echi3alenta cu +95ul/ dar re!eritoare la
concentratia ionilor de hidro2il.
!. Reactia de neutralizare
Reactia de neutralizare este una dintre cele mai im+ortante reactii
chimice. -ermanul este atri)uit de o)icei reactiei dintre un acid si o )aza.
Reactia de neutralizare este un caz +articular al reactiilor +rotolitice.
Cand reactioneaza solutii a+oase de acizi tari cu solutii a+oase de )aze tari se
com)ina ionii de hidroniu si ionii de hidro2il +entru a !orma a+a. In acelasi
tim+ se !ormeaza si o sare.
9Cl A Na<9 P NaCl A 9
2
<
9
A
A

ClG A Na
A
A<9GPNa
A
AClGA 9
2
<
9
"
<
+
A

ClGANa
A
A<9GP Na
A
AClGA 29
2
<
eoarece ionii de sodiu si de clor sunt +rezenti si in sarea care se
!ormeaza/ ecuatia se +oate scrie si ast!el 4 9
"
<
+
A <9GP29
2
<.
aca la o cantitate de acid tare se adau&a e2act cantitatea de )aza tare
necesara neutralizarii totale a acidului/ caracterul mediului la neutralizare
este neutru/ a3and un +9 > *. Acest !enomen se +oate +une in e3identa cu
a.utorul indicatorilor.
Cunoasterea +roceselor ce au loc la neutralizarea acizilor cu )azele are
im+ortanta deose)ita mai ales in analiza chimica. Reactiile de neutralizare
stau la )aza multor metode de analiza.
$. Acizi tari si acizi slai* aze tari si aze slae
11
Usurinta cu care se trans!era +rotonii de la acizi la )aze/ determina o
di!erentiere a com+ortamentului chimic al acestora.
In anul 1011/ Arrhenius a demonstrat ca o solutie conduce curentul
electric cand in ea se !ormeaza +articule incarcate electric/ numite ioni/ care
mi&reaza la electrodul de semn contrar. Ionii +oziti3i/ cationii/ sunt atrasi de
catod/ +olul ne&ati3 ; ionii ne&ati3i/ anionii/ sunt atrasi de anod/ +olul
+oziti3.
Acizii/ )azele si sarurile care !ormeaza ioni in solutie a+oasa sunt
electroliti/ a caror solutii conduc curentul electric. Su)stantele care nu
!ormeaza ioni in solutie se numesc neelectroliti si nu conduc curentul
electric.
Dradul de ionizare al unui electrolit este ra+ortul dintre nr. de
molecule ionizate si nr. initial de molecule dizol3ate.
u+a &radul de disociere/ electrolitii se clasi!ica in electroliti tari si
electroliti sla)i. Electrolitul tare este o su)stanta care in slutie a+oasa este
disociata total in ioni. Electrolitii tari sunt acizii tari/ )azele tari si sarurile.
Un electrolit sla) este o su)stanta ale carei molecule a!late in solutie
ionizeaza in +ro+ortie mica. Electrolitii sla)i sunt acizii sla)i si )azele sla)e.
Acizii tari sunt acizii care cedeaza usor +rotoni.
Acizii sla)i sunt acizii care cedeaza &reu +rotoni.
Bazele tari sunt )azele care acce+ta usor +rotoni.
Bazele sla)e sunt )azele care acce+ta &reu +rotoni.
+. Reactia de ,idroliza a sarurilor
Se stie ca sarurile se +ot clasi!ica in !unctie de taria acizilor si )azelor
de la care +ro3in ast!el 4
saruri +ro3enite de la acizi tari si )aze tari ;
saruri +ro3enite de la acizi tari si )aze sla)e ;
saruri +ro3enite de la acizi sla)i si )aze tari ;
saruri +ro3enite de la acizi sla)i si )aze sla)e.
Echili)rele chimice la care +artici+a a+a ca reactant se numesc reactii
de hidroliza.
Reactiile de hidroliza sunt reactiile in3erse celor de neutralizare si au
loc intre ionii sarii si ionii a+ei/ la dizol3area sarii in a+a.
9idroliza sarurilor in a+a este +osi)ila atunci cand in urma reactiei
dintre ionii sarii si ionii a+ei/ se o)tine un electrolit sla) sau o su)stanta &reu
solu)ila.
1-. .olutii tam#on
11
Solutiile tam+on sunt amestecuri de acizi si )azele lor con.u&ate/ in
anumite +ro+ortii. Aceste solutii au +ro+rietatea de a5si modi!ica !oarte +utin
+95ul la adau&area de cantitati mici de acid sau )aza.
Actiunea tam+on este determinata de !a+tul ca solutia contine un acid
si o )aza a+artinand aceleiasi +erechi si care +ot neutraliza )aza/ res+ecti3
acidul adau&at.
1-.1. Im#ortanta solutiilor tam#on
Pentru multe +rocese chimice este im+ortant ca 3aloarea +95ului unei
solutii sa nu se schim)e/ chiar daca sunt adau&ate cantitati de acizi sau de
)aze tari. La ni3el celular/ in or&anismul uman/ +artici+a acizi si )aze ;
3aloarea +95ului san&elui +oate oscila intre */2 : */'.
e asemenea/ +rocesele )iochimice sunt controlate de enzime/ care au
actiune o+tima doar in inter3ale mici de +9.
In terenurile ara)ile/ !erile/ au loc +rocese )iochimice intr5un inter3al
relati3 mic de +9.
In toate aceste cazuri/ +recum si in alte cazuri similare/ +astrarea
constanta a +95ului se !ace cu a.utorul solutiilor tam+on.
11. Im#ortanta solutiilor acide si a celor azice #entru organismul
uman
Pentru mentinerea constanta a +95ului in mediul intern/ or&anismul
uman !oloseste ca mecanisme !unctionale neutralizarea acizilor si a )azelor/
eliminarea e2cesului de acizi si C<
2.
San&ele este un e2em+lu care demonstreaza im+ortanta solutiilor
tam+on in or&anism. <rice modi!icare a de la 3aloarea normala a san&elui/
cu+rinsa intre */"$ si */#$ a +95ului/ ar +utea a3ea e!ecte distru&atoare
asu+ra sta)ilitatii mem)ranelor celulare/ a acti3itatii enzimelor sau a
structurii +roteinelor.
In momentul in care +95ul san&elui creste +este */#$ se instaleaza o
stare numita Q alcaloza R/ iar atunci cand e su) */"$ a+are Q acidoza R . aca
+95ul scade su) '/, sau creste +este */, atunci +oate sur3eni moartea
or&anismului.
Cele mai im+ortante solutii tam+on din or&anismul uman sunt
sistemul acid car)onic : car)onat acid si sistemul !os!at monoacid : !os!at
diacid.
Un rol im+ortant in re&larea echili)rului acido5)azic il au rinichii/ care
elimina e2cesul de acizi +lasmatici. Lichidele transcelulare au uneori 3alori
di!erite ale +95ului/ sucul &astric !iind acid?+9 > 1/$@ iar lichidul intestinal
alcalin?+9 > ,@.
12
Chimia este o stiinta indis+ensa)ila 3ietii. 6ean5(arie Lehn s+unea ca
Q < lume intrea&a este creata de mainile chimistuluiS R e aceea/ este
!oarte im+ortant sa cunoastem chimia.
Q In mare +arte/ 3iata +oate !i inteleasa daca se e2+rima +rin lim)a.ul
chimiei. Chimia e o lim)a internationala/ o lim)a +entru toate tim+urile/ o
lim)a care e2+lica de unde 3enim/ ce suntem si incotro ne indre+tam.
Lim)a.ul chimic are o mare !rumusete estetica si !ace le&atura intre stiintele
!izice si stiintele )iolo&ice R Arthur Eorn)er&
BIBLI<DRA%IE
Chimie : (anual +entru clasa a =III 5 a
Editura didactica si +eda&o&ica : Bucuresti : 100$
Chimie : (anual +entru clasa a TI 5 a
Editura didactica si +eda&o&ica : Bucuresti : 10,,
Chimie : (anual +entru clasa a T 5 a
Editura All Educational : Bucuresti : 2111
Internet
1"