Chartier Jean-Pierre. Introducere in Psihanaliza Lui S.freud

Coordonatorul coleciei: dr.
LEONARD GAVRILIU
Redactor de carte: MRIA STANCIU
Conceia !ra"ic# a coertei coleciei: VENI AMIN $ VENI AMIN
Te%noredactare co&uteri'at#: MARIANA M(R)EA
MICA BIBLIOTEC DE PSIHOLOGIE
JEAN-PIERRE CHARTIER
INTRODUCERE
*N +SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
Traducere .i note de
MIC,AELA /R(NDU0A MALCINSC,I
+re"a# .i note de dr.
LEONARD GAVRILIU
IS/N 1234153224346
Traducerea 74a "#cut du#
8ean4+ierre C%artier9 Introduction la pensee
freudienne
Les concepts fondamentaux de la psychanalyse
:dition7 +a;ot $ Ri<a!e79 +ari79 =113
Toate dreturile entru traducerea >n li&?a ro&@n#
7unt re'er<ate Editurii IRI
CU+RINS
+re"a# de dr. LEONARD GAVRILIU............................................................... 1
INTRODUCERE.............................................................................................. ==
Cele atru erioade ale e<oluiei !@ndirii "reudiene ........................... =A
Munca 7i%anali7tului: o ri&# ilu7trare clinic# ................................. =6
Cele trei tiuri de di7cur7 au'ite >n .edina de 7i%anali'#..................... =B
Caitolul I GESTAC=A+SI,ANALI)EI D=56B4=E1FG .................................... =1
1............................................Co
il#ria .i tinereea lui Si!&und -reud: un 7ecret de "a&ilie................... =1
2............................................An
ii de ucenicie: la?oratorul9 C%arcot .i i7tericii....................................... A=
3............................................Co
caina: o !lorie ratat#H.......................................................................... AA
4............................................A
&intirea4ecran ................................................................................... A3
5.......................................
>nceuturile racticii &edicale
A5
6.......................................
8o7e% /rauer9 %ino'a .i Anna I
A1
7.......................................
E&&; <on N. 7au in<entarea &etodei 7i%analitice
3I
8.......................................
Teoria 7educiei
3=
9.......................................
Studii asupra isteriei: metoda cathartic
3B
=I. A?reacia ...................................................................................... 35
Caitolul II NA0TEREA+SI,ANALI)EI D=5164=1IIG .................................. FI
1............................................A7
ociaiile li?ere...................................................................................... FI
2............................................Re
!ula "unda&ental# ............................................................................. FA
3............................................Re
'i7tena............................................................................................... FB
4............................................M
odalit#i de &ani"e7tare a re'i7tenei ................................................... F2
5............................................Tr
a<aliul 7i%analitic (Durcharbeitung) .................................................. 6=
6............................................+7i
%anali'# .i <indecare .......................................................................... 6A
7............................................Vi
ndecarea &iraculoa7# >n 7i%anali'# .................................................... 63
8............................................Cu
ra e di<an .......................................................................................... 66
6
1. Cadrul 7i%anali'ei..........................................................................
.......................................................................................................... 62
10..........................................Inte
rretarea..............................................................................................
B=
11..........................................C@
&ul interret#rii .................................................................................
BA
12..........................................Mo
&entul otri<it entru interretare........................................................
B3
J =3. Interretarea 'i7# K7#l?atic#L .........................................................
.................................................................................................................. B6
14..........................................Co
n7trucia: o recon7trucie ro?le&atic#H ..............................................
B2
15..........................................-un
ciile con7truciei ................................................................................
B1
16..........................................Int
erretarea <icariant#..............................................................................
2I
Caitolul III TINERECEA+SI,ANALI)EI D=E1B4=1I6G .................................
....................................................................................................................... 26
1............................................Mi
l%el& -lie77 .i autoanali'a .................................................................
26
2............................................Mo
artea tat#lui lui -reud .i co&leNul lui Oedi ....................................
22
3............................................Int
erretarea <i7elor ..............................................................................
25
4............................................Ti
uri de <i7e .........................................................................................
21
5............................................Me
cani7&ele onirice.................................................................................
53
6............................................S"@
r.itul autoanali'ei: -reud ro"e7or .....................................................
1I
7............................................Uit
#ri .i la7u7uri ...................................................................................
13
8............................................Ac
te ratate ............................................................................................
1F
9............................................M
ecani7&ele uit#rii9 la7u7ului .i actelor ratate ....................................
16
Caitolul IV V(RSTAADULT A+SI,ANALI)EI D=1I64=1=BG ................. 12
1............................................Te
oria li?idoului..................................................................................... 12
2............................................Su
ortul i&ul7iilor .............................................................................. 11
3 Dora 7au de7coerirea tran7"erului ................................................ 11
4............................................Tr
an7"erul >n re'ent...............................................................................
=I=
5............................................Ne
<ro'a de tran7"er.................................................................................
=I3
6............................................>n
ceuturile &i.c#rii 7i%analitice...........................................................
=IF
7............................................D
e7#rirea lui Adler de -reud .............................................................
=I6
8............................................Di
7idena lui 8un!....................................................................................
=I2
9. R#7@ndirea 7i%anali'ei >n -rana: Societatea 7i%analitic#
din +ari7 D=1ABG............................................................................
=I1
10..........................................So
cietatea "rance'# de 7i%anali'# D=163G.................................................
==I
11. A7ociaia 7i%analitic# din -rana .i 0coala "reudian#
din +ari7 D=163G ............................................................................
.......................................................................................................
===
12..........................................C
rearea Gruului al atrulea....................................................................
==3
13..........................................0
coala cau'ei "reudiene ........................................................................
==3
14..........................................M
i.carea 7i%analitic#: o conclu'ie ro<i'orie .......................................
==F
Caitolul V MATURITATEA+SI,ANALI)EI D=1=64=131G ...........................
==B
1............................................D
oliile .i !ene'a i&ul7iei &orii ..........................................................
==2
2............................................C
ancerul9 recidi<ele ace7tuia .i &oartea lui Freud....................................
==5
3............................................T
opicile i !e"#p$i%olo&i#
=AI
4............................................I
'co'"ie'"ul.........................................................................................
=AI
(
5............................................Pr
i!# toic#: incon.tient9 recon.tient9 con.tient ................................... =A=
6............................................+r
oce7 ri&ar .i roce7 7ecundar ...........................................................
=AA
7............................................Su
raeul: Eu ideal .i ideal de Eu.............................................................
=AA
8............................................Eu
l: un concet e<oluti<..........................................................................
=AF
9..........................................0inel
e: re'er<or de i&ul7ii ................................................................... .
=AF
10..........................................Er
o7 .i T%anato7: o nou# teorie a i&ul7iilor ..........................................
=A6
11..........................................Co
&ul7ia de reetiie ............................................................................
=A2
12..........................................Te7
ta&entul teoretic: a?ordarea &eta7i%olo!ic# .......................................=A2
13. Te%nica 7i%analitic#: anali7tul Kcon"e7orL .i anali7tul
Kin7tructorL D=5164=1IFG ...............................................................
...................................................................................................... =A5
14..........................................An
ali7tul KinterretL .i anali7tul Ktraduc#torL D=1IF4=1=5G.........................
=A1
15..........................................An
ali7tul4Ko!lind#L D=1=5G........................................................................
=3I
16........................................../il
anul racticii: anali'# ter&ina?il# .i anali'# inter&ina?il#....................=3I
17..........................................S"@
r.itul curei........................................................................................... =3A
18..........................................-a
ctorii care ot "ace ca o anali'# 7# "ie inter&ina?il# ............................ =33
CONCLU)IE: A!"#"$I%A&' SA S(&AALI'#A&' A
S)I'*!LI.........................................................................................
.................................................................................................................
=32
1............................................S
u?iectul 7eudo.tiutor..........................................................................
=35
2............................................In
terretarea Kde'alienant#L ..................................................................
=31
3............................................Tr
an7"erul aliena&H ..............................................................................
=FI
4............................................C
ura tiic# .........................................................................................
=F=
5............................................U
n de7tin a7ional ...............................................................................
=F=
6............................................O
atitudine 7i%analitic# Kcorect#LH ......................................................
=F3
TA/LOU SINO+TIC.......................................................................................
........................................................................................................................
=F6
LEEIC............................................................................................................
.......................................................................................................................
=F1
CRONOLOGIASCRIERILOR LUI -REUD *N LIM/A-RANCE)..............
........................................................................................................................
=61
INDICE DE NUME.........................................................................................
.......................................................................................................................
=B2
+RE-AC
+fanalyse estime lonxue
patience ,
8ean4+ierre C,ARTIER
Me&?ru &arcant >n r@ndurile unei or!ani'aii 7i%analitice nu4
&ite -uatrieme .roupe
/
.i director al 'cole de psychologues
praticiens de e l@n!# Uni<er7itatea catolic# din +ari79 el >n7u.i
7i%anali7t ractician9 8ean4+ierre C%artier ne o"er# oate cea &ai
clar# .i &ai eNact# introducere >n doctrina "reudian#9 rin ri7&a
e<oluiei i7torice a ace7teia. Ideea autorului de a 7uraune 7ecta4
cular e7te ?io!ra"ia lui -reud eNunerea &arilor 7ale de7coeriri
.i de a le ur&#ri de7tinul >n conteNtul acelui ade<#rat KTurn /a?eiL
A
rere'entat Dnu nu&ai >n -ranaOG de &i.carea 7i%analitic# 74a
do<edit c@t 7e oate de "ericit#9 "iN@nd dura?il >n &e&oria cititorului
at@t datele cardinale ale <ieii #rintelui 7i%anali'ei9 c@t .i 7en7ul
concetelor "unda&entale ale 7i%olo!iei .i 7i%oteraiei aNate e
incon.tient.
De&n# de re&arcat9 >n ace7t cadru9 e7te <alori"icarea de c#tre
8ean4+ierre C%artier a roriei eNeriene de ractician al 7i%ana4
li'ei9 cele A6 de ca'uri clinice ori!inale re'entate >n carte9 al#turi de
cele?ra ca'ui7tic# "reudian# DAnna O.9 ca'ul Dora9 O&ul cu
.o?olani etcG9 ilu7tr@nd >n &od re!nant concetele a?ordate
Dincon.tientul9 re"ularea9 a&intirea4ecran9 teoria 7educiei9 re'i7tena9
"anta'area9 con7trucia9 interretarea <i7elor9 tran7"erul9 i&ul7ia
&orii9 <i7co'itatea li?idoului etcG.
1
PPPPPPPPPPPP
LEONARD GAVRILIU PP
De o utilitate cert#9
nu doar entru cei
neiniiai9 e7te ta?loul
7inotic "inal9 care une
>n aralel e<eni&entele
i&ortante din <iaa lui
-reud .i concetele
7i%analitice
"unda&entale9 dar e7te
util .i Lexicul >n care
7unt de"inii cu claritate
e7te 6I de ter&eni4
c%eie ai 7i%anali'ei.
KSecretulL
caracterului cati<ant al
teNtului lui 8ean4+ierre
C%artier 7t# >n ri&ul
r@nd >n otica 7a de
ractician9 care a
&editat by doing o
doctrin# de7tinat# nu
7eculaiilor a?7tracte9 ci
c#l#u'irii actelor
teraeutice concrete.
Ani&at de intere7ul
racticianului9 autorul
.i4a u7 >n &od cu totul
"ire7c ro?le&a
atitudinii analitice
corecte0 e care o <ede
7tatuat# >ntr4un a7aQ
&e&ora?il dintr4o
7criere a lui -reud
con7acrat# te%nicii
7i%analitice:
+(sihanalistul nu
trebuie s caute s
edifice soarta
pacientului su0 nici
s1i inculce idealurile
sale0 nici s1i modele2e
imaginea cu orgoliul
unui creator.,
3
Ceea ce
>n7ea&n# c# 7i%anali'a
autentic# culti<# re74
ectul entru er7oana
u&an#.
Dr. LEONARD
GAVRILIU
NOTE
=
KNu&it# a7t"el R
eNlic# 8.4+. C%artier R
entru c# e7te cea de a atra
or!ani'aie 7i%analitic# de
li&?a "rance'#L9 du# La
Societe fran4aise de
psychanalyse0 L5
Association
psychanalyti6ue de 7rance
.i 8cole freudienne
de (aris.
9
8.4+. C%artier e7te9 >ntre
altele9 autorul unui teNt
intitulat KLa 7;c%anal;7e
en -rance: tour de /a?ei ou
%orde 7au <a!eL D=11=G.
3
Aud +aul Roa'en9
*omment 7reud
analysait0 Na<arin9
+ari79 =151.
IN
TR
OD
UC
ER
E
A'i Qar!onul
7i%analitic in"iltrea'#
li&?aQul de toate 'ilele.
Teoriile "reudiene au
de<enit Kuncte de
re"erin# do&inante >n
.tiinele u&ani7teL.
Cultura noa7tr# ar "i e
cale de a 7e de7co&une
>n K7i%anali7&ul
triu&"#torL
=
.
Victi&# a 7ucce7ului
la ?ur7a <alorilor
culturale9 nu ri7c# oare
7i%anali'a 7#4.i iard#
identitateaH Cele &ai
&ari re<i7te "rance'e
re'int# cu re!ularitate
articole de a!ina >nt@i
a7ura le!iti&it#ii .iS7au
ericolelor ace7tei
ractici teraeutice. Un
ei!on al lui Lacan
anali'ea'# la orice a7
incon.tientul oa&enilor
olitici .i c%iar e<eni4
&entele i7torice. >n
"iecare 7#t#&@n#9 un
Qurnali7t de tele<i'iune9
care "ace e
7i%anali7tul9 o"er#
di<anul 7#u unor <edete
ale 'ilei
A
. Cu& 7# te &ai
oriente'i9 >ntre te'ele
inconcilia?ile ale unor
<ul!ari'atori lin!u.itori
'elo.i
3
9 >ntre acelea ale
unor %a!io!ra"i atentai
Dc#rora le <oi trece
nu&ele 7u? t#cere9 din
co&le'en#G .i acelea
ale detractorilor
>n<er.unai9 at@t de
nu&ero.i >nc@t un editor
le4a con7acrat nu de
&ult un <olu&a. >n
colecia KTue 7ai74QeHL
F
.
Cu& 7# deter&ini dac#
7i%anali'a e7te o .tiin#9
o art# 7au un arti"iciuH
Lectura
7i%anali.tilor
conte&orani ne er&ite
ea 7# clari"ic#&
lucrurileH Se are c#
"oarte ade7ea 7crierile
ace7tora >i derutea'# e
neiniiai rin
co&leNitatea lor
teoretic#9 dac# nu cu&<a
>i de'!u7t# de"initi< din
cau'a er&eti7&ului lor.
M# !@nde7c >n &od cu
totul deo7e?it la
7tudenii >n .tiinele
u&ani7te .i la acei
Kro"ani "oarte
==
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
culti<aiL entru care
-reud a 7cri7 ale 7ale
(relegeri
:
.i con"erinele
cuno7cute 7u? nu&ele de
Introducere ;n
psihanali255.
>n ace7te lucr#ri9
in<entatorul 7i%anali'ei
"ace do<ada unei
ine!ala?ile atitudini de a
tran7&ite noutatea
&e7aQului 7#u. De7co4
erire re<oluionar#9
7i%anali'a aare la un
&o&ent ?ine de"init al
i7toriei .i al !@ndirii
occidentale. >ntr4un
conteNt K7cienti7tL9 7i%a4
nali'a roune o
a?ordare radical di"erit# a
o&ului .i a &anierei de
a4= 7tudia. La >nceutul
7ecolului EE9
de7coerirea etiolo!iei
in"ecioa7e a tul?ur#rilor
7i%ice ale 7i"ili7ului
!enerea'# 7erana de a
une >n e<iden# "actori
or!anici indi7cuta?ili
care 7tau la ori!inea
oric#rei di7"uncii
7i%ice.
-renolo!ia lui -ran'
8o7e% Gali 7e laud# c#
de7crie caracterul
indi<i'ilor ornind de la
7tudierea oa7elor
craniului DK?o7a &ate4
&aticianuluiLOG. Ce7are
Lo&?ro7o >i
dia!no7tic%ea'# c%iar e
Kcri&inalii >nn#7cuiL
rin &#7ur#tori ale
cutiei cranieneO
-reud9 "#r# a t#!#dui
i&ortana eredit#ii9 "#r#
a 7u?e7ti&a utilitatea
teraeutic# a unor
7u?7tane c%i&ice
<iitoare9 de7coer#
incon.tientul
2
9 iar toate
con<in!erile 7ale
teoretice .i te%nice 7u"er#
o ?ul<er7are.
De acu& >ncolo ni&ic
nu &ai r#&@ne >n a"ara
deter&ini7&ului. Mintea
i7coditoare a lui -reud
intero!%ea'# ne>ncetat
aarenele .i 7i&to&ele9
>n ?ene"iciul unei
aro"und#ri a
in<e7ti!aiei interio4
rit#ii .i ?io!ra"iei
indi<idului. Teoria
7i%analitic# e7te
con7truit# >n &od
ro!re7i<9 ornindu47e de
la iote'ele "or&ulate de
-reud >n >ncercarea de a4
.i >n!riQi acienii .i ca
ur&are a ro!re7elor
>nre!i7trate >n roria 7a
7i%anali'are
Dautoanali'#G.
Voi de"ini atru &ari
erioade >n e<oluia
!@ndirii 7ale9 care
core7und unor
de7coeriri c%eie .iS7au
unor 7c%i&?#ri de
direcie >n cercet#rile
7ale.
*ele patrii
perioade ale
e<olu4iei g=ndirii
freudiene
C#tre anul =5169 anul
aariiei Studiilor asupra
isteriei0 -reud orne.te
de la clinica i7teriei .i
de7coer# o cau'alitate
unic# a
=A
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
ne<ro'elor: trau&ati7&ul
7eNual 7u"erit >ntr4o
erioad# anterioar#
u?ert#ii .i reacti<at &ai
t@r'iu. Se de!aQa7e el
>ndeaQun7 de &odelul
!enerali'ator al .tiinelor
naturiiH Ce in"luen# au
a<ut a7ura lui >n acea7t#
ri<in# 7eculaiile
rietenului 7#u Mil%el&
-lie77H >n orice ca'9 el >.i
a7u&# ri7cul de a
"or&ula9 >n &anu7cri7ele
7ale9 o teorie !eneral# a
"uncion#rii 7i%icului
nor&al .i atolo!ic:
"ai&oa7a KSc%i# a unei
7i%olo!ii .tiini"iceL
5
.
Dar "oarte reede
de&er7ul 7#u ri!uro79 care
>l "ace 7#4.i 7uun#
conceiile realit#ii din
clinic# .i 7#4.i 7uun#
teoriile cerinelor
racticii9 >l duce la
a?andonarea etiolo!iei
trau&atice a ne<ro'elor
.i la renunarea la 7erana
'adarnic# de a eNlica >n
&od eN%au7ti< eni!&ele
7i%icului D+7;c%eG.
>nce@nd din anul =1II9
entru -reud 7e une
ro?le&a de a de7coeri
7en7ul a7cun7 la
"eno&enelor 7i%ice .i de
a eNlica tot ce #rea
ineNlica?il >n conduitele
oa&enilor. El introduce o
noiune re<oluionar#9
reie.it# din o?7er<aiile
7ale .i din "ate clinice9
du# el indi7cuta?ile9
noiunea unui incon.tient
dina&ic9 care oerea'#
at@t >n 7i&to&ele
ne<rotice9 c@t .i >n
rodu7ele nor&ale ale
7i%icului9 cu& 7unt <i7ele
.i actele ratate din <iaa
cotidian#. +ri&a toic#9
ri&ul &odel de7criti<
al acti<it#ii 7i%ice9 care
inte!rea'# noiunea de
incon.tient9 oerea'# o
rutur# ei7te&olo!ic#
radical# cu toate
celelalte &oduri de a
concee <iaa &ental#.
C%iar .i >n re'ent9
7i%anali'a "reudian# 7e
deo7e?e.te de celelalte
de&er7uri
7i%oteraeutice rin
utili'area 7eci"ic# a
ace7tui concet.
Dou#'eci de ani &ai
t@r'iu9 -reud9 care >n
&od <#dit n4a uitat
ada!iul ?#tr@nului 7#u
&a!i7tru C%arcot R9 +la
the5orie0 c5est bien0 mais
ca n5empeche pas lesfaits
d5exister,
>
R9 >.i
re<i'uie.te teoriile .i
roune noi de7crieri .i
"or&ul#ri ale acti<it#ii
7i%ice. Ace7tea 7e
7uraun e7te
recedentele 7au le
>nlocuie7c. A doua toic#
introduce in7tanele
de<enite cele?re: Sine9
Eu .i Suraeu. -reud
>nlocuie.te de a7e&enea
duali7&ul i&ul7ionai
iniial Di&ul7ia de
autocon7er<are .i
li?idoulG rin oo'iia
ireducti?il# dintre un
in7tinct al &orii
DT%anato7G .i "orele
<ieii DEro7G.
La 7"@r.itul <ieii9
-reud <a >ncerca 7# "ac#
?ilanul cercet#rilor 7ale9
at@t teoretice9 c@t .i
ractice. +er7ecti<a
&eta7i%olo!ic# re'u&#
=3
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
ori!inalitatea .i
co&leNitatea anali'ei
"reudiene a 7i%icului.
KTe%nica 7i%analitic#L
R relu#& aici titlul
"rance' al uneia din
c#rile 7ale R de"ine.te
re!ulile care tre?uie
re7ectate >n conducerea
curei. >n ra!ul &orii
7ale9 un ulti& teNt9
neter&inat9 care 7e Voia o
7inte'#9 rea?ilitea'# unele
noiuni ce #reau
a?andonate9 &ai ale7
aceea de trau&ati7&.
*ompendiu de
psihanali2 ilu7trea'#
entru ulti&a oar# acea
7u?ordonare total# a
teoriilor lui -reud ?ancului
de ro?# al teraeuticii9
dar "atul c# lucrarea e7te
neter&inat# ne li7e.te de
un in7tru&ent de
>nele!ere eN%au7ti<# a
!@ndirii 7ale. Cu at@t &ai
&ult cu c@t R notea'#
+eter Ga; R +7reud nu
prea d aten4ie explicrii
importan4ei reale a
remanierilor sale
teoretice0 nespecific=nd
niciodat prin ce a
modificat o formulare
dat0 ce a abandonat ?i ce
a pstrat0 ls=ndu1le
cititorilor sarcina de a
acorda propo2i4ii ;n
aparen4
inconciliabile,
/@
. Ace7te
contradicii au "#cut
Qocul detractorilor
7i%anali'ei9 du# cu&
au 7tat .i la ori!inea
7c%i7&elor care au Qalonat
i7toria &i.c#rii
7i%analitice. Ele "ac
deo7e?it de ane<oioa7# o
?un# >nele!ere a oerei.
Reunind 7u? titluri
in<entate de ei articole
ale lui -reud 7cri7e >n
eoci "oarte di"erite9
editorii "rance'i au
co&licat .i &ai &ult
7arcina cititoruluiL.
A. dori 7# <in aici >n
aQutorul cititorului9
ur&#rind >n &od
cronolo!ic aariia
concetelor .i teoriilor
"reudiene. /io!ra"ia lui
-reud <a con7titui deci
cana<aua c#rii &ele.
Studierea <ieii <a tre?ui
deci 7# ne er&it# 7#
de7c@lci& oera. Nu <oi
e'ita 7#4i alic &etoda de
anali'# e care el ne4a
>n<#at 74o "olo7i&9 7re a
>nele!e nu nu&ai 7i%icul
D+7;c%eG9 ci .i oerele de
art#9 reli!iile .i >n7#.i
eNi7tena culturii. Didier
An'ieu9 cu a 7a carte
de7re Kautoanali'aL lui
-reudU
A
9 a de7c%i7 deQa
calea unei a?ord#ri a
7i%anali'ei care 74a
ar#tat a "i "ecund#.
Dar9 &ai >nt@i9 7# <ede&
ce e7te 7i%anali'a. Ea
e7te >n acela.i ti&:
1) Kun
rocedeu de in<e7ti!are a
roce7elor 7i%ice .i
7i%o7o
ciale neacce7i?ile >n &od
directL
=3
V
2) o teorie
nou# a 7i%icului9 ale
c#rei concete le <oi
re'enta
e &#7ura aariiei lor9
retra7@nd e<oluiile lor
7ucce7i<eV
3) o &etod#
ori!inal# de tratare a
tul?ur#rilor 7i%ice9 >n
7ecial
a ne<ro'elor din <re&ea
lui -reud9 iar a'i a
7t#rilor 'i7e Kli&it#L9
a 7i%o'elor .i a
tul?ur#rilor de
co&orta&ent ale
delinc<enilor
=F
.
=F
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI )A LUI
SIGMUND -REUD
K *ei care triesc din
tratamentul bolna<ilor
mentali trebuie s se
strduiasc s fac ce<a
pentru ei,0 7unea -reud.
Ceea ce 7une totodat#
&ulte de7re atitudinea
7i%iatrilor din <re&ea 7a
.i r#&@ne un a<erti7&ent
7ole&n entru
7i%anali.tii
conte&orani rea
>nclinai9 7u? in"luena lui
8acWue7 Lacan9 7# a.tete
ca K<indecarea 7# <in# ca
de la 7ineL.
$unca
psihanalistului: o
prim ilustrare
clinic
+7i%anali'a9 deci9 e7te
o ractic# >n lanul
7i%oteraiei9 care
!enerea'# o teorie ce
7er<e.te dret !%id .i 7cut
ale 7i%anali7tului >n
acti<itatea 7a
ro"e7ional#. M# <oi
7tr#dui >n acea7t# carte
7# ilu7tre' concetele
a?ordate rin eNe&le din
clinica 'ilelor noa7tre9
luate din &unca &ea de
7i%anali7t9 cu& e7te cel
de &ai Qo7:
*a2 clinic nr. l
Cecile e7te o
acient# >n <@r7t# de FI
de ani. Ea recur!e la
7i%anali'# entru c# nu
reu.e.te la concur7urile
care i4ar er&ite
7ta?ili'area <ieii 7ale
ro"e7ionale. +ro"e7oar# de
canto .i c@nt#rea#9
areciat# de cole!ii ei9
nu a utut o?ine @n#
>n re'ent o titulari'are
care 7e do<ede.te
re7ant# la <@r7ta ei. Ori
de c@te ori c@nt# >n "aa
u?licului9 Cocile e7te
cole.it# de ideea
o?7edant# c# nu e7te
dec@t o u'uratoare.
Du# &ai &uli ani de
7i%anali'are9 ti& >n care
au "o7t eNu7e .i
tra<aliate
=6
inten7e a"ecte
dere7i<e arali'ante9 ea
aQun!e 7# e<oce &odul >n
care &a&a ei K&i7ti"ic#
orice c@ntec: KEa nu
a7i7t# niciodat# la
recitalurile e care le
dau. Toc&ai a >nceut 7#
>n<ee 7# c@nte la ian.
Credei >n7# c# &i4a cerut
<reun 7"atH Du# #rerea
ei9 eu nu "ac &u'ic#.L
Dat "iind "atul c# &#
ar#t &irat9 ea continu#:
KTat#l ei9 in7titutor9
>n<#a7e &u'ica la 0coala
nor&al#. C@nta la ian
>ntr4o &ic# orc%e7tr# de
ca&er#9 unde a "#cut
cuno.tin# cu <iitoarea4i
7oie. /a c%iar a trecut
un eNa&en al
&unicialit#ii +ari7ului
ca 7# redea c@ntul. Dar9
con<in7 c# a "o7t re7in79
nu 74a du7 7# con7ulte
li7ta celor reu.ii9 e
care de "at
=6
PPPPPPPPPPP
8EAN4+IERRE C,ARTIER PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
"i!ura.L Mai tre?uie9
oare9 7# ad#u!#& c#
&a&a acientei >.i
ideali'a tat#lH
I4a& 7u7 acientei
&ele: K+@n# >n re'ent
ai >&#rt#.it9 "#r# a o
.ti9 credina &a&ei9
anu&e c# &u'ic# nu
utea "ace dec@t ?unicul.
Lucrul ace7ta oate
eNlica de ce a<ei
7enti&entul de a "i o
u'uratoare ori de c@te
ori c@ntai >n u?lic.
Luai atunci >n &od
incon.tient locul acelui
?unic &ort9 ideali'at de
&a&a du&nea<oa7tr#.
Dret ur&are9 >ntoc&ai
ca el9 nu utei reu.i la
concur7urile de canto la
care <# re'entai.L
>n 7i%anali'#9 ace7t ti
de inter<enie 7e nu&e.te
KinterretareL
=B
.
+7i%anali7tul nu
interretea'# dec@t <i7ele
7au actele ratate. Studierea
7e&ni"icanilor9 adic# a
cu<intelor utili'ate de
acient9 er&ite uneori
acce7ul la 7en7ul lor
a7cun7. Interretarea e7te
roce7ul analitic cel &ai
i&ortant9 in7tru&ent de
ne>nlocuit care >i er&ite
racticianului 7# "ac#
inteli!i?il 7en7ul latent al
di7cur7ului .i al conduitei.
Ace7te in7tru&ente9
ca .i alte rocedee e
care le utili'ea'#
7i%anali7tul9 nu ot "i
areciate .i "olo7ite dec@t
>n dina&ica a ceea ce
-reud a nu&it Ktran7"erL
.i Kcontratran7"erL9
concete ale c#ror
a<ataruri le <oi ar#ta .i
care9 &ai &ult ca
oric@nd9 r#&@n "orele
&otrice ale oric#rui
trata&ent 7i%analitic.
*ele trei tipuri de
discurs au2ite ;n
?edin4a de
psihanali2
>n .edine9
7i%anali7tul aude:
R relat#ri9 >n
care acientul >.i
o<e7te.te roria4i <ia#
7au e
aceea a celor aroiai
luiV
R di7ertaii9 >n
care el >.i eNune
conceiile a7ura <ieii9
?olii9
&orii .i tot "elul de idei
!eneraleV
R >n 7"@r.it9
a7ociaii. Ele >l intere7ea'#
e 7i%anali7t >n ri&ul
r@nd. Ace7tea 7unt idei
in<oluntare care 7e
re'int# con.tiinei
anali'antului >n
&o&entul >n care e<oc# o
te&atic# er7onal# 7au
o<e7te.te un <i7.
Lucrarea de "a# e7te
7cri7# din er7ecti<a
unei .edine de
7i%anali'#: cele trei
tiuri de di7cur7 e<ocate
&ai 7u7 le <o& !#7i
=B
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
aici >ncruci.ate. Relatarea
<a "i ?io!ra"ia lui -reud9
care ne <a er&ite 7#
7itu#& cronolo!ic
Kdi7ertaiileL9 adic#
eNunerea9 e &#7ur# ce
ace7tea aar9 a
concetelor4c%eie ale
teoriei .i racticii
7i%analitice
=2
.
>n 7"@r.it9 a7ociaiilor
acientului le <or
core7unde ilu7tr#rile
clinice eNtra7e din ractica
&ea9 care <or clari"ica
a7ecte ale teoriei.
Con7ider@nd oera lui
-reud ca e o "iin# <ie9
<oi di7tin!e >n di"eritele
caitole ale c#rii: !e7taia9
na.terea9 tinereea9 <@r7ta
adult# .i9 >n "ine9
&aturitatea coru7ului
7i%analitic9 >ntr4o
er7ecti<# e care a&
<oit4o cate!oric didactic#
.i euri7tic#. Dac# acea7t#
lucrare are a&?iia de a
aQuta la cunoa.terea
oerei lui -reud .i a
te%nicii 7i%analitice9
tre?uie oare 7# &ai
reci'#& c# nu retinde
nicidecu& eN%au7ti<itateH
Inco&let# .i R o9 >nc#
cu&O R i&er"ect#9
7coul ei <a "i atin7 dac#
tre'e.te la cititor dorina
de a .ti &ai &ulte citind
teNtele "reudiene .i
7crierile 7i%anali.tilor
conte&orani
=5
.
Va r#7unde ace7ta
carte inco&odei >ntre?#ri
ri<ind a.tet#rile o&ului
conte&oran "a# de
7i%anali'#H Sau9 ca 7#
"or&ul#& ace7ta c%e7tiune
>ntr4un &od &ai inci7i<:
te%nica in<entat# de -reud
ca 7# eli?ere'e o&ul de
le!#turile 7ale ne<rotice
nu 74a tran7"or&at de
atunci >ncoace >ntr4o
&a.in# de 7uraalienare
a acientului9 din cau'a
e"ectului er<er7 al unor
ractici care au
tran7"or&at doctrina >n
do!&# .i te%nica >n
ritualH
Mai &ult dec@t
oric@nd9 7e i&une o
>ntoarcere la -reudO
NOTE
=
Ro?ert Ca7tel9 Le
(sychanalysme0 +.U.-.9
+ari79 =1B1.
A
Xlio /ourno<a9 KLa
7;c%anal;7e a uneL9
Aournal des psychologues0
Qan<ier l11=.
3
+ierre Daco9 Les
!riomphes de la
psychanalyse0 Mara?out9
+ari79 )*(+,
M-rie Cardinal9 Les $ots
pour le dire0 Le li<re de
oc%e9 +ari79 =122.
=2
JEA
N-
PIE
RRE
CHA
RTI
ER
F
Renee /ou<ere77e4
Tuilliot .i Roland Tuilliot9
Les *riti6ues de la
psychanalyse9 +.U.-.9 +ari79
collection KTue 7ai74QeHU9
ABAI9=11A.
6
E7te <or?a de 7eria de
rele!eri inute de S. -reud >n
Statele Unite ale
A&ericii9 >n =1I19 u?licate
>n !er&an# 7u? titlul "ber
(sychoanalyse. A 7e
;edea Si!&und -reud9
Introducere ;n psihanali2a0
(relegeri de psihanali2a.
(sihopatologia <ie4ii
cotidiene0 traducere9 7tudiu
introducti< .i note de
dr. Leonard Ga<riliu9
Editura Didact ic# .i
+eda!o!ic#9 /ucure.t i9
=15I9
recu& .i Si!&und -reud9
"pere IB0 ;nceputurile
mi?crii psihanalitice. Sfera
de interes f ald de
psihanali2a0 (relegeri
4inute la *larC
ni<ersity.
cotidiene0 cu o re"a#
o7tu&# de acad. Va7ile
+a<elcu9
traducere9 a<anre"a# .i
note de dr. Leonard Ga<riliu9
Editura 0tiini"ic#9
/ucure.ti9 =11B. DNota trad.G
B
Tit lul ori!inal:
Borlesungen 2ur
'infuhrung in die
(sychanalyse9
=1=B4=1=2. DNota trad.G
2
A 7e <edea9 >n ace7t
7en79 Leonard Ga<riliu9
KConcetul de incon.tient
>nainte de Si!&und -reudL9
>n Al"red /inet9 Dedublarea
personalit4ii ?i
incon?tientul0 traducere .i
note de Mic%aela /r@ndu.a
Malcin7c%i9e7eu intro
ducti< de dr. Leonard
Ga<riliu. Editura IRI.
/ucure.ti9 =115. DNota trad.G
5
Titlul >n li&?a
!er&an#: 'rtoruf einer
(sychologie DNota. trad.G
1
Kteoria ca teoria9 dar
acea7ta nu >&iedic#
"atele 7# eNi7teL. DNota
trad.G
=I
+eter Ga;9 7reud0 une
<ie0 ,ac%ette9 +ari79
=11=9 . F62.
==
De eNe&lu9 *ina
(sychanalyses0 care reune.te
teNte ela?orate >ntre anii
=511 .i =1=F.
5=A
Didier An'ieu9 BAuto1
analyse9 +.U.-.9 +ari79
=161. DNota trad.G L
Colette C%iland9 Domo
psychanaliticus0 +.U.-.9
+ari79 =1519 . 5A.
=F
8ean4+ierre C%artier9
Les Adolescents difficiles0
+ri<at9 Toulou7e9 =11A.
=6
A 7e <edea KLeNicL9 la
"inele c#rii.
=B
Voi de'<olta ace7t
a7ect e7enial al
racticii >n caitolul V.
=2
A 7e <edea KLeNicL.
=5
A 7e <edea
KCronolo!ia 7crierilor
lui -reudL9 la "inele
c#rii.
C
a
i
t
o
l
u
l

I
GESTACI
A
+SI,AN
ALI)EI
D
=
5
6
B
4
=
5
1
F
G
/. *opilria ?i
tinere4ea lui
Sigmund 7reud: un
secret de familie
Si!&und -reud 74a
n#7cut la B &ai =56B9 >n
-rei?er!9 Mora<ia9 or#.el
din actuala Ce%o7lo<acie
=
9
a.a du# cu& el >n7u.i ne4
o 7une >n Sigmund
7reud presente par lui1
meme
/
: +(rin4ii mei au
fost e<rei0 eu ;nsumi
rm=n=nd e<reu. ;n ceea
ce pri<e?te familia mea
pe linie patern0 cred c
de4in informa4ia c a
trit mult <reme ;n
&enania (Eoln) ?i c0
drept urmare a prigonirii
e<reilor0 ;n secolul al
FlB1lea sau al FB1lea0 s1
a refugiat spre est0 pentru
ca ;n cursul secolului al
FlF1lea s re<in din
Lituania0 prin .ali4ia0
spre o 4ar de limb
german0 Austria.,G
-reud a<ea atru ani
la in7talarea "a&iliei 7ale
la Viena. El >.i e<oc# >n
"elul ur&#tor .colaritatea:
+La liceu0 timp de ?apte
ani am fost primul din
clas0 beneficiind de o
po2i4ie pri<ilegiat: abia
dac eram examinat.,G
Dar9 acela care <a
de7coeri i&ortana
ri&ilor ani ai <ieii <a "i
di7cret .i "oarte udic >n
ceea ce ri<e.te roria
7a coil#rie. E7te
ade<#rat c# "a&ilia 7a
con7tituie o con7telaie
de7tul de ?i'ar#.
Tat#l 7#u9 8aYo?
-reud9 7e c#7#tori7e >n
&od o"icial de dou# ori
D>n realitate de trei ori9
dar nu o7ed#& ractic
in"or&aii a7ura "e&eii
cu care 74a >n7urat a
treia oar#G. Ace7t
ei7od al <ieii
=1
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
conQu!ale a "o7t cu !riQ#
a7cun7 coiilor din
&ariaQul ur&#tor. >n orice
ca'9 un &are 7ecret
"a&ilial a reeNi7tat
na.terii lui -reud. A 7tat
el la ori!inea <iitoarei
7ale a7iuni de de'le!#tor
al eni!&elor 7i%iculuiH
Ni&ic nu ne4o oate
con"ir&aV dar9 "#r#
>ndoial#9 -reud nu ar "i
de'a<uat o interretare
de "elul ace7ta. +ri&a
dat# 8aYo? 74a c#7#torit
la <@r7ta de A2 ani .i din
acea ri&# c#7#torie a
a<ut doi "ii9 E&anuel .i
-ili.
La <@r7ta de FI de ani
7e <a c#7#tori cu o t@n#r#
de AI de ani9 A&alia
Nat%an7on9 care 7e <ede
a<@nd "ii <itre!i de <@r7ta
ei. Cel &ai &are9
E&anuel9 74a c#7#torit
aroae >n acela.i ti&.
Micul Si!&und9 ri&ul4
n#7cut al A&aliei9 <a "i
cre7cut cu neoi de <@r7ta
7a9 cu at@t &ai &ult cu
c@t "a&iliile tr#iau >n
ca7e <ecine. +ri&ul
to<ar#. de Qoac# al lui
Si!&und9 de care a
r#&a7 ro"und ata.at9 a
"o7t neotul 7#u 8o%an9
&ai >n <@r7t# dec@t el cu
un anV A&alia9 &a&a 7a9
recu& .i cel de4al doilea
"rate <itre!9 -ili9 a<eau
eNact aceea.i <@r7t#.
Dac# e7te 7# ri<i&
lucrurile din unct de
<edere 7i%analitic9
reunirea a trei !eneraii
7u? acela.i acoeri. a "i
tre?uit 7# "ie entru &icul
-reud rileQ de &ulte
>ntre?#ri. De eNe&lu: de
ce A&alia nu 7e culca
7eara >n acela.i at cu
-iliH De ce o "#cea cu
?#tr@nul 8aYo?H A.a cu&
a& 7u7 &ai >nainte9
-reud a r#&a7 eNtre& de
re'er<at cu ri<ire la
acea7t# erioad# a <ieii
7ale9 &er!@nd @n# la a
"ace 7# di7ar# >n dou#
r@nduri D=1=I .i =135G
toate docu&entele ce ar "i
utut da o idee &ai
reci7# de7re ceea ce
tr#i7e el >n acel ti&.
Circu&7tane cu totul
eNceionale <or er&ite
recuerarea unei #ri din
acele docu&ente. Vo&
re<eni a7ura ace7tui
"at.
+e 7curt9 acea7t#
7ituaie a "a&iliei e7te
7u"icient de co&leN# ca
7# eNcite i&a!inaia unui
coil inteli!ent9 tre'indu4
i dorina de a <edea ce 7e
>nt@&l# >n 7atele u.ilor
>nc%i7e ale dor&itorului
#rinilor...
Acea7t# curio'itate <a
7ta oate la ori!inea
re'ultatelor .colare care i4
au er&i7 lui Si!&und
intrarea la uni<er7itate.
Deceionat de
&edicin#9 <a de<eni
&edic "#r# <oie. Mai
t@r'iu <a 7une:
20
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
Ka tortura ani&alele .i
a4i "ace e oa&eni 7#
7u"ere nu &4a intere7at
niciodat#L. Medicii din
acea eoc# erau "or&ai
>n ideea c# 7in!urele care
contau erau "eno&enele
anato&ice .i "i'ice. Ei nu
erau deloc re!#tii 7#
acorde 7i%i7&ului <reo
<aloare.
Ne&ani"e7t@nd dec@t
indi"eren# .i a<er7iune
"a# de "eno&enul K7;L9
uni<er7itatea nu credea
>n o7i?ilitatea unui
trata&ent .tiini"ic al
a"eciunilor &entale...
Dar -reud <a tr#i
eNeriena unei alte
"or&e de or?ire
ideolo!ic# e ?#ncile
"acult#ii.
9. Anii de ucenicie:
laboratorul0
*harcot ?i istericii
+ ni<ersitatea0 unde
am intrat ;n /HI30 mi1a
adus ;n primul r=nd unele
decep4ii usturtoare. $1
am confruntat ;nainte de
toate cu preten4ia c
trebuia s m simt
inferior0 deoarece eram
e<reu... " prim
consecin4 importanta
pentru mai t=r2iu a
acestor prime impresii
din uni<ersitate a fost
;ns faptul c m1am
;mpcat de timpuriu cu
situa4ia de a m gsi ;n
opo2i4ie ?i de a fi
proscris de ctre o
JmaKoritate compactL. ;n
felul acesta am fost
pregtit pentru o anumit
independen4a a opiniei...
;n laboratorul de
fi2iologie al lui 'rnst
)riicCe mi1am gsit0 ;n
cele din urm0 lini?tea ?i
deplina satisfac4ie.LU
A7t"el9 >n lan
uni<er7itar9 -reud a "o7t
>nainte de toate un o& de
la?orator9 un "i'iolo!. El
a declarat9 de alt"el: +#u
;n4elegeam nimic din
ne<ro2e.,
M
>n =55A9 -reud
#r#7e.te la?oratorul9
unde 7e 7i&i7e at@t de
?ine9 >n "a<oarea
7italului9 >nde&nat de
/riicYe9 care =4a 7"#tuit
7# #r#7ea7c# 7tudiile
teoretice9 rea uin
lucrati<e .i neotri<ite cu
7ituaia 7a &aterial#
roa7t#9 +l1am urmat
sfatul0 am prsit labo1
ratorul de fi2iologie si am
intrat ca aspirant la
Spitalul uni<ersitar.,
/
A
ur&at9 ti& de cinci luni9
cur7urile de neurolo!ie .i
de 7i%iatrie ale lui
Me;nert. Moti<e de
ordin ri<at l4au
deter&inat 7# ia >n
con7iderare de7c%iderea
unui ca?inet de
con7ultaii: >n =55I9 o
>nt@lni7e e Mart%a
/e&a;79 cu care nu 74ar "i
utut c#7#tori >nainte de
a4.i "ace o 7ituaie.
Dar9 >nainte de a4.i
in7tala ca?inetul9
21
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
-reud dore.te 7# a7i7te la
re7ti!ioa7ele cur7uri ale
lui C%arcot9 la +ari7. O
?ur7# de 7tudii >i <a
er&ite 7#4.i reali'e'e
<i7ul: +Am intrat ca
discipol la Salpetriere0 ;n
prim<ara lui NHH:.,
s
.
Lucr#rile lui C%arcot la
Saletriere9
re<oluionare >n acea
eoc#9 con7tau
e7enial&ente >n 7tudierea
.i trata&entul i7teriei cu
aQutorul %ino'ei. -reud
a <enit cu ideea c# toate
&ani"e7t#rile cororale
le!ate de ro?le&ele
i7teriei nu 7unt de ori!ine
7o&atic#9 ci 7i%ic#9 ceea
ce contra'icea .tiina din
<re&ea 7a.
>nainte de a 7e
>ntoarce >n Au7tria9
Si!&und <a etrece
c@te<a 7#t#&@ni la
/erlin9 7re a do?@ndi
unele cuno.tine a7ura
&aladiilor !enerale ale
coiilor D7"@r.itul anului
=55BG. Nu <a de<eni totu.i
niciodat#9 ca "iica 7a
Anna9 7eciali7t >n
7i%oatolo!ia in"antil#.
Sin!ura o?7er<aie e
care a "#cut4o a7ura
unui coil e7te
con7e&nat# >n *in6
(sychanalyses: anali'a
K&icului ,an7L
!
.
Micul ,an7 D,er?ertG
era "iul &u'icolo!ului
MaN Gra"". Ace7ta9 la
>nde&nul 7oiei 7ale9 a
recur7 la o 7i%anali'#. De
"at9 -reud9 nu =4a >nt@lnit
e ,an7 dec@t de dou#
ori9 ri&a dat# >n ti& ce
tat#l 7#u 7e !#7ea >n
trata&ent la el9 iar a doua
oar# du# dou#'eci de ani.
,an7 Gra"" a de<enit un
&are .e" de orc%e7tr# .i a
tr#it @n# rin anii =12I.
Toate o?7er<aiile reali'ate
de -reud >n le!#tur# cu
coiii9 >n a"ara celor c@te<a
7#t#&@ni etrecute la
/erlin9 .i a ca'ului Micul
,an7 7e re"er# la roriii
coii .i neoi
=I
. Unul
dintre neoi >i <a er&ite
7# teoreti'e'e Qocul cu
&o7orelul (fort1da)
u
care
<a ilu7tra concetul de
co&ul7ie de reetiie9
a7ura c#ruia <o&
re<eni.
Deoca&dat#9 >n =55F9
-reud e7te de #rere c#
uin i4a li7it ca 7#
de<in# cele?ru.
3. *ocaina: o
glorie ratatO
O& de la?orator9
-reud de7coeri7e
anu&ite roriet#i ale
cocainei9 e care el o
eNtr#!ea din K"run'ele de
cocaL9 utili'ate >n &od
tradiional de indienii din
A&erica. ENeri&entele
le4a "#cut a7ura Mart%ei9
c#reia >i tri&itea &ici
cantit#i. >i 7unea
Mart%ei: KIa
22
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
cocain#9 te <a une >n
"or&#9 <ei a<ea o?raQii ca
tranda"irul.L -reud >n7u.i
era un utili'ator
oca'ional: o lua 7re a4.i
co&?ate dere7ia cronic#
.i tul?ur#rile di!e7ti<e.
Era con<in7 c# ace7ta
7u?7tan# a<ea e"ecte
curati<e &ultile9 iar
autorii conte&orani au
denunat ro'eliti7&ul
7#u entru ace7t dro!
reduta?il.
Tre?uie totu.i 7#
>nele!e& ce rere'int#
entru un o& de
la?orator de7coerirea
unui rodu7 nou9 c#ruia
nu i 7e cuno.teau
roriet#ile. -reud era
7i!ur c# era <or?a de un
&edica&ent4&iracol.
+rietenul 7#u -lei7c%l9
entru care el a<ea o &are
ad&iraie9 7u"erea de o
?oal# &ortal# eNtre& de
dureroa7#. -reud i4a
re7cri7 cocain#9 >n loc de
%eroin#9 entru a luta
contra durerii .i entru a
7uri&a "eno&enele de
o?i.nuin# D>n teorie9
cocaina nu ro<oac#
o?i.nuin#G. Dar9 <ai9
-lei7c%l <a de<eni
cocaino&an .i <a utili'a
&ai &ult de un !ra& de
dro! e 'i9 ceea ce >i <a
!r#?i 7"@r.itul.
Ucenic <r#Qitor al
re7criiei9 -reud nu .i4a
utut duce la ca#t
cercet#rile cu ri<ire la
roriet#ile ace7tui dro!:
+*ufundat ;n aceast
cercetare0 mi s1a deschis
perspecti<a de a face o
cltorie spre a1mi
re<edea logodnica0 pe
care nu o mai <2usem de
<reo doi ani. Am ;ncheiat
rapid in<estiga4ia asupra
cocainei ?i0 ;n scurtul text
pe care l1am publicat0 am
inserat anun4ul c ;n
cur=nd <or fi date la
i<eal ?i alte utili2ri ale
substan4ei.,
//
>n ace7t
ti&9 oculi7tul
Xoni!7tein de7coer#
e"ectele ane7te'ice ale
cocainei9 iar un rieten al
lui -reud9 Cari Xoller9
"ace alte eNeri&ente
deci7i<e9 e care le4a
re'entat la Con!re7ul
de o"tal&olo!ie din
,eidel?er!.
Xoller e7te
con7iderat9 a.adar9
de7coeritorul ane7te'iei
locale cu cocain#9
de<enit# at@t de
i&ortant# >n &ica
c%irur!ie. Iar -reud9 care
nu a reinut din acea7t#
a"acere dec@t a7ectul
anecdotic9 <a #7tra ur&a
ace7tui e.ec >n ceea ce el
<a nu&i Ka&intire4
ecranL.
P. Amintirea1ecran
Cu toat# i&ortana
7a9 ace7t concet e7te
rareori e<ocat >n
literatura 7i%analitic# din
'ilele noa7tre. Oare entru
c# ace7t teNt auto?io!ra"ic
al lui -reud a a<ut un
de7tin 7in!ularH El a 7cri7
ace7t
23
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
articol >n =51F9=4a
u?licat >ntr4o re<i7t#
cinci ani &ai t@r'iu9 aoi
=4a uitat. Nu&ai
7a!acitatea ele<ilor 7#i <a
er&ite ca -reud 7# "ie
recuno7cut >n 7atele
er7onaQului anoni& u7
>n 7cen# de teNt
=3
.
-reud ne de7crie un
t@n#r ?#r?at de 35 de ani9
de "or&aie uni<er7itar#9
care a #7trat intere7ul
entru ceea ce e7te "at
7i%olo!ic: KAce7t ?#r?at
&i4a >ndretat atenia
a7ura a&intirilor 7ale din
coil#rie. El a recaitulat
entru &ine lucrurile >n
"elul ur&#tor9 >n le!#tur#
cu o a&intire care >i
re<enea cu re!ularitate >n
&inte: Z+er&itei4&i R
7une el R 7# <4o
de7criu. V#d o aQi.te
#trat#9 oarecu& >n ant#9
<erde9 cu &ult# iar?#. >n
acel <erde9 &ulte "lori
!al?ene9 ##dii [>n li&?a
!er&an#9 Zdinii leului\].
>n 7u7ul aQi.tei9 o ca7#
#r#nea7c#. >n icioare9 >n
"aa orii9 dou# "e&ei
7oro<#ie7c >n7u"leite.
O #ranc# >&?ro?odit# cu
un "ular .i o d#dac#. +e
aQi.te 7e Qoac# trei coiiV
>n <@r7t# de la unu la trei
aniV unul dintre ei 7unt
eu\.L
E7te <or?a aici9 deci9
de o a&intire din ri&a
coil#rie a lui -reud.
Ceilali doi coii de e
aQi.te 7unt "ratele
<itre!
=F
al lui -reud9 &ai
>n <@r7t# cu un an dec@t
el9 .i <eri.oara lui9 de
aceea.i <@r7t#. KNoi
cule!e& "lori !al?ene .i
a<e& >n &@n# ?uc%ete.
-etia are ?uc%etul cel &ai
"ru&o7. Dar noi9 ?#ieii9
t#?#r@& a7ura ei9 ca .i
cu& ne4a& "i >nele79 .i >i
7&ul!e& "lorile.
>nl#cri&at#9 ea alear!# >n
7u7ul aQi.tii .i9 ca 74o
con7ole'e9 #ranca >i d# o
?ucat# &are de @ine
nea!r#. C##t#& .i noi
@ine. C#ranca taie @inea
cu un cuit &are. Gu7tul
acelei @ini e7te >n
a&intirea &ea a?7olut
delicio7L.
A.a 7e ter&in# 7cena.
-reud a nu&it ace7t ti
de a&intire Ka&intire4
ecranL
=6
. Dar cu& 7#
di"erenie& a&intirea4
ecran de a&intirile
trau&atice .i de alte
a&intiri din coil#rieH
Claritatea a&intirii9 ?a
c%iar %ierreali7&ul
"or&ei caracteri'ea'#
a&intirea4ecran. Ace7te
re&e&or#ri "raea'# rin
caracterul lor de tr#ire
inten7#. S4ar utea 7une
c# 7unt rea "ru&oa7e ca
7# "ie Kcin7titeL. Ai
i&re7ia c# erceia
ace7tor a&intiri e7te de o
acuitate co&ara?il# nu
cu <i7ul9 ci cu realitatea.
>n a&intirea4ecran a lui
-reud9 !al?enul e7te
7tr#lucitor9 iar !u7tul
@inii e7te deo7e?it de
inten7.
24
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
A doua caracteri7tic# a
a&intirii4ecran e7te
aarenta in7i!ni"ian# a
coninutului ei: a cule!e
"lori 7au a &@nca @ine
nu rere'int# ni&ic
eNtraordinar. A&9 deci9 >n
acela.i ti& o
in7i!ni"ian# a
coninutului .i
%iere7te'ia "or&ei. Iat#9
dret eNe&lu9 a&intirea
unui acient: un
7cr@ncio? i4a ro<ocat o
i&re7ie ne&aio&enit#9
de neuitat: e7te9 cu toate
ace7tea9 o 7cen# de o &are
?analitate entru un coil.
Ce a7cunde o
a&intire4ecranH Ecranul
nu er&ite de'<#luirea a
ce<a9 a7cun7 >n 7atele
7#u. A&intirea4ecran
a7cunde deci altce<a9 de
eNe&lu o "anta7&#.
Acea7ta e7te "or&ula 7a
con7tituti<#.
Cu& 7# decrit#&
a&intirea4ecran a lui
-reudH >n li&?a !er4
&an#9 K7tudii co&ercialeL
7e 7une )rot1Studien0
care 74ar utea traduce
rin Ka4i c@.ti!a @ineaL.
Ce a7cunde acea7t#
o<e7te cu ##dii9 cu
"lori 7u&?re .i ?uc#i de
@ineH E7te <or?a de o
dra!o7te trec#toare din
&ediul ru7tic. Se .tie c#
-reud a "o7t eNtre& de
udic >n ce ri<e.te <iaa
7a a&oroa7# .i c# nu a
"urni'at nici o in"or&aie
de7re e&oiile .i tr#irile
7ale de adole7cent9
di7tru!@nd9 cu& a& 7u79
&ulte din docu&entele
care ne4ar "i er&i7 7# le
cunoa.te& &ai ?ine a'i.
Sa not#&9 >n acea7t#
ri<in#9 c# el nu 7u"erea
de &ode7tie 7criindu4i
lo!odnicei 7ale c# a
di7tru7 toate 7cri7orile
care le4ar "i dat de lucru
<iitorilor 7#i ?io!ra"i...
Nu 7u?'i7t# deci dec@t
"oarte uine in"or&aii
a7ura <ieii
adole7centului -reud9 iar
noi nu di7une& dec@t de
ceea ce 7crie el >n 7reud
expli6ue par lui1meme
/M
.
Su? o "or&# Kcodi"icat#L9
el atri?uie a&intirea4
ecran unuia dintre
acienii 7#i. Relat@nd
retin7e a7ociaii de idei
ale acientului 7#u9 -reud
ne 7une: 0fista se
;nt=mpla la 4ar0 a<eam
/I ani0 fiica ga2delor
mele a<ea /:0 iar eu m1
am ;ndrgostit
numaidec=t de ea. 'ra
pentru prima dat c=nd
inima mi se ;nflcra
at=t de puternic.L
-reud 7e >ndr#!o7ti7e
>ntr4ade<#r de o t@n#r#
"at#9 Gi7ella -lu779 7ora
unuia dintre cole!ii 7#i
de cla7#. S# ar#t#& c#
-lu779 nu&ele tinerei "ete9
7ea&#n# cu acela al
o"tal&olo!ului -lie779
care <a Quca un rol caital
>n <iaa lui -reud. Vo&
<edea c# -reud a a<ut
entru -lie77 o a7iune
eNtraordinar#9 care <a
de<eni "er&entul
25
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
teoriei 7ale e cale de a
7e na.te. Core7ondena
lor nu >ncetea'# de a
une ro?le&e
7i%anali.tilor
conte&orani.
Dar care e7te raortul
dintre Gi7ella .i
a&intirea4ecranH Ni 7e
7une c# ea a<ea o
roc%ie !al?en#
7tr#lucitoare atunci c@nd
a >nt@lnit4o -reud. K>&i
ot a&inti cu reci'ie
<e.&@ntul e care4=
urta >n 'iua >n care ne4
a& >nt@lnit entru ri&a
dat#. A r#&a7 !ra<at >n
7iritul &eu.L El ne 7une
&ai dearte c# ##diile
au culoarea roc%iei
tinerei "ete. +##diile
rere'int# at@t roc%ia
"etei c@t .i <oina de a o
Kde"loraL Dde a4i K7&ul!e
"lorileLG. E7te deci <or?a
de o dorin# de <iol.
A&intirea4ecran R ne
7une -reud R a7cunde
"anta7&e 7au o eNerien#
7eNual# re"ulat#. >n
con7ecin#9 acea7t#
a&intire4ecran a7cunde o
"anta7&#4c%eie a
ro?le&aticii 7eNuale din
coil#ria 7u?iectului. La
-reud a<e& de4a "ace cu
dorina de a4.i de"lora
<eri.oar#9 dar .i cu o
re<endicare a!re7i<# "a#
de tat#l 7#u9 K<ino<atL de
a "i "#cut a"aceri roa7te .i
de a4= "i cre7cut >n 7#r#cie.
/ucata de @ine !u7toa7#
rere'int# o rearaie
entru cele 7u"erite >n
coil#rie. Adole7centul
-reud9 de alt"el9 >.i
7u7ecta tat#l .i unc%iul
de a dori 7#4= >n7oare cu o
<eri.oar#9 dac# el acceta
7#4.i a?andone'e 7tudiile
7eculati<e9 entru o
carier# renta?il# ()rot1
Studien).
A&intirea4ecran
er&ite a7t"el acce7ul la
"anta7&ele in"antile9
cruciale entru 7u?iect9
anu&e la "anta7&ele4
c%eie e care el le4a
ela?orat >n coil#rie .i care
continu# 7# !u<erne'e &ai
&ult 7au &ai uin
co&orta&entul 7#u de4a
lun!ul <ieii. Recur!@nd
la anali'a a&intirilor4
ecran9 >n &aniera lui
-reud9 ute& re!#7i
"anta7&ele ori!inare
=2
.
S# re'u&#&:
=G A&intirea4ecran
e7te de7coerit# de -reud
>nainte ca el 7# "i
>ntrerin7 roria4i
autoanali'#. Ca orice
re<elaie in7uorta?il#9 ea
<a "i aoi re"ulat#. Nu
conine ea K>n &od
otenialL 7ecretul co&
leNului lui Oedi al
<iitorului in<entator al
7i%anali'eiH
AG A&intirea4ecran
are aceea.i 7tructur# ca
.i 7i&to&ul
ne<rotic. Ea a7cunde .i
>n acela.i ti& atra!e
atenia a7ura unei
"anta7&e re"ulate.
AB
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
3) A&intirea4
ecran e7te t#l&#cirea9
"#cut# de cutare coil
7in!ular9 a unor "anta7&e
ori!inare de 7educie9 de
ca7trare .i de
7cen# ri&iti<#.
4) Du#
Ko'iia re7ecti<#L a
"anta7&ei .i a&intirii9 a&
utea
di7tin!e o a&intire4ecran
anteretro!rad# D7ituat#
>naintea "anta7&eiG9
retro!rad# Dca'ul in<er7G9
recu& .i o'iti<# 7au
ne!ati<#9 du# cu&
coninutul 7#u e7te >n
acord 7au oo'iie cu
"anta7&a reri&at#.
A7t"el9 "etia cu
##dii o a7cunde e
Gi7ella -lu779 care o
a7cunde e <eri.oar#9
care e<oc# dorina
ince7tuoa7# a t@n#rului
-reud entru &a&a 7a.
>nele!e& a7t"el reticenele
de a u?lica ace7t teNt
auto?io!ra"ic9 aoi uitarea
total# de c#tre -reud a
ace7tei 7crieri
Kco&ro&i#toareL.
Dar cu& 7e re'int#
a'i a&intirea4ecran
>n cura acienilorH
*a2 clinic nr. 9
+acienta &ea9 >n
<@r7t# de 3I de ani9 red#
dan7ul cla7ic. Ea con7ult#
un 7i%anali7t deoarece R
du# 7u7ele 7ale R
tr#ie.te cu Ktea&a
er&anent# c# 7oul ei o
>n.al# cu o alt# "e&eieL.
E7te con.tient# de
caracterul total eNce7i< al
ace7tei te&eri9 ceea ce >i
otr#<e.te <iaa9 conduita
7oului ei neQu7ti"ic@nd4o
cu ni&ic. E7te cu at@t &ai
7t@nQenit# de acea7t#
"anta7&#9 >n care a7i7t# la
o relaie 7eNual# a 7oului
ei cu o alt# "e&eie9 care
lui >i rocur# o de ne7u7
.i ineNlica?il# Qui7an#.
C@i<a ani de cur# >i
<or er&ite 7# de7coere
o a&intire din coil#rie
a7cun7# >n 7atele acelei
"anta7&e. Acea7t#
a&intire e7te "oarte <ie9
re!nant#: 7e <ede
?e?elu. >n lea!#nul ei9 cu
icioarele >ntr4o lu&in#
<ie .i cu u&?ra tat#lui ei
alec@ndu47e dea7ura4i.
A7ociaiile e care i le4
a& 7u7citat re<elea'#9
7u? in7i!ni"iana
aarent# a coninutului9 o
"anta7&atic# teri"iant#.
Tat#l 74a tre'it din cau'a
ietelor 7u!arului .i 7e
re!#te.te 7#4= >n#?u.e
cu o ern#. Nici a'i nu
oate dor&i9 "#r# 7# 7e
7u"oce9 >ntr4o ca&er#
>ntunecoa7#. +acienta <a
recon7titui 7cena
"anta7&atic# ur&#toare:
ea i# ca 7#4.i >&iedice
#rinii 7# "ac#
dra!o7te9 iar tat#l9
"urio79 <rea 74o
7u!ru&e. Dorina 7a de a
>&iedica coulaia
#rinilor 7t# a7t"el
27
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
la ori!inea "ricii ei
in"antile de a "i >n.elat# .i
a l#cerii 7tranii e care o
tr#ie.te la acea7t# idee.
-rica de r#'?unare
arental# 74a tran7"or&at
>n l#cere >n &#7ura >n care
7e oate identi"ica D"#r#
ri7cG cu cealalt# "e&eie9
a&anta tat#lui47o.
S# <ede& >n7# acu&
&odul >n care un t@n#r
&edic li7it de
eNerien# clinic# a
re<oluionat .tiina
ti&ului 7#u.
:. ;nceputurile
practicii medicale
>n =55B9 -reud 74a
in7talat ca &edic
7eciali7t >n ?oli
ner<oa7e9 >n 'iua de A6
arilie9 'i de +a.te9 ute&
citi >ntr4un cotidian <iene'
ur&#torul anun:
+Doctorul Sigmund
7reud0 care pred un curs
de neurologie la
facultatea din Biena0 s1a
;ntors dup o ?edere de
?ase luni la (aris ?i
locuie?te ;n pre2ent pe
&athaustrasse 2.L
+entru a >nele!e
7tatutul &ereu contro<er7at
al 7i%anali'ei e7te
i&ortant 7# e<oc#&
oo'iia .i o7tilitatea
lu&ii &edicale "a# de
teoria "reudian# care 7e
n#.tea. >n 7reud expli6ue
par lui1meme0 el ne
clari"ic# a7ura oo'iiei
cole!ilor 7#i: +A<eam
obliga4ia s pre2int0 la
Societatea medicilor0 un
referat despre ceea ce
<2usem ?i ;n<4asem la
*harcot. #umai c nu
prea am fost bine primit
acolo. (ersoane cu
autoritate0 ca pre?edintele
)amberger0 specialist ;n
medicin intern0 au
declarat c cele spuse de
mine nu erau demne de
cre2are. $eynert m1a
poftit s caut ;n Biena
ca2uri ca acelea descrise
de mine ?i s le ;nf4i?e2
Societ4ii medicilor. Asta
era ceea ce ;ncercam ?i eu
s fac0 dar medicii
primari ;n sec4iile crora
se gseau asemenea
ca2uri refu2au s1mi
permit s le obser< sau
s le trate2. nul dintre
ace?ti medici0 un chirurg
;n etate0 mi1a spus1o de
la obra2: J*um se poate0
stimate colega0 s lsa4i
s < scape din gur
astfel de absurdit4iO
Dysteron ;nseamn0
a?adar0 uter. *um poate0
oare0 s fie isteric un
brbatO,Q
-reud a dei7tat
totu.i9 >n a"ara
7itatului9 un ca' de
%e&iane7te'ie i7teric# la
un ?#r?at .i =4a re'entat
la Societatea &edicilor. El
>.i a&inte.te: +De data
aceasta am fost aplaudat0
dar ;ncolo nu mi s1a mai
acordat nici un interes.
Impresia c marile
autorit4i ;n domeniu
respinseser nout4ile cu
care <enisem mi1a
28
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI )A LUI
SIGMUND -REUD
rmas ne2druncinat...
De atunci ;ncolo nu am
mai <i2itat Societatea
medicilor.,
>n acea <re&e9
,a<elaY Elli79 un
7eNolo! cele?ru9 <a
7une de7re lucr#rile lui
-reud c# a<eau aerul unui
K?a7& .tiini"icL. Mai
t@r'iu9 -reud 74a con"e7at
unuia dintre ele<ii 7#i c#
>i era tea&# ca +uria?ul
orb0 brbatul cu
hormoni ?i cu sering s
nu fac o mul4ime de
stricciuni dac piticul
nu1l expul2ea2 din
maga2inul de
por4elanuri,.
Du# in7talarea 7a
recar# .i acea7t# 7erie
de oo'iii9 -reud decide
7# 7e er"ecione'e .i 7#
lece la Nanc; >n <ara
anului =551. El >nt@lne.te
aici racticieni de
autoritate: Lie?ault .i
/ern%ei&. Ei +mi1au
lsat cele mai puternice
impresii referitoare la
posibilitatea
formidabilelor procese
psihice0 rmase cu toate
acestea ascunse
con?tiin4ei omului,. De
alt"el9 -reud lua7e cu el
e una dintre acientele
7ale: +'ra o isteric
distins0 genial dotat0
care ;mi fusese pasat
pentru c nimeni nu
?tiuse ce s fac cu
ea.,
/>
De la ace7t 7tadiu la
Nanc; .i4a "or&at el
con<in!erea ri<ind
uterea &ecani7&elor
7i%ice 7ituate >n a"ara
con.tiinei. Su!e7tia
o7t%inotic#9 >n care
7u?iectul eNecut# ordine
date 7u? %ino'#9 "#r# a4.i
a&inti aoi ceea ce a
"#cut9 de&on7trea'# c#
unele acte 7ca#
con.tiinei indi<idului9
!#7indu47e9 du# "or&ula
7i%olo!ului -ec%ner9
Ke o alt# 7cen#L.
M. Aoseph )reuer0
hipno2a ?i Anna ".
>ntr4o ri&# erioad#9
-reud "olo7ea &iQloacele
di7oni?ile la <re&ea 7a
entru a trata e cei
nu&ii K?olnant@lnit e &edicul
8o7e% /reuer9 care 7e
?ucura de o &are
notorietate >n Viena.
Ace7ta >i tri&ite ri&ii
acieni .i >i de'<#luie o
utili'are re<oluionar# a
%ino'ei.
>ntr4ade<#r9 /reuer >i
cu"unda e ?olnantr4o
%ino'# ro"und# .i >i l#7a
7# o<e7tea7c# ce le 7t# e
7u"let. Acea7t# &etod#9 e
care o <a nu&i
Kcat%artic#L9 inau!ura o
nou# er# >n &edicina
7i%iatric#.
A1
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
Din toate ti&urile9
&edicul re7cria9 era
acti<. Cu /reuer el
accet# o'iia in<er7#: 7e
&enine >ntr4o a.tetare
a7i<# a ceea ce >i <a
re<ela ?olna<ul. >n ace7t
ca'9 ?olna<ul e7te acela
care >l in"or&ea'# .i care
c%iar >l >n<a# e &edic
ce<a de7re natura ?olii
7ale. /olna<ul nu .tie ce
.tie9 dar teraeutul <a
>n<#a c# ?olna<ul nu ar
utea .ti "#r# aQutorul 7#u.
-reud9 de alt"el9 <a
recunoa.te ceea ce >i
datorea'# lui /reuer:
ace7ta a >n!riQit o ?olna<#
cuno7cut# >n literatura
7i%analitic# 7u?
7eudoni&ul Anna O.
I7teric# !enial#9 +bolna<a
s1a <indecat ?i de atunci
;ncolo nu a mai dat
semne de boal0 ba chiar
a de<enit capabil de
acti<it4i utile,
9
,.
Anna O.9 e
ade<#ratul ei nu&e /ert%a
+aen%ei&9 <a de<eni
una din ri&ele a7i7tente
7ociale din lu&e. /reuer a
o?inut deci un 7ucce7
teraeutic con7idera?il
deoarece9 >n acel ti&9
i7teria era con7iderat# o
&aladie incura?il#.
-reud nu >nele!ea
>n7# de ce /reuer re"u'a
7# <or?ea7c# de lucrul
ace7ta .i nu "#cu7e u?lic
ace7t ca' eNceional.
/reuer inea 7# #7tre'e
7ecretul ace7tei reu.ite
deoarece la 7"@r.itul
trata&entului Anna O.
re'enta toate 7e&nele
unei !ra<idit#i ner<oa7e.
>ntr4o .edin# de cur#9 ea
a 7tri!at: KIat# coilul
doctorului /reuer9 care
<ine e lu&e.L >nne?unit9
/reuer a "u!it cu 7oia 7a
la Veneia9 entru un al
doilea <oiaQ de nunt#.
Acela care ar "i tre?uit 7#
"ie in<entatorul
7i%anali'ei <a ori
alar&at trata&entul
acordat acientei 7ale .i
>.i <a tri&ite Ki7tericeleL
la -reud.
2. 'mmy <on #. sau
in<entarea metodei
psihanalitice
Una dintre acientele
7ale cele?re9 cuno7cut#
>n literatura 7i%analitic#
7u? nu&ele de Kdoa&na
cu coco.ul4de4&unteLU9
E&&; <on N.9 7e nu&ea
de "at -ann; Mo7er. Ea
e7te aceea care i4a er&i7
lui -reud de7coerirea
&etodei 7i%analitice.
>ntin7# e di<anul din
7alonul ei9 -ann; Mo7er
>l a.teat# e -reud.
30
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
Din er7ecti<a
racticii 7i%analitice
actuale9 "atul c# -reud 7e
dela7a la do&iciliu oate
7# ar# ?i'ar. Dar 7# nu
uit#& c# >n acel ti& el
era con7iderat &edic.
De >ndat# ce el 7o7e.te
la -ann; Mo7er9 acea7ta
7tri!#: KNu <# &i.caiO
Nu <# aroiaiO Nu &#
atin!eiOL -reud9 care >nc#
nu in<enta7e re!ula
a?7tinenei9 nu e'ita >n acea
<re&e 7#4.i atin!#9 7#4.i
K<ad#L9 7#4.i &a7e'e
?olna<ii. Du# eNe&lul
lui C%arcot .i /ern%ei&9
el unea &@na e "runtea
acienilor .i eNercita Ko
re7iuneL de7tinat# 7#4i
aQute 7# <or?ea7c#. E&&;
<on N. 74a ou7
atin!erilor lui -reud9
7un@ndu4i: K>ncetai de4a
&# atin!eOL .i a ad#u!at:
KL#7ai4&# 7# <or?e7c9
a& a <# 7une unele
lucruri.L
+7i%anali'a 74a n#7cut
atunci c@nd un &edic a
accetat 7# nu &ai "ie
acela care re7crie reeta
R care Kordon#L
A=
R9 ci
acela care accet# o'iia
de receti<itate9 >n care
>n<a# ce<a de7re cel#lalt
.i de7re el >n7u.i. S4ar
utea 7une c# 7i%anali'a
a "o7t in<entat# de i7terice.
Ce <oiau9 de "at9 ace7te
i7tericeH >n &od cert <oiau
7# ai?# o7i?ilitatea de a 7e
eNri&a >n <oie. Un alt
"actor9 "#r# >ndoial#9 a
contat >n de7coerirea
7i%anali'ei: dac# -reud
nu ar "i "o7t atr#!#tor9 74ar
"i Kde'<#luitL acientele
7ale a.a cu& au "#cut4oH
Lucrul ace7ta oate 7#
ar# iconocla7t9 dar
7i%anali'a nu ar "i ceea
ce a de<enit dac# -reud nu
ar "i "o7t un er7onaQ
7educ#tor din unct de
<edere intelectual .i "i'ic.
H. !eoria seduc4iei
Seducia r#&@ne o
iatr# de te&elie a
racticii 7i%analitce: at@t
ce<a "unda&ental9 c@t .i
nerecuno7cut. 0i totu.i
teoria 7educiei e7te una
din ri&ele teorii
ela?orate de -reud. >ntre
=516 .i =5129 el 7e
con<in!e9 a7cult@ndu4.i
acientele9 c# ele au "o7t
7edu7e 7eNual de o
er7oan# adult#9 >n &ica
coil#rie. >ntr4o ri&#
eta#9 7re a e<ita
>n<inuirea tat#lui9 el >i <a
acu'a e unc%iV i7tericele
ar "i tr#it o ade<#rat#
7educie 7eNual# la o
<@r7t# Kre7eNual#L9 7une
-reud9 care >nc# nu
de7coeri7e eNi7tena
7eNualit#ii in"antile. +e
atunci el !@ndea9 ca toi
conte&oranii 7#i9 c#
7eNualitatea 7e tre'e.te la
3=
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
adole7cen#. Seducia
trau&atic# 74a rodu7 cu
&ult >nainte de u?ertate9
>n ti&ul acelei erioade
re7eNuale >n care
acienta era a7i<#.
A!re7iunea 7eNual# ar
!enera o &are !roa'# .i9
&ai t@r'iu9 7i&to&e
ne<rotice: +;n toate
ca2urile de ne<ro2
obsesional am
descoperit0 la o <=rst
foarte timpurie0 o
experien4 pur pasi< de
seduc4ie sexual0 ceea ce
nu s1ar datora
ha2ardului.,
S# 7u?linie& c#9
in<oc@nd <aloarea
etiolo!ic# a
trau&ati7&ului 7eNual >n
con7tituirea unei ne<ro'e9
-reud nu "#cea dec@t 7# dea
cur7 ?unului 7i& oular.
Ce 7un de "at oa&enii
de r@nd >n "aa unei "ete cu
un co&orta&ent
lunaticH KA7ta >i <a trece
o dat# cu &#riti.ul.L Era9
cu toate ace7tea9 7candalo7
7# re'ini ace7t "at ca e
un ade<#r .tiini"ic. Dret
ur&are9 -reud <a
a?andona teoria 7educiei.
Dar <a re<eni a7ura ei >n
"or&e di"erite .i nu 7e <a
%ot#r> niciodat# 7# o
a?andone'e cu totulV
a<e& aici de4a "ace cu o
ro?le&# nere'ol<at# a
teoriei 7i%analitice.
Ace7t trau&ati7&
in"antil tr#it >n Kinocenta
coil#rieL <a c##ta
7e&ni"icaie ato!en#
atunci c@nd <a "i a7ociat
cu "anta7&e in"antile
Kretro7ecti<eL9 7une
-reud. >ntr4ade<#r9
otri<it teoriei 7i4
%analitice9 totul 7e etrece
Kretro7ecti<L. Ace7t
trau&ati7& >.i a"l# 7en7ul
>n &od Kretro7ecti<L9
deoarece el <a "i
rede.tetat >n erioada
u?ert#ii 7au &ai t@r'iu.
Ne<ro'a 7e <a cri7tali'a rin
ri7&a unei 7cene 7i&ilare9
care <a e<oca >n &od
"oarte direct trau&ati7&ul
din ri&a coil#rie.
Un ca' clinic ne <a
er&ite 7# ilu7tr#& teoria
7educiei .i con7ecinele
7ale.
*a2 clinic nr. 3
E7te <or?a de o
acient# >n <@r7t# de FI
de ani9 care re'int#
ritualuri o?7e7ionale de
7#lare9 cu i&re7ia c#
totul e7te &urdar la ea .i
c# ea >n7#.i e7te KQe!oa7#L.
Ea >.i 7al# lucrurile >n
"iecare 'i9 iar du# ce .i4a
"#cut du.ul >.i 7al#
ro7oul "olo7it. Are9 de
a7e&enea9 i&re7ia c#
e7te Ko o?7edat# 7eNualL.
Raortea'# cu un
accentuat 7enti&ent de
cula?ilitate un ei7od de
ro7tituie la <@r7ta de 3I
de ani .i ace7t ca' >l lea!#
de o a&intire din
coil#rie. La <@r7ta de
.a7e 7au .ate ani ar "i
"o7t <iolat# de un unc%i.
Du# o
32
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
lun# de teraie9 ea <a
reci'a c# unc%iul nu a
<iolat4o real&ente9 ci 7e
deda7e la eN%i?iii
&a7tur?atoare >n "aa ei9
>n ti&ul unor li&?#ri
rin #dure. M#rturi7e.te
"oarte ru.inat# c# .i ea
era re7on7a?il# de ace7t
"at9 entru c# de &ai
&ulte ori =4a incitat la
ace7te li&?#ri.
Tot ea o<e7te.te c#
aler!a du# "etie: KM#
culca& e ele. +reotul9 de
alt"el9 &4a certat.L A lecat
u.urat# du# ce i4a&
eNlicat &ecani7&ul
identi"ic#rii cu a!re7orul9
cla7ic la coiii de care 74a
a?u'at. Continuarea curei a
du7 &ai t@r'iu la o cal&are
a ritualurilor o?7e7ionale.
+e 7curt9 <ede& c#
trau&ati7&ul a deter&inat
o ertur?are i&ortant# a
i&a!inii de 7ine9
di"icultatea de a 7e
identi"ica cu o i&a!ine
"e&inin#9 o cula?ili'are
.i de<alori'are de 7ine9
ceea ce a ro<ocat
ei7odul ro7tituiei .i
ritualurile o?7e7ionale
ulterioare.
Dar de ce a a?andonat
-reud9 >n =5129 teoria
7educerii de c#tre adult a
coilului care nu oate
>nele!e ce i 7e >nt@&l#H
Anali'@nd roriile4i
<i7uri9 recu& .i e
acelea ale "railor .i
7urorilor9 el <a de7coeri
c# toi au tr#it acelea.i
trau&ati7&e 7eNuale.
Toc&ai de7coerind o
7cen# de 7educie de
ace7t "el >n autoanali'a 7a9
el a conc%i7 c#
trau&ati7&ul 7eNual nu a
utut eNi7ta >n realitate.
>n 'iua de A=
7ete&?rie =5129 -reud
>i 7crie lui -lie77:
KTre?uie 7#4i &#rturi7e7c
&arele 7ecret care &i 74a
re<elat >ncetul cu >ncetul
>n ace7te ulti&e luni: nu
&ai cred >n a &ea
neurotica,0 R adic# >n a
7a teorie a 7educiei. Du#
#rerea 7a9 7cena 7educiei
era o con7trucie a
i&a!inaiei.
-reud une >n "elul
ace7ta ?a'ele concetuale
ale 7i%anali'ei: >ntr4
ade<#r9 acea7ta nu caut#
7# anali'e'e realitatea
&aterial#9 ci realitatea
7i%ic#9 realitate care 7e
&ani"e7t# toc&ai rin
"anta7&ele care 7unt
o?iectul 7i%anali'ei.
Mai t@r'iu9 totu.i9
con7tat@nd acti<itatea
7eNual# a coiilor &ici9
-reud <a re<eni la
noiunea de 7educie
real#. C@nd o &a&# 7e
ocup- de $u&#rul ei9 ea
7u7cit# de "at e&oii cu
caracter erotic.
33
PPPPPPPPPPP
A.adar9 entru -reud9
&a&a e7te aceea care <a
tre'i 7eNualitatea
n#7c@nd# a coilului.
Acea7ta e7te o realitate
entru noi toi9 "ete 7au
?#iei. Ce<a real9 care 74a
etrecut ca atare: nu e7te
<or?a doar .de "anta7&#O
-reud o7cilea'# >ntre
"anta7&# .i realitatea
7educiei. >n &od !lo?al9
el e7ti&ea'# c# e7te <or?a
de o "anta7&#V dar 7e
>n<er.unea'# 7#
de7coere realitatea
trau&ati7&ului. >n
anali'a O&ului cu lui el
<a ar#ta c# acientul a
a7i7tat la o relaie 7eNual#
>ntre #rinii 7#i9 care a
7er<it de &aterial entru
or!ani'area "anta7&ei
luilor cocoai e un
ar?ore
AA
. Un "le. clinic ne
<a 7ern le!#tur# cu
&edicul ei.
*a2 clinic nr. P
Doa&na ,. &i4a "o7t
tri&i7# du# ce a "o7t
<#'ut# "#r# 7ucce7 de
atru 7i%iatri Ea 7u"er#
de arali'ii di<er7e9
7c%i&?#toare9 recu& .i
de ceea ce a& utea nu&i
"o?ie !enerali'at#. >i e7te
tea&# de toate: de
auto&o?ile9 de oa&eni9 de
tra<er7area 7tr#'ii... +e
7curt9 r#&@ne toat# 'iua
>nc%i7# >n ca7#.
E7te c#7#torit# .i are
doi coii9 un ?#iat .i o
"at#. Mi4a "o7t tri&i7# rin
inter&ediul 7er<iciului
7ocial al unui tri?unal.
S# not#& c# &odul >n
care 7eciali7tul <or?e.te
de tul?ur#ri &entale e7te
>ntotdeauna "al7 .i >n
acela.i ti& 7e&ni"icati<:
&a!i7tratul care &i4a
tri&i7 ace7t ca'
con7ider# c# acea7t#
"e&eie e7te !ra< ?olna<#
&intal. >n realitate9
doa&na ,. nu e7te !ra<
?olna<#. Ea nu are nici
7i%o'# &aniaco4
dere7i<#9 nici
7c%i'o"renie9 ci e7te Kur
.i 7i&luL i7teric#. Cu
toate ace7tea9 tul?ur#rile
e care le re'int#
deter&in# anturaQul ei 7#
cread# c# 7u"er# de o
&aladie !ra<#.
La ri&a noa7tr#
con<or?ire9 ea o<e7te.te
c# a a<ut o 7inco#
>nainte de a <eni la &ine.
+e dea7ura9 e7te a"on# .i
deci !reu de au'it.
+re'int# o 7erie de
7i&to&e care te "ac 7#
te !@nde.ti la o i7terie >n
7til <ec%iV a7t#'i
i7tericele9 oarecu& la
curent cu lucr#rile lui
-reud9 au a?andonat
7i&to&ele rea <i'i?ile9
"olo7ind altele9 &ai
accentuat 7i%ice .i care
7e eNteriori'ea'# &ult
&ai uin: >n
34
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
7ecial ce"alee .i
7a7&o"ilieV cele &ai
"rec<ente ca'uri 7e
>nt@lne7c >n Occident.
Doa&na ,. traduce >n
&od de7tul de tra!ic
7i&to&ele care o
torturea'#. Ea >.i
>n"lore.te .i >.i
eNa!erea'# o<e7tea. Un
ractician t@n#r e7te
ade7ea i&re7ionat de
<alul de cu<inte
dra&atice9 >ntrerut de
lan.ete .i !e&ete.
Ea o<e7te.te
Kco.&arul trecutului
eiL9 &ai ale7 de7re
&o&entul >n care a
>ncercat 7# 7e arunce e
"erea7tr# c@nd 7e a"la la
7i%iatrul ei. Ace7t
co.&ar ro<ine dintr4o
7cen# real#: ea >ncerca7e
>ntr4ade<#r 7# 7e arunce
de e ?alcon. +o<e7te.te
de a7e&enea de7re
&oartea tat#lui ei9 care .i4
a dat 7u"letul >n ?raele
7ale.
>n ur&a con<or?irii9 >i
eNlic cu& 7e <or
de7"#.ura .edinele
<iitoare. >i 7un c# nu <a
tre?ui 7# 7e eNri&e dec@t
<er?al9 nu rin acte.
0edinele continu#9 rar9
>n7# cu re!ularitate. +uin
c@te uin9 acienta >ncee
7#4&i <or?ea7c# de7re
relaia 7ecial# a<ut# cu
unul dintre &edicii ei: la
<@r7ta de =5 ani9 "iind
&anec%in9 7e >ndr#!o7ti7e
ne?une.te de el .i <oi7e
7# 7e arunce e "erea7tr#.
A'i e 7i!ur# c# >l ur#.te.
>i ar#t c# ace7t 7enti&ent
are dou# &oti<e: &ai >nt@i
"atul c# el a l#7at4o 7#
7ere >ntr4o alt# 7oluie
dec@t cea teraeutic#9 aoi
"atul c# nu a &er7 @n#
la ca#t. Relica ei: KUn
unct ?un entru
du&nea<oa7tr# R ai
!%icit. >&i <a "i &ult
&ai u.or 7# <# <or?e7c.L
0i a ad#u!at: KC@nd <4a&
<#'ut entru ri&a oar#9
&i4a& 7u7: ZCu el nu4&i
<a &er!e u.on^.L >&i
&#rturi7e.te atunci c# acel
7i%olo! ie.ea cu ea >n
'ilele lui li?ere9 "#r# 7#4i
7un# c# e7te >n7urat.
>ntr4o 'i9 du# ce
deQuna7er#9 a a"lat de7re
eNi7tena 7oiei.
+7i%iatrul 7#u o c%e&a
uneori la ore "oarte
&atinale. KEl >&i 7unea:
ZTe c%e& entru c# a&
ne<oie 7#4i aud <oceaO\
Dar a "o7t >ntotdeauna
corect cu &ine. Ne
li&?a& in@ndu4ne de
&@n#. >ntr4o 'i9 >n7#9 i4a&
7u7: ZE.ti edera7t9 7au
ceH\ M4a aucat de
u&eri9 &4a aruncat la
#&@nt .i &i4a 7u7 c# e
&edic .i >&i inter'ice 7#4i
7un a7e&enea lucruri.
Alt# dat#9 la o .edin#9 a
l@n7 e u&#rul &eu9
entru c# 7oia >l
>n.ela7e.L
>ntr4o 'i &i4a 7u7:
98De c@nd <# <#d9 a&
utut acceta ce<a
i&o7i?il entru &ine:
di7ariia tat#lui &eu9
care a &urit >n
35
PPPPPPPPPPP
?raele &ele. A'i9 >n
7"@r.it9 o accet.L Alt#
dat# a >ncercat 7# 7e
7inucid# cu ni.te
&edica&ente .i9 >n
le!#tur# cu acea7ta9 a
reci'at: KV# &ulu&e7c
c# &4ai "#cut 7# >nele!
c# nici un ?#r?at nu
&erit# 7# te 7inuci'i
entru el.L
>n ti&ul <acanei9 a
!#7it &iQlocul de a "i
7itali'at# ti& de trei
7#t#&@ni. Cu& 7e
>n@&l# de o?icei9 un
&edic i4a "#cut a<an7uri.
KNu .tiu ce au &edicii9
dar toi alear!# du#
&ine.L De atunci ea .i4a
rede7coerit Kni&"o&ania
care di7#ru7eL. Acea7t#
ni&"o&anie 7e eNlic#9
du# ea9 rin "atul c#
nu4i oate <or?i 7oului9
c# nu4i oate &#rturi7i
anu&ite lucruri e care le
dore.te. >i 7un: KDac#
nu4i utei 7une acele
lucruri9 inei un Qurnal .i
7criei ceea nu i4ai utut
7une. Dar inei acel
Qurnal ?ine a7cun79 ca
ni&eni 7# nu .tie de el.L
Sunt con<in7 c#9 rintr4o
>nt@&lare9 ace7t
docu&ent <a aQun!e la
de7tinatarul lui.
Muti7&ul ei 7i%o!en
Dde ori!ine 7i%ic#G
e<idenia deci tot ceea ce
era incaa?il# 7# 7un#9
7# <er?ali'e'e9 >n 7ecial
>n "aa 7oului ei.
Con.tienti'area
ro!re7i<#9 >n acea7t#
cur# de&n# de Studii
asupra isteriei
93
0 a
i&actului trau&atic al
dorinelor de 7educie R
ale 7ale .i ale celorlali
R o "ac e acient# 7#4.i
a?andone'e 7i&to&ele
.i 7# accete relaiile
7eNuale cu 7oul ei Dceea
ce ea re"u'a &ai >nainteG.
A r#&a7 !ra<id#V ceea ce
>.i dorea de &ult. Coilul
"anta7&atic al
7i%anali7tului9 de care
-reud9 7re deo7e?ire de
/reuer9 ne4a >n<#at 7#
nu ne &ai te&e&.
1. Studii asupra
isteriei: metoda
cathartic
Studii asupra
isteriei
9P
0 u?licate >n
=5169 7unt ele certi"icatul
de na.tere al 7i%anali'eiH
Green7on "ace acea7t#
a"ir&aie >n cartea 7a
!ehnica ?i practica
psihanali2ei: +(utem
spune c ele marchea2
na?terea psihanali2ei.
'ste posibil s urmre?ti
aici efortul lui 7reud0
de1a lungul
tratamentului istericilor0
de a descoperi esen4ialul
procesului terapeutic.,
De "at9 ele anticiea'#
de7coeririle teoretice .i
&etoda 7i%analitic#9 ce
r#&@nea de ela?orat.
36
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
Din unct de <edere
&etodolo!ic9 a& <#'ut c#
-reud renuna7e 7#4.i
trate'e acienii cu
aQutorul %ino'ei. Din
&ai &ulte &oti<e. +ri&ul
e7te de ordin te%nicV a
>nele7 c# %ino'a nu
d#dea dec@t re'ultate
li&itate >n ti&: e"ectele
7ale ne"iind de lun!#
durat#9 7e une ro?le&a
"ia?ilit#ii. Al doilea
&oti< Do"icio7G e7te c#
-reud nu era deo7e?it de
dotat .i de intere7at de
%ino'#.
Studii asupra isteriei
&arc%ea'#9 deci9 7"@r.itul
utili'#rii unei te%nici .i
introducerea alteia9
&etoda cat%artic#9
reconi'at# de -reud e
ur&ele lui /reuer.
Cat%artic <ine de la
ter&enul !rece7c
catharsis0 care >n7ea&n#
Kuri"icareL. >n teatrul
cla7ic9 cat%ar7i7 e7te
&iQlocul de a ur!a
7u"letul de 7enti&ente
ne"a7te. Su"letul nu oate
"i uri"icat dec@t rin
eli&inarea lucrurilor rele.
+)reuer a numit metoda
noastr metod
catharticS scopul
terapeutic conferit
metodei este de a
conduce pe ci normale
cuanta afecti< utili2at
la men4inerea
simptomului0 care a
nimerit pe piste false ?i a
rmas acolo oarecum
4intuit0 ci normale prin
care ea s1ar putea purga
(abreac4ie).,
93
Cu &uli ani &ai
t@r'iu9 -reud anun# >n
&od ro"etic9 >n 7reud
expli6ue par lui1meme:
Unii au r#&a7 la &etoda
cat%artic#9 a.a cu& a
de7cri74o /reuer. De "at9
acea7t# &etod# con7t# >n
a4= deter&ina e acient
7#4.i eNri&e
7enti&entele 7au9 &ai
eNact9 e&oiile ?locate .i
re"ulate. ENri&area
e&oiilor re"ulate tre?uia
7#4= eli?ere'e e acient
de 7i&to&ele 7ale.
Multe teraii actuale9
nu&ite Kcali"o&ieneL R
te%nica lui Mil%el& Reic%9
?ioener!ia 7au 7tri!#tul
ri&ai R9 "uncionea'#
du# &etoda
cat%ar7i7ului. E7te
7u"icient 7#4= deter&ini
e un indi<id 7#4.i
eNri&e 7enti&entele9
e&oiile ?locate >n
trecut9 7# dea eNre7ie
7enti&entelor 7ale9
entru ca 7u?iectul 7# "ie
con7iderat <indecat.
Ace7te te%nici
retin7 o7t"reudiene
7unt >n realitate
re"reudiene. Ele 7e
in7ir# din &etode
reconi'ate >nainte ca
-reud 7# "i in<entat
7i%anali'a .i e care deQa
le utili'au /reuer9
C%arcot9 /ern%ei&. Ele
7e deo7e?e7c de
7i%anali'#9 re"u'@nd
di&en7iunea tran7"erului.
Ace7te teraii acu'# la
r@ndul lor 7i%anali'a c#
ne!liQea'# caracteri7ticile
cororale ale acientului.
Dac# 7i%anali'a une
accentul e li&?aQ9
7i%anali7tul nu ar tre?ui
7# "ac# a?7tracie
37
PPPPPPPPPPP
de unele date: c@nd i 7e
7une acientului K7tr@n!e
&@naL9 acea7ta e7te
u7cat# 7au u&ed#H Care
e7te tonicitatea 7a
&u7cular#H Ce 7e&ni"ic#
&odul 7#u de a 7e tol#niH
+e 7curt9 corul e7te
re'ent ca indicati< .i ca
re<elator de re'i7ten#.
/@. Abreac4ia
A?reacia
(abreagieren) e7te o
de7c#rcare e&oional#
rin care un 7u?iect 7e
eli?erea'# de a"ectul
ata.at a&intirii unui
e<eni&ent trau&atic
AB
.
A7t"el9 de eNe&lu9
7u?iectul reacionea'# rin
lan.ete9 7tri!#te9 "u!#.
A?7ena reaciei &otorii .i
e&oionale "ace ca
roce7ai 7# "ie ato!en.
Cuantu&ul de a"ect
neeNri&at <a "i re"ulat.
El <a 7ta la ori!inea unor
e<entuale 7i&to&e
i7terice9 care 7e <or
de'<olta ulterior.
De7coerirea "#cut# de
-reud .i /reuer ri<ind
re"ularea .i re'i7tena9 ca
"actori care deter&in#
a?reacia9 &arc%ea'#
na.terea 7i%anali'ei.
NOTE
=
Actuala Ce%ie. /No"#
"r#d.0
A
Ti"lu d#" de edi"orul
"rance' 7crierii int itulate >n
li&?a !er&an#
Selbstdarstellung0 adic#
Kre'entare de 7ineL9 a#rut#
>n =1A6. DNot# L.G.G
3
Si!&und -reud9
Autobiografie0 traducere9
cu<@nt introducti<9 dou#
caitole adiionale .i 'o"e
de dr. Leo'#rd G#1riliu.
Edi"ur# 2"ii'3i4ic-.
Bucure"i. )**5. p. )6. /No"#
"r#d.0
7
lbid. /No"# "r#d.0
+
Ibid.,p. )5. /No"# "r#d.0
(
Ma vie et la
psychanalyse. G#lli!#rd.
P#ri$. )*8). p. )8.
8
Si&!u'd Freud.
Autobiografie, ed. ci".. p.
)7. /No"# "r#d.0
9
Sic: /No"# "r#d.0
1
Ti"lul ;' li!<# &er!#'-=
Analyse der Phobie eines
fiinfihrigen Knaben
/)*>*0. /No"- L.G.0
35
INTROD?CERE @N
PSIHANALIAA L?I
SIGM?ND FRE?D
lu
C# i Pi#&e" i c# !ul3i
!#ri "eore"icie'i ai
7i%olo!iei.
=
U -reud o?7er<# coilul
care arunc# dearte un
&o7orel9 entru ca aoi 7#4=
tra!# la el de "irul de a# cu care
era le!at. Coilul >n7oe.te
ace7te &i.c#ri de <ocali'#ri e
care -reud le interretea'# ca
"iind cu<intele fort DdearteG
.i da DaiciG. Coilul ar >ncerca
7#4.i 7t#@nea7c# rin ace7t Qoc
7i&?olic an!oa7a ro<ocat# de
a?7ena &a&ei.
=A
Si!&und -reud9
Autobiografie0 . =5.
DNota trad.G
=3
C". a&intirea4ecran >n
#e<ro.se0 psychose et
per<ersion0 +.U.-.9 +ari79
=11I. Sie!"ried /ern"eld arat#9
>n =1FB9 c# e7te <or?a c%iar de
-reud.
=F
Neot. DNota trad.G
=6
-reud tratea'# e lar!
acea7t# te&# >n alt# arte: a 7e
<edea caitolul IV
din (sihopatologia <ie4ii
cotidiene. DNot# L.G.G
=B
Nu de &ult a a#rut9>n
Statele Unite ale A&ericii.o
cule!ere de 7cri7ori
ale lui -reud9 cele &ai &ulte
dintre ele din adole7cen#V a 7e
<edea Si!&und
-reud9 Scrisori din tinere4e
ctre 'duardSilberstein D=52=
4=55=G9 introducere
.i note de Malter /oe%lic%9
traducere din li&?a !er&an# de
Ion Milea9 ediie
>n!riQit# de -lorin V. Vl#de7cu9
Editura Si!&und -reud9
/in!%a&ton9 Ne_
òrY9 =113. DNot# L.G.G
=2
Di di e r An' i e u9
L5 Au t o1 An al y s e de 7r eud e t
l a de c ou< e r t e de l a
psychanalyse 0 +.U. -.9 +ar i 79
=155.
=5
Si!&und -r eud9
Autobiografi e0 . =1. DNot a
t rad. G
=1
"p. cit . 0 . AA. D Nota
t rad. G
AI
"p. cit . 0 . A1. D Nota
t rad. G
A=
+celui 6ui prescrit
l5 ordonnance R 6ui
JordonneL RL9 >n teNtul
ori !i nal . DNota t rad. G
AA
*in6
(sychanalyses0 (9 U. -.9 +ar i79
=11I. -r eud eNl ic# <i7ul
anNio7 al
aci entul ui9 car e <edea .a7e
7au .at e lui al ?i cocoa i
> nt r4 un coac9 r i n
a&inti r ea unei <i'iuni de7 re
#r i n ii 7#i car e "#ceau a &or
e c@nd el er a > n
<@ r 7 t # de a r oNi &a t i < un a n
. i Q u&# t a t e . > n 7 t udi u l 7 # u9
-r e u d c a ut # 7#
7ta?ilea7c# r eal it at ea "a tel or
tr au&at i ce t r#it e de acient.
A3
Titlul c#r ii 7cri 7e de
-r eud > n cola?or ar e cu /r euer9
a#rut # > n =516.
DNota tr ad. G
AF
Si !&und -reud9 8o7e"
/r euer 9 'tude s sur
l 5 hysterie0 +.U. -.9 =123.
A6
Si!&und -r eud9
Autobiografi e0 . 3=. DNot a
t rad. G
AB
C". 8ean Lalanc%e9
8ean4/ati7te +ontali79
Bocabulaire de la
psychanalyse0 +.U.-.9 +ari79
=11I.
C
a
i
t
o
l
u
l
I
I
NA0TERE
A
+SI,ANA
LI)EI
D
=
5
1
6
4
=
1
I
I
G
>n ce an9 >n care teNt .i
>n care li&?# utili'ea'#
-reud entru ri&a oar#
ter&enul K7i%anali'#LH
Ace7t ter&en aare entru
ri&a oar# >n anul =51B9
>ntr4un teNt 7cri7 >n li&?a
"rance'# R L5heredite et
l 5etiologie des ne<roses
R care i4a "o7t co&andat
de o re<i7t# de neurolo!ie
>n li&?a "rance'#
=
.
Ace7t concet i&lic#
o anali'#9 deci o
de7co&unere. Anali'a
!ra&atical# nu con7t# .i ea
>n decuarea "ra'ei >n
di"erite ele&ente leNicale9
iar anali'a c%i&ic# >n
"ra!&entarea unui cor
co&leN >n co&onentele
7ale &oleculareH >n
7i%olo!ie9 unii
racticieni re"erau 7#
<or?ea7c# de 7i%o7inte'#.
Oricu&9 74a i&u7
ter&enul de 7i%anali'#.
/. Asocia4iile libere
Utili'area &etodei
a7ociaiilor li?ere e7te
&odi"icarea
A
care a
con7acrat cu ade<#rat
de?utul &etodei
7i%analitice9 di"ereniind
7i%anali'a de orice alt#
"or&# de 7i%oteraie.
Cu& 7# de"ini&
re!ula a7ociaiilor li?ereH
E7te <or?a de un
rocedeu care con7t# >n a
eNri&a "#r# di7cri&inare
toate !@ndurile care >i trec
rin ca. ENi7t# di"erite
&oduri de a utili'a
a7ociaiile
40
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
li?ere: aceea u7# la
unct de -reud .i cele
de'<oltate de ali
7i%olo!i.
+ri&ul care a "olo7it
a7ociaiile li?ere a "o7t
Mil%el& Mundt. El nu le
utili'a >n 7couri
teraeutice9 ci le cerea
7u?iecilor 7#i 7# a7ocie'e
idei ornind de la cu<inte
inductoare9 cu titlu de
&etod# eNeri&ental#9 >n
<ederea &#7ur#rii
ti&ului de reacie. Cari
Gu7ta< 8un! <a reali'a
nu&eroa7e 7tudii ri<ind
ti&ul de reacie9 iar
cercet#rile 7ale >l <or duce
la de7coerirea
co&leNelor. El le cerea
7u?iecilor 7# a7ocie'e
cu<inte la "iecare ter&en
dintr4o li7t# e care le4o
re'entaV unele er7oane
7e ar#tau incaa?ile 7#
ronune <reun cu<@nt.
Ace7t ?locaQ #rea
rileQuit de un "el de
noduri 7i%ice. 8un! a
nu&it Kco&leNeL locurile
>n care a7ociaiile 7e
?locau.
Dar a7ociaia oate "i
utili'at# .i >n alt &od9
ornind de la <i7.
+7i%anali7tul >l <a
>nde&na e acient 7#
"ac# a7ociaii a7ura
di"eritelor ele&ente ale
<i7ului 7#u9 ca >n
eNe&lul ur&#tor.
*a2 clinic nr. :
O "e&eie >n <@r7t# de
6I de ani dorea 7# de<in#
con7ilier >n ro?le&e
conQu!ale. Ea a aelat la
&ine9 deoarece i 7e
ceru7e o 7i%anali'are
reala?il#.
Mi4a o<e7tit
ur&#torul <i7: 7e !#7ea cu
un rieten >ntr4un turn
&edie<al. /a'a turnului
era e<a'at#9 iar ea ri<ea
e "erea7tr#. +rin acea
"erea7tr# <edea dou#
autoturi7&e9 &eninute >n
aer cu aQutorul unor
c%in!i. Nu >nele!ea rea
?ine de ce erau a!#ate.
+rietenul9 &ai t@n#r
dec@t ea9 o inea de
u&eri .i a&@ndoi
ri<eau autoturi7&ele
7u7endate. Unul dintre
autoturi7&e a c#'ut .i a
'dro?it &uli&ea de
dede7u?t. +rietenul ei
<oia 74o >&iedice 7#
ri<ea7c# 7cena9 dar ea
in7i7ta 7# <ad#. C@nd a
utut ri<i9 nu &ai era
acolo dec@t ni7i 7au
cenu.#.
Nu&ai te%nica
a7ociaiilor li?ere er&ite
7# 7e 7coat# ce<a din ace7t
<i7. I 7e cere acientei 7#
7un# ce >i e<oc# di"eritele
ele&ente ale <i7ului. A&
>ntre?at4o ce &arc# a<ea
auto&o?ilul care 7e r#?u4
.i7e. Era R &i4a 7u7 R
un Dauphine. -iind <or?a
de o &a.in# care nu 7e &ai
"a?ric#9 ace7t ele&ent
er&ite 7ituarea 7cenei >n
anii =1BI.
F=
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
Ea >&i reci'ea'# c# >n
acea erioad# 7e &#rita7e:
KM4a& c#7#torit >ntr4un
loc nu&it La Tour Noel.L
Totu.i9 reci'ea'# ea9 locul
>n care 7e c#7#tori7e era >n
ruin#9 e c@nd >n <i7 era
er"ect locui?il. +ornind
de la un ele&ent al
<i7ului9 >n ca'ul de "a#
auto&o?ilul9 acienta
oate "ace o retro7ecti<#
de dou#'eci .i cinci de
ani: c#7#toria. Interrete'
>n ace7t ca' <i7ul ca e o
dorin# de a "ace tabula
rasa ceea ce a tr#it cu
7oul ei. S# nu "ie dec@t
Kra" .i ul?ereL. /#r?atul
care 7e a"la cu ea >n <i7 ar
"i tre?uit 7# "ie 7oul eiV or9
era un t@n#r ?#r?at9
>nt@lnit recent .i cu care ea
a<ea o &are a"initate
intelectual#. Sen7ul
<i7ului 7e reci'ea'#
c@nd ea &#rturi7e.te c#
niciodat# nu a a<ut cu
7oul ei <reo di7cuie e
te&ele e'oterice care o
intere7au .i a7ura
<iitoarei ei ro"e7ii de
con7ilier conQu!al.
A. &egula
fundamental
Al treilea &od de a
utili'a a7ociaiile li?ere
con7t# >n a 7e 7ern er&anen#9 >ntr4un
ti& dat. +7i%anali.tii
<or?e7c atunci de Kre!ula
"unda&ental#L. Acea7t#
re!ul# con7t# >n a4= in<ita
e acient 7# 7un# tot
ceea ce !@nde.te .iS7au
7i&te9 "#r# ale!ere9 "#r# a
ri<ile!ia 7au a o&ite ce<a
din cele ce4i <in >n &inte.
+7i%anali7tul tre?uie 7#
in7i7te a7ura "atului c#
tot ceea ce e7te !@ndit 7au
7i&it tre?uie eNri&at9
"#r# a ne!liQa e&oiile.
K-ie c# ace7tea <# 7unt
a!rea?ile 7au
de'a!rea?ile9 7au ar "i
entru &ine a!rea?ile 7au
de'a!rea?ileL9 >i oate el
reci'a acientului.
Dar >n ceea ce ri<e.te
acea7t# re!ul# lucrurile
7tau ca .i >n ca'ul re!ulii
&ona7tice: ea e7te
i&o7i?il de re7ectat >n
inte!ralitatea .i durata 7a.
Ace7ta e7te 7ecretul
K"unda&entalL al oric#rui
de&er7 7i%analitic:
re!ula "unda&ental# nu
oate "i dec@t >nc#lcat#.
Du# cu& o do<ede.te
eNeriena9 nu oi <or?i
li?er .i 7# 7ui totul
>ntotdeauna. Vine un
&o&ent >n care un a"ect
e7te >nde#rtat .i c@nd 7e
<or?e.te de altce<a: 7e
re'int# o idee care e7te
7ocotit# necon<ena?il# 7au
rea er7onal# ca 7# "ie
e<ocat#. S# ad#u!#& c#
entru a "ace a7ociaii
li?ere tre?uie 7# "ii >ntr4o
7tare de con.tient#
7ecial#9 care e<oc#
%ino'a. A& utea <or?i
de 7tarea care 7e
42
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
con7tituie >n &o&entul
tre'irii din 7o&n 7au de
7tarea care are loc >n
&o&entul ador&irii.
A<e& deci de4a "ace aici
cu o relun!ire a
%ino'ei9 de.i 7i%anali'a
nea!# eretuarea
te%nicii lui C%arcot.
Detenta cororal# e care
o i&lic# o'iia >n
decu?itu7 dor7al e di<an
"a<ori'ea'# >n &od cert
&i.carea a7ociati<#. Du#
cu& 7une -reud9 >n
cadrul a7ociaiilor ideile
KcadL >n 7irit: 'infall0 >n
li&?a !er&an#. Ace7te
idei care cad >n 7irit .i
care ro<in din
incon.tient R c%iar dac#
nu 7unt rodu7ele directe
ale ace7tuia R9 ace7te
idei9 ace7te e&oii9
ace7te i&a!ini nu <or
&ai "i enuna?ile de
c#tre 7u?iect la un
&o&ent dat. Intere7ul
re!ulii "unda&entale e7te
de a 7coate >n e<iden#
&o&entele 7au locurile
>n care acea7ta <a "i
>nc#lcat#. Ace7t &o&ent
de7e&nea'# re'i7tena:
ce<a >n incon.tientul
7u?iectului >l >&iedic#
7# dea cur7 roduciilor
7iritului 7#u. A& <#'ut
c# 8un! <or?e.te de
co&leNe.
>n ractic# 7e ot
re'enta dou# ca'uri
eNtre&e >n utili'area
a7ociaiei li?ere:
1) +acientul
e7te incaa?il 7# utili'e'e
a7ociaia li?er#V el e7te
&ut. >ntrea!a art# a
7i%anali7tului <a con7ta
>n a asculta acea t#cere.
O t#cere oate "i a!re7i<#.
+oate "i9 de a7e&enea9 o
&ani"e7tare de
7ideraie: er7oana e7te
>&ietrit# de an!oa7#9 de
tea&#9 de e"ectele
<or?elor 7ale .iS7au de
<or?ele altcui<a. Ace7t
"eno&en 7e >nt@lne.te
la er7oane entru care
a !@ndi9 a 'ice .i a "ace
7unt >n &od
incon.tient ec%i<alente.
La coilul de trei ani9 a
!@ndi9 a 'ice .i a
"ace 7unt unul .i acela.i
lucru. De eNe&lu9 "atul
de a !@ndi 7#
a7a7ine'i e cine<a
>n7ea&n# entru
incon.tientul 7#u c# actul a
"o7t
7#<@r.it. T#cerea 7e oate
a7t"el datora "atului c#
er7oana 7e te&e
de e"ectele roriilor 7ale
cu<inte9 c# ea le
con7ider# di7tructi<e.
T#cerea oate9 >n 7"@r.it9
7# "ie o dorin# de
&ani"e7tare a unei
ar&onii ri&iti<e9
de<enind o'iti<# >n
cadrul c#ut#rii "u'iunii cu
7i%anali7tul. >n relaiile
a&oroa7e9 de eNe&lu9 nu
e7te nece7ar 7#
7e <or?ea7c# entru ca
>ndr#!o7tiii 7# 7e
>nelea!# unul cu altul.
2) +acientul
utili'ea'# rea &ulte
a7ociaii de idei. El le
roduce
"#r# contenire9 7#rind de
la 7cric# la ieure. S4ar
7une c# entru
el <iaa e7te o uria.#
.edin# de 7i%anali'#.
El "ace tot ti&ul
a7ociaii li?ere9 >n
aaren# "#r# di"icultate.
43
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
Ace7te dou# ca'uri ar
ou7e. De "at9 a<e& de4a
"ace cu dou# "or&e de
re'i7ten#. Acela care e7te
incaa?il 7# "ac# a7ociaii
"ace >n &od e<ident 7#
e.ue'e 7i%anali'a9 c#ci
nu&ai a7ociaia er&ite 7#
aQun!# la rodu7ele
atolo!ice incon.tiente ale
7u?iectului: "#r# a7ociaie9
7i%anali'area e7te
i&o7i?il#.
*a2 clinic nr. M
E7te <or?a de un t@n#r
>n <@r7t# de AB de ani9
care are &ari di"icult#i >n
a intra >n relaie cu ceilali
.i >ndeo7e?i cu "e&eile9
>nt@&larea >l aduce la
&ine: a r#7"oit un anuar
ro"e7ional.
Se re'int# alid9
nelini.tit9 "oarte 7t@n!aci.
0i4a re"#cut na7ul9 din
&oti<e e7tetice R 'ice el9
R ?ine>nele7 ne
<eri"ica?ile. Se crede "oarte
ur@t. +#rinii9 de ori!ine
&editeranean#9 au dret
atroni& un nu&e care
>ncee cu C. +e el l4au
?ote'at Malter9 ceea ce
d# iniialele M.C. Se <a
ar#ta cu totul incaa?il 7#
"ac# a7ociaii. Nu4i <ine
ni&ic >n &inte9 r#7un7ul
7#u e &ereu acela.i9 de
ani .i ani: KNu &#
!@nde7c la ni&ic.L
A4.i l#7a 7iritul >n
<oie e7te entru el
7inoni& cu cata7tro"a
7i%ic#9 ro?a?il cu
de7co&unerea 7i%otic#:
e 7curt9 lucrul ace7ta l4ar
"ace ne?un. Ace.ti
acieni >.i &enin
ec%ili?rul !raie "atului
c# nu co&unic# ni&ic din
ceea ce con7tituie de
o?icei &aterialul
7i%anali7tului. Dac# i 74ar
alica un te7t roiecti<9 el
74ar &ulu&i 7# de7crie
lan.ele te7tuluiO
E<ident9 nu rea <i7ea'#.
Iar c@nd <i7ea'# 7i&te c#
dac# nu 7e tre'e.te <a a<ea
o %alucinaie. Deci 7e
tre'e.te ca 7# e<ite
%alucinaia. E7te &ereu la
li&ita ne?uniei. De&er7ul
teraeutic are 7# 7e
oun# ec%ili?rului 7#u9
un@ndu4= >n ericol dac#
7e in7i7t# rea &ult.
Dret ur&are9 nu4i &ai
cer 7# "ac# a7ociaiiV &#
&ulu&e7c 7#4= a7cult .i
7#4i dau din c@nd >n c@nd
7"aturi ractice9 e care 7e
"ere.te 7# le ur&e'e.
+o<e7te.te e<eni&ente
in7i!ni"iante. Viaa 7a
cotidian# e7te li7it# de
contacte. E7te9 de
a7e&enea9 !ol de orice
a"ect9 nere7i&ind ni&ic
altce<a dec@t licti7eal#.
Cura >i e7te >n &od cert
util#9 deoarece <ine &ereu
7# &# <ad#. Ea con7tituie
un "el de c@rQ# >n <iaa 7a.
-oarte 7@r!uincio7 la
.edine9 7o7e.te ade7ea cu
o Qu&#tate de or# >nainte.
Dar ade7ea 7e 7er<e.te de
e"orturile &ele
44
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
ca 7#4.i >nr#ut#ea7c#
7ituaia. Ace7t acient9
rea uin recuno7c#tor9
7e 7tr#duie.te 7#
de&on7tre'e >n
er&anen# neutina
7i%iatrului. Toate
tentati<ele de e<ocare a
trecutului 7#u 7unt
'adarnice.
S# 7une&9 >n "inal9 c#
acientul 74a re"u!iat >ntr4
o lu&e i&a!inar#9 >n care
7e crede actorul Alain
Delon. +e 7trad# <i7ea'#
c# toat# lu&ea >l ad&ir#.
Vrea 7# 7e cread# el >n7u.i
Delon9 <rea ca .i ceilali
7# cread# c# tr#ie.te ca
actorul9 dar9 7re
deo7e?ire de un 7i%oat
autentic9 .tie rea ?ine c#
nu e Delon. Con7tat# lucrul
ace7ta de >ndat# ce 7e
ri<e.te >ntr4o o!lind# .i
>.i 7une: KE >n!ro'itor9
niciodat# nu <oi reu.i 7#
7t@rne7c intere7ul unei
"ete cu &utra a7ta a &eaOL
Ace7t "el de !@ndire
<id#9 eNclu7i< concret#9
"#r# o7i?ilitatea de
ela?orare9 o re!#7i& la
?olna<ii cu a"eciuni
7i%o7o&atice
3
. >n !eneral9
acienii incaa?ili de
a7ociaii au er7onalitatea
"oarte !ra< ertur?at#. La
ei 74a rodu7 un
7curtcircuit >ntre con"lictul
7i%ic .i eNre7ia &ental#
a ace7tuia. >n loc ca acel
con"lict 7# 7e traduc# rin
7i&to&e 7i%ice9 el 7e
traduce rin &aladii
"i'ice: e7te ceea ce
caracteri'ea'# acientul
7i%o7o&atic. >n li7a
de'<olt#rii unei ne<ro'e el
<a "ace9 de eNe&lu9 un
ulcer !a7tric. Alii9
incaa?ili 7#4.i
K&entali'e'eL ten7iunile
7i%ice9 <or de<eni
K7tructuri cu eNre7ie
7i%oatic#.L
F
Vor utili'a ca 7oluie a
ten7iunii lor 7i%ice
trecerea la actul a!re7i< .i
di7tru!#tor. E7te ca'ul
&arilor delinc<eni .i al
toNico&anilor. +e 7curt9
7u?iectul incaa?il 7# "ac#
a7ociaii 7e <a 7itua >ntr4
unui din ace7te trei
re!i7tre: 7i%o'#9
7i%oatie 7au &aladie
7i%o7o&atic#.
Re!ula "unda&ental#
"iNea'# relaia
7i%analitic# >ntr4un raort
de li&?aQ: <or "i 7c%i&?ate
cu<inte. Cura i&lic# 7#
7ui totul9 du# cu& te
o?li!# 7# nu "aci ni&ic.
O?li!aia de a 7une 7e
a7ocia'# cu interdicia de a
aciona. >nc# de la intrarea
>n Qoc9 cura 7i%analitic# 7e
la7ea'# >ntr4un raort
eNclu7i< lin!<i7tic
6
. Ace7t
rotocol >l o?li!# e
acient 7# "or&ule'e o
cerin# "a# de un altul.
Ace7tea 7unt ri&ele
e"ecte ale re!ulii
"unda&entale. Dar
i&o7i?ilitatea de a
re7ecta ace7ta re!ul#
une >n e<iden# un "actor
nou9 care a "o7t
45
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
entru -reud un ri&
o?7tacol >n calea curei .i
care <a de<eni aoi una
din ietrele un!%iulare ale
teraeuticiiV &# re"er la
re'i7ten#. Su?iectul nu
oate re7ecta re!ula
"unda&ental# >ntruc@t el
.&ani"e7t# o re'i7ten#.
3. &e2isten4a
-reud 7e >ntrea?#:
KCu& 7e "ace c# acienii
&ei au uitat at@tea "ate
din <iaa lor interioar# .i
eNterioar#HL
+entru a re!#7i
a&intirile >n!roate9
Ke"ortul cerut din artea
&edicului e7te de o
inten7itate <aria?il# de la
ca' la ca'V el e7te
roorional cu
di"icultatea lucrului de
re&e&orat. Con7u&ul de
ener!ie al &edicului d#
&#7ura re'i7tenei
eNi7tente la acientL.
Re'i7tena con7tituie9
a.adar9 cana<aua curei.
Ca 7a d#& o de"iniie
7i&l# a concetului de
re'i7ten#9 7# 7une& c#
e7te ce<a le!at de un lucru
de7re care acientul nu
<rea cu nici un re 7#
aud# <or?indu47e.
De"iniia lui Lalanc%e
.i +ontali7 reci'ea'#:
nu&i& re'i7ten# tot ceea
ce9 >n cu<intele celui
7i%anali'at9 7e oune
acce7ului ace7tuia la
roriul 7#u incon.tient.
Tot ceea ce >&iedic#
&unca teraeutic# <a "i
nu&it re'i7ten#. -reud ia
cuno.tin# de acea7ta
"oarte ti&uriu: el o
e<oc# deQa >n =51B9 >n
Studii asupra isteriei0 >n
le!#tur# cu ca'ul
Eli7a?et% <on R. Ea era
atin7# de arali'ie9 iar
-reud i4a eNlicat c#
7i&to&ele ei 7e datorau
"atului c# 7e
>ndr#!o7ti7e de cu&natul
ei. Eli7a?et% <on R. a
re"u'at acea7t#
interretare .ocant#9
l@n!@ndu47e >n acela.i
ti& de dureri <ii >n
icioare. Acea7t#
acient#9 care era !ata 7#
<or?ea7c# de7re toate9 cu
eNceia dorinelor ei
erotice .i 7eNuale9 >l <a
deter&ina e -reud 7# ia
cuno.tin# de di&en7iunea
acti<# .i dina&ic# a
re'i7tenei9 care >l
>&iedic# e acient 7#4
.i a&intea7c#.
-reud a >ncercat 7#
>n"r@n!# acea7t# "or#9
7re a4i er&ite
7u?iectului 7#4.i
re!#7ea7c# a&intirile
uitate. La ti&ul 7#u9 el
utili'a er7ua7iunea9
7u!e7tia .i toate
&iQloacele acti<e entru
a o >n<in!e.
FB
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
Vo& <edea c# &ai t@r'iu
el <a 7e7i'a o?7tacolul
re'i7tenei ca 7# "ac# din
el un in7tru&ent reio7 al
7i%anali'#rii
B
.
+7i%anali'a9 ca .i Qudo9
caut# 7# utili'e'e "ora
ad<er7arului ca 7#4= ?at#.
-reud <a roceda la "el
atunci c@nd <a de7coeri
"eno&enele de tran7"er.
Dar cu& a rocedat el ca
7# "ac# utili'a?il ceea ce >l
7tin!%erea >n de&er7ul
teraeuticH A >nceut rin a
reera re'i7tenele9 le4a
deter&inat natura9 aoi le4a
7uu7 anali'ei. Du# Ral%
Green7on9 K&@nuirea
re'i7tenelor r#&@ne una
dintre cele dou# ietre de
te&elie ale te%nicii
7i%analiticeL
2
.
P. $odalit4i de
manifestare a
re2isten4ei
Cu& 7e &ani"et# ea >n
&od concret >n cadrul
cureiH S# ar#t#&9 >n
ri&ul r@nd9 c# eNi7t# trei
tiuri de re'i7ten#:
incon.tient#9 recon.tient#
.i con.tient#.
Re'i7tena cea &ai
e<ident# e7te aceea >n care
acientul nu 7une ni&ic9
r#&@n@nd cu totul t#cut.
E7te .i cea e care o
>nt@lni& cel &ai ade7ea.
Dac# acientul nu
co&unic# ni&ic e7te
e<ident c# 7i%anali7tul nu
oate lucra. Care e natura
ace7tei t#ceriH Du# cu&
a& <#'ut9 t#cerea oate "i
de oo'iie9 de a!re7iune9
de 7ideraie 7au de "u'iune.
De cele &ai &ulte ori
acientul tace entru c#
nu <rea 7# a?orde'e un
7u?iect .i nici 7#
de'<#luie ce<a
de'a!rea?il. El 7une:
KA'i nu a& c%e" 7#
<or?e7c.L
Sau 7u?iectul <or?e.te9
dar o "ace >ntr4o &anier#
de'a"ecti<#: nu &ani"e7t#
nici o e&oie9 di7cur7ul
7#u e7te 7tereoti .i
&onoton9 7i&i& c# nu
e7te i&licat >n ceea ce
7une. Su?iectul 7e a#r#
>n.ir@nd ?analit#i9 ca 7#
e<ite e&oiile 7au
7enti&entele e care
re"u'# 7# le retr#ia7c#.
Ace7t %iercontrol al
e&oiilor 7e tr#dea'# >n
o7tura cororal#. Cu& >l
7alut# el e 7i%anali7tH
Cu& 7e a.a'# e 7caunH
Accet# 7#4.i 7coat#
&antoulH Ace7te
o?7er<aii er&it
decelarea unei re'i7tene9
eNri&ate >n ri&ul r@nd
>n !e7turi .i >n %a?itu7ul
cororal. ENi7t#9 de
a7e&enea9 &ai &ulte
&oduri de a <or?i
7tereoti: a >ncee
>ntotdeauna la "el9 a
o<e7ti >ntotdeauna
47
8EAN4
+IERR
E
C,AR
TIER
un <i7 7au a 7une c# nu
a <i7at9 a "ace un re'u&at
al 7#t#&@nii recedente
etc. Toate ace7tea arat#
c# re'i7tena e7te la
lucru.
Se oate o?7er<a .i o
atitudine in<er7#: acientul
<or?e.te >ntr4un &od
lo!oreic. Vor?e.te "#r#
r#!a' ca 7# nu 7un#
ni&ic9 ca 7#4.i &a7c%e'e
>ncurc#tura. Se >nt@&l#9
de a7e&enea9 ca acienii
7# &int#. Atunci c@nd
7i%anali7tul o?7er<#
lucrul ace7ta9 e nece7ar 7#
o 7un#: K>&i dau 7ea&a
c# &# &inii. +entru
&ine nu e7te rea !ra<.
Mai !ra< e7te c# <#
&inii e
du&nea<oa7tr#.L
A uita 7# <ii la .edin#
e7te o alt# &odalitate de
eNri&are a re'i7tenei.
De alt"el9 orice atitudine
oate indica o re'i7ten#9
dac# o?7er<#& c# e7te
con7tant#9 ri!id#9
in<aria?il#. A7t"el9 atunci
c@nd acientul e7te &ereu
&ulu&it de ceea ce > 7e
7une9 atunci c@nd nu
&ani"e7t# nici o e&oie
ne!ati<#9 >n ti& ce ar
a<ea &oti<e 7# o
&ani"e7te9 el re'i7t# >n
&od incon.tient.
*a2 clinic nr. I
E7te <or?a de un
?#r?at >n <@r7t# de 3I de
ani9 care &i4a "o7t tri&i7
de directorul unei clinici
7i%iatrice. Ace7t &edic =4
a ur&#rit ti& de nou#
luni9 >n &ediu 7italice7c9
entru dere7ie. Are o
7tatur# >nalt# .i a7ect
atletic: c@nt#re.te =I6 Y!9
la >n#li&ea 7a de =956 &9
ni<elul intelectual .i
cultural ridicatV du# o
cla7# re!#titoare >n
litere9 el 74a reorientat9
din &oti<e olitice9 7re o
ro"e7ie &ar!inal#9 de.i
e7te "iul unui atron de
?ra7erie9 care a "#cut a<ere
la +ari7.
+acientul e atin7 de
a?ulie9 nea<@nd nici o
dorin# de a >ntrerinde
ce<a. Su"er# de a7tenie9 e
dere7i<. De alt"el9 are .i
&oti<e 7# "ie dere7i<:
toc&ai a 7u"erit9 unul du#
altul9 un e.ec ro"e7ional .i
un e.ec 7enti&ental. Ne
7une c#9 la &oartea
tat#lui 7#u9 >n loc 7# reia
?ra7eria9 a >ncercat 7#
eNloate'e o "er&# >n
C@ntai9 o <ec%e rorietate
de "a&ilie. >n aceea.i
erioad#9 74a >n7urat cu o
"at# care nu a<ea nici un
c%e" 7# 7e >ntoarc# la ar#.
>n 7curt# <re&e9 du?la 7a
>ntrerindere a cuno7cut
un "ia7co total: .i4a
ierdut .i "er&a .i
ne<a7ta.
La .edina de du#
<acan#9 el declar#: KN4
a& &are lucru de 7u7.L
Aoi9 du# o lun!#
t#cere: KA& a<ut dou#
<i7eV de unul
F5
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
nu4&i a&inte7cV >n
cel#lalt a& <i7at4o e
ne<a7t#4&ea .i e un
anu&e do&n E.L
Vo& <edea &ai t@r'iu
c# ace7t do&n E e7te
Andre9 un rieten din
coil#rie. >n loc 7#4.i
continue relatarea9 el tace.
>l >ncuraQe': K>n ace7t <i7
era eN7oia du&nea<oa7tr#
.i Andre.L El reci'ea'#:
KEa era la coa"or.L 0i "ace
un co&entariu !eneral:
KA%O nu e7te o& &ai
>nc##@nat ca unul din
Au<er!neL.L >l >ntre?:
KOare eu 7unt &ai
>nc##@nat dec@t unul din
Au<er!neHL El >&i
o<e7te.te atunci "#tarea
unui <iel9 e care a <#'ut4o
la tele<i'or >n aQun9 cu unul
din a&icii 7#i.
Du# cu& <ede&9
K&a.ina de a7ociaiiL a "o7t
acti<at#. C#ci ceea ce e<oc#
el e nea.tetate nu are
ni&ic de4a "ace cu cele
recedente R cel uin >n
aaren#: K+ri<ea& la
tele<i'or .i a& utut
&#car 7# "ac do<ad# de
cuno.tinele &ele9 c# nu
7unt un #ran de 7alonOL
Or9 7e are c# toc&ai a.a a
"o7t el erceut atunci
c@nd a 7o7it >n acel 7at9 cu
7oia 7a. Tre?uie 7# "i "o7t
inta o7tilit#ii celorlali
a!ricultori. Vrea 7#
<or?ea7c# din nou cu 7oia9
c#reia >i tele"ona7e cu
c@te<a 'ile >naintea
<i7ului: a dat e7te 7ocrul
7#u9 care i4a 7u7 c# nu
utea <or?i cu ea9
deoarece era la denti7t.
>n <i7ul 7#u9 coa"orul 74
a 7u?7tituit denti7tului.
Ace7te ro"e7ii au9 de
alt"el9 un unct co&un:
acela c# >nde#rtea'# din
cor unele din ele&entele
ace7tuia. >n 7atele <i7ului
R "at care eNlic#
re'i7tena R 7e a7cunde o
a&intire eNtre& de
de'a!rea?il# u7# >n
e<iden# de a7ociaiile
acientului: el a a"lat c#
eN7oia toc&ai n#7cu7e un
coil D"#tarea <ieluluiG9 al
c#rui tat# era a&icul 7#u
din coil#rie9 AndreL E9 e
care el >l nu&e.te9 ca 7#4=
un# la di7tan#9 Kdo&nul
EL.
Tre?uie 7# ine& ?ine
&inte un lucru: "ora care
ali&entea'# re'i7tena e7te
una .i aceea.i cu cea care
a deter&inat re"ularea.
Mecani7&ul care a
cu"undat >n uitare
a&intirile 7au e&oiile
eni?ile le >&iedic# 7#
rede<in# con.tiente.
*a2 clinic nr. H
E7te <or?a de un t@n#r
?#r?at >n <@r7t# de AB de
ani9 la care ne4a& &ai
re"erit >n le!#tur# cu
i&o7i?ilitatea de a "ace
a7ociaii.
F1
8EAN4
+IERR
E
C,AR
TIER
El e7te incaa?il de relaii
dura?ile cu 7e&enii9 >n
7ecial cu "e&eile.
+acientul >ncee .edina
cu declaraia: KA& a<ut
un <i79 dar nu &erit# 7#
<i4= o<e7te7c9 >ntruc@t
deQa l4a& >nele7.L >i
roun ca totu.i 7#4=
o<e7tea7c#. Iat# <i7ul:
trece rintr4un &ic 7at .i e
?o&?ardat de retutindeni
de &in!i de in!4on!V de
"at R 'ice el R e7te o
reetiie Dca la teatruGV
!er&anii tra! a7ura lui de
"oarte aroae9 tra! cu
!loane realeV el ar "i un
re'i7tent "rance'. Du#
acea7t# 7curt# o<e7tire9
tace. >l >ntre? cu& 7e
ter&in# <i7ul: KM4au
uci7L9 r#7unde el. De
o?icei9 atunci c@nd <i7e'i
c# &ori te dedu?le'i ca 7#
a7i.ti la 7cen# 7au te
tre'e.ti >nainte de
&o&entul "atidic. >n ca'ul
de "a#9 acientul 7une
c# e uci79 ceea ce 7e
>nt@&l# de7tul de rar
>ntr4un <i7. Cu& 7# te
rere'ini9 >n lan 7i%ic9
&ortH Care e7te9 deci9
7e&ni"icaia ace7tui <i7H
>ncerc 7# relan7e'
dina&ica a7ociati<#: KDe
"at9 ce "#cea tat#l
du&nea<oa7tr# >n ti&ul
r#'?oiuluiHL Relica 7a:
KDar ce le!#tur# are a7ta cu
ro?le&a &ea din re'entH
Tat#l &eu a "o7t ur .i
7i&lu ri'onier >n ti&ul
r#'?oiului9 ni&ic altce<a.L
Du# o lun!# t#cere9
continu#: K>n ti&ul
r#'?oiului9 !eneralul R e
7ecretul "a&ilieiO Dar a7ta
nu are nici >n clin nici >n
&@nec# cu i&o7i?ilitatea
&ea de a'i de a !#7i o
"at#O Nu <#d de ce a&
<or?i de7re a7ta.L In7i7t:
KCe !eneralH R Un
!eneral. >n "ine9 un unc%i9
unul care ne tri&ite din
<re&ea aceea ?ani. R
Dar de ce <# tri&ite
!eneralul ?aniHL
Du# at@ia ani de
anali'# in"ructuoa7#9 >n
7"@r.it el <a re<ela un
7ecret de care niciodat#
nu >ndr#'ni7e 7#
<or?ea7c#9 7ecretul
"a&iliei 7ale. Iat# i7toria
ace7tui 7ecret9 le!at de
Italia din anii ulti&ului
r#'?oi &ondial. Generalul
>n c%e7tiune9 7o al unei
7urori a ?unicii 7ale R de
unde Kunc%iL R a de<enit
a&antul ?unicii. /unicul
acientului9 a"l@nd cu&
7tau lucrurile9 i4a t#iat
ne<e7tei 7ale !@tul .i 74a
7inuci7. /unica a
7ura<ieuit9 iar !eneralul9
care era <#rul unei actrie
italiene9 74a ocuat du#
aceea de "a&ilie.
+acientul &# acu'# c# >l
"ac 7# iard# ti&ul. El nu
<ede cu& ar utea i7toria
acea7ta 7# inter"ere'e cu
"atul c# nu oate a<ea
relaii 7eNuale cu "etele.
Cu toate ace7tea9
re7ecti<a tra!edie
"a&ilial# >l ri<e.te
>ndearoae. >n "a&ilia 7a9
o le!#tur# Drelaii
50
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
7eNualeG a du7 la &oartea
?unicului. A a<ea relaii
7eNuale e7te deci deo7e?it
de ericulo7 >n ace7t
conteNtO Dar cu& 7#
Ktrate'iL re'i7tenaH
6. !ra<aliul
psihanalitic
DDurc%ar?eitun!G
Ca 7# anali'#& o
re'i7ten# e7te &ai >nt@i
nece7ar 7# o recunoa.te&.
+acientul nu <rea 7#
<or?ea7c# de <i7ul 7#u:
tre?uie 7#4i de&on7tr#&
c# a<e& de4a "ace cu o
re'i7ten#. Una din
te%nicile "olo7ite e7te
cre.terea ace7tei
re'i7tene9 7re a do<edi
c# ea eNi7t#. Vo& c#uta
aoi 7# elucid#& &oti<ele
re'i7tenei .i &odalit#ile
de eNri&are. Acea7ta
>n7ea&n# a decela
a"ectele9 e&oiile9
7enti&entele dureroa7e9
a&intirile care >l
>&iedic# e acient 7#4.i
continue &unca
7i%analitic#9 incit@ndu4= la
re'i7ten#. Un al atrulea
7tadiu <a <i'a interretarea
ace7tei re'i7tene9 adic#
unerea >n lu&in# a
"anta7&ei 7au a&intirii
re"ulate re7on7a?ile de
re'i7ten#.
-anta7&a are o ori!ine
incon.tient#9 dar
"or&ularea 7a e7te
con.tient# 7au de<ine
con.tient#. -anta7&a
con.tient# a unuia dintre
acienii no.tri
5
era de a
"i Alain DelonV dar
ori!inea ace7tei "anta7&e
>i r#&@nea necuno7cut#.
Ea are "#r# >ndoial# ce<a
co&un cu acel !eneral9 <#r
al cele?rei actrie. >n
&o&entul interret#rii
re'i7tenei tre?uie 7# ne
a7i!ur#& de intrarea >n
"unciune a tra<aliului
7i%analitic
(Durcharbeitung).
Tra<aliul 7i%analitic 7e <a
"ace e arcur7ul reet#rii
.i ela?or#rii a atru etae9
e care le4a& e<ocat.
Du# Lalanc%e .i
+ontali79 tra<aliul
7i%analitic
1
e7te +un
proces prin care cel
psihanali2at integrea2 o
interpretare ?i dep?e?te
re2isten4ele suscitate de
ea,
m
. Tra<aliul 7i%analitic
e7te deci un tra<aliu 7i%ic
care are loc >n acient .i
care >i er&ite 7#
inte!re'e ele&entele
anterior re"ulate9
de!aQ@nd &ecani7&ele
reetiti<e >n care el 74a
>&ot&olit. Tra<aliul
7i%analitic cere ti&
entru a 7e "ace inte!rarea
a ceea ce n4a utut "i
7uortat. Reet#&9 >n7#9
lucrul ace7ta nu 7e "ace
?ru7c9 c@t ai clii: e7te
nece7ar# o
6=
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
&unc# de interretare .i
reetarea. -reud 7une
c# ace7t tra<aliu continu#
.i du# 7i%anali'are.
Tra<aliul 7i%analitic
re"lect# e"icacitatea
7i%anali'ei. Dar >ntre
teoria care de7crie etaele
trudei cu re'i7tena .i
tra<aliul 7i%analitic al
ace7tuia 7u?'i7t#
nu&eroa7e di"icult#i.
S# relu#& ca'ul no7tru
clinic: con7tat#& c# nu
e7te at@t de u.or 7#4=
"ace& e acient 7#
ad&it# c# i7toria cu
7ecretul de "a&ilie are o
le!#tur# cu ro?le&a 7a.
Ela?or@nd teoria
re'i7tenei9 -reud 7era c#9
cu ti&ul9 <o& reu.i 7#
anali'#& toate
re'i7tenele. Cu doi ani
>nainte de &oartea 7a9 >n
=1329 el a >nele7 c#
anu&ite re'i7tene 7unt
inanali'a?ile. El <a
eNune ace7t nou unct
de <edere >n articolul
intitulat KAnali'#
ter&ina?il# .i anali'#
inter&ina?il#L
==
. Ace7t teNt
reci'ea'# li&itele
!enerale ale
7i%anali'#rii9 de"ine.te
locurile >n care tre?uie
deu7 e"ortul 7re a "ace
7# ro!re7e'e9 >n li&itele
o7i?ilului9 te%nica9
re7tr@n!@nd "rontierele
anali'a?ilului D<o&
re<eni >n &od detaliat
a7ura ace7tui teNt9 >n
caitolul VG.
M. (sihanali2 ?i
<indecare
Ce ute& a.teta din
artea 7i%anali'eiH
Nu ne <o& ocua aici
de contri?uiile teoriei .i
&etodei 7i%analitice
alicate la elucidarea unor
"eno&ene 7ociale9
culturale9 reli!ioa7e .i
olitice9 care 7e in7ir#
dintr4un de&er7 inau!urat
de -reud >nc# >n =1I29 >n
Delir ?i <is ;n +.radi<a,
de Aensen
/9
.i e care el le
continu# @n# >n aQunul
&orii 7ale rin u?licarea
c#rii $oise ?i
monoteismulQ.
-ideli oiunii noa7tre
teraeutice9 7# >ncerc#&
acu& 7# de7crie& &odul
>n care acea7ta
"uncionea'# concret e
di<an9 >n <ecin#tatea
"otoliului9 .i care 7unt
uneltele &@nuite de
7i%anali7t ca 7#
deter&ine o 7c%i&?are
o'iti<# .i dura?il# la
acient.
>ntrerin'@nd o anali'#
R trea?# >ndelun!at# .i
co7ti7itoare R9 acientul
dore.te 7#4.i conduc#
&ai ?ine <iaa9 7#4.i
re'ol<e con"lictele9 7# 7e
de?ara7e'e de in%i?iiile
.i co&leNele 7ale. +e
7curt9 >nele!e 7# 7e
<indece de tr#7#turile
ne<rotice .i"cau 7i%otice
6A
INTRODUCERE IN
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
er7onale9 care >i
.tir?e7c .i >&iedic#
dorina .i relaiile cu
7e&enii. Are
7i%anali7tul dretul 7#
e<ite acea7t# cerin# de
<indecare9 retin'@nd c#
ea <a <eni Kde la 7ineLH
KTriu&"urile
7i%anali'eiL
=F
7unt rare .i
nu&ai acienii
nere<enii a.teat# o
<indecare &a!ic#.
2. Bindecarea
miraculoas ;n
psihanali2
>ncoronarea le
con"erea re!ilor -ranei
7tatutul de tau&atur!V
con7acrai >n "elul ace7ta9
ei >i <indecau e
7cro"ulo.i. La "el9 74ar
utea crede c#9 o dat#
7i%anali'at9 7i%anali7tul
ca#t# uterea 7in!ular#
de a K<indeca cu aQutorul
7irituluiL
=6
9 intr@nd >n
co%orta t#&#duitorilor9 a
medecine men
/M
.i a altor
.a&ani de care nici o
7ocietate u&an# nu 74a
utut li7i. ,ino'a9
uneori 7u? "or&a de
tran7# %inotic# .i
7u!e7tie9 a "o7t .i a
r#&a7 un in7tru&ent
rincial al oric#rei
teraeutici 7i%ice. S# ne
&ai &ir#& c# ace7te
rocedee au "o7t cele
dint@i utili'ate de -reud
entru a4i trata e i7tericii
incura?ili .i c# a'i r#&@n
cel &ai ade7ea acti<e >n
ceea ce aare dret
<indecare &iraculoa7#9
uneori de&n# de
o<e7tirile e<an!%eliceH
Ao7tolul Luca
relatea'# <indecarea unui
coil 7urdo&ut o7edat
de de&on. >n a"ara
re!i7trului credinei9
teraeutul nu oate dec@t
ad&ira intuiia clinic# a lui
,ri7to7 .i &#ie7tria 7a
teraeutic#. Adre7@ndu47e
indirect coilului9 de7re
care 7e crede c# e7te 7urd
.i &ut9 el dela7ea'#
7i&to&ul a7ura
de&onului. Atin7 de
7ur'enie nu &ai e7te
coilul9 ci du%ul cel r#u.
Coilul <a utea au'i .i
<or?i de >ndat# ce dia<olul
<a ie.i din corul 7#u.
+ractica Kne&aiau'it#L a
lui ,ri7to79 care
<or?e.te celui c#ruia nu
i 7e &ai <or?e.te9 ca 7#4i
7un# c# el a >nele7
cau'a 7i&to&ului 7#u9
deter&in# o <indecare
i&ediat#. A'i <o& <or?i
de 7o&aia aradoNal# .i
de eNteriori'area
teraeutic# a r#ului.
+ractici care ne a&inte7c
7ucce7ele 7tue"iante ale
7i%anali7tei -ranoi7e
Dolto cu 7u!arii .i
auti.tii. >ntr4ade<#r9
entru cea &ai cele?r#
dintre 7i%anali.tii
conte&orani9 <indecarea
deinde de !#7irea
cu<@ntului
63
8EAN4
+IERR
E
C,AR
TIER
Kotri<itL9 a
7e&ni"icantului eNe&lar9
care d# 7en7ul 7#u unei
tr#iri @n# atunci a?7urde
.i9 la dret <or?ind9
K>nne?unitoareL. Ver?ali4
'area eNerienei
"anta7&atice tr#it# de
coil >i <a ani%ila e"ectul
!iderant9 a7e&eni acelor
de&oni din S"@nta
Scritur# care >.i ierdeau
orice utere c@nd li 7e
de7coerea nu&ele. A
nu&i ceea ce nu oate "i
nu&it .i a 7"ida ceea ce
e7te ru.ino7 7unt
re7orturile teraeutice ale
ace7tor 7ucce7e.
*a2 clinic nr. >
O &#&ic# ne4a
con7ultat >ntr4o 'i >n
le!#tur# cu 7tarea "etiei ei
de AA de luni9 care re"u'a
cu o?7tinaie 7# &#n@nce
altce<a dec@t Kde7erturi
a&?alateL. AnoreNia a
>nceut de c@nd a l#7at
coilul9 atin7 de ?ron.it#9
>n !riQa 7oacrei9 ea
lec@nd cu 7oul >ntr4o
<acan# de o 7#t#&@n#.
Cula?ilitatea &a&ei9
a!re7i<itatea "etiei
Ka?andonateL nu au
re'ol<at lucrurile la
re!#7ire. De atunci ea nu
&ai &#n@nc# dec@t ace7te
"ai&oa7e de7erturi >n<elite
>n celo"an. I4a& 7u7
&a&ei c# entru "iica ei9 ca
entru toi coiii de acea7t#
<@r7t#9 e7te o7i?il ca
&a&a 7# rere'inte
te&orar &a.tera9
<r#Qitoarea din ?a7&e9
aceea care a otr#<it4o e
Al?#4ca4)#ada. Ar tre?ui
7#4i eNlice "etiei c# nu
a<ea nici o intenie 74o
otr#<ea7c# .i c# %rana e
care o re!#tea aca7# era
7#n#toa7#. De alt"el9 lucrul
cel &ai ?un ar "i ca tat#l
ei 7#4i dea 7# &#n@nce9
>nce@nd cu TeeC1end1ul
ur&#tor. Sre &area
ui&ire a #rinilor9
anoreNia a di7#rut. S4ar
'ice c# cula?ilitatea
re"ulat# .i incon.tient#
e7te uneori de aQun7 ca 7#
7uri&e 7i&to&ele
&or?ide e care ea le4a
!enerat.
*a2 clinic nr. /@
Doa&na /.9 &a&# a
unui ?#iat toNico&an .i
delinc<ent9 >&i cere o
con7ultaie ur!ent#. M#
te&ea& c# e7te <or?a de
o nou# o'n# a "iului ei9
autor a nu&eroa7e delicte
.i tentati<e de 7inucidere9
e c@nd ea <enea 7#4&i
<or?ea7c# de7re ea
>n7#.i.
KDe dou# luni R
7une ea R 7unt "oarte
deri&at#9 nu &ai ie7 .i
nu &ai <#d e ni&eni.L Ea9
care a "o7t o "e&eie
iu?itoare de ca7#9 nu &ai
are c%e" de &enaQ .i9 &ai
r#u9 ne4a &#rturi7it cu
ru.ine9 7e ne!liQea'# .i
nu 7e &ai 7al# dec@t cu
!reutate. Se l@n!e cu
54
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
a&#r#ciune c# K74a rut de
toat# lu&eaL (+coupee de
tous,). C@nd o c%e7tione'
a7ura de?utului 7t#rii 7ale
dere7i<e9 >&i e<oc# ulti&a
tentati<# de 7inucidere a
"iului ei9 la ea >n ?aie: KEl
&i4a 7u7 ZLa re<edere9
&a&#\ .i .i4a t#iat !@tul
7u? oc%ii &ei. Nu &4a&
ierdut cu "irea9 a&
tele"onat la o&ieri .i la
Sal<are9 care l4au luat.
Toat# noatea a& cur#at
7@n!ele >&ro.cat e7te
tot .i &4a& culcat
eui'at#.L I4a& 7u7:
KCred c# a& >nele7 ceea
ce nt@&lat R <4ai
cula?ili'at din cau'a
tieturii (coupure) e care
"iul du&4nea<o7tr# .i4a
"#cut4o la !@t .i <4ai tiat
(coupee) de toi rietenii9
ca 7# <# ede7ii. Ea a
accetat acea7t#
interretare .i a cerut 7#
&# re<ad#. >n 7#t#&@na
ur&#toare 7e 7i&ea &ult
&ai ?ine9 relua7e le!#tura
cu c@i<a rieteni9 care
in7i7ta7er# 74o re<ad#. Se
declara <indecat# .i n4a
&ai dorit 7# continu#&
con<or?irile noa7tre.
Reerarea dela7#rii
&eta"orice a t#ieturii de la
!@tul "iului la relaiile
&a&ei .i "atul de a nu&i
cula?ilitatea 7a re"ulat#
au deter&inat ?ru7ca
di7ariie a 7i&to&elor.
Mai tre?uie9 oare9 7#
reci'#& c# 7ucce7ele
o?inute >ntr4o .edin# 7au
dou# de 7i%oteraie 7unt
eNceia care con"ir&#
re!ulaH +7i%anali'area
e7te o lun!# r#?dare9
c#reia >i <o& eNune acu&
&arile direcii de
"uncionare.
S# not#&9 >n acea7t#
ri<in#9 c# -reud a utut
ela?ora concetele4c%eie
ale re"ul#rii .i re'i7tenei
>nc# din =516. El a
>nlocuit %ino'a .i
7u!e7tia rin utili'area
a7ociaiilor li?ere: cura
7i%analitic# 7e n#7cu7e.
H. *ura pe di<an
/anali'area racticii
7i%analitice9 la care
a7i7t#& a'i9 nu eNclude
nicidecu& o recunoa.tere
ro"und# a ace7tei
te%nici. Toat# lu&ea e7te
con<in7# c# 7i%anali7tul
ia note >n ti&ul .edinei.
Nici <or?# de a.a ce<a.
-reud >n7u.i decon7ilia7e
cate!oric ace7t rocedeu9
care >l >&iedic# e
7i%anali7t 7# "ac# el
>n7u.i a7ociaii ornind
de la cu<intele
acientului. Nu&ai
Katenia "lotant#L a
7i%anali7tului er&ite
contactul cu
incon.tientul
55
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
anali'antului .i
condiionea'# eNi7tena
unui tra<aliu 7i%analitic
autentic. +7i%anali7tul
care ia note a'i <a "i "ie
un t@n#r ractician care
7crie ceea ce >i o<e7te.te
acientul9 >n 7coul de a4
.i a&inti de acea7ta >n
"aa celui care >l
controlea'#9 "ie un
7i%anali7t care 7crie un
articol teoretic de7re
te&ele a?ordate...
+ri&a ro?le&# cu
care 7e con"runt# cel care
are intenia 7# recur!# la
7i%anali'# e7te ale!erea
7i%anali7tului. Nu &#
nu&#r rintre cei care
7ocot c# 7i%anali7tul nu
are nici <@r7t#9 nici 7eN .i
c# o cur# 7e oate
de7"#.ura >ntr4un &od
7ati7"#c#tor9 indi"erent de
er7onalitatea
racticianului. Un
7i%anali7t <a "i e"icient
cu un anu&it ti de
acieni .i <a 7i&i
reul7ie 7au <a e.ua >n "aa
altora9 care re'int#
atolo!ii e care el nu le
K7i&teL 7au e care nu le
7uort#. -reud9 de
eNe&lu9 99nu4i iu?ea e
7i%oticiL .i a<ea !roa'# >n
&od deo7e?it de
delinc<eni .i de 7i%oai.
De unde cele?ra 7a "ra'#:
+(sihanali2a nu este
fcut pentru canalii.,
In"or&aia9 >n7#9 nu
e7te le7ne de cule7 entru
candidatul la
7i%anali'are. Cel &ai
ade7ea "uncionea'#
'<onul9 >n a"ar# de ca'ul >n
care cel intere7at nu
con7ult# e autorul unei
lucr#ri 7i%analitice de
7ucce7. Nici >n ace7t ca'
nu li7e7c deceiile.
+7i%anali7tul cele?ru e7te
rea 7cu& .i rea an!aQat
.i te tri&ite nu&aidec@t la
unul dintre ele<ii 7#i. /a
>nc# .i &ai r#u9 &odul 7#u
de a conduce cura oate
7# ar# "oarte dearte de
rinciiile de7cri7e 7a<ant
>n c#rile 7ale. Tre?uie .tiut
c# rincialele 7ociet#i de
7i%anali'# "urni'ea'#9 la
cerere9 li7ta &e&?rilor e
care >i a!reea'#.
Recunoa.terea o"icial# a
unei co&etene >n
&aterie de 7i%anali'#
con7tituie o !aranie de
7erio'itate entru <iitorul
anali'ant. Acea7ta nu
>n7ea&n# c# rintre
7i%anali.tii ne>n7cri.i >n
!ruurile a?ilitate nu 7e
!#7e7c teraeui de talent.
Cu toate ace7tea9 l4a.
7"#tui cu in7i7ten# e
<iitorul acient 7#
>nt@lnea7c# &ai &uli
7i%anali.ti >nainte de a 7e
decide 7# "ac# e unul
dintre ei 7i%anali7tul
su0 a.a cu& >i <a 7une
ade7ea du# aceea. Dac#
roce7ul incon.tient .i
&aterialul ato!en nu 7e
&odi"ic# deloc rin
ale!erea unui anu&it
teraeut9 acce7i?ilitatea lor
ri7c# 7# "ie con7idera?il
"acilitat# 7au >&iedicat#9
du# tiul de relaie care
7e 7ta?ile.te >ntre
7i%anali7t .i acient cu
oca'ia ri&elor
6B
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
>nt@lniri nu&ite
Kcon<or?iri reli&inareL.
Cura <a ro!re7a dac#
anali'antul are 7u"icient#
>ncredere >n caacit#ile
te%nice ale 7i%anali7tului
7#u .i dac# e7te caa?il 7#
le!e cu teraeutul9 >n
o"ida tendinelor
tran7"ereniale9 ceea ce
nu&i& o Kalian# de
lucruL. Alian# >n li7a
c#reia re'i7tenele cele &ai
uternice nu <or utea "i
de#.ite9 iar roce7ul 7e
<a >&ot&oli 7au
acientul >i <a une ca#t
>n &od re&atur.
>n 7"@r.it9 dincolo de
orice co&eten#
7i%analitic# roriu4'i7#9
arecierea calit#ilor
u&ane ale
7i%anali7tului9 cu oca'ia
con<or?irilor reli&inare9
nu tre?uie ne!liQat#: nu lui
ur&ea'# a4i "i >ncredinate
7eranele de 7c%i&?are9 o
arte deloc ne!liQa?il# din
autono&ia er7onal# .i9
uneori9 7ura<ieuireaH
K/una ale!ereL e7te &ai
i&ortant# >n 7i%anali'#
dec@t >n orice alt
do&eniuO Ace7te >nt@lniri
inau!urale9 >n &od cla7ic
nere&unerate9 le <or
er&ite 7i%anali7tului .i
acientului de a 7e anali'a
.i de a c@nt#ri o7i?i4
lit#ile lor de &unc# >n
co&un. Du# oinia &ea9
7e cu<ine a "i di7cutate .i
&odalit#ile ractice ale
curei. +7i%anali'a e7te un
contract. /a c%iar ace7t
contract tre?uie 7# "ie
7inala!&atic .i 7# nu
!enere'e9 cu& rea ade7ea
e7te ca'ul9 o 7ituaie
leonin#9 >n care acientul
nu oate dec@t 7# ad&it#
dictatele 7i%anali7tului >n
&aterie de orar9 tari" .i
data <acanelor. -reud
Qu7ti"ica acea7t# ractic#
din raiuni econo&ice9
7re a a7i!ura un <enit
con7tant teraeutului. >n
ceea ce &# ri<e.te9 doar
.edinele ratate >ntr4un
conteNt de re'i7ten#9 care
tre?uie >n ace7t ca'
interretate9 tre?uie 7# "ie
l#tite9 >n ca' de o?7tacol
ro"e7ional 7au "a&ilial9
&i 7e are ec%ita?il 7# nu
"ie 7ancionat# a?7ena
acientului9 care nu a a<ut
aici nici un cu<@nt de
7u7. Afortiori0 nu ar
tre?ui l#tite .edinele din
ti&ul <acanelor
anali'antului9 c@nd ace7ta
nu oate decide data lor.
>. *adrul
psihanalitic
Cadrul9 >n 7en7ul
reci'at de 8o7B /le!er9
anu&e +ansamblul
elementelor in<ariante
care <or permite
procesului psihanalitic s
se desf?oare ,0 curinde
locul9 rit&ul .i durata
.edinelor9 dar &ai
57
8EAN4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
ale7 re!ula de a?7tinen#9
care inter'ice
7i%anali7tului 7# inter<in#
>n realitatea <ieii
acientului 7#u
=2
.
S# de'<#lui&
raorturile concrete
ale ace7tui cadru.
*abinetul
psihanalistului tre?uie9
oare9 7# "ie i&er7onal: un
"otoliu 7tandard9 un di<an
ad1hoc .i tai7erie a7telH
U'aQul conte&oran
ro7crie o rea &are
er7onali'are a 7aiilor9
con7ider@ndu47e c#
de'<#luie inti&itatea
7i%anali7tului .i9 dret
con7ecin#9 orientarea
"anta'#rilor
anali'antului. A&inti&
c#9 di&otri<#9 ?iroul lui
-reud era tic7it de o?iecte
de art#9 de 7tatuete care
&#rturi7eau a7iunea 7a
entru ar%eolo!ie .i de
c#ri er7onale9 e care
uneori le >&ru&uta
acienilor9 reco&and@ndu4
le 7# ia ?ine a&inte la cele
citite. Cu& 7# nu te
ui&ea7c# acea di7creie
&o?iliar# a racticienilor
e care nu e'it#9 de alt"el9
7# o eNun# >n 7crierile
lor9 >n con"erine 7au >n
e&i7iuni radio 7au
tele<i'ateO
Di<anul r#&@ne ie7a
de ?a'# a di7o'iti<ului
&aterial. Ve7ti!iu al
%ino'ei9 -reud =4a #7trat
entru c# R 7une el R
+eu nu suport s fiu pri<it
timp de opt ore pe 2i, U La
ori!ine9 di<anul era
ca&era lin# de erne >n
care 7e reuneau &ini.trii
7ultanului turc. Ter&enul a
de7e&nat aoi con7iliul
>n7u.i. La "el <or 7ta
lucrurile >n 7i%anali'#9
unde di<anul9 &ai &ult 7au
&ai uin utili'at de ri&ii
7i%anali.ti9 a aQun7 7#
rere'inte ortodoNia curei.
A'i9 tinerii 7i%anali.ti 7e
te& c# nu 7unt <erita?ili
racticieni dac# nu "ac u'
de un di<an. Oricare ar "i
i&ortana R
indi7cuta?il# R a ace7tui
di7o'iti< care
"a<ori'ea'# re!re7iunea9
a7ociaia li?er# .i
"anta7&ati'area9
eNeriena &ea clinic#
>&i er&ite 7# a"ir& c#
o'iia luat# e di<an nu
anclan.ea'# >n &od
nece7ar roce7ul
7i%analitic .i c#9 a
contrario0 acienii tratai
>n "aa oc%ilor e"ectuea'#
uneori un autentic tra<aliu
de ace7t ti. De alt"el9 >n
ca'ul anu&itor acieni
D7t#ri4li&it# 7au dere7ii
anacliticeG9 o'iia
Kdi<ane7c#L oate "i
contraindicat# ani >n .ir.
Tre?uie9 >n ace7t ca'9 7#4i
l#7#& acientului oiunea
de a 7ta a.e'at 7au lun!itH
Oricu&9 racticianul care
utili'ea'# di<anul >nainte
de a "i a"lat 7u"iciente
lucruri de7re 7tructura
&ental# a acientului &i
7e are c# rocedea'# la
<oia %a'ardului .i cel &ai
ade7ea >n &od ericulo7.
58
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
+@n# >n =1A=9 -reud >.i
ri&ea acienii >n "iecare
'i9 &ai uin du&inica.
A<alan.a de noi anali'ani
a&ericani >l con7tr@n!ea
7# re7tr@n!# nu&#rul de
.edine ale "iec#ruia9 ca 7#4
i oat# acceta e toi.
Ace7ta a "o7t >nceutul
racticii de cinci .edine e
7#t#&@n#9 din care unii
au "#cut odinioar# o
o?li!aie doctrinal#. A'i9
din &oti<e "inanciare .i de
di7oni?ilitate a orarului9
7i%anali.tii 7e &ulu&e7c
7#4.i ri&ea7c# acienii
de trei 7au atru ori e
7#t#&@n#9 iar ade7ea
c%iar de &ai uine ori9 >n
ca'ul 7i%otera4iilor
analitice. Dac#9 >n
rinciiu9 nu&#rul de
.edine e7te "iN9 e<oluia
curei >l oate deter&ina e
7i%anali7t 7# le 7orea7c#
7au 7# le re7tr@n!#. Multe
"inaluri de 7i%anali'are 7e
"ac a7t"el !radual. Oricu&9
rit&ul actual9 &ult &ai
uin 7u7inut dec@t >n
trecut9 er&ite eNlicarea9
>n arte9 a duratei
cre7c@nde a curelor. De la
c@te<a 7#t#&@ni9 >n
ri&ele 7i%anali'e ale lui
-reud R c%iar nou#
.edine9 ca >n ca'ul lui
SteYel9 7au o .edin# unic#9
>n ca'ul co&o'itorului
Gu7ta< Ma%ler R9 durata
anali'ei a cre7cut
con7idera?il deQa din
ti&ul c@nd &ai tr#ia
in<entatorul ei. >n =1=39
-reud con7idera c# o cur#
cerea >n &edie .a7e luni9
@n# la un an. >n =1339 >n
#ou<elles *onferences
d5introduction = la
psychanalyseQ9 el nu
eNcludea nece7itatea de a
ine K7u? 7ura<e!%ere
7i%analitic#L entru toat#
<iaa acienii !ra< atin.i.
A7t"el9 KO&ul cu luiL9
du# o ri&# tran.# de
atru ani9 a ur&at cu
-reud o a doua 7i%anali'#
de .a7e luni9 du# care
ace7ta =4a >ncredinat uneia
dintre ele<ele 7ale9 Rut%
Mac /run7_icY.
Trata&entele de lun!#
durat# r#&@n9 totu.i9 o
eNceie.
A'i 7i%anali'ele care
durea'# cinci 7au 'ece ani
7unt "oarte nu&eroa7e.
-#r# >ndoial#9 7courile
curei au e<oluat9 du#
#rerea &ea9 &ai &ult
dec@t atolo!iile9 >n
o"ida a ceea ce 7e
>nele!e ade7ea >n &ediile
7i%analitice. E7te ade<#rat9
de a7e&enea9 c# -reud >.i
eNa&ina 7cruulo7
acienii ti& de 66 de
&inute. >n 'ilele noa7tre
.edina47tandard durea'#
>ntre Qu&#tate .i trei 7"erturi
de or#9 cu eNceia
ei!onilor lui 8acWue7
Lacan9 care continu# 7#
ractice .edinele cu
durat# <aria?il#9 care 7e
traduc cel &ai ade7ea rin
inter<enii "oarte redu7e9
de la un 7"ert de or# la
c@te<a &inute. De7i!ur9
e"ectul de 7ondare (l5effet
de scansion)0 care con7t#
>n a
61
PPPPPPPPPPP8EAN4
+IERRE C,ARTIER PP
ori re&atur o .edin# e
un cu<@nt 7au te&#
i&ortant#9 oate "i
dina&i'a& entru cur#9 cu
condiia de a r#&@ne o
eNceie. M# nu&#r
rintre cei care !@nde7c c#
un oti&u& de ti& e7te
nece4.7ar 7u?iectului entru
a intra >n .edin#9 entru a
eNune &aterialul .i a "ace
a7ociaii li?ere.
T#cerea a?7olut# .<7au
anali'a doar a
7e&ni"icanilor lin!<i7tici
7unt de a7e&enea ractici
lacaniene e care tre?uie
7# le ro7crie& din
te%nica 7i%analitic#9 >n
&#7ura >n care e"ectele
lor 7unt contrarii eticii
curei
=1
. Du# ce <o& ar#ta9
cu aQutorul unui eNe&lu
concret9 cu& oate
7i%anali7tul 7# utili'e'e
un 7e&ni"icant ca 7#
lucre'e cu acientul9 <o&
de'<olta e lar! concetul
de interretare9 "#r# de
care nu ar eNi7ta tra<aliu
analitic autentic.
*a2 clinic nr. //
E7te <or?a de un
!e7tionar >n <@r7t# de 36
de ani9 care a cerut 7# "ie
7i%anali'at din cau'a
unui anu&it nu&#r de
tentati<e de 7inucidere9
aarent ne&oti<ate. Are
din coil#rie 7ec%ele de
olio&ielit# .i o a&intire
trau&atic# cu ri<ire la
7itali'#rile la care a "o7t
7uu7 >n ur&a ace7tei
&aladii. M# <oi &ulu&i
7# relate' un "ra!&ent din
una din ri&ele .edine9
>n care el 7une c# e7te
o?7edat de un nu&e care
>i <ine ne>ncetat >n &inte:
K,ilton McConnicoL.
E7te in<entatorul unei
cara"e cu ?u.on >n "or&#
de cactu79 ine el 7#
reci'e'e9 !#7ind c# ideea
e7te a&u'ant#. >i 7un: K>n
ace7t atroni& eNi7t# dou#
nu&te de %otel. R Da9
r#7unde el9 ,ilton .i
NiYY7. Dar e al doilea
nu4= cuno7c.L Deoarece
tace9 >l >ntre?: KV#
Qenea'# ce<aH R Nu .tiu
de ce !@nde7c Z%otel de
trecere\.L >n7#ile': KCe<a
ca 7u7in#tor la NiYYo
DMac au NiYYoGHL
+acientul >&i o<e7te.te
atunci c# ,ilton >i
a&inte.te de ce<a
nel#cut9 de "atul c# a
"o7t Ktratat ca o 7lu!# de
doi dintre .e"ii 7#i care au
c@.ti!at o &uli&e de ?ani
din &unca 7a9 >nainte de a4
= da a"ar# entru
re7uu7# inco&eten#.L
Acea7t# i7torie R 'ice el
R K&i4a r#&a7 >n !@tL.
Ca acel cactu7 >n !@tul
7ticleiH...
Literatura ro"e7ional#
conte&oran# e7te lin#
de 7i%anali'e ro"unde
.i co&leNe ale unor
7e&ni"icani4c%eie ai
dorinei
BI
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
?locate a 7u?iectului.
Ace7te teNte >nt#re7c
cititorului credina >n
e"iciena &a!ic# a curei9
oric@t de uin eNert ar "i
7i%anali7tul >n arta de a
tran7"or&a un cu<@nt ?anal
>ntr4un KSe7a&9 de7c%ide4
teOL al incon.tientului. A&
7u?liniat <arietatea
<indec#rilor &iraculoa7e
o?inute a7t"el. >n !eneral9
e7enialul con.tienti'#rilor
eli?eratoare ale acientului
<a ro<eni din tra<aliul
interretati<9 c#ruia >i <o&
de"ini acu&
caracteri7ticile .i
&odalit#ile de utili'are.
/@. Interpretarea
>n teoria "reudian#9
interretarea deine un loc
at@t de central >nc@t9 dac#
e7te 7#4i crede& e
Lalanc%e .i +ontali79
+am putea caracteri2a
psihanali2a prin utili2area
interpretrii. L
AI
Interretarea ar "i
+procedeul psihanalitic
cel mai important cruia
;i sunt subordonate toate
celelalte ,
n
. Ea e7te
in7tru&entul de ne>nlocuit
care >i er&ite
7i%anali7tului 7# "ac#
>nele7 7en7ul latent al
di7cur7ului 7au al
conduitei.
Co&unicat#
acientului9 ea <i'ea'# 7#
deter&ine o 7c%i&?are
intra7i%ic#9 ?a c%iar
co&orta&ental#. Dar9
c%iar dac# e7te "#cut# du#
re!ulile artei9 ro<oac# ea
>n &od 7i!ur un e"ect
&utati< la anali'antH KMai
r#&@ne ca ea 7# "ie
>nelea7# ca interretare de
c#tre acientL9 7une cu
?un47i& Mic%ael /alint
AA
9
condiie dearte de a "i
>ndelinit# >n ca'ul
a?andonicului .i al
7i%oatului .i9 de7i!ur9 >n
&od "rec<ent9 >n ca'ul
7u?iectului nor&al
ne<ro'at.
Di"icultatea de a 7eara
Klu&?ul li7it de <aloareL
al 7u!e7tiei de Kaurul urL
al interret#rii autentice
e7te9 oare9 cau'a entru care
un &are nu&#r de
7i%anali.ti conte&orani
74au re"u!iat >ntr4o t#cere
rudent# .i 7i7te&atic#H
>ntre o conceie
teleolo!ic# Dideolo!ic#HG a
incon.tientului9 e care ar
"i 7u"icient 7#4= la.i 7#
K<or?ea7c#L ca 7# di7ie'i
con"lictele interioare9 .i
c#utarea unei interret#ri
K&a!iceL eNi7t# cu&<a
loc entru o 7trate!ie
interretati<# care 7# in#
7ea&a de idio7incra'iile
acienilor no.triH
B=
PPPPPPPPPPP
//. *=mpul
interpretrii
+entru 7i%anali7t9 a
interreta e7te at@t o
oeraie 7u?iecti<#9
. care >i e7te rorie9 c@t
.i9 e<entual9 un Kact de
<or?ireL adre7at
acientului. E7te <or?a de
a >nele!e 7en7ul a7cun7
DlatentG al unei
conduite9 al unei "anta7&e9
c%iar a unui acting
93
0 deci
de a4= re7taura
>n
dina&ica
incon.tien
t#9 rorie
"iec#rui
7u?iect.
Teraeutul oate >n
ace7t ca' 7#4i co&unice
acientului ceea ce a
>nele7. Lalanc%e .i
+ontali7 7u?linia'# c#
ter&enul !er&an
Deutung e7te &ult &ai
uin >ndoielnic .i &ai
uin conotat de
ar?itrariu dec@t ter&enul
KinterretareL. Deutung
e7te &ai aroae de
eNlicaie9 l#&urire9 cu&
o arat# >nrudirea 7a
lin!<i7tic# cu )edeutung
D7e&ni"icaieG.
Oricu& ar 7ta
lucrurile9 co&unicarea
interret#rii R 7une
Sandor -erenc'i R K<a
"i o inter<enie acti<#L.
Acea7t# deci'ie de a
<er?ali'a Ko &i.care
a"ecti<# a 7i%anali7tuluiL
ar <i'a un du?lu 7co
AF
:
ali&entarea o7i?ilit#ilor
de insight
9:
ale acientului
.i re7taurarea
K%o&eo7ta'iei
e&oionale oti&e a
7i%anali7tuluiL.
Dar9 >n a"ar# de a
o7tula9 cu& "ace Mic%el
Ne;raut9 c +orice
rupere a tcerii de ctre
psihanalist este o
interpretare,
/M
0
deter&inarea
&o&entului >n care ea
tre?uie "#cut# .i
&aniularea interret#rii
<or "i ro?le&e te%nice
deo7e?it de crucialeV cu
at@t &ai &ult cu c@t
acti<itatea interretati<#
are >n <edere "eno&ene4
c%eie ale curei9 <i7ul9
re'i7tena .i tran7"erul.
!raumdeutung
9/
inau!urea'# o utili'are
@n# atunci inedit# .i
c<a7i7i7te&atic# a
interret#rii de c#tre
-reud
A5
. Sre deo7e?ire de
di"eritele c%ei ale <i7elor
care rouneau
interret#ri ti ?a'ate e
coninut .i >nde#rt@ndu4
7e de &odelul
interretati< Qun!ian
?a'at e ar%etiuri
A1
9
-reud 7e 7tr#duie.te 7#
re7itue'e 7i&?olica
uni<er7al# >n cadrul
dina&icii incon.tiente
7in!ulare a acientului. A
interreta <i7ul con7t# >n
a orni de la coninutul
&ani"e7t al ace7tuia .i Ka
aQun!e la ideile <i7uluiL9
la 7e&ni"icaia 7a
latent#. A7ociaiile
autorului <i7ului <or "i
<e%iculul o?li!atoriu
care <a er&ite
BA
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
ela?orarea de c#tre teraeut
a interret#rii dorinei
incon.tiente a"lat# la
ori!inea <i7ului.
-reud <a di7tin!e
di"erite cate!orii de <i7e9 >n
"uncie de !radul lor de
li'i?ilitate .i de
acce7i?ilitatea lor la
interretarea 7i%analitic#.
Vi7ul9 de alt"el9 nu ar utea
"i interretat inte!ral.
Oricare ar "i ro"un'i&ea
anali'ei9 7u?'i7t# un
re'iduu inanali'a?il nu&it
Ko&?ilicul <i7uluiLa.
Oricare i4ar "i li&itele9
interretarea <i7ului
r#&@ne .i a'i +magistrala
care duce la incon?tientul,
7u?iectului. Ea <a "i9 de
a7e&enea9 in7tru&entul
indi7en7a?il de ani%ilare a
re'i7tenelor .i de anali'# a
tran7"erului.
Tre?uie >n7# ca
7i%anali7tul 7# .tie 7# o
"or&ule'e la &o&entul
otri<it.
/9. $omentul
potri<it pentru
interpretare
>nele!erea de c#tre
7i%anali7t a 7e&ni"icaiei
latente a unui <i7 o<e7tit
de un acient nu >n7ea&n#
nicidecu& c# anali'antul ar
"i >n &#7ur# 7# >nelea!#
interretarea dat# de
7i%anali7t.
>ntr4un articol din =1=A9
-reud arat# cu& 7# "ie
utili'at# >n cur#
interretarea <i7elor
3=
.
+ro?le&a e7te dac# e7te
nece7ar ca <i7ele 7# "ie
interretate inte!ral. Or9
acientul e7te caa?il 7#
aduc# at@ta &aterial >nc@t
acea7t# 7arcin# de<ine
i&o7i?il de reali'at.
+7i%anali7tul 7e <ede
+obligat s admit c
acest fel de bog4ie de
materiale nu este dec=t
expresia unei re2istente L
3A
.
+acientul "u!e de 7ituaia
7a con"lictual# actual#
nee<oc@nd dec@t
&aterial i&a!inar. Cura
ri7c# a7t"el 7# +piard
orice contact cu realitatea
pre2enta,. +entru -reud9
interretarea <i7elor
tre?uie 7# r#&@n#
7u?ordonat# 7coului
teraeutic
33
.
>n ace7t ca'9 re!ula <a
con7ta >n li&itarea
interret#rii unui <i7 la
durata unei .edine9 "#r#
ca interretarea 7#
continue >n .edina
ur&#toare. >ntr4ade<#r9
nu&ai re7ectul
7i%anali7tului entru
li?era a7ociaie a
acientului oate "ace
cura 7# ro!re7e'e. S#
B3
PPPPPPPPPPP8EAN4
+IERRE C,ARTIER PP
not#&9 >n treac#t9 c# ace7te
7"aturi date de?utanilor nu
re"lect# c@tu.i de uin
ractica er7onal# a lui
-reud
3F
.
Cu toate ace7tea9 ar
"i ericulo7 7# <re& 7#
interret#& Kte&einicL
<i7ele cele &ai co&leNe9
c#ci ele re'u&#9 >ntr4un
"el9 ne<ro'a .i >n
con7ecin# un >n Qoc
an7a&?lul re'i7tenelor
acientului. -reud
nu&e.te ace7te <i7e
K<i7e4ro!ra&eL 7au K<i7e
?io!ra"iceL:
+Interpretarea total a
unor astfel de <ise trebuie
s coincid cu
perfec4ionarea
anali2ei,V
Nu ri7c# >n7#
teraeutul 7# iard# un
&aterial reio7 re"u'@nd
7#4.i aro"unde'e
interretareaH -reud ne
lini.te.te9 a"ir&@nd c#
Ke&oia incon.tient#L
a"lat# la ori!inea <i7ului
nu <a ierde oca'ia de a
roduce ulterior altele. >n
7"@r.it9 el >i re<ine e
7i%anali.tii de<enii
Kdeo7e?it de a?ili >n
interretarea oniric#L9
tentai 7# eNlice i&ediat
tot ceea ce ei au >nele7.
Se une >n ace7t ca'
teraeutului ro?le&a
di"icil# a ale!erii
&o&entului
interret#rii
3B
. A
interreta ec%i<alea'# cu
a aduce >n con.tiin#9 la
acient9 e&oiile .i
rere'ent#rile de care el
nu e7te con.tient. >ntrea!a
art# a 7i%anali7tului4
interret e7te deci aceea
de a .ti 7# a.tete
&o&entul oortun >n care
acientul <a "i caa?il 7#
recete'e o 7e&ni"icaie
nou# a conduitei 7au
di7cur7ului 7#u. Dar cu&
7# deter&ini &o&entul
"a<ora?il >n care
interretarea <a a<ea
e"ectul de 7en7H
32
De "at e7te <or?a de
a e<alua9 entru un
&aterial dat9 di7tana
dintre con.tientul .i
incon.tientul acientului.
S# o7tul#& c#
interretarea <a "i
e"icient# dac# di7tana
dintre datele con.tiente .i
incon.tiente e7te
7u"icient de redu7#
entru ca inter<enia
7i%anali7tului 7# ai?#
efect de amplasare a unui
pod. Ea de<ine un 7oi de
a7arel# care er&ite
trecerea ele&entului
re"ulat >n con.tient.
Dar cu& 7# arecie&
di7tana care 7ear#
rere'entarea
incon.tient# de e<entualul
ei acce7 >n con.tiin#H
Anu&ite indicii ale
&aterialului li<rat de
acient ne ot une e
calea cea ?un#.
Mecani7&ele ri&are
in"iltrea'# >n ace7t ca'
di7cur7ul9 actele ratate9
la7u7urile care aQun! la
ni<elul rere'ent#rilor
latente. Dar9 &ai &ult
dec@t ace7te e&er!ente
7i&to&atice9 concordana
de "a'# >ntre ceea ce
re7i&te 7i%anali7tul .i
a7ociaiile acientului >i
arat#
64
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
teraeutului c# te&a
latent# e7te aroae de
7ura"aa con.tient#.
Calitatea co&unic#rii de
la incon.tient la
incon.tient 7e traduce
rintr4un "at clinic latent:
di7cur7ul acientului are
>n ace7t ca' ?rodat e
a7ociaiile !enerate de el
la teraeut.
*a2 clinic nr. /9
O acient# >&i e<oc#
durero7 &oartea unuia
dintre rietenii ei9 re!i'or
Qaone'9 decedat de SIDA.
Idei ca 7a?ie .i cri'ante&#
35
>&i <in >n &inte. Ea
a7ocia'#: KM# !@nde7c la
c@ntecul ?unului re!e
Da!o?ert .i nu .tiu de ce.L
>i cer 7# reci'e'e: KDa9 la
al doilea culet9 de7i!ur9
acela >n care ?unul S"@nt
Eloi >i roune 7#
7c%i&?e &area lui 7a?ie
de "ier cu o 7a?ie de
le&n...L
Co&unicarea "iind
a7t"el 7ta?ilit#9
interretarea de<ine
o7i?il#. Ea 7e <a "a?rica la
una dintre cele dou#
er7oane care &er! >n
ace7t ca' &@n# >n &@n#9
"#r# a4.i controla "irul
ideilor: 7i%anali7tul >n
o7tura de a7cult#tor cu o
atenie K"lotant#L9 .i
acientul care "ace
a7ociaii li?ere. Ade7ea
anali'antul <a de7coeri
7en7ul a7cun7 la
di7cur7ului 7#u "#r#
inter<enia acti<# a
teraeutului. Uneori ace7ta
din ur&# <a interreta9
adic# <a ad#u!a ie7a li7#
ce <a co&leta acel
pu22leQ 7i%ic9 7au <a
alica tu.a "inal# care d#
ta?loului toat# <aloarea 7a.
Dac# interretarea e7te
>ntotdeauna o art# di"icil#9
eNi7t# ca'uri >n care ea are
i&o7i?il#. +(entru ca
interpretarea s= fie
posibila0 este necesar ca
subiectul s fie situat ;n
c=mpul limbaKului.,
P@
Vreau
7# in7i7t a7ura ace7tui
a7ect: e"iciena 7a9 cu&
a& <#'ut9 re7uune un
&ini&u& de acord >ntre
li&?aQul di!ital .i cel
analo!ic9 >ntre a"ectul
incon.tient .i di7cur7ul
con.tient.
+7i%anali7tul9 >n toate
ca'urile di"icile9 ri7c# un
forcing interretati<9 o
7i%anali'# 'i7#
K7#l?atic#L9 ractic#
aarent la "el de <ec%e ca
7i%anali'a9 deoarece
-reud a cre'ut de cu<iin#
7# trate'e ace7t 7u?iect >n
=1=I
F=
.
/3. Interpretarea
2is +slbatic,
O "e&eie >nc# t@n#r# 7e
adre7ea'# lui -reud din
cau'a unor cri'e de
anNietate a#rute du#
di<or. Ace7te cri'e 74au
inten7i"icat du#
B6
PPPPPPPPPPP
ce un Kt@n#r &edic de la
eri"erieL i4a declarat c#
anNietatea ei era ro<ocat#
de dorine 7eNuale
neotolite. El ar "i
con7iliat4o 7#4.i ia un
a&ant 7au 7# 7e
&a7tur?e'e9 "#r# a ine
7ea&a9 cu& "#cea -reud9
bde di&en7iunea i&a!inar#
a 7eNualit#ii .i de
ro?le&atica ne<rotic# a
acelei "e&ei. >ntr4un "el el
aciona7e ca .i cu&
ro?le&a reul7iei 7eNuale
a acientei era re'ol<at#.
/a .i &ai r#u9 el 74ar "i
"#cut <ino<at de o eroare
de dia!no7tic9
reconi'@nd o
+terapeutica actuala la o
ne<ro2a care nu exista0
lu=nd drept ne<ro2
anxioasa o ne<ro2a
fobica,G
9
Di7terie
anNioa7#G.
S4ar utea 7une9 de
"at9 c# acel &edic
r#&#7e7e la conceiile
"reudiene din Studii
asupra isteriei .i c# %a?ar
n4a<ea de re'i7tena care
"ace ca9 +re<el=ndu1se
bolna<ilor incon?tientul
lor0 s se pro<oace
;ntotdeauna
recrudescen4a
conflictului lor ?i o
agra<are a
simptomelor,,.
Aruncarea ?rutal# >n
caul acientului a
K7ecretelorL e care
teraeutul a cre'ut c# le4
a !%icit <a deter&ina9 e
dea7ura9 ini&iciia
?olna<ului9 .i9 ade7ea9
"u!a 7a de trata&ent.
A7t"el9 du# -reud9
interretarea nu de<ine
o7i?il# dec@t dac#:
1) &aterialul
re"ulat e7te "oarte
aroae de ideile
acientuluiV
2) tran7"erul
o'iti< e7te 7u"icient de
in7talat ca 7# e<ite >ntre
ruerea curei.
E7te clar c#
7i%anali7tul tre?uie 7#
ur&e'e ace7te re!uli care
>nlocuie7c un Kdar
7ecialL9 cu care nu toat#
lu&ea e7te dotat#: Ktactul
&edicalL.
-reud >.i >nc%eie
articolul conda&n@nd
ractica 7i%anali'ei
7#l?atice din raiuni
in7tituionale .i
rea?ilit@nd >ntr4un "el
interretarea t@n#rului 7#u
con"rate: +Am constatat
c un tratament st=ngaci
de acest gen sf=r?e?te
adesea 1 nu ;ntotdeauna
1 prin a da bune
re2ultate.,GG +e 7curt9
interretarea 7#l?atic# ar
"i d#un#toare cau'ei
7i%anali'ei9 e care
tinde 7# o di7credite'e >n
oinia u?lic#9 dar nu cu
ade<#rat entru acient.
BB
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIOMUND -REUD
/P. *onstruc4ia:
o reconstruc4ie
problematicO
Ce e7te de "#cut cu cei
entru care interretarea
nu e7te o7i?il# >ntr4o
ri&# eta#H S# 7e u'e'e
de ceea ce a& nu&it
interretare aliati<#9
adic# de con7trucia
"reudian#.
Con7trucia "reudian#
are dret 7co 7ulinirea
R >ndelinirea9 ca 7#
'ice& a.a R a "unciei de
interretare9 care e7te
aceea de a er&ite
acientului +suspendarea
refulrilor de la
;nceputurile de2<oltrii
sale,
P:
.i reu.ita
con.tienti'#rii celei &ai
co&lete o7i?il a
?io!ra"iei 7ale in"antile.
Dar acea7t# ?io!ra"ie 7e
oate do<edi inacce7i?il#
>ndeo7e?i la 7u?iecii
olitrau&ati'ai recoce.
+7i%anali7tul R ne 7une
-reud R nu tre?uie >n
ace7t ca' 7# "ac# o &unc#
a7e&#n#toare cu aceea a
ar%eolo!ului. El <a
recon7trui trecutul
7u?iectului ornind de la
+fr=nturi de amintiri0 de
asocia4ii si declara4ii
acti<e ale celui
psihanali2at0 ;n acela?i
mod ;n care arheologul0
dup buc4i de 2id rmase
;n picioare0 reconstruie?te
pere4ii edificiului ?i0
pornind de la ca<it4ile
solului0 determin
numrul ?i locul
coloanelor0 iar pornind de
la <estigiile gsite ;n
dr=mturi0 reconstituie
decorurile ?i picturile care
au ornat altdat
2idurile,G
M
.
Vor?ind de
Krecon7trucieL ar "i de
"at &ai otri<it >n acea7t#
er7ecti<# dec@t 7#
e<oc#& Kcon7trucia9
ter&en utili'at >ndeo?.te
de 7i%anali.ti ca 7#
de7e&ne'e +o elaborare a
psihanalistului mai
extensi<a ?i mai distanta
de material dec=t
interpretarea ?i
esen4ialmente destinat s
reconstituie0 ;n aspectele
sale ;n acela?i timp reale
?ifantasmatice0 o parte din
istoria copilriei
subiectului,G
/
.
Dar nu ri7c# teraeutul
7#4i i&un# 7u?iectului
roria 7a <er7iuneH -reud
>.i a#r# cau'a9 roun@nd
o utili'are dina&ic# a
con7truciilor
F5
:
+(sihanalistul perfectea2
un fragment de construc4ie
?i ;l comunic celui
anali2at ;n a?a fel ;nc=t s
ac4ione2e asupra luiS cu
aKutorul noului material
care afluea20 el
construie?te un alt
fragment0 pe care ;l
utili2ea2 ;n acela?i mod,S
>n "elul ace7ta
+presupunerile noastre se
transform ;n con<ingere la
pacient,. Dar oate
Kcon<in!erea de
ne'druncinatL do?@ndit# de
anali'ant >n ceea
B2
PPPPPPPPPPP
ce ri<e.te <eracitatea
con7truciei 7# acoere cu
ade<#rat a?7ena
re&e&or#riiH
La acea7t# >ntre?are9
&ereu de7c%i7#9 8oelle
Delcro7 r#7undea: K La
cinci2eci de ani dup
moartea lui 7reud0 nu
putem dec=t s= subliniem
dependen4a
construc4iilor noastre0
caracterul lor
necesarmente incomplet0
aproximati<. *ertitudinea
de ne2druncinat nu risc
;n acest ca2 s se osifice
;ntr1o direc4ie uni<oc0
;ntr1o istorie prea bine
construit0 cu consecin4e
reducti<e sau inducti<e
asupra elaborrii ?i
libert4ii fantasmatice a
pacien4ilor no?triO L
F1
Ade'iunea "#r#
condiii a KO&ului cu
luiL la 7cenariul "reudian
al relaiei 7eNuale a tergo
a #rinilor 7#i9 eNtra7#
din <i7ul cu luii9 ne "ace
7# ne !@ndi& la
e<entualele e"ecte ale
7u!e7tiei .i tran7"erului9
care ot K"ace acce7i?il#
&unca 7i%anali7tuluiL
entru acient. -reud ar
.ter!e ace7te e<entuale
o?iecii dintr4o tr#7#tur#
de condei. Du# el9 Ko
construc4ie inexact este
inofensi<0 deoarece
construc4ia eronat nu
las mai multe urme
dec=t dac nu ar fi fost
niciodat fcut,
:@
. >n cel
&ai r#u ca'9 ea ri7c#9
>ntoc&ai ca interretarea
7#l?atic#9 7# ai?# un e"ect
?ene"ic a7ura acientului.
Recuno7c c# a&
<eri"icat uneori ace7t
"at la er7onalit#i
a?andonice .i la
7i%oai.
*a2 clinic nr. /3
>i co&unic lui
C%ri7tian R >n &od 7i!ur
?#iatul cel &ai intere7ant
.i &ai di"icil de care &4
a& ocuat R <er7iunea
&ea >n le!#tur# cu ceea ce
a tr#it el atunci c@nd
&a&a 7a 74a <#'ut
#r#7it# de 7oul c%e&at
la ar&at# .i de tat#l
adorat care a &urit 7u?it.
Co&unicarea &ea >l "ace
7# retr#ia7c# a&intirea
unor "ate >nt@&late
c@nd a<ea un an 7au doi.
KEra& cu &a&a &ea
>ntr4o od#i#. +e odea
era o iele de ti!ru9 cu
!ura >&#iat# de7c%i7#.
Intr# tat#l &eu .i &#
lo<e.te R ri&a &ea
al&#. A& c#'ut .i &4a&
r#nit la 7ate >n dinii
ti!rului.L
6=
C%ri7tian uita7e cu
totul acea7t# 7cen#9 care
re<ine cu claritate .i
%iere7te'ic9 ca >ntr4o
a&intire4ecran. Nu
tre?uie uitat c# acea7ta
conden7ea'# ele&entele
e7eniale9 ?a c%iar9 cu&
7une -reud9 ntreaga
esen a vieii de copil a
subiectului
!""
.
B5
INTRODUCERE W#
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD )+.
#unciile
construciei
Care 7unt "unciile
e"ecti<e ale
con7trucieiH
=. -a<ori'area
re>ntoarcerii R e ?and#9
a& utea 7une R a
ele&entelor re"ulate. Se
>nt@&l# ca o con7trucie
7# +suscite un
fenomen mne2ic0
c<asihalucinator0 fc=nd
s apar amintiri foarte
<iiS nu e<enimentul care
este con4inutul
construc4iei0 ci detaliile
;n<ecinate cu acest
con4inut. neori au loc
ade<rate halucina4ii,G.
Acea7t# con.tienti'are
de c#tre -reud a
Ke"ectului %alucinatorL al
unor con7trucii >l <a
deter&ina 7# &odi"ice
radical teoria 7i%o'ei.
+entru el9 de acu& >nainte9
ne?unia +ar con4ine un
fragment de ade<r
istoric, .i &ai de!ra?#
dec@t <re& 7#4=
con<in!e& e ?olna< de
ne?unia delirului 7#u K
<om ba2a munca
terapeutica pe faptul de a
recunoa?te cu el nucleul
de ade<r con4inut ;n
delirul su5,,.
2. Con7trucia
<a er&ite9 de a7e&enea9
autenti"icarea trau&a
ti7&elor reale 7u"erite
de 7u?iect >n ri&a 7a
coil#rie. Recu
noa.terea realit#ii
a!u?ei 7u"erite e7te o
nece7itate care "oarte
ade7ea er&ite de&ararea
artidei teraeutice cu cei
care o re"u'#
de "rica unui contact
in7uorta?il cu
rere'ent#ri interne
neinte
!ra?ile.
3. Con7truciil
e <or Quca >n ace7t ca' un
rol de deconta&inare
7i%ic#. Ele er&it9 du#
eNe&lul te%nicienilor
care 7uri&#
radioacti<itatea >n
'onele conta&inate9
co?or@rea ra!ului de
ericulo'itate al
rere'ent#rilor ar%aice
care au utut Kdi7uadaL e
ace.ti 7u?ieci 7# utili'e'e
calea 7i%ic# 7re a4.i
re!la ten7iunea
interioar#. Ver?ali'area9
c%iar .i >ntr4un &od
aroNi&ati<9 a
e"ectelor .i i&a!inilor
in7uorta?ile <a "ace &ai
uin i&o7i?il#
"i!ura?ilitatea lor. +ier#
Aula!nier notea'# e
?un# dretate c#
Kcon7truciile "i!urati<eL
er&it uneori +figurarea
;ncercrilor
pre$ente n aceste
%o%ente de groa$ pe
care le trie&te 'ul
confruntat cu apariia
unei repre$entri de
lucruri indicibile, care
scap oricrei nu%iri &i a
cror putere e(plo$iv este
at)t de %are
nc)t subiectul nu poate
dec)t s r%)n stan de
piatr L
6
c
B1
PPPPPPPPPPP
Con7trucia oate >n
ace7t ca' 7# aduc# un
enun ce oate "i !@ndit9
"#c@nd >n 7"@r.it "i!ura?il#
o <i'iune care a !enerat
!roa'a .i i&o7i?ilitatea
de a !@ndi. Acea7ta
>n7ea&n# a recunoa.te
i&ortana ace7tui
rocedeu >n trata&entul
acienilor Ki&o7i?iliL9
care "ac o?iectul unei
ri&e "or&e de 7trate!ie
interretati<#9 e care o
nu&e7c Kinterretare
<icariant#L.
/M. Interpretarea
<icariant
Ea &i 7e are
o?li!atorie la >nceutul
oric#rui tra<aliu teraeutic
cu 7u?ieci a c#ror
in7u"icient# >n7criere >n
ordinea 7i&?olic# e7te
atent#. Actul
teraeutului <a >ndelini
o "uncie <icariant#9 ceea
ce >n7ea&n# c# el <a
>nlocui interretarea9
care nu ar utea "i
>nelea7# >n ace7t 7tadiu
de c#tre a?andonic 7au de
c#tre 7u?iectul ri'onier
al actelor. E7te <or?a de
un act de <or?ire 7au de
un !e7t 7e&ni"icati<
con.tient .i <oluntar9 care
7e >n7crie >ntr4o 7trate!ie
teraeutic# .i include
coordonatele 7eci"ice
acientului "#r# <oie
(patient malgre lui).
O atare inter<enie &i
7e are a 7e Qu7ti"ica >n
&#7ura >n care ea nu
eNri&# o dorin# rorie
7i%anali7tului. Ea <a "i
cu at@t &ai nece7ar# cu
c@t K ;n 2ona defectului
fundamental X;n care se
afl ace?ti subiec4iN0
cu<intele sunt ru
;n4elese0 iar efectele lor
sunt in<ersul celor
;n4elese de
interpretare,G. Un
eNe&lu clinic <a ilu7tra
7u7ele noa7tre.
*a2 clinic nr. /P
,enri e7te un
adole7cent delinc<ent
>n!riQit >ntr4un 7ital de 'i.
Mi4a "o7t >ncredinat de
un Qudec#tor de coii9
nelini.tit de actele !ra<e
la care a trecut &a&a 7a9
doa&na E. Sora lui
,enri e7te la7at# >n
internat9 e c@nd el a
re"u'at &ereu de7#rirea
de &a&a 7a9 &er!@nd
@n# >ntr4acolo >nc@t 7#
7ar# e "erea7tr# la o
inter<enie autoritar# a
Qandar&ilor.
Doa&na E e7te o
&eti7# >n <@r7t# de 3A de
ani9 care a a<ut o
coil#rie carenial# .i
%aotic#. A "o7t <icti&a
unor &altrat#ri9 de un
70
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
7adi7& ne&aio&enit9 din
artea roriei &a&e.
De<enit# adult#9 a "o7t cu
re!ularitate 7itali'at# >n
la7a&ente din o"iciu Dde
.a7e ori >n anul care a
recedat inter<enia &eaG9
entru acte i&ul7i<e de o
&are ericulo'itate.
Tr#ind cu un a&ic olii7t9
i4a "urat ar&a .i nu a e'itat
7#4i a&enine cu ea e
Qandar&ii <enii 74o
recuere'e. Mai de cur@nd9
a >ncercat 7#4.i dea "oc9
>&reun# cu "iul ei. +e
7curt9 ea terori'ea'#
7er<iciile 7ociale9
a!re7@nd "i'ic er7oane
7au di7tru!@nd o?iecte9
@n# .i >n ?iroul
ri&arului ora.ului.
+7i%iatrul care o >n!riQea
&# in"or&ea'# c# la
ulti&a con7ultaie a
tre?uit 7#. 7tea a.e'at e
ea ti& de o or# (sicY)0
ti&ul nece7ar 7o7irii
unei &a.ini a oliiei.
Violena ei e7te
eNacer?at# de alcoolul e
care >l in!erea'# >n &od
di7o&anic.
So7e7c >n <i'it# la
do&iciliu9 entru ri&a
oar#9 >ntr4o di&inea#9
c#tre ora 193I. Doa&na
E are deQa tur&entat#.
Du# ce >&i de7c%ide9
de7tu# o nou# 7ticl# de
?ere .i >ncee 7# ?ea9
in@nd un di7cur7 dere7i<
7e<er9 >n care 7e declar#
Kierdut#9 ?olna<# &intal
.i alcoolic#L. Nu4i &ai
r#&@ne dec@t 7# 7e
7inucid#9 iar de data
acea7ta o&ierii nu <or
&ai utea 74o >&iedice.
A"ectele dere7i<e 7e
>n&ule7c e &#7ur# ce
di7cur7ul ei ro!re7ea'#.
>ncee 7# 7e a!ite >n &od
7erio79 "#r# a da nici o
atenie re'enei &ele.
+e 7curt9 a7i7t la
rodro&ul unei noi
e<entuale treceri la act.
Inter<iu: KDoa&n# E9 de
ce nu4&i dai .i &ie un
a%arHU Se 7cu'# c# nu 74a
!@ndit la acea7ta9 7e 7coal#
>&leticindu47e9 con"u'#9
.ter!e ane<oie un a%ar .i
&i4= aduce. >&i
&#rturi7e.te c# a ?#ut
.ate ?eri >nainte de a 7o7i
eu9 aoi >&i <or?e.te de
tat#l ei9 eNert >n acte de
a!re7iune: KCe <rei9 >i
7e&#n9 "ac ca el.L La <i'ita
ur&#toare ea era trea'#.
Acolo unde o
interretare R .i ce
interretareH R 7e
do<ede.te i&o7i?il#9 o
cerin# neo?i.nuit# din
artea unui &edic are
e"ect de 7en7 (effet de
sens). >ntr4ade<#r9 cer@ndu4
i un a%ar9 nu o
con"runta& eu9 >ntr4un
&od care an!aQa
Suraeul9 cu "atul c#
entru &ine ea nu era nici
?olna<# &intal .i nici
alcoolic#H C# urtarea ei
nu era at@t de in"a&ant# .i
de ?i'ar# e c@t credea9
deoarece eu o utea&
>&#rt#.i9 ci c# 7e
co&orta ca o
a&"itrioan# care nu4.i
cuno.tea
2=
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
>ndatoririleH /ine>nele79
>n calitate de &o&ent al
unei 7trate!ii
interretati<e9
interretarea <icariant#9
ca .i con7trucia R du#
-reud R9 nu <a "i dec@t
Kun tra<aliu reli&inarL
62
9
7u7ceti?il 7# aQute la
7ta?ilirea unui 7aiu
teraeutic. Mai &ult dec@t
orice alt# U"or&# de
inter<enie 7i%analitic#9
ea cere intero!area
ri!uroa7# a
contratran7"erului
7i%anali7tului .i <e!%erea
a7ura "or&elor e care le
oate lua tran7"erul
acientului.
S# 7une&9
deoca&dat#9 c# un tran7"er
nerecuno7cut a7ura unui
rieten9 Mil%el& -lie779
>i <a er&ite lui -reud9
care toc&ai >.i ierdu7e
tat#l9 7# accead# la 7en7ul
a7cun7 al <i7ului9
inau!ur@nd a7t"el o eta#
deci7i<# >n cunoa.terea
eni!&elor +7;c%e.
NOTE
=
-reud 7une: KA& utut
ractica 7i%anali'a Xpsycho1
analyseN co&let#
a trei'eci de ca'uri de i7terieL
(#e<rose0 psychose et
per<ersion0 +.U.-.9 +ari79
=11I9 . 6FG.
A
+la modification
techni6ue,0 >n teNtul
ori!inal. DNota trad.G
3
Mic%el -ain <or?e.te de
K!@ndire oeratoareL entru a
de7crie "eno&enele
co!niti<e ale unor &aladii
7i%o7o&atice.
F
C". ,u?ert -la<i!n;9
KDe la notion de
7;c%oat%ieL9 &e<ue de
neuropsychiatrie infantile0
=12=.
6
+exclusi<ement
langagier,0 >n teNtul
ori!inal. DNota trad.G
B
Si!&und -reud9 La
!echni6ue
psychanalyti6ue0 +.U.-.9
+ari79 =151.
2
Ral% R. Geen7on9
!echni6ue et prati6ue de la
psychanalyse0 +.U.-.9
+ari79 =122.
5
A 7e <edea KCa' clinic
nr. BL. DNota trad.G
1
+perlaboration,0 >n
teNtul ori!inal. DNota
trad.G
=I
8ean Lalanc%e9 8ean4
/ati7te +ontali79 Bocabulaire
de la psychanalyse0
ed. cit.9. 3I6.
==
Titlul >n li&?a !er&an#:
Die endliche unddie unendliche
Analyse0 =132.
DNot# L.G.G
=A
A 7e <edea Si!&und
-reud9 Scrieri despre
literatur ?i art0 traducere
.i note de Va7ile De&.
)a&"ire7cu9 re"a# de
Ro&ul Munteanu9 Editura
Uni<er79 /ucure.ti9 =15I9 .
624=35. DNota trad.G
72
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
=3
A 7e <edea Si!&und
Freud. "pere I0 !otem ?i
tabu0 $oise ?i
monoteismul0 Angoas ;n
ci<ili2a4ie0 Biitorul unei ilu2ii0
traducere9 cu<@nt
introducti< .i note de dr.
Leonard Ga<riliu9 Editura
0tiini"ic#9 /ucure.ti9 =11=9
. =B14A55. DNota trad.G
=F
Titlul unei lucr#ri de
<ul!ari'are de +ierre Daco
DMara?out9 +ari79 =1B6G.
=6
0te"an )_ei!9 La
.uirison par l5esprit. $ary
)aCer0 $esmer0 7reud0
/el"ond9 +ari79 =15A.
=B
>n li&?a en!le'#9 >n
teNtul ori!inal d <raci9
de7c@nt#tori. DNota trad.G
=2
8o7B /le!er9 *rises0
ruptures et depassements9
Dunod9 +ari79 =1219
.A66.
=5
A 7e <edea Si!&und
-reud9 Bina de a fi femeie0
#oi prelegeri de
introducere ;n psihanali20
traducere9 rolo! .i note de dr.
Leonard Ga<riliu9
Editura MediareN9 +loie.ti9
=11B. DNota trad.G
=1
A 7e <edea KConclu'ieL.
AI
/ati7te +ontali79 Bocabulaire
de la psychanalyse0
ed. cit .
A=
Ral% R. Green7on9
!ehni6ue et prati6ue de la
psychanalyse0 ed. cit.9
.63.
AA
Mic%ael /alint9 Le
DeZfaut fondamental0
+a;ot 9 +ari79 =11I.
A3
A 7e <edea KLeNicL.
AF
Sa n dor -e r e nc ' i 9
K +r ol on !e &e nt de l a
Zt e c %n i W ue a ct i < e\ e n
7;c%anal;7eL9 "eu<res
completes0 (sychanalyse SSS
D=1=14=1ABG9 +a;ot9 +ari79
=11I9. ==2.
A6
+ier# Aula!nier9
Con"drence 7ur lU interreU tation
donnee au Tuatrie&e
Groue en =155.
AB
Mic%el Ne;raut 9 Le
!ransferi 0 ttude
psychanal yt i6ue0 +.U. -.9 +ari79
=121.
A2
A 7e <edea Si!&und
-reud9 Int erpretarea <iselor0
traducer e9 rea&?ul
l a <er 7 i unea > n l i &?a
r o&@ n# . i not e de dr.
Leona r d Ga<r i l i u9 Edi t ur a
0t iin i"ic#9 /ucure.t i9 =113.
DNot # L.G.G
A5
Si!&und -reud9
L5 interpre5 tation des ri<es0
+.U.-.9 +ari79 =152.
A1
Inad<erten# a lui 8ean4
+ierre C%artier: teoria
ar%etiurilor a lui 8un! .i9
>n !eneral9 acti<itatea 7a >n
ace7t do&eniu e7t e &ult
ulterioar# cercet#rilor .i
7crierilor lui -reud. DNot a
trad. G
3I
Se oat e cit i >n acea7t#
ri<in # Laurence /ataille9
L5 ombili c du ri<e.
Dune prati6ue de la
psychanalyse0 Edition7 du
Seuil9 +ari79 =152. DNota L.G.G
3=
Si !&und -r eud9 K Le
&a ni e&ent de
l U i nt er r eU t at i on de7 r S<e7 en
7;c%anal;7eL9 *entralblatt,
A9=1=A9 .i L# +echni,ue
psychanalyti,ue9 ed. ci"..
ca.V.
3A
Ibid.0 . FF.
73
JEAN-
PIERR
E
CHAR
TIER
33
KAroae niciodat # nu 7e
cu<ine ca 7coul teraeut ic 7#
cede'e a7ul
int ere7ului 7u7cit at de
int erret area <i7uluiL9 loc. cit.
3F
+aul Roa'en9 *omment
7reud anal ysait 0 Na<ari n9
+ari79 =151.
36
Si !&und -r eud9 K Le
&ani e&ent de
l U int er r eU t at i on de7 r @<e7 en
U7;c%anal;7eL9 op. cit.0 . FB.
3B
K>n ce &o&ent .i c@t de
reede tre?uie 7#4i re<el#&
?olna<ului lucrurile
car e >i 7unt 7i%i c
di7i&ul at eHL9 op. cit .0 p. F5.
32
8ean4+ierre C%ar tier9 Les
Adolescents difficiles0 ed.
cit .
35
8. Stoet 'el9 La
psychologie sociale0
-la&&arion9 +ari79 =125.
31
>n li&?a en!le'#9 >n
teNtul ori!inal d ro?le&#
di"icil#9 eni!&#. DNota
trad.G
FI
+ier# Aula!nier9 op. cit. 0
. 5I.
F=
A7ura 7i%anali'ei
K7#l?aticeL9 c". Si!&und -reud9
%entralbtatt0 =9=1=I9
.i La !echni6ue
psychanalyti6ue0 ed. cit . 9 ca.
IV.
FA
Ibid.0 . 35431.
F3
SS^ZS.9 . FI.
PP
Ibid.0 p. P9.
F6
Si!&und -r eud9
KCon7truct ion dan7 lU anal;7eL
D=132G9 International e
%eitschrift fur
(sychanalyse0 A34AF9 .
F6=e=B19 .i &esultats0
idees0
probl emes0 +.U. -.9 +ari79 =15F.
FB
Si!&und -reud9
KCon7t ruct i on dan7
lU anal ;7eL9 . A2=.
F2
A 7e <edea de" iniia lui
Lalanc%e .i +ont ali79 > n
Bocabulaire de la
psychanal yse0 ed. cit .
F5
K-#r# 7# &# laud9 ot
a"ir&a c# niciodat # nu 74a
rodu7 un a7e&enea
a?u' de 7u!e7tie >n ractica &ea
7i%analitic#L DSi!&und -reud
KCo7ntruct ion
dan7 lU anal;7eL9 op. cit. 0 p.
A2FG.
F1
8oelle Delcro79
KTuelWue7 r#"leNion7 7ur le7
con7truct ion7 en anal;7eL9
!opi6ue0 FI9 =155.
6I
Si!&und -reud9 op. cit .0
. A2F.
6=
A 7e <edea > n acea7t #
r i<i n # 8ean4+i err e .i Laet it ia
C%art ier9 +Les
(arents martyrs: passions0
haines et <engeances
d5adolescente,0 +ri<at9 Toulou7e9
=151V reed. Z+etite
/i?liot%"cWue +a;ot =B3L9
=113.
6A
A7ura a&intirii4ecran9 a
7e <edea . A3 .i articolul lui
-reud >n &esultats0
idees0 problemes0 op. cit.0 =.=.
63
-reud9 o. cit.0 . A2F.
6F
Ibid.0 . A5I.
66
+ier# Aula!nier9 KLe7
con7truction7
7;c%anal;tiWue7L9 n
interprete
en 6uite de sens0 Ra&7a;9
+ari79 =15B.
6B
Mic%ael /alint9 Le
Dtfautfondamental0 ed.
cit.9 . A3=.
62
Si!&und -reud9
KCon7truct ion dan7
lU anal;7eL9 . A2A.
74
C
a
i
t
o
l
u
l
I
I
I
TINEREC
EA
+SI,ANA
LI)EI
D
=
5
1
B
4
=
1
I
6
G
/. [ilhelm 7liess ?i
autoanali2a
>n =15B9 tat#l lui -reud
&oare la <@r7ta de 5I de
ani. Moartea tat#lui 7#u <a
"i9 ca entru orice o&9 un
&o&ent4c%eie al e<oluiei
er7onale9 7i%olo!ice .i
oate .i "i'iolo!ice a
in<entatorului
7i%anali'ei. Toc&ai
>nce@nd din =51B di7ar
aroae co&let
tul?ur#rile cardiace
o?7edante de care el
7u"erea de &ult# <re&e .i
care >l "#ceau 7#4.i
re<e7tea7c# un 7"@r.it
re&atur9 >ntre 3I .i FI de
ani. Din anul ur&#tor el 7e
lan7ea'# >ntr4o rodi!ioa7#
a<entur# de in<e7ti!aie
7i%olo!ic# "#r#
ec%i<alent: autoanali'a.
S# ne !@ndi& la 7ituaia
eNloratorului care 74ar
lan7a e &are "#r# a .ti
unde &er!e9 "#r# %art# .i
"#r# co&a79 incaa?il 7#4
.i i&a!ine'e de ce
in7tru&ente de na<i!aie
<a a<ea ne<oie
=
.
Dar ace7t <oiaQ >n
ro"un'i&ile 7i%icului n4ar
"i du7 "#r# >ndoial# la nici
un ca#t "#r# rolul Qucat de
un &edic .i rieten
?erline'9 ti& de aroae
=A ani.
Mil%el& -lie77 era un
otorinolarin!olo!
cuno7cut9 care ur&a7e
c@t<a ti& cur7ul de
neurolo!ie al lui -reud.
>ntre cei doi ?#r?ai 7e <a
le!a o rietenie a7ional#
care a 7tat >n centrul <ieii
lui -reud .i a orientat >n
&od cert calea oerei
7ale.
E7te ne>ndoielnic c#
acea7t# relaie9 care >l <a
deter&ina e -reud 7# "ac#
din K7cu&ul 7#u
Mil%el&L &edicul 7#u
er7onal9 &entorul
75
PPPPPPPPPPP8EAN4
+IERRE C,ARTIER PP
.i u?licul 7#u o?li!atoriu9
oate "i nu&it# tran7"er9
at@t de "la!rante au "o7t
inten7itatea 7a .i li7a de
o?iecti<itate.
>ntr4o ri&# erioad#
D@n# >n =516G9 -lie77
e7te entru in<entatorul
7i%anali'ei un !eniu9 una
din acele "iine care Knu ar
tre?ui 7# di7ar#
niciodat#L9 in7iratorul
nece7ar9 c#ruia el >i 7crie
de nenu&#rate ori >n ce
&#7ur# >nt@lnirile lor
.tiini"ice Dei le nu&eau
o&o7 .i >n der@dere
Kcon!re7eLG >i erau
indi7en7a?ile 7ur7e de
idei. -reud 7urae7ti&ea'#
lucr#rile lui -lie77 .i e7te
total li7it de 7irit critic
"a# de 7eculaiile .i
teoriile eNtra<a!ante ale
rietenului 7#u9 cu& e7te
ca'ul >n orice relaie de
tran7"er. -lie77 crea7e o
nou# entitate no7o!ra"ic#9
Kne<ro'a na'al# re"leN#L9
care core7undea >ntruc@t<a
7i&to&elor neura7teniei .i
e care el o trata rin
cauteri'#ri .i oeraii la
na7. -reud a accetat de
alt"el de &ai &ulte ori 7#
7e la7e oerat de 7inu7uri
de c#tre -lie77 .i i4a tri&i7
acieni. -ai&o7ul <i7 cu
inQecia "#cut# Ir&ei
Dri&ul <i7 interretat de
-reud >n =516G tr#dea'#
totu.i9 cu& <o& <edea9 un
>nceut de a&?i<alen# >n
relaia 7a cu K7a<antul
-lie77L.
>n anii =5164=5129
-reud9 care !#7i7e un
teren de cercetare .i un
in7tru&ent 7eci"ic >n <i7e9
>i co&unic# lui -lie779
aroae 'ilnic9 coninutul
"ante'iilor 7ale nocturne. El
>ncee totu.i 7# ia o
oarecare di7tan# "a# de
<ederile %i&erice ale
rietenului 7#u9 care 7e
7ile.te 7# de&on7tre'e
eNi7tena de eriodicit#i
?iolo!ice de A5 de 'ile la
"e&ei .i de A3 de 'ile la
toate celelalte "iine <ii...9
c@nd nu retinde 7#4i
<indece e coiii &ici de
7tra?i7&ul lor r@c@indu4le
cu un!%ia a&i!dala
7t@n!#O Ideea de
?i7eNualitate9 al c#rei
in<entator 7e credea -lie779
>l <a in7ira totu.i >n &od
o'iti< e autorul celor
!rei studii pri<ind teoria
sexualit4ii
/
.
>nce@nd din =5129
-reud >ntrerinde >n &od
7i7te&atic9 'i de 'i9
autoanali'a9 iar e &#7ur#
ce "ace de7coeriri a7ura
"uncion#rii roriului
7i%ic9 el 7e >nde#rtea'#
de conceiile co7&ice9
ne<eri"ica?ile .tiini"ic
ale rietenului 7#u9 care a
trecut acu& de la
?i7eNualitate la
?ilateralitate D"iecare "iin#
u&an# ar o7eda o arte
dreat# &a7culin# .i o
arte 7t@n!#
e7enial&ente "e&inin#G.
Cu toate ace7tea9 -reud <a
continua 7#4= in# cu
re!ularitate la curent e
-lie77 >n le!#tur# cu
cercet#rile 7ale9 cu
>ndoielile9 cu &o&entele
2B
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
7ale de de7curaQare. Ace7ta
<a r#&@ne9 @n# la ulti&ul
lor Kcon!re7L9 din =1II9
KQudec#torul 7ure&L .i
lectorul nece7ar al
7crierilor 7ale.
Core7ondena dintre
-reud .i -lie77
3
con7tituie
deci un &aterial ine!ala?il
entru 7e7i'area in sttu
nascendi a aariiei
7i%anali'ei
F
.
A. $oartea tatlui
lui 7reud ?i
complexul lui "edip
>n =5129 >n7#9 -reud nu
.tie ni&ic de7re de7tinul
7cri7orilor 7ale.
Deoca&dat# ele ilu7trea'#
ceea ce >i 7une lui -lie77
>n le!#tur# cu &oartea
tat#lui: K *el mai mare
traumatism pe care ;l poate
;ndura o fiin4 uman., >n
acea7t# 7ituaie9 -reud a
a<ut un <i7. Vo& co&ara
cele dou# <er7iuni
eNi7tente >n oera 7a.
Ace7t <i7 e cuno7cut 7u?
titlul KE.ti ru!at 7# >nc%i'i
oc%iiL9 e c@nd o alt#
<er7iune 7e intitulea'#
KE.ti ru!at 7# >nc%i'i un
oc%iL. +ri&a9 <er7iunea
ori!inal#9 e7te o<e7tit#
>ntr4o 7cri7oare tri&i7# lui
-lie77. A doua <er7iune 7e
!#7e.te >n Interpretarea
<iselor D=1IIG .i di"er#
&ult de ri&a9 -reud
re&aniind unele detalii:
<or "i "o7t ele&ente
re"ulate9 .i de ceH
>n 7cri7oarea c#tre
-lie779 <i7ul a a<ut loc >n
noatea de du#
>n&or&@ntarea tat#lui.
-reud 7e <edea acoerit de
rero.uri din artea
"a&iliei entru c# <eni7e
cu >nt@r'iere la ci&itir. El
<i7ea'# o ancart#9
co&ara?il# cu cele din
7#lile de !ar#9 e care
7crie K-u&atul inter'i7L9
dar care urta in7criia
KSuntei ru!at 7# >nc%idei
oc%iiL. Ceea ce <rea 7#
7un# 7#4i "aci datoria
"a# de &ori9 dar care are
de a7e&enea 7# 7olicite
indul!ena "a# de ei.
-reud <a eNlica <i7ul
e<oc@nd cula?ilitatea
o?i.nuit# a 7ura<ie4
uitorilor atunci c@nd are
loc dece7ul unei "iine
dra!i. >n cea de a doua
<er7iune9 u?licat# >n
=1II9 <i7ul 74ar "i rodu7
;n aKunul >n&or&@nt#rii9
iar in7criia K-u&atul
oritL di7are >n "a<oarea
uneia du?lu orto!ra"iate:
KSuntei ru!at 7# >nc%idei
oc%i,in oc%iL9 >n li&?a
!er&an# indul!en# 7e
7une Ka >nc%ide un oc%iL.
Vo& e&ite iote'a c#
cula?ilitatea lui -reud9
&o.tenire a a!re7i<it#ii
7ale R incon.tiente atunci
R "a# de tat#l 7#u9 =4a
"#cut 7# 7o7ea7c# >n
>nt@r'iere .i 7# a<an7e'e
data <i7ului9 ca 7# e<ite ca
ace7ta 7# aar# dret o
con7ecin# direct# a
dece7ului. A7t"el 7e
ro"ilea'#9 ca >n
77
PPPPPPPPPPP
"ili!ran .i >n i!noran#9
ceea ce <a con7titui9 du#
de7coerirea 7en7ului
<i7elor9 un ele&ent de o
i&ortan# con7idera?il#
>n >nele!erea
ne<ro'elor: co&leNul
lui OediO
3. Interpretarea
<iselor
>n =5119 cartea la care
-reud lucra de &ai &uli
ani9 .i de la care el a.teta
!loria9 e7te ter&inat#.
!raumdeutung <a "i
tradu7# >n li&?a "rance'#
de tat#l "ilo7o"ului
Vladi&ir 8anYele<itc%9
7u? titlul ne"ericit La
science des re<es0 aoi
reeditat# 7u? titlul L5
Interpretation des re<es
:
.
-reud "ace .i un re'u&at
clar .i reci79 Le &e<e et
son interpretation55. -reud
<or?e.te de7re
interretarea <i7elor ca
de7re Kcea &ai
"ru&oa7# de7coerireL
e care a "#cut4o9
Kro?a?il 7in!ura care
>&i <a 7ura<ieuiL:
+Interpretarea <iselor
este magistrala care
duce la cunoa?terea
incon?tientului.,
/
Teoria interret#rii
<i7elor Qoac# R du#
#rerea lui -reud R rolul
unei schibboleth0 ter&en
e?raic care >n7ea&n# o
ro?# deci7i<# de7tinat#
Qudec#rii caacit#ii
cui<a. Ori!inea
cu<@ntului e7te ?i?lic#9
7er<ind 7#4i di"erenie'e
e oa&enii din Galaad de
cei din E"rai&9 din
tri?urile lui I7rael9 atunci
c@nd ace7tea erau >n
r#'?oi: oa&enii din
E"rai& nu4= ronunau
corect .i erau 7u!ru&ai
e loc de ina&icii lor.
Interretarea <i7ului e7te
un schibboleth al
7i%anali'ei: cei care 7e
ot 7er<i de el <or "i
7i%anali.ti 7ut# la 7ut#9 e
c@nd cei care re"u'# 7#4=
utili'e'e nu <or "i
con7iderai de c#tre -reud
anali.ti.
Cu toate ace7tea9 la
aariia 7a Interpretarea
<iselor e7te un e.ec
editorial. I4au tre?uit
.a7e ani lui -reud ca 7#
<@nd# 36= de eNe&lare9
a.a >nc@t editorul9
ne&ulu&it9 a dat re7tul
la retoit. Aoi lucrarea a
cuno7cut 7ucce7ul .tiut9
iar reedit#rilor nu li 7e
&ai ine 7ocoteala.
>n acea7t# lucrare "#r#
erec%e -reud a<an7ea'#
o 7erie de aNio&e:
R <i7ul e7te util nu
nu&ai entru 7i%anali7t9
ci .i entru cel ce <i7ea'#.
El e7te a'nicul 7o&nului
.i nu ertur?atorul 7#u9
cu& 74ar
78
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
utea crede. -reud
de&on7trea'# lucrul
ace7ta 7riQinindu47e e
ur&#toarele "ate: c@nd
e.ti 7u? in"luena unei
tendine interne Di4e 7ete9
de eNe&luG 7au a unei
ertur?#ri eNterne Dun
'!o&ot ce <ine din a"ar#G9
<i7ul inte!rea'# 7ur7ele de
eNcitaie Dcu condiia ca
ele 7# nu de#.ea7c# o
anu&it# inten7itateG9 ceea
ce <a "ace 7# nu ne
tre'i&V
R -reud di7tin!e aoi
coninutul &ani"e7t de cel
latent al <i7ului. Ceea ce
autorul <i7ului >.i
a&inte.te la tre'ire e7te
coninutul &ani"e7tV
&ani"e7t >n7ea&n# <i'i?il.
Dar el o7tulea'# c# 7u?
ace7t &aterial 7e a7cunde
un coninut latent9 care 7t#
la ori!inea roducerii
<i7ului. De&er7ul
7i%analitic arat# c# 7u?
aarene eNi7t# e&oii9
dorine9 i&ul7ii
incon.tiente9 care9 rintr4un
roce7 nu&it Ktra<aliu
oniricL9 !raumarbeit0 au
du7 la roducerea
coninutului &ani"e7t.
+7i%anali7tul <a >ncerca 7#
de7coere coninutul
latent al <i7ului acti<at de
Kre7turile diurneL9 care
7unt e<eni&entele din
'iua recedent#. Tra<aliul
oniric con7t# >n
tran7"or&area
coninutului latent >n
rere'ent#ri 7u"icient de
acceta?ile entru
con.tient. Vor "i utili'ate
7i&?olurile. Uneori9 >n7#9
tra<aliul oniric e.uea'#:
aar atunci <i7e anNioa7e
.i co.&aruri9 din cau'#
c# nu a eNi7tat 7u"icient#
tran7"or&are. E.ecul
tra<aliului oniric atra!e
du# 7ine iruia de
coninuturi in7uorta?ile
entru con.tiin#.
Sin!ura 7oluie a celui ce
<i7ea'# e7te tre'irea din
7o&n. Dac# unele <i7e
anNioa7e nu ne tre'e7c cu
totul9 co.&arurile9 >n
7c%i&?9 ne tre'e7c
>ntotdeauna.
P. !ipuri de <ise
Du# -reud9 7e ot
di7tin!e trei cate!orii de
<i7e. Ace7tea 7e
di"erenia'# >n "uncie de
!radul de raionalitate .i
de <eridicitate a
coninutului.
Vi7ele de ri&ul ti
7unt <i7e 7i&le9 a.a cu&
au coiii. Ele &ai 7unt
nu&ite .i <i7e KclareL.
Ace7te <i7e nu un nici o
ro?le&# 7ecial# de
interretare: 7unt <i7e
in7irate &ai &ult 7au &ai
uin
21
PPPPPPPPPPP
de ro?le&e "i'iolo!ice.
-reud citea'#9 >n acea7t#
ri<in#9 <i7ele roriilor
coii.
-etia 7a Anna 74a
>&?oln#<it &@nc@nd
c#.uneV e7te u7# la
diet#. >n noatea
ur&#toarea ea a <i7at9
<or?ind >n 7o&n. 0i4a
ronunat &ai >nt@i
nu&ele9 Anna9 aoi
Ktartin#L9 Kc#.uneL9
KterciL. -reud deduce c#
ea <i7a c#.unele de care
"u7e7e ri<at#.
*a2 clinic nr. /:
A& a<ut recent un <i7
7i&lu de ace7t ti.
Scena 7e etrece la
#r&ul &#rii9 unde 7unt
e cale de a lua &icul
deQun. Un c#itan ne
7er<e.te 7o&on .i o
delicioa7# 7alat# de
lan!u7t#. La 7"@r.it9 &i 7e
aduce ca<iar. La tre'ire
con7tat c# 7unte& >n 'iua
de 3I dece&?rie .i c# a
doua 'i tre?uie 7#
artici la un Kre<elion4
7urri'#L. Ce a. utea
a<ea &ai ?un >n &eniuH
Cel de al doilea ti
de <i7e core7unde la
ceea ce -reud nu&e.te
K<i7e re'ona?ileL: ele
ar9 >ntr4ade<#r9 7# ai?# o
anu&it# coeren# lo!ic#V
dar acea7ta nu >n7ea&n#
c# autorul <i7ului nu 7e
<a >ntre?a la tre'ire de
unde a Ke7cuitL el cele
etrecute >n <i7.
Iat# <i7ul unei
aciente !ra<ide9 e
care a& nu&it4o
Cordelia.
*a2 clinic nr. /M
Cordelia e7te o t@n#r#
"e&eie >n <@r7t# de
aroNi&ati< 3I de ani9 e
care o 7i%anali'e' de
c@i<a ani. >n &o&entul
<i7ului era !ra<id# de &ai
&ulte luni. >n <i79 ea 7e
<ede e 7trada Va <in9 >n
aarta&entul #rinilor.
Ace7ta i 7e are !i!anticV
o ca&er# e lin# cu a# .i
ea 7e >ntrea?# cu& de aa
oate 7# r#&@n# >n
ca&er#. De7coer# un "el
de ?arier# din leNi!la79
care i'olea'# ereii. +e
"undul aei '#re.te un
coil care 7e Qoac#.
Coninutul <i7ului nu
e7te !reu de interretat:
aarta&entul rere'int#9
de7i!ur9 a?do&enul
&a&ei9 cu acea utere
7tranie de a reine aa9 .i
un coil care 7e Qoac#
acolo. Vi7ul e7te9 e<ident9
rere'entarea 7ituaiei
7ale de "e&eie !ra<id#.
Doi ani &ai t@r'iu9
Cordelia are un alt <i7.
Vi7ea'# c# 7e uit# la ni.te
coii rintr4un !ea&.
>nc#erea are o u.# care
nu 7e de7c%ide dec@t >ntr4
un 7en79 ceea ce ea
re!ret#. Ea "ace >n ace7t
ca' a7ociaii cu ri<ire la
l#cerea 7i&it# >n
ti&ul 7arcinii9 ?ucuria
de a "i
80
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
!ra<id#. A'i e7te "ericit#
c# are un "iu9 dar9 7une
ea: KA7ta nu e7te totuna.L
-ac re&arca: KVai9 u.a nu
7e de7c%ide dec@t >ntr4un
7in!ur 7en7 .i nu utei
"ace ca &icuul 7# r#&@n#
>n ?urta du&nea<oa7tr# .i
7# retr#ii l#cerea 7i&it#
e c@nd erai !ra<id#.L Ea
accet# ?ucuroa7#
acea7t# interretare
e<ident#.
A treia cate!orie de
<i7e curinde <i7ele
o?7cure9 incoerente .i
a?7urde9 acelea care >i
intere7ea'# e
7i%anali.ti cu rioritate9
deoarece ele un >n 7cen#
ro?le&e i&ortante.
Iat# <i7ul unei aciente9
cu care ilu7tr#& acea7t#
cate!orie: 7#4= nu&i&
K<i7ul 7#!eilorL.
*a2 clinic nr. /I
E7te <or?a de "e&eia
>n <@r7t# de 6I de ani9 e
care a& &ai >nt@lnit4o
5
9
aceea care dorea 7#
de<in# con7ilier conQu!al.
Ea <i7ea'# c# e7te
ur&#rit# de ni.te ?#r?ai
>ntr4o ca7# a 7c#rilor .i
c# 7e a7cunde >ntr4un
un!%er. /#r?aii co?oar#9
o <#d .i >i lan7ea'# dou#
u&era.e. Ea le rinde .i le
>n"i!e >n !@tul celor doi9
@n# c@nd <ede c@rli!ul
ie.ind e artea cealalt#.
+reci'ea'#: KCa& ca la
e7cuitLV dar niciodat# nu
a "o7t la e7cuit. Adau!#
c# e un <i7 a?7urd .i c# ea
crede c# 7i%anali7tul nu
<a 7coate ni&ic din el. O
>ntre?: KCe <# e<oc#HL
Relica ei: KToor.L
Ace7t de7enator9 Toor9 a
"#cut entru A&ne7t;
International un a"i. care
rere'int# un o& cu !ura
>n"undat# de o lo<itur# de
ciocan. Ea 7une c# nu
<ede ni&ic altce<a dec@t
e Toor .i a"i.ul lui.
Re!ula enunat# de
-reud ne o?li!# 7# ne
intere7#& de ele&entele
>n aaren# cele &ai
a?7urde .i in7i!ni"icante. >i
cer9 deci9 7#4&i de7crie
u&era.ele.
R#7un7ul ei: K0tii9
7unt u&era.e ?anale9 de
?oian!erie9 din acelea
care 7er<e7c la aranQarea
%ainelor >n dulauri.L >&i
<ine >n &inte o a&intire
le!at# de o<e7tea )arba
albastr. >i 7un: KCu
u&era.ele <rei 7#
e7cuii ?#r?aii .i aoi
7#4i aranQai >n dulaul
du&nea<oa7tr#.L >n acel
&o&ent ea >&i
&#rturi7e.te c# ar dori9
cu& 7e 7une9 7# 7e
aranQe'e. Ar <rea 7#
ter&ine cu toate
a<enturile. 0i4a #r#7it de
c@t<a ti& ?#r?atul
entru o <ia# &ai li?er#
.i9 de "at9
5=
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
<iaa ei 7enti&ental# a
"o7t de7tul de a!itat#.
Dar9 la 6I de ani9
dore.te K7# un# toate
ace7te i7torii la 'id .i 7#4.i
re!#7ea7c# 7oul.L
Nu rareori <i7e aarent
ino"en7i<e a7cund
tra!edii "a&iliale.
*a2 clinic nr. /H
Doa&na X. e7te o
"e&eie >n <@r7t# de 3A de
ani9 care re'int# un
ta?lou de dere7ie
ro"und# .i ara!&ati7&
total
1
. De &ai &uli ani nu
ie7e aroae deloc din
aca7# .i nu tr#ie.te dec@t
din 7u?7idiile acordate de
#rini. La &oartea
tat#lui9 un &a!i7trat
cuno7cut9 a de'<oltat un
delir de er7ecuie tiic.
Un trata&ent
"ar&acolo!ic re7cri7 de
un 7i%iatru la care a&
tri&i74o9 c@t .i .edinele
de 7i%anali'# i4au er&i7
7# e<ite e dret o
7itali'are. Doa&na X.
are o 7or# &edic9 7or#
care e di<orat# .i .i4a
ierdut un "iu >n condiii
dra&atice. La ca#tul
unui TeeC1end la tat#l
7#u9 el ar "i &urit
accidentat DHG din cau'a
unui !lon ri&it >n ca.
Tat#l 74ar "i 7inuci7 de
di7erare.
Doa&na X. o<e7te.te
<i7ul ur&#tor9 c@t 7e oate
de laconic. S# reci'#& c#
<i7ea'# eNtre& de rar 7au
&ai de!ra?# nu4.i
a&inte.te aroae
niciodat# <i7ele. Vi7ul: KO
!#in# .i o i7ic# "ac
7tr@&?#turi >&reun#.
+oate c# eNi7t# un u?lic9
"atul ne"iind cu totul
de'a!rea?il.L >i cer 7# "ac#
a7ociaii >n le!#tur# cu
!#ina. Ea: KG#ina9 7#
'ice& aceea c@.ti!at# de
tat#l &eu la 7#r?#toarea
'iarului L5Dumanite50
c@nd era& coil#9 a "o7t
#7trat# o <re&e >n
?alcon. A 7"@r.it 7u? cuit
.i cred c# era "ire7c9
entru c# tat#l &eu i4a
luat !@tul.L >n ceea ce
ri<e.te i7ica9 74a
&ulu&it 7# 7un# doar
at@t: K+G7icile >&i eNcit#
aranoia.L >i atra! atenia
c# ani&alele nu "ac
!ri&a7e. R#7unde: KErau
oa&eni9 >n7# de!%i'ai.L
Cotoiul o "ace 7# 7e
!@ndea7c#9 "#r# 7# .tie de
ce9 la neotul ei Lionel9
decedat. >i 7un c# oate
c# eu .tiu de ce: >n
renu&ele lui eNi7t#
nu&ele unui ani&al: lion1
e\
/@
.
Cu<@ntul a&inte.te
aici circu&7tanele
tra!ice ale dece7ului
neotului. Ca .i ani&alul9
>n tot ca'ul entru
incon.tientul acientei9 el
a "o7t uci7 de tat#.
S# a?ord#& acu& cea
de a atra aNio&#9 care
7e re"er# la &ecani7&ele
<i7ului: e7te <or?a9 de
"at9 de a anali'a &odul >n
care
5A
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
coninutul &ani"e7t al
<i7ului a "o7t "a?ricat9
ornindu47e de la
coninutul latent. >n
re'u&atul 7#u la
Interpretarea <iselor0
-reud 7une:9 9Ai >nele7
c# <i7ul e7te o roducie
atolo!ic# Dceea ce oate
#rea .ocant9 deoarece a&
>ncercat 7# ar#t#& &ai
de!ra?# c# <i7ul e7te un
!arant al nor&alit#iiG9
ri&ul ter&en dintr4o
7erie care curinde
7i&to&ul i7teric9
rere'entarea o?7edant#9
ideea deliric#9 dar c# 7e
deo7e?e.te de ace7te
&ani"e7t#ri &or?ide rin
aariia 7a >n
circu&7tanele <ieii
nor&ale.L
==
>n &od clar9
&ecani7&ele care inter<in
>n "a?ricarea <i7ului 7unt
acelea.i care "a?ric#
7i&to&ele
7i%oatolo!ice. ENi7t#
totu.i o &are deo7e?ire
>ntre <i79 delir .i un
&ecani7& ne<rotic. -reud
le 7ituea'# totu.i >ntr4un
continuum0 deoarece
&ecani7&ele "or&atoare
7unt identice. >n7u.i
atolo!icul 7e >n7crie >n
linia nor&alit#ii.
Continuitatea >ntre
"eno&enele nor&ale .i
"eno&enele atolo!ice
e7te R niciodat# nu <o&
reeta4o >ndeaQun7 R o
&are idee "reudian#9 care
a re<oluionat &odul de
>nele!ere a &aladiei
&entale.
6. $ecanismele
onirice
Care 7unt9 >n7#9
&ecani7&ele care
intr# >n aciuneH
+ri&ul e7te
transformarea ideilor ;n
imagini. -reud o7tulea'#
c# ideile nu 7unt eNclu7i<
concete9 ci .i dorine R
ceea ce el nu&e.te
Kideile <i7uluiL 7au
coninutul latent al
<i7ului R9 tran7"or&ate
rin tra<aliul oniric >n
i&a!ini. A<e& deci de4a
"ace9 >n 7en7ul roriu al
cu<@ntului9 cu un roce7
de Ki&a!inaieL. Vi7ul e7te
"a?ricat ca o ?and#
de7enat#9 co&ort@nd o
7ucce7iune de i&a!ini9
cu o le!end# entru
"iecare din ele. >n
interretarea <i7ului <o&
trece de la i&a!ine la
idee: alt"el 7u79 de la
i&a!ine la dorina
a7cun7#. Un anu&it
nu&#r dintre ace7te
i&a!ini 7unt 7i&?oluri.
>ntr4ade<#r9 i&a!inile care
rere'int# dorinele nu
7unt ale7e la >nt@&lare9
ci <in >n &od incon.tient9
e dru&uri deQa tra7ate.
Acea7ta 7e ralia'# >n
arte conceiei Qun!iene
a incon.tientului
colecti<9 dar al#turi de
acea7ta 7u?'i7t#
>ntotdeauna
83
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
7i&?olica er7onal#9 adic#
cutare 7au cutare dorin#
e7te rere'entat# entru
cutare 7u?iect de cutare
7i&?ol care >i e7te
roriu9 "iind !enerat de
i7toria 7a 7in!ular#.
>n con7ecin#9 a&
utea 7crie >n "elul
ur&#tor "or&ula "reudian#
a. <i7ului: Dideile onirice
f re7turi diurneG N
tra<aliul oniric d
coninutul &ani"e7t al
<i7ului.
*ondensarea e7te un
alt &ecani7& al <i7ului:
tre?uie 7# o >nele!e& ca
e o co&re7iune. >n <i79
ideile onirice Dconinutul
latentG 7unt &ult &ai
nu&eroa7e dec@t
i&a!inile coninutului
&ani"e7t. Ace7t roce7
reali'ea'# i&a!ini
>ntruc@t<a %i?ride:
conden7area creea'#
%i&ere >n 7en7ul ri&ar
.i &edie<al al
ter&enului. De eNe&lu9
-reud o<e7te.te c# >n
unul dintre <i7ele 7ale 7e
a"l# >ntr4un co&arti&ent
de tren .i c# ine e
!enunc%ii 7#i un Qo?en
tran7arent. Iat# cu&
interretea'# el acea7t#
conden7are: e de o arte
Qo?enul e<oc#
re7ecta?ilitatea9 dar9 e
de alt# arte9 Qo?enul e7te
tran7arent. A7ociaiile >i
e<oca un ?ec Auer9
utili'at la eNerienele de
c%i&ie. Ace7t in7tru&ent
a "o7t in<entat de un
&edic conte&oran cu
-reud9 care a do?@ndit
ro"it .i !lorie. Ca .i
Auer9 -reud dorea 7# "ac#
a<ere cu o in<enie care
7#4i a7i!ure con7ideraia
din artea
concet#enilor
=A
.
-reud de7crie un al
treilea &ecani7&9
deplasarea unei rere4
'ent#ri 7au a unui a"ect
a7ura alteiaSaltuia. Vi7ul
r#7toarn# i&ortana
ele&entelor u7e >n
7cen#9 ceea ce e7te
eNtre& de i&ortant
atunci c@nd coninutul
latent 7e dela7ea'#
a7ura unui ele&ent
in7i!ni"iant al coninutului
&ani"e7t al <i7ului.
Detaliile coninutului
&ani"e7t <or "i re<elatorii
coninutului latent cel &ai
i&ortant. >n anali'# 7e
ri<ile!ia'# deci
7tudierea ele&entelor
aarent in7i!ni"iante
entru a 7e aQun!e la
coninutul latent. >n
eNe&lul <i7ului "e&eii
cu u&era.ele9 ace7tea din
ur&# 7tau la ori!inea
interret#rii. A a<ut loc
dela7area ideilor .i
dorinelor inter'i7e 7au
con"lictuale a7ura unor
o?iecte9 anodine9 entru a
le "ace acceta?ile
con.tientului.
S# >ncerc#& 7# alic#&
acea7t# &etod# de anali'#
la un <i7 a<ut de -reud
>n7u.i. E7te cele?rul <i7
non <ixit,
/3
: +$1am dus0
noaptea0 ;n laboratorul lui
)riicCe [ne a&inti& c#
/riicYe era ro"e7orul lui
-reud9 c@nd ace7ta lucra
la la?oratorul de
"i'iolo!ie]V cine<a bate
84
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
;ncet ;n u?S deschid
(defunctului) profesor
7leischel.LU
F
-reud >l
ideali'a e -lei7c%l9 at@t
>n ceea ce ri<e.te "i'icul
c@t .i intelectul. A& <#'ut
c# i4a rocurat cocain#9
entru c# era atin7 de o
&aladie e<oluti<# eNtre&
de dureroa7#9 de care a .i
&urit. Dar -lei7c%l a
de<enit toNico&an din
cau'a cocainei: la
ro?le&ele 7ale "i'iolo!ice
74au ad#u!at e"ectele
toNico&aniei9 care de7i!ur
i4au !r#?it 7"@r.itul. +'l
intr cu mai mul4i strini0
care0 rostind c=te<a
cu<inte0 se a?a2 la masa
sa de lucru., Ur&ea'#
aoi alt# 7cen# oniric#:
+(rietenul meu 7.L. <ine
pe ne<estite la Biena.,
Iniialele -.L. >l rere'int#
e Mil%el& -lie77V ele
a?ia >l de!%i'ea'#9 iar
-reud trece >n <i7 de la
-lei7c%l la -lie77 din
cau'a a7e&#n#rii ace7tor
nu&e .i entru c# >i 7ti&a
e a&?ii 7#i rieteni. KSS
;nt=lnesc pe strad0 st=nd
de <orba cu prietenul
meu (. (defunct),. +. e7te
8o7e% +anet%9 alt rieten
.i cole! din la?oratorul lui
/riicYe. Vo& >nele!e din
de'nod#&@ntul <i7ului c#
-reud are ro?le&e
7eciale cu rietenii 7#i9
>ndeo7e?i cu K8o7e%L.
Uneori 7e identi"ica el
>n7u.i cu 8o7i" din /i?lie9
t#l&#citor de <i7e.
+$erg ;mpreun cu
d=n?ii ;ntr1un loc unde ei
se a?a2 la o mescioar
unul ;n fa4a celuilalt0
mescioar la care m a?e2
?i eu0 ;ntr1un col4. 7L.
po<este?te despre sora sa0
spun=nd: JIn trei sferturi
de or a fost moartL. A
adugat apoi aproximati<
a?a: J'ste ;nceputulL.
Deoarece (. nu ;n4elege0
7.L. se ;ntoarce spre mine
?i m ;ntreab c=te
lucruri din cele care1l
pri<esc pe el i1am
di<ulgat lui (. In aceasta
situa4ie0 cuprins de un
sentiment straniu0 <reau
s1i spun lui 7.L. c (.
(habar n1am de ce el) nu
mai este ;n <ia4. Dar0 cu
toate c ;mi obser<
gre?eala0 spun: J#on
<ixitL., Ca 7# re7ecte
conQu!area9 -reud ar "i
tre?uit 7# 7un#9 non
<i<it R non <ixit "iind la
trecut9 iar non <i<it la
re'ent. DAlt"el 7u7: KEl
nu &ai tr#ie.teL.G
-reud continu#:
+Dup aceea ;i arunc lui
(. o pri<ire
strpungtoare ?i0 sub
aceast cuttur0 el se
face palid0 str<e2iu0 ochii
si de<in de un albastru
boln<icios0 ?i0 ;n cele
din urm0 se descompune.
Sunt nespus de bucuros
de cele ;nt=mplate ?i
;n4eleg pe dat c ?i
'rnst 7leischl nu era
dec=t o <edenie0 un
strigoi ?i ?ocat c este cu
totul posibil ca o
persoan de felul acesta
s nu
85
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
existe dec=t at=ta timp c=t
dore?ti s existe ?i c poate
fi ;ndeprtat printr1o
simpla dorin4a a altuia.,
+ute& "i .ocai de
contradicia <#dit# dintre
conclu'ia teri"iant# a
<i7ului .i 7ati7"acia e
care o tr#ie.te -reud: el
"ace 7# di7ar# cine<a .i
7e 7i&te "oarte "ericit din
cau'a acea7taO
-reud li&itea'# anali'a
<i7ului 7#u. El retinde c#
nu oate 7une totul9 de
tea&# 7# nu d#une'e
reutaiei anu&itor
er7oane. Dar acea7t#
!riQ# entru di7cuie ne
arat# c# .i el >n7u.i are
ro?le&e9 a7ura c#rora
<o& re<eni. -reud 7ituea'#
centrul 7cenei >n &o&entul
de'a!re!#rii lui +. cu
aQutorul ri<irii. El
a7ocia'# la oc%ii 7traniu
de al?a.tri din <i7 o
a&intire de e ti&ul
c@nd era &onitor la
In7titutul de "i'iolo!ie al lui
/riicYe. Ace7ta din ur&#
a"la7e c# -reud <eni7e de
&ai &ulte ori cu >nt@r'iere
la la?orator. +;ntr1o 2i el
s1a pre2entat la ora la care
nu trebuia s fie acolo ?i
m1a a?teptat. *eea ce mi1a
spus a fost scurt ?i
cuprin2torS dar nu
cu<intele au importan4a.
'sen4ialul a fost ceea ce
am <2ut ;n teribilii lui
ochi alba?tri0 sub a cror
pri<ire am sim4it c m
topesc., >n <i79 7cena e7te
in<er7at#9 rolurile 7unt
7c%i&?ate: -reud e7te
acela care are o ri<ire
enetrant#9 iar cel#lalt 7e
di'ol<#. Vi7ul >i er&ite o
re<an.# a7ura unui
trau&ati7& tr#it >n
tinereea 7a. Are el .i alte
7e&ni"icaiiH Acel non
<ixit >i a&inte.te9 rin
a7ociaie9 o in7criie de e
7oclul unei 7tatui a
>&#ratului 8o7i":
+Salu4ipatriae <ixit non diu
sed totus,. >&#ratul Io7i"
>l e<oc# e 8o7e% +anet%9
rietenul e care el >l
reduce la neant >n <i7. -reud
reci'ea'#: +;mi dau seama
c pe scena <isului se
;nt=lnesc dou curente de
idei0 dintre care unul este
ostil prietenului meu0 pe
c=nd cellalt ;l
;nconKoar cu afec4iuneS
ostilitatea fa4 de el este
una de suprafa4a0 ;n timp
ce atitudinea
bine<oitoare este ascuns
;n ad=ncuriS ambele sunt
repre2entate prin acelea?i
cu<inte: non <iNit. (entru
c el a adus ser<icii
?tiin4ei0 ;i ridic un
monumentS dar pentru c
s1a fcut <ino<at de o
dorin4 rutcioas
(exprimat ;n finalul
<isului)0 ;l nimicesc.,
/:
Graie a7ociaiilor9
-reud con.tienti'ea'#
una dintre c%eile
incon.tiente ale ace7tui <i7:
a&?i<alena re"eritoare la
rietenul 7#u9 adic#
7enti&entele ou7e e
care le are entru elV
ute& 7une entru toi
cei c#rora i4au "o7t
rieteni. A&intii4<# de
certurile cu
5B
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
8un!9 Adler9 -erenc'i9
RanY .i9 ?ine>nele79 cu
-lie77. El eNlic# acea7t#
a&?i<alen#9 d@ndu4i o
ori!ine in"antil#. Vor?ind
de relaia cu neotul 7#u
8o%n9 &ai >n <@r7t# dec@t
el cu un an9 "iu al "ratelui
7#u <itre!9 el 7une: +'l
era mai puternic dec=t
mine. 'ram de
nedespr4it ?i ne iubeam
mult0 dar din c=nd ;n
c=nd a<eam certuri ?i ne
;ncieram. !o4i prietenii
mei sunt incarnri ale
acestei figuri din
copilrie., -reud
de7coer# c# >n relaiile
cu rietenii tre?uie 7# "i
"o7t >n acela.i ti&
a&icul lor inti& .i
du.&anul. Dar <i7ul
conine ce<a ce -reud
>nc# nu o?7er<#:
relun!irea declinului
rieteniei 7ale cu -lie77. O
indi7creie a lui -reud cu
ri<ire la teoria
?i7eNualit#ii9 de7re
care -lie77 credea c# a
in<entat4o9 <a "i oca'ia
ruturii lor de"initi<e9
c@i<a ani &ai t@r'iu.
>ntr4ade<#r9 -reud i4a
<or?it de7re acea7t#
teorie unuia dintre
acienii 7#i9 S_o?oda9
rieten al "ilo7o"ului
Meinin!er9 care <a 7crie o
carte a7ura ?i7eNualit#ii9
de &are 7ucce7. -lie77 <a
"i "urio7 e -reud9
acu'@ndu4= c# i4a "urat
ideea .i c# a di<ul!at4o.
>n =1IB el c%iar i4a
intentat un roce7 entru
la!iatO
Vo& <edea >ntr4un alt
<i79 anali'at >nc# din =5169
KInQecia "#cut# Ir&eiL
=6
9 c#9
>n o"ida aarenelor9
a&?i<alena entru -lie77
era deQa re'ent#. Ace7t <i7
une >n 7cen# o receie la
-reud aca7#. +rintre
in<itai 7e a"l# Ir&a.
-reud o ia i&ediat de4o
arte9 c#ci ea nu
acceta7e 7oluia e care
i4o rou7e7e. E7te de
re&arcat c# Ir&a e7te o
acient#9 dar .i o
aroiat# a "a&iliei9
deoarece ea e7te in<itat#9
iar -reud o tutuie.te: KSS
spun: Dac mai ai dureri
este de fapt din cau2a ta.
R ;mi rspunde: De1ai
?ti c=t de ru m dor
g=tul0 stomacul ?i burta0
m r=c=ie0 nu altaY R $
;ngro2esc ?i o pri<esc
atent. Arata palida ?i
buhitS m ;ntreb daca nu
cum<a am pierdut din
<edere <reun simptom
organic. " trag l=ng
fereastr ?i ;i examine2
g=tul... Atunci deschide
gura mai mare ?i constat
;n dreapta existen4a unei
pete mari0 albe0 iar ;n
cealalt parte obser< ni?te
forma4iuni neobi?nuite0
contorsionate0 a<=nd ;n
mod <dit aspect de
cornete na2ale... Alarmat0
;l chem pe doctorul $.0
care confirm infec4ia
dup examenul bolna<ei0
iar noi ?tim am=ndoi de
unde <ine infec4ia...
Amicul meu "tto i1a fcut
nu de %ult, ;ntr1o 2i c=nd
ea nu se sim4ise bine0 o
inKec4ie... cu
tri%etila%in...
87
PPPPPPPPPPP
Asemenea inKec4ii nu sunt
u?or de fcut... ]i
pesemne nici seringa nu
era curata.,
Acea7t# inQecie >i
a&inte.te9 rin a7ociaie9
de un alt rieten9 care i4a
co&unicat in"or&aii cu
ri<ire la c%i&ia
roce7elor 7eNuale. Ace7t
a&ic De care el nu4=
citea'#G9 cre'u7e c# a
de7coerit9 rintre
rodu.ii &eta?oli7&ului
7eNual9 re'ena
tri&etila&inei.
Vi7ul e7te "oarte
lun!9 iar interretarea
dat# de -reud de
a7e&enea
=2
. >n &od
cla7ic9 ace7t <i7 une >n
7cen# cula?ilitatea
in<entatorului 7i%anali'ei
con"runtat cu e.ecurile 7ale
>n trata&entul i7tericilor.
Dar <i7ul are .i un alt
coninut latent9 e care
-reud >nc# nu4= oate
acceta con.tient .i de7re
care nu 7e <or?e.te:
>ndoielile 7ale cu ri<ire la
<aloarea ro"e7ional# a
rietenului 7#u -lie77.
Ir&a9 >n realitate E&&a
EcY7tein9 era "iica unui
<ec%i rieten al lui -reud.
El nu ne 7une c# a
tri&i74o e Ir&a 7# "ie
oerat# la na7 de -lie779
entru a 7e <indeca de
ne<ro'#. Oer@ndu4i
cornetele na'ale9 -lie7 a
uitat 6I c& de !a'9 care i4
au ro<ocat o in"ecie .i au
de7"i!urat4o entru
totdeaunaV ceea ce ate7ta
<i7ul. >n &od incon.tient9
a.adar9 -reud >i rero.ea'#
a&icului 7#u 7t@n!#cia9
re7on7a?il# de o in"ecie
!ra<#. Aare a7t"el un
ele&ent ne!ati< >n
tran7"erul e care -reud
=4a de'<oltat entru
-lie77.
S# <ede& acu&9
ornind de la un <i7 al
acientei &ele9 e care
a& nu&it4o Cordelia9
cu& 7e oate eNri&a
tran7"erul ne!ati<
Ko?i.nuitL >n <i7.
*a2 clinic nr. /H
Iat# <i7ul raortat de
ea: K>n col e a<enue
d5Italie0 >n arondi7&entul
EIII din +ari79 unde
locuia& >n acea <re&e9
7e !#7e.te un %an!ar
locuit de i!aniL. Ea
reci'ea'# c# are
i&re7ia c# locul >i e7te
cuno7cut .i c# a .i "o7t e
acolo. +acienta re&arc#:
KDe "at locul ar "i %i?rid:
o ?ucat# din a<enue
d5Italie0 e7te care >n7# 74
ar 7uraune o ?ucat# din
a<enue de *hoisy,
D"eno&en de conden7areG.
O >ntre? de ce a<enue de
*hoisy. E7te un cartier
7u&?ru9 unde 7e !#7e.te
Dotel des Impots0 >n "aa
7indicului i&o?ilului 7#u.
Ea de7crie i&o?ilul
cenu.iu9 din ?eton9 cu o
!alerie de Qur4>&reQur9 la
eNterior. Acea7t# de7criere
coincide cu locul unde
88
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
ea >.i "ace 7i%anali'a. >i
7un acientei: KCred c#
<i7ul du&nea<oa7tr#
e<oc# locul anali'ei9
cenu.iu .i receL.
+acienta <or?e.te atunci
de a<enue d5Italie0 e
care o de7crie ca "iind
lar!# .i lu&inoa7#. De
"at acolo locuie.te ea.
Sune c# 7u?
aarta&entul ei e7te un
7uer&arYet9 unde oi
!#7i tot "elul de
<ec%ituri. Aici 7e
7ituea'# 7cena %an!arului
din <i79 cu i!ani. Ace7ta
are u.i din la7tic
7e&iri!id9 cu& 7e !#7e7c
la 7uer&arYet. -ace o
a7ociaie cu +iaa Tan!9
o ia# c%ine'ea7c#:
KE7te un 7uer&arYet la
care &er! du&inica .i
unde tr#ie7c un
7enti&ent de ciud#enie
.i ericulo'itate9 >ntruc@t
7unt aroae 7in!ura
euroean# care >l
"rec<entea'# .i &i 74a
7u7 c# acolo 7e "ace
tra"ic cu dro!uri.L
Vor?e.te de7re
rietene care aarin unei
co&unit#i 7tr#ine9
li?ane'e9 e care le4a
cuno7cut >n arondi7&entul
EIII .i care au <oci
"ru&oa7e Dacienta e7te
c@nt#rea#G. Acea7t#
co&unitate are
7eci"icul ei9 de7re care
ea <or?e.te e lar!.
G@nde7c: o "i <or?a de
co&unitatea
7i%analitic#9 cu t#cerea9
riturile9 &ora<urile .i
di"erendele 7aleH Vor?e.te
din nou de7re %an!arul
cu i!ani9 care e7te Kun
loc ericulo79 unde totu.i
nu4i ri.ti <iaaL. O
>ntre?: KCe 7unt i!anii
entru du&nea<oa7tr#H R
A9 .tii9 7unt acele "e&ei
care <or cu orice re 7#
<# !%icea7c# >n al&#O
Sunt >ntotdeauna
>nconQurate de coii .i &i
74a 7u7 c# 7unt "oarte ?ine
or!ani'ate 7re a <#
7u?tili'a orto"elul.L
>n continuare9 >n <i7 ea
7e <ede intr@nd >n .ura
i!anilor9 dar nu4i oate
<edea9 deoarece 7unt
acoerii de un cear.a". Ei
ar "i e cale 7# dan7e'e un
"el de dan7 "olcloric.
G@nde7c: KS# "ie
7i%anali7tul9 >n "otoliul
7#u9 e care ea nu4= oate
<edeaHU Vi7ul continu#: ea
7e <ede deodat# >n
ca?inetul &eu9 la .edin#9
ceea ce con"ir&# ri&a
&ea a7ociaie. >i alic un
te7t9 >n 7co de
dia!no7tic: e7te <or?a de
o "oarte lun!# dictare9 e
care o in<ente' ad hoc.
Ea "ace a7ocieri cu
ri<ire la eNerciiile e
care le e"ectua atunci
c@nd a "o7t reeducat#
orto"onic Dc@nt#reii
ro"e7ioni.ti au ne<oie 7#4
.i reeduce <ocea o?o7it#
de re7taii >ndelun!ate.G
O >ntre?: KE7te ca'ul
anali'ei9 unde 7e are c#
<# alic o lun!# edea7#
de 7criere9 e care o
in<ente' la "iecare
.edin#HL M# corectea'#9
7un@nd c# entru ea
dicteul e7te &ai de!ra?#
cal&ant9
51
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
e c@nd K>n anali'# nu ai
nici o certitudine de
ro!re7 .i nu .tii
niciodat# de ce 7# te
a!#iL. Conc%id: KSu?
re'er<a9 c%iar dac# nu
e7te rea ericulo7 .i9
de7i!ur9 nu &ortal9 c#
ri.ti 7#4i la.i aici
ort&oneulOL Ea
i'?ucne.te >ntr4un %o%ot de
r@79 >ntin'@ndu4&i ?anii
entru .edin#.
Unii acieni ot
7une c# entru ei
7i%anali7tul e7te un
e7croc. Cordelia nu4.i
oate er&ite 7#
"or&ule'e clar lucrul
ace7ta9 iar <i7ul >i <a da
o7i?ilitatea 7#4.i
eNri&e a!re7i<itatea
incon.tient# "a# de
7i%anali7tul ei. >n ace7t
<i7 de tran7"er unerea >n
7cen# a a!re7i<it#ii "a#
de &ine >i er&ite 7#4.i
re!#7ea7c# a!re7i<itatea
"a# de &a&a ei. +@n#
atunci ideea de a a<ea o
atitudine o7til# la adre7a
&a&ei dere7i<e >i era de
netolerat: "anta7&atic9 >i
era tea&# 7# n4o ucid#. >n
con7ecin#9 niciodat# n4a
utut &ani"e7ta nici cel
&ai 7la? 7enti&ent de
o7tilitate >n ri<ina &ea.
+ro!re7ul curei >i er&ite
de atunci 7# <in# uneori
cu >nt@r'iere la .edin#. Ea
con.tienti'ea'# >ncetul cu
>ncetul "atul c# oate
nutri 7enti&ente o7tile
"a# de &a&a ei9 "#r# ca
acea7ta 7# "ie di7tru7# .i
"#r# ca ea >n7#.i 7#4.i
iard# dretul de a tr#i.
Dar dac# <i7ul r#&@ne
R du# "or&ula lui -reud
R +magistrala care duce
la cunoa?terea
incon?tientului,
l5
9 rateurile
<ieii cotidiene <or "i locul
o?i.nuit >n care 7e
re<elea'# 7en7ul a7cun7 al
conduitelor noa7tre.
M. Sf=r?itul
autoanali2ei: 7reud
profesor
Cartea de7re <i7e nu
i4a adu7 deci lui -reud
7ucce7ul a.tetat9 >ntr4o
7cri7oare c#tre -lie779 el 7e
l@n!e a&arnic c# nu &ai
are dec@t trei acieni: doi9
e care accet# 7#4i trate'e
!ratuit9 .i e el >n7u.i
=1
. La
>nceutul 7ecolului9
-reud nu e7te
>ntotdeauna recuno7cut
de e!alii 7#i9 r#&@ne >ntr4o
i'olare aroae total# .i
e7te li7it de 7riQin
"inanciar.
+e 7curt9 e.ec9 de.i el
toc&ai u?lica7e o
7criere care e7te o
contri?uie ori!inal#
caital# >n direcia
>nele!erii 7i%i7&ului
nor&al .i atolo!ic.
Nu&ai ro!re7ele
autoanali'ei >i <or
er&ite
1I
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
7# 7e de?ara7e'e de
in%i?iiile 7ale ne<rotice .i
7# accead#9 >n 7"@r.it9 la
notorietate. C#ci nu
tre?uie 7# uit#& c# -reud
era ne<rotic. El 7u"erea >n
acel ti& de a7tenie9 de
dere7ie9 du# cu&
re'enta .i nu&eroa7e
te&eri io%ondrice: >l
?@ntuia ideea &orii
aroiate .i "#cea calcule
7tranii care ur&#reau 7#
de7coere data dece7ului
7#uV o "o?ie >l >&iedica 7#
ia trenul9 de.i adora
c#l#toriile... Mult# <re&e
<a "i incaa?il 7# <i'ite'e
Ro&a9 cu toate c# dorea
"oarte &ult 74o <ad#V de
dou# ori a tre?uit 7# 7e
orea7c# la orile
Cet#ii eterne .i 7# "ac#
dru& >ntor7. +ro!re7ele
autoanali'ei .i >n 7ecial
"atul de a4.i retr#i
roriul co&leN Oedi >i
<or er&ite 7#4.i >n"r@n!#
incaacitatea de a &er!e
la Ro&a9 reali'@ndu4.i
dorinele. >n coil#rie9
-reud 7e identi"ica cu
carta!ine'ul ,ani?al: ar
"i <rut 7# di7tru!# Ro&a
onti"ical# .i 7#4.i
r#'?une tat#l9 e<reu u&ilit
de un cre.tin. >l &arca7e
uternic a&intirea unei
7cene o<e7tite de tat#l
7#u >n coil#rie. Un
cre.tin >i ordona7e tat#lui
7#u9 e c@nd ace7ta era
t@n#r: KCo?oar#9 Qidane9 de
e trotuar .i &er!i rin
noroiOL Cu& 8aYo? e'ita9
cre.tinul i4a 7&ul7 de e
ca #l#ria .i i4a aruncat4o
>n noroi. Micul Si!&und
=4a >ntre?at e tat#l 7#u:
K0i atunci9 aa9 tu ce4ai
"#cutHL R a.tet@nd un
!e7t eroic din artea
tat#lui 7#u. Dar ace7ta i4a
r#7un7: KMi4a& ridicat
de e Qo7 #l#ria.L Coilul
a tr#it atunci o crunt#
deceie. A &er!e la
Ro&a rere'enta >n &od
incon.tient entru el a o
di7tru!e .i a4.i a7u&a
rolul de cuceritor. El l4ar
"i de#.it a7t"el e tat#l
7#u9 incaa?il 7# 7e aere9
contra unui cre.tin.
Reali'area unei atare
dorine oediiene >i era >n
&od <#dit in7uorta?il#9
@n# c@nd ro!re7ul
autoanali'ei =4a eli?erat
de in%i?iia 7a
AI
.
Du# ce a #trun7 >n
Ro&a9 el i4a 7cri7 lui
-lie77: +La ;ntoarcerea
de la &oma0 am sim4it
rensc=nd ;n mine gustul
de a tri ?i ac4iona0 setea
mea de martiraK
dispr=nd. "r0 eu 4ineam
s re<d &oma0 s1mi
trate2 bolna<ii ?i s le
procur copiilor mei o
existen4a agreabil. Am
decis s rup cu
scrupulele mele ;nguste
?i s fac demersuri
apropriate0 ca toate
fiin4ele umane.,
9/
El era
!ata 7# utili'e'e toate
&iQloacele 7re a o?ine
un o7t care 7#4i er&it#
o >nle7nire &aterial#. Cinea9
de a7e&enea9 7#4.i
o"iciali'e'e de7coeririle.
1=
PPPPPPPPPPP
-reud 74a 7er<it de
in"luena uneia dintre
acientele 7ale9 ?aroana
<on -er7tel9 >n 7coul
nu&irii lui ca ro"e7or la
uni<er7itate. A >ncercat
'adarnic9 ti& de atru
ani9 7# o?in# !radul de
ro"e7or9 care >i era
re"u'at de &ini7trul
S#n#t#ii9 un anti7e&it
notoriu. /aroana <on
-er7tel9 "oarte in"luent# e
l@n!# &ini7tru9 =4a "#cut
e ace7ta 7# ro&it#
nu&irea &edicului care o
>n7#n#to.i7e. Ea =4a
>n&uiat e &ini7tru9
o"erindu4i un ta?lou. O
@n'#9 deci9 <alora
nu&irea lui -reud ca
ro"e7orO El a co&entat
e<eni&entul >n "elul
ur&#tor: +Aprobarea
publicului mi1a fost pe
dat dob=ndita0
fgduielile ?i buchetele
de flori plou0 ca ?i cum
deodat rolul sexualit4ii
ar fi fost descoperit de
$aiestatea sa ;mpratul0
semnifica4ia <iselor
confirmat de *onsiliul
de mini?tri0 iar
necesitatea unei
terapeutici a isteriei
<otat de (arlament cu o
maKoritate de dou treimi0
lat1m ;n mod <i2ibil
de<enit onorabil.
Admiratorii cei mai
intimida4i m salut de
departe pe strad.,
99
Acea7t# nu&ire
&arc%ea'# >nceutul
recunoa.terii o"iciale a
7i%anali'ei. Acea7t#
7cri7oare9 >n care el 7e
?ucur# de <ictoria 7a9 <a
"i ractic ulti&a 7cri7# de
el e adre7a lui -lie77.
A7t"el 7e <eri"icau9
c%iar e er7oana
in<entatorului ei9 o7i?i4
lit#ile teraeutice ale
7i%anali'ei. -reud utea9
>n 7"@r.it9 7# un# ca#t
doliului con7acrat tat#lui
7#u .i relaiei de
deenden# "a# de -lie779
recuer@ndu4.i ener!ia
li?idinal# ca 7# o un# >n
7er<iciul roriilor
intere7e. Mai t@r'iu9 >i <a
7crie lui -erenc'i: +Am
reu?it acolo unde
paranoicul e?uea2: m1
am ser<it de in<esti4ia
homosexual spre a1mi
lrgi propriul 'u.,
+e c@t Interpretarea
<iselor a "o7t un e.ec9 e
at@t (sihopatologia <ie4ii
cotidiene0 u?licat# >n
=1IF9 <a "i un 7ucce7
literar .i oular. 8one7
o<e7te.te c# >n =1I19
c@nd -reud 74a >&?arcat
la /re&en e ?ordul
ac%e?otului KGeor!e
Ma7%in!tonL9 cu direcia
Statele Unite9 el a
de7coerit e unte un
7te_ard care citea
cotidieneY Acea7t# lucrare
er&ite9 >ntr4ade<#r9 7#
d#& un 7en7 anu&itor
acte o?7cure9 ca uit#rile9
de7re care 7e 7i&ea >n
&od con"u' c# ele <or 7#
7un# ce<a9 dar e care
@n# atunci ni&eni nu le
utu7e eNlica.
1A
INTRODUCERE
*N +SI,ANALI)A
LUI SIGMUND
-REUD 2. -itri
&i lapsusuri
Ca .i entru
Interpretarea <iselor0
-reud a luat roriile
a&ne'ii dret o?iecte de
anali'# entru a
de7coeri c# rateurile
aciunii 7au ale
di7cur7urilor Dla7u7urileG
re<elau ceea ce autorii lor
>nele!eau 7# a7cund# cu
!riQ#. >nc# din =5129 el a
anali'at uitarea nu&elui
unui oet e care >l
cuno.tea "oarte ?ine9
8uliu7 Mo7e79 care urta
acela.i nu&e ca "ratele
7#u9 decedat la <@r7ta de
ot luni. Uitarea nu&elui
unui ictor ne <a
er&ite 7# accede& la
una din ro?le&aticile
&aQore ale <ieii
incon.tiente a lui -reud.
K ;mi era imposibil s
regsesc numele
pictorului cruia ;i este
atribuit 8udecata de
aoi de la "r<ieto. Am
uitat numele de S
ignore i ;n timpul unei
excursii pe care o
fceam0 ;nso4it de un
a<ocat berlinei. ;n cursul
cltoriei0 con<orbirea
noastr s1a axat pe
pictur. L1am ;ntrebat pe
interlocutorul meu dac
a <2ut faimoasele fresce
de la "r<ieto ale lui...
AKuns aici0 n1am fost ;n
stare s1mi amintesc
numele pictorului. LL
Nu&e e care -reud >l
cuno.tea er"ect.
Si!norelli reali'a7e o
Audecata de apoi din care
74a in7irat Mic%elan!elo
entru ictura Caelei
SiNtine.
Cu uin ti& >nainte9
-reud 7e >ntreinu7e cu
to<ar#.ul 7#u de dru&
a7ura &ora<urilor
turcilor din /o7nia: +l1
am relatat
interlocutorului meu fapte
po<estite de un confrate
care ;?i practic meseria
printre ace?ti oameni0
care sunt plini de
;ncredere ;n medic ?i
resemna4i ;n fa4a
mor4ii., Ace.ti turci
acord# de a7e&enea o
i&ortan# eNceional#
l#cerii 7eNuale. -reud
<a eNlica uitarea
nu&elui lui Si!norelli
rin inter"erena ace7tei
a&intiri9 e care el o
re"ula7e >ntruc@t ri<ea
at@t &oartea9 c@t .i
7eNualitatea. Turcii 7e
adre7ea'# &edicului
nu&indu4= Derr Ddo&nG9
signor >n li&?a italian#.
Si!norelli nu &ai utea "i
c%e&at >n &e&orie9 c#ci
7i!nor e<oca "ai&oa7a
"ra'# a turcilor: K,err9 tu
.tii ?ine c# atunci c@nd
<iaa 7eNual# nu &ai
&er!e9 <iaa nu &ai are
nici un re.L
Core7ondena cu
-lie77 ne er&ite a'i 7#
a<an7#& ideea c# -reud
a cuno7cut &o&ente de
i&oten# 7eNual# >n
erioada tul?ur#rilor 7ale
cardiace. Signor din
Si!norelli e<oc# entru
el o te&atic# eNtre& de
dureroa7#: le!#tura
incon.tient# e care el o
13
8EA
N4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
7ta?ili7e >ntre &oarte .i
7eNualitate era de a.a
natur# >nc@t >n acel ti&
eNerciiul 7eNualit#ii ar
"i deter&inat &oartea.
Dincolo de eNlicaia
dat# de -reud uit#rii9
ute& reera intrarea >n
aciune a unuia dintre
co&leNele 7ale
incon.tiente. >n "inal9
eNlic# el9 uit#& an nu&e
entru a uita un alt
coninut e care <re& 7#4
= #7tr#& re"ulat. Uit#&
nu&ele de care ace7ta
e7te le!at rintr4o
le!#tur# a7ociati<#
AF
.
Acela.i &ecani7& ar
intra >n aciune .i >n
ca'ul actelor ratateH
H. Acte ratate
Ce 7unt actele ratateH
Sunt erori9 con"u'ii9
7t@n!#cii9 acte 7i&4
to&atice 7au accidentale.
Un act ratat ate7ta "atul
c# re'ultatul <i'at de un act
nu a "o7t atin7: >n ace7t 7en7
e7te el ratat. Vo& re'er<a
ter&enul de act ratat unor
acte de o?icei reu.ite de
c#tre 7u?iect. +7i%anali'a
nu are retenia de a
7uri&a ne>ncrederea9 .i
nici %a'ardul 7au li7a de
eNerien#O Dar un anu&it
nu&#r de erori 7au de
>nt@r'ieri >n >nt@lniri 7au
orare 7unt urt#toare de
7en7.
-reud ilu7trea'#
acea7ta rintr4un
eNe&lu er7onal.
>ntr4o c#l#torie9 el >l
>nt@lne.te e unul dintre
tinerii 7#i rieteni e<rei.
T@n#rul 7e l@n!e cu
a&#r#ciune de 7tatutul
7ocial con"erit de "atul
c# el e7te e<reu .i citea'#
<er7uri din Vir!iliu >n
care Didona relatea'#
ultra!ierea ei din artea
lui Enea79 cer@nd 7# "ie
r#'?unat#. -reud o?7er<#
c# t@n#rul e<reu a co&i7
erori >n citatul 7#u9
inter<enind anu&ite
cu<inte .i uit@nd cu<@ntul
ali6uis. T@n#rul ?#r?at
eNcla&#: e de4a dretul
7tuid 7# uii un cu<@nt
at@t de 7i&luO El
7"idea'# o7i?ilitatea lui
-reud de a interreta
acea7t# uitare.
-reud alic# &etoda
a7ociaiilor li?ere
ace7tui acient
i&ro<i'at9 diriQ@nd
a7ociaiile a7ura
ter&enului ali6uis.
T@n#rul r#7unde c# >i
<ine ideea ridicol# de a
7eara cu<@ntul >n dou#:
ali16uis. Ace7ta recit#:
KRelic<#9 lic%idare9
lic%id.L A7ociaia 7e
orientea'# 7re reli!ie .i
+#rinii /i7ericii9
>ndeo7e?i Ori!ene. Se
!@nde.te de a7e&enea la
7"@ntul Ianuarie .i la
&iracolul 7@n!elui
1F
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A
LUISIGMUND
-REUD
care9 la Neaole9 7e
lic%e"ia'# 7ontan.
T@n#rul adau!#: KNu <#d
nici un raort >ntre ceea
ce ne intere7ea'# .i toate
ace7te lucruri .i nu <#d
de ce a& continua.L
-reud conc%ide: KDac#
nu4&i 7unei ceea ce <#
reocu# actual&ente9 nu4
&i cerei 7# <# eNlic cu&
<4a <enit cu<@ntul
ali6uisY T@n#rul 7une:
KE7te ade<#rat c# &4a&
!@ndit la o doa&n# de la
care a. utea ri&i o
<e7te la "el de nel#cut#
at@t entru ea9 c@t .i
entru &ine.L -reud:
K0tirea c# i 74a orit
&en7truaiaHL T@n#rul:
KCu& de ai utut !%iciHU
-reud >i arat# cu&9
ornind de la &iracolul
7"@ntului Ianuarie9 a aQun7
la ceea ce 7e a7cundea >n
7atele la7u7ului 7#u.
>. $ecanismele
uitrii0 lapsusului ?i
actelor ratate
La7u7ul .i actele
ratate care 7&#luie7c
<iaa noa7tr# cotidian#
7unt rodu7ul con"lictului
dintre dou# intenii: una
e7te &ani"e7t#9 alta
re"ulat#. Ele 7unt
re'ultanta9 co&ro&i7ul
dintre a aciona 7au a 'ice
.i o "or# anta!oni7t# care
.i ea <rea 7# 7e eNri&e .i
care <a utili'a eroarea >n
li&?aQ 7au aciune 7re a
da .tire de un lucru nici
accetat de 7u?iect .i nici
acceta?il entru el.
Ace7t co&ro&i7 e7te9
du# -reud9 Kcreatur# de
7@n!e a&e7tecatL care
oart# &arca
incon.tientului9 din
unctul de <edere dina&ic
al "orelor con.tiente .i
incon.tiente. Re'ultanta
ace7tor "ore roduce
&ani"e7t#rile de care a&
<or?it9 dar .i <i7ul .i
7i&to&ele ne<rotice.
NOTE
=
C". M$N Sc%ur9 La
mort dans la <ie de
7reud0 Galli&ard9 +ari79
=16F.
A
A 7e <edea9 Si!&und
-reud9 "pere III0
(sihanali2a ?i sexualitate0
traducere9 e7eu introducti< .i
note de dr. Leonard Ga<riliu9
Editura 0tiini"ic#9
/ucure.ti9 =11F9 . B=4=BA.
DNota trad.G
16
JEAN
-
PIER
RE
CHA
RTIE
R
3
A 7e <edea Si!&und
-reud9 !he "rigins of(sycho1
Analysis0 Letters to
[ilhetm 7liess0 drafts and
notes0 /HHI1/>@9. Edited ?;
Mane /onaarte9 Anna
-reud9 EriY Xri79 /a7ic
/ooY79 Ne_ òrY9 =16F.
DNot# L.G.G
F
Reco&and#& cititorului
cu toat# c#ldura lucrarea lui
Didier An'ieu9
ed. cit.9 care anali'ea'# A5F de
7cri7ori din core7ondena lui
-reud cu -lie77.
J
6
Si!&und -reud9
L5interpretation des re<es0
+.U.-.9 +ari79 =1B2.
B
Si!&und -reud9 La re<e
et son interpretation0
Galli&ard9 +ari79 =1A6.
2
lbid.0p. ==2.
5
A 7e <edea KCa' clinic
nr. 6L. DNota trad.G
1
Ara!&ati7&ul e7te
incaacitatea de a aciona9
iar uneori de a 7e &i.ca.
=I
>n li&?a "rance'#9 Don
d leu. DNota trad.G
UU Si!&und -reud9 Le
&e<e et son
interpretation0 ed. cit.9 .
==.
=A
"p. cit.0 . B5: A 7e
<edea KConden7areL .i
KDela7areL9 >n KLeNicL.
==
Si!&und -reud9 La
Science des re<es0 ed. cit.9
. 3=A .i ur&.
=F
Si!&und -reud9
Interpretarea <iselor0 ed.
cit.9 . 3A6. DNota trad.G
=6
lbid.0 entru eNunerea
.i anali'a >ntre!ului <i7 0îon
<ixit,0 . 3A643A5.
DNota trad.G
=B
Si!&und -reud9
BInterpretation des re<es0
+.U.-.9 +ari79 =1B29 . 15.
=2
+atru a!ini "or&at
&are. DNota trad.G
=5
Si!&und -reud9
Interpretarea <iselor0 .
FBF. DNota trad.G
=1
C". Mart%e Ro?ert9 La
&e<olution psychanalyti6ue: la
<ie et l5oeu<re de
7reud0 +a;ot9 +ari79 =1519=.=.
AD=
Si!&und -reud9 La
#aissance de la
psychanalyse0 . A15.
A=
lbid.
AA
lbid.
A3
>n o"ida !%ili&elelor9
citatele 7unt conden7#ri ale lui
8ean4+ierre C%artier
7au relu#ri din cartea
re'u&at i<# a lui -reud de7re
<i7e. DNot# L.G.G
AF
K>n re'u&at R 7une
-reud R9 condiiile nece7are
7re a 7e roduce
uit ar ea unui nu&e >n7o it#
de "al7a recunoa.tere 7unt
ur&#t oarele: =G o
anu&it# tendin# de uitare a
ace7tui nu&eV AG un roce7 de
re"ulare care 7# ai?#
loc cu uin &ai >nainteV 3G
o7i?ilitatea 7ta?ilirii unei
a7ociaii exterioare >ntre
nu&ele re7ecti< .i ele&entul
re"ulatL. Interpretarea <iselor0 .
F=F. DNota trad.G
A6
Si!&und -reud9
(sychopathologie de la <ie
6uotidienne0 +a;ot9 +ari79
K+et ite /i?liot%eWue ==L9
=12A9 . =F.
C
a
it
o
l
u
l
I
V
V(RSTA
ADULT A
+SI,ANALI)E
I
D
=
1
I
6
4
=
1
=
B
G
Du# cele?ra
7cri7oare din A=
7ete&?rie =1529 >n care
-reud >l anun# e -lie77
c# >.i a?andonea'#
neurotica0 teoria
li?idoului a r#&a7 >n
7u"erin#. >n =1I6 <ine o
lucrare care u&le
acea7t# lacun#.
Cele !rei studii pri<ind
teoria sexualit4ii <or
re<oluiona de "at
conceiile @n# atunci
ad&i7e a7ura ace7tui
7u?iect .i9 de atunci9
7i%anali'a are entru
u?lic un &iro7 de 7ul".
>n aceea.i erioad# -reud
<a ter&ina cu a 7a
K7lendid# i'olareL9 du#
eNre7ia lui -lie77. Se
adun# ri&ii di7cioliV ei
<or 7ta la ori!inea
&i.c#rii 7i%analitice
internaionale9 care 7e
con7tituie >nce@nd din
=1I6.
S. !eoria libidoului
De ce a "o7t un 7candal
u?licarea celor !rei studii
pri<ind teoria
sexualit4iiO Ca 7#4i dai
7ea&a9 e 7u"icient 7#
con7uli ta?la de &aterii:
caitolul unu R
KA?eraiile 7eNualeL9
caitolul doi R
KSeNualitatea in"antil#L9
caitolul trei R
KMeta&or"o'a
u?ert#iiL...
Toate ace7tea 7unt de
"at ro?le&e aNate e
7eNualitatea in"antil#9 >n
a"ar# de "atul c#
e<ocarea a?eraiilor
7eNuale9 deQa cuno7cute
de ri&ii 7eNolo!i9 <or
cau'a neca'uri9 inclu7i<
>n
12
8EAN
4
+IER
RE
C,A
RTIE
R
r@ndul ri&ilor di7cioli.
-reud atra!e atenia a7ura
o&nire'enei e
arcur7ul coil#riei a
unei i&ul7ii 7eNuale
e7enial&ente autoerotice.
Coilul re'int# conduite
eN%i?iioni7te9 <o;euri7te9
&a7oc%i7te .i 7adice9 iar
-reud >l <a de"ini dret
er<er7 oli&or"
otenial.
EI a?ole.te a7t"el
"rontiera dintre
7eNualitatea anor&alilor
Der<er.iiG .i 7eNualitatea
'i7# nor&al#. A >ndr#'ni >n
acel ti& 7# a"ir&i ca >n
orice "iin# u&an#9 ?#r?at
7au "e&eie9 eNi7t# o
#rticic# de
%o&o7eNualitate9 nu utea
dec@t 7# indi!ne'e.
E<ident9 rin
%o&o7eNualitate -reud nu
>nele!e racticile
%o&o7eNuale9 ci
orientarea li?idoului9
adic# dorina. -reud
introduce9 de a7e&enea9 o
noiune4c%eie: ne<ro'a ar
"i ne!ati<ul er<er7iunii.
Mai eNact: 7tudierea
Ker<er7iunilor o'iti<eL
d# toc&ai contraartea
ne<ro'elor. Ter&enul
Kne!ati<L tre?uie aici
>nele7 ca ne!ati<ul unei
"oto!ra"ii.
>n de"initi<9 tr#7#turile
7eNualit#ii con7iderate
anor&ale 7e re!#7e7c la
ne<ro'ai "#r# ca ele 7# 7e
eNri&e9 7t@nd la ori!inea
7i&to&elor de in%i?iie .i
de an!oa7#. La er<er.i9
di&otri<#9 ele 7unt a"i.ate
.i u7e >n act. Gre.it
interretat#9 er<er7iunea
ar utea trece dret
idealul ne<roticului9 c#ci
ea ar er&ite eli?erarea
indi<idului de in%i?iiile
7ale .i de an!oa7e9
>n!#duindu4i 7# eNri&e9
7#4.i reali'e'e >n 7"@r.it
dorina er<er7#. E7te
e<ident c# -reud nu a
reconi'at niciodat# o
a7e&enea 7oluie: e7te
<or?a nu de a4= eli?era e
indi<id de rinciiul
realit#ii9 ci de a4= "ace 7a
concilie'e rinciiul
l#cerii cu rinciiul
realit#ii. -iecare indi<id
tre?uie 7# reu.ea7c# >n
reali'area unui ec%ili?ru
ar&onio7 >ntre cele dou#
rinciii: ace7ta e7te 7coul
7i%anali'ei "reudiene.
SeNualitatea nor&al# ar "i
con7tituit# din toate
er<er7iunile utili'ate >n
do'e %o&eoatice9 7re a
ali&enta "anta7&ele a"late
la ori!inea Qocurilor
erotice. In<er79
er<er7iunea e7te cu totul
contrar# li?ert#ii.
+er<er7ul e7te 7cla<ul
er<er7iunii 7ale9 o?li!at
7# o 7ati7"ac#9 iar Sade 7e
>n.al# .i ne >n.al# c@nd
7une c# er<er7iunea
ec%i<alea'# cu o li?ertate
a?7olut#.
15
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
A. Suportul
impulsiilor
-reud introduce
noiunea teoretic# de
7riQinire [7uort]9 e care
Lalanc%e .i +ontali7 o
de"ine7c dret Krelaia
ri&iti<# a i&ul7iilor
7eNuale cu i&ul7iile de
autocon7er<areL
=
9 ceea ce
>n7ea&n# c# i&ul7ia
7eNual# 7e <a 7riQini e
i&ul7iile de
autocon7er<are9 deci c#
i&ul7ia ero!en# >.i
!#7e.te 7uort >n ceea ce
>i er&ite 7#
7ura<ieuia7c#. La
na.tere9 o&ul eNtra!e
l#cere din 7@nul &a&ei9
!raie unei 'one ero!ene
rere'entat# de !ur#.
Acea7t# l#cere 7e
7riQin# iniial e
nece7itatea de a 7e
ali&enta9 deci e o
i&ul7ie de
autocon7er<are. -atul de
a 7u!e <a de<eni aoi o
7ur7# de l#cere
indeendent# de "atul de
a 7e ali&enta. -reud <a
di7tin!e &ai t@r'iu ale!eri
erotice rin 7riQinire .i
altele rin narci7i7&. >n
ro?le&atica ne<rotic#9
de eNe&lu9 7i&to&ele
7e <or 7riQini e ractica
7eNual# a indi<idului.
-atul ace7ta 7e traduce
rin tea&#9 a?7ena de
intere79 i&o7i?ilitatea de a
o?ine l#cerea etc.
Indi<idul >.i 7acri"ic#
7eNualitatea entru a
r#&@ne >n <ia#9 >.i
Qert"e.te i&ul7iile
7eNuale >n ?ene"iciul
i&ul7iei de
autocon7er<are. E7te ceea
ce -reud nu&e.te
co&leNul ca7tr#rii.
Orice 7ati7"acie 7eNual#
<a "i tr#it# ca ri7c@nd 7#
deter&ine o edea7#
con7idera?il#9 care ar
&er!e de la ierderea
or!anelor !enitale
D&ini&u&G la &oarte
D&aNi&u&G. >ncerc@nd 7#
trate'e inadec<area 7eNual#
a unor aciente ca Dora
A
9
-reud <a de7coeri
&otorul a7cun7 al oric#rui
ro!re7 teraeutic.
3. Dora sau
descoperirea
transferului
-reud u?lic# un
articol a7ura ca'ului Dora
>n acela.i an cu cele !rei
studii pri<ind
sexualitatea0 cu toate c# el
=4a 7cri7 cu atru ani &ai
de<re&e9 >n =1I=. De ce
a >nt@r'iat el u?licarea
articolului KDora9
"ra!&ent al unei anali'e a
unui ca' de i7terieLH E7te9
oare9 entru c# ine un
di7cur7 eNtre& de e
.leau a7ura 7eNualit#ii9
adre7at unei "ete de
ot7re'ece aniH
11
8EA
N4
+IE
RRE
C,
ART
IER
Contrar celor
a"ir&ate de Mart%e
Ro?ert
3
9 Dora nu locuia
>ntr4un or#.el de
ro<incieV ea nu era nici
co&let necuno7cut# la
Viena9 cu& retinde
-reud >n introducerea 7a.
De ce a ale7 el
7eudoni&ul DoraH
/reuer a<ea o "at#
nu&it# Dora9 de aceea.i
<@r7t# cu acienta. >n
acea <re&e cei doi
?#r?ai erau >nc# ?uni
rieteni. Dret do<ad#9
-reud a ale7 entru una
dintre "iicele 7ale
renu&ele 7oiei
cole!ului 7#u9 care 7e
nu&ea Matilda.
Iat# eNlicaia e
care -reud o d# ace7tei
&ici eni!&e9 >n
cotidiene:
+&econstituind
obser<a4ia uneia dintre
bolna<ele mele0 ;n
<ederea publicrii0 m1am
;ntrebat ce nume ;i <oi da.
n singur prenume mi s1
a oferit: acela de
Dora.,G Dar cine 7e
nu&e.te Dora9 >n a"ar#
de "iica lui /reuerH >n
&od incon.tient9 acel
nu&e >i e<oc# lui -reud
?ona coilului uneia dintre
7urorile 7ale. Sora lui
-reud 7e nu&e.te Ro'a9
iar ?ona9 e nu&ele ei
ade<#rat9 tot Ro'a. I 7e
ceru7e deci 7# renune la
renu&ele ei .i 7#
r#7und# la acela de Dora.
KA doua 2i0 cut=nd un
nume pentru o persoan
care nu1si putea pstra
numele real0 mi1a <enit ;n
minte Dora.,
Dora 7e nu&ea de "at
Ida /auer. Dearte de a "i
o #r#ncu# necuno7cut#9
ea era 7ora unui deutat
7ociali7t cele?ru la Viena.
/ine>nele79 >n cu<@ntul
>nainte9 -reud nea!# c# ar
"i 7cri7 un ro&an cu
c%eieO Dora 7u"erea de
i7terie9 cu cri'e
ner<oa7e9 a"onie9
&i!rene .i dere7ie.
-reud a reu.it 7# "ac# 7#
di7ar# anu&ite
7i&to&e9 dar cura a
e.uat din cau'a lec#rii
acientei. Cu& 7e
eNlic# "u!a eiH +oate
cau'a e7te <@r7ta D=5 aniG9
o cur# 7i%analitic#
ret@ndu47e di"icil la
tratarea adole7cenilorH >n
realitate9 tat#l ei o d#du7e
e &@na lui -reud entru
ca ace7ta K74o un# e
calea cea ?un#L. Dora >l
7tin!%erea e tat#l ei din
cau'a 7i&to&elor 7ale9
dar &ai ale7 entru c# ea
>l acu'a de in"idelitate.
-reud a >ncercat 'adarnic
74o "ac# e "at# 7#
recunoa7c# dra!o7tea ei
entru do&nul X.9 un
rieten al tat#lui ei .i 7o
co&le'ent al a&antei
ace7tuia. -#r# >ndoial#9
-reud n4a "o7t in7en7i?il
la "ar&ecul Dorei >n acea
<re&e >n care9 >nc# t@n#r9
era "ru7trat9 du# 7u7ele
7ale9 de orice <ia#
7eNual# din cau'a
7arcinilor reetate ale
7oiei. Incaa?il 7#
accete unctul de
<edere al unei
adole7cente >n c#utarea
un adult "ia?il9
=II
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
-reud a cole.it4o e
Dora cu interret#ri "#r#
ael9 care au "#cut4o 7#
>ntreru# cura.
Elucid@nd &ai t@r'iu
cau'ele ace7tei ruturi9
el a "#cut 7# ro!re7e'e
con7idera?il 7i%anali'a9
recuno7c@nd: +#1am
reu?it s m fac la
<reme stp=n pe
transfer.,
:
>n ur&a ace7tui e.ec
teraeutic9 "eno&enul
de tran7"er <a de<eni
c%eia de ?olt# nu nu&ai a
teoriei 7i%analitice ci .i
a te%nicii 7ale.
P. !ransferul ;n
pre2ent
Oricare ar "i
di<er!enele de .coal#9
7i%anali.tii de e
a&?ele #r&uri ale
Atlanticului 7unt a'i de
acord >n a4i recunoa.te
tran7"erului un loc
central .i o i&ortan#
cardinal# >n trata&entul
7i%analitic. De7tin
7in!ular al unui concet
e care -reud =4a
introdu7 ca 7# eNlice
di"icultatea9 c%iar e.ecul
tra<aliului de
re&e&orare .i care a
de<enit ulterior i<otul
trata&entului .i un
in7tru&ent re&arca?il de
>nele!ere a "eno&enelor
relaionale cele &ai
i&ortante. E7te
tran7"erul9 ca li&?a lui
E7o9 cel &ai r#u .i cel
&ai ?un dintre lucruriH
Cu& ne4o arat#
cu<@ntul9 tran7"erul e7te
dela7area unei relaii
a"ecti<e <ec%i a7ura
er7oanei
7i%anali7tului. Una din
re!ulile "unda&entale
ale curei 7i%analitice
e7te c# tran7"erul nu
tre?uie interretat >nainte
ca el 7# 7e "i 7ta?ilit.
+7i%anali7tul <a tre?ui
7#4= anune ro!re7i< e
acient c# el retr#ie.te o
relaie deQa tr#it# >n
trecut cu un er7onaQ4
c%eie din ?io!ra"ia
7u?iectului.
Dar nu e7te
tran7"erenial# orice
relaie a"ecti<#H >n
relaiile erotice 7au >n
relaia ro"e7or4ele<
!#7i& cel &ai ade7ea o
relaie tran7"erenial#.
Cu& ute& di"erenia
"eno&enele de tran7"er
de celelalte relaiiH 0i
cu& 7# recunoa.te&
artea tran7"erenial#
dintr4o relaieH
Relaiile de tran7"er 7e
caracteri'ea'# >n e7en#
rin "atul c# 7unt
inadec<ate >n calitate9
cantitate .i durat#.
ENi7t# o latur# eNce7i<#9
neadatat#9 care er&ite
reerarea lor ca atare.
=I=
8EA
N4
+IE
RR
E
C,
ART
IER
*a2 clinic nr. />
Una din acientele
&ele a intrat9 >ntr4o 'i9
l@n!@nd la &ine >n
ca?inet9 rero.@ndu4&i
c# a& "#cut4o 7# a.tete
Kun ti& in"initL9 >ntr4o
7al# de a.tetare
>ntunecoa7#. >nt@r'ia7e&
cel &ult dou# &inute.
Mani"e7t#rile
tran7"ereniale 7unt
a&?i<alene9 ele trec@nd
"oarte reede de la
adoraie la ur#. Reacia
e7te deci inadec<at#: ea
e7te eNce7i<# 7au
a&?i<alen#.
Acea7t# acient# &i4
a 7u7 >n 7#t#&@na
ur&#toare: K>&i cer
7cu'e c# <4a& in7ultat >n
"elul ace7ta.L Ca aoi 7#
7e >n"urie9 acu'@ndu4&#
c# nu o a7cult 7u"icient
.i trec@nd e nea.tetate
de la o atitudine
receti<# .i 7ur@'#toare
la o7tilitatea cea &ai
<ie.
-reud a di7tin7 .i a
ou7 &ai &ulte "or&e de
tran7"er. >n &od
tradiional9 reine& dou#
cate!orii de tran7"er:
tran7"erul ne!ati< .i
tran7"erul o'iti<. Mai
eNact9 ar tre?ui 7# 7une&
c# a<e& de4a "ace cu
a7ecte o'iti<e 7au
ne!ati<e ale tran7"erului.
Nu&i& o'iti< tran7"erul
de 7enti&ente KtandreL R
>ncrederea9 ad&iraia9
dra!o7tea R .i ne!ati<
tran7"erul de 7enti&ente
o7tile: ne>ncrederea9
a!re7i<itatea9 ura.
*a2 clinic nr. 9@
Iat# un eNe&lu
clinic de ace7t !en de
tran7"er. E7te <or?a de o
"e&eie de 36 de ani9 care
lucrea'# >n
cine&ato!ra"ie. So7ind la
ri&a .edin#9 ea >&i
7une c# a ale7 un alt
7i%anali7t9 care a ri&it4
o &ai reede. Dere7i<#9
ea a tr#it o 7erie de e.ecuri
7enti&entale .i
ro"e7ionale 7e<ere. Trei
'ile &ai t@r'iu9 >&i
tele"onea'#: KV# 7un ca 7#
<# 7un c# 7i%anali7tul
&eu e cu ade<#rat du?io79
74a >n"uriat c@nd i4a&
o&enit de con<or?irea
noa7tr#. Cu& nu a&
<enit la .edina
ur&#toare9 &4a 7unat
aca7# 7# >ntre?e ce 74a
>nt@&lat. Credei c# 7e
"ace 7#4i 7uni e oa&eni
>n "elul ace7taH Date
"iind ace7tea9 a& "#cut
anc%eta &ea .i a&
de7coerit c# e edera7t.L
>n "inal .i4a "iNat un
rende21<ous cu &ine.
>n &o&entul >n care >i
de7c%id u.a care "ace 7#
co&unice ?iroul &eu cu
7ala de a.tetare9 con7tat
c# &aniulea'# c#rile
din ?i?liotec#. -ace aoi
turul ca?inetului &eu.
KDar ce "aceiHL
R#7unde:
=IA
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
KENa&ine' toate
o?iectele du&nea<oa7tr#
7re a .ti dac# tre?uie 7#
<# acord >ncredere.L A
"#cut o anc%et# .i a7ura
&ea .i 7e >ntrea?# dac#
ro"e7orul care a tri&i74
o la &ine e7te 7erio79
c#ci tot el a tri&i74o la
un 7i%anali7t
%o&o7eNual. Ea
&ani"e7t# deci >nc# de la
intrarea >n Qoc o
di&en7iune de tran7"er
ne!ati<9 7u? "or&a unei
ne>ncrederi inten7e9
a!re7i<e .i ro<ocatoare.
-#r# >ncrederea
acientului >n
7i%anali7tul 7#u nici o
cur# nu <a "i du7# la ?un
7"@r.it. A.a cu& 7unea
-reud9 +clac transferul
este esen4ialmente
negati<0 ca la paranoici0
nu mai exist nici un
miKloc de a1l <indeca pe
bolna<,.
:. #e<ro2a de
transfer
Cura "a<ori'ea'# .i
c%iar induce in7talarea
unei Kne<ro'e de
tran7"erL. Ace7t ter&en9
utili'at la lural 7au la
7in!ular9 de"ine.te
realit#i clinice di"erite.
La lural9 Kne<ro'ele de
tran7"erL rere'int#
a"eciuni 7i%ice >n care 7e
oate 7ta?ili tran7"erul.
Ace7ta no7o!ra"ie era
?a'at# >n <re&ea lui
-reud e caacitatea
acientului de a
tran7"era a7ura
7i%anali7tului. +7i%oticii
erau 7ocotii incaa?ili
de tran7"er.
-reud di7tin!e o
cla7# !eneral# e care o
nu&e.te K7i%one4
<ro'eL9 <oind 7# un#
accentul e etiolo!ia
7i%ic#9 7re deo7e?ire de
conte&orani9 care
in<oc# ereditatea.
+rintre 7i%one<ro'e el
di7tin!e ne<ro'ele
actuale9 ne<ro'ele de
tran7"er .i ne<ro'ele
narci7ice. Ne<ro'ele
actuale 7unt reacii la
trau&ati7&e i&ediate9
reacii eNa!erate .i
incontrola?ile9 ca r#7un7
la 7tre7. >n ne<ro'ele de
tran7"er re!#7i& ceea ce
nu&i& a'i >n 7i%iatrie
ne<ro'e: ne<ro'e "o?ice9
i7terice9 o?7e7ionale.
-reud nu&ea ne<ro'e
narci7ice ceea ce
core7unde a'i
7i%o'elor: 7c%i'o"renia9
aranoia .i 7i%o'a
&aniaco4dere7i<#.
S# a?ord#& acu&
ne<ro'a de tran7"er la
7in!ular9 care e7te o
ne<ro'# arti"icial#.
+rotocolul 7i%analitic >l
<a "ace e acient 7#
reedite'e ne<ro'a
in"antil# >n interiorul
trata&entului9 din cau'a
re!re7iunii indu7e de
7ituaia 7i%analitic#9
"#cut# din a?7tinen# .i
=I3
PPPPPPPPPPP
din a?7ena 7ti&ul#rii
7en'oriale eNterne.
A7t"el acientul ar "i
deter&inat 7# retr#ia7c#
cu 7i%anali7tul 7#u
ne<ro'a 7a in"antil#.
Vindecarea i&lic#
de'<oltarea la acient a
unei &aladii e care el a
u74o &ai &ult 7au &ai
uin la di7tan#. Nu
e7te !re.it 7# retinde&
c# 7i%anali7tul >l "ace e
acient &ai ?olna< dec@t
>nainte de cur#.
+7i%anali'a ro<oac# o
cri7tali'are ne<rotic# >n
relaia acientului cu
7i%anali7tul. Ne<ro'a de
tran7"er nu <a "i >nelea7#
ca atare de acient9 care
<a 7une: KNu >nele! de
ce >&i &er!e din ce >n ce
&ai r#u.L 0i <a dori 7# 7e
orea7c#. Rolul
7i%anali7tului e7te 7#4i
eNlice c# tre?uie 7#
treac# rin a7ta >nainte
de a 7e >n7#n#to.i.
Lucrul ace7ta 74ar utea
>nrudi cu eNe&lul
<accin#rii: i 7e
inoculea'# un &icro?
acientului9 >n do'#
%o&eoatic#
B
9 e<ident9
entru ca el 7# nu
contracte'e o anu&it#
?oal#. >n cura
7i%analitic# e "#cut 7#
retr#ia7c# o ne<ro'# e
care a a<ut4o >n trecut .i
din care a ie.it r#u9 7re
a4= deter&ina 7#4.i
con.tienti'e'e an!oa7ele9
7re a4I K<accinaL .i a
e<ita ca ne<ro'a 7# 7e
declan.e'e din nou atunci
c@nd el 7e <a re!#7i >ntr4o
nou# 7ituaie
trau&ati'ant#.
Maniularea tran7"erului
e7te >n &od e<ident
7arcina cea &ai di"icil# a
7i%anali7tului9 dar R
7unea -reud R Ktoc&ai
e ace7t teren tre?uie
reurtat# <ictoriaL. >n
tran7"er 7e 7ta?ile7c
relaii de iu?ire ale
acientului "a# de
7i%anali7t. Acea7t#
relaie e7te co&ara?il#
cu aceea de dra!o7te
<erita?il#9 dar -reud
le!i"erea'# "#r# dret de
ael: KOricare ar "i
reul u7 de 7i%anali7t
e dra!o7te9 el nu tre?uie
7# cede'e.L >i r#&@ne
7i%anali7tului 7# 7e
de7curce9 a<@nd
7u"iciente in<e7tiri >n
a"ara anali'ei. De alt"el
lui nu4i e7te inter'i7 7#
ro&o<e'e cau'a
7i%anali'eiO
M. ;nceputurile
mi?crii
psihanalitice
I7toria &i.c#rii
7i%analitice >ncee >n
anul =1IA. >n <acan#9
-reud tri&ite c#ri o.tale
la atru dintre aroiaii
7#i: Adler9 SteYel9 Xa%ane
.i Reitler. Le roune 7#
7e reunea7c# cu
re!ularitate .i 7#
nu&ea7c# ace7te
reuniuni K7eratele
7i%olo!ice de
&iercuriL9
=IF
INTRODUCERE tN
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
deoarece ele <or a<ea
loc aca7# la el9 >n "iecare
7ear# de &iercuri.
Ace7te atru er7oane
7unt: doi &edici care
tratea'# ?olnan cadrul acelor 7erate9
"iecare era o?li!at 7# 7e
eNri&e "#r# note 7cri7e.
Toat# lu&ea era de
a7e&enea o?li!at# 7#
articie la di7cuia
care ur&a du#
eNunere. >n =1I29
ace7te adun#ri <or
aQun!e de la atru la
dou#'eci .i doi de
&e&?ri. >n cadrul
!ruului 74au i<it
ro?le&e9 a.a >nc@t -reud
74a <#'ut 7ilit 7#4= di'ol<e.
>n 'iua de AA 7ete&?rie
=1I29 el tri&ite o
7cri7oare celor dou#'eci
.i doi de &e&?ri9
eNlic@ndu4le c#
7ocote.te de cu<iin# 7#
>n"iine'e o alt# 7ocietate
.i c# aceia care nu <or 7#
adere la ea 7unt li?eri 7#
n4o "ac#. Noua 7tructur#
7e or!ani'ea'# e ?a'a
unor re!uli &ai li?erale9
iar articianii nu &ai
7unt o?li!ai 7# ia
cu<@ntul. A.a ia na.tere
A7ociaia <iene'# de
7i%anali'#9 care nu &ai
e7te o trea?# ri<at#.
Dar9 la 'ece ani de la
aariia 7a9 &i.carea
7i%analitic# <a "i
ro"und di<i'at#.
2. Despr4irea lui
Adler de 7reud
Mica 7ocietate9 care
>n =1I5 nu&#ra trei'eci
de &e&?ri9 74a re?ote'at
cu nu&ele de Societatea
7i%analitic# din Viena
.i 7e reune.te9 >nce@nd
din =1=I9 >ntr4o 7al# a
Ordinului &edicilor.
Al"red Adler9 cu =F
ani &ai uin <@r7tnic
dec@t -reud D=52I4
=132G9 a de<enit
re.edinte al 7ociet#ii9
>ntr4o <re&e c@nd
di<er!enele cu ace7ta
din ur&# ?ul<er7au deQa
ro"und &i.carea.
De7i!ur9 -reud >l
arecia din unct de
<edere ro"e7ional e
Adler9 c#ruia i4a
>ncredinat entru
7i%anali'arc e 7oia
"ratelui 7#u AleNandru.
Dar totul 7au aroae
totul >i ounea e cei doi
?#r?ai. A7ectul lor
"i'ic era la antio'i:
-reud "rec<enta 'ilnic
"ri'eria .i a<ea o inut#
<e7ti&entar# er"ect#V
Adler9 ne!liQent9 nu
a<ea nici o re7tan#. El
74a intere7at "oarte
cur@nd de ro?le&ele de
educaie .i de
co&en7area
in"eriorit#ilor cororale.
Sociali7t ardent9 7re
=I6
8E
A
N4
+I
ER
RE
C
,
A
RT
IE
R
deo7e?ire de -reud9 e
care olitica nu4=
intere7a c@tu.i de uin9
el a de'<oltat idei de
re"or&# 7ocial# care au
7"@r.it rin a une e
lanul doi intere7ul 7#u
entru 7i%anali'#.
KVoina de utereL a
luat9 >n teoria lui Adler9
locul e care -reud >l
atri?ui7e 7eNualit#ii.
Con"lictul de<enind
ine<ita?il9 ad&iraia
eNa!erat# a lui -reud
entru 8un! a "o7t
"actorul care a declan.at
cearta .i lecarea lui
Adler. +aul Roa'en
7u?linia'# e dret
cu<@nt c# K lui 7reud ?i
nu discipolilor si ;i
re<ine responsabilitatea
sci2iunii,
/
. -reud 74a
ar#tat &ereu intrata?il >n
ceea ce ri<e.te
doctrina9 re"u'@nd orice
co&ro&i7. Cu& unii
di7cioli i4au cerut
er&i7iunea 7# a7i7te la
reuniunile Societ#ii de
7i%olo!ie indi<idual#9
>nte&eiat# de Adler >n
=1==9 el i4a con7tr@n7 7#
ote'e9 iar .a7e &e&?ri
ai Societ#ii
7i%analitice din Viena
Kau trecut la ina&icL.
E7te ade<#rat c#
re7ti!iul 7i%anali'ei
era dearte de a "i
a7i!urat .i c# -reud nu
a<ea de ale7: a4.i a#ra
cu <i!oare ideile era o
nece7itate <ital#. El
7unea e atunci:
+(sihanali2a este
crea4ia mea0 timp de
2ece ani am fost
singurul care s1a ocupat
de ea., De7re Adler
7unea: KASn fcut mare
un pigmeu.,
De7eNuali'area
7i%anali'ei aducea cu o
cri&# de le'&aie7tate9
dar &ai ale7 ri7ca 7#
un# >n deri<# teoria .i
ractica 7re #r&urile
re!re7i<e ale 7i%olo!iei
Eului. A7t"el9 du#
-reud9 +protestul <iril al
lui Adler0 mecanism
indus de teama de
feminitate la brbat0 nu
este dec=t o denumire
desexuali2at a
complexului
castrrii,G.
Re7enti&entul
dintre cei doi ?#r?ai
inea &ult de certurile
ri<ind rioritatea
ideilor. -reud 7crie: +;n
timpul a 2ece ani de
munc ;n comun0
autorul XAdlerA a supt
din surse accesibile
tuturor lucruri pe care
ar fi <rut s le fac
acceptate drept
descoperiri personale0
cu aKutorul unei simple
schimbri de
terminologie.,
>
>n
realitate9 "ilo7o"ia
teoriei adleriene ni 7e
are a "i la olul ou7
"reudi7&ului. Ea nu 7e
reocu# c@tu.i de
uin de cau'alitatea
ne<ro'ei9 ci >ncearc#
&ai de!ra?# 7#4i
de&on7tre'e
&odalit#ile ace7teia.
Si&to&ul nu &ai e7te
e"ectul unei re"ul#ri
incon.tiente9 ci Kun "el
de .iretlic 7re a 7e
e7c%i<a de la o 7arcin#
eni?il#L. Sc%i'o"renia
<a "i c%iar con7iderat#
dret con7ecina unei
de7curaQ#ri
=IB
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
radicaleO Co&leNul
Oedi de<ine re'ultatul
unei educaii roa7te9 iar
7i%anali'a adlerian#
tinde 7# 7e con"unde cu o
reeducare.
I&ortana e care o
d# Adler K7i%olo!iei
EuluiL <a !#7i un ecou la
arti'anii a ceea ce a
de<enit ego psychology
a&erican# a lui
,art&ann9 Xri79 EriY7on.
Neo"reudienii DXaren
,orne;9 ,arr; S.
Sulli<anG <or relua9 de
a7e&enea9 e contul lor
teoriile lui Adler9 a.a
>nc@t Roa'en <a utea
7crie: +'re2ia acelei
epoci a de<enit ortodoxia
de a2i din Statele
nite.,
T
S# ad#u!#& c#
Adler 74a intere7at >nc#
din =1AI de >n<##&@nt9
in7tituind o con7ultaie
entru in7titutori .i c#
oiunile 7ale olitice au
"#cut din el un recur7or
al "reudo4&arNi.tilor .i
oate .i al
anti7i%iatriei9 care a
a<ut eoca ei de !lorie
du# =1B5.
-inal&ente9 teoria .i
ractica au "o7t din ce >n
ce &ai di<er!ente. Adler
e7te #rintele unei
7i%oteraii K"a# >n "a#L
.i de durat# redu7#9
<i'@nd adatarea 7ocial# a
7u?iectului9 ceea ce nu
are ni&ic de4a "ace cu
o?iecti<ele 7i%anali'ei
"reudiene. Teoria 7a 7e
re'int# de la ?un >nceut
ca un K7i7te& >nc%i7L9 o
con7trucie "#r# lacune9
de7#<@r.it#9 cu totul
ou7# !@ndirii .i
doctrinei "reudiene
7uu7e "atelor clinice .i
ine<ita?ilelor 7c%i&?#ri
i&licate de ele.
H. Disiden4a lui
Aung
Cari Gu7ta< 8un!
D=5264=1B=G e7te9 "#r#
>ndoial#9 di7identul cel
&ai cele?ru .i cel &ai
dete7tat de c#tre
7i%anali.tii "reudieni
ortodoc.i. De7i!ur c#
cele?ritatea 7a9 ca .i
i'&a e care el
continu# 74o tre'ea7c# la
trei'eci de ani de la
&oarte re"lect# at@t
talentul 7#u9 c@t .i
a&loarea 7eranelor
7ul?erate ale lui -reud9
care "#cu7e din el Krinul
7#u &o.tenitorL. Oare nu
tre?uia 8un! 7#4i aduc#
7i%anali'ei n#7c@nde9 >n
=1IB9 !araniile
indi7en7a?ile ale
7i%iatriei o"iciale .i ale
inteli!%entiei
nee<reie?tiO
>n acea <re&e el era
ri&ul a7i7tent al lui
Eu!en /leuler9 care era
directorul unui "ai&o7
7ital 7i%iatric el<eian9
/ur!%ol'li9 .i
in<entatorul ter&enului
de 7c%i'o"renie. Lucr#rile
7ale de 7i%olo!ie
eNeri&ental# a7ura
a7ociaiilor <er?ale l4au
"#cut 7# de7coere
=I2
8E
A
N4
+I
E
R
R
E
C
,
A
R
TI
E
R
con"lictele a"ecti<e
re"ulate9 e care el le4a
denu&it @n# la ur&#
Kco&leNeL9 denu&ire
al c#rei 7ucce7 oular
nu &ai e nece7ar 7#4=
a&inti&.
Teleatia9
oculti7&ul .i oniri7&ul
>l "a7cinau e 8un! .i9
>ntr4o &#7ur# &ai &ic#9
e -reud.
+ara7i%olo!ia a !#7it >n
8un! un adet &ilitant
care a >ncercat 7#
>nelea!# tran7&iterea
de idei9 a7trolo!ia9
alc%i&ia .i c%iar9 &ai
t@r'iu9 "eno&enul
"ar"uriilor '?ur#toareO
8un! 7i&ea
nece7itatea e&anci#rii
de 7u? tutela #rintelui
7i%anali'ei9 ceea ce
-reud nu dorea. >n
=1I19 >n aQunul lec#rii
lor >n Statele Unite9
-reud a >ncercat 7#4=
con<in!# e 8un! 7#
?ea uin <in9
>&otri<a recetelor
de a?7tinen# total# e
care le reconi'a
atronul 7#u /leuler.
-reud .i4a ierdut
cuno.tina "#r# >ndoial#
din cau'# c# reu.i7e 7#4
= >nlocuia7c# e /leuler
e l@n!# 8un!O >n =1=A9
>n lin con"lict cu
8un!9 -reud a "#cut o
nou# 7inco#9 e care
el<eianul a taNat4o
dret "e&inin#: +exact
ca o femeie
confruntat cu un
ade<r neplcut,.
8un! era "iu de
a7tor9 iar reli!ia a "o7t
.i ea un &#r al di7cordiei
>ntre cei doi ?#r?ai. >n
Biitorul unei ilu2ii0 -reud
co&ara racticile
reli!ioa7e cu ritualurile
o?e7ionaleL. +entru el
"atul reli!io7
rere'enta9 >n de"initi<9 o
ne<ro'# colecti<#.
+entru 8un!9 di&otri<#9
ne<ro'a utea "i o
con7ecin# a ierderii
credinei. +ri&irea e
care Statele Unite i4au
re'er<at4o lui 8un! nu a
"#cut dec@t 7#4=
>ncr@ncene'e e ace7ta >n
critica ri<ind li?idoul .i
eNan7iunea concetului
de 7eNualitate >n oera
lui -reud. +entru
7i%iatrul ele<eian9
eNre7ia de er<er7
oli&or" utili'at# de
-reud >n !rei studii
pri<ind teoria
sexualit4ii0 entru a
caracteri'a coilul9 e7te o
noiune >&ru&utat# din
teoria ne<ro'ei .i >n &od
a?u'i< alicat# >n
7i%anali'a coilului
nor&al. -reud a relicat
cu !otem ?i tabu0 unde
co&leNul Oedi c##ta o
i&ortan# neo?i.nuit#
entru >nele!erea
7ociet#ii .i reli!iilor9
7itu@ndu47e c%iar e
terenul lui 8un!. Di7cordia
dintre cei doi ?#r?ai a
de<enit ine<ita?il#. Nu a
"o7t oare 8un! cel dint@i
care a "#cut o aroiere
>ntre "anta7&ele
ne<roticilor .i tote&i7&H
Introduc@nd noiunile de
intro<er7iune .i
eNtra<er7iune .i adat@nd
teoriile lui Adler .i -reud
la ace7te tiuri >n =1=39
8un! a u7 >ntr4un "el aie
e "oc...
=A
. Core7ondena
dintre
=I5
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
cei doi ?#r?ai a >ncetat.
>n "e?ruarie =1=F9 >n
*ontribu4ie la istoria
mi?crii psihanalitice,9
-reud a denunat
Kdoctrina re!re7i<#L a lui
8un!9 adic# a?andonarea
de c#tre el a teoriei
7eNuale .i >ntoarcerea 7a
la o 7i%olo!ie a Eului
.i a con.tiinei. Rutura
era de"initi<#.
>. &sp=ndirea
psihanali2ei ;n
7ran4a:
Societatea
psihanalitica din
(aris (/>9M)
-rana ar "i utut "i
K"iica cea &areL a
7i%anali'ei "reudiene.
-reud .i4a de7coerit
<ocaia e l@n!#
C%arcot9 >nc# din =556.
Ter&enul K7i%anali'#L a
a#rut entru ri&a oar#
>ntr4un articol 7cri7 >n
li&?a "rance'#9 >n
ianuarie =5169 entru
&e<ue neuro1logi6ue:
KO?7e77ion et %o?ie7:
leur &Bcani7&e
7;c%iWue et leur
etiolo!icL
Ace7te de?uturi
ro&i#toare au "o7t
totu.i ur&ate de o lun!#
erioad# de laten#9 7re
deo7e?ire de ceea ce 7e
etrecea >n celelalte #ri
euroene. S4a e<ocat
c%iar i&er&ea?ilitatea
7ecial# a -ranei "a# de
7i%anali'#
=F
.
Anti7e&iti7&ul .i
!er&ano"o?ia acelei
eoci nu erau9 de7i!ur9
7tr#ine de ace7t "at. Va
tre?ui deci 7# a.tet#&
anii =1AI entru ca
Rene La"or!ue .i
doa&na SoYolnicYa9
<enit# din +olonia9 7#
>ncea# 7# eNer7e'e la
+ari7 o acti<itate
7i%analitic#. Du# o
7cri7oare a lui La"or!ue9
c#tre -reud9 >n =1AB9
!ruul 7i%analitic
ari'ian care 7e con7titui7e
7u? 7i!la S++ DSocietB
+7;c%anal;tiWue de
+ari7G curinde o du'in#
de &e&?ri9 >ntre care un
el<eian cele?ru9 "iul lui
-erdinand de Sau77ure9
care <a Quca un rol de
ri&4lan >n in7tituia
a?ia n#7cut#9 >nainte de
a "i con7tr@n7 7#
e&i!re'e >n Statele
Unite9 >n =131. >nc# din
acea <re&e9 le!#turile
dintre 7i%anali'# .i
7i%iatrie 7e e7 e un
"ond de a&?i<alen#.
La"or!ue a creat9
>&reun# cu AleNandre
MinYo_7Yi9 >n acela.i ti&
cu S++9 &i.carea denu&it#
LUE<olution 7;c%iatriWue9
c#reia ,enr; E;9 rieten
al lui Lacan9 dar &are
deni!rator al 7i%anali'ei9
>i <a da o di&en7iune
con7idera?il#.
LUE<olution
7;c%iatriWue <a re!rua
cei &ai cele?ri 7i%iatri
de
=I1
8EA
N4
+IE
RR
E
C,
AR
TIE
R
orientare or!anici7t# .i
<a "r@na di"u'area
ideilor 7i%analitice >n
&ediile &edicale.
+ro?le&a 7i%anali'ei
laice <a <eni >ntr4un "el 7#
ilu7tre'e acea7t# di<i'iune
ori!inal# a racticii
7i%analitice "rance'e.
>nc# din =1A69 La"or!ue
i4a reco&andat4o lui
-reud e rine7a Mane
/onaarte9 care <a Quca
un rol e7enial nu nu&ai
>n de7tinul er7onal al lui
-reud .i al 7crierilor 7ale
Dea <a recuera 7cri7orile
c#tre -lie77G9 ci .i >n
direcia &i.c#rii
7i%analitce "rance'e. >n
=16I9 K<a i'?ucni o
a"acere teri?il#L
=6
care <a
une >n e<iden#
di<i'iunea &i.c#rii
7i%analitice >n -rana .i
o <a oune e M#rie
/onaarte lui Sac%a
Nac%t9 unul dintre
7i%anali.tii "or&ai de
Loe_en7tein9 cu& au "o7t
.i La!ac%e9 Lacan9 Male
.i &uli alii >n anii
=13I. Mar!aret Milla&7
ClarY9 teraeut la centrul
7i%oeda!o!ie Claude
/ernard9 nou creat de
Andre /er!e .i 8uliette
/autonnier9 7e <ede
acu'at# de eNercitare
ile!al# a &edicinei .i
t@r@t# >n "aa tri?unalului
de c#tre con7iliul
Ordinului &edicilor.
Ac%itat# >n ri&a
in7tan#9 ea <a "i
conda&nat# 7i&?olic de
c#tre Curtea de ael. S#
7e&nal#& >n treac#t c#
Eli7a?et% Roudine7co9
care relatea'# >n detaliu
ace7t roce79 "#r# a "i >n
aaren# #rtinitoare9 7e
"ere.te totu.i 7# e<oce
teNtul cele?ru al lui
-reud
=B
9 >n care el lua
o'iie la <re&ea 7a >n
"a<oarea 7i%anali'ei
eNercitate de non&ediciO
/@. Societatea
france2 de
psihanali2 (/>:3)
>n anii =16I9 8acWue7
Lacan <a de<eni9 "#r# a
"ace rea &ult ca'9 un
ca&ion al 7i%anali'ei
laice. Ceea ce
rere'enta ce<a >n
7ucce7ul <iitoarei 7ale
&i.c#riO
>n =1639 ela?orarea
7tatutului In7titutului de
"or&are al 7ociet#ii
ari'iene ro<oac# ri&a
7ci'iune .i crearea de
c#tre "o.tii anali'ai ai lui
La"or!ue9 reunii >n Qurul
lui Daniel La!ac%e9 a
Societ#ii "rance'e de
7i%anali'#9 care nu nea!#
7i%anali'a ro"an#. >n
=1F29 La!ac%e9 de<enit
titular al catedrei de
7i%olo!ie !eneral# de la
Sor?ona9 creea'#
7i%olo!ia clinic#9 at@t
ca di7cilin#9 c@t .i ca
&etod# care 7e in7ir#
>n acela.i ti& din
7i%anali'# .i din
==I
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
"eno&enolo!ie. El >.i
con7ilia'# ele<ii +s
nu urme2e studii
medicale ?i s le prefere
o diplom de
psihologie,
//
. -iliera
psy lafrancaise de a
de<eni 7i%anali7t e7te
a7t"el creat# .i
"uncionea'# >n &od
e"icient.
Lalanc%e .i
+ontali79 du# ce au
redactat9 7u? direcia
lui La!ac%e9 cele?rul
lor Bocabulaire de la
psychanalyse0 au creat
la Cen7ier un DEA .i
un doctorat de i7torie a
7i%anali'ei9 dilo&e
nero"e7ionale care
la7# 7# lane'e o
a&?i!uitate ce <a
tre?ui de7i!ur >nl#turat#
>n <iitor9 7re a 7e e<ita
ca teraeuii 7# "ac#
econo&ie de anali'#
er7onal#9 "#r# de care
nu ar utea 7# eNi7te o
"or&aie 7i%analitic#
autentic#.
// .Asocia4ia
psihanalitic din
7ran4a ?i ]coala
freudian din
(aris (/>M3)
Cele?rul Discurs de
la &oma al lui 8acWue7
Lacan er&ite9 >nc# din
=1639 reerarea
di<er!enelor >ntre
"ondatorii noii 7ociet#i.
)ece ani &ai t@r'iu9
La!ac%e .i An'ieu <or
ur&a directi<ele I+A
DInternational
+7;c%anal;tic
A77ociationG9 care cer
radierea lui Lacan D.i a
-rancoi7ei DoltoG. Ei au
creat atunci A7ociaia
7i%analitic# din -rana9
cu Grano""9 iar Lacan
"ondea'# roria 7a
&i.care9 0coala
"reudian# din +ari7
D=1B3G9 de7c%i7#
tuturor celor care K7e
intere7ea'# de
7i%anali'# cu
ade<#ratL9 "ie ei
7i%anali.ti 7au nu.
De'?aterea a7ura
7i%anali'ei laice ie7e
din u'9 iar 7i%anali'a 7e
Ktran7di7cilinari'ea'#L
>n contact cu "ilo7o"i9 cu
&ate&aticieni cele?ri9
dar .i cu 7i%iatri ca
/ert%era9 care a &urit
a7a7inat de un aranoic
la 7italul din +erra;4
Vauclu7e.
+e A<enue de
lUO?7er<atoire R >n
aarta&entul lui
-rancoi7 +erier R9
Ea<ier Audouard9
Ser!e Leclaire9 8ean
Cla<reul .i ri&ii "ideli
ai lui Lacan "ondea'#
ceea ce <a de<eni9 ca
nu&e .i renu&e9 cea &ai
i&ortant# 7ocietate
7i%analitic# "rance'#9
0coala "reudian# din
+ari7. De.i
nerecuno7cut# de I+A9
<a "i 7in!ura cu
r#7@ndire >n 7tr#in#tate9
cre@nd !ruuri @n# >n
A&erica Latin#. Dar
"ecunditatea
concetelor9 deQa <ec%i
>n acel ti&9 de K7tadiu
al
===
8E
A
N4
+I
E
R
R
E
C
,
A
RT
IE
R
o!lin'iiL .i Ktritic
R.S.I.L DReal9 Si&?olic9
I&a!inarG9 nu er&ite
e<itarea
ro?le&ati'#rii
interaciunilor dintre
teorie .i raNi7.
+ractica .edinelor
7curte9 care a "o7t
ele&entul e7enial al
con"lictului lui Lacan
cu I+A9 7e
!enerali'ea'# la &uli
dintre di7ciolii 7#i.
Se .tie c#9 du#
r#'?oi9 7i%anali.tii
"rance'i au redu7
nu&#rul de .edine de o
or#9 e care -reud .i
ri&ii 7i%anali.ti le
racticau cotidian9 la
atru 7au trei .edine
de c@te trei 7"erturi de
or# e 7#t#&@n#.
Lacan a &er7 &ult &ai
dearte9 in7taur@nd
ractica .edinelor cu
durat# <aria?il#9 e
care le >ntreruea du#
lac9 "ie .i du# c@te<a
&inute. DA& a<ut9 >n a
doua tran.#9 un
eNanali'ant al lui Lacan
care n4a 7uortat o
.edin# care 74a re'u&at
la enunul unei 7in!ure
roo'iii din artea 7a:
KA& ro?le&e
ro"e7ionaleL.G +ierre
Re; relatea'# cu
"idelitate a&intirea
ace7tor .edine
ultra7curte 7au ne7"@r.it
de lun!i9 de care el nu
7e l@n!e nicidecu&V
entru el9 ca .i entru
Lacan9 Kti&ul nu intr#
>n c%e7tiuneL.
Incon.tientul9 oare9 nu
i!nor# te&oralitateaH
>n &#7ura >n care a
er&i7 lui Lacan .i
7ucce7orilor 7#i de a'i
7# K"or&e'e o &uli&e
de ele<iL9 ar?itrari ui
ace7tui ti de .edin#
redu7# la &ini&u&9 e
care >l oca'ionea'#9 are
>ndeo7e?i ca e"ect
alienarea din ce >n ce
&ai 7i!ur# a celor
7uu.i ace7tora. Du#
#rerea lui Corneliu7
Ca7toriadi79 >n ractica
7i%analitic# a lui
Lacan9 +totul este fcut
ca s ;mpiedice anali2a
transferului,Q. +ute&
<or?i9 oare9 de
<erita?ile +sinucideri
libidinale,
/>
0 c@nd
7u?iecii co&let
de<a7tai 7e <#d
con7tr@n.i 7#4.i
re"a?rice un narci7i7&
de >&ru&ut9 ornind
de la concetele
lacanieneH
+uin c@te uin9 dac#
e 7#4= crede& e
Rou7tan!9 di7cur7ul lui
Lacan a de<enit 7in!urul
criteriu de recunoa.tere.
-idei7&ul9 c%iar
ieri7&ul9 ro7cri7 la
ti&ul 7#u de c#tre
"ondatorul 0colii
"reudiene9 re<ine >n
"or#. Cu oca'ia cre#rii
re<i7tei Scilicet0
re<i7t# 7i%analitic# >n
care toi erau o?li!ai 7#
7crie anoni& Dcu
eNceia lui LacanG .i
cu oca'ia in7taur#rii
unui nou in7tru&ent de
recunoa.tere a
co&etenei
7i%analitice9 cele?ra
trectoare0 &e&?rii
directoriului E-+ 74au
r#7culat.
==A
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
/9. *rearea
.rupului al
patrul ea
(-uatrieme
.roupe)
>n =1B19 -ran1oi7
+$ier9 8ean4+aul
Vala?re!a .i +ier#
Aula!nier9 >ntre alii9 au
"ondat Gruul al atrulea
(-uatrieme .roupe)0
nu&it a7t"el entru c#
e7te cea de a atra
or!ani'aie 7i%analitic#
de li&?a "rance'#.
Dac# e7te 7# d#&
cre'are ulti&ului autor al
unei i7torii a
7i%anali'ei9 +principiile
de func4ionare ale
.rupului al patrulea0
;ndeprt=ndu1se de
acelea propo<duite de
Lacan0 se apropie de
cele pre<alente ;n S(( ?i
A(7,
9@
. S# &ai 7une&
c# &odalit#ile de
"or&are e care ace7t
!ru le roune >ncearc#
7# concilie'e
nonin!erina
7i%anali7tului cu o
"or&# de control care
relan7ea'# dina&ica
analitic# a o7tulantului
Danali'a a atraG.
/3. ]coala cau2ei
freudiene
>n =15=9 >n aQunul
&orii 7ale9 cu un ulti&
!e7t re<oluionar9 Lacan
a di'ol<at .coala "ondat#
de el9 7re a da na.tere
0colii cau'ei "reudiene
(L5'cole de la cause
freudienne). Se .tie c#
du# &oartea
&a!i7trului9 ei!onii 7#i
cei &ai aroiai au
con7tituit o &uli&e de
!ruuri de 7tudii9 cercuri
de cercetare9 in7titute de
"or&are9 care
re!ruea'# o &a7#
enor&# de 7i%anali.ti
7au de 7eudoracticieni
care 7e Kautori'ea'# ei
>n.i.iL9 du# "ai&oa7a
"or&ul# lacanian#.
A'i9 >n -rana9 dou#
K?locuriL 7e >n"runt# >n
&a774&edia9 rin
interunerea unor lo?iuri
uni<er7itare .i olitice.
Intolerana .i 7ectari7&ul
!ruai <or >nlocui ele9
oare9 neutralitatea .i
?un#<oina e care
7i%anali7tul tre?uie 7# le
arate "a# de acienii 7#iH
I&ul7ia &orii <a re<eni
>n "or#9 >n c@&ul
in7tituiilor 7i%analitice
care uneori au ne!at4oH
Cu& 7# lut#& contra
con"u'iei .i a di7cordieiH
>n =1IA9 ri&ii
7i%anali.ti >nceeau 7#
7e reunea7c# la -reud
aca7#9 &iercuri 7eara.
>nc# din =1=I9 ei 7e
ceart# >n le!#tur# cu
teoriile lui Adler. De
atunci >ncoace nu au
ti%n#... Tre?uie
==3
JEA
N-
PIE
RRE
CH
ART
IER
recuno7cut9 "#r# >ndoial#9
c# o in7tituie n4ar utea "i
cali"icat# dret
7i%analitic# dec@t >n
&od a?u'i<.
/P. $i?carea
psihanalitic: o
conclu2ie
pro<i2orie
O 7ocietate 7au o
.coal# de 7i%anali'# n4
ar utea 7c#a
ri<alit#ilor9 con"lictelor
de utere .i entroiei
care a&enin# orice
7i7te& de or!ani'are
7ocial#. Ne!area
Dt#!#duireaHG9 >n nu&ele
Analiticului ur9 a
roce7elor 7i%o7ociale
inerente oric#rui !ru
u&an Dreerate de c#tre
7i%anali.tiG9 tre?uie
anali'at# .i de#.it#
entru a 7e #7tra
&i.c#rii 7i%analitice
ri!oarea .i <i!oarea9
nece7are &ai &ult dec@t
oric@nd >n "aa te%nicilor
rere7i<e .i a
co&orta&entali.tilor la
&od#.
I dat# cu >naintarea
>n <@r7t#9 >n lin#
o7e7iune a &iQloacelor
intelectuale .i >n ciuda
condiiilor de <ia# !rele9
-reud <a 7crie o
7erie de teNte
&a!i7trale9 7inte'# .i
con7ecin# a
cercet#rilor
>ntrerin7e du# Studii
asupra isteriei. Din
acea7t# erioad# de
&aturitate datea'#
concetele
"unda&entale .i
re!ulile te%nice
reinute de o7teritate.
NOTE
=
/ati7te +ontali79
Bocabulaire de la
psychanalyse0
ed. cit.
A
A 7e <edea Si!&und
-reud9 *a2ul Dora.
7ragment de anali2 a unei
isterii0 traducere din li&?a
!er&an# .i note de
Geor!eta Mitrea9 7tudiu
introducti< de Eu!en
+aadi&a9 Editura K8urnalul
literarL9 /ucure.ti9 =11F.
DNot# L.G.G
3
Mart%e Ro?ert9 La
&e<olution psychanaliti6ue0
+a;ot9 +ari79 K+etite
/i?liot%eWue AL9 =1BF9 .
AA6.
F
Si!&und -reud9
(sychopathologie de la
<ie 6uotidienne0 ed. cit.9
. F1.
6
Si!&und -reud9
K-ra!&ent7 dUune
anal;7e dU%;7teM9 *in6
(sychanalyses0 +.U.-.9 +ari79
=11I9 . 55.
==F
INTROD?CERE @N
PSIHANALIAA L?I
SIGM?ND FRE?D
B
Autorul nu .tie9 de "at9
ce e7te un <accin. DNot#
L.G.G
2
+aul Roa'en9 La Saga
freudienne9 +.U.-.9 +ari79
=15B9 . =FI.
5
7bid.0p. =F3.
>
Ibid.0 p. =FF.
=I
Ibid.0 loc. cit.
=
U Acea7t# KaroiereL
e7te &ult &ai <ec%e >n
oera lui -reud. DNot#
L.G.G
=A
+aul Roa'en9 op. cit.0
. =12.
=3
A 7e <edea Si!&und
-reud9 "pere IB0 ed9 cit.
DNota trad.G
=F
C". Ro?ert et li7e
/arande9 Distoire de la
psychanalyse en 7rance0
+ri<at9
Toulou7e9 =126.
=6
Eli7a?et%
Roudine7co9 Distoire de la
psychanalyse en 7rance0 t.
I9
=5564=1319 t. II: =1A64
=1559 Seuil9 +ari79 =15B.
=B
E7te <or?a de lucrarea
lui S. -reud Die 7rage der
Laienanalyse0 din
=1AB. DNot# L.G.G
=2
A 7e <edea 8ean4+ierre
C%artier9 KLa 7;c%anal;7e
en -rance: tour de
/a?ei ou %orde 7au<a!eL9
iournaS des psychologues0
Qan<ier =11=.
=5
Ibid.
=1
-rancoi7 +Brier9 La
*haussi e d5 Antin0 UGC9
collection K=C,5L9 =125.
AI
Ro!er +erron9 Distoire
de la psychanalyse0 +.U.-.9
+ari79 KTue 7ai74QeTU
AF=69 =155.
C
a
i
t
o
l
u
l
V
MATURITA
TEA
+SI,ANAL
I)EI
D
=
1
=
6
4
=
1
3
1
G
>nc# de la 7"@r.itul
7crierii 7ale
+Selbstdarstellung,
D=1A6G9 -reud >.i
a<erti'ea'# cititorii c#
7tarea 7a de 7#n#tate >l
o?li!# 7#4.i te&ere'e
acti<it#ile .i 7# la7e
di7ciolilor 7#i 7arcina de
a eNlora incon.tientul .i
de a "or&ula le!ile
"uncion#rii acti<it#ii
7i%ice9 >n realitate9
cancerul de &aNilar care
74a declan.at >n =1A3 <a
nece7ita <reo trei'eci de
oeraii &utilante .i >l <a
di7uada e -reud 7# ia
cu<@ntul >n u?lic. Dar
&aladia9 oric@t de crud#
a "o7t9 nu a alterat cu
ni&ic9 ?a c%iar
di&otri<# R du#
7u7ele 7ale R <i!oarea
7a intelectual# .i !riQa de
a da o "or&# nou#9 c@t
&ai er"ect# o7i?il9
teoriei .i racticii 7ale.
Din acea7t# erioad#
de &aturitate D=1=64
=131G datea'# &arile
teNte care eNun le!ile
"uncion#rii
incon.tientului9 ale
con7tituirii ne<ro'elor .i
ale dina&icii i&ul7iilor9
&eta7i%olo!ia. Ani&at
de !riQa de a reci'a .i
codi"ica !@ndirea .i
ractica 7a9 -reud <a
aQun!e la conclu'ii care >l
<or 7urrinde.
Aro"undarea re"leciei
7ale >l <a deter&ina 7#4.i
re<i'uia7c# .i uneori 7#4
.i 7c%i&?e total <ederile
anterioare. Dar9 notea'#
+eter Ga;9 +;n acest ca2
el se ;ngriKe?te foarte
pu4in s explicitele
ade<rata importan4a a
remanierilor sale
teoretice. 'l nu specific
niciodat prin ce a
modificat o formulare
dat0 ce a abandonat ?i
ce a pstrat0 lsndu1i
citititorului sarcina de a
acorda propo2i4ii ;n
aparen4a
inconciliabile,
/
.
==B
INTRODUCERE lN
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
E7te o o?7curitate
care a de7er<it
7i%anali'a9 "urni'@nd
nu&eroa7e ar!u&ente
ad<er7arilor .i
detractorilor 7#i9 rea
"ericii 7# 7t#ruie a7ura
contradiciilor lui -reud.
Ele 7unt totu.i reul
ine<ita?il al unei !@ndiri
dialectice9 >n er&anent#
e<oluie .i "#r# >ncetare
u7# 7u? 7e&nul
>ntre?#rii. -reud >.i <a
7uune >ntrea!a <ia#
ideile unui eNa&en >n
"aa "atelor clinice .i <a
c#uta cu ardoare 7# 7e
aroie de Ade<#r9
trec@nd rintr4o 7erie de
ade<#ruri ro<i'orii.
Dar9 >nainte de a
>ncerca 7# clari"ic#&
e<oluiile ulti&e ale
!@ndirii .i te%nicii 7ale
R ceea ce a& utea
nu&i te7ta&entul 7#u R9
7# <ede& cu& a c#'ut
-reud ?olna< .i cu& a
re'i7tat ti& de =B ani
r#ului reduta?il care <a
7"@r.i rin a4= r#une.
/. Doliile ?i gene2a
impulsiei mor4ii
Dintotdeauna -reud
74a ar#tat9 >n
core7ondena 7a inti&#9
deo7e?it de nelini.tit cu
ri<ire la 7#n#tatea 7a.
Tul?ur#rilor cardiace e
care el le e<oc# cu
re!ularitate >n 7cri7orile
c#tre -lie77 R care <a
>ncerca "#r# 7ucce7 7#4=
"ac# 7# 7e la7e de "u&at R
le <or 7ucceda9 toat#
<iaa9 tul?ur#ri !a7trice
.i inte7tinale9 care >l
deri&# .i >l >&iedic# 7#
lucre'e. C#l#toria >n
A&erica .i K%rana
eNecra?il#L e care a
tre?uit 74o in!ere'e acolo
au "o7t r#7un'#toare9
du# el9 de o colit#
entru a c#rei re&ediere
i4au tre?uit &ai &uli ani.
Totu.i9 ca .i #rinii 7#i9
-reud 7e ?ucura de o
con7tituie ro?u7t# .i de
o 7#n#tate e care &uli
dintre cole!ii .i rietenii
7#i i4o uteau in<idia.
Tat#l 7#u deceda7e la 5=
de ani9 iar &a&a 7a la 16
de aniO A "o7t 7cutit de
&oartea celor aroiai9
tri7t de ?anal# >n anii
r#'?oiului din =1=F4
=1=5: "iii 7#i au re<enit
aca7# &iraculo7 de te"eri
de e "rontul unde 7e
e<idenia7er#.
Cu toate ace7tea9
>nce@nd din anii =1AI9 o
7erie de dece7e >l <or
'!udui crud. Sunt ele la
ori!inea .e7au au
"a<ori'at e<oluia
cancerului de &aNilar care
<a "i dia!no7ticat >n
=1A3H >nc# din =1AI
-reud are a tr#i >ntr4o
at&o7"er# &orti"er#. >ntr4
o 7cri7oare c#tre <iitorul
7#u ?io!ra" o"icial9
8one79 el eNcla&#
intero!ati<: KAi
==2
8E
AN
4
+IE
RR
E
C,
AR
TIE
R
cuno7cut un ti& at@t de
7aturat de &oarteHU Dac#
7inuciderea lui Victor
Tau7Y9 care i4a "o7t >ntr4o
<re&e di7ciol 7tr#lucit .i
a&antul "ru&oa7ei Lou
Andrea74Salo&ec nu a
#rut 7#4= 'druncine9
dece7ul lui <on -reund9
?erar .i &ecena al cau'ei
7i%anali'ei9 =4a &arcat
de7tul de &ult
A
. Moartea
7u?it# a "iicei 7ale
re"erate9 So"ia9 la cinci
'ile du# &oartea lui
<on -reund9 <a "i tr#it#
ca o ade<#rat#
cata7tro"#: 0flu ?tiu daca
fericirea de a tri ne <a
re<eni <reodat,0 7cria el
>n acele 'ile
3
. +rietenului
7#u O7Yar +"i7ter9 a7tor9
i 7e con"e7ea'# c#
+pierderea unui copil
este o ofens narcisic
gra<,. Cu luciditatea 7a
o?i.nuit#9 el decelea'#9
+;n strfundul fiin4ei
sale0 o ofens narcisic
ireparabil,G.
Se cunoa.te a'i9
datorit# lucr#rilor unor
cercet#tori a&ericani .i
"rance'i
6
9 c# un doliu
i&o7i?il "ace arte
dintre declan.atorii
7i%olo!ici ai
neola'iilor9 iar -reud nu
.i4a re<enit niciodat#
du# dece7ul "iicei 7ale.
>n aceea.i eoc# el a
introdu7 >n teorie
noiunea de i&ul7ie a
&orii: !odestrieb. Unii
dintre ele<ii 7#i .i unii
7i%anali.ti
conte&orani atri?uie
introducerea ace7tui
concet conteNtului
di<er7 de du# r#'?oi .i
e7i&i7&ului unui -reud
care >&?#tr@nea.
Acea7ta >n7ea&n# a
uita c# SteYel a "o7t
ri&ul9 ur&at de Sa?ina
Sielrein9 >n articolul
din =1== DKDi7tru!erea
con7iderat# ca raiune a
de<eniriiG9 care =4a
de<an7at e -reud >n
de7crierea ace7tei
i&ul7ii de di7tru!ere
care oerea'# >n "iecare
7u?iect. Cel &ult ute&
rele<a 7trania coinciden#
care "ace ca -reud 7#
teoreti'e'e .i 7# dea un
7tatut &eta7i%olo!ie
&orii >n &o&entul >n
care &aladia 7e
&ani"e7ta la el.
9. *ancerul0
recidi<ele acestuia
?i moartea lui
7reud
La &iQlocul lunii
"e?ruarie =1A39 -reud
o?7er<# re'ena unei
tu&ori e &aNilar .i
?olta alatin#. La
>nceutul lunii arilie el
>i cere doctorului -eliN
Deut7c%9 7o al uneia
dintre anali'antele 7ale9
7#4i eNa&ine'e !ura.
E7te9 "#r# nici o
>ndoial#9 cancer. Totu.i9
Deut7c% >l &inte e
-reud. Co&itetul
credincio.ilor9 u7 la
curent cu 7tarea
7#n#t#ii
Kro"e7oruluiL9 "ace la
"el. Se in7talea'# o
==5
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
ade<#rat# con7iraie a
t#cerii: e7te e"ectul unei
!@ndiri &a!ice9 care
re"u'# 7# ad&it#
&oartea lui -reudH
ENci'ia tu&orii9
racticat# >n condiii
delora?ile9 a "o7t
unctul de lecare al
unor 7u"erine care nu4i
<or &ai l#7a lui -reud
r#!a' @n# la &oartea
7a9 >n =131. +rote'a
in7talat# entru a 7eara
!ura de cloa'onul na'al
.i e care -reud o <a
nu&i K&on7trulL9 a "o7t
o 7ur7# de Qen# .i
c%inuri er&anente9
>&iedic@ndu4= >n
7ecial 7# <or?ea7c#.
-reud ia o?iceiul de a4
.i tri&ite "iica9 Anna9
7#4= rere'inte la
con!re7e .i la reuniunile
A7ociaiei 7i%analitice
internaionale. Ea a
de<enit urt#torul 7#u
de cu<@nt .i a r#&a7 o
in"ir&ier# de<otat#9 care
=4a a7i7tat @n# >n
ulti&a cli#.
Moartea neotului
7#u re"erat9 ,einele9 la
uin ti& du#
>nceutul ?olii9 a "o7t o
lo<itur# >n!ro'itoare
dat# &oralului lui -reud.
Doar "iica 7a Anna .i
7i%anali'a >l ineau >n
<ia#. Venirea unei noi
anali'ante9 reco&andat#
de doctorul La"ar!ue9
M#rie /onaarte9 a adu7
o recon"ortare .i un
7uort caital lui -reud
.i >ntre!ii 7ale "a&ilii.
Str#neoat# a unui "rate
al lui Naoleon .i 7oie a
"ratelui re!elui Greciei9
Krine7aL9 cu& o nu&ea
-reud9 K"e&eie
re&arca?il#9 un o& .i
Qu&#tateL9 <a Quca un rol
de ne>nlocuit e l@n!#
un -reud ?olna< .i
>&?#tr@nit. Ea i =4a
reco&andat e MaN
Sc%ur9 care a de<enit
&edicul 7#u >n locul lui
Deut7c%9 c#ruia -reud nu
i4a iertat "atul c# nu i4a
7u7 ade<#rul a7ura
naturii ?olii 7ale. MaN
Sc%ur =4a >n7oit e
-reud @n# >n ulti&ul
&o&ent .i .i4a
>ndelinit ro&i7iunea
"#cut# cu oca'ia
ri&elor lor >nt@lniri:
KC@nd <a <eni
&o&entul9 nu &# l#7a 7#
7u"#r inutil.L
B
Cartea 7a
2
relatea'# cu "ora
docu&entelor lun!a
lut# contra ?olii .i cele
trei'eci de oeraii
>ndurate de -reud. El
re'int# de a7e&enea un
re'u&at al ulti&elor
teorii 7i%analitice e
care le4a utut cunoa.te9
>ntr4un anu&it "el9 in
sttu nascendi. Mane
/onaarte <a "i9
>&reun# cu 8one7 .i cu
a&?a7adorul a&erican
/ull>tt
5
9 arti'anul
eli?er#rii lui -reud.
/anii9 "ar&ecul er7onal
.i relaiile ei <or er&ite
>ntre!ii "a&ilii a lui
-reud 7# #r#7ea7c#
Au7tria aneNat# de
Ger&ania na'i7t#.
Datorit# ei9 -reud <a
utea9 du# eNre7ia 7a9
7# K&oar# >n li?ertateL la
Londra9 unde a a<ut
arte de o ri&ire entu4
'ia7t#. O ulti&# recidi<#
a cancerului 7e <a do<edi
inoera?il#. La
==1
PPPPPPPPPPP
8EAN4+IERRE
C,ARTIER PPPPPPPPP
A= 7ete&?rie =1319
-reud9 eui'at9 i4a
a&intit lui Sc%ur
ro&i7iunea 7a de a4=
aQuta 7# &oar# de&n. S4a
7tin7 >n 'iua de A3
7ete&?rie.
3. !opicile ?i
metapsihologia
>nc# din =1=69 -reud
a >nceut 7# clari"ice .i
7# 7inteti'e'e9 >ntr4o
7erie de articole9
Kiote'ele teoretice e
care 74ar utea ?a'a un
7i7te& 7i%analiticL. Din
cele dou#7re'ece teNte
re<#'ute iniial9 doar
cinci au "o7t 7ocotite
de&ne de a "i u?licate
de -reud >n7u.i9 7u?
titlul de $etapsihologie.
E7te <or?a de o
7i%olo!ie care &er!e
dincolo de 7i%olo!ia
cla7ic#9 inte!r@nd
de7coerirea rincial#
a lui -reud9
incon.tientul9 recu&
.i a7ectele dina&ice
ale con"lictelor
intra7i%ice e care
ne<ro'ele i4au er&i7
7# le ercea# .i 7# le
aro"unde'e. Sre a
re'u&a ace7te concete4
c%eie9 dar !reu
acce7i?ile9 <oi ur&a
>ndearoae teNtele
"reudiene.
P. Incon?tientul
A"ir&aia c# eNi7t#
un incon.tient Kcare
oate roduce e"ecteL
e7te un lait&oti< al
!@ndirii "reudiene9
>nt@lnit cel uin tot at@t
de "rec<ent >n oera 7a
ca .i a7eriunile
re"eritoare la i&ortana
7eNualit#ii in"antile >n
etiolo!ia ne<ro'elor.
-reud con7ider# c#
7u!e7tia o7t%inotic#9
rateurile <ieii cotidiene9
<i7ul .i 7ucce7ele
racticii 7i%analitice
?a'ate e iote'a
incon.tientului 7unt cu
totul 7u"iciente ca 7#
de&on7tre'e eNi7tena
ace7tei in7tane 7i%ice
@n# atunci
necuno7cute
1
. Nu&ai
in<e7ti!aia 7i%analitic#
er&ite 7# 7e un# >n
e<iden# caracterele
K7tranii .i incredi?ileL
ale anu&itor roce7e
latente. ENi7t# acte
7i%ice care 7unt
K7i&lu9 te&orar
incon.tienteL .i care nu
7e di7tin! rin ni&ic de
actele con.tiente.
Altele au "o7t re"ulate .i
au do?@ndit din acea7t#
cau'# caracteri7tici
"oarte di"erite "a# de
rere'ent#rile
con.tiente9 "iind 7ituate
e o alt# 7cen# 7i%ic#.
=AI
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
-reud <or?e.te din
unct de <edere toic
Dtao7 d locG entru a
reci'a locul .i 7i7te&ul
7i%ic la care aarine un
anu&it Kact 7i%icL.
6. (rima topic:
incon?tient0
precon?tient0
con?tient
>n acea7t# conceie
K!eo!ra"ic#L 7unt
!ruate de o arte
cen'ura9 recon.tientul .i
con.tientulV de cealalt#
arte a ?arierei re"ulante
7e !#7e.te incon.tientul. >n
&odelul 7#u 7aial9 -reud
nu ia >n con7iderare nici o
locali'are cere?ral# reci7#
entru in7tanele 7i%ice9
care ar >n con"lict
teritorial. >ntr4ade<#r9
recon.tientul are a <oi
7# 7e aere contra
in"iltr#rii o7i?ile a unor
rere'ent#ri incon.tiente.
Dar -reud 7e&nalea'# c#
o rere'entare oate "i
+pre2enta simultan ;n
dou locuri ale
aparatului psihic,. Ea
oate "i >n acela.i ti&
con.tient# .i incon.tient#9
>n 7ecial atunci c@nd
7i%anali7tul >i co&unic#
acientului coninutul
re"ulat al 7i&to&elor
7ale. Con.tienti'area
rere'ent#rii e7te ea
atunci 7u"icient# ca 7#
deter&ine <indecarea
7i&to&uluiH >n realitate9
7uri&area re"ul#rii nu <a
a<ea loc dec@t atunci c@nd
+repre2entarea
con?tienta0 o data ce
sunt surmontate
re2isten4ele0 <a intra ;n
legtur cu urmele
mne2ice incon?tiente,0
er&i@ndu4le acce7ul >n
con.tiin# .i eli?erarea
7u?iectului de o<ara
ele&entului re"ulat.
+entru acea7ta e7te
nece7ar 7# reu.i& 7#
>n<in!e& Kcontrain4
<e7tireaL9 un "el de c@&
de "or# !enerat de
recon.tient9 care
>&iedic# ele&entele
re"ulate 7# "ac# iruie
>n con.tient.
Rere'ent#rile 7ituate
>n incon.tient au deci
roriet#i care le
di"erenia'# radical de
roduciile con.tiente.
Ele nu cuno7c Knici
ne!aia9 nici >ndoialaL.
+rin &ecani7&ul
dela7#rii9 o rere'entare
oate tran7&ite >ntre!ul
7#u cuantu& de in<e7tire
altei rere'ent#riV rin
&ecani7&ul conden7#rii
ea oate 7#4.i arorie
Kin<e7tirea &ultor
altoraLV a7t"el9 nedatate9
ele 7ca# cronolo!iei .i
>&?#tr@nirii9 >n ca'ul
unei 7i%anali'#ri9 o
rere'entare9 care a
utut "i re"ulat# >n ri&a
coil#rie a acientului9
<a rea#rea Kintact#L:
e7te ca'ul a&intirii4
ecran. >n 7"@r.it9 ace7te
rere'ent#ri 7unt
!u<ernate de
=A=
8E
A
N4
+I
E
R
R
E
C
,
A
R
TI
E
R
rinciiul l#cerii .i nu
7unt 7u?ordonate
cerinei de a re7ecta
realitatea. Mi.c#ri de
dorin# re'ultate din
i&ul7ii9 ele tind 7# 7e
reali'e'e rintr4o
de7c#rcare de ener!ie
Knele!at#L9 du#
eNre7ia lui 8o7e%
/reuer.
M. (roces primar
si proces
secundar
Toate ace7te
&odalit#i de
"uncionare core7und
cu ceea ce -reud a
nu&it Kroce7 ri&arL.
Ace7t &ecani7& 7e
oune radical &odului
de "uncionare al
con.tientului9 e care
el >l nu&e.te Kroce7
7ecundarL .i care
re7ect# re!ulile lo!icii9
ale te&oralit#ii
ordonate .i ener!iei
Kle!ateL R o ener!ie
Kle!at#L de realitate9
"r@nat# de ea. +e 7curt9
ace7te caracteri7tici
7unt acelea ale Eului
care 7e roteQea'# .i
<rea 7#4.i !arante'e
7ura<ieuirea re"ul@nd
tot ceea ce ar utea
a&enina adatarea
7u?iectului. Dar luarea
>n 7ea&# a unui
anu&it nu&#r de
"ate tul?ur#toare9 ca
eNi7tena unor
&ecani7&e
incon.tiente rorii
Eului .i nece7itatea de
a >nele!e anu&ite
conduite de e.ec
ineNlica?ile9 cu&
7unt doliul atolo!ic .i
&elancolia9 >l <or "ace
e -reud 7# roun#
un nou &odel
de7criti< al
"uncion#rii 7i%ice.
Acea7t# a doua
toic# D=1AFG di7tin!e
trei in7tane: 0inele9
Eul .i Suraeul.
Succe7ul ace7tei teorii
lar! <ul!ari'ate <a
!enera erori !ro7olane9
cu& ar "i "atul de a
a7i&ila >n &od a?u'i<
Eul cu con.tientul
.<U7au Suraeul cu
con.tiina &oral#.
2. Supraeul: 'u
ideal si ideal de 'u
Suraeul9 e care
-reud >ncee 7#4=
reci'e'e >n =1AI9 e7te
o in7tan# incon.tient#
inter'ic#toare. Coilul9
de tea&a de a ierde
dra!o7tea #rinilor9
interiori'ea'#
interdiciile "a&iliale9
Qudec#ile &orale .i
eNi!enele &ediului
7#u. Dar dac# ace7t Eu
a7t"el &odi"icat
"uncionea'# ca un
Qudec#tor interiori'at
care 7ancionea'# uneori
cu "erocitate
=I
9 el
conine .i ceea ce -reud
a nu&it 9Fdeal de
=AA
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
EuL. Ace7t ter&en
de7e&nea'# i&a!inea
unor &odele la care 7u4
?iectul a7ir# 7# 7e
con"or&e'e entru a4.i
&erita roria 7ti&#.
+7i%anali.tii "rance'i9 >n
7ecial Daniel La!ac%e9
"ac di7tincie >ntre Eu
ideal .i ideal de EuUU. Eul
ideal core7unde unei
in7tane ar%aice
!u<ernat# doar de
rinciiul l#cerii9
<i'@nd 7# re!#7ea7c#
atotuternicia i&a!inar#
a coilului &ic. Idealul
de Eu roriu4'i79
K7ociali'atL9 74a "#urit
rin identi"icarea cu
#rinii9 "iind 7u?7titutul
lor .i al idealurilor
colecti<e. El oate de
alt"el 7# "ie roiectat
a7ura 7e&enului: e ca'ul
>n 7ecial >n dra!o7te9
unde cel iu?it rere'int#
toate <irtuile .i toate
er"eciunile e care
7u?iectul a7ir# 7# le
o7ede. -reud
reci'ea'# c# KSuraeul
coilului nu 7e "or&ea'#
du# i&a!inea #rinilor9
ci du# i&a!inea
Suraeului ace7toraL
=A
.
KSU+RAEULL DU+
MELANIE XLEIN 0I
SIGMUND -REUD
MELA
NIE
XLEIN
-REU
D
Surae
u
recoc
e
Sura
eu
&o.te
nitor
al
D
a
r
%
a
i
c
G
c
o
&
l
e
N
u
l
u
i
O
e
d
i
V@r7ta PPPPPP 'ero luni

5 luni PPPPPPP A43 ani
B42 ani
-a'# 7au Sc%i'o4
Dere7i< Oediian
De laten#
7tadiu PPPPPPP aranoid PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
Mecani7&e +roiecie4
>ncororare
Introecie4identi"icare
e"ectoare
Non7i&?oli'a?ile
Si&?olice
Mecani7&e Cli<aQ9
ne!are9 ideali'are9
Re"ulare Conden7are
de a#rare identi"icare9
identi"icare Dela7are
etc.
roiecti<#
cu a!re7orul
Natura +er7ecutorie
Dere7i< A "i do&inat9
an!oa7ei Dde<orare9
Da?andon9 torturat9
Ca7trare
otr#<ire9
di7tru!erea
7adi'at
di7tru!ere
o?iectuluiG
PPPPPPPde 7ineG PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
Cula?ilitate
+er7ecutorie Dere7i<#
Oediian#
Caracteri7tici +er7ecutor
Dere7i< +er7onalitate
anoni&i'at#
ale 7uraeului PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
gPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
=A3
PPPPPPPPPPP
8EAN4+IERRE
C,ARTIER PPPPPPPPP
H. 'ul: un concept
e<oluti<
Concetul de Eu <a
cunoa.te .i el o 7erie
de e<oluii >n !@ndirea
7i%analitic#. +entru
-reud9 Eul a "o7t &ai
>nt@i un a!ent de
adatare la realitatea
7ociet#ii D=1==G. El
ri&e.te &e7aQe e
calea erceiei .i
controlea'#
r#7un7urile &otorii
rin care 7u?iectul
reacionea'# la lu&ea
eNterioar#. Aoi -reud ia
cuno.tin# de acele "ore
incon.tiente ale Eului
care 7unt &ecani7&ele
de a#rare de7tinate 7#
roteQe'e e&er!entele
i&ul7ionale. Concetul
de narci7i7& <a
deter&ina o re<i'uire a
ace7tei teorii a Eului
D=1=FG. Li?idoul 7e <a
>&#ri de acu& >nainte
>ntre Eu Dli?ido narci7icG
.i o?iectele eNterioare
Dli?ido o?iectaiG.
Li?idoul narci7ic
con7tituind re'er<orul
de unde <a a#rea
li?idoul o?iectai9 el <a
da Eului o ori!ine
di"erit# de conceia
"reudian# iniial#. De
acu& >ncolo Eul nu 7e
&ai con7tituie rintr4o
di"ereniere a aaratului
7i%ic >n contact cu
realitatea eNterioar#9 ci
rin identi"icarea cu
cel#lalt. Eul de<ine a7t"el
rodu7ul unei 7erii de
identi"ic#ri 7ucce7i<e9 >n
a.a &#7ur# >nc@t a&
utea 7une c# e7te
7tructurat ca o cea#O
Lacan <a reci'a
&o&entul inau!ural al
con7tituirii 7ale >n 7tadiul
o!lin'ii9 +;n care copilul
;n bra4ele mamei sale0
;nc ;ntr1o stare de
neputin4a ?i de
incoordonare motorie0
anticipea2 imaginar
aprehensiunea ?i
dominarea unit4ii lui
corporale. Aceasta
unificare imaginar se
operea2 prin identificare
cu imaginea celuilalt ca
form totala,
/3
A7t"el
o?iectul &atern <a "i
rototiul .i
or!ani'atorul <iitorului
Eu al coilului.
Su?iectul 7e <ede radical
alienat9 adic#
eti&olo!ice.te de<enit
7tr#in lui >n7u.i. Nu4i
&ai r#&@ne dec@t 7#
recunoa7c#9 cu& 7unea
Ri&?aud9 c# +Ke est un
autre,
u
. Sure&#
u&ilin# entru
7enti&entul no7tru
a&#!itor de li?ertate .i
de autono&ie a?7olut#O
>. ]inele: re2er<or
de impulsii
0inele9 ter&en e
care -reud >l <a
>&ru&uta de la
GroddecY
=6
9 rere'int#
toate "orele care
#7trea'# un caracter
i&er7onal9
=AF
INTRODUCERE tN
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
co!no7ci?ile >n &od
indirect .i
ne!u<erna?ile de c#tre
con.tient: "ore !enerate
de i7toria 7eciei9 dar
&ai ale7 i&ul7iile +care
eman din organi2area
somatic ?i se gsesc
;n Sine0 sub forme care
ne rm=n necunoscute0
un prim mod de
expresie psihica,
/M
.
>ntr4o ri&#
erioad#9 adic# @n#
c#tre =1=69 -reud <a
oune "orele care
concur# la &eninerea
<ieii9 7au i&ul7iile
de autocon7er<are9
i&ul7iilor 7eNuale.
0inele ne!liQea'#
con7er<area <ieii9 +el
caut s= ob4in
satisfacerea
trebuin4elor ;nnscute,.
C@i<a ani &ai t@r'iu9 >n
Dincolo de principiul
plcerii D=1AIG9 -reud >.i
<a re&ania teoria
i&ul7iilor9 oun@nd de
acu& ul7iunea <ieii
in7tinctului &orii9 e
care >l nu&e.te
T%anato79 cu nu&ele
'eului !rec al &orii.
/@. 'ros ?i
!hanatos: o nou
teorie a
impulsiilor
Ace7t nou duali7& al
i&ul7iilor oune +cele
dou instincte
fundamentale0 'ros ?i
!hanatos,. Ero79
a7i&ilat li?idoului .i
<ieii9 are 7arcina de a
#7tra <iu 7u?iectul care
dore.te .i lut# contra
i&ul7iei di7tructi<e.
A!re7i<itatea aare >n
ace7t ca' ca eNul'are >n
a"ar# a unei "ore
di7tru!#toare9 ori!inar
diriQat# contra 7u?iectului
>n7u.i. T%anato79 e care
-reud <a 7"@r.i rin a4=
nu&i Ki&ul7ieL9 tinde
7# aduc# 7u?iectul la
inani&atul de unde a
ie.it. Acea7t# "or#
lucrea'# cel &ai ade7ea
>n t#cere9 ceea ce eNlic#
oate de ce at@ia
7i%anali.ti9 e ti&ul
c@nd tr#ia -reud .i c%iar
>n re'ent9 re"u'# 7#4i
ad&it# eNi7tena.
Clinica &aladiilor
7i%o7o&atice9 >n care
a7i7t#& la ?rutale
deterior#ri ale 7#n#t#ii9
i&re<i'i?ile &edical9 ca
.i caracterul articular
luat de autoa!re7i<itatea
anu&itor acieni9
de&on7trea'# R du#
oinia &ea R eNi7tena
7a indi7cuta?il#. Vo&
re<eni a7ura ace7tei
c%e7tiuni atunci c@nd
<o& 7tudia te7ta&entul
te%nic al lui -reud. Dar
c%iar de e acu& c@te<a
eNe&le clinice ne <or
aQuta 7# >nele!e& &ai
?ine 7eci"icitatea
a!re7i<it#ii >n 7luQ?a
T%anato7ului9 care9
contrar a!re7i<it#ii
de"en7i<e 7au o"en7i<e9
<i7ea'# &oartea 7adic#
de 7ine.
=A6
8E
AN
4
+IE
RR
E
C,
AR
TIE
R
*a2 clinic nr. 9/
Iat# o acient#9
deceionat# .i "urioa7#
de un dineu ne7ati74
"#c#tor cu ?#r?atul de
care e >ndr#!o7tit# "#r#
7eran#9 care arat# cu&
a<ea ea dorina
ire'i7ti?il# de a 7e
arunca 7u? un auto?u'
7au trerrde &etrou:
KVedea& enor&a &a7#
de &etal 7"@.iindu4&i
corul care literal&ente
eclata9 &e&?rele '?urau9
iar eu era& ca "a7cinat#
de ace7ta dorin#
aroae incontrola?il#
de di7tru!ere total#.L
*a2. clinic nr. 99
Un toNico&an >n
<@r7t# de 3A de ani9
"oarte !ra< an!aQat >ntr4
o 7iral# &orti"er#9 >nc#
din readole7cent#9
e<oc# la cererea &ea
ulti&a 7a tentati<# de
7uicid rin in!e7tie de
er&an!anat de ota7iu9
7u?7tan# cu e"ecte
co&ara?ile cu ale
7odei cau7tice9 care i4a
er"orat 7to&acul .i =4a
"#cut 7# 7u"ere
>n!ro'itor: KA& luat
ace7t rodu7 entru c#
<oia& 7# "iu real&ente
7i!ur c# &i4a& di7tru7
&#runtaiele.L C%ri7tian
e7te oate ilu7trarea cea
&ai re!nant# ce &i4a
"o7t dat 7# >nt@lne7c >n
ceea ce ri<e.te
acti<itatea i&ul7ului
&orii la un t@n#r.
*a2 clinic nr. 93
C%ri7to%e9 ca toi
cei la care i&ul7ia
&orii DT%anato7G a "o7t
>nt#rit# recoce9 ?a
c%iar eNacer?at#9 e7te
<icti&a co&ul7iei de
reetiie.
C%ri7to%e e7te "iul
unei directoare de
.coal# .i al unui tat#
?olna< &ental9 care ine
>n er&anen# l@n!# atul
7#u o ar&# >nc#rcat#. La
ri&a noa7tr# >nt@lnire9
tat#l &i4a 7u7: K>ntre
C%ri7to%e .i &ine e o
ri<alitate ireducti?il#:
r#&@ne de <#'ut cine <a
tra!e ri&ul.L La <@r7ta
de =B ani9 C%ri7to%e
.i4a tra7 un !lonte de
re<ol<er >n &@n#9
deoarece tat#l 7#u =4a
o?li!at 7#4.i 7curte'e
#rul. A ur&at o lun!#
erioad# de "u!i de
aca7# .i de r#t#ciri9
&arcat# de Kreetarea
de&onic#L a
autoa!re7#rilor. Du# o
con<or?ire cu &ine9 i4a
cerut &#celarului din
cartier 7#4i a7cut# ?ine
cuitul. Re>ntor7 >n
ca&era lui de %otel9 .i4a
7ecionat tendoanele de
la &@n#. Toate e"orturile
noa7tre teraeutice de a
>&iedica ace7t roce7
&orti"er au "o7t
'adarnice .i9 ti& de
&ai &uli ani9 a&
a7i7tat neutincio.i la
acea7t# di7tru!ere
ro!ra&at# a lui
C%ri7to%e. La
=AB
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
cei A3 de ani ai 7#i9
corul 7#u e7te acoerit
de cicatrici9 de 7cari4
"icaii .i de ur&ele
inQeciilor cu %eroin#
"#cute 'ilnic.
>ndr#!o7tit ne?une.te
de o educatoare care 74
a ocuat >ndearoae
de el9 accet@ndu4i
inti&itatea9 C%ri7to%e
nu <a utea 7uorta
de7#rirea cerut# de ea.
El >i <a 7crie 7cri7ori
7"@.ietoare .i <a 7"@r.i
rin a 7e >&u.ca >n
?iroul >n care a<u7e7e
loc ri&a lor >nt@lnire.
//. *ompulsia de
repeti4ie
Du# -reud9 un
roce7 incoerci?il de
ori!ine incon.tient# >l
deter&in# e 7u?iect 7#
retr#ia7c# 7ituaii
eni?ile9 "#r# a 7e utea
de!aQa din ele. >nc# din
=5169 >n Studii asupra
isteriei0 /reuer relua de
la 7i%olo!ul
eNeri&entali7t -ec%ner
noiunea de Krinciiu
de con7tan#L care "#cea
din reetiie &iQlocul e
care >l utili'ea'#
or!ani7&ul entru a4.i
7al<!arda
%o&eo7ta'ia
=2
a&eninat# de 7tre7. >n
=1=F9 >n articolul 7#u
KRe&e&orare9 reetiie
.i tra<aliu 7i%analiticL9
-reud introduce ace7t
ter&en >n teoria
7i%analitic# a
ne<ro'elor trau&atice .i
de r#'?oi. Dar a?ia >n
=1AI9 >n Dincolo de
principiul plcerii0
reetiia <a do?@ndi un
7tatut &eta7i%olo!ie
<erita?il. KENre7ie a
caracterului con7er<ator
al in7tinctelorL9 ea
traduce "ora de&onic#
a i&ul7iei &orii.
/9. !estamentul
teoretic:
abordarea
metapsihologic
Dincolo de
re&anierile .i ino<aiile
teoretice ale anilor 7#i
de &aturitate9 -reud
r#&@ne "idel &odelului
7#u ener!etic din =516
('s6uisse d5une
psychologie
scientifi6ue)
/
G. Relaii
de "or# !u<ernea'#
7oarta rere'ent#rilor .i
le atri?uie locul >n
con.tient 7au
incon.tient Dri&a
toic#G.
Dar raorturi de "or#
eNi7t# >n er&anen# .i
>ntre in7tanele din cea
de a doua toic# R
0inele9 Eul .i Suraeul
R .i >ntre i&ul7iile
din ulti&a 7a teorie9 care
oun Ere7ul .i
T%anato7ul. Con"lictele
intra7i%ice <or "i la
ori!inea 7i&to&elor
7i%oatolo!ice.
=A2
8E
A
N4
+I
E
R
R
E
C
,
A
R
TI
E
R
Co&?inarea de "ore
ale i&ul7iei <ieii
DEro7G .i T%anato79
re<alenta uneia 7au
alteia dintre ace7te trei
in7tane DSine9 Eu9
SuraeuG >n
"uncionarea 7i%ic#
er&it 7# 7e clari"ice
atolo!ia Kalea7#L de
7u?iect.
A lua >n
con7iderare >n &od
7i&ultan unctul de
<edere econo&ic Dcare
de7crie cantit#ile
"orelor re'enteG9 toic
Dotri<it c#ruia
rere'ent#rile 7unt
7ituate >n con.tient9
incon.tient9 Sine9 Eu
7au SuraeuG .i dina&ic
Dcare une >n e<iden#
raorturile de "or# >ntre
in7tane .i i&ul7iiG
con7tituie a?ordarea
&eta7i%olo!ic#. E7te
<or?a de o 7inte'#
teoretic# .i de
>ncoronarea cercet#rii
7i%analitice caa?ile 7#
eNlice &ai ?ine
"uncionarea 7i%icului
.i tul?ur#rile
7i%oatolo!ice e care
le 7ta?ile7c toate
7i%olo!iile
re"reudiene.
/3. !ehnica
psihanalitic:
analistul
+confesor, ?i
analistul
+instructor,
(/H>:1/>@P)
-reud 74a reocuat
"oarte de ti&uriu de
reci'area te%nicii
in<entate de el9 e
&#7ur# ce e"ectua
trata&entul ?olna<ilor
7#i de<enii a7t#'i
cele?ri
=1
. A7t"el9
K&etoda 7i%analitic# a
lui -reudL9 ca 7# relu#&
titlul unui articol 7cri7
>n =1IF la er7oana a
treia .i de7tinat a "i
inte!rat >ntr4o lucrare a
lui Leoold Lo_en"eld9
a 7u"erit ro"unde
tran7"or&#ri de la
rocedeele care <i'au
7# "a<ori'e'e
cat%ar7i7ul .i a?reacia9
e <re&ea Studiilor
asupra isteriei0 la cura
?a'at# e anali'a
&i.c#rilor
tran7"ereniale .i
contratran7"ereniale
a.a cu& &ai e7te ea
racticat# >n 'ilele
noa7tre.
Atitudinea
7i%anali7tului 74a
tran7"or&at .i ea radical.
>n cur7ul <erii anului
=5139 "a# de Xat%arina9
"iica %an!iului9 -reud
e7te eNtre& de directi<:
el o a7altea'# cu
>ntre?#ri9 o 7o&ea'# 7#
&#rturi7ea7c#9 oarecu&9
trau&ati7&ul e care ea
=4a 7u"erit .i e care =4a
re"ulat. >n octo&?rie
=1II9 a renunat de"initi<
la "olo7irea 7u!e7tiei. El
continu# totu.i 7# o
?o&?arde'e e Dora cu
interret#ri laidare9 "#r#
a 7e >ndoi <reodat# de
<aliditatea lor. +Dac
pacienta le refu20 ea
nu are dreptate0 ea
re2ist., +lecarea
re&atur# a Dorei9 du#
un7re'ece 7#t#&@ni
de trata&ent9 a 7tat R
du# cu& a& <#'ut R
la ori!inea unor
&odi"ic#ri ro"unde
introdu7e de -reud >n
teraeutica 7a.
=A5
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
/P. (sihanalistul
+interpret, ?i
+traductor,
(/>@P1/>/H)
Re!ula "unda&ental#9
o?li!aia de a 7une tot
ceea ce >i trece rin
&inte9 "#r# ale!ere .i
"#r# reinere9 <a
decur!e din
con.tienti'area
i&ortanei a7ociaiilor
de idei in<oluntare. >n
=1IF9 -reud a in<entariat
di"eritele &ateriale care
er&it acce7ul la
rere'ent#rile
incon.tiente: <i7ul9 dar .i
ideile in<oluntare care
<in 7# tul?ure cur7ul
!@ndirii9 actele ratate .i
alte rateuri ale conduitei
.i di7cur7ului. T#cerea .i
atitudinea retra7# a
7i%anali7tului <or
er&ite aariia
ele&entelor re"ulate.
+7i%anali7tul nu &ai e7te
acela care 7e i&lic# >n
con<or?irea 7a cu un
acient care >i 7olicit#
#rerea a7ura
di"icult#ilor 7ale 7au
7#4i "urni'e'e re!uli de
conduit#9 ci e7te >n &od
eNclu7i< traduc#torul
unor &ateriale
incon.tiente.
KIn7tructorulL9
Kro"e7orulL9
Kcon"e7orulL >ntruc%iat
de -reud la >nceutul
racticii 7ale R du#
roriile4i 7u7e R
cedea'# de"initi< locul
interretului. De acu&
>nainte R dac# e7te 7#4i
crede& e Lalanc%e .i
+ontali79 +putem
caracteri2a psihanali2a
prin utili2area
interpretrii,
9@
. +entru
a e<ita eNan7iunea
7i%anali'ei 7#l?atice9
care d#una cau'ei
7i%anali'ei9 -reud <a
>ncerca 7# codi"ice
ractica >ntr4o 7erie de
articole u?licate >ntre
anii =1== .i =1=6. El
a<ea a&?iia 7# 7crie o
&etodolo!ie !eneral# a
7i%anali'ei. Acea7ta
nu a "o7t niciodat#
du7# la ca#t. Cu
c@te<a rare eNceii9
a7ura c#rora <oi
re<eni9 -reud 74a "erit 7#
le!i"ere'e: Kcon7telaiile
7i%ice indi<idualeL
A=
7unt &ult rea di<er7e
ca 7# er&it# alicarea
de re!uli do!&atice
ri!ide.
Oare -reud nu
>nc#lca el >n7u.i
directi<ele rou7e
tinerilor 7i%anali.tiH >n
o"ida re!ulii a?7tinenei9
ro&ul!at# de el
AA
9 nu <a
e'ita 7# o"ere un o7#
KO&ului cu .o?olaniL .i
7# iniie'e o c%et# 7re a
<eni >n aQutorul KO&ului
cu luiL9 ruinat de
re<oluia ru7#9 du# cu&
<a inter<eni acti< de &ai
&ulte ori >n 7ituaia
&atri&onial# a
acienilor 7#i.
ENe&lul cel &ai
cele?ru de >nc#lcare <a
r#&@ne 7i%anali'area
roriei 7ale "iice9 Anna.
Ceea ce =4a "#cut e
+aul Roa'en 7# 7un#:
+-uod licet Aondeo7e?i Ia
noiunea de "r#'$4er i
l# u"iliB#re# ei.
26.
Analistul1.0oglind
, (/>/H)
>n le!#tur# cu
tran7"erul. -reud
le!i"erea'# .i roune o
atitudine !lacial#9
+ls=nd la o parte orice
simpatie uman, entru
acient. P$i%#'#li$"ul.
C;' 4elul u'ei o&li'BiD.
'u "re<uie $- re4lec"eBe
decE" ceea ce ; 7e arat#.
La con!re7ul de l#
Bud#pe$"# di' )*)9. el
1# &er!e @n# acolo
>nc@t 7# 7u7in# c#
+trebuie <egheat ca
suferin4ele bolna<ului s
nu se atenue2e <i2ibil ;n
mod prematur,.
+7i%anali7tul tre?uie 7#
ia dret &odel
atitudinea c%irur!ului9
e care 'u-) reocu#
dec@t 7ucce7ul oeraiei.
Ace7te reco&and#ri
<i'ea'# e<itarea
ali&ent#rii re'i7tenelor
7u?iectului. Ele <or "i r#u
>nele7e de c#tre ro"ani
.i9 "#r# >ndoial#9 .i de
c#tre unii 7i%anali.ti
care au tendina de # 7e
de'i&lica aiecti< >n
cur# .i de a tran7"or&a
>n do!&e ceea ce '-#r
"re<ui 7# iie dec@t o
a<#'# a racticii lor.
Lui -erenc'i9 care >i
rero.a lucrul ace7ta9
-reud i4a r#7un7 c# 99
;ntr1o 2i <a trebui s
corecte2e toate
acesteaL
AF
. Din ne"ericire9
el nu .i4a de7#<@r.it .i
nici nu .i4a re<i'uit
<reodat# &etodolo!ia9
iar i&re7ia care 7e
de!aQ# din unele teNte
+risc s fac s se uite
ceea ce 7reud totu?i n1
ar fi de2a<uat0 anume c
;nsu?irile umane ale
psihanalistului intr ;n
bun parte ;n reu?ita
terapeutica,
9:
.
A "re<ui" #"ep"#"
#'ul )*59. pe'"ru c#. ;'
#Fu'ul !or3ii $#le. -reud
7# "ac# <il#'3ul racticii
i'1e'"#"e de el. ;'"r-u'
"e$"#!e'" !#i de&r#<-
pe$i!i$".
/M. )ilan4ul
practicii
psihanalitice:
anali2
terminabil ?i
anali2
interminabil
;' #ce$" "eG" c#pi"#l.
Freud pu'e pro<le!e
cruci#le pe'"ru
p$i%#'#li$"= cE'd pu"e!
$pu'e c- o p$i%#'#liB#re
e$"e "er!i'#"-H
)5>
INTROD?CERE @N
PSIHANALIAA L?I
SIGM?ND FRE?D
Pu"e! de4i'i 4#c"orii
c#re 'e l#$- $per#'3#
;'"r-u' $4Eri" 4erici" #l
cureiH I'1er$= pu"e!
reper# 4or3ele opu$e
1i'dec-rii i c#re ri$c- $-
4#c- i'"er!i'#<il-
cur#H ;' $4Eri".
p$i%#'#li$"ul 'u ri$c-
$- ;'"El'e#$c- l# u'ii
p#cie'3i o<$"#cole
i'$ur!o'"#<ile. c#re #r
pu"e# $- 4#c-
"r#"#!e'"ul !#i !ul"
'e4#$" decE" <e'e4icH
O""o R#'I # &-$i" o
"e%'ic- de li!i"#re #
p$i%#'#liBei ;' "i!p=
e$"e $u4icie'" $- re&-$e"i
#!i'"ire# "r#u!#"ic- #
'#"erii c# $- reduci
#'#liB# l# cE"e1# lu'i i
$--) eli<ereBi pe $u<iec"
de 'e1roBele $#le. I#"-
ce $pu'e Freud de$pre
#ce#$"#= ncercarea lui
.an/ tinde s adapte2e
<ite2a tratamentului
psihanalitic la ritmul
accelerat al <ie4ii
americane. &e2ultatul
acestei tehnici este fr
;ndoial comparabil cu
re2ultatul pe care l1ar
ob4ine pompierii ;n ca2ul
unui incendiu pro<ocat
de cderea unei lmpi
cu petrol0 ;ncerc=nd s
duc ;n afara ;ncperii
lampa care a declan?at
sinistrul. Din acest mod
de a opera ar re2ulta o
scurtare notabila a
timpului de stingere.
01
De$i&ur. # 'u "r#"#
decE" ori&i'e# u'ui
i'cide'" i # i&'or#
$"ric-ciu'ile oc#Bio'#"e
cere !#i pu3i' "i!p
decE" de # "e ocup# de
#'$#!<lul i'ce'diului.
D#r cu ce pre3H
Freud #"#c- #poi
lucr-rile lui Fere'cBi.
c#re # ;'cerc#" $-
$cur"eBe p$i%#'#liB#re#
pri' "e%'ic# Bi$-
C#c"i1-D. Ace#$"#
co'$"-. pe'"ru
p$i%#'#li$". ;' #
r-$pu'de e!o3io'#l i
ri&uro$ l# e!o3iile
#'#liB#"ului.
Apoi Freud re1i'e
#$upr# u'ui# di'"re
eecurile $#le per$o'#le.
cur# CO!ului cu lupiD.
Ace$" eGe!plu. pe c#re
el $e 4ere"e $--) ci"eBe
;' !od eGplici". ;l 1#
de"er!i'# $- eGpu'-
4or!ele de reBi$"e'3-
c#re 4#c $- eueBe
curele. Freud $pu'e=
A% ntreprins de
cur=nd psihanali2area
unui t;nr rus ale crui
a<u4ii s1au risipit. 'l era
incapabil s se conduc
singur ;n <ia4.,
9/
+e
c@nd -reud crede# c- #
#1#'$#" 4o#r"e !ul" ;'
#ce$" "r#"#!e'". el 'u
reue# $--) ;'c%eie. E$"e
J 'e $pu'e el J u' c#B
de C#u"oi'%i<i3ie #
cureiD c#re c%i#r ;'
!o!e'"ul ;' c#re
preBe'"# u' $ucce$
p#r3i#l #!e'i'3# $-
eueBe.
El # lu#" deciBi# de
# 4iG# u' "er!e' curei.
l2a% spus pacientului
ca anul respectiv era
ulti%ul al curei sale.,
9
5
A7t"el a ;'cerc#" i el $-
#ccelereBe proce$ul
"r#"#!e'"ului. Freud
$pu'e c-
)5)
8E
AN
4
+IE
RR
E
C,
AR
TI
ER
>n c@te<a luni a reu.it 7#
recolte'e toate a&intirile
cau'ale nece7are
>nele!erii ne<ro'ei din
trecut. 0i adau!# c# rin
acea7t# te%nic# a i'?utit
7#4= <indece e KO&ul
cu luiL de ne<ro'a 7a:
+*=nd m1a prsit0 ;n
/>/P0 ;l consideram
total <indecat.,
9>
Vai9 >n7#9 KO&ul cu
luiL <a recidi<a
ulterior9 >n &ai &ulte
r@nduri. Acea7t#
tentati<# de a 7curta
cura a "o7t un e.ec.
+oate "i >n7# deter&inat
7"@r.itul unei
7i%anali'#riH
/I. Sf=r?itul curei
-reud d# un r#7un7
u&ori7tic .i laidar
ace7tei >ntre?#ri
cruciale: +Anali2a este
terminata atunci c=nd
psihanalistul ?i
pacientul nu se mai
regsesc la ora fixat
pentru ?edin4a de
psihanali2. L
_
El
adau!# c# ar dori 7#4i
<ad# de7#rindu47e
du# ce au atin7 dou#
re'ultate:
1) di7ariia
7i&to&elorV >n orice
ca'9 e7te nece7ar ca ele
7# "i
de<enit co&ati?ile cu
o eNi7ten# o?i.nuit#V
2) a?olirea
re"ul#rii. +&efularea
cea mai patogen a
rede<enit
con?tient0 iar re2isten4a
a putut fi dep?it. L
3=

Re'i7tenele au "o7t
7u"icient de relucrate
entru ca 7u?iectul 7#
7e oat# "eri de o
o7i?il# >ntoarcere a
roce7elor atolo!ice. >n
rinciiu9 n4ar &ai
tre?ui 7# 7e tea&# de
recidi<#.
Ace7t 7"@r.it "ericit 7e
7u?ordonea'# totu.i
anu&itor condiii. Ele
7unt >n nu&#r de dou#:
ri&a condiie e7te ca
etiolo!ia ?olii 7# "ie de
ori!ine trau&atic#
Dnoncon7tituional#G.
-reud reintroduce
noiunea de trau&ati7&9
noiune <ec%e #r#7it#
>n =512 .i reluat# >n
=13B.
C@nd eNi7t#
trau&ati7&9 eNi7t#
e"racie a e7utului
7i%ic. Dar de cele &ai
&ulte ori acienii
7u"er# de trau&ati7&e
cu&ulati<e. Ceea ce e7te
!ra< entru un coil nu
e7te un trau&ati7&
i'olat9 ci reetarea9 de4a
lun!ul anilor9 a unui
cli&at9 a unei a&?iane
care <a l#7a o a&rent#
dura?il#.
+entru ca ?olna<ul
7# 7e <indece +trebuie
ca 'ul su s nu fie ;n
mod sensibil modificat,.
Acea7t# a doua condiie
e7te eNtre& de
=3A
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
a&?i!u#: <rea -reud
7# 7un# c# ?olna<ul
tre?uie 7# r#&@n#
nor&alH
>n <i'iunea 7a9
acea7t# &odi"icare a
Eului are un 7en7
reci7: +$odificarea
'ului se datorea2
luptei defensi<e.,
Mecani7&ele de
a#rare ot !enera un
Eu Kdi7locatL 7au
K>n!u7tatL. Se !@ndea
-reud la Eul
7i%oticului9 e care >l
7ocotea inanali'a?ilH
/H. 7actorii care
pot face ca o
anali2 s fie
interminabil
Cu curaQul 7#u
intelectual
nede'&init9 -reud
eNa&inea'# e.ecurile
7ale teraeutice9 e
care le atri?uie unor
re'i7tene
inanali'a?ile9 deoarece
ace7tea ar "i >ntr4un "el
con7tituti<e entru
"uncionarea
7i%i7&ului.
+7or4a
constitu4ionala a
impulsiilor, oate
de#.i o7i?ilit#ile de
aciune ale
teraeutului9 care +nu
dispune dec=t de unele
cantit4i limitate de
energie,. +entru -reud9
+<ictoria <a fi
;ntotdeauna a marilor
batalioane,0 reu.ita 7au
e.ecul 7i%anali'ei <a
deinde de "orele
i&ul7ionate re'ente:
iu?irea .i ura.
KVi7co'itatea
li?idouluiL9 adic# "atul
c# 7u?iectul 7e arat#
incaa?il 7#4.i deta.e'e
li?idoul de <ec%ile
o?iecte erotice e7te de
a7e&enea un "actor
7u7ceti?il 7# "ac#
inter&ina?il# cura: o
con7tat#& >n 7ituaiile
de delir atolo!ic.
*a2 clinic nr. 9P
Doa&na -.9 >n <@r7t#
de 6I de ani9 aelea'#
la con7ultaie du# o
7tare dere7i<# cronic#9
a#rut# du# dece7ul
7oului9 cu 'ece ani &ai
>nainte. +e atunci ea 7e
c#7#tori7e cu un ?#r?at
&ult &ai >n <@r7t# dec@t
ea9 iar culul roiecta7e
7# 7e &ute >ntr4un
aarta&ent &ai 7aio7.
Doa&na -. tr#ie.te de
'ece ani >n &iQlocul
cu"erelor .i cutiilor de
carton ale &ut#rii care
nu a &ai a<ut niciodat#
loc. Toate tentati<ele
&ele de a o aQuta 7#
"ac# un tra<aliu al
doliului (!rauerarbeit)
74au do<edit 'adarnice9
ea r#&@n@nd
necon7ola?il# .i
ro"und deri&at#.
=33
8E
AN
4
+IE
RR
E
C,
AR
TIE
R
De "at9 a7e&enea
acieni >i cer
7i%anali7tului 7#
re7taure'e &a!ic
7ituaia idilic# de
dinainte de trau&ati7&
.i re"u'#
7i%anali'areaO Orice
7c%i&?are e7te
con7iderat# de ei ca un
nou ericol. Eul9 7une
-reud9 +nu mai respecta
regula fundamental0
pacientul tratea2 pe
psihanali?ti si
psihanali2a ca pe ni?te
du?mani0 ;n felul unui
copil care nu iube?te
persoanele strine ?i
care nu le acord nici
un credit,.
>n ne<ro'ele cla7ice9
dorina acientului e7te
ne7ati7"#cut# din cau'a
interdiciei
incon.tientului care >i
>&iedic# reali'area.
O?iectul dorinei e7te
totu.i iu?it .i c#utat.
Ridicarea de c#tre cura
7i%analitic# a
interdiciei in7taurate
de Suraeu >i <a
er&ite 7u?iectului
re!#7iri "ericite cu
o?iectul dorit. -reud are
intuiia altor "or&e de
atolo!ii .i de acieni9
e care a'i le nu&i&
7t#ri 7au ca'uri4li&it#.
Ace.ti 7u?ieci
"uncionea'# con"or& a
ceea ce Andre Green a
nu&it +o logic a
disperrii,G
9
. +entru ei
uniunea cu o?iectul e7te
i&o7i?il# din cau'a
incaacit#ii lor de a 7e
7i&i iu?ii 7au de a4=
iu?i >ndeaQun7. Ei
de'<olt# ceea ce -reud
a nu&it K reac4ie
terapeutic negati< ,.
Acea7ta e7te o "or#
care +se cramponea2
total de maladie sau de
suferin4e,. Ea caut# 7#
#7tre'e cu orice re
7u"erina .i ?oala. Toate
tentati<ele "#cute de
7i%anali.ti 7re a4=
eli?era e acient <or
r#&@ne 'adarnice9
deoarece "orele 7unt
utili'ate contrar
7coului lor iniial.
-reud a"ir&#: +!ot ceea
ce trebuie s aduc o
u?urare0 un progres
sau o schimbare
determin o agra<are a
simptomelorpacientului.
, Ace7ta e7te entru el
o?iecti<ul anali'ei. Din
"ericire9 acea7t# "or#
nu 7e !#7e.te dec@t la
anu&ii 7u?ieci9 la
care i&ul7ia &orii
?iruie i&ul7ia <ieii.
Reacia teraeutic#
ne!ati<#9 atunci c@nd ea
eNi7t#9 e7te deci li&ita
o7i?ilit#ilor anali'ei.
La acea7t# con7tatare
Kde'a?u'at#L9 "#r#
>ndoial# in"luenat# de
conteNtul i7toric
cata7tro"al al
An7c%lu77ului9 o re"er
cele?rei "or&ule din
#ou<elles
*onferences
d5introduction = la
psychanalyse0 care >i d#
anali'ei 7coul +de a
fortifica totul0 de a1l
face mai independent
fa4 de Supraeu. Acolo
unde era ]inele0 trebuie
s fie 'ul. 'ste <orba de
o problem de
ci<ili2a4ie L
33
.
=3F
INTROD?CERE @N
PSIHANALIAA L?I
SIGMUND -REUD
Ne r#&@ne ca9 7u?
"or&# de conclu'ie9 7#
eNa&in#& caacitatea
7i%anali'ei de a4=
autono&i'a 7au de a4=
7uraaliena e acient.
NOTE
=
+eter Ga;9 7reud0 une
<ie0 ed. cit.9 . F62.
A
A 7e <edea
necrolo!ul 7cri7 de -reud .i
u?licat >n KIntcrnationalen
)eit7c%ritt "iir
+7;c%oanal;7eL9 /d. VI.
=1AI. 7u? titlul Dr. Anton <.
7reud.
DNot# L.G.G
3
+eter Ga;9 op. cil.0
F6I.
F
Core7onden# cu
-erenc'i9 F "e?ruarie =1AI9
>n Si!&und -reud .i
Sandor -erenc'i9
*orrespondance0 Cal&ann4
Le<;9 +ari79 =11A.
6
C". Cari Si&onton9
.uerir en<ers et contre timt:
le guide 6uotidien du
tnalade et de ses proches
pour surmonter le cancer0
Ei9 +ari79 =15A.
B
A 7e <edea .i Si!&und
-reud9 KAuto?io!ra"ieL9
ed. cit.9 . =3=. DNota
trad.G
2
Re"erire la cartea La
mort dans la <ie de 7reud0
Galli&ard. +ari79 =126.
DNota trad.G
5
A 7e <edea
Si!&und -reud9
$etapsychologie0
Galli&ard9 +ari79
Coilection Idee79 =1B5.
DNota trad.G
1
A 7e <edea Leonard
Ga<riliu KConcetul de
incon.t ient >nainte de
Si!&und -reudL9 >n Al"red
/inet9 Dedublarea
personalit4ii ?i
incon?tientul0
traducere .i note de
Mic%aela /r@ndu.a
Malcin7c%i9 e7eu
introducti< de
dr. Leonard Ga<riliu9
Editura IRI. /ucure.ti9
=115. DNot# L.G.G
=I
Melanie Xlein9 ele<#
a lui Sandor -erenc'i .i
cele?r# 7i%anali7t# de
coii9 a rou79 >n teoria 7a
ri<ind co&leNul Oedi
recoce9 un concet al
Suraeului ar%aic9
deo7e?it de crud .i de
real9 >nt ruc@t e co&andat
de
&ecani7&e de a#rare
ori!inare.
=
U Di7tincia o "ace >n
ri&ul r@nd -reud >n
$assenpsycholof_ie tind
Ich1Analyse /)*6)0 .i >n
Das Ich und das 's D=1A3G.
DNot# L.G.G
=A
Le $oi et le Ca
D=1A3G >n 'ssays de
psychanalyse9 +a;ot9 +ari79
K+etite
/i?liot%eWueL9 =1239 .
=5B.
=3
8acWue7 Lacan9
'crits0 Seuil9 +ari79
=1BB9 . 13.
=F
Keu e7te un altulL.
DNota trad.G
=6
Geor! GroddecY 7e
de"inea e 7ine dret un
Tild analyst. El a "o7t tat#l
!edici'ei p$i%o$o!#"ice.
Lucrarea 7a cea &ai
cuno7cut#9 Le Li<re du -a
/G#lli!#rd. P#ri$. )*8(0. i-
# i'$pir#" lui Freud
co'cep"ul de Si'e.
=36
PPPPPPPPPPP
JEAN-PIERRE CHARTIER KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK
=B
Si !&und -r eud9
Abrtgi de psychanal yse9
+.U.-.9 +ari79 =1239 . F [A
$ e 1ede# i Si & !u'd
Freud. Abri s s der
Ps yc hoanal ys e,
'i nf uhre nde
Darstdlungen0 Enleit un! <on
-.4M.EicY%o""9 -i7c%er
Ta7c%en /uc% Verla!9
-ranY"urt a& Main9 =11F9 .
FA] D+arant e'# L.G.G.
=2
,o&eo7t a'i eV t er &en
i nt rodu7 de Cannon > n =13I
ent r u a de7cr i e
aut cr e!ul at or i i car e er &i t
or!ani7&ul ui 7#4 .i #7t r e'e
con7t ant e &ar i le
"uncii. Ter&ore!larea9 de
eNe&lu9 &en ine
te&eratura cor ului >n Qur
de
32hC.
=5
Si!&und -r eud9
's6uisse d5 une
psychologie scientifi6ue0
=516.
=1
> n *i n6
(s y c hanal y s es 0 Dor a 9
Mi c ul ,a n7 D O&ul c u
. o?ol a ni 9
+r e. edint el e Sc%r e?er .i
O&ul cu l ui 7 unt <edet el e
t eor et ico4 t e%ni ce al e
&et odei 7i%anali7tice9 >n
cur7 de ela?orare.
AI
Lalanc%e9 +ontali79
op. cit.
A=
+eter Ga;9 op. cit.0 .
331.
AA
Anal i7t ul nu t r e?ui e
7# i nt er n i e7t e >n!#duit lui
8uit er nu e7t e >n!#duit
?oului. L
AF
Scri7oar e c#t re
-er enc'i 9 =1A5:
K+7i%anali.tii doci li nu au
erceut
ela7ticitat ea re!ulilor e care
le4a& in7tituit .i li 7e 7uun
de arc# ar "i le!i.
+oate ace7t ea <or tre?ui
corectat e >ntr4o 'i.L
DCorre7ondance -reud4
-erenc'i9
op. cit.).
A6
Ibid.
AB
Si !&und -r eud9
KLU anal ;7e a<ec "in et
+anal ;7e 7an7 " inL9
=132.
A2
Si!&und -r eud9 *in6
(sychanalyses0 op. cit .
A5
Ibid.
A1
Ibid.
3I
Si !&und -r eud9
KLU anal ;7e a<ec "in et
+anal ;7e 7an7 " inL9 op.
cit .
3=
Ibid.
3A
AndnJ Green9 La folie
pri<i e0 +.U.-.9 +ari79
=11=.
55
Si&!u'd Freud.
3ouvelles 4onfirences
d5introduction ) la
psychanalyse,
Galli&ard9 +ari79 =15F [A 7e
<edea .i Si!&und -reud9 Bina
de a fi femeie. #oi
prelegeri de introducere n
psihanali$a, "r#ducere. prolo&
i 'o"e de dr. Leo'#rd
Ga<riliu9 MediareN
D+loie.tiG9 =11B] D+arante'a
trad.G.
C
O
N
C
L
U
)
I
E
+SI,ANALI)
A:
AUTONOMI
)ARE
SAU
SU+RAALIE
NARE
A
SU/IECTUL
UI
Du# trecerea >n
re<i7t# a concetelor
"unda&entale ale
7i%anali'ei "#cut# >n
ace7t 7tudiu introducti<
cititorul oate re7i&i o
du?l# i&re7ie9 >n
aaren# contradictorie.
Da9 7i%anali'a aare ca
un rocedeu de
in<e7ti!aie ori!inal .i de
ne>nlocuit al unor acte9
conduite .i9 >n !eneral9 al
relaiilor u&ane. 0i9 la
dret <or?ind9 nu rea
<ede& cu& a& "ace
econo&ie de noiunea
de incon.tient .i de
teoria !eneral# a +7;c%e
ce decur!e de aici9 a c#rei
lent# ela?orare dialectic#
de c#tre -reud a&
>ncercat 7# o ar#t#&. >n
7c%i&?9 ne ute& >ndoi
de e"iciena ei
teraeutic#9 iar lectura
7tudiului Analyse a<ecfin
et analyse sansfin e7te
dearte de a ne lini.ti.
+7i%anali'ele
inter&ina?ile ar "i ele
e cale de a 7e
!enerali'aH
Ter&enul Ka alienaL
tri&ite >n &od e"ecti<9
du# #rerea &ea9 la
dou# de7tine o7i?ile
ale 7i%anali'ei9 .i
anu&e: a "ace ca un
indi<id 7# de<in# altul9
adic# 7# 7e 7c%i&?e .i 7#
7e tran7"or&e9 ceea ce
e7te o?iecti<ul ori!inar .i
rincial al ace7tei
teraeuticiV dar9 de
a7e&enea9 a4= "ace e
indi<id 7tr#in9 c%iar
ne?un Dca >n Ka'ilul de
alienaiLG9 ceea ce 7e
oate roduce rin "ora
>n7#.i a ace7tei te%nici9
dar &ai ale7 ca ur&are a
anu&itor teoreti'#ri .i
ractici 7i%analitice
conte&orane. A7t"el9 >n
c%i de conclu'ie9 <oi
>ncerca 7# ar#t rin ce
oate "i 7i%anali'a9
>ntre toate celelalte
de&er7uri teraeutice9
aceea care eli?erea'# cel
&ai ?ine 7u?iectul
7u"erind9 dar .i &odul
=32
PPPPPPPPPPP
8EAN4+IERRE
C,ARTIER PPPPPPPPP
>n care ale 7ale Kete
oar?eL .i anu&ite
ractici de a'i ri7c# 7#
de<in# cel &ai uternic
&iQloc de
7uraalienare a
acientului.
>n 7"@r.it9 <oi
a&inti unele din
rinciiile care ar
tre?ui 7# er&it#
de&er7ului no7tru
teraeutic 7# r#&@n#
ractica cea &ai atent#
"a# de 7in!ularit#ile
.i autono&ia
er7oanei.
/. Subiectul
pseudostiilor
S# >ncee& rin a
recaitula &odul >n
care te%nica
de7coerit# .i u7# la
unct de c#tre -reud a
de<enit >n &od
ro!re7i< &ai
eli?eratoare dec@t alte
de&er7uri
7i%oteraeutice
utili'ate >n eoca 7a.
La >nceut9 >n =5169
ni&ic nu di7tin!e
&iQloacele utili'ate de
/reuer .i -reud de
acelea e care le
utili'au ri&ii
teraeui. Du# cu& a&
<#'ut9 te%nicile "olo7ite
entru acienii din
7unt c%iar acelea
>n<#ate de -reud la
C%arcot9 la Lie?ault .i
/ern%ei&9 la Nanc;9
%ino'a Da'i
eriY7onian#G9 7u!e7tia
Din7tru&ent &aQor al
tuturor 7i%oteraiilor
de 7u7inereG9
cat%ar7i7ul Dde7c#rcarea
e&oional# e care o
cercetea'#
?ioener!eticienii .i
toate te%nicile
cororale actualeG.
-reud >nc# n4a
de7coerit de unde >.i
tra!e teraeutul
uterea9 cu 7au "#r#
ciu?#r DMe77&erG9 cu
7au "#r# di<an
DRaca&ierG.
Dau cu<@ntul unuia
dintre anali'anii &ei9
<enit "oarte recent 7#4
&i cear# 7#4=
7i%anali'e'.
*a2 clinic nr. 9:
Ne4a& cuno7cut
acu& AI de ani9 e c@nd
el era >ntr4un internat de
reeducare entru
adole7cenii di"icili.
Mai aoi dro!ul9 "u!a9
conda&narea .i o
adatare recar#9 cu&
nu&ai ace.ti
adole7ceni .tiu 7#
reali'e'e >n &od
creati<9 "a?ric@nd
!iu<aiere entru &ari
croitori. >nc# de la a
doua .edin# el e<oc#
credina >n
Du&ne'eu: KCa .i e
7i%anali7t >n "otoliul
7#u9 e Du&ne'eu nu4
= <e'i9 >i 7ui totul
entru c# e 'adarnic
7#4i a7cun'i ce<a9 el
.tiind totul. +entru
&ine e.ti a7e&enea
lui.L Adic# o&ni7cient.
KSu?iectul de7re care
=35
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
7e re7uune c# .tieL al lui
Lacan9 re7uu7a .tiin# a
7i%anali7tului9 iat# ce >l
deter&in# e acient 7#
ri.te a<entura curei. Ce
a.teat# el de la noiH S#4i
>&#rt#.i& acea
cunoa.tere de7re el >n7u.i
de7re care 7e crede c# o
o7ed#&. +e 7curt9 7# i4=
rele<#& lui >n7u.i rin
ri7&a unei eNeriene
tr#ite de incon.tientul 7#u.
Dou# c#i9 a7i<# 7au
acti<#9 7e o"er#
teraeutului. Con7ecinele
lor cu ri<ire la
autono&i'area
acientului nu 7unt
>ntotdeauna cele
7contateO
+7i%anali7tul "ie c#
e7te con<in7 c# e
7u"icient 7# la7e
incon.tientul 7#
<or?ea7c# 7re a <edea
con"lictele intra7i%ice
di'ol<@ndu47e de la 7ine9
ceea ce i&lic# o credin#
de ne'druncinat >ntr4un "el
de teleolo!ie "ericit# a
incon.tientului care
rede<ine con.tient9
7i%anali7tul t#c@nd cu
o?7tinaie9 "ie e7te
con<in79 ca -reud9 c#
nu&ai un tra<aliu
interretati< oate a<ea
e"ecte &utaionale
a7ura 7i&to&atolo!iei
.i or!ani'#rii 7i%ice a
acientului.
A.Interpretarea
+de2alienant,
Voi a&inti 7uccint c#
interretarea tri&ite
7i&ultan la un e"ort
7u?iecti< "#cut de
7i%anali7t 7re a
decrita 7en7ul latent al
&aterialului adu7 de
acient .i la un e<entual
act <er?al9 cu alte
cu<inte la co&unicarea
7en7ului a7cun7 al
<i7elor9 "anta7&elor 7au
conduitei anali'antului.
>nce@nd cu
!raumdeutung D=1IIG9
entru -reud nu eNi7t#
7i%anali'# "#r#
interretare. Maniularea
interret#rii une de alt"el
ro?le&ele cele &ai
ar'#toare ale racticii
noa7tre teraeutice
=
:
R c@nd
tre?uie interretat
&aterialulH
R ce
concordane de "a'# ot
"i 7ta?ilite >ntre
a7ociaiile aci
entului .i 7i%anali7tuluiH
A
V
R ce e7te de
"#cut cu 7u?iecii care9 >n
li7a unei >n7crieri 7u"i
ciente >n lanul
7i&?olic9 nu ot inte!ra
interret#rileH
-reud reconi'ea'#
"olo7irea de con7truciiV
>n ce &# ri<e.te9 a&
rou7 interretarea
<icariant#
3
. KIn7irat#L de
interretare9 adic# "iind
ne7i7te&atic#9 a. 7une
aroae arti7tic#9 ca o
tu.# de al?a7tru
=31
PPPPPPPPPPP
care d# <aloare @n'ei
unui ictorG9 e7te
>n7u.i in7tru&entul
de'alien#rii 7u?iectului.
53. !ransferul
alienantO
>n =1=A9 >n7#9 -reud
relan7ea'# ro?le&atica
7i%anali'ei alienante9
teoreti'@nd "eno&enele
de tran7"er. El <a re!la >n
"elul ace7ta ceea ce era
un o?7tacol >n calea
re&e&or#rii9 entru a
"ace din tran7"er
in7tru&entul cel &ai
uternic al trata&entului:
+!ocmai pe acest teren
trebuie repurtata
<ictoria,0 7cria el >n
KDina&ica tran7"eruluiL.
Anali'a ne<ro'ei de
tran7"er <a "i9 de atunci9
7coul ulti& e care .i4=
"iNea'# 7i%anali7tul.
Du7# la ca#t9 ea
er&ite9 du# eNre7ia
lui Ser!e Leclaire9
+ruperea farmecelor,G9
iar eu <oi ad#u!a
+ruperea legturilor
ne<rotice, care
>&iedic# .iS7au
cati<ea'# dorina
7u?iectului.
Dar cu tran7"erul
lucrurile 7tau a.a cu&
7tau cu orice &edicaie
uternic#: nu e7te li7it
de reacii 7ecundare9
ut@nd "i c%iar la
ori!inea unei ade<#rate
atolo!ii iatro!ene cu
e"ecte alienante
reduta?ile. Vo& re<eni.
S# 7une&
deoca&adat# c# i&en7ul
&erit al lui -reud a "o7t
eNa&inarea condiiilor
re!re7iunii acientului
la deendena de runc.
>n ce ar con7ta
aQutorul
7i%anali7tuluiH
De acu& >nainte
Dadic# du# Con!re7ul
de la Nuren?er!G
6
9
anali'a
contratran7"erului
teraeutului9 adic# a
e&oiilor .i 7enti4
&entelor incon.tiente
7u7citate de roduciile
incon.tiente ale
acientului9 nu <a &ai
utea "i e<itat#. Ace7t
tra<aliu de er&anent#
unere 7u? 7e&nul
>ntre?#rii a atitudinilor
7i%anali7tului <a
de<eni c%iar9 o dat# cu
+aula ,ei&ann9 >n =1F29
cel &ai 7i!ur !arant al
de'alien#rii 7u?iectului.
Vai9 "rec<entarea
anu&itor anali'ani 7au
7i%anali.tii de<enii
7ittaci.ti
B
ne o?li!# 7#
ne >ndoi& de alicarea
con7tant# a recetelor
e<ocate de noi.
=FI
INTRODUCERE *N
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
S# >ncerc#& acu&
7# >nele!e& de ce
at@ia racticieni .i
acieni conte&orani
ar R du# eNre7ia lui
8ean +aul%an din re"aa
la cartea Distoire d5"
R K7#4.i !#7ea7c#
"ericirea >n 7cla<aQLH
ENi7t# !rade >n
7uraalienarea
7i%analitic#9 cu& eNit#
!rade >n #cate: unul
ne>n7e&nat R cura
tiic# R e7te un #cat de
&oarte: inducia unei
a7iuni tran7"ereniale.
P. *ura tipic
A& <#'ut c# ea 7e
na.te din reco&and#rile
"#cute de -reud tinerilor
racticieni >ntre anii
=1=I .i =1AI: +$edicul
ar trebui s fie
impenetrabil fa4 de
pacient ?i0 ca o oglind0
s nu reflecte nimic
altce<a dec=t ce i se
arat. Ar trebui s ia
drept model chirurgul0
glacialitatea ?i
insensibilitatea sa0 el
fiind preocupat de
reu?ita corect a
inter<en4iei sale.,
Ela?orat# la >nceut 7re
a4= roteQa e acient de
r#t#cirile 7i%anali7tului9
rin ce ar de<eni ea a'i
7ur7# de alienare entru
anali'antH
Nere7ect@nd
ro?le&atica 7a
7in!ular#9 ea ar "unciona
ca atul ?anditului
+rocu7t9 o?li!@ndu4= 7#
7e a.tearn# >ntr4un tiar9
?a c%iar 7#4.i &odi"ice
7i&to&atolo!ia entru
a "i con"or& cu ceea ce
7e a.teat# de la el9 dac#
<rea 7# "ie
7i%anali'a?ilO
+entru cel care <a
de<eni 7i%anali7t9 ri7cul
e7te >nc# .i &ai &are: el
<a tre?ui 7# reroduc#
"#r# 7ulee .i "#r#
creati<itate &odelul
>n<#at9 controlorii 7#i
eNlic@ndu4i er"ect c#
e.ecurile racticii 7ale nu
ot "i atri?uite dec@t
"atului c# nu re7ect#
>ndeaQun7 re!ulile
intan!i?ile ale curei
ideale. Rei"icarea .i
ideali'area cadrului
teraeutic ot a<ea
e"ecte >nc# .i &ai
"une7teO
6. n destin
pasional
A&intii4<# de ri&a
.edin# D7au i&a!inai4
oG. 'l a de<enit >n acea
di&inea# 7au >n acea
7ear# 7i%anali7tul
dumnea<oastr0 adic# =F=
8EA
N4
+IE
RR
E
C,
AR
TIE
R
cine<a care nu are
erec%e. In"init &ai
co&etent dec@t
teraeutul
rietenulu<rietenei 7au
cole!ului S cole!ei
du&nea<oa7tr#. De ceH
+entru c#
dumnea<oastr l4ai
ale79 du# &odelul de
ale!ere a o?iectului
cali"icat de -reud dret
narci7ic. >ntr4ade<#r9
cu& 7# te >ndoie.ti c#
7ituaia 7i%analitic# nu
ar "i >n ea >n7#.i o 7ur7#
de !rati"icaii narci7ice
eNtre&eH +(arler de
moi0 ; a 6ue ca 6ui
m5inte5resse,0 'ice
c@ntecul. Toc&ai din
cau'a acea7ta continu#
curele. +7i%anali7tul
deter&in# a7t"el R cu&
7une +ier# Aula!nier R
Kun "el de ane7te'ie a
Qudec#ii criticeL
2
a
anali'antului. +acientul
ri7c# 7# "ie "a7cinat9
>n7#i&@ntat de
atitudinea &irori'ant#
5
a
7i%anali7tului9 a7ura
c#ruia el .i4a roiectat
idealul de atotuternicie
narci7ic#. Tre?uie oare 7#
&ai a&inti& c#
ele&entele !eo!ra"ice .i
aNiolo!ice ale cadrului
7i%analitic "a<ori'ea'# o
atare in<e7tire de4real# a
teraeutului
1
.i c# el
singur <a utea 7#4i
ri7iea7c# e"ecteleH >n
ca' contrar9
7i%anali7tul ri7c# 7#
de<in# o?iectul unei
a7iuni tran7"ereniale.
+ierre Re;9 >ntr4o
lucrare recent#9 d# o
re!nant# ilu7trare ace7tui
"at: +Daca mi1arfi
cerut sa merg la
antipo2i pentru o
?edin4a de dou2eci de
secunde care sa coste
2ece milioane0 a? fi fcut
rost de bani ?i m1a?fi
dus., Cu& 7une .i
autorul c#rii ne
saison che2 Lacan0
eNi7t# ractici care +te
leag de subiectul
despre care se
presupune ca ?tie,
X-
.
Cunoa.tei
roriet#ile econo&iei
li?idinale 7tranii a
a7ionatuluiH E7te o
al!e?r# aradoNal# .i
"oarte 7i&l#: cu c@t &ai
uin i 7e d#9 cu at@t &ai
&ult 7e ata.ea'#
a7ionatul. Lucrurile ot
7ta la "el >n anali'#.
A7t"el9 eNce7ul de
"ru7trare9 adic#
eNi!enele de orar .i de
rit& care nu re7ect# nici
<iaa ri<at# .i nici <iaa
ro"e7ional# a
acientului9 t#cerea
total# a 7i%anali7tului9
reul eNor?itant .i
.edinele redu7e la
c@te<a &inute 7unt tot
at@ia "actori care
"a<ori'ea'# crearea unei
le!#turi a7ionale cu
7i%anali7tul. Iar cine
7une tran7"er a7ional
7une >ntotdeauna
7i%anali'# inter&ina?il#.
Po"ri1i" $pu$elor lui
Pierre ReL. dat fiind
faptul c au aceasta fora,
legaturile de transfer sunt
indivi$ibile. Ele 1or 4i cu
#"E" !#i !ul" in<i'i?ile
dac# ace.ti racticieni
ai 7i%anali'ei 7unt
e"ecti<
=FA
INTRODUCERE tN
+SI,ANALI)A LUI
SIGMUND -REUD
pr#c"icie'i c#re #u C
trebuina sa fie pentru
celalalt obiect de
trebuin4a ,. Dac#
7i%anali7tul <i'ea'# 7#
rere'inte entru
acient &a&a ar%aic# .i
dac# narci7i7&ul 7#u 7e
nutre.te din deendena
.i ad&iraia
&ani"e7tate de clienii
7#i9 ce4i r#&@ne de
"#cut acientului ca 7#
ia7# din alienarea 7aH El
are ne<oie 7# de<in#9 la
r@ndu4i9 anali7t. Anali7t
ca acela e care =4a
eNeri&entat9 adic#
in"aili?il entru c# e &ut
Dnu te oi >n.ela atunci
c@nd nu 7ui ni&icG .i
er&etic >n 7crierile 7ale
Dnon.tiutorul e7te
o?li!at 7# tac# de "rica
de a nu trece dret un
de?il &intalG. +e 7curt9
un 7i%anali7t cu
er7onalitate narci7ic#
entru care acientul <a
"i >ntotdeauna acea
o!lind# <r#Qitoare e
care o con7uli entru a
te au'i 7un@nd c# e.ti
cel &ai
"ru&o7S"ru&oa7#O
A'i9 &ai &ult ca
oric@nd9 K?una ale!ereL
e7te cel &ai i&ortant
lucru >n 7i%anali'#
dec@t >n orice alt#
acti<itate u&an#9
deoarece o atitudine
analitic# Kcorect#L
er&ite anali'ei 7#
r#&@n# te%nica de
7i%oteraie care
con7er<# .i re7taurea'#
cel &ai tare autono&ia
celui care i 7e 7uune.
M. " atitudine
psihanalitic
+corect,O
Dar ce e7te o
atitudine
7i%analitic#
corect#H
Nu e7te o atitudine de
ri!iditate caricatural#
in7irat# de un ideal de
a7e7ie .i de uritate
doctrinal#
c<a7io?7e7ional#9 ci9 du#
#rerea &ea9 e7te aceea
care 7e in7ir# c@t &ai
&ult din ractica lui
-reud. A7ura ace7tui
a7ect reco&and cartea
lui +aul Roa'en
*omment 7reud
analysait,0 unde "ace&
cuno.tin# cu un -reud
lin de c#ldur#9 atent la
e<eni&entele "a&iliale
ale acienilor 7#i9
nee'it@nd 7# con7ilie'e o
lectur#9 un 7ectacol9
c%iar un &ariaQO Un
-reud care >i o"er# un
o7# KO&ului cu
.o?olaniL .i care >.i
o"te.te di7ciolii .i
acienii 7#4.i >&art#
cu el <acanele. +e
7curt9 un teraeut
nondo!&atic .i >nainte
de toate reocuat 7#4.i
adate'e &etoda .i
di7cur7ul la
idio7incra'iile acienilor
7#i9 "#r# a4i aliena. Voi
a&inti aici cele<rul ci"#"
di' 6a
+echni,uepsychanalyti,
ue7 Psihanalistul nu
trebuie sa caute sa
edifice soarta
pacientului s)u, nici
sa2i
=F3
PPPPPPPPPPP
JEAN-PIERRE CHARTIER KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK
inculce idealurile sale0
nici s1i modele2e
imaginea0 cu orgoliul
unui creator. ,
n
Va &erita deci
cali"icati<ul de
de'alienant# cura care
7e centrea'# e utili'area
interret#rii lo!ice .i e
anali'a &ecani7&elor de
tran7"er .i
contratran7"er9 care
r#&@n cea &ai ?un#
!aranie de
autono&i'are a
7u?iectului .i antidotul
cel &ai uternic al
e<entualei 7ale
7uraalien#ri.
>n con7ecin#9
7i%anali'a <a "i >n &od
cert entru cel care o
eNercit# o a7iune9 dar
nu o a7iune eNclu7i<#9
aceea care 7#4= "ac# 7#
7crie K<iaa &ea ESTE
7i%anali'aL9 e c@nd
-reud9 >n relatarea 7a
auto?io!ra"ic#9 7e
&ulu&e.te cu o
conQuncie de
coordonare
=3
. Cu ace7t
re9 eNerciiul no7tru
<a r#&@ne o 7ur7# de
>&?o!#ire 7iritual#
er7onal# .i colecti<#
inco&ara?il#9 e c@nd9
rei"icat# >n reli!ie9 ar
cunoa.te <iitorul
ilu'iilorO
NOTE
=
Si!&und -reud9
L5lnterprttation des
re<es0 ed. cit.
A
A 7e <edea caitolul
II.
3
Ser!e Leclaire9
&ompre le charme0
Seuil9 +ari79 =15=.
F
+ier# Aula!nier9
!opi6ue0 nr. A9 =1B1.
6
Con!re7ul Dcel de al
doilea9 al 7i%anali.tilorG a
a<ut loc >n &artie =1=I:
KG@ndul &eu R 7une
-reud R era 7# or!ani'e'
&i.carea 7i%analitic#9 7#
7tr#&ut la )uric% centrul
ace7teia .i 7#4i dau o
c#etenie caa?il# 7#4i
a7i!ure
<iitorulL DK>nceuturile
&i.c#rii 7i%analiticeL9 >n
"pere IB0 ed. cit.9 . BIG.
DNot# L.G.G
B
Li&?aQul 7ittaci7t
e7te9 eti&olo!ice.te <or?ind9
acela al aa!alului. >n
con7ecin#9 ele<ii
7al&odia'# la uni7on
di7cur7ul care le4a "o7t redat
Ia cur7.
2
+ierre Re;9 ne saison
che2 Lacan0 La"-ont9
+ari79 =151.
5
De la nuroir d
o!lind#. DNota trad.G
1
+aul Roa'en9
*omment 7reud
analysait0 ed. cit..
=I
Si!&und -reud9 La
techni6ue
psychanalyti6ue0
+.U.-.9 +ari79 =163.
==
A 7e <edea nota 3F
de la caitolul II. DNota
trad.G
=A
Si!&und -reud9 La
techni6ue
psychanalyti6ue0 ed. cit.
=3
Nu -reud e7te
K<ino<atL de titlul $a <ie et
la psychanalyse0 ci edi"orul
4r#'ceB #l cee# ce 7e
intitulea'# de 4#p"
KSel?7tdar7tellun!L. DNota
L.G.G
)77
TABL
O?
SINO
PTIC
M
Anul E<eni&ente
i&ortante
Concetele
7i%analitice
din <iaa lui
-reud
"unda&entale
=
5
6
B

N
a
.
t
e
r
e
a

l
u
i

S
i
!
&
u
n
d

-
r
e
u
d

=
5
2
3

I
n
t
r
a
r
e
a

l
a

u
n
i
<
e
r
7
i
t
a
t
e
=556 -reud ele< al lui
C%arcot
>.i di7tru!e
notele
&anu7cri7e
=
5
5
B
M
e
d
i
c

l
a

V
i
e
n
a
.

C
#
7
#
t
o
r
i
a
=
5
5
1

-
r
e
u
d

l
a

N
a
n
c
;
=51= Anali'ea'#
teoria a"a'iei
=51F
A?reacia. A&intirea4
ecran
1895
'ntTurf einer
(sychologie
D>n col. cu 8.
/reuerG
1896 Moartea
tat#lui lui -reud
-olo7e.te entru ri&a
dat# ter&enul
psihanali2a
=512 -reud >.i
>ncee autoanali'a
Utili'area entru ri&a
dat# a ter&enului
Kcen'ur#L
=1II Rutura cu
-lie77
Aare Interpretarea
<ise1
``````````````````````````````````
lor. +ri&a toic# PPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
J Cu unele recti"ic#ri .i co&let#ri "#cute de dr.
Leonaid
Ga<riliu. )7+
T
A
/
L
O
U

S
I
N
O
+
T
I
C
=1I=
S
c
r
i
e

(
s
i
h
o
p
a
t
o
l
o
g
i
a


n
c
e
>
n
t
@
l
n
i
r
i
l
e
K
d
e

&
i
e
r
c
u
r
i
L
=
1
I
A

+
r
o
"
e
7
o
r
.
+
r
i
&
i
i
d
i
7
c
i
o
l
i
=1I6 Teoria li?idoului.
Ca'ul Dora
=1IB
>
n
c
e
e

c
o
r
e
7
o
n
d
e
n
a
c
u

C
.

G
.

8
u
n
!
190
8 +
r
i
&
u
l
c
o
n
!
r
e
7
d
e
7
i
%
a
n
a
l
i
'
#
D
S
a
l
'
?
u
r
!
G
1909
VoiaQ >n SUA9 cu 8un!
Dina&ica
tran7"erului
.i -erenc'i
1910 S
crie "
aminti
re din
copil
ria
Contra
tran7"e
rul
lui
Leona
rdo da
Binci
1911
Sci'iunea lui Adler
Alicarea interret#rii
<i7elor
=1=F De&i7ia lui 8un!
Tra<aliul analiticV narci4
7i7&ul
1915
Scrie articolele
Re"ularea.
Doliu .i
&eta7i%olo
!ice
&elancolie
1916 Con"erine
de introducere
1917 >n
7i%anali'#
DUni<er7itateG
191
9 >
n
c
e
e

7
#

7
c
r
i
e

D
i
n
c
o
l
o

d
e
p
r
i
n
c
i
p
i
u
l

p
l
c
e
r
i
i
1920
Moartea "iicei 7ale So"ia
I&ul7ia &oriiV co&4
ul7ia de
reetiie
192
2 +
a
r
t
i
c
i
#

l
a

C
o
n
!
r
e
7
u
l
d
e

l
a

/
e
r
l
i
n
192
3 C
a
n
c
e
r

l
a

&
a
N
i
l
a
r

R
r
i
&
a

o
e
r
a
i
e
J
=1A3 Moartea
neotului re"erat
,einele D"iul
So"ieiG
=1AF PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
Ma7oc%i7&ul PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
M M#r"%c Ro<er" d#"e#B- cu
#'ul )*66 #ce$" e1e'i!e'"
4u'e$".
=FB
PPPPPPPPPPPPP
TA/LOU SINO+TIC PPPPP
=1A6 I Moartea lui
Xarl A?ra%a& I
1926 >nt@lnire
cu Ein7tein9 la
/erlin O nou#
teorie a
an!oa7ei
Rutura cu
RanY
1927
Aariia c#rii Biitorul
-eti.i7&ul.
Cli<aQul Eului
unei ilu2ii
=
1
3
I

+
r
e
&
i
u
l

G
o
e
t
%
e

=
1
3
3

>
n
c
e
e

7
#

7
c
r
i
e

$
o
i
s
e

?
i

m
o
n
o
t
e
i
s
m
u
l
1937
Arderea
c#ril
or lui
-reud
Con7t
rucia
>n
de
c#tre
na'i.t
i
7i%a
nali'#
193
8 A
n
7
c
%
l
u
7
7
u
l
.

M
u
t
a
r
e
a
l
a

L
o
n
d
r
a
193
9 R
e
c
i
d
i
<
#

i
n
o
e
r
a
?
i
l
#

a

c
a
n
4
c
e
r
u
l
u
i
.

M
o
a
r
t
e
a

l
u
i

-
r
e
u
d
.
i

i
n
c
i
n
e
r
a
r
e
a
LEEIC
A)&'A*aI'. De la <er?ul !er&an abreagieren. Concet creat de
/reuer .i -reud. De7c#rcare e&oional# cu >nt@r'iere a unei ten7iuni
datorate unei a&intiri trau&ati'ante uitate .i @n# atunci nelic%idate.
Graie a?reaciei9 ?olna<ul9 re&e&or@ndu4.i .i eNri&@nd e<eni&entul
trau&atic9 7e eli?erea'# de un an7a&?lu de idei .i de 7enti&ente
dureroa7e9 ertur?atoare.
A*!I#.. Ter&en introdu7 de 8a&e7 Strac%e; D=1F6G9 entru a
traduce ter&enul !er&an agieren. >n loc 7#4i re&e&ore'e D-reudG
a&intirile ato!ene9 7u?iectul le une >n act. Ace7te actings aar >n cur#
atunci c@nd interretarea e7te de"icitar# 7au9 di&otri<#9 eNce7i<#.
A*! &A!A!. Nu actul ca atare9 ci re'ultatul 7#u e7te ne7ati7"#c#tor
entru cel care =4a 7#<@r.it. Se <or?e.te de act ratat entru a 7e de7e&na
conduitele e care >n &od o?i.nuit 7u?iectul e7te caa?il 7# le
reu.ea7c#. -reud a de&on7trat c# actele ratate9 ca .i 7i&to&ele9 7unt
"or&aii de co&ro&i7 >ntre intenia con.tient# a 7u?iectului .i
ele&entul re"ulat. Toate actele ratate au 7en7: ele eNri&# i&ul7iile
.i inteniile care 7e <rea 7# "ie a7cun7e "a# de con.tiin#. KToc&ai rin
ele tr#dea'# o&ul cel &ai ade7ea 7ecretele 7ale cele &ai inti&e.L
A7'*!. De la latine7cul affectare
/
0 Kde7tinat unei "olo7ineL.
Ter&en care de7e&nea'# orice 7tare a"ecti<# arial a!rea?il# 7au
de'a!rea?il#9 7re deo7e?ire de 7enti&ent9 care i&lic# o continuitate
.i o durat# &ai &are. -reud de7e&nea'# a"ectul ca "iind eNre7ia
7u?iecti<# a cantit#ii de ener!ie i&ul7ionat#.
=F1
LEEIC
A#ALI%A
DIDA*!I*b. +7i%anali'#
o?li!atorie entru cel
care 7e con7acr#
ro"e7iunii de 7i%anali7t.
Ea con7tituie iatra de
>ncercare a "or&aiei
7ale. >n con7ecin#9 nu
oate "i 7i%anali7t dec@t
acela care 74a 7uu7 unei
7i%anali'#ri de lun!#
durat# .i care a
eNeri&entat e el >n7u.i
e"ectele incon.tientului.
A#A$#'%b. De la
ter&enul !rece7c mnesis0
K&e&orieL. E<ocare
<oluntar# a trecutului.
An7a&?lu de in"or&aii
recoltate de la un ?olna<
.i de la anturaQul ace7tuia9
cu ri<ire la ?io!ra"ia 7a
.i la e<oluia ?olii.
AS"*IAaI'. De la
latine7cul adsociare0 Ka
uni9 a a7ociaL. Ter&en
care de7e&nea'#
le!#tura >ntre i&a!ini9
idei 7au 7e&ni"ic@nd.
+7i%anali7tul >.i incit#
acientul 7# Ka7ocie'eL e
&ar!inea &aterialului
adu7 >n .edin#9 a7ociaia
er&i@nd identi"icarea
coninuturilor latente ale
di7cur7ului con.tient al
7u?iectului.
*A!DA&SIS 1_
$etod cathurtic.
*'#%&A. De la
latine7cul censura0
Kcen'ur#L9 K"uncie de
cen'orL. Mecani7& 7i%ic
care tinde 7# inter'ic#
dorinelor incon.tiente
acce7ul >n con.tient.
Ter&en utili'at de -reud
entru ri&a oar# >n 'iua
de AA dece&?rie =5129
>ntr4o 7cri7oare c#tre
-lie77. Noiunea de
cen'ur# <a "i aoi
de'<oltat# >n
Interpretarea <iselor
D=1IIG.
*LIBAAL 7LL
-reud introduce ace7t
concet >n =1A29 >n
articolul 7#u de7re
"eti.i7&
A
. El "ace din
acea7ta un &od de
a#rare eNtre& de
7ecial9 >n care 7u?iectul
K7e 7cindea'#L
>ntruc@t<a >n raort cu
realitatea 7au 7re
deo7e?ire de 7eNe. O
arte a 7u?iectului ine
7ea&a de realitatea e
care cealalt# arte o
i!nor#. Octa<e Mannoni
a ilu7trat &a!i7tral ace7t
&ecani7& rin "or&ula
K.tiu ?ine9 totu.iL.
*LIBAAL
")I'*!LI. Mecani7&
de7cri7 de Mela&e Xlein
.i con7iderat de ea
a#rarea cea &ai
ri&iti<# contra an!oa7ei:
o?iectul e7te 7cindat >ntr4
un o?iect K?unL .i un
o?iect Kr#uL. Cli<aQul
o?iectului e7te acti<
>ndeo7e?i >n ri<ina
7ituaiei aranoide a
ri&elor luni de <ia#.
*"$(LSI'. De la
latine7cul compuLsio 7au
compellere0 Ka re7a9 a
con7tr@n!eL. >n
7i%analiti'#9 co&ul7ia9
'i7# co&ul7ie de
reetiie
([iederholungs2Tang)0
e7te o tendin#
ire'i7ti?il# la un 7u?iect
de a reeta anu&ite acte
7au conduite D7#larea
&@inilor9 &ania
deretic#rii etcG.
=6I
LEEIC
*"#D'#SA&'. De
la latine7cul condensare0
Ka "ace co&actL9 tradu7
>n li&?a !er&an# rin
Berdichtung.
*"#7LI*!. De la
cu<intele latine cum0
KcuL ?i finis0 Ka ?ateL
3
. >n
ca'ul 7i%anali'ei e7te
<or?a de oo'iia dintre
dorinele contradictorii
7au de luta dintre o
dorin# .i o interdicie.
Si&to&ele ne<rotice
aar atunci c@nd
con"lictul e7te in7olu?il.
*"#!&A!&A#S7'&
. -reud introduce acea7t#
noiune >n =1=I 7re a
de7e&na Kin"luena
?olna<ului a7ura
7enti&entelor
incon.tiente ale
&ediculuiUL.
Contratran7"erul e7te
deci r#7un7ul
incon.tient al
7i%anali7tului la
e&oiile ro<ocate de
acient .i >n 7ecial la
tran7"erul reali'at de
acea7ta a7ura
teraeutului.
D'LI&. De la
latine7cul delirare0 Ka
aiuraL. Mare a!itaie
cau'at# de e&oie9 de
a7iuni. >n 7i%anali'#9
roducerea
7i%oatolo!ic# de
coninuturi .i de "or&e
<ariate D!elo'ie9
cula?ilitate9 er7ecuieG
caracteri7tice 7i%o'elor.
D'(LASA&'.
Mecani7& incon.tient
rin care o 7arcin#
a"ecti<# De&oie9
i&ul7ieG e7te tran7"erat#
de la o?iectul 7#u <erita?il
la un altul. Dela7area
de<ine <i'i?il# >n 7ecial
>n tra<aliul oniric9 rin
care 99un ele&ent latent
e7te >nlocuit rintr4o
alu'ie .i rin care
accentul 7i%ic e7te
tran7"erat de la un
ele&ent la altul9 uin
i&ortant9 >n a.a "el >nc@t
<i7ul are 7traniu.
D"BADA D'
&'ALI!A!'. Atitudine
do?@ndit# de 7u?iect9 >n
cur7ul de'<olt#rii 7ale9
rin care 7e "ace
di"erenierea i&a!inilor
create de 7u?iect de
acelea care ar<in de la
lu&ea eNterioar#.
'&"S. )eul iu?irii la
!reci. -reud utili'ea'#
ter&enul >n a 7a ulti&#
teorie a i&ul7iilor <ieii9
>n oo'iie cu i&ul7iile
&orii DT%anato7G.
'. -reud introduce
ace7t concet >n cadrul
celei de a doua de7crieri a
aaratului 7i%ic Da doua
toic#G
F
. Eul e7te ade7ea
>n &od a?u'i< a7i&ilat
cu con.tientul9 de.i el
conine .i &ecani7&e de
a#rare incon.tiente.
Lacan <a "ace din el o
7tructur# Ki&a!inar#L.
7A#!AS$A. De la
ter&enul !rece7c
phantasma0 Kaariie9
<i'iune9 i&a!ine9
"anto&#L. Dorine
incon.tiente ale
7u?iectului. -anta7& ar "i
deci o >ncercare
deturnat# .i i&a!inar#
de a 7ati7"ace i&ul7ia.
7A#!AS$A
"&I.I#A&A. Ace7t
ter&en aare >n 7crierile
lui -reud >n =1=6: KE7te
o7i?il ca toate
"anta7&ele e care le
>nt@lni& >n
=6=
LEEIC
anali'# [...] 7# "i "o7t
odinioar#9 >n <re&urile de
>nceut ale "a&iliei
u&ane9 realitate .i9 cre@nd
"anta7&e9 coilul doar 7#
u&le9cu aQutorul
ade<#rului rei7toric9
lacunele ade<#rului
indi<idual.L >n
7i%anali'#9 "anta7&ele
ori!inare 7unt acelea care
Kde7criuL ori!inea
7u?iectului D"anta7&a
7cenei ri&iti<eG9
di"erenierea 7eNual#
D"anta7&a ca7tr#riiG .i
<iaa 7eNual# D"anta7&a
7educieiG.
7IFAaI'. Mecani7&
rin care li?idoul
7u?iectului 74a ata.at >n
&od K"iNL de un o?iect
erotic 7au de o &odalitate
articular# de 7ati7"acie a
i&ul7iei. A7t"el9 >n
7i%anali'# <or?i& de
"iNaia la o i&a!ine
arental# 7au de "iNaia la
un 7tadiu Doral9 analG de
de'<oltare li?idinal#.
7")I'. De la
!rece7cul phobos0 K"ric#L.
Tea&# inten7#9 iraional#
.i o?7edant#9 re"eritoare la
anu&ite o?iecte 7au
anu&ite 7ituaii. Cele &ai
cuno7cute 7unt
a!ora"o?ia9 clau7tro"o?ia
.i "o?iile care 7e
raortea'# la ani&ale .i
oa&eni. Mecani7&ul
ace7tei ne<ro'e e7te un
con"lict incon.tient:
toc&ai entru c# nu4.i
oate a7u&a i&ul7iile9
7u?iectul9 ca 7# le ne!e
realitatea9 >.i dela7ea'#
an!oa7a a7ura unui
o?iect 7i&?olic.
ID'#!I7I*A&'. De
la latine7cul identitas.
Mecani7& incon.tient rin
care un indi<id tinde 7# 7e
a7e&ene cu un altul. La
coil9 de eNe&lu9 Ka 7e
identi"ica cu tat#l
>n7ea&n#9 >n ractic#9 a
adota &odul lui de a
<or?i .i aciona9 ca .i cu&
ar "i eNact a7e&enea lui .i
nu ar a<ea indi<idualitate
di7tinct# de a 7aL D8un!G.
La coil9 identi"icarea e7te
o eta# a "or&#rii
er7onalit#ii. Acea7ta 7e
con7tituie .i 7e
di"erenia'# rintr4o 7erie
de identi"ic#ri ariale
D"a# de o anu&it#
atitudine 7au
co&orta&ent articularG
7au totale. Identi"icarea
cu #rintele de acela.i 7eN
e7te 7e&nul declinului
co&leNului Oedi
6
.
I$(LSI'. Traducere
a ter&enului !er&an
!rieb. Concet4li&it# >ntre
7i%ic .i 7o&atic9
de7e&n@nd o "or#
incon.tient# de ori!ine
?iolo!ic# D"oa&e9 7ete9
tre?uin# 7eNual#G9 dotat#
cu o uternic# >nc#rc#tur#
ener!etic# .i orient@nd
7u?iectul 7re un anu&it
o?iect9 7re a4i da
7ati7"acie .i a KreduceL
ten7iunea rodu7# de
i&ul7ie (!rieb a "o7t &ai
>nt@i tradu7 rin
Kin7tinctLG. -reud di7tin!e
i&ul7ia <ieii (Dincolo
de principiul plcerii0
=1AIG9 care curinde
i&ul7iile 7eNuale .i de
autocon7er<are .i care
ro<ine din rinciiul
l#cerii ('ros)0 .i
i&ul7ia &orii9 care
rere'int# e"ortul "iinei
de a 7e 7u7tra!e
ten7iunilor .i de a 7e
>ntoarce la 7tarea
inor!anic# (!hanatos). >n
cadrul ace7tei ulti&e teorii
a i&ul7iilor e7te de
7u?liniat i&ortana
=6A
PPPPPPPPPPPPPPPP
LEEIC PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
noiunii de le!#tur#.
Le!#tura e7te
caracteri7tica &aQor# a
i&ul7iilor <ieii9 >n
oo'iie cu i&ul7ia
&orii.
I#!&"I'*aI'. De la
latine7cul intro0
K>n#untruL .i Kacere0 Ka
aruncaL. +roce7
7i%olo!ic incon.tient
rin care un 7u?iect9
>ndeo7e?i un coil9
>ncororea'# >n &od
i&a!inar o er7oan# 7au
un o?iect Eului 7au
Suraeului 7#u. Introiecia
e7te rototiul identi"ic#rii.
>n con7ecin#9 introiectarea
interdiciilor ce <in din
artea #rinilor 7au
educatorilor !enerea'#
con.tiina &oral#.
I%"LA&'. Mecani7&
de a#rare care con7t# >n
a 7eara a"ectul de
rere'entarea la care era
ata.at iniial. -reud
de7crie ace7t &ecani7&9
entru el tiic >n
ne<ro'a o?7e7ional#9 >n
Inhibi4ie0 simptom ?i
angoas
M
.
LA(SS. De la
latine7cul lapsus0
KalunecareL. Un la7u7
con7t# >n a 7une9 a 7crie
7au a >nele!e un cu<@nt
>n locul altuia. >n
7i%anali'# e7te !re.eala
"#cut# din neatenie >n
<or?ire 7au 7cri79
con7t@nd >n a 7une9 a citi9
a 7crie 7au a >nele!e un
cu<@nt >n locul altuia9 >n
aaren# >n &od
>nt@&l#tor. La7u7ul
eNri&# >n realitate9 du#
#rerea lui -reud9
i&ul7ii .i intenii e
care le <re& a7cun7e "a#
de roria con.tiin# .i
care >.i au 7ur7a >n
dorinele re"ulate. -reud
a 7co7 >n e<iden# 7en7ul
a7cun7 al la7u7urilor .i
actelor ratate.
LI)ID". De la
latine7cul libido0 Kdorin#
erotic#9 7eNualitateL9 de la
libet0 K>i lace9 >i "ace
l#cereL. +entru -reud9
li?idoul de7e&nea'#
&ani"e7t#rile dina&ice ale
7eNualit#ii. El 7e de"ine.te
rin 7ur7ele 7ale D'one
ero!eneG9 7co D7ati7"acie
i&ul7ional#G .i o?iecte.
+oate a<ea acela.i de7tin
ca .i i&ul7iile9 anu&e
re"ularea 7au
7u?li&area. Li?idoul
rere'int# ener!ia <ital# a
7u?iectului.
$AS"*DIS$.
Ter&en creat de 7eNolo!ul
Xra""t4E?in! ornind de la
nu&ele 7criitorului
au7triac Sac%er Ma7oc%
D=5364=516G.
De7e&nea'# o
er<er7iune 7eNual# care
"ace 7# deind# 7ati7"acia
de o 7u"erin# tr#it# de
7u?iect. -reud a l#r!it
concetul9 di7tin!@nd
&a7oc%i7&ul &oral
D7u?iectul9 din cau'a
unui 7enti&ent de
cula?ilitate9 caut# o'iia
de <icti&# .i 7e
ede7e.teG9 &a7oc%i7&ul
ero!en Der<er7iune
7eNual# care lea!#
l#cerea 7eNual# de
durereG .i &a7oc%i7&ul
"e&inin D"anta7&e
&a7oc%i7te care la7ea'#
7u?iectul >ntr4o 7ituaie
caracteri7tic# "e&init#ii9
Kadic# a7i<it#iiL9 du#
-reudG.
2
=63
LEEIC
$'*A#IS$ D'
A(b&A&'. Ter&en
!eneric care 7e re"er# la
toate 7trate!iile 7i%ice
incon.tiente rin care
7u?iectul caut# 7#4.i
roteQe'e Eul. +entru
Anna -reud9
&ecani7&ele de a#rare
7unt re"ularea9 re!re7ia9
"or&aia reacional#9
i'olarea9 roiecia9
introiecia9 7u?li&area
etc. Melanie Xlein <a
de7crie de"en7ele eNtre&
de ri&iti<e: cli<aQul
o?iectului9 identi"icarea
roiecti<#9 ne!area
realit#ii 7i%ice9 controlul
o&niotent al o?iectului9
ideali'area ri&ar#9
identi"icarea cu a!re7orul.
$'!"DA
*A!DA&!I*c. De la
!rece7cul catharsis0
Kuri"icare9 ur!aieL.
+entru ANi7totel e7te
e"ectul rodu7 la 7ectator
de tra!edie9 >n 7i%iatrie9
cu<@ntul 7e re"er# la orice
"or&# de 7i%oteraie care
caut# 7# de7carce a"ectele
ato!ene9 "#c@ndu4= e
7u?iect 7# retr#ia7c#
trau&ati7&ele. -reud9 >n
Studii asupra isteriei0 a
ar#tat c# a"ectele care n4au
reu.it 7# a"le calea 7re
de7c#rcare r#&@n
K?locateL9 deter&in@nd
aariia de 7i&to&e.
Metoda cat%artic# are
deci ca o?iect eli?erarea
de ace7te a"ecte. Acea7t#
Keli?erareL e7te
Ka?reaciaL. A"ectele
cat%artice 7e re!#7e7c nu
nu&ai >n 7i%anali'#9 ci .i
>n &aQoritatea
7i%oteraiilor9 ca .i >n
7i%odra&#9 unde Qocul
er&ite o de7c#tu.are de
con"lictele interioare.
#A&*ISIS$. Iu?ire de
7ine >n7u.i. -reud reia
ace7t ter&en de la
7eNolo!i9 care l4au creat
ornind de la &itul lui
Narci79 >ndr#!o7tit de
rona4i i&a!ine. >n
=1=I9 -reud introduce
ace7t ter&en 7re a
eNlica ale!erea
o?iectului la
%o&o7eNuali. >n =1==9 el
o7tulea'# eNi7tena unui
7tudiu inter&ediar al
e<oluiei 7eNuale >ntre
autoeroti7& .i iu?irea
o?iectal#. >n =1=F
5
9 el
inte!rea'# ter&enul >n
an7a&?lul teoriei
7i%analitice. Narci7i7&ul9
"iNaie orientat# 7re 7ine9
care 7e traduce rintr4o
in<e7tire a li?idoului >n
Eu9 e7te o eta# nor&al# a
de'<olt#rii coilului. La
adult narci7i7&ul e7te o
>ntoarcere la ace7t 7tadiu
ar%aic de de'<oltare.
#'.A&'. Su?iectul
e<oc# o idee9 un
7enti&ent9 ne!@nd ca ar
utea a<ea de4a "ace cu
ele.
#'B&"%A. De la
!rece7cul neuron0 Kner<L.
Ter&en introdu7 de M.
Cullen >n =2229 >ntr4un
tratat de &edicin#.
Ne<ro'ele 7unt a"eciuni
7i%ice care ertur?#
<iaa relaional# .i
7eNual# a 7u?iectului9 care
#7trea'# totu.i un contact
7ati7"#c#tor cu realitatea.
Se eNri&# rin 7i&to&e
de an!oa7#9 dere7ie9 "o?ii9
ritualuri o?7e7ionale .i
7o&ati'#ri i7terice.
=6F
PPPPPPPPPPPPPPPP
(A&A#"IA. De la
!rece7cul para0 Kcontra9
al#turiL9 .i nous K7iritL.
Senti&ent de er7ecuie.
>n 7i%anali'#9 e7te o
7i%o'# cronic# ce 7e
caracteri'ea'# rintr4un
delir ?a'at e interret#ri
eronate ale realit#ii.
Caracterul aranoic 7e
>nte&eia'# e atru
ele&ente: %iertro"ia
Eului9 ne>ncredere9
"al7itatea Qudec#ii9
inadata?ilitate 7ocial#.
+re'ena ace7tui caracter
nu i&lic# >n &od nece7ar
7i%o'a aranoic#9 al c#rui
delir de er7ecuie e7te
"or&a cea &ai cla7ic#.
(Lb*'&' .i
(&I#*I(IL
(Lb*'&II. Din
latine7cul plcere0 Ka
l#cea9 a "i a!rea?ilL. >n
7i%olo!ie9 ol al <ieii
a"ecti<e caracteri'at rin
con.tienti'area
7ati7"acerii unei tendine.
Di7tin!e&9 >n !eneral9
l#ceri "i'ice9 care ro<in
"ie de la anu&ite
roriet#i ale corului
erceute de 7i&urile
eNterne Dculori9 7unete9
i&re7ii tactile9 7a<ori9
&iro7uriG9 "ie ale corului
roriu Dl#cere 7eNual#9
Qoc li?er al or!anelorG9
l#ceri &orale9 >n care
ele&entele de ordin
intelectual9 7iritual9
7ocial 7unt redo&inante
>n raort cu ele&entele
7en7i?ile .i "i'iolo!ice.
-reud o7tulea'# c# "iina
u&an# caut# >nainte de
toate 7# >nde#rte'e
nel#cerea .i 7# rocure
l#cerea. KE<oluia
roce7elor 7i%ice [...]
e7te declan.at# de "iecare
dat# de o ten7iune l#cut#
7au dureroa7# .i [...] 7e
e"ectuea'# >n a.a "el >nc@t
7# duc# la o di&inuare a
ace7tei ten7iuni9 adic# la
7u?7tituirea unei 7t#ri
nel#cute rintr4o 7tare
l#cut#.L Cu toate ace7tea9
di"icult#ile lu&ii eNterioare
"ac ca rinciiul l#cerii 7#
cede'e locul rinciiului
realit#ii9 care "ace ca9
"#r# a 7e renuna la 7coul
"inal con7tituit de
l#cere9 7# ne deter&ine
7# con7i&i& 7#i a&@n#&
reali'area .i 7# accet#&
durerea unei l#ceri
&o&entane9 >nainte de a
aQun!e la l#cere.
+rinciiul l#cerii e7te
indi7ocia?il de &ecani7&ul
adatati< .i re!lator
con7tituit de rinciiul
realit#ii.
(&"I'*aI'. Aciune
de a arunca9 de a lan7a
>nainte. >n 7i%anali'#
roiecia >.i !#7e.te
rinciiul cel &ai !eneral
>n conceia "reudian# a
i&ul7iei (!rieb). E7te
<or?a de a re7in!e >n
a"ar# ceea ce re"u'# a 7e
recunoa.te >n tine >n7ui
7au de a "i tu >n7ui.
Mecani7& de"en7i< rin
care 7u?iectul atri?uie >n
&od incon.tient altuia
unele 7enti&ente .i
dorine rorii. +roiecia
e7te utili'at# >ndeo7e?i de
aranoic.
(SID"%A. Ter&en
!eneric care de7e&nea'#
&aladiile &entale ce
a"ectea'# totalitatea
con.tiinei .i alienea'#
er7onalitatea. +7i%o'a 7e
traduce rin di<er7e
7i&to&e: %alucinaii9
interret#ri delirante9
auti7&9 alterarea
relaiilor cu 7e&enul9
retra!erea >ntr4un
uni<er7
=66
PPPPPPPPPPPPPPPP
7in!ular .i >nc%i7. +7i%o'a
or!anic# e7te le!at# de
7tarea !eneral# 7au
cere?ral#. +7i%o'a
"uncional# nu are le'iune
or!anic# decela?il#
1
.
+otri<it conceiei lui
-reud9 7i%o'a ar "i
cau'at# de o rutur#
ori!inar# >ntre Eu .i
realitate9 care la7# Eul 7u?
in"luena Sinelui9 Eul
recon7truind >n
con7ecin# o realitate
con"or&# cu dorinele
Sinelui. +rincialele
7i%o'e 7unt 7c%i'o"renia9
aranoia .i 7i%o'a
&aniaco4dere7i<#.
&'7LA&'. De la
latine7cul fullo0 Kcare
re7ea'# e7#turileL.
Re"ularea e7te un
&ecani7& de ori!ine
incon.tient#9 care
antrenea'#9 aoi caut# 7#
&enin# >n a"ara
con.tiinei rere'ent#ri
7au a"ecte care 7unt
inco&ati?ile cu
eNi!enele Eului .i
Suraeului 7u?iectului.
E7te rincialul
&ecani7& de a#rare
a"lat la lucru >n i7terie9
dar .i ade<#ratul
ro&otor al
incon.tientului9 care 7e
con7tituie e &#7ur# ce
oerea'# re"ularea.
&'%IS!'#aA. -atul
de a re'i7ta9 de a oune o
"or# alteia9 de a nu 7u"eri
e"ectele unei aciuni. >n
7i%anali'#9 re'i7tenele
de7e&nea'# an7a&?lul
roce7elor de li&?aQ .i
co&orta&entale care
>&iedic# acce7ul
7u?iectului la
coninuturile
incon.tientului 7#u. Ele 7e
eNri&# >n cur# rin
"or&e <ariate Dt#cere etc.G
.i con7tituie li&itele
inter<eniei teraeutice.
SADIS$. De la
nu&ele &arc%i'ului de
Sade. +er<er7iune care
con7t# >n a tr#i l#cerea de
a4= "ace 7# 7u"ere e
7e&en "i'ic 7au &oral9 ori
de a4= a7erndretate
contra 7e&enului 7au
contra roriei er7oane.
>n 7i%a&ali'# e7te
alternarea 7au a&e7tecul9
la unul .i acela.i 7u?iect9
entru a tir#i Qui7ana9 a
tre?uinei de a4= "ace e
artener 7# 7u"ere .i de a
c#uta 7# 7u"ere el >n7u.i.
Tendinele 7adice .i
&a7oc%i7te 7unt cel &ai
ade7ea 7urau7e9
>ntree7ute.
S*'#A "&I.I#A&A.
Sinoni& al K7cenei
ri&iti<eL. -reud creea'#
ace7t ter&en >n =512
entru a de7e&na
anu&ite eNerienle
in"antile trau&ati'ante.
E7te o "anta7&# a
raortului 7eNual >ntre
#rini. >n !eneral e7te
de7cri7# ca o 7cen# de
<iolen#. O?7er<area
coitullui arental e7te
de7cri7# 7u? nu&ele de
K7cen# ori!inar#L >n
KO&uil cu luiL D=1=5G
=I
.
=6B
PPPPPPPPPPPPPPPP
Sf#'. De la ter&enul
!er&an dos 's0 KacelaL. La
Niet'7c%e9 0inele
de7e&nea'# ceea ce e7te
>n "iina noa7tr#
i&er7onal .i 7uu7
nece7it#ilor naturale. >n a
doua toic#9 0inele
de7e&nea'# una dintre
cele trei in7tane ale
aaratului 7i%ic9 care
core7und i&ul7iilor
incon.tiente9 arial
ereditare9 >nn#7cute9 arial
re"ulate9 do?@ndite. Din
unct de <edere
Kecono&icL. 0inele e7te
re'er<orul ener!eticV el
eNri&# u7eul li?idoului
care caut# 7# 7e 7ati7"ac#
otri<it rinciiului
l#cerii.
S!ADIL ".LI#%II.
La Con!re7ul internaional
de 7i%anali'# de la
Marien?ad9 >n =13B9
Lacan de7crie &o&entul
>n care coilul >nele!e
entru ri&a dat# unitatea
.i 7in!ularitatea 7a
cororal# >n tr#irea
recunoa.terii roriei 7ale
i&a!ini >n o!lind#.
Stadiul o!lin'ii ar
con7titui >ntr4un "el
&atricea Eului
7u?iectului.
S)LI$A&'. De la
latine7cul sublimitas0
K>n#li&e9 no?leeL. >n
7i%anali'# e7te un
&ecani7& incon.tient care
are dret e"ect deri<area
li?idoului 7re acti<it#i
<alori'ante e lan 7ocial
.i cultural. -reud eNlic#
>n arte &unca arti7tic# .i
intelectual#9 "#c@nd din ea
re'ultatul ener!iei 7eNuale
deri<ate 7re 7couri
arti7tice.
S(&A'. Traducere
a ter&enului !er&an
berich0 creat de -reud .i
introdu7 >n 'ul ?i ]inele
D=1A3G. Suraeul e7te una
din in7tanele
er7onalit#ii a.a cu& a
de7cri74o -reud >n cadrul
celei de a doua teorii a
aaratului 7i%ic. El e7te
ade7ea e nedret a7i&ilat
cu con.tiina &oral#.
Suraeul e7te de "at o
in7tan# incon.tient#
!enerat# de interiori'area
interdiciilor "a&iliale.
+entru -reud el e7te
K&o.tenitorul co&leNului
OediL. Melanie Xlein a
introdu7 noiunea de
Suraeu KrecoceL9
deo7e?it de dur .i de crud
cu 7u?iectul.
!'A$A D'
*AS!&A&'. +otri<it
conceiei Melaniei Xlein9
tea&a de ca7trare ro<ine
din roiecia de c#tre coil
a roriei lui a!re7i<it#i.
-reud "ace din tea&a de
ca7trare &otorul
7oluion#rii co&leNului
Oedi la ?#iat.
!"(I*b. De la
!rece7cul topiCos0 care
ri<e.te locul9 topos.
De7criere a aaratului
7i%ic >n di"erite 7i7te&e9
a7cult@nd "iecare de le!i
rorii .i >n care 7e
locali'ea'# "eno&ene
7eci"ice. >ntr4o ri&#
toic# D=51B4=1IIG9
-reud di7tin!e trei
7i7te&e: incon.tient9
recon.tient9 con.tient. >n
a doua toic# D=1A3G el
di7tin!e trei in7tane R
Sine9 Eu9 Suraeu R9 care
nu <in 7# 7e 7u?7tituie
ri&ei toici9 ci aduc o
lu&in# di"erit# a7ura
"uncion#rii 7i%icului
D+7;c%eG.
=62
LENIC
+.A8A6I-
P9I:A3A6I+I4. Proce$
c#re eGplic- $c%i!<-rile
intra7i%ice l# p#cie'". pe
!-$ur- ce #ce$"#
i'"e&re#B- i'"erpre"-rile.
+er &it e 7"@r .it ul anali'ei.
NOTE
=
Mai de!ra?# de la
affecius d 7tare
7u"letea7c#9 7enti&ent.
DNot# L.G.G
9
A 7e <edea Si!&und
-reud9 K-eti.i7&ulL9 >n
"pere III, (sihanali2a ?i
sexualitate0 traducere9 e7eu
introducti< .i note de dr.
Leonard Ga<riliu9
Editura 0tiini"ic#9
/ucure.ti9 =11F9 . 3I24
3=A. DNot# L.G.G
U Eti&olo!ie "ante'i7t#9
ca .i >n ca'ul altor articole
din ace7t KLeNicL.
Eti&olo!ia real#: conflictus
d i'?ire9 ciocnire. DNot#
L.G.G
F
De "at a treia topica
Da 7e <edea Leonard
Ga<riliu9 K+rea&?ulL9 >n
Andree /auduin .i alii9
(recon?tientul0 Editura
0tiini"ic#9 /ucure.ti9 =11B9
traducere9 cu<@nt >nainte .i
note de Ar!entina -iru#.
DNot# L.G.G
6
A 7e <edea Si!&und
-reud9 K-inalul
co&leNului lui OediL9 >n
"pere I0 ed. cit.9 . 3=34
3=5. DNot# L.G.G
B
Titlul ori!inal:
Demmung0 Symptom und
Angst. DNot# L.G.G
2
A 7e <edea Si!&und
-reud9 KMa7oc%i7&ul .i
7adi7&ul rin ri7&a
rinciiului Nir<aneiL9 >n
"pere III0 . A364AF6.
DNot# L.G.G
5
A 7e <edea Si!&und
-reud9 K+rolo! la o teorie a
narci7i7&uluiL9 >n
"pere III, . A624A5A.
DNot# L.G.G
1
Conceie
ne>nte&eiat# a'i. DNot#
L.G.G
=I
Titlul ori!inal: Aus der
.eschichte einer
infantilen #eurose. DNot#
L.G.G
CRONOL
OGIA
SCRIERILOR
L?I FRE?D
@N LIMBA
FRANCEA
Abre<ieri
RI+ =: &esultats0 idees0
problemes D=51I4=1AIG9
+ari79 +.U.-.9 =15F RIP A:
&esultats0 idees0
problemes D=1A=4=135G9
+ari79 +.U.-.9 =156 N++:
#e<rose0 psychose et
per<ersion0 +ari79 +.U.-.9
=123 TEC,: La
!echni6ue
psychanalyti6ue0 +ari79
+.U.-.9 =163 SEE: La
<ie sexuelle0 +ari79
+.U.-.9 =1B1 CINT:
*in6 (sychanalyses0
+ari79 +.U.-.9 =16F E+:
'ssais de psychanalyse0
+ari79 +a;ot9 =15=
Scrieri clinice
=1I6D=1I=G K-ra!&ent
dUune anal;7e dU%;7tBrieL
DDoraG9 >n CINT. =1I2
KLe7 eNlication7
7eNuelle7 donn:e7 auN
en"ant7L9 >n SEE. =1I1
KAnal;7e dUune %o?ie
c%e' un etit !ar1on de
cinW an7L Dle
etit ,an7G9 >n CINT.
=1I1 KRB&arWue7 7ur un
ca7 de ne<ro7e
o?7e77ionnelleL DlU%o&&e
auN rat7G9 >n CINT.
=1=3 KEN#rience7 et
eNe&le7 tird7 de la
ratiWue anal;tiWueL9 >n
RIP).
=1=3
CDeuG
!e'$o'&
e$
dOe'4#'"$
D. ;' NPP
)+*
CRONOLO
GIA
SCRIERILO
R LUI
-REUD
=1=3 KUn rB<e utili7#
co&&e reu<eL9 >n N++
=1=6 KE%e&ere
de7tindeL9 >n RI+ =
=1=6 KUne relation entre
un 7;&?ole et un
7;&to&eL9 >n RI+ =
=1=6 KCo&&unication
dUun ca7 de aranoia en
contradiction a<ec
la t%#orie
7;c%anal;tiWueL9 >n
N++ =1=64=1=B
KTuelWue7 t;e7 de
caractere de!a!e7 ar le
tra<ail
7;c%anal;tiWueL9 >n
L5In6uietante
'trangete et autres
essais0
+ari79 Galli&ard9
=156 =1=5 KENtrait de
lU%i7toire dUune ne<ro7e
in"antileL DlU%o&&e auN
lou7G9>nCINT
=1AI KA77ociation
dUidee7 dUune en"ant de
Wuatre an7L9 >n RI+ =
=1AI KSur la
7;c%o!ene7e dUun ca7
dU%o&o7eNualite
"e&inineL9 >n
N++
1935 KLa
"ine77e dUun acte
&onWueL9 >n RI+ A
1936 KUn
trou?le de &B&oire 7ur
lUAcrooleL9 >n RI+ A
=13I4=135 Le
(resident !homas
[oodroT [ilson.
(ortrait
psychologi6ue Den
colla?oration a<ec
Millia& C. /ullittG9
Al?in Mic%el9 =1B2V
reed. K+etite
/i?liot%eWue +a;ot
A2L9 =11I
Scrieri teoretice
=5554=551
K,;noti7&e et
7u!!e7tionL9 >n L58crit
du temps0 B9
=15F9. 52415
=51= *ontribution = la
conception des aphasies0
+ari79 +.U.-9 =153 =513
K+our une t%eorie de
lUattaWue %;7teriWueL9 >n
RI+ =
1893 KTuelWue7
con7ideration7 our
une etude
co&arati<e de7
aral;7ie7 &otrice7
or!aniWue7 et
%;7teriWue7L9 >n RI+
=
1893 KLe7
7;c%one<ro7e7 de
de"en7eL9 >n N++
1894 KE7Wui77e
dUune 7;c%olo!ie
7cienti"iWueL9 >n
#aissance de
la psychanalyse0
+ari79 +.U.-9 =16B9
. 3=64316
=516 'tudes sur
l5hyste5rie0 +ari79 +.U.-9
=16B
=516 KTuUil e7t Qu7ti"ie
de 7earer de la
neura7t%Bnie un certain
co&leNe
7;&to&atQWue 7ou7
le no& de Zne<ro7e
dUan!oi77e\L9
>n N++
=BI
PPPPPPPP
CRONOLOGIA
SCRIERILOR LUI -REUD PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP
=51B KLU%eUnMteL et
Teolo!ie de7 ne<ro7e7L9
>n N++
=51B KNou<elle7
re&arWue7 7ur Ie7
7;c%on#<ro7e7 de
de"eri7eL9 >n
N++
=51B KLUetiolo!ie
de IU%;7tBrieL9 >n
N++ =515 KLa
7eNualite dan7
lU$iolo!ie de7
n"<ro7e7L9 >n RI+ =
1898 KSur le
&ecani7&e 7;c%iWue
de lUou?liL9 >n RI+ =
1899 KSur Ie7
7ou<enir74ecran7L >n
N++
1900 L5lnterpret
ation des re<es0 +ari79
+.U.-.9 =1B2.
1901 La &e<e et
son interpretation0
+ari79 Galli&ard9 =1A6.
=1I= (sychopathologie
de la <ie 6uotidienne0
+ari79 +a;ot9 =1A3V
reed. K+etite
/i?liot%eWue +a;ot ==L9
=151 =1I6 !rois 'ssais
sur la theorie de la
sexualite0 +ari79
Galli&ard9 =1BA
1905 Le $ot
d5esprit et ses
rapports a<ec
l5inconscient0 +ari79
Galli&ard9 =13I
1906 KMe7 <ue7
7ur le role de la
7eNualite dan7
lUetiolo!ie de7
ne<ro7e7L9 >n RI+ =
=1IB KLUeta?li77e&ent
de7 "ait7 ar <oie
dia!no7tiWue et la
7;c%anal;7eL9 >n
L5Inguietante
'trangete et autres
essais0 +ari79
Galli&ard9 =156
=1I5 KCaractere et
eroti7&e analL9 >n N++
=1I5 KLe7 "anta7&e7
%;7teriWue7 et leur
relation @ la
?i7eNualiteL9 >n N++
1908 KLe7
t%eorie7 7eNuelle7
in"antile7L9 >n SEE
1909 KLe ro&an
"a&ilial de7 ne<ro7e7L9
>n N++
1909 KCon7idera
tion7 !enerale7 7ur
lUattaWue %;7teriWueL9 >n
N++
1910 *in6
Lecons sur la
psychanalyse0 +a;ot9
=1BBV reed. K+etite
/i?liot%eWue +a;ot
=L9 =113.
=1=I KUn t;e
articulier de c%oiN
dUo?Qet c%e'
lU%o&&eL
DContri?ution @ la
7;c%olo!ie de la <ie
a&oureu7e9 IG9 >n
SEE
=1=I KLe trou?le
7;c%o!ene de la
<i7ion dan7 la
concetion
7;c%anal;tiWueL9 >n
N++
=1=I K+our introduire la
di7cu77ion 7ur le
7uicideL .i
KConclu7ion de la
di7cu77ion 7ur le
7uicideL9 >n RI+ =
=B=
PPPPPPP
CRONOLOGIA
1911 K-or&ulati
on7 7ur Ie7 deuN
rincie7 du cour7 de7
B<Bne&ent7
7;c%iWue7L9 >n RI+ =
1912 KSur le
lu7 !BnBral de7
ra?ai77e&ent7 de la
<ie a&oureu7eL
DContri?ution7 @ la
7;c%olo!ie de la <ie
a&oureu7e9 IIG9 >n
SEE
=1=A K+our introduire la
di7cu77ion 7ur
lUonani7&eL9 >n RI+ =
1912 KSur Ie7
t;e7 dUentree7 dan7 la
nd<ro7eL9 >n N++
1913 KLUinteret
de la 7;c%anal;7eL9 >n
RI+ =
=1=3 KLe &oti" du c%oiN
de7 co""ret7L9 >n
L5In6uietante
'trangete et autres
essais0 +ari79
Galli&ard9 =156.
1913 KLa
di7o7ition @ la
ne<ro7e
o?7e77ionnelle. Une
contri?ution
an ro?le&e du
c%oiN de la nd<ro7eL9
>n N++
1913 KSur la
7;c%olo!ie du l;ceenL9
>n RI+ =
1914 K+our
introduire le
narci77i7&eL9 >n SEE
1915 $etapsych
ologie0 +ari79 Galli&ard9
=1B5.
=1=B4=1=2 Introduction
= la psychanalyse0
+ari79 +a;ot9 =1AAV
reed. K+etite
/i?liot%eWue +a;ot
=BL9 =113
1917 KSur Ie7
tran7o7ition7 de
ul7ion7 lu7
articuliere&ent dan7
lUBroti7&e analL9 >n
SEE
1918 KLe ta?ou
de la <ir!initeL
DContri?ution7 @ la
7;c%olo!ie de
la <ie a&oureu7e9
IIIG9 >n SEE
=1=1 KDoit4on en7ei!ner
la 7;c%anal;7e @
lUUni<er7itBHL9>n RI+ =
=1=1 KIntroduction @ la
7;c%anal;7e de7
nB<ro7e7 de !uerreL9 >n
>n RI+ =
1919 KLUinWui$t
ante etran!eteL9 >n
L5In6uietante
'trangete et
autres essais0 +ari79
Galli&ard9 =156
1920 KAu4del@
du rincie de lai7irL9
>n E+
=1AA K+7;c%anal;7eL .i
KT%eorie de la li?idoL9
>n RIP A
1922 KSur
WuelWue7
&ecani7&e7
nd<rotiWue7 dan7 la
Qalou7ie9 la
aranoia et
=U%o&o7eNualitBL9 >n
N++
1923 KLe Moi et
le CaL9 >n E+
=1A3 K8o7e% +aer4
L;nYeu7 et la t%"orie du
re<eL9 >n RI+ A
1923 KLUor!ani7
ation !enitale in"antileL9
>n SEE
1924 KNe<ro7e
et 7;c%o7eL9 >n N++
=1AF KLe ro?le&e
econo&iWue du
&a7oc%i7&eL9 >n
NPP =1AF KLa
di7arition du
co&leNe
dUOedieL9 >n SEE
=BA
PPPPPPPP
CRONOLOGIA
=1AF KLa erte de la
reUaliteU dan7 la ne<ro7e et
dan7 la 7;c%o7eL9
>nN+
+ =1AF
K+etit
a?ro!# de
7;c%anal
;7eL9 >n
RI+ A
=1AF KNote
7ur le Z/loc4
note7
&a!iWue\L9 >n
RI+ A
=1A6KLane!a
ti onL9 > nRI+A
=1A6 KTuelWue7
con7eUWuence7
7;c%iWue7 de la
di""erence
anato&iWue entre Ie7
7eNe7L9 >n SEE
=1AB Inhibition0
symptome et angoisse0
+ari79 +.U.-.9 =16=
=1AB La -uestion de
l5analyse profane0 +ari79
Galli&ard9 =156
=
1
A
B
K
+
7
;
c
%
o
4
A
n
a
l
;
7
i
7
L
9

>
n

R
I
+

A
=
1
A
2
K
L
e
"
e
t
i
c
%
i
7
&
e
L
9
>
n
S
E
E
=1A2 KLU%u&ourL9 >n
L5In6uietante
'trangete et autres
essais0 +ari79
Galli&ard9 =156
=13= KSur la 7eNualii
"e&inineL9 >n SEE
=13= KDe7 t;e7
li?idinauNL9 >n SEE
=133 #ou<elles
*onfirences
d5introduction la
psychanalyse0 +ari79
Galli&ard9 =15F
=132 KLUanal;7e
a<ec "in et lUanal;7e
7an7 "inL9 >n RI+ A
1937 K
Con7truction7
dan7
lUanal;7eL9 >n
RI+ A
=1324=135
KRB7ultat79
idee79
ro?ld&e7L9 >n
RI+ A
1938 KLe cli<a!e
du &oi dan7 le roce77u7
de de"en7eL9 >n RI+ A
=135 KSo&e ele&entar;
le77on7 in 7;c%o4
anal;7i7L9 >n RI+ A
=135 Abrege de
+.U.-.9 =1F1
Scrieri tehnice
1890 KTraite&en
t 7;c%iWueL9 >n RI+ =
1891 K,;no7eL
9 >n L5'crit du temps0 39
=1539 . =I=4=I1
=51A4=513 KUn ca7 de
!uBri7on %;notiWue a<ec
de7 re&arWue7 7ur
lUaarition de
7;&td&e7
%;7t$iWue7 ar la
Zcontre4<olonte\L9 >n
RIP =
1904 KLa
&eLt%ode
7;c%anal;tiWue de
-reudL9 >n TEC,
1905 KDe la
7;c%ot%eraieL9 >n
TEC,
=B3
CRONOLO
GIA
SCRIERILO
R LUI
-REUD
=1=I K+er7ecti<e7
dUa<enir de la
t%draeutiWue
anal;tiWueL9 >n
TEC,
=1=I K( roo7 de la
7;c%anal;7e dite
Z7au<a!e\L9 >n TEC,
=1.=A KLe &anie&ent de
lUinterretation de7 re<e7
en 7;c%anal;7eL9
>n
TEC
,
=1=A
KLa
d;na
&iWu
e du
tran7"
ertL9
>n
TEC
,
=1=A KCon7eil7 auN
&edecin7 7ur le traite&ent
anal;tiWueL9 >n TEC,
=1=3 KDe la "au77e
reconnai77ance DdeQa
raconteG au cour7 du
traite&ent
7;c%anal;tiWueL9 >n
TEC,
1913 KLe de?ut
du traite&entL9 >n TEC,
1914 KRe&e&or
ation9 reetition et
ela?orationL9 >n TEC,
1915 KO?7er<ati
on7 7ur lUa&our de
tran7"ertL9 >n TEC,
1917 KUne
di""iculte de la
7;c%anal;7eL9 >n
L5lnguietante
'trangete
et autres essais0
+ari79 Galli&ard9
=156
1918 KLe7 <oie7
nou<elle7 de la
t%eraeutiWue
7;c%anal;tiWueL9 >n
TEC,
=1AI KRaort dUeNert
7ur le traite&ent
electriWue de7 ne<ro7e7 de
!uerreL9 >n RI+ =
=1A3 KRe&arWue7 7ur la
t%eorie et la ratiWue de
lUinterretation du
re<eL9 >n RI+ A
=1A6 KRe7i7tance @ la
7;c%anal;7eL9 >n RI+ A
=1A6 KTuelWue7
additi"7 @ lUen7e&?le
de lUinterretation de7
re<e7L9 >n RI+ A
Aplicarea
psihanali2ei ;n alte
domenii
=1I2 Delire et re<es
dans la Gradi<a de
Aensen0 +ari79
Galli&ard9 =1F1
1907 KAction7
co&ul7ionnelle7 et
eNercice7 reli!ieuNL9 >n
N++
1907 KLe
createur litteraire et
la "antai7ieL9 >n L
In6uietante
'trangete et autre
essais0 +ari79
Galli&ard9 =156
=1I5 KLa &orale
7eNuelle Zci<ili7de\
et la &aladie
ner<eu7e de7 te&7
&oderne7L9 >n SEE
=BF
PPPPPPP
CRONOLOGIA
=1=I KSur le 7en7
oo7B de7 &ot7
ori!inaire7L9 >n
L5In6uietante
'trangete et autres
essais0 +ari79
Galli&ard9 =156
1910 n
sou<enir d5enfance de
Leonard de Binci0
+ari79 Galli&ard9
=15B
1910 KRe<e7
dan7 le "olYloreL9 >n RI+
=
=1== KLa
7i!ni"ication de
lUordre de7
<o;elle7L9 >n RI+ =
=1== KGrande e7t la
Diane de7
"i%e7ien7L9 >n RI+
=
1913 !otem et
tabou0 +ari79 +a;ot9
=1A3V reed. K+etite
/i?liot%eWue
+a;ot1L9 =11A
1914 KLe MoiU7e
de Mic%el4An!eL9 >n
L5In6uietante
'trangete et
autres essais0 +ari79
Galli&ard9 =156
1915 KCon7id#ra
tion7 actuelle7 7ur la
!uerre et 7ur la &ortL9 >n
E+
1916 K+arallele
&;t%olo!iWue @ une
rere7entation
o?7e7ionnelle
la7tiWueL9 >n
L5In6uietante
'trangete et autres
essais. +ari79
Galli&ard9 =156
1917 KUn
7ou<enir dUen"ance de
Z+oe7ie et <eritB^L9 >n
L5In6uietante
'trangete et autres
essais. +ari79
Galli&ard9 =156
=1=1 KUn en"ant e7t
?attu. Contri?ution @ la
connai77ance de la
!ene7e de7
er<er7ion7L9
>n N++ =1A=
K+7;c%olo!ie
de7 "oule7 et
anal;7e du
&oiL9 >n E+
1921 K+7;c%anal
;7e et teleat%ieL9 >n
RI+ A
1922 KRe<e et
teleat%ieL9 >n RI+ A
1922 KLa tete de
Medu7eL9 >n RI+ A
1923 KUne
ne<ro7e deL&oniaWue
au EVII
e
7iecleL9 >n
L5In6uietante
'trangete et autres
essais,0 +ari79
Galli&ard9 =156
1927 L5A<enir
d5une illusion0 +ari79
+.U.-.9 =12=
1928 KUn
e<eLne&ent de la
<ie reli!ieu7eL9 >n
L5A<enir d5une
illusion. +ari79 +.U.-.9
=12=
1928 KDo7toie<7
Yi et le arricideL9 >n
RI+ A
1929 $alaise
dans la ci<ilisation0
+ari79 +.U.-. =12=
=1A1 KLettre @ MaNi&e
Lero; 7ur WuelWue7
re<e7 de De7carte7L9
>n &e<ue francaise
de psychanalyse0
ELV9 =9 =15=9 . 64
2.
1932 KSur la
ri7e de o77e77ion du
"euL9 >n RI+ A
1933 K+ourWuoi
la !uerreHL >n RI+ A
=13F4=135 L5Domme
$oise et la religion
monothiiste0 +ari79
Galli&ard9 =15B.
=B6
C
RONOL
OGIA
SCRIERI
LOR L?I
FRE?D
*u
pri<ire
la
istoria
psihan
ali2ei
=1=F KContri?ution @
lU%i7toire du
&ou<e&ent
7;c%anal;tiWucL9 >n
*in6 Legons sur la
+a;ot9 =1BBV rdMd.
K9+etit /i?liot%eWue
+a;ot =L9 =113
=1A6
Sigmundfreudpresente
par lui1meme0 +ari79
Galli&ard9 =15F
=13I K+riN Goet%e
=13I. Allocution
rononcee @ la
Mai7on de Goet%e @
-ranc"ortL9 >n RI+ A
=13A KMa rencontre
a<ec 8o7e" +oer4
L;nYeu7L9 >n RI+ A
INDI
CE
DE
N?
ME
A
C
ABRAHAM.P#rI= )78
CANNON. Q#l"er B.= )5(
ADLER. Al4red= )>7 )>+.
)>(.))5
CARDINAL. M#'e= )8
ANDREAS-SALOME. Lou=
))9
riSTFi a h; . '
ANA.E?.Didier= .7. )9. 5*. )))
CASTORIADRS C . . 6
ARISTOTEL- )+7
CAMOPIADIS.C. ))6
A?DO?ARD.N#1ier= )))
CHARCOT.JM.
)5.66.58.75.)59. )7+
A?LAGNIER. Pier#=87.))5.
)76
CHARTIER. J.-P.= *. )>. 85. 87.
*(. ))+
CHARTIER.
L#e"i"i#=87
B
CHILAND. Colel"e= )9
BALINT. Mic%#el= (). 87
CLARP M QS ))>
BARANDE. li$e= ))+
r. ATRp?. .e#'. ...
BARANDE. Ro<er"= ))+
C?@LEN Q )+7
BATAILLE.
?ure'ce= 85
C?LLEN.
Q.. )+7
BA?ER.Id
# <=ora>7
**. )>>.
)>). ))7.
)69
D
BERGE. A'drU= ))>
DACO. Pie!= )8
BERNAVS. M#r"%#, 6). 66
DELCROS. Joelle= (9. 87
BERNFELD. Sie&4ried= 5*
DELON Al#iir 7+ +)
BERNHEIM.H.=6*.58.59.)5
9
'PHTSH F.li.- i iO$ . . &
B)NET. Al4red= )9
DE?TSH. Fe%G. ))9. ))*
BLEGER. Joi=
+8.85
DOLTO. Fr#'3oi$e=
+5.)))
BLE?LER.
Eu&e'=O)>8
BOEHLICH. Q.= 5*
E
BONAPARTE. M#'e= *(.
))>.))*
ECPSTEIN. E!!# <Ir%a>7 99
BO?RNOTA. Plio= )8
E)CPHOFF. F. Q. )5(
BO?TONNIER. Julie""e= ))>
FINSTFIN A )78
BO?TERESSE-
W?ILLIOT. R. )9
ELLS i#Cdoci 6*
BRE?ER.
Jo$ep%=
6*. 5>. 5(. 58. 5*. )
66. f2?@A5 RC
)68. )5*. )7+. )7*
ERIPSON. E.= )>8. )59
B?LLITT. Qilli#! C= ))*
ESOP= )>)
BR>CPE. E!$l= 6).97.9+.
9(
EV. He'ri= )>*
)(8
PPPPPPPPPPPPP
INDICE DE N?ME KKKKKKK
F
L
-AIN.Mic%el: 2A9
LACAN9 8acWue7: ==9619 =I19
==I4==A9
-ERENC)I.Sandor:
2391A9=3I9=369=3B
=369 =319 =62
-ERSTEL9 <on: 1A
LA-ORGUE9 Renii: =I19 ==1
-LAVIGN`9 ,u?ert: 2A
LAGAC,E9 Daniel: ==I9 ===9
=A3
-LEISC,L: A3
LA+LANC,E9 8ean: 319 FB9 6=9
BA9 2A.
-LIESS9 Mil%el&:
=39A693392A9264229
2F9119 ==I9 ==F9 =A19 =3B
569 529 559 1I41A9 1B9 ==29
=F6
LECLAIRE9 Ser!e: ===9
=FI9 =FF
-LUSS.Gi7ella: A69A2
LIE/AULT9 A.4A: A19 =35
-REUD.Anna: 1B9 ==19 =6F
LOM/ROSO9 Ce7are: =A
-REUD.8aYo?:
=19AI91=
LOMEN-ELD9
Leoold: =A5
-REUD98o%n:52
-REUD9 So%ie: ==59 =FB
M
-REUND9 Anton <on: ==59 =36
MA,LER9 Gu7ta<: 61
M
ALCINSC,I.Mic%aela
/r@ndu.a: =59
G
=36
GALL9-8.:=A
MASOC,9 Sac%er: =63
GAVRIUU9 Leonard: =59 359
239 169
MESSMER9 Anton: =35
=369 =3B9 =65
ME`NERT9 T%eodor: A=
GA`.+eter: =F9=59==B9=36
MILEA9 Ion: 31
GOET,E.8.M.: =F2
MINXOMSXI9 AleNandre: =I1
GRA--9 ,an7: AA
MITREA9 Geor!eta: ==F
GRA--9 MaN: AA
MOSER9 -ann;: 3I9 3=
GRANO--: ===
MUNTEANU9
Ro&ul: 2A
GREEN.AndnJ:
=3F9=3B
GREENSON9 Ral% R.: 3B9F29
2A
N
GRODDECX9 Geor!: =AF9 =36
NAC,T9 Sac%a: ==I
NA+OLEON
: ==1
,
NE`RAUT9 Mic%el: BA9 23
,ANI/AL: 1=
NIET)SC,E9
-reidric%: =62
,ARTMANN9 ,ein':
=I2
,EIMANN9 +aula: =FI
h
,ORNE`9 Xaren: =I2
ORIGENE: 1F
,RISTOS: 63
+ANET,98.:
5695B
Q
+A+ADIMA9 Eu!en: ==F
8ANXELEVITC, V: 25
+AUL,AN98ean: =F=
8ENSEN9 Mil%el&: 6A
+AVELCU9 Va7ile: =5
8UNG9 Cari Gu7ta<: F39
=I24=I19 =FB +ERIER9
-rancoi7: ===9 ==39==6
+ERRON9
Ro!er: ==6
X
+-ISTER.O7Yar: ==5
X6HX= TX. )SO. )+8
PONTAL.S. J.B.
5*.7(.+..(6.86.87.
XOLLER9 Cari: A3
Lj U
I I
U U
l F
U
=A1
U
=3B
XONIGSTEIN9 Leoold: A3
XRA--T4E/ING.R.: =63
T
XRIS9 EriY: 1B9 =IB
TUILLIOT9 Roland: =5
)(9
PPPPPPPPPPPPP
INDICE DE N?ME KKKKKKKK
R
STOET)EL9 8.: 2F
RANX9 Otto: =3=
STRAC,E`9 8a&e7: =F1
REITLER9 Rudol": =IF
SULLIVAN9 ,arr; S.: =I2
RE`9
+ierre:
==A9
=FA9 =FF
SMO/O
DA: 52
RIM/A
UND9
Art%ur:
=AF
ROA)EN +aul: =I92F9 =IB9
=I29 ==69
T
=A19=F3
9=FF
TAUSX9
Victor: ==5
RO/ERT9
Mart%e: 1B
ROUDINESCO9 Eli7a?et%:
==I9==6
<
ROUSTANG9 -rancoi7: ==A
VALA/REGA9 8 4+ : ==3
VIRGILIU:
1F
7
VLDESCU9 -lorin V
: 31
SADE9 &arc%i'ul de:
=6B
SAUSSURE9 -erdinand de: =I1
M
SC,RE/ER9 Daniel: =3B
MEININGER: 52
SC,UR9 MaN: 169
==19 =AI
MUNDT9 Mil%el&: F=
SIGNORELLI: 13
SIMONTON.Carl: =36
)
S+IELREIN Sa?ina: =A5
)AM-IRESCU9 Va7ule Den.: 2A
STEXEL9 Mil%el&: 619 =IF9
=I69 ==5
)VEIG9 0te"an: 23
LA EDIT?RILE D? 2I ?NITERS ENCICLOPEDIC A?
APR?T=
BuFor T. R;pe#'u. Cri$"i'# Corcio1e$cu - Dic3io'#r de ci'e!# 78.+>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de ci1iliB#3ie &re#c- 5).*>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de p$i%olo&ie 58.*>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de p$i%i#"rie 7(.*>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de p$i%#'#liB- 67.*>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de 4ilo$o4ie 56.*>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de $ociolo&ie )>.+>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de ci1iliB#3ie !u$ul!#'- 67.*>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#r de ci1iliB#3ie e&ip"e#'- 66.+>> lei
L#rou$$e - Dic3io'#rul $p#3iului 56.>>> lei
J#cYue$ Derrid# - Di$e!i'#re# 6(.*>> lei
Brice P#r#i' - Lo&o$ul pl#"o'ici#' )*.*>> lei
M#rcel G#uc%e" - I'co'"ie'"ul cere<r#l )7.*>> lei
M#"il# G%LI# - Filo$o4i# i !i$"ic# 'u!-rului 68.*>> lei
Je#''e A'cele"-Hu$"#c%e - Mei$"er EcI%#r" i !i$"ic# re'#'- )8.*>> lei
Mirce# Eli#de - Mi"uri. 1i$e i !i$"ere 67.*>> lei
M.D.C%e'u-To!#dOAYui'< )*.*>> lei
P#"rici# Hidiro&lu - Ap# di1i'- )(.*>> lei
Geor&e$ Du!eDBil - ?i"#re# o!ului i o'o#re# BeiFor 6(.*>> lei
Geor&e$ Du!eDBil - Aeii $u1er#'i #iOi'do-europe'ilor 67.*>> Iei
Rudol4 S"ei'er - B%#&#1#d-Gi"# i Epi$"olele iui P#1el )9.*>> lei
Rudol4 S"ei'er - Mi$"ic#. GE'd u!#'. &E'd co$!ic )7.*>> lei
Rudol4 S"ei'er - E1#'&%eli# dup- Luc# )(.*>> lei
Rudol4 S"ei'er - O!ul $upr#$e'$i<il ;' co'cep3i# #'"ropo$o4ic- )9.*>> lei
Rudol4 S"ei'er - Cre"i'i$!ul e$o"eric O )*.*>> lei
Je#''e Gue$'e - Corpul $piri"u#l )9.*>> lei
M#rc de S!ed" - Te%'ici de !edi"#3ie 66.*>> lei
A T M#'' - Pri'cipiile rei'c#r'-riiO )8.+>> lei
C%ri$"!#$ Hu!preL$ - Co'ce'"r#re i !edi"#3ie 67.*>> lei
Pl#"o' - Di#lo&uri /"ir#F 'ou0 O O 56.*>> lei
Ari$"o"el - Or&#'o' /1oi. II0 75.>>> lei
Ari$"o"el - Poe"ic# 56.>>> lei
Al4red Adler - Cu'o#"ere# o!ului 69.*>> lei
Al4red Bi'e" - Su4le"ul i corpul 8.>>> lei
Al4red Bi'e" - Dedu<l#re# per$o'#li"-3ii i i'co'"ie'"ul 67.*>> lei
T%. Ri<o" - Me!ori# i p#"olo&i# ei O O O )*.*>> lei
T%. Ri<o" - Toi'3# i p#"olo&i# ei )).*>> lei
P#re' Hor'eL - Per$o'#li"#"e# 'e1ro"ic- # epocii 'o#$"re 66.*>> lei
Fried# Ford%#! - I'"roducere ;' p$i%olo&i# lui C.G. Ju'& )*.*>> lei
Leo'#rd G#1riliu - I'co'"ie'"ul ;' 1iBiu'e# lui Luci#' Bl#&# )7.*>> lei
T#$ile To'oiu - ;' c-u"#re# u'ei p#r#di&!e # co!pleGi"-3ii )).*>> lei
S. P#'-. S. P#'- Fr.. D. D-r-u - SeGu#li"#"e# u!#'- O 6*.*>> lei
Qilli#! S%#Ie$pe#re - Re&ele Le#r )(.*>> lei
Qilli#! S%#Ie$pe#re - M#c<e"% )(.95> lei
Qilli#! Coldi'& - O#!e'i de %Er"ie )6.1II lei
Iri7 Murdoc% 4 Dile!# lui 8acY7on AF.1II lei
Xa'uo I7%i!uro 4 A&intirea alid# # &unilor AA.1II lei
Eu!en Si&ion 4 Di&ineaa oeilor 3I.III lei
Tudor Ori. 4 )oolo!ia =F.1II lei
A'drei A<ra& 4 Contri?uii eti&olo!ice =I.III lei
,oria Geor!e7cu 4 +entruU cau'a ro&@nea7c# =6.III lei
Mircea Re?reanu 4 Le !enie "ranai7 1.1II lei
Al?u& 4 /ert%elot .i Ro&@nia =I.III lei
LA EDIT?RILE D? 2I ?NITERS ENCICLOPEDIC TOR
APREA=
Acade&ia Ro&@n# 4 >ndretar orto!ra"ic9 ortoeic .i de unctuaie AA.1II lei
DEE U U =6I.III lei
Leonard Ga<riliu 4 Dicionar de cere?rolo!ie 32.1II lei
Larou77e 4 Dicionar de &edicin# 11.III lei
Vladinir 8anYelUe<itc% 4 Ire<er7i?ilul .i no7tal!ia 3A.1II lei
Millia& S%aYe7eare 4 Vi7ul unei noi de <ar# =2.1II lei
/#r?oi9 +oe7cu 4 Li&?a .i literatura ro&@n# entru re!#tirea
eNa&enului de caacitate =5.1II lei
Ari7totel 4 Etica nico&a%ic# 32.1II lei
8.4+. C%artier 4 Introducere >n 7i%anali'a lui Si!i7&und -reud =2.1II lei
C. +rodan9 D. +reda 4 T%e Ro&anian Ar&; Durin!
T%e -ir7t Morld Mar 3I.III lei
Co&and@nd rin o.t# o carte a#rut# la una din editurile
IRI 7au UNIVERS ENCICLO+EDIC
o?inei o reducere de:
)+Z
+entru co&en'i cu o <aloare &ai &are de BI III lei o?inei o reducere de:
20%
Co7tul eNedierii rin o.t# e 7uortat de edituri.
Adre7a: C+ 334A9 /ucure.ti9 Ro&@nia TeU"aN:
DFI=G AAA BA 5B9AAA 63 6A9AAA 6F AI

Chartier Jean-Pierre. Introducere in Psihanaliza Lui S.freud

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chartier Jean-Pierre. Introducere in Psihanaliza Lui S.freud

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coordonatorul coleciei: dr.

V@r7ta PPPPPP 'ero luni

S-ar putea să vă placă și