Nu adauga la cuvintele Lui

Gnduri cu privire la Canonul Noului Testament

Joel Kalvesmaki
Acest articol a fost tradus cu acordul autorului. Originalul se gaseste la http://arts-
sciences.cua.edu/ecs/jdk/ntcanon.htm
Va puteti exprima opiniile cu privire la acest articol pe ialog !vanghelic Ortodox
"ecunoaste ce ai #naintea ochilor$ si atunci ceea ce este ascuns ti se va arata %&oma '(
)unt asta*i unii care pretind ca citatul de mai sus repre*inta cuvinte autentice rostite de +isus
,ristos si ca scrierea din care provin$ !vanghelia lui &oma$ ar tre-ui inclusa #n .i-lie. e unde
stim noi$ crestinii$ ca &oma si alte evanghelii nu sunt parti legitime ale canonului/ e unde stim ca
cele 01 de carti pe care le citim sunt autentice/ !xista Apocrife ale 2oului &estament pe care
canonul nostru nu le include/
Acestea sunt #ntre-ari de care multi dintre noi$ evanghelici convinsi$ ne este teama$ iar atunci
c3nd cercetam su-iectul ne tinem c3t mai aproape de #nvatatorii nostri favoriti ai .i-liei. !xista
totusi unele surpri*e cu privire la canonul 2oului &estament si la autoritatea )cripturii cu care
suntem rar confruntati. Aceasta timiditate ne #mpiedica sa fim complet credinciosi .i-liei si lui
,ristos.
4n articolul precedent am examinat Vechiul &estament #n lumina Apocrifelor si a )eptuagintei. 4n
acest eseu vom examina caracterul canonului 2oului &estament si autoritatea )cripturii.
Daca adauga cineva
53nd ni se cere sa explicam sau sa aparam canonul )cripturii$ aceste versete apar #n discutie:
&oate cuvintele lui umne*eu sunt lamurite$ scut este !l pentru cei ce cauta la !l
scaparea. 2u adauga nimic la cuvintele 6ui$ ca sa nu te traga la socoteala si sa
fii gasit de minciuna7 %8ilde 9::'$;(
)i eu marturisesc oricui asculta cuvintele proorociei acestei carti: e va mai
adauga cineva ceva la ele$ umne*eu va trimite asupra lui pedepsele ce sunt
scrise #n cartea aceasta< +ar de va scoate cineva din cuvintele cartii acestei
proorocii$ umne*eu va scoate partea lui din pomul vietii si din cetatea sf3nta si
de la cele scrise #n cartea aceasta. %Apocalipsa 00:=>$=?(
Acest fel de argument convinge putini sceptici. )e refera oare @cartea aceasta@ din Apocalipsa la
#ntregul 5anon/ ar textul din 8rover-e/ Am pacatuit deci adaug3nd scrieri dincolo de scrierile
lui )olomon/ ar scrierile mai vechi/ Am pacatuit oare adaug3nd carti #n afara de cele ale 6egii/
5hiar si #n euteronom gasim o averti*are foarte serioasa:
)a nu adaugati nimic la cele ce va poruncesc eu$ nici sa lasati ceva din ele< pa*iti
poruncile omnului umne*eului vostru$ pe care vi le spun eu asta*i.
%euteronom A:0(
aca aplicam acest rationament$ atunci at3t crestinii$ c3t si evreii pacatuiesc7 )amaritenii$ o mica
comunitate care traieste #n +sraelul modern$ cred asa$ ei tin doar primele cinci carti ale .i-liei si #i
acu*a pe crestini si evrei de coruperea canonului.
Aceste pasaje care averti*ea*a #mpotriva schim-arii cuv3ntului lui umne*eu nu ne dau nici o
indicatie care carti tre-uie acceptate ca fiind inspirate.
Unicitatea Scripturii
Josh BcoCell$ #n primul capitol al cartii sale$ Evidente care cer un verdict$ #ncepe prin a declara
ca .i-lia este complet diferita de orice altceva scris #n istoria umana. Botivele/ 5ontinuitatea$
rasp3ndirea$ traducerea$ supravietuirea$ #nvataturile si influenta. &oti acesti factori$ dupa cum
implica titlul cartii lui$ constituie o justificare evidenta a )cripturii. Oricine priveste faptele #n mod
o-iectiv tre-uie sa fie de acord.
BcoCell foloseste acelasi argument cu privire la canon$ pre*ent3ndu-l ca pe o realitate ce poate
fi pro-ata o-iectiv. "ecunosc3ndu-si ignoranta cu privire la criteriile .isericii$ el foloseste
argumentele pe care cei mai multii evanghelici le vad ca fiind decisive #n alegerea cartilor
canonului. @!ste cartea autoritativaD profeticaD autenticaD cu putere/ A fost primita$ adunata$
citita si folositaD/@
Aceste teste sunt #n armonie cu ceea ce am fost dintotdeauna #nvatat cu privire la .i-lie. 4n primul
r3nd$ exista o armonie interna pe #ntreg cuprinsul ei$ de la prima la ultima pagina. 2imic nu se
poate compara cu aceasta colectie de scrieri. Oameni din culturi diferite$ cu ocupatii diferite$ din
epoci diferite$ toti condusi de uhul$ au scris dupa inspiratia uhului. 4n al doilea r3nd$ exista o
conceptie dupa care canonul pe care #l avem asta*i este acelasi cu cel detinut de .iserica
imediat dupa Apostoli.
Aceste conceptii mi-au dat #ncredere atunci c3nd a tre-uit sa ma confrunt cu o lume sceptica si
#mpotrivitoare. .i-lia este 5uv3ntul lui umne*eu. !a are autoritate #naintea #ntregii omeniri$
mesajul ei #ntin*3ndu-se peste timp si spatiu. !ste auto-suficienta$ un standard a-solut$ cu
puterea de a vor-i conditiei umane$ de a chema #ntreaga omenire la pocainta. r. Eoung$ profesor
la Festminster &heological )eminarG exprima -ine aceste sentimente:
.i-lia este cu adevarat 5uv3ntul lui umne*eu. !l este Autorul ei final.s .i-lia
vine de la umne*eu. Hara !l nu ar fi existat .i-lie. ar .i-lia ar fi existat si fara
oameni. umne*eu ar fi putut sa ne dea 5uv3ntul 6ui si #n alt mod dec3t cel pe
care l-a alesD esi autorii umani sunt autori adevarati$ nu ei sunt cei care de la
care vin cuvintele si g3ndurile pe care le gasim #n .i-lie.
Armonia interna a Scripturii
Autoritativa. 8rofetica. Autentica. 8uternica. Hara aceste caracteristici$ o carte nu poate fi inclusa
#n .i-lie. &ot ce este #n afara )cripturii sufera de lipsa a cel putin unul dintre aceste criterii.
)a cercetam mai de aproape testul lui BcoCell.
1. Este autoritativa a venit din mna lui Dumne!eu" #A $ost ea data cu un %Asa !ice
Domnul%"&
Acest test afirma ca .iserica a recunoscut ca autoritative cartile care detineau #n mod
evident aceasta calitate. !vanghelicii care nu cunosc istoria .isericii #si imaginea*a vreun
sinod de mult uitat care a studiat diferite carti candidate la canonicitate si care a cautat
apro-area vreunei declaratii a lui umne*eu.
aca asa au stat lucrurile$ ce s-a #nt3mplat cu Hilimon si 53ntarea 53ntarilor$ nici una
dintre ele necontin3nd un @Asa vor-este omnul@/ 5um a putut acest criteriu sa excluda
carti care altfel ar fi putut fi incluse #n 2oul &estament$ cum ar fi !vanghelia lui &oma sau
Apocalipsa lui 8avel. Am-ele se pretind a fi de la umne*eu$ dar .iserica le-a respins.
'. (ro$etica a $ost scrisa de un om a lui Dumne!eu"
5ine are competenta sa declare ce e profetic/ Acceptam oare fara argumente ca o
anumita carte a fost scrisa de o anumita persoana/ &re-uie oare sa avem un sir de
martori care sa afirme ca a fost scrisa de un om a lui umne*eu/ Avem multe
documente din perioada Vechiului &estament care se afirma a fi fost scrise de oameni ai
lui umne*eu. )unt oare &estamentul lui Avraam sau &estamentul celor oispre*ece
8atriarhi candidate pentru canon/
5ine decide calificarea de om al lui umne*eu/ 5um determinam daca lucrari anonime
cum ar fi cele patru evanghelii sau !vreii au fost scrise de oameni ai lui umne*eu si nu
de #nselatori. 5e putem *ice de cartea !cclesiastului$ care a fost pro-a-il scrisa #ntr-un
moment de disperare de )olomon$ #ntr-o vreme c3nd acesta nu era @om al lui
umne*eu@/
). Este autentica" #(arintii au aplicat criteriul* %daca e+ista vreo ,ndoiala* da-o de o
parte%. Aceasta a ,ntarit %validitatea discernamntului lor%.&
5ine decide ce este autentic/ 5e pro-e sunt necesare pentru autenticitate/ Inosticii din
secolul al doilea au va*ut autenticitate #n !vanghelia lui &oma si #n scrierile de la 2ag
,ammadi. 2oi nu le vedem ca autentice. !ste adevarat ca 8arintii au respins !vanghelia
lui &oma$ dar cum stim ca nu au gresit/ aca ar fi avut o teologie gresita$ poate ar fi ales
carti gresite. Vom cerceta acest su-iect$ c3t si #ntre-area daca 8arintii au respins cartile
#ndoielnice mai t3r*iu.
.. Are putere contine ,n ea puterea de la Dumne!eu de a sc/im0a vietile oamenilor"
5a si #n ca*ul celorlalte teste$ aceasta #ntre-are este tautologica$ caci definim puterea
#nainte de a o fi cercetat$ de o-icei doar din ce am fost #nvatati de alti crestini.
2ecrestinilor )criptura nu li se pare nici autentica$ nici #ncarcata cu puterea lui
umne*eu. ar asa o vedem noi$ crestinii. ar daca acesta este un criteriu pentru
canonicitate$ tre-uie oare sa anali*am toate cartile )cripturii pentru a descoperi o astfel
de putere/ ar daca descoperim o astfel de putere #n unele carti extra-canonice/ aca
aceste carti trec cu succes si prin celelalte teste sugerate de Josh$ avem oare dreptul de
a le include #n canon/
+ntentia nu este de a pune la #ndoiala Adevarul .i-liei. 5red ca )f3nta )criptura are
autoritate pentru oricine crede #n +isus ,ristos. )unt sigur ca toate cele patru calitati
mentionate de Josh re*ida #n toate cartile )cripturii. ar sunt aceste teste motivul pentru
care cele 01 de carti au fost incluse #n 2oul &estament/ )au$ mai degra-a$ acestea sunt
o-servatii facute a posteriori cu privire la ceea ce deja am primit prin &raditia inspirata de
umne*eu de la parintii nostii$ de la -isericile noastre si de la liderii nostii crestini.
8arintii si 5anonul
Orice carte care despre canon tre-uie #n mod necesar sa mentione*e marturia 8arintilor
.isericii. .i-lia nu a ca*ut din va*duh$ si daca nu avem #ncredere #n modalitatile prin care
ni s-a dat$ cum putem afirma ca avem o credinta -ine #ntemeiata/ 4n mod ironic$ istoria
canonului este unul din putinele su-iecte care ne o-liga sa cercetam istoria .isericii. e
o-icei citim ca .iserica de la #nceput a avut cam acelasi canon ca si noi. Jnii apologeti
evanghelici$ cum ar fi Ieisler si 2ix fac lista celor 01 de carti ale 2oului &estament si
mentionea*a 8arintii .isericii care au citat din ele cu autoritate. Aceasta lasa pe cititori cu
impresia ca #nca de la moartea Apostolilor canonul era deasupra oricarei dispute.
eciD
'. Au $ost cartile canonului primite* strnse* citite si $olosite* deci acceptate de
poporul lui Dumne!eu"
Asa cum am aratat #n primul eseu$ &rupul lui ,ristos$ .iserica$ a folosit )eptuaginta$ care includea
Apocrifele$ ca adevarata )criptura. 8rotestantii %cu exceptia Anglicanilor si a 6uteranilor( nu
acorda nici o importanta faptului ca poporul lui umne*eu a str3ns$ citit si folosit aceste carti.
Oare are acest ultim test al lui Josh vreo valoare at3ta timp c3t evanghelicii nu-i dau atentie.
8ro-a-il are valoare. )a examinam #n continuare canonul 2oului &estament$ cu o atentie speciala
la alte carti adesea citate de 8arinti ca av3nd autoritate.
Epistola lui 1arna0a
!pistola lui .arna-a$ un tratat #mpotriva interpretarii iudaice a 6egii$ se -ucura de mult respect #n
scrierile .isericii primitive. Autorul presupus fiind un tovaras al lui 8avel$ aceasta epistola datea*a
de la sf3rsitul primului veac sau de la #nceputul celui de al doilea.
!a este inclusa #n canonul manuscrisului 5odex )inaicus din secolul patru si citata de 5lement
din Alexandria %=':-0='( %iverse ':>( si Origen %=>'-0'A( %8rincipiile #ncepatoare 9:0:A$
4mpotriva lui 5elsius =:;9$ 5omentarii la "omani =:0A( ca )criptura. &ertullian %=;:-00'( a
considerat aceasta scrisoare ca venind #ntr-adevar de la tovarasul lui 8avel %Jmilinta 0:(.
!pistola contine paralelisme cu idache$ un catehism mult pretuit de .iserica primului veac
%6oe-$ v. =$ 9:;-1$ 991-?(.
(astorul din 2ermas
8astorul din ,ermas$ scrisa la #nceputul secolului doi$ contine o serie de vi*iuni apocaliptice care
pre*inta #nvatatura crestina su- forma de pilde. 5a si .arna-as$ era venerata de .iserica
primitiva.
)f. 5lement din Alexandria o citea*a ca )criptura %iverse 0:?($ ca si )f. +reneus %=9:-0::(
%4mpotriva ere*iilor A:9A:0( si Origen %8rincipiile 4ncepatoare 0:=:'$A:=:==(. &ertullian #nsa o
numeste @pastorul desfr3natilor@ nu pentru ca era imorala$ ci pentru ca afirma ca adulterul poate fi
iertat %espre idolatrie A$='(. 8astorul din ,ermas$ ca si .arna-as$ face parte din canonul din
5odex )inaicus %6oe- v.0$ 0-'(. 4n secolul al patrulea era #nca folosita la pregatirea convertitilor
pentru -ote* %!pistola sar-atorii a lui Athanasius$ 9;1(.
Cartea lui Eno/
Aceasta carete a fost scrisa si compilata #n primele secole #nainte de ,ristos. !a contine o serie
de carti care se refera la #nceputurile istoriei$ la natura timpului$ a demonilor si a #ngerilor.
5artea lui !noh si interpretarea pe care ea o da Iene*ei a influentat g3ndirea crestina de la
#nceput. !ste citata ca )criptura #n !pistola lui .arna-as %A:9<=;:'($ Origen %8rincipiile
4ncepatoare A:=:9'( si &ertullian %espre idolatrie A$='(. 5ommodian %secolul 9( o foloseste
%5ommodian 9(. )f. +reneus include interpretarea data de ea 8otopului #n lucrarea sa ovada
#nvataturii apostolice %si #n 4mpotriva ere*iilor A:=;:0(. +ustin Bartirul %=::-=;'( o foloseste #n
acelasi fel #n apologia sa %0 Apol. '( si 5lement din Alexandria #n lucrarea sa iverse %iverse
':=(. &ertullian afirma ca ea a fost scrisa de !noh si #ncredintata lui 2oe. !l o considera )criptura$
protejata prin puterea uhului )f3nt %4m-racamintea femeilor 9(. Banuscrise aramaice ale cartii
lui !noh s-au gasit si #n Banuscrisele de la Barea Boarta si se pare ca era foarte pretuita de
esenieni %Allegro$ =0>-?$ =9A(.
Acest mare respect al crestinilor de la #nceput pentru cartea lui !noh nu ar tre-ui sa ne surprinda$
dat fiind ca ea este deja parte a .i-liei7 Jna din profetiile lui !noh este citata cuv3nt cu cuv3nt #n
2oul &estament:
ar si !noh$ al saptelea de la Adam$ a proorocit despre acestia$ *ic3nd: +ata$ a
venit omnul cu *ecile de mii de sfinti ai 6ui$ ca sa faca judecata #mpotriva
tuturor si sa mustre pe toti nelegiuitii de toate faptele nelegiuirii lor$ #n care au
facut faradelege$ si de toate cuvintele de ocara pe care ei$ pacatosi$ netematori
de umne*eu$ le-au rostit #mpotriva 6ui. %)f. +uda =A$='(
Aici nu contea*a asa de mult ce spune sau nu spune )f. +uda despre inspiratia cartii lui !noh.
upa cum am va*ut #n ultimul eseu$ 2oul &estament nu face astfel de calificari cu privire la nici o
carte. )f. +uda foloseste acest citat din !noh ca argument suprem. )e vede de aici ca #n
comunitatea #n care el scria$ aceasta carte era pastrata si respectata. Hara aceste elemente
argumentarea lui este irelevanta.
+maginile din !noh apar si printre imaginile apocaliptice ale Apocalipsei. !vangheliile folosesc un
termen din aceasta carte$ @Hiul Omului@. 5u toate ca !noh si-a pierdut importanta #n secolul al
patrulea$ .iserica Ortodoxa !tiopeana o retine #n canonul ei %Ve*i .arr$ A=-': cu privire la
implicatiile folosirii lui !noh de catre )f. +uda si #n scrierile pseudoepigrafice(.
Acestea sunt trei din multele carti pe care .iserica crestina le-a citit$ folosit si circulat. Argumentul
canonicitatii lor$ -a*at pe o citire empirica a 2oului &estament si a 8arintilor timpurii este mai
puternic dec3t #n ca*ul altor carti din canonul folosit asta*i.
e exemplu$ desi 0 8etru se pare a fi citat #n 8astorul din ,ermas %)im >:==:=($ nu mai apare citat
p3na la Origen$ la #nceputul secolului trei. upa Origen$ 0 8etru$ ca si )f. +uda$ Apocalipsa si 0 si
9 +oan au fost adeseori mentionate ca @#ndoielnice@ si plasate #n aceeasi categorie cu alte carti ca
.arna-a si 8astorul. aca .iserica timpurie se #ndoia cu privire la aceste carti$ atunci de ce nu a
urmat sfatul lui BcoCell de a se de-arasa de ele/
.iserica fara canon
2u numai ca existau si alte carti$ dar #n primele veacuri anumite parti ale .isericii au #nflorit fara a
avea vreun 2ou &estament7 Aceasta nu micsorea*a importanta )cripturii$ ci este doar o
recunoastere a faptului ca crestinii timpurii$ #n timp ce pe de o parte pa*eau )cripturile cu pretul
vietii$ pe de alta parte traiau o credinta care a fost transmisa personal de Apostoli. !i tineau la o
nvatatura$ care exista uneori #n scris$ dar care se preda si transmitea mai ales oral si liturgic$ din
generatie #n generatie.
5hiar si la sf3rsitul anilor =>: anumite parti ale .isericii$ mai ales cele rasaritene$ nu posedau
largi portiuni ale 2oului &estament. &otusi$ crestinii de acolo practicau si tineau aceeasi credinta
ca a -isericilor de lim-a greaca din jurul Bediteraniei. +reneus$ un episcop al Hrantei si nepot
spiritual al )f3ntului Apostol +oan $ ne spune aceasta #ntr-un tratat #mpotriva falsilor #nvatatori
gnostici ai *ilelor lui.
5are este situatia/ aca #ntre noi apare o disputa privitoare la o chestiune
importanta$ nu avem oare acces la cele mai vechi -iserici cu care Apostolii s-au
aflat #n continua legatura$ ca sa #nvatam de la ele ce este sigur si clar #n acea
chestiune/ 5e altceva sa facem daca Apostolii #nsisi nu ne-au lasat ceva #n
scris/ 2u este oare necesar %#n acest ca*($ sa urmam cursul traditiei pe care ei l-
au transmis celor carora ei le-au #ncredintat aceste -iserici/
6a aceasta #si dau acordul multe popoare ale acelor -ar-ari care cred #n ,ristos$
care au m3ntuirea scrisa #n inimile lor prin uhul$ fara h3rtie sau cerneala$ si care
cu multa grija pastrea*a vechea traditie$ cre*3nd #ntr-un singur umne*eu$
5reatorul cerului si pam3ntului si a tot ce este #n ele$ prin +isus ,ristos$ Hiul lui
umne*eu. 5ei care$ #n a-senta unor scrieri$ au primit aceasta credinta$ sunt
-ar-ari #n ce priveste lim-a noastra< dar #n ce priveste doctrina$ o-iceiurile si felul
de viata$ ei sunt #ntelepti datorita credintei< ei sunt placuti lui umne*eu$ cu o
vor-ire dreapta$ curata si #nteleapta. aca cineva ar #ncerca sa le predice
nascocirile ereticilor$ #n propria lor lim-a$ ei si-ar astupa urechile si ar fugi c3t de
departe$ neput3nd nici macar sa #ndure -lasfemiile. Astfel$ prin vechea traditie a
Apostolilor$ ei nu-si #ngaduie nici macar sa g3ndeasca la cuvintele #nselatoare ale
acestor #nvatatori. %4mpotriva ere*iilor +++ A:=$0(
!ste oare at3t de ciudat ca anumite -iserici nu aveau canonul/ 2oul &estament a fost scris doar
de opt oameni. Jumatate din el a fost scris de doi prieteni$ )f. 8avel si )f. 6uca. 8ro-a-il #n primul
veac cea mai mare parte a 2oului &estament circula doar #n -isericile #n care acestia au dat
#nvatatura.
5artea Haptelor vor-este despre rasp3ndirea crestinatatii #n 8alestina$ Asia Bica si Irecia. in
anumite motive$ 6uca nu a descris faptele )fintilor &oma$ .artolomeu sau ale altor Apostoli. !l nu
a scris despre rasp3ndirea !vangheliei #n )iria$ !gipt$ !tiopia$ 5artagina$ .ritania si +ndia. &oate
aceste locuri care au primit !vanghelia #n primul veac nu posedau scrierile complete ale
Apostolilor dec3t t3r*iu #n secolul al doilea.
2u este oare corect sa #ntelegem ca Apostolii erau ocupati cu trairea si #nvatarea !vanghelie$ mai
mult dec3t cu scrierea ei/ )f. +acov ne-a lasat o singura epistola. A fost oare aceasta singura lui
lucrare/ 2u cumva$ at3t el c3t si ceilalti Apostoli erau mai ocupati cu #ntemeierea .isericii vii$
#ntarita prin puterea uhului )f3nt/
5hiar si #n -isericile de lim-a greaca$ la #nceputul secolului patru canonul 2oului &estament nu
era #nca finali*at. !use-iu %0;:-9A:($ un istoric al .isericii$ scria:
6a acest punct$ este -ine sa clasificam scrierile 2oului &estament la care deja ne-
am referit. &re-uie ca mai #nt3i sa punem cele patru evanghelii$ urmate de
Haptele Apostolilor. 6ocul urmator este ocupat de epistolele lui 8avel$ iar dupa
acestea tre-uie sa recunoastem epistolele numite = +oan si = 8etru. 6a aceste se
pot adauga$ daca se crede potrivit$ Apocalipsa lui +oan$ cu privire la care ma voi
referi la momentul potrivit. Acestea sunt clasificate drept 5arti "ecunoscute. 5ele
disputate$ desi familiare pentru cei mai multi$ include epistolele cunoscute ca
+acov$ +uda$ 0 8etru si cele numite 0 si 9 +oan$ lucrari ale evanghelistului sau ale
cuiva cu acelasi nume.
8rintre 5artile 4ndoielnice tre-uie sa includem @Haptele@ lui 8avel$ @8astorul@ si
@Apocalipsa lui 8etru@< de asemenea asa *isa @!pistola a lui .arna-a@ si
@4nvataturile Apostolilor@ #mpreuna cu Apocalipsa )f. +oan$ daca acesta este locul
ei potrivit: dupa cum am spus mai #nainte$ unii o resping$ altii o include printre
5artile "ecunoscute. Jnii au inclus aici si @!vanghelia !vreilor@$ o carte
atragatoare mai ales printre acei evrei care 6-au primit pe ,ristos. &oate aceste
ar fi clasificate #mpreuna cu 5artile isputate$ dar m-am simtit o-ligat sa le
mentione* pe acestea din urma separat$ fac3nd deose-ire #ntre acele scrieri care
dupa traditia .isericii sunt adevarate$ autentice si recunoscute si cele din alta
categorie$ care nu sunt canonice ci disputate$ dar cunoscute celor mai multi
credinciosi< caci nu tre-uie sa le confundam cu unele scrieri atri-uite de eretici
apostolilor$ cum ar fi !vangheliile )f. 8etru$ &oma$ Bantia sau altele$ c3t si unele
scrieri ca Haptele )f. Andrei$ +oan sau ale altor Apostoli. 2ici un om al .isericii din
generatiile trecute nu s-a referit la ele #n scrierile lui. 4ntr-adevar$ nimic nu poate fi
mai strain Apostolilor dec3t lim-ajul folosit #n ele$ #n timp ce implicatiile
continutului lor sunt at3t de ne#mpacate cu adevarata ortodoxie #nc3t sunt usor
depistate ca falsuri ale ereticilor. 8rin urmare$ nu numai ca nu pot fi incluse #ntre
5artile isputate$ dar tre-uie aruncate ca fiind eretice si de neacceptat %+storia
.isericii 9:0'(.
upa !use-iu$ 5anonul ;: al )inodului din 6aodicea %9A9-9>=( face o lista cu 0; de carti ale
2oului &estament$ omit3nd cartea Apocalipsei. oar mai t3r*iu )f. Athanasius %0?;-919($ #n
scrisoarea lui de 8aste din 9;1$ ne da pentru prima oara o lista care cuprinde exact cele 01 de
carti din canonul modern al 2oului &estament. Aceasta lista este apoi confirmata de "ufinus %9A'-
A=:( si de 5odul African %A=?(. 5hiar si #n aceste ca*uri lista cartilor nu repre*enta re*ultatul unui
vot$ ci de*voltarea canonului #n interiorul .isericii.
O noua privire asupra canonului
Hiecare parte a )cripturii are o anumita origine #n timp$ prin m3na unui om. 4nainte de aceasta$
cartea nu exista. oar treptat$ prin de*voltarea &raditiei$ )criptura si-a c3stigat autoritatea
cuvenita #n poporul lui umne*eu. Asa cum s-a #nt3mplat cu 8salmii si alte parti ale Vechiului
&estament$ uneori au tre-uit sa treaca secole pentru ca aceasta sa se #nt3mple.
Acest apel la &raditie ar putea sa ofense*e pe unii dintre noi care am fost #nvatati ca &raditia
#nseamna eroare. )a anali*am #nsa exemplul +sraelului. 2u a existat oare un 5uv3nt al lui
umne*eu #nainte de Boise/ e unde primea poporul lui umne*eu sfat si #ntelepciune$ #nainte
sa se fi scris cartea Iene*ei/ Oare poseda familia lui Avraam vreo )criptura/ aca aceasta ar fi
descoperita asta*i$ am include-o oare #n canon/ Astfel de #ntre-ari sunt speculative$ si #n mod
paradoxal #n afara a ceea ce cunoastem din )cripturi. )e pare totusi ca copii lui Avraam erau
credinciosi &raditiei pe care au primit-o de la +ehova$ &raditie care #i pa*ea de erori.
5ercet3nd scrierile 8arintilor am va*ut ca studiul o-iectiv al patristicii nu face canonul @evident@.
!ste de asemenea imposi-il$ printr-un studiu al textelor$ sa decidem ce tre-uie inclus sau nu #n
2oul &estament. aca cerem )cripturii sa ne spuna ce sa includem #n canon$ ne aflam din nou
#ntr-o situatie dificila$ caci Apostolii ei #nsisi folosesc citate din scrieri pseudo-canonice pe care nu
le acceptam si nu le citim. Am va*ut deja cum Apostolii au folosit carte lui !noh. !xista si alte
exemple:
)f. 8avel se refera la cartea ne-canonica +annes si +am-res %++ &im. 9:>( c3nd numeste pe
vrajitorii de la curtea lui Haraon.
!vreii foloseste o carte numita Bartiriul lui +saia atunci c3nd se refera la cei @taiasi #n
doua cu ferastraul@ %!vr. ==:1(
8e l3nga cartea lui !noh$ )f. +uda citea*a din 4naltarea lui Boise atunci c3nd se refera la
lupta pentru trupul lui Boise dintre arhanghelul Bihail si diavol %+uda ?(.

Acestea sunt trei ca*uri #n care 2oul &estament face referinte la lucrari din afara canonului.
!ste adevarat ca Apostolii nu declara aceste lucrari drept inspirate. ar #nainte de a a-andona
aceste trei citate ca fiind exceptii lipsite de importanta$ sa vedem cum se raportea*a aceasta la
atitudinea noastra fata de canonul presupus auto-evident. aca vrem sa practicam credinta
Apostolilor$ nu ar fi ca*ul sa rasp3ndim si sa citim scrierile pe care acestia le citea*a/ )f. 8avel si
+uda le-au acceptat. 2oi de ce le respingem/
"aspunsul li-eral
2u sugere* de loc sa includem carti ca cea a lui !noh #n .i-lia noastra. )unt #nsa unii care ar
face aceasta. Bulti li-erali au raspuns la #ntre-ari ca cele pe care le-am enumerat prin re-
deschiderea canonului. !i au tratat materiale cum ar fi !vanghelia lui &oma si 8ovestirile din
copilaria lui +isus ca materiale autentice$ pe -a*a carora sa ne refacem credinta crestina. Adolf
,arnak %=>'=-=?9:($ teologul german cel mai ascutit din vremea lui$ #si folosea vastele cunostinte
despre istoria .isericii pentru a pune la #ndoiala nu numai canonul$ ci #ntreaga credinta crestina.
Altii cer asta*i o largire a canonului prin introducerea unor carti ne-crestine.
6i-eralii insista #n mod justificat ca Apostolii nu ne-au lasat o lista a cartilor< numai dupa aparitia
unor dispute aceasta chestiune a fost re*olvata. 6i-eralii sustin ca .iserica de la #nceput$ corupta
de patriarhi$ ierarhie si alte traditii omenesti$ +-a persecutat pe Barcion$ pe gnostici si pe altii$
de*volt3nd #n felul acesta un canon partinitor. 5anonul curent al 2oului &estament a fost sta-ilit #n
secolul al patrulea$ numai dupa ce .iserica a fost corupta de dogmele catolice.
5re*3nd ca .iserica a gresit$ li-eralii se simt justificati sa reanali*e*e canonul si sa-l remodele*e
dupa chipul lor. !i sustin ca de fapt canonul nu este dec3t unul din exemplele de falsa traditie
acceptata de .iserica.
incolo de Josh BcoCell
!vanghelicii au produs multe carti apologetice care sa ne justifice #ncrederea #n canon$ folosind
fapte$ ilustratii si nume. ar #n acest efort de a fi mai logici si mai #ntemeiati pe fapte dec3t
necrestinii$ pierdem din vedere adevaratul motiv pentru care credem .i-lia. in pacate$ rare ori
avem urechi de au*it.
2oi credem ca 2oul &estament are 01 de carti inspirate pentru ca aceasta este traditia care ni s-a
transmis. 8astram ceea ce ni s-a transmis si credem ca este lucrarea uhului. 5e alta justificare
ne tre-uie/ 5e alta justificare mai avem/
!ste sanatos si normal sa credem si sa ascultam de canon$ fara a astepta toate @dove*ile@.
Aceasta este dependenta de umne*eul 5are ne-a pastrat credinta prin intermediul parintilor
nostri spirituali$ #n ultimii ;::: de ani. umne*eu$ #n dragostea lui de nepatruns pentru omenire$ a
#ntemeiat o .iserica #n care si prin care a dat )criptura ca temelie a credintei. 5anonul nu se
justifica prin dove*i exterioare ci prin marturia interioara a &rinitatii 5are a condus .iserica prin
istorie. .i-lia este o parte nedespartita a ceva mai mare$ care l-a condus pe Avraam #n pustie$
chiar si atunci c3nd acesta nu poseda carti.
.iserica este cea care pa*este si garantea*a )criptura. aca .iserica secolelor doi$ trei si patru a
fost corupta$ atunci si canonul este corupt$ caci alegerea cartilor s-a facut prin credinta pe care o
avea. 5ele doua nu pot fi despartite. aca nu ne #ncredem #n .iserica$ atunci nu ne putem
#ncrede #n .i-lie$ care a fost scrisa$ transmisa si pastrata de catre .iserica.
"eferirea la .iserica si &raditie si importanta lor autentificatoare este modul cel mai cinstit de a
justifica .i-lia. ar cei mai multi dintre noi nu pot admite justificarea canonului prin .iserica si
&raditie din mai multe motive.
Da* dar
1i0lia nu a$irma autoritatea 1isericii
e fapt o afirma7
5a sa stii$ daca *a-ovesc$ cum tre-uie sa petreci #n casa lui umne*eu$ care
este .iserica umne*eului celui viu$ st3lp si temelie a adevarului. %= &imotei
9:='(
)e poate imagina vreo afirmatie mai clara dec3t aceasta/ .iserica este temelia Adevarului. aca
st3lpul cade$ #ntreg edificiul se pra-useste$ inclusiv )criptura7
.iserica de la #nceput a cre*ut si trait cu #ncredintarea ca are autoritatea de decide #n chestiuni
legate de credinta$ doctrina si practica. Acesta a fost motivul pentru care Apostolii s-au simtit
#ndreptatiti sa aleaga un succesor al lui +uda %Hapte =($ sa introduca diaconatul %Hapte ;($ si sa
#ngaduie neamurilor sa intre #n .iserica fara taierea #mprejur %Hapte ='(. Jrm3nd acelasi patern si
simt al autoritatii$ .iserica secolelor patru si cinci a sta-ilit canonul si a clarificat #nvatatura cu
privire la &reime.
2oi nu am fi putut nici macar sa #ncepem a argumenta din )criptura daca ea nu ne-ar fi fost data
prin .iserica. aca ne-ar fi fost dat un alt canon sau o traducere modificata$ nu am fi fost
constienti de vreo deose-ire. 8utem argumenta doar din ceea ce ni s-a dat.
Dupa Apostoli 1iserica a $ost corupta
2i s-a spus ca dupa venirea la putere a lui 5onstantin$ s-a pus -a*a .isericii 5atolice si ca
#nvataturi pag3ne au patruns #n .iserica. 5restinismul adevarat ar fi fost #nlaturat si a devenit
ascuns.
Hara a face o digresiune prea lunga #n istoria .isericii$ acesta este un -asm. !ste acelasi
argument folosit de musulmani$ mormoni si martorii lui +ehova. &oate aceste grupuri$ inclusiv
evanghelicii$ cred ca au existat si #n secolul al doilea crestini care au urmat #nvatatura curata. 5u
greu #nsa pot oferi niste nume. 5ine au fost acesti crestini adevarati/ 5um se numeau/ 5um se
face ca nu avem scrieri ramase de la ei/
8e l3nga aceasta$ daca .iserica a fost corupta$ tre-uie sa admitem ca +isus a gresit. Ascultati ce
spune !l:
)i !u #ti *ic tie$ ca tu esti 8etru si pe aceasta piatra voi *idi .iserica Bea si portile
iadului nu o vor -irui. %Batei =;:=>(
4nca multe am a va spune$ dar acum nu puteti sa le purtati. +ar c3nd va veni
Acela$ uhul Adevarului$ va va calau*i la tot adevarul< caci nu va vor-i de la
)ine$ ci toate c3te va au*i va vor-i si cele viitoare va va vesti. %+oan =;:=0$=9(
+ata !u cu voi sunt #n toate *ilele$ p3na la sf3rsitul veacului. %Batei 0>:0:(
aca #ntr-adevar credem ca .iserica a ca*ut$ atunci marturisim ca 6ocuinta mortilor a -iruit-o.
uhul lui umne*eu nu a calau*it #n tot adevarul. omnul +isus a fost cu .iserica doar p3na c3nd
aceasta a ca*ut #n ere*ie$ apoi s-a retras p3na c3nd$ o mie de ani mai t3r*iu$ #n timpul "eformei$
a reaparut crestinismul curat.
1i0lia condamna traditia
!ste adevarat ca anumite pasaje pe care le cunoastem condamna traditiile oamenilor$ dar #n
general ignoram alte pasaje cu acelasi su-iect.
Hiti urmatori ai mei$ precum si eu sunt al lui ,ristos. Hratilor$ va laud ca #n toate
va aduceti aminte de mine si tineti predaniile cum vi le-am dat. %= 5or. ==:=$0(
eci$ dar$ fratilor$ stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati #nvatat$ fie prin
cuv3nt$ fie prin epistola noastra. %0 &es. 0:='(
Hratilor$ va poruncim #n numele omnului nostru +isus ,ristos$ sa va feriti de orice
frate care um-la fara r3nduiala si nu dupa predania pe care ati primit-o de la noi.
%0 &es. 9:;(
2u numai ca .i-lia nu condamna &raditia$ ci chiar ne #ndeamna sa o tinem. Aceasta idee este
exprimata #n #ntreaga )criptura$ inclusiv #n Vechiul &estament
2u muta hotarul stravechi pe care l-au #nsemnat parintii tai. %8rover-e 00:0>(
4ntreaga )criptura este plina de #ndemnuri de a transmite 4ntelepciunea de la tata la fiu$ de la
Adam p3na la noi$ at3t prin viu grai c3t si prin scris.
2oi toti tinem traditii$ indiferent din ce confesiune facem parte. Aceste traditii se refera$ printre
altele$ la conducerea -isericii$ administrarea sacramentelor$ felul de #nchinare #n -iserica. Aceste
practici sau credinte ni s-au transmis de la @parintii@ nostri #n credinta$ care si ei le-au primit de la
altii. 5hiar si folosirea unei traduceri particulare a .i-liei #n -iserica noastra este o chestiune de
traditie. Jnii folosesc traduceri ortodoxe$ altii traduceri catolice$ altii traduceri protestante. 5hiar si
felul #n care preci*am capitolul sau versetul sau numele cartilor depinde de traditie.
+ndiferent cine esti si ce cre*i$ nu poti sa eviti traditia. 4ntre-area esteD practici &raditia
Apostolilor sau traditiile oamenilor/ 5ele mai multe traditii si #nvataturi neoprotestante datea*a nu
mai mult de unul sau doua secole.
Dumne!eu $ace un lucru nou
Aceasta expresie -i-lica este uneori folosita pentru a justifica anumite tendinte radicale din
miscarea evanghelica moderna si pentru a nega relevanta istoriei pentru credinta noastra.
aca vrem sa ne concentram asupra pre*entului si sa ne eli-eram de lanturile trecutului$ de ce
sa nu refacem canonul sau sa rescriem )criptura/ e ce sa ne oprim aici/ e ce sa nu includem
influente -udiste sau *oroastre #n credinta noastra/ e ce sa nu #ncercam folosirea drogurilor #n
serviciul de #nchinare/ 2u-i asa ca umne*eu face un lucru nou/
Hiecare generatie de evanghelici de avangarda #mpinge acest principiu catre noi limite$ uneori
socante. )ocul este potrivit aici. +storicitatea credintei noastre cere ca orice lucru nou sa se
conforme*e la ceea ce este vechi.
Aceasta ar ,nsemna ca 1iserica este in$aili0ila
2u #nseamna nimic de felul acesta$ cel putin nu #n felul #n care am fost #nvatati sa #ntelegem
infaili-ilitatea. 4n general$ mai ales atunci c3nd discutam catolicismul$ prin infaili-ilitate
eclesiastica #ntelegem ca -iserica face ce vrea$ fara sa fie trasa la raspundere.
ar prin infaili-ilitate tre-uie mai degra-a sa #ntelegem ca .iserica este vrednica de #ncredere.
esi uneori au loc aposta*ii$ .iserica -iruie si resta-ileste Adevarul. &re-uie doar sa gasim
aceasta .iserica si sa + ne alaturam.
!ste posi-il ca aceasta chemare de a ne #ncrede #n .iserica istorica sa nu ne atraga pe unii
dintre noi$ care am fost #nvatati sa fim sceptici cu privire la oameni si organi*atii$ dar este o
componenta importanta a fiintei noastre$ si ne face pe multi sa spunemD
(astorul meu nu spune asa ceva
4ntr-adevar$ este putin pro-a-il sa au*i despre apocrife sau autoritatea .isericii de la predicatorii
tai preferati. 8ro-a-il cei care ar a-orda aceste su-iecte si-ar pierde sluj-a7
a daca$ confruntat cu aceste #ntre-ari dificile$ cauti ajutor de la comentarii -i-lice sau de la un
profesor competent$ vei ajunge la aceleasi conclu*ii ca si mine. 2oi deja avem #ncredere #n
oameni su- forma -isericilor$ a confesiunilor$ a seminarilor sau a editurilor. Avem eroi si sfinti care
ne slujesc ca exemple. 8e acestia nu-i privim ca infaili-ili$ dar ne #ncredem #n ei pentru ca #i
vedem ca modele de credinta. Alergam la ei atunci c3nd avem pro-leme si ne simtim confu*i.
3 structura ortodo+a
.iserica Ortodoxa este aceea care #mpaca cel mai -ine autoritatea )cripturii cu cea a .isericii si
a &raditiei. Ortodocsii nu s-au simtit amenintati de atacurile li-eralilor pentru ca ei nu pretind sa
justifice canonul pe -a*a unor fapte evidente sau pe istoria empirica a .isericii antice. !i sunt cei
care au tinut cu credinciosie #nvatatura #n ultimii 0::: de ani. !i cred ca uhul )f3nt a calau*it
.iserica #n Adevar$ canonul fiind o parte a acestui Adevar. A redeschide chestiunea canonului #n
*ilele noastre #nseamna a-+ spune lui umne*eu si la nouaspre*ece secole de g3ndire crestina
ca au gresit.
Ar tre-ui sa-i multumim .isericii Ortodoxe pentru credinciosia ei. Hara sa ne dam seama$ deja
depindem de .iserica Ortodoxa #n multe din traditiile noastre. e exemplu:
2umind cele patru !vanghelii dupa )fintii Batei$ Barcu$ 6uca si +oan indicam faptul ca
acceptam o traditie de la sf3rsitul secolului al doilea. +ereneus este primul scriitor care
identifica pe autorii celor patru !vanghelii.
Accept3nd canonul si dogma &rinitatii$ aratam ca ne #ncredem #n judecata )inoadelor
!cumenice de la 2icea %90'( si 5onstantinopol %9>=(.
4nt3lnindu-ne uminica$ afirmam ca )3m-ata$ )a-atul$ nu mai este o-ligatoriu pentru
crestini$ desi aceasta interpretare a 6egii nu apare explicit #n .i-lie. uminica este *iua
crestinilor$ sar-atoarea unei noi creatii.
)ar-atorind #n fiecare an 5raciunul si 8astele la o data sta-ilita de &raditie$ recunoastem
ca este data potrivita de a comemora evenimente specifice din viata lui ,ristos.
8rimind textul 2oului &estament$ ne #ncredem implicit nu numai #n credinciosia
traducatorilor$ dar si #n cea a crestinilor ortodocsi ai .isericii timpurii$ dintre care multi si-
au dat viata pentru a ne transmite scrierile Apostolilor.
Aceste aspecte ale credintei noastre pe care le-am #mprumutat de la ortodocsi au sens doar #n
contextul &raditiei crestine. &raditia este cea care ne-a dat )criptura. ar daca nu facem parte din
.iserica Ortodoxa care a pastrat aceasta &raditie si ne-a dat canonul$ ne va fi mai greu sa
#ntelegem ce ne #nvata )criptura.
Credinta de la Nicea
Aceasta perspectiva a 5redintei crestine este exprimata #n 5re*ul de la 2icea$ o declaratie care
ar tre-ui sa fie mie*ul credintei fiecarui crestin care crede #n )f3nta &reime. Acesta este mesajul
#ntregii .i-lii care pune autoritatea lui umne*eu$ a )cripturii$ a &raditiei si a .isericii #ntr-o relatie
perfecta.
5red #ntr-unul umne*eu$ &atKl Atottiitorul$ HKcKtorul cerului si al pKm3ntului$
vK*utelor tuturor si nevK*utelor.
)i #ntr-Jnul domn +isus ,ristos$ Hiul lui umne*eu$ Jnul-2Kscut$ 5are din &atKl
)-a nKscut mai #nainte de toti vecii. 6uminK din 6uminK$ umne*eu adevKrat din
umne*eu adevarKt$ 2Kscut$ nu fKcut< 5el de o fiinta cu &atKl$ prin 5are toate s-
au fKcut.
5are pentru noi oamenii si pentru a noastrK m3ntuire )-a pogor3t din ceruri si )-
a #ntrupat de la uhul )f3nt din Baria Hecioara$ si )-a fKcut om.
)i )-a rKstignit pentru noi in *ilele lui 8ontiu 8ilat si a pKtimit si )-a #ngropat.
)i a #nviat a treia *i$ dupK )cripturi.
)i )-a #nKltat la ceruri si sade de-a dreapta &atKlui.
)i iarKsi va sK vinK cu slavK$ sK judece viii si mortii$ a 5Krui #mpKrKtie nu va avea
sf3rsit.
)i #ntru uhul )f3nt$ domnul de viatK Hacatorul$ 5are de la &atKl purcede$ 5el ce
#mpreunK cu &atKl si cu Hiul este #nchinat si slKvit$ 5are a grKit prin prooroci.
4ntru una$ sf3ntK$ so-orniceascK si apostoleascK .isericK.
BKrturisesc un .ote*$ #ntru iertarea pKcatelor.
Astept #nvierea mortilor.
)i viata veacului ce va sK fie.
Amin7

Deci!ia
4ntr-o noapte de ecem-rie$ c3nd #ncepusem sa studie* pe 8arinti$ am ramas uimit de
complexitatea crestinismului. 5eea ce credeam #nainte nu se potrivea cu evidenta care-mi statea
#nainte. Am pornit computerul si am #nceput sa joc un joc de tip &etris. 6umea mea nu mai avea
sens. 5iudateniile )cripturii si ale istoriei ei nu se potriveau cu -agajul evanghelic neoprotestant
-ine pus la punct. Ba simteam chinuit.
6i-eralismul #mi parea o #nselatorie care #si pune o masca crestina$ dar care neaga de fapt toate
aspectele 5redintei. Bi-ar fi fost mai usor sa devin un umanist ateu si sa a-andone* orice
pretentie de crestinism. ar perspectiva de a trece prin li-eralism la ateism mi se parea un sf3rsit
tragic nu numai pentru credinta care o aveam ci si pentru calitatea mea de om pe care o
pretuiam. O viata traita de dragul vietii/ 2ici de cum7 Bai degra-a moartea.
@!ste crestinismul adevarat/ 5are sunt dove*ile/@ Ba simteam tradat si speriat$ dar doritor sa
cred #n ,ristos si sa-+ fiu credincios$ chiar daca nu #ntelegeam de ce. 2u stiam pe nimeni altul
asemenea 6ui. )tudiile mele +-au put si mai mult #n evidenta stralucirea.
2oaptea avansa si ma simteam prins prin culorile monitorului #ntr-o lume de sticla$ a electronilor$
fara sens$ o masinarie mecanica a vietii. 2u stiu daca eram o-osit$ inert sau doar indiferent. Ba
aflam #ntr-un mediu academic care considera 5redinta ca fiind u simplu curent social. Biscarea
rapida a degetelor devenea o activitate mecanica$ #ntr-o lume #n afara timpului$ #n care nu mai
avea sens ce faceam$ #n care carami*ile se pra-useau una dupa alta.
Ba simteam inert.
5atre dimineata am #nchis computerul si m-am ase*at #n pat$ fara sa-mi mai pese daca cred sau
nu.
4n aceasta stare de deprimare am descoperit sinte*a ortodoxa dintre )criptura si &raditie. 6a
#nceput am fost foarte sceptic. ar$ ascult3nd mesajul ortodox$ am gasit cai #nca neexplorate$
care re*onau cu inima pe care o aveam c3nd am decis sa-6 urme* pe +isus ,ristos. Am gasit
sansa nu numai de a-mi pastra credinta$ dar si de a o resta-ili la starea initiala si de a o lasa sa
#nfloreasca. Am gasit #n credinta ortodoxa o noua cale de a privi nu numai .i-lia ci si lumea si
creatia$ o cale care promitea noi profun*imi de realitate #n relatia mea cu ,ristos.
Am continuat sa citesc 8arintii .isericii si -ucuria initiala a #nceput sa aduca roade. Am patruns #n
ad3ncul lor ori*ont spiritual si am descoperit noi feluri de a #ntelege )criptura$ pe care nu le
cunosteam #nainte. Bi se parea ca deveneam pentru a doua oara crestin.

Dar cum se explica? Jn grup #ntreg de versete -i-lice pot fi folosite ca dove*i #mpotriva
Ortodoxiei. &oate aceste versete #si au explicatiile lor$ care ies din cadrul acestui eseu.
+mportant este sa ne dedicam asemanarii cu ,ristos. !ste usor sa aratam spre greselile unor
oameni sau ale unor -iserici pentru a ne justifica refu*ul de a ne schim-a. Aceasta atitudine nu
este crestinism$ ci credinta celor #ncapat3nati$ m3ndrii si aroganti. !ste credinta +adului$ caci
judeca si acu*a conform unei legi pe care noi #nsine nu o tinem.
aca dedicarea noastra lui ,ristos este aspectul cel mai important al vietii$ nu e oare timpul sa ne
rugam si sa-6 #ntre-am cum putem deveni o -inecuv3ntare$ nu un -lestem/ 4n loc sa cautam
greselile altora$ -ine cunoscute de ei #nsisi$ ce-ar fi sa ne de-arasam de propria noastra aroganta
teologica/
Acesta este un #nceput. Jnii dintre noi vor tre-ui sa mearga mai ad3nc$ sa #nceapa a citi scrierile
8arintilor si a urma cu credinciosie credinta crestina istorica. 8oate vom avea de #nvatat de la unii
pe care p3na acum #i ignoram. 8oate tre-uie sa trecem printr-un proces de convertire.
Atentie #nsa. eci*ia de a deveni un pelerin este periculoasa$ caci ne poate costa reputatia$
lucrarea si vi*iunea. )ocoteste -ine #nainte de a alege calea catre Ortodoxie. !ste o cale extrem
de dificila.
ar este o cale a !vangheliei.
.i-liografie

1i0liograp/4
John Allegro$ The Dead Sea Scrolls: A Reappraisal$ %6ondon: 8enguin$ =?';(
James .arr$ Escaping Fundamentalism %8hiladelphia: Festminster$ =?>A(
.ill .right$ Footpaths to Discipleship$ %)an .ernardino: ,ereLs 6ife =?1=(
J.,. 5harlesCorth$ ed. The ld Testament !seudepigrapha$ 0 vol. %6ondon =?>9-'(
!use-ius$ The "istor# o$ the %hurch$ trans. I.A. Filliamson$ rev. AndreC 6outh$ %6ondon:
8enguin$ =?>?(
6oe- )eries$ Ireek text and Kirsopp 6ake !ng. tr.$ The Apostolic Fathers$ 0 vol.
%5am-ridge: ,arvard =?=0(
Josh BcoCell$ Evidence that Demands a &erdict$ 0 vol. %)an .ernardino: ,ereLs 6ife$
=?1?(
"o-erts$ ed.$ Ante'(icene Fathers$ =: vol. %,endricksons =??' repr(

5a4 1667
Despre autor
2ota traducatorului
&oate citatele -i-lice$ cu exceptia Apocrifelor$ sunt din textul )cripturii apro-at de )f3ntul )inod al
.isericii Ortodoxe "om3ne.