Sunteți pe pagina 1din 34

b. Putem deasemenea, folosi construc!

ia "esl-ce que:
Adjectivele demonstrative subliniate se folosesc in fala substantivelor la singular:
El aceasta
Acest baiat este simpatico
Acest barbat este imeresant.
Eu caut aceste ca.rti.
- Aceste case sunt Hoi (modeme).
Eu admir aceste hoteillri.
-1-
substantivele de genul rnasculin care incep Cll 0 consoana;
substantivele de genul care lncep ell 0 vocal1i;
san Cll un ,,11" mut
substantivele de genul feminin. cctte-pentru
ce-pentru
cct-penuu
II regarde fille.
u gars;on est sympahique.
.e.ct homme est interessant.
J'admire
Je cherche c.es livres.
C&.s maisons sont modemes.
OUI vas-tu-? Unde mergi')
OU habite-il? - Unde el?
Comment vas-tu en France? - eu ce mergi in Franta?
Comment est-il? Ce Fel de om este7 (Cum este elf)
Quel temps fait-il? CUIn c vremea'?
QueUe heure est-iI? - Cat e ceasul?
AqueUe heure va-t-il ala maison? - La ce ora merge el
Combien de livres as-tu? Cate ca'1i aj?
Combien font deux et deux'? Cat fac doi cu doi'?
Est-ce que tu es libre ce soir? Astazi sear{\ liber?
que VOUS parlez fraJlais? - Vorbili franceza?
a Putem forma 0 fra:l' interogativa prin inversiunea ordinei frazel, dcci
vcrbul va preceda substantivul:
Es-tu content? mulrumit'?
Achetez-vous des Ilvres? - Voi curnparati carli'!
Marie est-elle une bonne eleve? Maria este 0 eleva buna?
c. Adcseori putem utiliza pronumele interogative:
Substantivele la plural sunt intotdeauna precedate de adjectivul demonstativ ,.ces,
pentru toate genurile.
I. Ni flicut deja eu mai multe metode de alcatuire ale frazei i.llterogative.
Sa Illi Ie reamintim:
2. Sa revedem acutn forme Ie adjectivelor demonstrative.. Va r\!amintim faptul cii ele
preced substantivul elimina articolul.
Repetati t:lIvintele noi, de data acca ta inlT- Ita ordine:
LECTIA 11. - PARTEA INTAI
- painea
- iJ III
apa
II. filflza
- Cln3
- sale.La verde
- laplc1c
- zaharul
- micul dejun
- plliul
dlll a a
- desertul
- unlul
ill a de pninz
- vinul
- c, nll:a
:> [I p
:> [I r r
:> [10 I J
> lO sL R
> [I Rl
:> [I J
> [I
> (I (J
> flO p( tl
d n J
[I put J
> [I k nfitl :R]
>[1 d 'en
> (10 ",-]
> [I ]
:> [I m
Iia \ ,;dl
-2-
Ie repa'> - a lua mu. a
Ie pelit dejeuner - micul dejull
Ie dejeuner - masa de prJnz
Ie diner :> [I - cmu
Ie pain :> [I - piiinea
Ie bcurre - unrul
[a confiture :> nf}
':Rl dulceata
Ie sucre :> [10 l1kR] - zalluml
Ie lait :> [I I
I
- laptete
Ie yin
>11
\
I
- VillUl
!'eau (f.)
:>
I - apa
k pouIet :> [IL
lui
- puiul
la viandc > [I VI":d] ea
la salade verte :> [1 lad e t] salata verde
Ie fromage :> [I tR\m ] - brallZJ
Ie dl:: ert :> [Il d R] - de erlul
Ie diner
Ie .'sert
Ie bcurre
a panaacum. incepem leqia ell pn.:zenl rea noilor cuvinte:
la salade verte
Ie pelit dejeuuer
Ie pOll et
la contirure
Ie pain
Ie repas
k lail
Ie sucre
leejc ner
Ie vin
t\:au f.)
Ie [T rn.t>
1a 'iande
La micul deJun ea vrea 0
cafea.
Adeseori copiilor nu
place Japtele.
Fiului meu ii place
zuMml.
Acasii manane a data pe
Zl.
Petre adora painea
untul.
Du. dar ii place

copii vor
i'ntotdeauna desertul.
Acesta estc puiul salata
verde.
Ii place carnea la masa de
prfmz?
la cina
Ja masa de priinz
1a micul dejun
- Noi prefcram acest Yin
apei.
lonut arata aceasia
dulceata pe masa.
Ea prepara repede masa
de pnillz.
baieti detesta
laptele f1\rl!. zahar.
-
Ie
t.I oj I
Paul singur.
- Ea merge la mare Jari! par-inti.
EI nu vrea s1\ mearga la cinema tara
pricteni.
-3-
'O[IUJ
I .0 dEl. t I
> em til lu v,-
et
I UR sRI
>1
> [pi R iJU R I I E to
hO:I{]
>[ E If . nlatl
Rj
>
> [0 din '1
>r
Mon fils aime Ie S\lcre.
Je fais un repas ala maison.
Au pelit cfejeuner elle veut
un cafe.
Souvent, lies enfimts J1'aiment > (
pas lie lait. Ie I
Aime-t-il la viande au
dejeuner?
Oui, mais it aime Ie fromage > L i mT' em 10
aussi. I II
Pierre adme Ie pain et Ie
beurre.
C'est Ie paulet et la salade
verte.
Ces enfants veulent toujours
Ie dessert.
Nous IPreferons ce vin it
l'ea\l.
Le petit Jean montre cette
confirure sur la table.
Elle vite Ie dej,euner.
Sa folosim cuvintele noi in propoZI}ii. itin pc pozitiiJe eu voae tare, fiind alenti la traducerea
in limba ramana:
Ces gan;;ons detestent Ie lail
sans sucre.
Substantivul jolosit dupa cuvantul"sans (lara) este adesea lipsit de articol:
Pau habitc sans famille.
EllG va a Ia: mer sans parents.

au dcjeuner
au petit dejeuner
au diner
11 ne veut pas aller au cinema sans amis.
SA invatAm acurn un verb nou, care va llirgi posibilitAti1e de foJosire ale substa.nlivclor prezen-
tate la inceputul lectiei. Este vorba de un verb neregulat:
prendre > [r
R) - a lua, a bea, a manca
lata cateva exemple de folosire ale acestui verb in la mai mulle persoane. Cititi
unnaloarele propozitii cu voce lare traducerea in limba romana:
Mali i nll Ii place luplcle,
ea bea cafeaua iliril lapre.
- Pentru micul-dejun beau
cafea.
ASIAzi dimineata bei
lapte?
Sen iri dio came?
- Noi luamintotdeauna un
desert.
.- La micul-dejun Marc bea
apa.
> r u pr
d R)
> fpR r L u d
Au petit d6jeuner je pWlds
du cafe.
Au d6jeuner Marc pr.en.d de > In tlEj n' muRk rr-:- )
I'eau. loJ
. st-ce que ce matin tu
du lait?
Nous prenoos toujours un
dessert.
de la viande'?
Marie n'aime pas Ie lair, eUe > rrn
12W1d du cafe sans lait.
Avant Ie dessert les FranlYais > [.1 I db:R IE l"i
prennent du fromage. r n dE tR "]
- {naiole de desert,
francezii maoancii
branzeturi.
Observati fonnulele noi aparute dupa verbul "prendre":
Je prends !ill cafe.
II prend d.U.a viande.
Au diner, Marc prend
Leall.
. Ut pR
>- r din. In Il
III
- Beau cafca.
(Beau din cafea).
- EI mananca came.
(Mananca din carne).
La cina 1arc bea apa.
Lea Franyais prenneor ill!
fromage.
> [I - Francezii mamindi
bnizeturi.
CD
Fonnele folosite mai sus, sunt articole partitive, care indica 0 canlilate nedetenninata din ceva
se folosesc lnaintea care denurnesc lucruri ce nu se pot numiir .
Articolul partitiv se prin unirea prepozitiei,.de" Cll fom,e1e articolului botanl!.
de + Ie cafe
de + la viande
de + I'eau
de + les fromag
:= du cafe
:= de la viande
= de l'eau
= des fromages
.- 4-
In propozitiile in care aceste subl;tal:uj've apar 'in semnificatia lor generaHi, vom utiliza un
articol hotarat sau nehotAnit.
Acurn invaJAm doua cuvinte noi care determina timpul:
in contmuare, oompletati frazele de mai jos cu un san 0 expresie convenabila. Folositi
filtrul
CD

Je prends Ie pain.
Je prends un pain.
Je prends du pain.
apres
avant
I{ J
'[1
- MlI..nanc painea.
- MiUlanc 0 paine intreaga.
- Mananc paine (catva., 0 felie, putina,

dupa
- 'inainte
jn continuare, sa rnai invatam doua verbe noi pe care Ie vom folosi imprcuna cu vocabularul
prezentat in leqia in curs.

beau lapte.
Bei apa?
Dupa masa de pranz bern intotdeauna cafea.
Maria Sofia mananca came?
Seara nu m.ananc niminc.
Ei manancii intotdeauna desert dupa fiecare
masa.
Acasa avem trei mese pe zi: rnicul dejun,
pranzul rina.
Baietelul aceSla mananca paine cu unt
d111cear.a.
Bei vin inainte de masa?
Voi mancaJi intotdeauna branzli dupa
masa de pranz?
Astazi seara mananc pui cu salata.
Paul mananca paine fu1i unto
El bea cafea cu zahlir?
Nu, tarn zahar.
manger

- > LJ je prends > I I tail.
- Est-ce que ru prends > I'eau?
- Nous >p nnn toujours du cafe> r
Ie dejeuner.
- Est-ce que Marie et Sophie> t de
la viande?
- > Ii je ne prends rien.
Us > 11 II toujours > desserts
apres >1 .1
Nous avons trois repas it la maison: > I
It l'r, I . I un r t I Hl,
- Ce petit prend > J pain avec
>Ju beurre et >J i! confiture.
- Est-ce que tu prends >Ju Yin >, Jilt
Ie dejeuner?
- Prenez-vous toujours > fromage
>, [1r . Ie dejeuner?
- Ce soir je prends > J I poulet avec
>J aJade.
- Paul prend du pain>. beurre,
Prend-il du cafe avec Ju sucre?
Non, > n sucre.
a manca
boire > [ , R1
-5-
- a bea
-6-
Verbul neregulat "boire" estc putin mai de Cit1tlcu atentieconjugarea sa
urmarind pronunlia prezentata:
du cafe sans
eu beau
-lU bei
el be-a
ea bea
noj bern
voi beli
.- e,i beau
ele beau
Au petit dejeuner je >
lait.
- a-i fi foalT e
a-i fi sete
Naus > taujours au reastauranl.
> j -tll du yin avec de l'eaUl?
Le matin Perre > m llg du pain avec de
la confiture.
Le soir vaus ne > mltn rieo mais vous
buvez trap.
- lIes> mCIfl 'm trop pell all dejeuner.
n ne:> rlil pas du tout.
Anne aime > m' g:r et eile > n'iJ1[;;<:
trop souvenl.
E[ks > I du cure fort, sans sucre,
Chez vaus nous:> U\ Ih peu, votre yin
11' est pas bon,
> 1
> III
> il
> rib
> [nil I \
> l \'U bl v . ]
> [it bOll\]
>- [(;1 b I
> I \ R tel
> 'uu'R so
je mange > m-j) - eu mananc
tu manges > [tu mij
- tu mananci
il mange >
'"
-j]
el
eUe mange >
r
I IllaJ1
ea mananca
DOUS mangeons > [n I
- noi nlancam
VOllS mangez > \'u m-J . ] voi mancati
ils mangent >
il C1'ij]
ei rnananca
elles mangen! >[ I
elemananca
je bois
IU boiS
il boit
elle boit
oous buvons
VOllS buvez
ils boiveDt
eUes boivent
Noi mandim intotdeauna la restaurant.
Bei vinul eu apA'>
Dimineata Petre mananel\ paine eu dulcealiL
Sem-a voi 01.1 miincati nimic, dar beti prea
mull.
E[e maruind\ prea put in [a pram.
El nu bea deloe.
Ane} ji place sa mananee $i adesea mAnanca
prca. mull.
Ele beaUi eafea tare (neagra) tara
La voi bern putin, vinu[ vostru nu este bun.
Sa folosim verbele in proporzitL Completati urmatoarele fraz.e 0 fonna covenabila a
verbului ,..manger" sau "barre". Fo'lositi filtml
Dimineata beau cafea fliril lapte.
Verbul "manger este un verb regulat. Er se conjuga ca cefelalte verbe ell tcnninatia in ,,-er".
prezentam mai jos conjugarea sa. FiJi atenti 1a persoana Intai plural, unde pentru
pronunriei corecte a radacinei verbului, s-a introdus, un "e" in scriere ("g" inaintea lui, e se
pronunFi ,j"; in mod contrar "g" inaintea lui 0 se va pronunta "g").
Rctineti urmi'itoarele expresii:
avair faim
avoir soif
[":\
11 m.
1 mrmir "
111
fi r' IIna
Copiii beau mult. lor Ie
este tot timpul sete.
Va este foame. domnule?
Mi-e foame.
- Petre, ti-e foame?
Nu, nu mi-e foame insll
rni-c sete.
Dimineata mamei Olele
nu-i este niciodata foame.
- Nu-mi este foame deloe.
- Vara este eald !;Ii ne estc
sete.
m:l mnl,
mE J'
Madame et Monseur, est-ce que vous
>n' \ 7 r ' r im ?
Je ne mange pas, je >11" I
c;R n;J
- Ce matin nous >. JI1 I ill
- Ces fiUes >n"on J'm I f. JJT1 .
- Ce garc;:on >iJ to IJflnr "lim et il
> [llUj ur.. f.
:>
> Lt micul d . n I
l..lpt .
>
ll1uJt
:> l1imlll I flul
:> E.
:> N 11 lLum i lOlde un "Int II IJ nH III
Dup.'nl
;;. LJ ci - D mn:J. r uV.:J1 (
dlJ lu G
zilii in care am folosit expresiile noi. Atentia la tradueerea
>[
:> bl'U bLlku ilz-
tUJu'R I 11
> i nE
> ri.In [ it 1 I nu J.
(1 /]
Avez-vous faim, Monsieur?
Les enfant.., boivent
beaucoup, iis ont toujours
soif.
eu voce tare urmatoarele
'ill <[imba romana:
En ete il fait c'haud et nous
aVOIlS soif.
Je n'ai pas du tout faim.
Nu mamlnc, nu-rni estt: foame.
Acestui baiaf ii este intotdeauna foarne
sete.
Doamna, Domnule, nu va este foame ?
AstAzi diminea!a ne este foame.
Acestor fete nu Ie este niciodatA foame.
rai faim.
IPierre, as-tu faim?
Non, je n'ail pas faim rnais
fai soif.
Le malin rna mere n'a
jamais faim.
VerifIcati daca a.ti retinut bine noilecuvintele structun grama,ticale! Traduceti unnatoarele
propozitii in limba romanl1. Folosiri filtrul
-7-
Completati propoziliile urmatoare eu expresiilecorespunzatoare. Folosili filtrul
Ce soir ils ont faim et ils maogent
beaucoup.
Au petit dejeuner je prends souvent du cafe
sa,ns laiL
C' est un bon repas.
Elle prend du Sucre.
Le matin Ie petit lean boiti du lait.
Cette confiture est tres bonne.
Au dIner madame Duval boit du vin.
NOllS rnangeons toujours Ie diner chez
MonsieUli Dupont.
n veut du pain avec du beurre.
u
)ill
t I:;)Ut I U
U 31n
l:.l 11 I'HII LI IlU t, lin
':Ill f}r mull
>
>
>
SU I
>
> (1
I
> l
> \ -ttl 01111\.'
> l11ongo lOllJ ur U I P LlU din
> u cUt '.I In r die II dLJ '
m
> I 'nd -iU du \10.
1
> r \;
> ,
11
> J n 1 p
-8-
Est-ce que tu prends de la viande?
Veux-tu de la salade vel1te?
Dans ce restaurant Ie paulet n'est pas bon.
Us boirvent trap.
Ces enfants ant tres soif, ils veulent de >
reau. p
As-tu faim? Oui, un peu.
Ei manancA paine eu unt dulceatit
Nons prenons toujours un dessert.
iti este foame?
La cina manane Intotdeauna mult.
La mieul dejun ea bea eafea zahar.
Bei yin?
Mancarea aceasta este mai buna?
Noi coosumi1m adeseori pui la restaurant.
Astazi seara avem invitati .la > l i:
Diminea'la beau lapte dar nu rtlAfJanc nimic.
Inainte de desert noi maneam branzeturi >
.
lata ultimu1 al primei p1\.t1i din 11. Traduceli in limba franceZa unnAtoarele
Folosi!i filtrul
Vreau sa beau, inti cste foarte sete,
Vrei apa?
Inainte de mese nu beau oimic.
Ei eonsumli ceva?
EI nu bea nimic, nu Ii este sete.
Noi 1ulim mieul dejun la ora
jumiHate..
Ea mananca
,
salata la priinz?
Eu beau adeseori cafea la ora opt jumlitate.
Nu mananc nimic inainte de amiaza.
Nu imi este sete dar lmi este foame.
\
I Mesele tale sunt mai bune deeM la restaurant. >
....
,.
Astazi yeti lua micul dejun in grMina. >

Doriti sa maneati eeva inainte e rfmz?


Ador sa manane in restaurant.
Noi miincam rareori aeasa.
Ei iau mesele intotdeauna in bucatarie.
> \l ul z
I
11 I m.
>11 rnnnl
1] . In .
Ir 1:]
-9-
- 10-
Sa Incepem lecria cu Hoi Ie cuvinte:
Ies pommes de terre;; [10m dO !cR J - cartofii
- leguma. zarzavatul
[. mJ
Repetari inca 0 data cuvintele, prezentate aculll i'nlr-O ordine difentii.
Incercali sa rcrineri semnificaria lor.
Ie fruit > llf ul]
-
frl.lchll
Ie poisson > [I - p ~ t l
les gateaux > IE g tIl - prajilmile
la saupe >
la u
I
- supa
Ie riz > 10 Ril - orenil
la boisson >
fla b:l ~ - bautum
les frites (f) >
[I .
ill - cartofii prajili
Ie gateau >
[I 10J - prajitura
la glace >
II
rL ]
-
i'nghetata
la pomme de terre
Iia pl>m Ie I R]
- ca.rtoful
Ie legume
LECTIA 11. - PARTEA A nOVA
Astazi searii \ rem
eu orez.
Eu vreau 0 prajitura ea
desert.
ca
Ingbetatii? Da, ell placere.
ParintiJor Ie plae
mai mult legumele decal
carnea.
Ei adora prajitllrile.
Cartofii nu sunl
buni, prefer cartolii

Seara mancam supa.
Pentru deoert iau
inghetata.
- Tu mananci fruete la
desert?
- Ca bautura vreall apa.
- Ca leguml, Robert
mananea i 1totdeauna
salata ver e.
- ca desert, 1enlru desert
- ca legume
- Ca legumt, prefer
salata vcrce.
1I111
oj
m]
na cu expresiile inlroduse in prima parte a acestei
III R::i d
d' Rj
>1
p
E Rj
> [ l paR-
I lm
- Jl -
> [kum dE R]
r 'om bn .01
> l om
I Jln
> [kom I
> [II pr 'I R I I'm
I veR J
Ce soil" nous voulons du
poisson avec du riz.
Sa folosim cuvintelc in propozitii im
leelii.
Tu prends des fruits au
dessel1?
Nos parents preferenl les
legumes Ii la viande.
Jls adorent les gateaux.
Comme boisson je prends de > I 1m ho l n.i
l'eau. 10
De la glace? Oui, volontiers. > Ld
Je vC.ux un gateau cornme
dessert.
Ces pommes de terre ne. sont > I F. pi md I R n
pas bonnes, jc prefere les LlJ U pRT 'R I
friles.
Le soir oous mangeons de la::> II (1 RumlJo l!
soupe. u ]
Comme legume Robert
prend toujours de la salade
verte.
in exercitiul precedent am folosit urmiHoarele expresii:
comme dessert
eomme boisson
comme legume
Deei yom spune:
Je prefere comme legume
la salade verte.
Comme dessert je prends
de la glace.
@
Sa invatfun acum cateva adjective. Unele dintre ele au aparut deja in lectia anterioara in
expresii legate de vreIDe (timpul probabi\):
chaud > ,
J
- cald
chaude > 10] calda
froid > lR - rece (m.)
froide '>
o til
- rece (f.)
mauvals >
"1

mauvaise >
1m z]
rea
excellent >[ 1:1-1 excc!ent, foarte blm
excellente >
ld
I-lj
- excelenta, foarte buna
sa folosim acum adjectivele prezentate in propozitii. Cititi-Ie di tinct eu voce tare:
Ce repas n' est pas ehaud, il
est froid.
Aceastii miincare nu e
calda. e rece.
rai tres soif, je veux boire
une boisson froide.
R
imi cste foarte sck vreau
sa beau 0 bauturii rece.
Le diner chez Pierre est
toujours mauvais.
Cina acasa (a Pelre este
I'ntotdeauna rea.
Ce vin est excellent.
>[ - Acest vin este excelent.
Imaloml exercitiu va dii posibilitatea sa verificati ultimele Completati
propoziti.ile unnatore eu cuvintele corespunzatoare:
du lait Dimincata beau lapte foartc
cald.
Noi mancam adesea pui eu
cartofi prajiti.
Lc matin je boo
tres > .J I I
Nous prenons souvcnt
> I poulet avec> 1
frites.
Mariei ii place mai mult
orezul decit cartofii.
Ca bautura, Petre bea apa.
Marie prefer > k I aux
>1 I I II U
n Pierre >
Ce poulet est> II, la
soupe est> 1 I I. aussi.
, III J
>
?
nos enfant
rnangent
- >
- Prends-tu >
- Je > pr nu lie I c
aussi. lie est
-- , I,.ll n "
Ace t pui e rece, supa e rece
de asemenea.
Pentm desert copiii
mananca prajituri.
Vrei legume?
Mananc inghetat1i. Este
excdenta!
- 12
nu:zElllO f[
Ei miinanca dulcealii?
Bern cafea?
Ce mAnanci la micull
dejun?
- MAnanci paine?
- Vreti prajituri'l
> I..
;> I 'om
lr 'J
Hi
-
n
d [!J[O
la kilfil
>
ai.mons > k IlIl', .
- Ce yin est> 111 \' 11
> rnu b - d . I.::lI 1
> Inl
Vinul acesta e traU (nu c
bun).
ea desen nOl1a ne plac
fmctele.
Vaus prenez des gateaux?
NOlls buvons du cafe?
Tu prends du pain?
Qu'est-ce que ttl prends au
petit dejeuner?
deja mai multe feluri de a pune lntrebari. in continuarea lectiei, va prezentam 0
nollA forma de propozilie interogativl1. Este cea mai simpla constructie de acest tip:
A{i remarcal. probabil. cii'forma frazei interogalive poale Ii idenlica cu forma frazei
ajirmative. Singura diferen(G dintre ele esle semnul de in/rebare ce impune 0 inlonalie
inteerogalivii caraCleristica. (interogalia marcala prin ton).
Exersati acesta tip de propozirie interogativa. traducerea til limba romana.
Observari umlatoarele propozilii interogative:
Us mangent de la confiture? ;> [ll tTl'i)
Qu'est-ce que Marie prend >
comme beisson?
m
e bea Maria?
cuvant ioterogativ pentIill mime de lucnui urmata de 0 propozi\ie ce are forma identica cu eea
afr.rmativa.
Fom1a\i acwn intrebari pentru raspunsurile unnatoare, folosind conslmcfia "Que'est-ce que",
Nu uitali sa Ie cititi corett,. fiecare In parte:
Ati observat ca aceste firaze Incep eu construqia:
- Ce este aeeasta?
- Ce viziteaza ella Paris?
::> r c kO \' m ]

Qu' est-ce que veilS
mangez?
> ke" I vi/h paRi'l
>LK
> ke kr 1
Qu'est.ce qu'il visite a
Paris?
que...
Qu'est-ce que c'est?
Vous mangel. de la salade
verte.
J'aimc c,;c repas. - Qu'est-ee que j'aime?
> Ik kO' 'I 1]
lIs prennent de I'a glace
cemme dessert.
- Qu'est-ce qu'ils prennent > [k kil n
comme dessert?
- 13 -
dE R
lJ, moll I11UIt 11 :> lllli
:>
soupe est trap chaude.
Ie prUere Ie riz: aux pommes de terre.
Ce cafe est froid,
Qu'est-ce que vous prenez comme boisson? :> l
Les Fran9ais mangent souvent des legumes
et des fruits.
UrmAtorul exerciliu in traducerea propozitiior din limba franceza In limba romana.
Folosili mtml ro!;jU:
C' est une soupe. Qu'est-ce que c'est?
l
e kU
Le malin nous prenons Ie Qu'est-ce que nous
> l
l: kU ow p nn II
pelit dejeuner.
prenons ie matin? m
1-]
Pour Ie week-end tu vas ala QUI'est-ce que tu fais pour
>1
mer.
'Ie week-end? ' I
Nalls ecoulons un bel opera. Qu"est-ce que nous > lk .' n I lli: litO]
"" ecoutons?
:1. .. C'est de la viande pour QU'est-ce que c'est'!
> lk 0 ]
{!
Michel.

Je veux du cafe tres chaud. LIHue


Elles prennent toujOFS de la glace au
dessert.
n...
Aimes-lu ces fruits? Oui, ils sont excellents,
Le dimancbe notre mere achete des gateaux. > DUI i 1 ':.I. TI!W[I[l III
[ll jltu .
Imp r
Votre yin, Monsieur, est meilleur. in Ilium
m I hun
Tu veux du beurre? r j 11m'!
Au restaurant je prends souvellt du poisson. :> I OJ r ':,l.mr m m 1
In continuare, iala un exercitiu care cuptinde toate infonnaliile Intreg voca
1
)ularul leetei 1 .
Daca rezolv3ti acest exerciti'iJ corecl, puteti fi sigur ca ati invlltal bine matl rialul cuprins in
leqie. Traduceti fraze In limba france" ':
Marna noastra face In:i mcsc acasa.
;;.
m'l tim Ii rep m I )
Diminea!a lluam micul dejrun.
La micul dejYn mancam paine cu unt $i bem >
lapte cald.
u
Petre rna-oanca paine cu dulcealii.
,,,IT'
t:l1l111tllrl;;
- 14-
In n m l It OU .fe.
li.
> rr
>
:> II b I I d
>
>
Acesta este pui cu orez salaH\ verde. >
EI bea cafea tare, tara zahk
Ce vrei ca bautura?
Aces! yin este mai bun.
Prefer apa.
Dupa masa de pdinz meu bea cafea.
Ce este aceasta?
........
.... ..
Mananci adesori >
Cartofii tAi sunt reci.
Seara rna-ncaIn supa. :>
La desert mandun mghetata fructe.
Acest ca$caval este exceLent. >
La cina lzabela nu mlUuinca mull. >
1:.Itlll.
>
>
>
Ce rnancati la pnlJ1z?
Dupa cina bern yin.
imi plac legumele.
Lui Ii este intotdeauna foame.
Va este foame, doamna? >
u ti-e sete? >
Aceste prajituri sunt nu bune. >
Bei apa inainte de masa? >
Aceasti1 came este foarte buna (excelenta). >
in incheierea lectiei unneza un cxercitiu de pronuntie. Citili-le eu
[I vin, pain, faim
r-j poisSQIl, baisso.o, confiture
[ sucre, clu, Ugume, confirure
III dejeuner, fromage, manger
fl prendre, avant, exeellimt
ll.ll poisson, billssan, sillf, frilld
r I paulet, la.i1, pomme de t.e.rre, dessert, mauvais
[ 1 d6.jeuner, dessert
(1 gLa.ce, bo' on, poisson, saupe, salade, dessert
15 -
11. RECAPITULARE
11.1. Substantivul precedat de prepozitia "sans", se adesea rara art,icoil.
De exemplu:
Ie bois Ie cafe sans sucre. - Eu beau cafeaua tara zahar.
11.3. Verbul ,.manger" (a manca), este un verb regula!. u toate acestea, trebuie sa
relinem fonna particulara a persoanei intai plural, unde un "e" inaintea
tenninatiei:
noi manciim nous mangeons
11.2. Spunem:
au petit ctejeuner la micul dejun
au dejeuner - 1a pranz
au diner la dna
COlJIDle dessert ca desert
cOllune boisson

ca bautura
avoir faim a-il fi [name
avoir soif - a-i fi sete
111.4. Verbele "boire" (a bea) "prendre" (a lua, a manca, a bea) sunt veTbe neregulate.
je prends je bois eu beau, eu iau
(beau, mananc)
tu prends tu bois tu bei, tu iei
(bei, ml'lnanci)
il prend it boit d bea, el ia (bea,
manancli)
cUe prend elle boit ea bea, ea ia
(bea, maminca)
nous prenons nous buvons noi bem, noi luam
(bern, manciim)
vous prencz vous buvez voi beli, \loi !uali
(beli, manc3li)
ils prennent ils boivent ei beau, ei iau (beau.
manandi)
eUes pennent elles boivent ele beau, ele iau (beau,
mfuHinca)
1l.S. In limba franceza exista -numitul articol partitiv. EI indica 0 cantitate
nedeterminatl'l din ceva se inaintea substantivelor care denumesc lucruri
ce nu se pot numara. Articolul partitiv apare frecvent dupa verbele "manger",
"boire", "prendre" $i are in!e1esul de "putin", "cateva", ,,0 parte", .ceva"
Je mange de la viande.
II boit du yin.
Nous prenons des fruits.
- Mananc came.
- EI bea vin.
- Noi mancam fructe.
- 16 -
11.6. in limba francezA, este deosebit de frecventa interogalia rnarcata prin ton. Putcm
forma 0 intrebare aplicand intonatia interogativa frazei afmnative.
Tu prends de la glace? - Maminci
Putem, de asemenea, lonna 0 intrebare utilizand construclia "qu'est-ce que" la
inceputul propozitiei:
Qu'est-ce que tu manges? Ce man1inci?
Qu'est-ce que c'est? Ce este aceasta?
Qu'est-ce qu'ils prennent - Ei ce mAnanca ca desert?
comme dessert?
- 17-
11. TEMA PENTRU ACASA
A. 'in limba romana:
I. Au dejeuner elles mangent du poulet avec des friles.
2. 'et enfant n'a jamais faim.
3. Qu'est-ce que vous prenez comme dessert?
4. n boit du vin avant les repas.
5. Ce matin monsieur Dupont boit du cafe tres fort el sans bit.
B. Traduceli in limba franeeza:
I. l}i estc foame sete?
2. Ei ce fae disearii?
3. La micul dejun miincam paine cu unt bern
4. MaQcarea aceusta este rea insa vinul aeesta este exeelent.
5. Noi mancam (consumam) adeseori pui eu orez salata.
C. Raspundeti la tntrebarile de mai jos:
1. Qu'est-ce que tu prends comme boisson?
2. Ce repas est bon?
3. Mangez-vous de la viande ce soir?
4. Qu'est-ce qu'iI prend au dejcuner?
5. Qu'est-ce que les Fran'Yais mungcnt avant Ie des elt?
D. Copiar.i propoziriile eorectati
I. II prend de la pais. on.
2. NOlls magons beaucoup,
3. Nous buvon. du cafe sans Ie sucre.
4. Elles prenent de la confiture.
5. Est-ce que tu prends au petit dejeu r.
- 1'8 -
- cama\ii
- bikflnia
macelaml
- UipHiria
- miintana
- fannacia
fannacistul
- cornuI
rnedicamentul
- maceIaria
- mezcUiria, mezeluri
medicamenlul
smantan3.
- farmacia
- farmaci. tuI
- camea de pasare
- bmHiria.
magazinul de
- brutaml
- comul
- mae-darn!
- I ptAria
- brutaml
- camea de pasare
- bacania
- brufuia,
magazinul de paine
macelaria
- mezeliiria, mezeluri
:> fl u i]
- [
:> [t
:> [I ) k
:> II
:> llO ... 0 'I 0]
> flEp!
> II kREmRlj
> (1 n 1
II I nail
[1\ f; Rm '-J
:> (I Edi am-J
> la \01
la boucherie
Ie bOllcher
- 19-
la creme
fa pharmacie
Ie phannacien
Ie medicament
la boulangerie
Ie saucis 'on
Ia
la volaille
Sa Incepem leeria cu noile cuvinte. Cititi-lc eu voce tare distinct.
fiind atenp la transcrierea foneticii:
" A
LECTIA ]2. - PARTEA INTAI
Repetati cuvintele intr-o alta orcline:
la charcuterie > l 'IRiJ
Ie boucber
> [I
Ie croissant > [I
la volaille
:> [1'1 V
1 il
,llepicerie ... [IE i i]
:> [I
-
1 Ie medicament
'1m
Je saucisson
> [I . iso]
la creme
:> 1 Rem]
la pham13cie >rJ
m .11
la boul gerie
burjRI
la boucherie
> [1:.1 bu 1
Ie phannacien >
I
la cremerie
Ie boulangcr >
I lin .]
I (f.)
Ie boulanger
Ie croissant
13 charcuterie
- Noi nu cumparam fructe.
- La micul dejun Paul nu
maniincli comuri.
> Au petit dejeuner Paul ne
mange croissants.
latA acum. urmlHoarele propozitii. Cititi-le ell voce tare acordand 0 atentie deosebiHi
cuvintelor subliniate $i truducerii lor in limba romanli:
NOllS n'achelons
fruits.
Sa exersam acum noile cuvinte in propozitii. Urmariti cu atentie traducerealor III Ii mba
romana:
Dans notre rue il y a deux - In strada noastra se afHi
grandes boucheries et une
lit doua macelarii mari 0
petite boulangerie.
mic brutarie.
Ce boucher est grand et > - Acesl macelar este lnalt
gros. $i gras.
II mange souvenl de la
> III I
-.
ad EI mananca adesea carne
uJ
u
volaille. de pasarc.
Au diner nous prenons <.iu > nu 11 no II La cina mancam carna t,i.
sucisson.
III adore les croissants
-
EI adora comurule

A la cremerie nous achelons - La laptllrie cumpariim
de la creme, du lait et du smantana, lapte unt.
beuITe.
Le matin notre mere va a
>1
- Dimineata mama noaSlra
l' epicerie. Ri merge la blkanie.
Le boulanger est un homme Brutarul este un om
toujours content et oai. intotdeauna multumit
vesel.
Marie prend des til - Maria ia medicamente'
medicaments avant les repas. inwnte de mese.
La phannacie est del1"iere > III
.
si E d Ri
Farmacia este in spatele .*
rll
I 'hopitaf. I pI ' I]
spitalului.
Je vais chez notre > JI1 n I
-
Mii due la fannacistu.l
pharmaeien. nostru.
II prend pas...,d'eau. > fll f - EI nu bea apa.
Mon pere boit > lm- r "
vin. \-\
- 20-
- Tala! meu bea vin mull.
Ta soeur prend tIQp...jk
medicaments.
r
rnJ
l
Sora ta ia prea multe
medicamente.
Au diner je prends J.IIl..I2CU
de yin rouge.
La cinA beau putin yin
r o ~ u
Je yeux Wl....lWu de pommes
et deux kilos de pommes de
terre.
- Vreau un kilogram de
mere ~ i doua kilograme
de cartofi.
Elle achete un litre de yin. > [ .J 'I
Ea cumpara un litm de
VID.
Ali remoreat, ell siguranfa, ea nfrazele de rna; sus nufigureoza ortjeolulporti/h.: El (1/0S!
fn/aeuit elf prepoz;fia ,. de ". Prepozilia "de". se foloserte: dupa negafie:
Je ne bois pas de yin. - Eu nu beau yin.
- dupii construcfiile ce precizeaza 0 canti/ate anume:
- E 0 sticHi de apa minerala
pe masa.
> 1111
mill
II y a unebouteille d'eau
minerale sur la table.
CD
Je mange btaucoup de viande. - Eu mananc muWi carne.
Jacbete un peu de chocolat
Elle boit .Imp de vin.
- Eu curnpar putina ciocolata.
- Ea bea prea mult vin.
Nous avons, deux kilos de pommes. Noi avem doua kilograme de mere.
Voici )joe bOllteille de lail. - rata 0 sticla de laple.
Sa folosim cele invatate IDtr-un exercit-iu care are ca scop completarea propoz:tiilor eu fonnele
articolului partitiv"du" "de 1a" sau Cl,l' prepozitia "de". Folositi filtrul r o ~ u
La laptarie cumpiirfun
smantana ~ i un htru de lapt:
- A 1a cremerie nous
achetons > I I creme et
UJ1! litre> d lait.
Maeelarul nu are paine.
La bmtar este se gase$te
paine ~ i comuri.
- Lc boucher n'a pas
> e pain.
- Chez Ie boulallger il y a
> u pain et > I
croissants.
> [I n I d
La micul dejun el nu bea
cafea.
- Au petit dejeuner il ne
prend pas> J cafe.
H (
AceSl Miat manancii. mllitil
'inghetata.
Ea mananca adeseori came
de pasare dar nu mananca
niciodata camati.
Ce garcyon mange
beaucQup > glaces.
- Elle prend souvent > de: J
volaiUe mais elle ne
mange jarnais >
sauciasson.
- 21 -
Callt 0 de vin in
bucMarie.
- ie cberche une bOHteilie >
>( vin dans la cuisine.
La fannacie sunt multe
medicamente.
Ala phannacie il y a
beaucoup >d...
medicaments.
>
, I IRE]
>
A l'epicerie il ny a pas
d' eau minerale.
Cumparam apa minerala. >[11 z til d I mill I' '11J
La nu se
apa mineraHt
mineral, minerale :> [mil Er I minEr II
mineral, minerala
frais, fralche >riRE fR J - proaspilt, proaspatii
gras, grasse >[ k R
'1
- gras, grasa
cher, chere >[ cR R] scump, scumpa
pas cher, pas chere >Ipa R pa - ieftin, ieftina
A la nom; pouvons
acheter de la creme fraiche.
- Laptele acesta nu este
proaspiH.
La laptarie putem
cumpara smantiina
proaspata (fri$ca).
CeHe viande est trop grasse. - Camea aceasta este prea
grasa.
Nous achetons de l'eau
minerale.
Ce lail n'est pas frais.
Ce saucisson est gras aussi.
S1I ne imboga{im acum vocabularuJ eu urmatoarele adjective:
Sa folosim Doile adjective in propozitii. Cititi frazelecu voce tare incercand sa retine i fonnele
adjectivelor.
Carnalii ace$tia SUl!lI
deasemenea
Chez votre boulanger Ie pairt - La brutarul vostru piiinea
est tOUjOUfS frais. este Intotdeauna proaspiita.
Sa invatilm un nOll verb: "vendee" a vinde. Acest verb este neregulat. Cititl ell voce tare
formele acestuia, aplicand regulile de pronunlare marcate IDtre paranteze:
pc IIll (Ill! :.1
- eu va-nd
ru R]
> l- pa 'Rj
>1 I:: IR 'I']
- 22-
Nu cumpilr Esle
prea scump.
- Artul acesta cartofii sunt
ieftini.
Nu-i scutnp!
- E foarte scump!
Je n'acMte pas de fromage.
11 est trop cher.
Cctte annee les pomroes de
terre ne sont pas cheres.
C'est pas cher!
C'c't tres cher!
je vends
tu vends
> III
- tu vinzi
il vend
> fil \
-
1
el vinde
elle vend
> ILl
-] ea vinde
nous vendons
>r u
-do] noi vindem
vous vendez
> I II
1
voi vindeti
ils vendent
> III
ei vand
elles vendent > [ ad]
- ele vand
In exereitiul unnator, completati propozitiile de mai jos eu fonnele convenabile ale verbului
"vendre" sau ale verbului "acheter":
Brutarul vinde paine
comuri.
- Le boulanger > m.l du
pain et des croissants.
> 110 ul-J1'i \ d
. J
Tu nu cl:Ul1peri nimie. - Tu > n' het..: neo. >[ ]
Noi vindem ieftin. - Nous
cher.
J
maeelari vand multe
mezeluri came.
Ces bouchers > I
beaucoup de cbarcuterie et
de viande.
Parintii cumpara acum
medicamcnte de la
farmacistul vostn!.
Nos parents \,;Jll
maintenant les
medicaments chez votre
pharrnacien.
Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii observati traducerea In limba r.)mana.
I "J
Votre phannacie est Fannaeia vOastTa este > v(lli
modeme. modema.
Sa phannaeie est plus Fannacia sa este mai > [
modeme. modemli.
,.
Ma pharmacie est Ia plus - Fannaeia mea este eca > lill
modeme. mai modema.
J
Cette creme est plus fralche. - Aeeasta smiintiina este mai
>1 t h: m
proaspMa.
Mais ee lait est plus frais. - Dar laptele acesta este mai
proasp1U.
Pierre est bOD, son ami Paul - Petre este bun, prietenul
> If!
E
est meilleur mais Marc est Ie sau Paul este mai bun dar n EIO
meilleur. Marc este eel mai bun.
m
,0
I
Sophie est la meilleure arnie. -- Sofia este cea mai buna
>1 rEI
prietena.
- 23 -
Jean est plus grand que
Pierre.
Paul est Ie plus grand.
Marie est 1a plus belle.
Ion este mai InaH dedit
Petre.
- Paul este cel mai IDalt.
Maria este cea mai
> [II [ pi
>
>
frumoasa.
Mes amis sont les meilleurs. - PrieteDiil mei sunt eei mai
buni.
in exempleJe de mai sus am folosit adjective la gradul:
- grand, grande i.nalt, inalta
comparariv - plus grand, plus grande - mal inah, mai Inalta
que mes
llJ.ri
"L:h .
eel mai inalt. cea mai 10-
alta
les plus modemes
les meiUeures
Iffif'1Il
Maria este 0 prietena mai buna decat
Sofia.
Cette creme est> t I I
Ces sont > r II
freres.
Ces gateaux sont > I m. III [ .
Ce repas est> I Iu I r.
>
- Paul este mai inalt dedit [OD.
Sophie est> '. I .
-- [sabclle est.;- It l!UL que Sophie.
>
- 24-
Ie plus grand. 1a pIus
grande
SuperlativuJ adjectivelor se formeazA punand un articol homrat
(la singular sau la plural, dupa caz) inaintea gradului comparativ.
Ie plus moderne
la meilleure
superlativ
Paul est pillS grand que Jean.
$i urmatoarea structura gramaticala:
frazele de mai jos cu gradele de comparatie corespunzatoare ale a,ljectivelor. Cititi
apoi co, voce tare frazele coroplctate:
Marie est une meilleure alDie qus: Sophie.
Prajiturile acestea sunt cele mai bune.
Aceasta masll este cea mai scumpa.
Sofia este vesela.
lzabela este mai vesela dedit Sofia.
Smantaoa aceasta este cea maF proasplWi.
bilieti sunt mai putemici decat fratii
mei.
Pentru verificarea gradului de asimilare a noului material, in limba romana
urmatoarele fraze:
Nous allons souvent Ii la boucherie.
Tu manges trop de charcuterie et de
saucisson.
Ce boucher vend de la viande tres fraicbe
mais chere.
Nous ne vendons pas de volaille.
III I du
ul.m' ne
);
> II \ r1 p'''' L:h or.
> DUll
in lncheierea primei a pal1i a lectiei 12. traduceti propozitiile Il1limba ftancez5 iar apoi citili -Ie
cu atenfie:
Ie ne prends jamais de medicaments. >
U 1 [ll
Qu'est-ce que tu achetes chez Ie boulallger? >
\
C'est cher? Non, c'est pas cher. > I
I
C'est Ie restaurant Ie plus modeme dans >
notre ville.
Le phannacien ne vend pas de framage. >
F nn C'l tul n I I.
Je De mange pas de repas gras.
115 achetent un kilo de saucisson. un litre >
d'eau minerale, du pain, de lacreme et des
fruits. leo
Elle mange de la meilleure glace. >
Cette charcuterie est trop grasse. > i,;
t'" mez
in 110Stru se afla doua brutiirii, trei
bilcanii 0 faml3cie.
Noua ne place sa eumparam comuri,
paine brutanll nostru.
- EI vind ieftin.
P<linea sa este eea mai
comllrile sale sunt cele mai bune.
1'[1
ILLI l.1e
Ull
II
>
>
:> 1 III
Mama fa ia multe med.icameme.
Carnea de la aeest macclar estc intotdeallna
grasa carnatii nu sunt proaspeli.
1 vinde eel mai scump.
Putem cumpara apa mineraHi?
fa nu cumpArA niciodata Yin
La laptarie voi cumparati doi litri de lapte $i >
o stic!A de smantiina.
Medicamentele de la fannacistul vostru nu
sunt scumpe (sunt ieftine).
Noi cumparam doua kilograme de cartofi
dar nu fiucte.
Anul acesta legumele sunt scumpe. >
Maniinc carne de pasare ni;;te mezeluri. I 111 '1 Wl Pu d
LECTIA PARTEA A DOUA
Partea a doua a leet.iei 2. este un rezumat al rezultatelor sflldiului Ieqiei I I a primei parli din
leqia 12. Rezolvand exercitiile va veli da seama ill ce masura ali retlnut materia propusa.
iar daca constatu!i lipsuri in Dumneavoastra, puteti reveni asupra vreunei
parti a lec!iilor II., t2. sau puteti consulta caietele anlerioare. Vom dedica, de asemenea, mai
muit timp lecturii. Citinll cursiv pronuJ1!area corecta sunt elemente extrem de im-
portante in IJ1valarea oricarei limbi, iar Iimba franceza, dalorita intonaliei, speciJice a
melodiei sale caracteristice, impune 0 pregi\trre $i mai aprofundar.a. Daca utilizali mal,TJ1etofo-
nul III timpul studiului inregistrati-va frecvent vocea comparali-o eu 1l1registrarile de pe
cnsetele noastre. Este un exercitiu foarte bun care va va evaluarea rezultatclor muncii
Dumneu\ oaslra va face posibila corectarea imedi,ata it eventualelor Sa trecem deci, la
leclurti! Nu uitarJ sa umliirifi indicafiile reprezentand intonatiu (sagcfile) acccntul (carae-
terele Iflgro:>ate).
,
Le matin.1 a7 heures et demie je prends mon petit dejeuner. II Au petit dejeuner Ije bois

du lail sallS sucre j et je mange des croissants avec du beurre I t:t de la confiture, II
,
A midi je vais au restaurant. II C'est un petit restaurant. I Au dejeuner I je mange souvent
,
du poulet, du riz I et de la salade verte. " Je bois de I'eau minerale. 'le ne prends pas
,
de \lin.l c'est trQP cher. 11 Comme dessert! je prends de la glace. !I J'aime la glace. II Apres

Ie dejeuner I je bois du cMe tres fort i avec un peu de sucre. " Le sou! je mange ala
"
maison avec ma famille. II C'est Ie cfuter. II Nous mangeons de la soupe, I des pOlnmes
." ,."
de terre, I de la viande, II At! diller I je prends du vin rouge. " Mon mari aimc aussi k
, , ,
vin1I Nos enfant,> bovent de l'ealf.1I II y a toujours lill dessert: Ides t:ruits.1 des gateaux, I
,
de la glace.
."
- Paul, all-m faim?
." , ,
- Non... oui, 100 peu.
." ."
- Tu ne veux pas de poulet?
.I'.J ,
- Du paulet? Oui, I mais avec des frites .
."
- Et camme legume')
,
- Rien, I je ne veux pas de legume.
"" ""
- Et comme boisson? I De I'eau?
- 26-
I 1 plu
pren I mrm:
D I'
Au petit dej UI1 or n pr :n ms du (if'
f uJourd'hu.I ce de t.:rt I h r.
>} n m
wi t:
:> Qu'
hoi. n',
> Le r pll 'l uo ha d.
>
> 11 diner Je m In e du p 11 " II
:> II
>
>
:> J'ach I
> L
Miincarea aceasta este prea calda.
'at? Doua stide.
Nu mana-nc supa, este prea rece.
Legumele acestea nu sunt proaspete.
cump:lr painea.
Ce doriti ca bautllrii.?
lata aCllll1 u'ltimul exercitiu al lectiei 12. Traduceti urrnatoarele propozi!ii 111 limba
franceza. Dadl aveti vreun dubiu In ce privqte pronuntia, puteli consliita diclionaml de la
caietului de curs. Pentrll traducere folosi!i filtml
"" -" -" "'lit.
- Oui, i beaucoup d'eau tres froide et un grand gateau comme dessert!
-"
Nalls allons souvc:nt nux magasins. II Le matin I notTe mere va a la boulangcrie I el rl In
,-" -",-"
cremerie. II Chez iJe boulanger I elle acbete des crois 'ants I et du pai.n. II Alia cremerie I
-" -" ,
elk achete de la creme, I deux litres de lait et du benne, I souvent dl.l fromage. II Man
-" ,
pere, I va chez Ie boucher. II
-" , ,-" "'lit.
Ce boucher est cher, ill vend de la viande tres chere. II Mais mon pere I ailTIc In viande. II
-" , -" -"
[[ mange trop de v,iande I et beaucoup de charcuterie grasse. II Nou, lies enfants, I nous
-" -" , -" ,
achetons des legumes, I des fruits et des boissons. II Nous allons aI'epicerie. II Notre
-" -" ,
epicerie ! est la rneillenre dans notre vil1e.
La cinn mananc paine cu camali.
-27
El nu maniinca piii.ne.
La roicul dejun bem cafea rara zahar.
Fructul acesla nu este bun.
AsHizi desertul acesta cste mai scump.
Apa minerala? Cu pliicere.
Camea la macelarul nostru este cea mai
Branzeturil sunt cele mai bune. :> - l: r om es
scumpa. her
Acest vin este bun? E excelent!
\. Ce mAnanci? Cartofi prajiti!
Seara bern prea mult.
lata acum 0 1.istii de cuvinte in care intalnim e l ~ i sunet. Cititi-Ie distinct ~ i eu voce tare;
[u] buucherie, buucher, billJlangerie, billJlanger, billJteille
[J cl1arcutene, boucberie, mer, fraicbe
[J vendre, croissant, mooicanumt
I phannacie, phannacien, frais
r 1 s.aucisson, epicene, phanna.cie, grasse, croissant
[I charcutene, kilo, c.remerie, QJJ'est-ce que c'est
- 28-
12.5. SuperlativuI adjectivelor se fOIil11eaza adaugiind fa comparativ articollllhoUmlt
12. RECAPITULARE
- c ~ mai inaIt
- cea mai fro
- liloasa
- c ei mai bunj
eu vand
tu vinzi
el vindc
ea vinde
noi vinde111
voi v i n e ~ i
ei vand
ele vand
Ie plus grand
Ia p us belle
les meilleurs
> 'r) "3:J
> l \. 1J
> [Ii \ a]
> [1:1 \'ii]
:> r u - '(]
> lvu ~ J
:> Iii -dJ
:> [ 1 '
12 care au ferruninul ner-eglllat:
~ grasse
chere
- fraiche
- mai buni
- mail inalt
- mai frumoasa
lata adjectivele lectiei
gras
cher
frais
Nous ne prenons jamais de volaille.
plus grand
plus belie
meilleurs
J' achete un kilo de saucisson.
II ne boit pas de cafe.
je vends
tu vends
ill vend
eUe vend
DOUS vendons
vous vendez
ils vendent
ellcs vendent
II boit beaucoup de yin.
12.1 Dupa locutiunile care exprimli cantitatea folosim, in locul art.icolului partitiv,
prepozipa "de". De exemplu:
12.2. De asemenea, dupa oegatie nu fo1osim articolul partitiv ci prepozitia "de".
De exempIu:
12.3.
12.4. VCI:bul vendre "a vinde" este neregulat:
- 29-
12. TEM.A PENTRU ACASA
A. Traduceli in limba romana:
1. Chez Ie boulanger j'achete du pain.
2. lis vendent beaucoup de fruits.
3. Ce boucher est Ie meilleur.
4. Cette creme n' est pas du tout fraiche.
5. Elle veut aUer Ii la pharmacie.
B. Traduceti In limba francezA:
1. Nu mAnanc carne.
2. Este carnea de pui cea mai buna.
3. Eu beau apa mWerala.
'"
4. Camea aceasta este grasa rece.
5. Ce ml1nanci la pram?
C. mtrebiiri pentru urml1toarele raspunsuri:
1. Au petit dejeuner je preDds du lail.
2. Ces legumes DC sont pas frais.
3. C'est ton diner.
4. Le SOiT je ne bois rieD.
5. II mange.
D. Copiati frazele corectati
I. TIs achetent beaucoup des medicaments.
2. 11s De prennent pas de la viande.
3. Tu vend ton chien?
4. Qu'est-ce que VOUS avez faim?
5. Ce livre est Ie plus meilleur.
- 30-
VOCABULARUL LECTlILOR 11. SI 12.
au diner >
1\ thn 1.1
- la cina
au dejeuner >
r\
d j n
- la pram
au petit dejeuner > p(l III JEj n ~ - la micul dejun
apres >
la R I
- u p ~ (delennina timpul)
avant > [
-j
- inainle (detemina tjmpul)
avail" faim > [ I R tel - a-i fi foame
avoir soif >
Il
- a-i fi sele
Ie beurre > [I R] unlUl
boir > I I)
RI
co. a bea
bois (je) > blll
eu beau
bois (tu) > bOll tu bei
la boisson > [ I 0 0] bAutura
boil (ii, elle) > [ l .1] bea (el,ea)
boivent (ils, elles) >
rbo \ 1
- beau (ei. e1e)
buvez (vous) > [b \
J
betl (voi)
buvons (nous) >
Ihl
oj - bern (noi)
Ie 'boucher > [10 bu
.J
- mi1celarul
la boucherie >
II
h RI] -- mAcelaria
Ie boulanger > [10 buJ- i
1
- brutarul
la boulangerie > [I
h t-jR ) - brutari a,
magazinul de paine
la bouteiUe > II
h leI] - sticla
la charcuterie > II
IR IHJ - mezelaria, mezeluluri
chaud > [ \] - cald
chaude > l "(1 J - calda
eher >
l
Rj - seump
chere >
r ~
- scumpa
comme (hoisson)
:.>
[korn] ea (bautura)
la confilUre > rJa k- I J ] - dulceata
- 31 -
- 32-
- 33 -
la soupe > II upl
- supa
Ie sucre 10 U R] zaharul
vend (iI, elle) >
\.-]
- vinde (el,ea)
vendent (ils,eUes)
> r
-d]
- vand (ei.ele)
vendez (VOllS)
>1
It!
I
- vindc!i
vcndons (nous) > LI vindem
vendre
> [ -J
- a vinde
-
vends (je) >[ I] - vand (eu)
vends (tu) > [ 11 - Vl!lZI
la viande > II
j- ]
- camea
Ie vin ;> [I
\ -]
- vinul
la volaille > 11 01 11 - camea de pasare
- 34

S-ar putea să vă placă și