EXECUTAREA IZOLATIILOR TERMICE CLASICE

1.1 Definiii, simboluri i uniti de msur

1. Definiii

Principalii termeni utilizai n prezentul normativ au urmtoarele
semnificaii:
Mteril termoi!olnt material sau produs uzinat, avnd
conductivitatea termic de calcul mai mic sau egal cu 0,10 W/(mK,
destinat s confere elementului de construcie, n structura cruia sa
nglo!eaz, performane "igrotermice corespunztoare nivelurilor de
performan sta!ilite prin reglementri#
Su"ort l strtului de i!olre termi# component a unui
element de construcie care asigur rezistena, rigiditatea i
planeitatea necesar pentru a putea aplica pe suprafaa sa un strat de
material#
Strt de "rote#ie i!oliei termi#e $ component a unui
element de construcie interpus ntre componenta termoizolant a
acestuia i mediul ncon$urtor (e%terior sau interior care asigur
protecia termoizolaiei fa de aciunile de orice natur ale agenilor de
mediu i mecanici# poate fi aplicat direct sau distanat, crend un strat
de aer ventilat#
%rier #ontr &"orilor de " component a unui element de
construcie, dispus perpendicular pe direcia de migrare a vaporilor
de ap cu rezisten negli$a!il la transfer de cldur dar cu o foarte
mare rezisten la permea!ilitate la vapori, avnd rolul de a reduce
riscul de condens al vaporilor de ap n structura elementului#
%rier nti&'nt component a unui element de construcie
permea!il la vapori de ap dar care mpiedic ptrunderea curenilor
de aer din stratul ventilat n termoizolaia alctuit, de regul, din
materiale de natur fi!roas (de e%& produse din vat mineral sau din
vat de sticl#
Strt de er &entilt component a unui element de construcie
prin care se permite circulaia aerului prin tira$ termic i/sau vnt i
care are drept scop principal evacuarea vaporilor de ap n e%ces spre
mediul am!iant# poate fi realizat continuu sau su! form de canale#
Strt de difu!iune &"orilor de " component a unui
element de construcie, aflat naintea unei !ariere de vapori (n
raport cu sensul de circulaie a acestora i al crui rol este de a
asigura difuzia tangenial a vaporilor de ap i/sau o destinaie a
aerului sau a vaporilor de ap su! presiune#
Defle#tor element prin care se asigur:
1
' tira$ul stratului de aer ventilat i evacuarea n atmosfer a vaporilor
de ap, la acoperiuri i alctuiri de arpante cu nvelitori neetane la
vapori de ap#
' comunicarea cu atmosfera stratului de difuziune a vaporilor de ap#
A##esorii elemente care asigur:
' fi%area (legtura, solidarizarea straturilor de termoizolaie, suport i
protecie#
' continuitatea izolaiei termice#
' admisia i evacuarea aerului din stratul ventilat&
Trtmente de "rote#ie tratamente de ignifugare, !iocizare i
"idrofo!izare sau de protecie a armturilor e%puse la degradare
(metalice, fi!re de sticl#
(itr) termoi!olnt vitra$ care limiteaz pierderile de cldur, fiind
construit din dou sau mai multe foi transparente/translucide (din
sticl o!inuit sau cu proprieti speciale, din policar!onai etc&,
dispuse distanat, ntreg ansam!lul fiind nc"is etan pe margine,
spaiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant
dect aerul#
*unte termi# zon a unui element de construcie n care rezistena
termic specific n cmp a elementului de construcie respectiv#
An&elo" #ldirii totalitatea elementelor de construcie
perimetrale care delimiteaz volumul interior (nclzit al unei cldiri,
de mediul e%terior sau de spaii nenclzite din interiorul cldirii#
Am"litudine de os#ilie tem"erturii erului interior
variaia ma%im a temperaturii aerului interior fa de temperatura
convenional de calcul#
Coefi#ient de similre termi# mterilului termoi!olnt +s,
densitatea flu%ului termic ma%im, corespunztoare amplitudinii
temperaturii pe suprafaa interioar, egal cu unitatea& (ceast
mrime depinde de parametrii materialului str!tut: conductivitate
termic, densitate, capacitate caloric masic la presiune constant i
de perioada oscilaiilor densitii flu%ului termic#
Coefi#ient -lobl de i!olre termi# unei #ldiri +uniti
fun#ionle, +., suma pierderilor de cldur realizate prin
transmisie direct prin aria anvelopei cldirii, pentru o diferen de
temperatur ntre interior i e%terior de 1 K, raportat la volumul
cldirii, la care se adaug pierderile de cldur aferente remprosptrii
aerului interior, precum i cele datorate infiltraiilor suplimentare de
aer rece#
Coefi#ient de trnsfer termi# +trnsmit termi#, +U, flu%ul
termic, n regim staionar, raportat la aria de transfer termic i la
2
diferena de temperatur dintre temperaturile mediilor situate de o
parte i de alta ale unui element de nc"idere#
Condu#ti&itte termi# ( proprietatea materialelor de a permite
trecerea flu%ului termic, e%primat prin flu%ul termic ce str!ate prin
unitatea de suprafa un strat omogen, cu grosimea de un metru, din
cadrul unui element de construcie plan, cnd diferena dintre
temperaturile pe cele dou suprafee ale stratului este egal cu
unitatea#
Densitte "rent unui mteril termoi!olnt +, masa
unitii de volum a materialului n stare uscat#
Densitte flu/ului termi# flu%ul termic raportat la aria prin care
se face transferul de cldur#
Diferen de tem"ertur "e &erti#l 0ntre ni&elul #"ului i
ni&elul -le!nelor diferena de temperatur pe vertical, ntre
temperatura aerului msurat la 1,)m i la 0,1 m deasupra pardoselii
(pentru o persoan n picioare sau la 1,1 m i respectiv 0,1 m (pentru
o persoan eznd#
1lu/ termi# cantitatea de cldur transmis n unitatea de timp, la
sau de la un sistem#
Indi#e *M( opiunea medie previzi!il a unui grup important de
persoane asupra senzaiei termice produs de un anumit mediu,
e%primat prin referire la o scar cu ) nivele cuprinse ntre *frig+ i
*cald+# indicele P,- este !azat pe !ilanul termic al corpului uman#
*ermebilitte l er proprietatea materialelor de construcie de
a permite trecerea flu%ului de aer, e%primat prin flu%ul de aer care
str!ate prin unitatea de suprafa un strat omogen, cu grosimea de
un metru, din cadrul unui element de construcie plan, cnd diferena
dintre presiunile aerului pe cele dou suprafee ale stratului este egal
cu unitatea#
*ermebilitte l &"ori proprietatea materialelor de
construcie de a permite trecerea vaporilor de ap, e%primat prin
flu%ul de vapori care str!ate prin unitatea de suprafa un strat
omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de
construcie plan, cnd diferena dintre presiunile vaporilor pe cele
dou suprafee ale stratului este egal cu unitatea#
Tem"ertur "un#tului de rou +
r
, temperatura aerului la care
presiunea parial a vaporilor de ap devine egal cu cea de saturaie
i de la care se produce fenomenul de condens#
3
Re!isten termi# s"e#ifi# +R, diferena de temperatur
raportat la densitatea flu%ului termic, n regim staionar#
Re!isten l "ermebilitte l er elementului de
#onstru#ie "ln +.
a
,' suma rezistenelor la permea!ilitate la aer a
straturilor elementului de construcie plan#
Re!isten l "ermebilitte l &"ori elementului de
#onstru#ie "ln' suma rezistenelor la permea!ilitate la vapori a
straturilor elementului de construcie plan#
Tsre caracteristic mecanic privind deforma!ilitatea unui
material termoizolant, e%primat prin variaia relativ a grosimii
acestuia su! efectul unei ncrcri statice presta!ilite, n funcie de
tipul materialului#
Tem"ertur medie su"rfeei interiore unui element de
#onstru#ie media temperaturilor de pe suprafaa interioar a
elementului de construcie, calculat pe !aza cmpului de
temperatur determinat prin calcul numeric sau a rezistenelor
termice specifice determinate e%perimental#
Umiditte relti& erului ( raportul dintre presiunea parial
a vaporilor de ap din aerul umed i presiunea de saturaie a vaporilor
de ap la aceeai temperatur i presiune total#
Umiditte mterilului +msi#2&olumi#, +
m
/
v
, $ masa apei
evapora!ile raportat la masa/volumul materialului uscat&
Generaliti
a /ucrrile de izolare termic se e%ecut pe !aza proiectelor
ntocmite de proiectantul lucrrilor de construcie, verificate i
apro!ate conform legislaiei n vigoare&
! 0ri de cte ori apar a!ateri de la proiect, care presupun nlocuirea
total sau parial a materialelor prevzute n proiect sau care conduc
la ma$orarea ncrcrii elementelor de construcie, se va o!ine n mod
o!ligatoriu avizul proiectantului de specialitate i de rezisten&
Lucrri pregtitoare
a 1uprafeele suport pregtite pentru e%ecutarea izolaiilor termice
tre!uie s ai! planeitatea necesar, n funcie de tipul i modul de
fi%are a stratului termoizolant&
4
! 2ac suprafaa suport prezint denivelri, dup caz, se va e%ecuta o
racordare cu pant de minim 1:10, un strat de tencuial sau o ap de
egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezisten&
c 1uprafeele suport pe care urmeaz a se aplica direct !ariera contra
vaporilor de ap sau izolaia termic vor fi curate i amorsate&
d Pe ct posi!il, se va evita pozarea instalaiei electrice pe faa
elementelor de construcie pe care urmeaz a se aplica izolaia
termic, iar cnd acest lucru nu se poate evita, tu!urile electrice se
vor nglo!a, dup caz, n straturile de tencuial, !etonul de pant sau
apa general de nivelare& 3u se admite nglo!area tu!urilor electrice
prin teirea sau tierea plcilor termoizolante&
Executarea lucrrilor
a /ucrrile de izolare termic se e%ecut numai cu personal
specializat& (cesta va verifica tot timpul att grosimea i calitatea
materialului termoizolant ct i respectarea dimensiunilor punilor
termice din proiect&
! 4%ecutarea lucrrilor de izolare termic se face respectndu'se
prevederile cuprinse n normele te"nice de folosire specifice fiecrui
material termoizolant (standarde de produs, agremente te"nice,
norme te"nice de produs, mrci de fa!ricaie etc&
c /a punerea n oper a materialelor termoizolante se vor avea n
vedere msurile de transport, manipulare i depozitare prevzute n
normele te"nice ale produselor respective, precum i recomandrile
productorului pentru evitarea degradrii acestora&
d /a realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea
materialelor degradate (cu sprturi, tir!ituri, grosime
necorespunztoare i neuniform etc& sau cu caracteristici fizico'
mecanice inferioare celor prevzute n normele te"nice specifice&
e 5mpul termoizolant cu materiale su! form de plci se va realiza
prin aezarea acestora cu rosturile strnse& 4ventualele spaii dintre
plci vor fi completate cu !uci tiate la dimensiunile necesare, din
aceleai materiale, pentru a se o!ine un strat termoizolant continuu&
6n cazul n care izolaia termic din plci se realizeaz n mai multe
straturi, acestea se vor dispune astfel nct rosturile dintre plcile unui
strat s fie decalate (recomanda!il cu cca&1/7 81/9 din dimensiunea
plcii fa de rosturile dintre plcile straturilor adiacente&
f 6n caz de ploaie, n timpul e%ecuiei termoizolaiei, suprafaa
stratului termoizolant se va acoperi provizoriu cu folii de protecie,
asigurndu'se scurgerea apelor&
5
1.3. Te4nolo-ii s"e#ifi#e "entru termoi!olre "ereilor
(ezarea plcilor termoizolante se face cu rosturi strnse, n rnduri
astfel aezate ca rosturile s fie esute&
6n funcie de tipul i greutatea plcilor termoizolante, fi%area lor
(provizorie sau definitiv de perete se face, dup caz, prin lipire (de
e%: mortar, past adeziv etc& i/sau prindere mecanic (de e%: cu
agrafe metalice din oel ino%ida!il, uru!uri prevzute cu rondele din
plastic, ai!e late etc&
1.5. Te4nolo-ii s"e#ifi#e "entru termoi!olre #o"eriurilor
,aterialele termoizolante tre!uie s fie aezate fr rosturi i strns
m!inate cu elementele de construcie n relief care strpung
termoizolaia (couri, parapete, guri de vizitare, tu!uri de aerisire&
(plicarea stratului termoizolant se face pe fii, astfel nct s e%iste
posi!ilitatea acoperirii lor cu straturi de protecie ntr'un interval de
timp n care s nu e%iste riscuri de umezire a termoizolaiei datorit
precipitaiilor atmosferice i fr a se clca pe plcile termoizolante&
5irculaia direct pe plcile termoizolante este interzis& 1e admite
circulaia peste plci doar prin intermediul unor podini&
4%ecutarea izolaiilor termice la acoperiurile cu poduri ventilate se
face prin aplicarea materialului termoizolant pe faa superioar a
planeului spre pod&
1tratul termoizolant va fi prote$at cu un strat cu rol de !arier
antivnt, n cazul podurilor necircula!ile, sau cu un strat de protecie
care s preia ncrcrile statice i dinamice la care poate fi supus
pardoseala n timpul e%ploatrii, n cazul podurilor circula!ile&
.acordrile suprafeelor orizontale cu cele verticale se realizeaz cu
scafe din mortar, ca suport al straturilor de difuzie, !arierelor contra
vaporilor i al "idroizolaiilor&
6n dreptul scafelor se asigur o rigidizare suficient a stratului suport
al "idroizolaiei pentru a mpiedica forfecarea acestuia, iar la izolaiile
termice din materiale elastice tre!uie s se prevad prelungirea i
legarea de parapete a apei armate ce constituie suport al
"idroizolaiei&
1traturile de !arier contra vaporilor, difuziune i "idrofuge se e%ecut
n conformitate cu prevederile din normativ 5 117&
6nvelitorile i lucrrile de tinic"igerie se e%ecut n conformitate cu
prevederile din normativ 5 9)&
6
1.6. Te4nolo-ii s"e#ifi#e "entru termoi!olre "lneelor
"este s"ii re#i
6n cazul termoizolrii planeelor la partea inferioar (pe intrados
izolaia termic se e%ecut, de regul, fie prin fi%are mecanic, fie prin
fi%are mecanic i lipire&
(plicarea plcilor termoizolante necesit n general operaii de:
' rectificarea planeitii suprafeei inferioare a planeului#
' ancorarea de elemente de rezisten ale planeului, a elementelor de
prindere a stratului de izolaie termic i eventual a stratului de
protecie#
' dup caz, aplicarea stratului de amorsa$ pe suprafaa inferioar a
planeului i pe faa plcii termoizolante care se lipete#
' dup caz, aplicarea pastei de lipire pe suprafaa plcilor
termoizolante amorsate#
' aplicarea plcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin
rosturile termoizolaiei a elementelor de fi%are (ancorare#
' dup caz, corectarea continuitii stratului termoizolant, prin
completarea cu material termoizolant de acelai tip a rosturilor
rezultate cu dimensiuni mai mari dect cele admise#
' dup caz, spri$inirea provizorie a stratului n timpul i prizei i ntririi
soluiilor de lipire#
' aplicarea straturilor de protecie i de finisa$#
6n cazul termoizolrii planeului la partea superioar, plcile
termoizolante se aeaz pe planeu cu rosturi strnse, n acelai mod
ca la acoperiuri& Peste ele se realizeaz stratul de protecie, eventual
un strat de separaie care s prote$eze plcile termoizolante mpotriva
umiditii din ap sau, dac este prevzut n proiect, s realizeze i
!ariera contra vaporilor (!ariera contra vaporilor se aplic numai pe
faa *cald+ a termoizolaiei&
.ealizarea planeelor cu izolaie termic nglo!at necesit
urmtoarele operaii principale:
' e%ecuia feei interioare a planeului, care constituie i stratul suport
al termoizolaiei#
' aezarea materialului termoizolant ntre grinzile planeului#
' dup caz, aplicarea !arierei contra vaporilor de ap pe faa *cald+
(pe faa inferioar sau superioar, n funcie de poziia planeului n
raport cu spaiul mai rece#
' e%ecuia feei superioare a planeului&
1.7. Te4nolo-ii s"e#ifi#e "entru elementele &itrte
/a realizarea elementelor vitrate se va avea n vedere asigurarea
etaneitii acestora att ntre geam i ram ct i ntre cercevele i
toc&
7
/a montarea elementelor vitrate n golurile elementelor de construcie
se va realiza umplerea pe tot perimetrul, a rosturilor rezultate ntre
acestea, cu materiale izolante adecvate (nururi din vat mineral sau
vat de sticl, spum de poliuretan su! form de spra: etc&, precum i
etanarea lor pentru protecia mpotriva agenilor climatici (e%teriori i
interiori&
1.8. Msuri "ri&ind e/e#utre lu#rrilor de i!olii termi#e "e
tim" fri-uros
/ucrrile care presupun procedee umede nu se vor e%ecuta la
temperaturi mai mici de ;<
o
5& 2e asemenea, lucrrile de izolaii
termice nu se vor e%ecuta la temperaturi inferioare celor prevzute n
normele te"nice ale produselor, pe timp de cea sau cu precipitaii
atmosferice&
3. IZOLAREA TERMICA SI 1O9ICA A CLADIRILOR CI(ILE
3.1. I!olre "eretilor e/teriori
Peretii e%teriori (portanti, autoportanti sau purtati tre!uie sa
corespunda din punct de vedere "igrotermic si acustic cerintelor
utilizatorilor&
Pentru realizarea acestor deziderate folosirea produselor din vata
minerala prezentate in capitolul anterior este ideala in alcatuirea
structurilor&
1tructura peretilor e%teriori utilizind ca termofonoizolatie produse din
vata minerala este alcatuita din:
a stratul portant sau autoportant al peretelui e%terior
! !ariera de vapori
c stratul termofonoizolator din produse din vata minerala
d un sistem de fi%are a stratului termofonoizolator
e strat de aer ventilat
f un strat de protectie al termofonoizolatiei

, Strtul "ortnt su uto"ortnt l "eretelui e/terior
(cest strat reprezinta atat pentru peretii structurali cat si pentru cei
nestructurali sc"eletul peretelui care ii asigura acestuia dura!ilitatea,
rezistenta si rigiditatea necesare in e%ploatare&
1tratul portant poate fi realizat din !eton armat, din zidarie de
caramida, zidarie de =5(, lemn sau produse din lemn etc&
8
b, %rier de &"ori +"ote li"si 0n numite &rinte,
=ariera de vapori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de apa
din interiorul incaperilor inspre zona termofonoizolatiei si eventuala
condensare a acestora in structura peretelui e%terior&
=ariera de vapori se realizeaza din materiale impermea!ile de tip folie
(carton !itumat, folii din polietilena, folii din aluminiu, folii de poliester
etc& si se pozeaza in fata termofonoizolatiei inspre interiorul
incaperilor (pe fata mai calda a termofonoizolatiei&
5aserarea materialelor termofonoizolatoare din vata minerala cu o
folie asigura !ariera de vapori necesara cu conditia realizarii prin
lipire cu !enzi adezive de inalta fia!ilitate a continuitatii stratului&
=ariera de vapori poate lipsi in cazul unor pereti e%teriori e%ploatati in
conditii de temperatura sau/si umiditate care nu pot conduce la
condensarea vaporilor de apa in structura acestor pereti&
#, Strtul termofonoi!oltor din "roduse din &t minerl
1tratul termofonoizolator poate include o gama foarte larga de
produse din vata minerala din !azalt si va fi constituit, in functie de
solutia constructiva si te"nologia de e%ecutie alese si in functie de
performantele impuse peretilor e%teriori de catre utilizatori din:
' saltele rulate fara suport: 1. >0, 1. <0
' saltele rulate caserate: 1.( >0, 1.( <0
' pisle in placi necaserate: P? 90, P? >0, P?<0
' pisle in placi caserate: P?( 90, P?( >0, P?( <0
' placi semirigide necaserate: P1 )0
' placi semirigide caserate: P1( )0
' placi rigide necaserate: P@ A0, P@ 100, (P@'3, P@'5B
' placi rigide caserate: P@( A0, P@( 100, (P@('3, P@('5B

Cipodimensiunile stratului termofonoizolator se sta!ilesc in functie de
e%igentele utilizatorilor precum si din conditiile constructive si
te"nologice de realizare a peretilor e%teriori, recomandindu'se in
cazul in care tasarile ar putea fi insemnate, placi rigide&
d, Sistemul de fi/re strtului termoi!oltor
1tratul termofonoizolator se fi%eaza de stratul portant, in functie de
structura acestuia (perete fara strat de aer ventilat sau cu strat de
aer ventilat, in functie de materialele din care este alcatuit stratul
portant, astfel: prin inglo!are in perete la turnarea !etonului (in cazul
peretilor tip sandDic", prin inglo!are o data cu e%ecutarea zidariei
mi%te, prinse cu agrafe din otel prote$ate anticoroziv (zincate sau
ino%ida!ile etc& cu suru!uri pentru lemn sau cuie, prin lipire, s&a&
e, Strtul de er &entilt +"ote li"si 0n numite &rinte,
1tratul de aer ventilat are rolul de a elimina in atmosfera vaporii de
apa din incaperi rezultati in urma proceselor !iologice sau te"nologice
9
specifice si a mentine astfel peretele, inclusiv termofonoizolatia, in
stare uscata& @rosimea optima a stratului de aer ventilat, este de 7'<
cm si se poate asigura in procesul de fi%are a materialelor
termofonoizolante din vata minerala prin solutiile constructive si
te"nologice precizate mai sus si in detaliile ce urmeaza&
Pentru asigurarea ventilatiei stratului de aer se vor prevedea solutii
constructive care sa asigure e%istenta unor prize (goluri de aerisire
(prote$ate corespunzator impotriva intruziunilor prin plase de sirma,
care sa permita admisia si evacuarea aerului&
f, Strtul de "rote#tie l termofonoi!oltiei
(cest strat are menirea de a prote$a peretele si in special stratul
termofonoizolant de umiditatea e%terioara, de ploaie etc&, precum si
de a asigura um!rirea peretelui pe timp de vara&
1tratul de protectie poate fi alcatuit din diverse materiale si in diverse
moduri: din !eton armat (in cazul panourilor tristrat din !eton armat
cu miez termofonoizolant din produse din vata minerala, din zidarie
de caramida, din lemn sau produse din lemn (scindura cu lam!a si
uluc, caplama, P(/, placa$ etc&&
,odul de fi%are al stratului de protectie difera in functie de structura
constructiva a peretelui e%terior si te"nologia de realizare a acestuia
(in cazul peretilor tristrat din !eton armat prinderea se face cu
nervuri, agrafe, ploturi# placile din armociment, az!ociment, mase
plastice, sticla
armata etc& se
fi%eaza cu
suru!uri, agrafe etc&,
fi%area fiind, de
preferat, elastica
Fig 1 Alcatuirea de principiu perete exterior cu temoizolatie
din vata minerala fara strat de aer ventilat; 1& perete e%terior # 7&
termoizolatie # 9& protectie termoizolatie # >& profile de fi%are
10
Fig. 2 Izolare perete exterior cu
strat de aer ventilat varianta
1& element protectie e%terioara
7& profil fi%are
9& element ancora$
>& gaura pentru fi%are !ulon
<& spatiu de aer ventilat
E& termoizolatie vata
)& !anda fi%are termoizolatie
A& element de ancora$
termoizolatie
F& zid e%terior
2.2. Izolarea acoperisurilor mansardate si a podurilor
5a si in cazul izolarii peretilor, izolarea mansardelor presupune
e%istenta unui strat portant de sustinere a stratului termofonoizolator
din produse in vata, a unui sistem de fi%are a acestuia, a unui strat de
aer ventilat, a !arierei de vapori, a unui strat de protectie al
termofonoizolatiei&
, Strtul "ortnt l termofonoi!oltiei il constituie structura de
rezistenta a sarpantei mansardei (capriori, pane etc&, in functie de
solutia constructiva a acestuia&
b, 1i/re termofonoi!oltiei se realizeaza, in functie de tipul
acestuia, cu sipci din lemn, cu retele de plase din mase plastice sau
cu elemente care constituie finisa$ul interior al mansardelor
(lam!riuri, placi gips'carton etc& si care asigura si protectia
termofonoizolatiei spre interiorul incaperilor mansardei&
#, Strtul de er &entilt are menirea de a impiedica mentinerea
umezelii in zona elementelor sarpantei mansardei si in zona
termofonoizolatiei& -entilarea acestui strat se asigura prin fante
prevazute in zona streasinei, intre capriori si prin elemente speciale
pentru aerisire prevazute in invelitoare (elemente de aerisire in
cimpul invelitorii sau in zona coamei&
d, *entru strtul termofonoi!oltor se recomanda:
' saltele rulate din vata minerala caserata pe alufolie: SRA 6:, SRA
7:
' pisle in placi: *I 5:, *I 6:, *I 7:
11
' placi semirigide: *S ;:
' placi semirigide caserate pe alufolie *SA ;:
' placi rigide: *. <:, *. 1::, +*.=9, *.=CU,
' placi rigide caserate pe alufolie *.A <:, *.A 1::, +*.A=9,
*.A=CU,
?n functie de nivelul de izolare cerut de utilizatori si tinind seama de
faptul ca placile caserate pe alufolie asigura reducerea su!stantiala a
componentei radiante a flu%ului termic, fiind mai avanta$oase din
punct de vedere al eficientei "igrotermice (alufolia caserata pe produs
poate constitui si !ariera de vapori daca se realizeaza continuitatea
acestuia la rosturi&
e, %rier de &"ori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de
apa din interiorul incaperilor inspre zona termoizolatiei si eventuala
condensare a acestora in structura peretelui e%terior& =ariera de
vapori se realizeaza din materiale impermea!ile de tip folie (carton
!itumat, folii din polietilena, folii din aluminiu, folii din poliester etc& si
se pozeaza in fata termofonoizolatiei inspre interiorul incaperilor&
f, *rote#ti termofonoi!oltiei spre invelitoare se face printr'un
strat impermea!il discontinuu (pentru a permite ventilarea
termofonoizolatiei plasat intre capriori, su! invelitoare& ?nvelitoarea
poate fi de tip discontinuu (tigle ceramice sau din !eton, placi din
az!ociment ondulat etc& sau de tip continuu (ta!la zincata, sindrila
!itumata etc&&
1e prezinta in continuare detalii cu solutii de realizare a izolatiilor
mentionate mai sus&
' Gigura 9 ' 2etalii de principiu pentru realizarea unei mansarde
' Gigura > ' ?zolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator din
vata minerala placata cu gips carton
' Gigura < ' ?zolarea termica a podurilor su! invelitoare ' varian
Fig. 3 Detalii de principiu
pentru realizarea unei
mansarde
1& invelitoare
7& sipci
9& finisa$ interior
>& folie "igrofuga
12
<& caprior
E& aer ventilat
)& !ariera de vapori
A& termoizolatie vata
Fig. Izolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator de vata
minerala
placata cu gips carton

1& panou gips carton
7& !ariera vapori
9& sipci verticale
>& strat aer
<& sipci orizontale
E& element prindere
)& strat suplimentar vata
A& termoizolatie vata
F& strat aer ventilat
10& folie
11& prindere cu suru!
17& sipci de lemn
19& caprior
1>& etansare
1<& talpa
1E& planseu pod
13
Fig. !. Izolarea termica a podurilor su" invelitoare varianta
Fig. # Izolarea termica a podurilor su"
invelitoare varianta
a, ! ' dispunerea termoizolatiei la partea
superioara
c, d ' dispunerea termoizolatiei in zona
mediana
e, f ' dispunerea termoizolatiei la partea inferioara
g, " ' dispunerea termoizolatiei in zona mediana si la partea
inferioara
1& invelitoare# 7& sipci# 9& scindura# >& folie de protectie la infiltratii# <&
strat de aer su! invelitoare# E& strat de aer peste termoizolatie# )&
termoizolatie vata# A& !ariera de vapori# F& element de finisa$# 10&
caprior # 11& sipci # 17& strat de aer su! termoizolatie

14
1 2
3
4
5
6
8
9
10
7
Fig. $. Detaliu de coam% & acoperi' cu astereal%( cu termoizola)ia
*ntre c%priori( cu spa)iu du"lu de ventilare:
1&invelitoare# 7& sipci de lemn transversale pentru prinderea
invelitorii# 9&folie "idroizolante# >& capriori# <& vata de sticla intre
capriori de 10 cm# E&vata minerala de sticla caserata cu folie de
aluminiu la fata capriorilor de < cm grosime# )&sipca pentru fi%area
termoizolatiei# A& clesti, scandura de lemn# F& coamH# 10&placi gips
carton finisate&
6
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
15
Fig. +. Detaliu de coam% & acoperi' far% astereal%( cu termoizola)ia
*ntre c%priori( far% ventilare: 1&invelitoare# 7& sipci de lemn
transversale pentru prinderea invelitorii# 9&folie "idroizolante# >&
capriori# <& vata de sticla intre capriori de 10 cm# E&vata minerala de
sticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de < cm grosime#
)&sipca pentru fi%area termoizolatiei# A& clesti, scandura de lemn# F&
coamH# 10& lam!riu de lemn&
2.3. Izolarea acoperisurilor terasa
(coperisurile terasa pot !eneficia in toate variantele constructive de
termofonoizolatii cu produse din vata tip ,(503& ?n situatiile in care
incaperile de la ultimul nivel adapostesc utilizatori sau procese
te"nologice generatoare de vapori de apa este o!ligatorie o !ariera
continua contra vaporilor plasata su! termofonoizolatie spre a
impiedica producerea condensului in straturile acoperisului si mai ales
in stratul termofonoizolant&
Cermo"idroizolatia acoperisurilor este un tot unitar, calitatea lor
depinde in egala masura de materialele termo si "idroizolatoare&
(coperisuri terasa circula!ile
?n cazul acoperisurilor terasa circula!ile, pentru evitarea tasarii
stratului termofonoizolant se recomanda:
' placi superrigide: *S. 3::
= placi rigide necaserate: *. 18: (*.=C numai prin aplicarea de
masuri adecvate (sape armate
5aserarea produselor din vata cu alufolie asigura !ariera de vapori,
de o!icei necesara si in cazul acoperisurilor terasa circula!ile, cu
conditia realizarii prin lipire cu !enzi adezive de inalta fia!ilitate a
continuitatii stratului de alufolie&
1e prezinta in continuare detalii cu solutii de principiu pentru
realizarea de termo"idroizolatii cu placi de vata minerala&
Fig. ,. Detaliu de racord perete terasa inversata circula"ila
1& polistiren e%trudat# 7& mem!rane "idroizolatoare# 9&folie !arierH
impotriva vaporilor# >& strat difuziune# <&!eton de pantH# E& placH =(#
)& perete zidHrie# A& dalH prefa!ricatH =(# F& strat uzurH
16
7
1
8
9
4
3
2
5
6
Fig. 1- Detaliu de c.mp&travers% inversat%( circula"il%&tip dec/( cu
trafic redus&sec)iune longitudinal%
1& polistiren e%trudat# 7& mem!rane "idoizolante# 9& geote%til# >&
strat difuzie# <& !eton de pantH# E& placH de =(# )& structurH de
sustinere decI# A& decI' scJndurH de lemn
8
3
1
2
4
5
6
7
Fig. 11 Detaliu de c.mp& teras% inversat%( circula"il% & tip dec/(
redus& sec)iune transversal%
1& polistiren e%trudat# 7& mem!rane "idroizolatoare# 9& geote%til# >&
strat difuzie# <& !eton de pantH# E& placH =(# )& structurH de lemn# A&
decI scJndurH de lemn&
8
3
1
2
4
5
6
7
Fig. 12. Detaliu de record la perete teras% inversat%( circula"il% cu
trafic intens 'i pardoseal% pe picioru'e
17
7
4
3
2
5
8
9
5
6
1
2.4. Tehnologia de izolare cu polistiren
Folosirea polistirenului la realizarea izola)iei pere)ilor0 1olutia
2eresit&2eret3erm4
Et"e >
Peretele tre!uie !ine curHKat: mai Lntai se Lndeparteaza praful, iar apoi se
spalH cu $et de apH su! presiune& PereKii din caramidH, netencuiKi, tre!uie
curHKaKi cu multa gri$H& PereKii spalaKi tre!uie lasaKi
sa se usuce perfect&
PereKii foarte a!sor!anKi, de e%& zidariile din =5( sau !locuri de silicaKi,
tre!uie tratate Ln preala!il cu grund 5eresit 5C 1)& ,ortarul care fi%eazH
placile termoizolanle nu se va usca prea repede Mi va avea rezistenKa
doritH& 1olutia 5C 1) se usuca dupa apro%imativ > ore&
18
Gi%area plHcilor termoizolante
?n partea de $os a plHcilor termoizolante se fi%eazH profile de soclu&
(cestea tre!uie fi%ate cu di!luri din 90 cm Ln 90 cm&
Cre!uie demontate toate pHrKiile care ar putea Lngreuna acKiunea de
aplicare a placilor termoizolante, de e%&: pervazuri& Nn locul !urlanelor
clasice, tre!uie puse provizoriu !urlane Mi conducte elastice etc&
Nntr'un recipient Ln care se aflH o cantitate de apa masuratH, se toarnH
mortarul pentru fi%area placilor termoizolante Mi se amestecH cu o
masina de gaurit cu amestecator panH cand se o!tine o pasta omogena,
fara cocoloase&
19
,ortarul se aplica de $ur Lmpre$urul placii su! forma unei !enzi cu o
laKime de 9'> cm si Ln centrul placii su! forma unor grama$oare cu un
diametru de apro%imativ A cm, astfel Lncat Ln urma presarii sa ocupe
>0O din suprafaKa plHcii&
2acH suprafetele sunt netede, mortarul poate fi aplicat cu o mistrie
dintatH de 17 mm&
2in sulul de plasH se taie o fHMie avJnd lungimea necesarH, care apoi se
face sul&
5olKurile cladirii sunt predispuse lovirii& Pe o LnalKime de 7 m de la sol,
tre!uie sa fi%atH o plasa din fi!ra de sticlH& Plasa se fi%eazH de peretele
alaturat cu o suprapunere de 1< cm& 5olKurile cladirii vor fi acoperite cu
20
un cornier din ta!lH de aluminiu perforatH lipit Lnainte&
(cum se gasesc pe piata corniere cu plasH lipitH din fa!ricatie& Btlizarea
acestora uMureaza formarea colturilor cladirii Mi a marginilor glafurilor, fHra
a mai fi necesara fi%area plasei de peretele alHturat&
Placile se aplicH una langa alta, Lncepand de la !azH, de la un colt Mi
mergand pana la partea superioara a pereKilor, menKinandu'se o linie
dreaptH& Placa aplicata tre!uie miMcata cu o driMca lunga pJna cand
a$unge sH se fi%eze langa celelalte placi&
Pe suprafetele mari, tre!uie urmaritH ordinea din desen& Cre!uie sa
suprapuse plasele care se Lnvecineaza, Lntre<'10cm&
21
@olurile ramase, mai mari de 7 mm si locurile greu accesi!ile, de e%&
!alustradele ' tre!uie umplule cu spuma poliuretanicH 5eresit (e%clus
umplerea lor cu mortar& 1puma Lsi mareste volumul si de aceea tre!uie
direcKionatH Lntre placi, avand griia sa nu iasH cu prea mult Ln
afarH&1urplusul de spuma poliuretanica LntaritH tre!uie Lndepartat cu
a$utorul unui cuKit&
Cre!uie umplute golurile ramase Lntre placile teimoizolante, tocurile
usilor ferestrelor si glafuri& Nn placi se fac niste crestHturi o!lice cu o
laKime de minim < mm si se umplu cu acril 5eresit& Bmplutura proaspatH
se Lntinde cu un spaclu umed&
Pentru umplerea crapaturilor care se maresc se foloseMte o soluKie de
umplere poliuretanicH& ,arginile crapHturilor pot fi Lntarite cu profile
metalice, rezistenta fiind constituitH de umplutura de etanMeizare
poliuretanica, care izoleaza termic& ,arginile profilelor tre!uie lipite cu
!anda adezivH&
22
2upa apro%imativ 9 zile de la fi%area placilor termoizolante, suprafaKa
lor tre!uie egalizatH prin apHsarea cu o drisca a carei suprafaKH este
acoperitH cu un smirg"el gros& 4ste o acKiune deose!it de importantH,
deoarece polistirenul va fi supus timp de apro%imativ 7 saptamani la
acKiunea nemi$locitH a razelor soarelui si corodarii&
2upa terminarea operaKiunii de fi%are a placilor, dupa Lntarirea
mortarului, este necesarH aplicarea unui strat protector armat cu fi!ra de
sticlH care se realizeaza Ln felul urmator: se aplica mai Lntai un start de
mortar, pe o latime de apro%imativ 1,10 m de la partea superioara
cladirii, cu o mistrie dintata de 10 mm&
Nn ziua urmatoare aplicarii, stratul protector nu este Lnca Lntarit& 1e
poate folosi un Mmirg"el pentru a netezi urmele lasate de mistrie Mi pentru
a Lndeparta
eventualele
imperfecKiuni&
(plicarea placilor termoizolante este Mi un prile$ de a LnfrumuseKa
aspectul e%terior al cladirilor& Placile termoizolante ascund toate
imperfecKiunile zidurilor& negalitaKile de pJna la 7 cm pot fi corectate
23
cu un strar mai gros de mortar& Nn cazul inegalitafilor mai mari, se
recomanda folosirea unor placi de grosimi diferite&
PereKii pot fi consideraKi adecvaKi atunci cand mostrele de polistiren de
10 % 10 cm se rup Ln !ucaKi la Lncercarea de a le smulge de pe perete
(la >') zile de la lipirea cu mortarul 5C A<& 2aca polistirenul se
dezlipeste Lmpreuna cu stratul de mortar, atunci tre!uie folosite Mi
elemente de fi%are mecanice&
PlHcile de polistiren tre!uie fi%ate cu elemente de prindere mecanice
atunci cand pereKii nu pot fi portanKii lor& /a sistemul 5eresit 5eret"erm
tre!uie folosite di!luri cu ti$a de metal& 5apetele di!lurilor nu tre!uie sa
iasa Ln afara plHcilor&
2e acest strat se prinde plasa, care cu partea dinKatH a mistriei se Lnfige
Ln mortarul proaspat: mai Lntai pe centrul plasei se apoi spre margini&
24
2upa aceea se Lntinde stratul de mortar, pentru a acoperi plasa Ln
Lntregime Mi se netezeste cu gri$a& @rosimea stratului protector tre!uie sa
fie de 9'< mm&
.ealizarea reKelei protectoare

Coate colKurile desc"iderilor spre e%terior necesita o Lntarire suplimentara
cu petice din fi!ra de sticla lipite o!lic cu dimensiuni care sH nu fie mai
mici de 9< % 70 cm& (cestea Lmpiedica apariKia crapHturilor o!lice care
pornesc din colKuri&
.ealizarea tencuielii pentru e%terior
Cencuielile decorative acrilice se pot aplica la 9 ore dupa uscarea
stratului de vopsea grand cu 5C1E& Cencuielile acrilice 5CE0 si 5CE9 sunt
gata preparate, dar Lnainte de utilizare, continutul galeKii tre!uie
omogenizat cu a$utorul unei !ormasini prevazuta cu un amestecator&
Pentru tencuirea unui perete tre!uie folosite materiale din acelasi lot Ln
scopul evitarii usoarelor diferenKe de nuanKH datoritH granulaKiei naturale
pe care o conKine tencuiala decorativa&
25
3u tre!uie sH folosim instrumente sau recipiente ruginite& Cencuiala Ln
straturi su!tiri se usuca destul de repede si de aceea nu tre!uie lasatH Ln
locuri Lnsorite& Pasta tre!uie aplicala Ln mod egal cu o driMcH de metal pe
suprafata pregatitH& @ranulele pe care le conKine usureazH aplicarea Ln
straturi egale, acest lucru fiind esential pentru o!Kinerea unui aspect
omogen&
(tunci cJnd materialul nu se mai lipeMte de gletierH, cu a$utorul unei
driste din plastic, tre!uie sH nivelati stratul aplicat&Nn functie de
direcKia de miscare a gletierei, se pot o!tine diferite modele datorita
granulelor pe care tencuiala le conKine&
Nn cazul tecuielii 5CE0 cu granulaKie de 1 ,< mm se o!tine o suprafata
cu un aspect zgrunKuros si omogen prin nivelare cu drisca de plastic&
Nn cazul tencuielilor cu granulaKie mai mare, de e%& 5CE9 (9 mm sau
5CE> (7&< mm, se o!Kine o suprafaKH cu aspect de scoarKH de copac Ln
26
funcKie de sensul de miscare a gletierei&
1e recomandH sH acoperim o suprafaKH continuH farH Lntreruperi& 2aca
totusi oprirea lucrului este necesara, tre!uie sa o!tinem o linie dreaptH
a zugravelii& (cest lucru face posi!ilH aplicarea unei !ande adezive&
(stfel, puteKi folosi vopsele Ln tonuri diferite&
Pentru a evita apariKia nadelor, se recomandH sH acoperim o suprafatH
continuH fHrH Lntreruperi& 2e aceea sc"ela tre!uie sa fie montatH pe toata
faKada iar
operatiunea sa fie
!ine organizata&
3u tre!uie sH aplicHm 5eresit 5CE0 (E9, E> pe zone e%puse razelor
soarelui si sa prevenim uscarea prematurH a tencuielii& 1uprafaKa
tencuitH tre!uie prote$atH de ploaie pJnH la uscarea completH&
27
2aca se doreMte sc"im!area culorii tencuielii sau daca aceasta se
degradeazH Ln timp ' se poate folosi vopseaua acrilicH pentru e%terior
5eresit 5C<>, disponi!ilH deasemenea Lntr'o gama larga de culori&
1tratul protector Lntarit poate fi tratat cu vopseaua grund 5eresit 5C 1E&
-ospeaua se aplica cu !idineaua& 3u este necesar folosirea trafaletului
si nu tre!uie sa diluati vopseaua 5C 1E cu apH&
=aza cladirii
poate fi acoperitH cu tencuialH PmozaicP& 5C )) se aplicH Mi se netezeste
cu o driMcH de metal& 2upa uscare, se o!Kine o tencuialH coloratH cu
aspect sticlos, usor de LntreKinut&
2.!. Folosirea
polistirenului
expandat la acoperi'uri
28
Fig. 13. Izolatia termica a unui acoperis
1.Planseu beton; 2. Pa!oseala; 3. "#$s %aton; 4. &a#ea %ontol 'a$o#; 5. (steeala; 6.
)ate#al *#!o#+olant; 7. ,a$#o# le-n; 8. .atu# le-n; 9. Pol#st#en e/$an!at; 10.
Pol#st#en e/$an!at; 11. 0#$%# le-n ; 12. 1en%u#ala; 13. Pol#st#en e/$an!at; 14. 1#2la
beton !ublu o-an; 15. .at lon2#tu!#nal; 16. 3#!a#e $otanta &,
2.#. Folosirea panourilor la realizarea termoizola)iilor
1istemul de perete K11000 1G este o soluQie constructivR cu m!inare
ascunsR, cu posi!ilitRQi de monta$ vertical sau orizontal, care se
preteazR ca sistem de nc"ideri pentru toate imo!ilele cu e%cepQia
celor cu temperaturi interioare $oase (su! 0 S5&
Fig. 1. 1istemul de perete 511--- 1F
2.$. Dimensiuni 6i mase
29
aProfilare' e%terior
!Profilare interior
@rosimea panoului
(mm
<0 E0 )0 A0 10
0
masa (Ig/m7 ta!lR 0&E/0&>
mm
10&
A9
11&
79
11&
E9
17&
09
17&
A9
c ColeranQele produsului
Lun-ime "noului
.un2#-ea $anoulu# -a# -#% !e 6 - 454
--
.un2#-ea $anoulu# 6nte 6 - # 12 - 456
--
.un2#-ea $anoulu# %el $u#n e2al %u 12 - 458
--
.#-ea $anoulu# 453
--
Grosimea
"os#-ea $anoulu# ! 7 50 -- 452
--
"os#-ea $anoulu# 50 -- 8 ! 8 100 -- 43
--
52
--
"os#-ea $anoulu# ! 9 100 -- 43
--
53
--
:e%tan2ula#tatea %a$tulu# t#at 7 0;5 < l#-ea $anoulu#.
=n%o'o#eea $anoulu# >?1 4 ?2@ A 2 7 10 --
!@ .un2#-# !#s$on#b#le
.un2#-ea stan!a! a $anou#lo e !e la 2 $Bn la 14;5 -et#. Panou#le -a# s%ute !e 2
- # -a# lun2# !e 14;5 - se $ot Cun#+a %u %onsultaea De$ata-entulu# 1e*n#%
E#n2s$an.
30
Oel
a@ Pos#b#l#t# !e $ote%#e 2al'an#%
5 Fel +#n%at la %al! %u un total !e 275 2A-2 +#n%; %onCo- GH 10147I2000. (%esta
$oate C# a%o$e#t 6n -a# -ulte 'a#anteI Pol#este; PJDK; Plast#sol # Koo!saCe.
5 "al'at#t; oel +#n%at %onCo- no-e# GH 10147; %u -asa total a +#n%ulu# !e 275 2A-2;
$entu su$aCeele ,elest#a; Pol#este; PJDK; Plast#sol # Koo!saCe.
5 "al'alloL; oel $oteMat la %al! %u un al#aM eute%t#% %u o %o-$o+##e !#n %%a 95 < 3n; 5
< (l # al# a!#t#'# %onCo- no-e# GH 10214; $entu 6n'el#toaea NP0200
b@ "os#-#le substatulu#
5 "os#-ea stan!a! a table# e/te#oae 0;60 --.
5 "os#-ea stan!a! a table# #nte#oae 0;40 --.
5 (lte 2os#-# sunt !#s$on#b#le !u$ %onsultaea De$ata-entulu# 1e*n#% E#n2s$an.
2.8. Variantele de acoperire exterioar
,.1. 7oliester 1tandard 7E1
Pol#este este un s#ste- !e a%o$e#e un#'esal # e%ono-#%; %e se $oate Colos# la #nte#o
# e/te#o. "os#-ea no-#nal a 6n'el#ulu# e 25 O-.
9.2. PVDF
(%o$e#ea PJDK $stea+ %el -a# b#ne %uloaea # lu%#ul # ae o bun e+#sten
6-$ot#'a %oo+#un##. "os#-ea no-#nal a a%o$e### e 25 O-. Poate C# Colos#t 6n
%on!###le %l#-at#%e %u a!#a## PJ $uten#%e 6n %o-b#na#e %u te-$eatu# e/te-e #
u-#!#tate 6nalt. 0ot#-entul stan!a! !e %ulo# #n%lu!e %uloaea a2#nt#u -etal#+at.
9.3. HPS200 (de la Corus)
NP0200 e un s#ste- !e a%o$e#e %u un as$e%t !eoseb#t; e/a-#nat 6n laboatoae #
ant#ee 6n %on!### %l#-at#%e as$e; $entu o ut#l#+ae un#'esal. =n'el#ul su #2#! !e
200 O- >2os#-e no-#nal@ ae un C#n#saM e/%lus#' 0%#nt#lla # este !#s$on#b#l 6n !#Ce#te
nuane; oCe#n! a*#te%#lo o $alet la2 !e %ulo#.
9. 4. Plastisol 200 m
NP0200 e un s#ste- !e a%o$e#e %u un as$e%t !eoseb#t; e/a-#nat 6n laboatoae #
ant#ee 6n %on!### %l#-at#%e as$e; $entu o ut#l#+ae un#'esal. =n'el#ul su #2#! !e
200 O- >2os#-e no-#nal@ ae un C#n#saM e/%lus#' 0%#nt#lla # este !#s$on#b#l 6n !#Ce#te
nuane; oCe#n! a*#te%#lo o $alet la2 !e %ulo#.
9.5. Celestia (de la Corus)
,elest#a este o a%o$e#e %u as$e%t -etal#+at; eal#+at !#nt5un 6n'el# !e 6nalt %al#tate
Plast#sol !e 120 O- >2os#-e no-#nal@. Po!usul ae 6n Co-a stan!a!; $e $atea
#nCe#oa; o a%o$e#e !e 6nalt %al#tate !#n $ol#este. Ja#anta -etal#+at %a$tea+
lu-#na # -#%aea; ! su$aCee# $la%ate a!Bn%#-e # '#a.
31
10. Variantele de acoperire interioar
0.. Poliester
=n'el#ul !e $ol#este %u o 2os#-e no-#nal !e 15 O-. ,uloaea stan!a! este alb52#
>ase-ntoae %u :(. 9002@.
0.2. !mailare
G-a#l %u o 2os#-e no-#nal !e 22 O- %u un C#n#saM alb.
0.3. Foodsa"e
0u$aCaa a%estu# 6n'el# !#n $ol#-e !e 150 O- 2os#-e este neto/#%; e+#stent la
a%#unea -u%e2a#ulu#; !uab#l # se %u uo. 0tatul !e a%o$e#e este #net %*#-#% #
neto/#% la un %onta%tul eCe%t#' %u $o!usele al#-entae nea-balate. ,uloaea stan!a!
este alb.
0.4. #u$leu de i%olare
Hu%leul !e #+olae stan!a! este s$u-a $ol#uetan#% #2#! %u %elule 6n%*#se. Hu este
to/#%; se $etea+ # $entu #n!ust#a al#-entaa # nu %on#ne ,K,AN,K,.
11 Materiale de etanare KS1000 SF
.. &m'i(area lateral
1oate 6-b#n#le lateale au o 2an#tu %ont#nu autoa!e+#' a$l#%at !#n $o!u%#e.
.2. &m'iarea lo()itudi(al
1oate 6-b#n#le lon2#tu!#nale >Ceeste; us#; l%#-ae@ tebu#e etanate %u o 2an#tu
%ont#nu PG autoa!e+#' 20/4 -- >20/3 --@ a$l#%at 6n ant#e >'e+# !etal##le
%onstu%t#'e@.
.3.&m'i(rile $u alte *a(ouri
=-b#n#le !#nte $anou#le !e $eete # %ele !e a%o$e#; $e%u- # toate st$un2e#le
C%ute $anou#lo tebu#e etanate %u PP: a$l#%at lo%al %u $#stolul.
Kaa #nte#oa a $anou#lo tebu#e etanat la 6-b#n# %u o 2an#tu ant#%on!ens PG
autoa!e+#' 9 / 3 --.
.a %onta%tul !#nte $anou# # stu%tu 6n +onele !e #s%; a%olo un!e se #-$une >%oa-;
M2*eab; su$a$unee lon2#tu!#nal@; se a$l#% o 2an#tu autoa!e+#' %ont#nu PG
20/5-- >'e+# !etal##le %onstu%t#'e@
12. Sistemul de perete S1!!! SF
2.. Per"orma(e
Izolare termic
"os#-ea $anoulu# Jaloaea P >QA-2E@
>--@ K N,K, R 0.022
50 0.41
60 0.35
32
70 0.30
80 0.26
100 0.21
2.2. +iolo)i$
Panou#le san!S#%* #+olatoae E#n2s$an sunt #-une la ata%ul -u%e2a#ulu#; %#u$e%#lo #
#nse%telo. .a Cab#%a#e nu se Colosete uee Co-al!e*#!#% #a $anou#le nu sunt to/#%e.
2.3. ,e%iste( la "o$
Panou#le san!S#%* #+olatoae E01000 0K au Cost e/a-#nate; a$obate # 6n!e$l#nes%
%e#nele e2ula-entelo # no-elo euo$ene # na#onale $entu %onstu%##. Panou#le
nu %ont#bu#e la s$Bn!#ea #n%en!#ulu# # nu 6nte#n a!eea.
2.4. -$usti$
1oate $anou#le E01000 0K au o 'aloae #!#%at a #+ol## Con#%e e/$#-at $#nt5un
nu- :SR25 !&
2.5. -m'alarea sta(dard . tra(s*ort rutier
Panou#le E01000 0K se !e$o+#tea+ %u $atea e/te#oa s$e $atea #nte#oa. Patea
!e sus; !e Mos; lateale # !#n Ca se $oteMea+ %u s$u- # %oCaMe # 6nte2ul $alet este
a%o$e#t %u Col#e !e $ol#et#len. Hu-ul !e $anou# !#n C#e%ae $a%*et !e$#n!e !e
lun2#-ea # 2os#-ea a%estoa. 1abelul !e -a# Mos e $e+entat %a 2*#!.
Hu-ul !e $anou# este -a# e!us 6n %a+ul $ale#lo a2aba#t#%#. =nl#-ea stan!a! a
$aletulu# e 15 100 --. )asa -a/#- a $aletulu# e 3 500 T2
@rosime nucleu panou (mm <
0
E
0
)
0
A
0
10
0
3umr de panouri ntr'un pac"et 7
1
1
)
1
<
1
9
10
2./. 0i1rare
1oate l#'#le >6n s#tua## stan!a!@ se eal#+ea+ $#n tans$ot ut#e la lo%ul
$o#e%tulu#. ,l#entul este es$onsab#l $entu !es%%ae.
33
1". #odul de instalare al panourilor
13.1. 7anouri montate orizontal
Unstalaea $anou#lo 6n%e$e !e la $atea !e Mos; !u$ #nstalaea %oe%t a
l%#-aulu# # a ea+e-ulu# #nCe#o. (e+at# $anoul $e ea+e-e # C#/a#5l la $atea !e
sus %u 1 sau 2 uubu#; 6n Cun%#e !e $es#unea 'Bntulu#.
(e+a# %el !e5al !o#lea $anou $este $#-ul; 'e#C#%Bn! 6-b#naea; al#n#eea #
#+olaea a%estoa. K#/a# $anoul $e stu%tua -etal#%. Panou#le nu ne%es#t o #+olae
su$l#-enta !eoae%e au a$l#%at o 2an#tu autoa!e+#' !#n $o!u%#e.
,ont#nua# a%eea# $o%e!u $Bn la 'BCul $eetelu#; t#n! $anoul te-#nal la
lun2#-ea #-$us. ,a$tul l#be al $anoulu# te-#nal tebu#e C#/at !e stu%tu la
-a/#-u- 500 --.
(%olo un!e se Coloses% uubu# %u 6-b#nae '#+#b#l; la %olut#; u#; Ceeste; at#%;
a%estea tebu#e -as%ate %u a%%eso## $entu a $sta !es#2nul V6-b#nae as%unsV.
3.2. Pa(ouri mo(tate 1erti$al
(s#2ua#5' % e/#st un ea+e- al#n#at; $e-anent sau te-$oa; $e toat
lun2#-ea %l!###; 6na#nte !e 6n%e$eea #nstal##.
K#/a# l%#-aul $e stu%tua se%un!a; as#2uBn! o#+ontal#tatea a%estu#a.
K#/a# $#-ul $anou 6n !e$tul %olulu# %l!###; 'e#C#%Bn! 'et#%al#tatea a%estu#a
6na#nte !e C#/ae. Kolos## uubu# $entu 6-b#nae as%uns la nut # uubu# $entu
6-b#nae '#+#b#l la Ce!e. K#/a# %u 1 sau 2 uubu#; 6n Cun%#e !e $es#unea 'Bntulu#.
=-b#na# %el !e5al !o#lea $anou %u $#-ul; 'e#C#%Bn! 'et#%al#tatea a%estu#a #
-o!ul Ce- !e 6-b#nae. K#/a# $anoul $e C#e%ae $an; Colos#n! nu-ul s$e%#C#%at !e
uubu#.
,ont#nua# $Bn $eetele este %o-$let.
(%olo un!e este ne%esa; $anou#le $ot C# t#ate >6n !e$tul %olu#lo # al 2olu#lo@.
=n a%est %a+ tebu#e Colos#te uubu# $entu 6-b#nae '#+#b#l %ae se -as%*ea+ ulte#o
%u a%%eso##.
14. Accesorii / ord!ri
(%%eso##le # bo!u#le tebu#e #nstalate %u 2#M; a'Bn! 6n 'e!ee al#n#eea a%estoa;
#+olaea # t#eea la %a$ete
4.. Calitatea
Panou#le san!S#%* #+olatoae E#n2s$an se Cab#% !#n -ate#ale !e %ea -a# 6nalt
%al#tate; $#n Colos#ea !e -#Mloa%e -o!ene !e $o!u%#e # a no-elo st#%te !e %ontol
al %al#t##; 6ntun#n! %e#nele U0F 9001I2000. 0e as#2u astCel C#ab#l#tate # !uat !e
'#a 6n!elun2at.
4.2. ,e)ulame(te de $o(stru$ii
Panou#le san!S#%* #+olatoae E#n2s$an E01000 0K 6ntunes% e2ula-entele # no-ele
na#onale $entu %onstu%##.
34
4.3. -le)erea eleme(telor de "i2are
K#/ae W 0K0 #nte%
Po!usI Fel W E01000 0K s#ste- !e $eete; $o+##a !e C#/aeI as%uns >2an#tua !e
etanae !#a-etul 16 --@
Produs: Beton KS1000 SF sistem de perete, poziia de i!are: ascuns "#arnitura
de etanare diametrul 1$ mm%
Po!usI .e-n W E01000 0K s#ste- !e $eete; $o+##a !e C#/aeI as%uns >2an#tua !e
etanae !#a-etul 16 --@
35
K#/ae W GXF1
Po!usI Fel W E01000 0K s#ste- !e $eete; $o+##a !e C#/aeI as%uns >2an#tua !e
etanae %u !#a-etul !e 16 --@
Po!usI &eton W E01000 0K s#ste- !e $eete; $o+##a !e C#/aeI as%uns >2an#tua !e
etanae %u !#a-etul !e 16 --@
36
Po!usI .e-n W E01000 0K s#ste- !e $eete; $o+##a !e C#/aeI as%uns >2an#tua !e
etanae %u !#a-etul !e 16 --@
4.4. Detaliu de 3m'i(are lateral
6m!inarea panourilor verticale
37
,e$oma(dri *e(tru "i2area *a(ourilor
&'odel ( ") sin#ur i!are% &'odel B "*ou i!ri%
4.5. 4etode $o(stru$ti1e
Panou#le -ontate 'et#%al ne%es#t o stu%tu !e sus#nee. (%easta le %onCe
e+#sten la $es#une # su%#une. 0tu%tua $#n%#$al $e+entat este una t#$#%.
=n%%#le $anou#lo !e$#n! !e %e#nele stu%tuale s$e%#C#%e C#e%u# $o#e%t 6n $ate.
38
8m"inarea dintre panouri
8m"inarea dintre doua panouri verticale
1". Siste#!l de acoperi KS1000 $%

0#ste-ul $anou# #+olatoae t#$ #2l E01000 :1 se $oate Colos# $entu a$l#%a##le 6n
%onstu%## %u 6n%l#naea a%o$e#ulu# !e %el $u#n 21< >120@.
Fi). 5. -$o*eri5 6S000 ,7
5.. 4ateriale . 8el
a% Su+strat
Fel Ke 220 " +#n%at $#n #-es#e %onCo- &0 GH10147I1992.
"os#-ea stan!a! a table# e/te#oae 0;7 --; 2os#-ea stan!a! a table# #nte#oae
0;4 --.
+% (coperiri ,a+l e!terioar rezistent la inluenele atmoserice
Pn $ol#-e !e %al#tate Coate bun; 2os#-ea 50 -#%on#. ,uloaea W tea%ot sau
anta%#t.
Patea #nte#oa a table# e a%o$e#t %u un 6n'el# !e $ol#este 2# !es%*#s.
39
c% (coperiri ,a+l interioar
G-a#lI un 6n'el# 2os !e 15 -#%on# Colos#t la a%o$e#ea #nte#oa a $anou#lo
#+olatoae. ,uloaea stan!a! e alb a$#ns; %u o su$aCa uo !e %uat
Pol##+o%#anuat >PU:@ %u FDP nul. Pentu $o!use %et#C#%ate !e .P,&; ' u2-
%onta%ta# De$ata-entul 1e*n#% E#n2s$an.
5.2.!ta(5are
&an!a !e etanae este a$l#%at $e 6-b#naea lateal $e l#n#a !e $o!u%#e. 1oate
6-b#n#le lateale au o ban! ant#%on!ens a$l#%at $e l#n#a !e $o!u%#e.
1&. Materiale de etanare KS1000 $%
/.. &m'i(area lateral
1oate 6-b#n#le lateale tebu#e s C#e %uate $entu a as#2ua o 6-b#nae Ce-.
/.2. &m'iarea lo()itudi(al
1oate 6-b#n#le lon2#tu!#nale au lun2#-ea !e 150 -- tebu#e etanate %u o 2an#tu
!#n &utLl autoa!e+#' %u !#a-etul !e 6 --; la 10 -- !e $asul $oC#lulu# t#$ #2l.
/.3. 9ar(iturile *ro"ilate
(%olo un!e e/#st 6-b#n# !e $oC#le -etal#%e Clate %u $oC#lul t#$ #2l tebu#e Colos#te
2an#tu# $oC#late PG $entu a 6n%*#!e s$a#ul !#n 6-b#nae. Gtana# 2an#tu#le $oC#late
at6t la %a$ete %Bt # la $atea !e Mos # !e sus a a%estoa %u un #+olant a$l#%at %u $#stolul.
/.4. &m'i(rile
=-b#n#le !#nte $anou#le !e $eete # %ele !e a%o$e#; $e%u- # toate st$un2e#le
C%ute $anou#lo tebu#e etanate %u PU: a$l#%at lo%al %u $#stolul.
Kaa #nte#oa a $anou#lo tebu#e etanat la 6-b#n# %u o 2an#tu ant#%on!ens !#n
butLl %u !#a-etul !e 8 --.
1'. Siste#!l de acoperi KS1000 $%
:.. Per"orma(e
U+olae te-#%
"os#-ea
$anoulu#
Jaloaea P
>QA-2E@
>--@ R 0.022
45 0.45
60 0.32
80 0.25
100 0.20
:.2. +iolo)i$
Panou#le E#n2s$an sunt #-une la -u%e2a#; %#u$e%# # #nse%te. .a Cab#%a#e nu se
Colosete uee Co-al!e*#!#% #a $anou#le nu sunt to/#%e.
:.3. ,e%iste( la "o$
Panou#le E01000 :1 E#n2s$an 6n!e$l#nes% %e#nele e2le-ent#lo # no-elo
$entu %onstu%## 6n $#'#na #n%en!#ulu#.
40
:.4. -$usti$
1oate $anou#le E01000 :1 au o 'aloae #!#%at a #+ol## Con#%e 5:SR25 !&.

:.5. -m'alarea sta(dard . tra(s*ort rutier
Panou#le E01000 :1 sunt ae+ate %u $atea e+#stent la #nCluenele e/tene 6n Mos; #a
la !es$a%*etae # -ontaM este ne%esa 6ntoa%eea a%estoa. Patea !e sus; !e Mos;
latealele # %a$etele $ale#lo sunt $oteMate %u bu%# !e #+ola#e #a 6nte2ul $alet e
a-balat 6nt5o Col#e !e $last#%. Hu-ul !e $anou# !#n C#e%ae $a%*et %u $anou# !e 45
-- este !e -a/#-u- 10; 6nl#-ea t#$#% a $aletulu# e 1 100 --. Hu-ul !e $anou#
!#nt5un $a%*et !e$#n!e !e lun2#-ea # 2os#-ea $anoulu#.
:./. 0i1rare
1oate l#'#le >6n s#tua## stan!a!@ se eal#+ea+ $#n tans$ot ut#e la lo%ul
$o#e%tulu#. ,l#entul este es$onsab#l $entu !es%%ae.
SISTEM DE ACOPERI KS1000 RT
:.:. Calitatea
Panou#le san!S#%* #+olatoae E#n2s$an se Cab#% !#n -ate#ale !e %ea -a# 6nalt
%al#tate $#n Colos#ea -#Mloa%elo -o!ene !e $o!u%#e %onCo- stan!a!elo st#%te !e
%ontol al %al#t## 6n %onCo-#tate %u no-ele U0F9001I2000; %eea %e as#2u o
C#ab#l#tate # !uat !e '#a 6n!elun2at.
:.;. ,e)ulame(te de $o(stru$ii (-)reme(te)
Panou#le san!S#%* #+olatoae E#n2s$an E01000 :1 6n!e$l#nes% e2ula-entele #
no-ele na#onale $entu %onstu%##.
:.9. 9ara(ii
E#n2s$an a%o! 2aan#e $entu 6n'el#ul e/te#o # $entu 6nte2ul $o!us 6n ba+a
$o#e%tulu# %on%et.
18. (le#ente de )ixare
;..Pri($i*ale
1oate ele-entele !e C#/ae $#n%#$ale tebu#e s C#e %u C#letul 6nalt !e t#$ s$e%#al;
Cab#%ate !#n oel austen#t#% #no/#!ab#l # $e'+ute %u o a#b C#/at %u !#a-etu !e 19
-- !#n oel #no/#!ab#l # %u un %a$ Mos a%o$e#t %oes$un+to %ulo## $anoulu#. 1oate
ele-entele !e C#/ae tebu#e s C#e a-$lasate $#n !ol#a $oC#lulu#; %el $u#n te# ele-ente
!e C#/ae la $anou # s$#M#n; e$at#+ate $e l#-e la #nte'ale un#Co-e. =n!e$l#n#ea
%e#nelo no-elo $oate ne%es#ta as#2uaea C#/## au/#l#ae 6n +onele %u su%#une
lo%al su$e#oa.
;.2. Se$u(dare
Gle-entele !e tabl 'o C# C#/ate la !#stane a/#ale !e -a/#-u- 450 --; %u uubu# !e
%oasee !#n oel austen#t#% #no/#!ab#l; %u a#be C#/ate %u !#a-etu !e 14 -- !#n oel
#no/#!ab#l # %u un %a$ Mos a%o$e#t %oes$un+to %ulo## $anoulu#. Gle-entele !e C#/ae
sunt $use la !#s$o+##e !e $o!u%toul PoSell "ee.
41
Fi) /. Detaliu de 3m'i(are lateral

;.3. Dire$ia de i(stalare
Panou#le se $o!u% astCel 6n%Bt s se -onte+e !e la stBn2a la !ea$ta. Panou#le tebu#e
6-b#nate 6s sens #n'es la se2-entele t#un2*#ulae # la 6-b#n#le lateale
6n %oa-. Po+##a !e C#/ae este $e+entat -a# Mos.
Fi). :. &m'i(are lateral . 3m'i(are 3( se(s i(1ers
Fi). ;. &m'i(are lo()itudi(al sta(dard
42
Fi). 9 &m'i(are lo()itudi(al $u armtur de e2te(sie
Fi) 20. &m'i(are lo()itudi(al $u armtur de e2te(sie
Fi). 2 <)=ea' semirotu(d
43
Fi). 22 4as$area >)=ea'ului
Fi). 23 <)=ea' metali$ $u s$a"
44
Fi). 24 Detaliu de $oam . Ca*a$ de $oam semirotu(d
25 -- 2an#tua $oC#lat
la
$un%tul %el -a# !e Mos
15 -- 2an#tua $oC#lat
la
$un%tul -e!#u
5 -- 2an#tua $oC#lat
la $un%tul %el -a# !e sus
D#stana !e5a
lun2ul #2le#
>Y@
D#-ens#unea !e
ba+ >(@
,o!
2an#tu
0 5 65 -- 5 -- K:1:05
)P
66 5 195 -- 15 -- K:1:15
)P
196 5 325 -- 25 -- K:1:25
)P
.a !etal#eea %oa-e#; tebu#e %ons#!eat ela#a !#nte $anoul t#at # a%%eso#ul !e
%oa-; $entu -en#neea une# l#n## !e$te. =n Cun%#e !e a%est ela#e; !#-ens#unea !e
ba+ a 2an#tu## 'a#a+.
Pn2*#ul $anoulu# t#$ #2l %au+ea+ o 'a#a#e 6n a!Bn%#-e !e 20 -- # astCel sunt
ne%esae %ele te# !#-ens#un# !e ba+ !e 5 --; 15 -- # 25 --. Detal#ul !e -a# Mos
$e+#nt s#tua##le !#Ce#te %ae $ot a$ea.
Fig. 2!. Detalii de "orduri
45
5.SISTEME MODER9E DE IZOLATIE TERMICA
-.1. /ondiii de punere 0n opera
te-$eatua aeulu#; a statulu# su$ot # a -otaulu# tebu#e sa C#e -a# -ae !e 45Z
, $e !uata a$l#%## # a $#+e#. 0u$otul tebu#e s C#e sol#!; us%at # %uat; #a +onele %u
a!een s%a+ut tebu#e %uaate. 1ebu#e e'#tat o u-e+#e ulte#oa a $eetelu# ;
statul su$ot $oate C# I +#!#e neten%u#t >%-#!; blo%u# %ea-#%e; b.%.a; et%.@;
beton neten%u#t;ten%u#al a$l#%at $e +#!a#e sau beton ;
statul su$ot tebu#e s a#b 6n!e$tat C#n#saMul e/#stent >!a% este %a+ul@ ;
stratul suport de tip tencuialH tre!uie sH fie aderent la stratul de
!azH& -erificarea aderenKei stratului de tencuialH de stratul de
rezistenKH (zidHrie sau !eton se poate face prin ciocHnire& (colo unde
sunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente Mi
la refacerea ei #
stratul suport nu tre!uie sH prezinte fisuri semnificative (cu
desc"iderea sau adancimea mai mare de 10 mm& Nn caz contrar,
tencuiala se va Lnlatura Mi se va reface #
diferenKele de planeitate ale suportului panH la 1 cm se pot prelua
Ln mortarul adeziv la lipirea polistirenului& 2iferenKele mai mari se
preiau folosind grosimi diferite ale stratului de polistiren sau tencuind
Ln preala!il suportul #
prinderea de suport a polistirenului se realizeazH cu di!luri Mi
mortar adeziv #
pentru evitarea fisurHrii specifice, este o!ligatorie armarea
colKurilor, golurilor de uMi Mi ferestre, prin poziKionarea de cupoane de
plasa de armare orientate diagonal #
46
Pentru realizarea te"nicH Mi esteticH a detaliilor se recomandH
folosirea profilelor speciale&
5.3. Et"ele de "unere ?n o"er@ sistemului de i!olre
termi#@ >
1. Lucr%ri preg%titoare desprHfuirea suprafeKei suport Mi stropirea ei
cu apH&
2esprHfuirea se va face prin periere energicH, (cu perii de sarmH, iar
spHlarea se realizeazH cu carpe ude sau cu apH su! presiune&
2. 9ontarea profilului pe soclu ' la partea inferioarH, fi%area primului
rand de plHci se face cu un profil special de soclu, care asigurH
planeitatea placilor de polistiren e%trudat Mi o realizare esteticH a
termoizolaKiei& Profilul pe soclu se monteazH pe stratul suport cu
di!luri&
3. :plicarea mortarului adeziv pe pl%cile de polistiren extrudat ' se
Lntinde ca un cordon de'a lungul marginilor plHcii izolatoare Mi punctual
(< puncte pe placH&
,ortarul adeziv nu tre!uie sa depHMeascH suprafaKa plHcii de polistiren&
. 9ontarea pl%cilor de polistiren extrudat pe stratul suport plHcile se
vor aplica pe perete Ln contact, fHrH a permite pHtrunderea mortarului
adeziv Ln rosturi&
.andurile de plHci se monteazH decalat& 2upH poziKionarea catorva
randuri de plHci, se va rectifica poziKia lor (planeitatea, orizontalitatea
47
cu nivela, apoi se vor apHsa pentru fi%area definitivH & /a colKurile
clHdirii plHcile se vor poziKiona Ln contact& 2iferenKele de planeitate
pana la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv& .osturile dintre plHci ce
depHMesc 7 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material
izolator&
2upH respectarea timpilor de uscare ai mortarului adeziv (min& 7> ",
se vor tHia !ucaKile de plHci ce depHMesc marginile clHdirii, se vor Mlefui
canturile Mi se va LndepHrta praful depus prin Mlefuire&
!. Fixarea di"lurilor dacH termosistemul se aplicH pe !eton sau pe o
tencuialH vec"e, sau dacH LnHlKimea clHdirii depHMeMte < m, este
necesarH o fi%are suplimentarH cu di!luri& /a o montare corectH capul
di!lului tre!uie sH rHmLnH Ln planul plHcii de polistiren e%trudat pentru
a nu deran$ armarea ulterioarH &
#. :rmarea ' se aplicH un strat de mortar cu gletiera cu dinKi (10%10
mm, Ln acest pat de mortar se aplicH faMii de plasH 90%<0 Ln zonele de
colK Mi pe diagonala desc"iderilor, se poziKioneazH plasa de armare (cu
suprapuneri de 10 cm la Lm!inHri, peste care se PLnc"ideP prin
gletuire stratul de mortar& @rosimea stratului de mortar va fi de minim
7 mm&
$. 9ontarea profilelor pentru colt( cu plasa ' la colKurile e%terioare Mi la
Lntoarcerile laterale ale desc"iderilor este prevHzut un profil special de
colK cu plasH de fi!rH de sticlH&
Profilul de colK asigurH o protecKie mecanicH sporitH pentru aceste zone
sensi!ile, Mi totodatH o rezolvare esteticH a muc"iei faKadei&
+. :plicarea tencuielii ' se preparH Mi se aplicH Ln conformitate cu
indicaKiile producatorului& 4ste recomanda!il sH se lucreze fiecare
48
faKadH separat pentru a nu crea diferenKe de nuanKH pe aceeaMi faKadH&
Gronturile de lucru se prote$eazH de ploaie sau soare puternic&
StArodur C 3<:: C 3: 3<:: C 5: 3<:: C
7:
@rosime (mm 70 90 <0
.ezistenKa termicH
2
A m 6 ?
0,<)1 0,A<) 1,>7F
(m!alare
(mp/pac"et
1< 10,< E
PlHci/pac"et (!uc 70 1> A
Profil muc"ie drept drept drept
2imensiuni placH
(mm
17<0 T E00
;a"el de calcula)ie pentru sistemul termoizolant <:1F
49
,aterial 5onsum
apro%imativ
0!servaKii
,ortar adeziv pentru
polistiren 7<Ig/sac
>'< Ig/mp Cimp de prelucrare:
cca& 7 ore
Polistiren e%trudat 1 mp/mp 2imensiuni:
17<0%E00mm
2ensitate: min& 90
Ig/mp
@rosime: 7'10cm
PlasH de armare din
fi!rH de sticlH
1,1mp/mp 2imensiune oc"i:
>%> mm
@reutate specificH:
1>< g/mp
CencuialH coloratH 7'9 Ig/mp @rosimea stratului:
7'9 mm
Cimp de prelucrare:
cca& 9 ore
Profil pentru soclu 1 ml/ml /aKime: 99, >9, <9,
E9, A9, 109 mm
2i!luri pentru
polistiren
o10mm, 2 <0 mm,
/ )0 ' 1<0 mm
E !uc&/mp .ecomandHri:
/ )0, F0 pt& grosimi
de 7'> cm
/ 110, 170 pt&
grosimi de <') cm
/ 1<0 pt& grosimi U A
cm&
Profil pentru colK, cu
plasH
1m/ml '
5.5. (t@ minerl@ b!lti#@ ROCBCOOL
-ata mineral .ocIDool se fa!ricH din roca !azalticH, amestecatH cu
cocs Mi calcar&
(cest amestec se topeMte Ln cuptoare cupola la temperaturi ce
depHMesc 1<00 de grade 5& ,aterialul topit rezultat se diri$eazH cHtre
un sistem de tam!uri metalici care prin viteza mare de rotaKie Ll
transformH Ln fi!re minerale cu un diametru mediu de 0&00< mm Mi o
lungime de 1'7 cm&
Nn urmatorul proces de fa!ricaKie se va adauga liantul Mi un adaos
special care LnveleMte fi!rele Lntr'o pelicula "idrofo!H, dupH care este
LncHlzit Ln cuptoare speciale care transformH liantul Ln !ac"elitH&
Produsul !rut rezultat este o saltea continu de apro%imativ 90 cm
grosime& (cesta este modul Ln care se produce vata minerala
!azalticH&
-ata mineralH !azalticH este un produs incom!usti!il care suportH
temperaturi de pana la 1700 grade 5 fHrH a se topi&
50
/a temperatura de 7<0 grade 5 se va topi liantul doar Ln stratul
superficial incins&
5"iar Mi Ln lipsa liantului fi!rele minerale raman intacte, coeziunea Mi
stratificarea lor pHstreaza forma Mi rigiditatea materialului prote$and
elementele de construcKie de acKiunea focului&
,aterialele termoizolante incom!usti!ile, cu punct Lnalt de topire
servesc drept elemente rezistente la foc Mi ecrane Lmpotriva acKiunii
focului&
3u LntreKin focul Mi pHstreaza proprietHKile termoizolante Ln condiKii de
incendiu&
3u dega$H gaze to%ice&
".4. $ropriet%&i
Cermosistemul este o soluKie de izolare termicH a construcKiilor la
e%terior& Pentru a realiza acest lucru se Lm!racH clHdirea cu un strat
de vatH !azalticH de faKadH, care se acoperH cu un pac"et armat de
mortare& Cermosistemul se poate aplica pe toate straturile suport
portante (zidHrii, !eton, faKade tencuite, placa$e diverse&
Nm!unHtHKeMte izolarea termicH atat Ln cazul clHdirilor noi cat Mi la cele
vec"i, renovate& Principalul avanta$ al acestui sistem este cH are o
foarte !unH rezistenKH la foc&
1istemele termoizolante pentru faKade, ca Mi cele pentru izolarea Mi
finisarea faKadelor ventilate realizate cu materiale din vatH mineralH
!azalticH garanteazH rezistenKa la intemperii, o !unH permea!ilitate la
vapori Mi sta!ilitate Ln timp&
(!sorKia de umiditate din aer a vatei !azaltice .ocIDool la F0 O
umiditate relativH este de 0&00> O volumetric care reprezintH o
valoare negli$a!ilH&
Nn realitate doar caKiva mm de la suprafaKH sunt LntradevHr umezi dar
apa se va evapora iar produsul va deveni din nou uscat recHpHtandu'Mi
integral proprietHKile termice&
51
5apacitatea de izolare termicH depinde de conKinutul de apH&
1cufundatH Ln apH vata !azalticH .ocIDool nu a!soar!e apa mai mult
de 1 O volumetric&
Produsele din vatH mineralH !azalticH oferH o mare eficienKH
termoizolantH Mi o !unH rezistenKH la compresiune datoratH orientHrii
fi!relor dupH o structurH generalH nedirecKionalH ' ma$oritar orizontale
iar restul predominant verticale ' ce asigurH rigiditatea Mi sta!ilitatea
dimensionalH a materialului&
,aterialele termoizolante incom!usti!ile, cu punct Lnalt de topire
servesc drept elemente rezistente la foc Mi ecrane Lmpotriva acKiunii
focului&
3u LntreKin focul Mi pHstreaza proprietHKile termoizolante Ln condiKii de
incendiu&
3u dega$H gaze to%ice&
".'. Avanta(ele sistemului )
izolare termicH !unH ' pierderile de caldurH prin peretele cu
termosistem sunt minime#
termoizolaKie e%terioarH ' eliminH pierderile de spaKiu locativ#
are greutate redusH#
renta!ilitate mare Ln timp ' economie de energie#
eliminarea punKilor termice#
termoizolaKie cu aspect estetic#
foarte !unH rezistenKH la foc&
PuKine materiale termoizolante au o rezistenKH mare la acKiunea
focului, vata mineralH !azalticH se numara Lnsa printre acestea&
1uportH temperaturi de peste 1000V5 fHrH a se topi timp de panH la
170 minute&
".*. +lementele componente ale termosistemului
52
1.& mortar adeziv ' este un mortar pe !azH de ciment Lm!unHtHKit cu
dispersii sintetice, utilizat pentru lipirea plHcilor din vatH !azalticH de
suport Mi ca strat de !azH pentru aplicarea plasei de armare din fi!rH
de sticlH #
2.& pl%ci din vat% "azaltic% ' grosimea acestora se sta!ileMte Ln funcKie
de calculul termote"nic specific#
3.& plasa de armare din fi"r% de sticl% ' greutate specificH minim 1><
g/m7#
.& tencuiala de acoperire ' este un mortar preamestecat Ln fa!ricH pe
!azH de var ciment& 5onKine pigmenKi rezistenKi la variaKiile
meteorologice Mi adaosuri de Lm!unHtHKire a calitaKii Mi lucra!ilitHKii& Nn
funcKie de granulaKia tencuielii Mi modalitatea de driscuire se o!Kin
diferite structuri ale faKadei#
!.& profil pentru soclu=
#.& di"luri pentru polistiren#
$.& profil pentru col)( cu plas%.
".,. -ondi&ii de punere .n opera
temperatura aerului, a stratului suport Mi a mortarului tre!uie sH fie
mai mare de ;<V 5 pe durata aplicHrii Mi a prizei& 1uportul tre!uie sH
fie solid, uscat Mi curat, iar zonele cu aderenKH scazutH tre!uie
curHKate& ( se evita o umezire ulterioarH a peretelui #
stratul suport poate fi : zidHrie netencuitH (cHrHmidH, !locuri
ceramice, !&c&a, etc&, !eton netencuit,tencuialH aplicatH pe zidarie
sau !eton #
stratul suport tre!uie sH ai!H LndepHrtat finisa$ul e%istent (dacH
este cazul #
stratul suport de tip tencuialH tre!uie sH fie aderent la stratul de
!azH& -erificarea aderenKei stratului de tencuialH de stratul de
rezistenKH (zidHrie sau !eton se poate face prin ciocHnire& (colo unde
sunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente Mi
la refacerea ei #
stratul suport nu tre!uie sH prezinte fisuri semnificative (cu
desc"iderea sau adancimea mai mare de 10 mm& Nn caz contrar,
tencuiala se va Lnlatura Mi se va reface #
diferenKele de planeitate ale suportului pLnH la 1 cm se pot prelua
Ln mortarul adeziv la lipirea polistirenului& 2iferenKele mai mari se
preiau folosind grosimi diferite ale stratului de vatH !azalticH sau
tencuind Ln preala!il suportul #
prinderea de suport a plHcilor izolatoare se realizeazH cu di!luri Mi
mortar adeziv #
pentru evitarea fisurHrii specifice, este o!ligatorie armarea
colKurilor, golurilor de uMi Mi ferestre, prin poziKionarea de cupoane de
plasH de armare orientate diagonal #
Pentru realizarea te"nicH Mi esteticH a detaliilor se recomandH folosirea
profilelor speciale&
53
".,. +tapele de punere .n opera a sistemului de izolare
termic% )
1. Lucr%ri preg%titoare desprHfuirea suprafeKei suport Mi stropirea ei
cu apH&
2esprHfuirea se va face prin periere energicH, (cu perii de sarmH, iar
spHlarea se realizeazH cu carpe ude sau cu apH su! presiune&
2. 9ontarea profilului de soclu ' la partea inferioarH, fi%area primului
rand de plHci se face cu un profil special de soclu, care asigurH
planeitatea plHcilor de vatH !azalticH Mi o realizare esteticH a
termoizolaKiei& Profilul de soclu se monteazH pe stratul suport cu
di!luri&
3. :plicarea mortarului adeziv pe pl%cile de vat% "azaltic% ' se Lntinde
ca un cordon de'a lungul marginilor plHcii izolatoare Mi punctual (<
puncte pe placH& ,ortarul nu tre!uie sH depaMeascH suprafaKa plHcii
termoizolante&
. 9ontarea pl%cilor de vat% "azaltic% pe stratul suport plHcile se vor
aplica pe perete Ln contact, fHrH a permite pHtrunderea mortarului
adeziv Ln rosturi& .andurile de plHci se monteazH decalat& 2upa
poziKionarea catorva randuri de plHci, se va rectifica poziKia lor
(planeitatea, orizontalitatea cu nivela, apoi se vor apasa pentru
fi%area definitivH& /a colKurile clHdirii plHcile se vor poziKiona Ln contact&
2iferenKele de planeitate panH la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv&
.osturile dintre plHci ce depaMesc 7 mm nu se vor umple cu mortar
adeziv ci cu material izolator& 2upa respectarea timpilor de uscarea ai
mortarului adeziv (min& 7> ", se vor tHia !ucaKile de plHci ce depHMesc
marginile clHdirii, se vor Mlefui canturile Mi se va LndepHrta praful depus
prin Mlefuire&
!. :rmarea ' se aplicH un strat de mortar cu gletiera cu dinKi (10%10
mm, Ln acest pat de mortar se aplicH faMii de plasH 90%<0 Ln zonele
de colK Mi pe diagonala desc"iderilor, se poziKioneazH plasa de armare
(cu suprapuneri de 10 cm la Lm!inHri, peste care se PLnc"ideP prin
gletuire stratul de mortar& @rosimea stratului de mortar va fi de minim
7 mm&
#. Fixarea di"lurilor dacH termosistemul se aplicH pe !eton sau pe o
tencuialH vec"e, sau dacH LnalKimea clHdirii depaMeMte < m, este
necesarH o fi%are suplimentarH cu di!luri& /a o montare corectH capul
di!lului tre!uie sH rHmanH Ln planul stratului de mortar adeziv&
$. 9ontarea profilelor pentru col)( cu plas% ' la colKurile e%terioare Mi la
Lntoarcerile laterale ale desc"iderilor este prevazut un profil special
de colK cu plasH de fi!rH de sticlH& Profilul de colK asigurH o protecKie
mecanicH sporitH pentru aceste zone sensi!ile, Mi totodatH o rezolvare
esteticH a muc"iei faKadei&
+. :plicarea tencuielii ' se preparH Mi se aplicH Ln conformitate cu
indicaKiile producatorului& 4ste recomanda!il sH se lucreze fiecare
faKadH separat pentru a nu crea diferenKe de nuanKH pe aceeaMi faKadH&
Gronturile de lucru se prote$eazH de ploaie sau soare puternic&
Ca!el de calculaKie pentru sistemul termoizolant .05KW0/
54
Mteril Consum
"ro/imti&
Obser&tii
,ortar adeziv 7<
Ig / sac
>'< Ig/mp Cimp de prelucrare:
cca& 7 ore
-atH mineralH
!azalticH
1 mp/mp 2imensiuni: 1700%700
mm
@rosime: >0'1>0 mm
PlasH de armare din
fi!rH de sticlH
1,1mp/mp 2imensiune oc"i: >%>
mm
@reutate specificH: 1><
g/mp
CencuialH coloratH 7'9 Ig/mp @rosimea stratului: 7'9
mm
Cimp de prelucrare:
cca& 9 ore
Profil pentru soclu 1 ml/ml /aKime: 99, >9, <9, E9,
A9, 109 mm
2i!luri pentru
polistiren
o10mm, 2 <0 mm,
/ )0 ' 1<0 mm
E !uc&/mp .ecomandHri:
/ )0, F0 pt& grosimi de
7'> cm
/ 110, 170 pt& grosimi
de <') cm
/ 1<0 pt& grosimi U A
cm&
Profil pentru colt, cu
plasa
1m/ml '
6. SISTEM TERMOIZOLA9T %AUMIT E*S
1istemul termoizolant 4P1 =aumit este un sistem modern Mi
performant de termoizolare a faKadelor&
PlHcile termoizolante din polistiren e%pandat de faKadH sunt prote$ate
cu o masH de Mpaclu armatH cu plasH din fi!rH de sticlH, peste care se
aplicH un finisa$ impermea!il la apH, dar permea!il la vaporii de apH,
alcHtuit dintr'o tencuialH decorativH su!Kire pe !azH de rHMini sintetice&
1istemul termoizolant 4P1 ' =aumit poate fi aplicat pe orice suport&
4ste recomandat pentru clHdiri noi sau rea!ilitarea termicH a celor
vec"i, precum Mi clHdiri
parter sau multieta$ate&
55
4.1. Avanta(ele sistemului
Cermoizolare Mi finisare faKadH ntr'un singur sistem&
(plicarea termoizolaKiei la e%terior conduce la creMterea suprafeKei
utile&
4liminarea punKilor termice&
Posi!ilitHKi multiple de finisare ' structuri Mi culori&
1istem ce are agrement te"nic european (4C(@ 00>&
@rosimea termoizolaKiei, funcKie de necesitHKi, n urma calculelor
termote"nice&
1istem economic Mi pro!at n timp&
4.2. +lementele componente ale sistemului termoizolant +$S )
1. :deziv pentru 'paclu / =aumit Kle!espac"tel
(deziv mineral pulverulent pentru lipirea Mi MpHcluirea plHcilor
termoizolante =aumit&
5onsum :
' cca& >,0 ' <,0 Ig/m
7
(lipire
'cca& 9,< ' >,< Ig/m
7
(MpHcluire
Cimp de uscare : min& ) zile
2. 7l%ci din polistiren expandat de fa)ad% <aumit/ =aumit
1pezialGassadenplatten
Gormat plHci : 100 % <0 cm
56
@rosime plHci : 7 pnH la 70 cm
5onsum : 7 plHci/m
7
,on!u%t#'#tate te-#% I R 0.040 QA-E
3. Di"luri & 2i!luri Kle!e (nIer
Pe suporturi noi din zidHrie de cHrHmidH, plinH sau cu goluri, !olKari de
!eton, plHci fi!re lemnoase aliate cu ciment, nu este necesarH o
ancorare suplimentarH cu di!luri a plHcilor polistiren e%pandat de
faKadH =aumit, pnH la o greutate a sistemului de pnH la 90 Ig/m
7
&
Pe !eton Mi suprafeKe tencuite este necesarH o di!luire n cmp cu E
di!luri/m
7
, iar pe zona de colK cu A di!luri/m
7
&
Pe zidHria tencuitH ntotdeauna este necesarH o di!luire&
2i!lurile Kle!e (nIer se ancoreazH n suportul portant, iar nainte de
lipirea plHcilor termoizolante se aplicH cte un punct de lipire pe capul
di!lului&
(sfel, prin aceste puncte de lipire, se asigurH o ancorare suplimentarH
cu zidHria&
. 7las din fi"r% de sticl% <aumit 7remium
PlasH din fi!rH de sticlH rezistentH la meidul alcalin, pentru armarea
adezivului pentru Mpaclu (=aumit Kle!espac"tel
5onsum : cca& 1,1 m
7
/m
7
!. Grund >niversal <aumit
@rund gata preparat pentru egalizarea a!sor!Kiei Mi aderenKa stratului
de finisa$&
5onsum : cca& 0,1< Ig/m
7
Cimp de uscare : min& 7> ore
#. ;encuial% Granopor <aumit
CencuialH decorativH su!Kire pe !azH de rHMini
sintetice, gata preparatH n diverse
57
structuri Mi 700 de culori conform paletarului *=aumit 5olours of more
emotionP&
Stru#
tur@
-rn
ulDie
Consum
:,7 mm 1 mm 1,7 mm 3 mm 5 mm
1truct
urH
periat
H
2
2; 5 A $$a @) m
2
3;1 A $$a @) m
2
4;1 A $$a @) m
1truct
urH
striatH
2
2; 7 A $$a @) m
2
3; 9 A $$a @) m
Cencu
ialH
finH
2
2 A $$a @) m
Cencu
ialH
de
umplu
turH
2
1; 4 A $$a @) m
4.". -ondi&ii de punere .n oper%
1uportul tre!uie sH fie uscat, curat, rezistent&
Gisurile n stratul suport nu influenKeazH funcKionalitatea sistemului&
-erificarea suportului precum Mi planeitatea acestuia se va face n
conformitate cu normele n vigoare, fiMelor te"nice Mi procedurilor
te"nice de e%ecuKie =aumit&
0 umezire ulterioarH a stratului suport (umiditate ascensionalH etc&
nu este recomandat&
1 Gi%area profilului de soclu se face cu di!luri la fiecare 90 cm&
=n s#tua#a uno abate# !e $lane#tate se #nte%alea+[ !#stan\#e# 6nte $oC#l ]# statul
su$ot.
58
0u$l#-enta; $oC#lul se $oate l#$# %u &au-#t EantenK#/.
7(plicarea adezivului pe placH se face su! forma unui cordon
perimentral (cca& < cm lHKime Mi 9 puncte de lipire n centru, la o
grosime de cca& 1'7 cm, ce vor asigura o suprafaKH de contact cu
suportul de min >0O&
9 6nainte de di!luire (dupH 1 zi de la lipire plHcile de polistiren se M
lefuiesc pentru a asigura o suprafaKH perfect planH &
2i!luirea se face cu minim E di!luri/ m
7
&
> (dezivul pentru Mpaclu se aplicH cu fierul de glet cu dinKi de 10
mm &
Plasa din fi!rH de sticlH se nglo!eazH n proaspHt, petrecndu'se
minim 10 cm n cmp& Cimpul de uscare al adezivului pentru Mpaclu
nainte de aplicarea grundului
=aumit, minim ) zile &
59
< @rundul Bniversal =aumit se aplicH ct mai uniform cu trafaletul &
Cimp de uscare minim 7> ore &
E Cencuiala decorativH @ranopor se aplicH cu un fier de glet Mi se
driMcuie cu o paletH de plastic&
4.4. Detalii de e2e$uie
Plasa din fi!rH de sticlH se ntoarce pe colK minim 70 cm Mi se
suprapune cu cea din cmp pe minim 10 cm &
5a alternativH, se recomandH folosirea profilelor de colK cu plasH
integratH &
6nainte de armarea generalH, colKurile golurilor se armeazH
suplimentar n diagonalH cu straifuri de min 70 % >0 cm &
60
?ntradosul colKurilor (ferestre Mi uMi se armeazH suplimentar cu Mtraifuri
din plasH din fi!rH de sticlH &
6ntre tocul ferestrei Mi sistem se face o racordare cu profile speciale de
legHturH&
Ca!el de calculaKie pentru sistemul termoizolant =aumit 4P1
*roduse
%umit
.rosi
me
strt
mm
Consum
"e
2
m
9um@r
ore
mno"er
@
##. ore
Tim" de
us#re
!ile
(deziv pentru M
paclu
cca& > Ig 0,> 1
PlHci
termoizolante de
faKadH =aumit
70'700 7 !uc& 0,> 1
2i!luire Ln cLmp
(funcKie de
necesitHKi
8 ,in& E
!uc&
0,1
2i!luire la colKuri
(funcKie de
necesitHKi
8 ,in& A
!uc&
0,1
(deziv pentru M
paclu
7'9 cca& > Ig 0,9< )
PlasH din fi!rH de
sticlH
7'9 1,1 m 0,9< )
@rund universal ' cca& 0,1<
Ig
0,0< 7> ore
CencuialH
@ranopor
7 cca& 9,1
Ig
0,7<
61
1.232/4,(52( I6)7(8II7)5 F)9I/2
F !at %u !e+'oltaea -e%an#+##; a te*n#%##; $#aa %a$t un #-$uls !#n %e 6n %e -a#
a$#! # 6n a%ela# t#-$ se $o!u% +2o-ote !#n %e 6n %e -a# -ulte # -a# $uten#%e. Pentu a
-# %a$a%#tatea !e -un% # !e o!#*n a o-ulu#; este ne%esa s se atenue+e %Bt -a# -ult
$os#b#l a%este +2o-ote obos#toae 6n%e%Bn! %*#a; %a 6n unele s#tua## s se e!u% %o-$let.
=n a%est s%o$ se 6ntebu#nea+ unele -ate#ale %ae aMut C#e la e!u%eea sunetelo %*#a la
sus; C#e % le atenu#a+ sau le #+olea+ Ca !e est.
0unetul se $o$a2 atBt $#n ae; %Bt # $#n %o$u#le sol#!e # l#%*#!e; $#n '#ba##.
Pentu #-$#e!#%aea $o$a2## sunetulu#; tebu#e s se ae+e 6n %alea lu# -ate#ale elast#%e
%ae $#-es% '#ba##le; !a nu le tans-#t -a# !e$ate %# le a-ot#+ea+ absob#n!u5le.
(%est lu%u se ob#ne C#e %u -ate#ale elast#%e >%au%#u%; -ate#ale $last#%e et%@; C#e %u
-ate#ale $ooase %ae absob sunetele # nu le -a# tans-#t n#%# $#n -asa lo n#%# nu le
-a# eCle%t.
=n%$e#le se #+olea+a %onta sunetelo; tatBn!u5se atBt $ee##; %Bt # $a!osel#le #
$laCoanele %u -ate#ale %ae s nu tans-#t 6n #nte#o +2o-otele.Gne2#a sono ae#an
>sunetul %ae se tans-#te ae#an@ %ae 6ntBlnete 6n !#e%#a sa !e $o$a2ae o -e-ban
!es$#toae %e !el#-#tea+ !ou -e!##>un $eete sau un $laneu@ se Ca%#onea+ astCel I o
$ate %ae este eCle%tata; o $ate %ae este absob#t la su$aCaa # 6n #nte#oul
-ate#alulu# !#n %ae este al%tu#t ele-entulu# !es$#to #; 6n sC6#t; o alt $ate %ae este
tans-#te !e %ealalt $ate a ele-entulu# !es$#to '#ba#a a%estu#a. .
Gne2#a sono !e #-$a%t >sunetul %e #a natee $#n lo'#e@ este tans-#s 6n #nte#oul
ele-entulu# !es$#to $#n %on!u%#e sol#! # a$o# a!#at la su$aCaa o$us a a%estu#a
6n aeul 6n%onMuto sub Co- !e ene2#e sono ae#an.
Gle-entele !es$#toae 'et#%ale >$ee## a%#onate -a# ales !e +2o-otele ae#ene; #a
o#+ontale >$lanee@ !e '#ba##le sau o%u#le -e%an#%e.
1.1 Izolarea onic a pereilor e!teriori sau interiori
Pn $eete %a s a#be %al#t# Cono#+olatoae tebu#e s 6n!e$l#neas%
u-toaele %on!###I
5 s C#e %o-$let etan; a!#% s nu a#b 2olu# $tunse !#nt5o $ate 6n alta; $#n %ae
sunetul s tea% !#e%t;
A s a#b o 2os#-e suC#%#ent $entu a %$ta o -as %ae s atenue+e sunetele la
te%eea $#n ele-ent ;
A s C#e e/e%utat e'entual %u -ate#ale $oose $entu a absob# o -ae $ate !#n sunet.
=n 2eneal !ato#t %l#-atulu# nostu >'a#a## -a# !e te-$eatu@; $ee## e/te#o#
tebu#e sa C#e -a# 6ntB# bun# #+olato# te-#%#.
(%east %al#tate se ob#ne C#e $#n 6n2oaea +#!u#lo atun%# %Bn! ele sunt $otante; C#e
$#n %$tu#ea %u -ate#ale #+olatoae %Bn! sunt -e-bane sub##. P#n a%este -su# !e
#+olae te-#%a se e+ol' !e %ele -a# -ulte o# # #+olaea Con#% a $ee#lo.
Pentu $ee## #nte#o# se Coloses% -a# -ulte solu##; C#e%ae !#nte ele s$un+Bn! uno
anu-#te s%o$u#. De ob#%e#; +#!u#le #nte#oae ob#nu#te se %onstu#es% !#n +#!#e !e o
Mu-tate !e %-#! 2os#-e; +#!u# %ae; ten%u#te $e a-bele Cee; %onst#tu#e o #+olae
Con#% suC#%#ent $entu %a sunetele %e se $o!u% no-al 6nt5o 6n%$ee s nu se au! 6n
62
%ea 'e%#n 6n -o! su$to. 3#!u#le -a# sub## !e o Mu-tate !e %-#!; 6n 2eneal nu
#+olea+ Con#% suC#%#ent.
(tun%# %6n! este ne'o#e !e o #+olae Con#% -a# bun; se #au -su# s$e%#ale.
D#n $un%t !e 'e!ee al #+ol## Con#%e; $ee## se $ot %las#C#%a 6n !ou %ate2o## !#st#n%teI
$ee# s#-$l#; al%tu## !#nt5o s#n2u -e-ban # $ee# -ult#$l#; Co-a# !#n !ou sau
-a# -ulte -e-bane;%u statu# !e ae 6nte ele; %ae '#bea+ #n!e$en!ent 6nte ele.
D#n %e%etaea 'a#a#e# atenu## sunetulu# e+ult %; la un $eete s#-$lu; sub#e # uo
2eutate -#% sau -e!#e >50^300 E2CA-
2
@ atenuaea sunetulu# $oate C# a-el#oat $#n
-#%oaea #2#!#t## la 6n%o'o#ee # a 2os#-## sale; #a atenuaea sunetulu# unu# $eete
2eu >-a# -ae 350 E2CA-
2
@ $oate C# a-el#oat $#n -#ea #2#!#t## la 6n%o'o#ee # $#n
6n2oaea sa.
=n $#'#na $ee#lo !ubl#; %u stat !e ae #nte-e!#a; atenuaea lo Con#% !e$#n!e !e
2eutatea # #2#!#tatea la 6n%o'o#ee a -e-banelo %o-$onente; !e 2os#-ea statulu#
#nte-e!#a !e ae;!e absob#a Con#% a -ate#alelo %e l#-#tea+ $e o $ate # $e alta
s$a#ul !e ae; !e le2tua -e-banelo 6nte ele %u $laneele # %u $ee## 6n%onMuto#.
1otu#; !a% %el $u#n o !#aCa2- $e+#nt #2#!#tate la 6n%o'o#ee; sunt a!-#se
le2tu# 6nte !#aCa2-e.
Pee## !ubl# %onst#tu#e solu## -a# eC#%a%e !e #+olae Con#% !e%Bt $ee## s#-$l#;
!eoae%e $e-#t s$o#ea 'alo## atenu## sunetulu# C -#ea 2eut## %onstu%#e#.
(stCel; la $ee## !ubl#; %u o 2eutate 100E2CA%-
2
; se $oate ob#ne o %a$a%#tate !e
#+olae Con#% #!#%at $#n 6n!e$l#n#ea u-toaelo %on!###I
5-e-banele s C#e e/e%utate !#n -ate#ale %u #2#!#tate -#% la 6n%o'o#ee >$l%#
C#bole-noase; $l%# #$sos;et%.@
5 le2atu#le #nte -e-bane # ele-entele a!#a%ente s l#$seas%;
5 #+olaea $ee#lo $e tot $e#-etul s C#e e/e%utat %u -ate#ale elast#%e >$lut;$Bsl;
et%@;
5statu#le !e ae %o-$onente s C#e -ult#$l#%ate $e %Bt $os#b#l 6n Cun%#e !e
2os#-e ne%esa a $eetelu#;
56-b#n#le s C#e $eCe%t etane.
Pentu $ee## #nte#o# a%este %on!### $ot C#eal#+ate $#n $anou# $eCab#%ate !e
2eut##
1.: Izolarea onic a pardoselilor
Planeele sunt su$use -a# ales la +2o-ote !e #-$a%t >$o!use $#n lo'#e@. U+olaea
+2o-otelo !e #-$a%t la $lanee ae %a s%o$ e!u%eea n#'elulu# sono %ae se $o$a2 6n
6n%$eea !e!esubtul $laneulu#; $e%u- # atenuaea tans-#s#e# +2o-otelo $#n
%on!u%#e sol#! 6n tot estul %onstu%#e#. Pentu #+olaea Con#% a +2o-otelo !e #-$a%t la
$lanee -eto!a $#n%#$al %onst 6n tataea $a!osel##.
=n $#'#na #+ol## +2o-otulu# ae#an la $lanee; %e#nele sunt #!ent#%e %a # $entu
$ee## !es$#to# 6nte a$ata-ente; a!#% atenuaea nu tebu#e s %oboae sub 48 !e%#bel#
%eea %e se ob#ne $#n eal#+aea 2eut## un#tae ne%esae $laneulu#; #n%lus#' $a!oseala.
Pentu at#n2eea une# 2eut# -#n#-e ne%esa la $lanee; #n%lus#' $a!oseal; 6n 'e!eea
ob#ne## une# #+ola## Con#%e sat#sC%toae este suC#%#ent %a $laneu $o$#u +#s s a#b
%#%a 200E2CA-
2
.
=n %a+ul $laneelo # $a!osel#lo %ae %on#n 6n stu%tua lo 2olu# !e ae; ansa-blul
$laneu $a!oseal Cun%#onea+ %aun $eete !ublu # 6n a%est %a+ #+olaea la +2o-otele
ae#ene %ete s#-#to.
63
,o-bateea tans-#s#e# +2o-otelo !e #-$a%t $#n $lanee se $oate ob#ne $#n
-ontaea uno $a!osel# eC#%a%e Con#%; %ae s %on#n un a-ot#+o !e '#ba##
$o'en#te !#n o%; !enu-#te $a!osel# Clotante.
Pa!osel#le Clotante %u stat Cono#+olato elast#% sunt al%tu#te !#n u-toaele statu#I
5stat !e u+u sau !e %#%ula#e; %ae $oate C# eal#+at !#n $a%*et la-ela !e 10 --
2os#-e sau $a%*et la-b # ulu% !e 17^22 -- 2os#-e l#$#te %u !#'e# a!e+#'# >la
$a!osel# %al!e@ sau -o+a#% >la $a!osel# e%#@;
5 stat su$ot >!ala Clotant@; %ae $oat eal#+at !##t5o !al !#n beton 2eu sau uo
>beton !#n 2anul#t; s%o#e ba+alt#% sau +2u et%@ 3;5 %- 2os#-e; a-at %u $las !e ab#;
Fi). 2/. Pardoseal "lota(t $u strat
"o(oi%olator elasti$B
^ $a%*et; 2 ^ a$ !e beton a-at; 3 ^ %aton asCaltat %u
-a2#n#le su$a$use # l#$#te %u b#tu-; 4. ^ stat #+olato Con#%; 5 ^
stat !e e2al#+ae !#n n#s#$; 6 ^ $laneu !#n beton a-at.
5 stat Cono#+olato elast#% %ae $oate C# eal#+at !#n $l%# se-##2#!e !#n 'at -#neal !e 3
%- 2os#-e sau $u!et !e %au%#u% !e 1;5 %- 2os#-e # %ae se $oteMea+ la $atea
su$e#oa %u un Bn! !e %aton asCaltat %u -a2#n#le l#$#te %u b#tu-; %onta
$tun!e## u-e+el##; la tunaea statulu# su$ot !e beton al $a!osel##;
5stat !e n#'elae sau !e e2al#+ae !#n n#s#$ us%at 6n 2os#-e !e 2 %-; %ae 6n %a+ul unu#
$laneu b#ne n#'elat $oate l#$s#.
Pa!osel#le Clotante %u stat Cono#+olato >C#2. 27@ s6nt al%tu#te !#n u-toaele statu#I
5stat !e u+u sau !e %#%ula#e %ae $oate C# eal#+at nu-a# !#n $a%*et sau -o+a#%; aa
%u- s5a atat ante#o; %u !#Ceena % -o+a#%ul se toan $e un su$ot !e beton !e 3 %-
2os#-e; a-at %u $las ab#.
Fi). 2:. Pardoseal "lota(t di( *l$i "i'rolem(oase i%olatoare
64
1. $a%*et; 2 .PP. #+olatoae b#tu-ate; 3 .n#s#$; 4. beton !e e2al#+ae; 5 . $laneu !#n
beton a-at.
5stat Cono#+olato #2#!; %ae se $oate eal#+a !#n $l%# C#bole-noase ant#se$t#+ate;
$ooase; 6n 2os#-e !e 1;5^2 %- sau !#n $l%# !e $ol#st#en e/$an!at 6n 2os#-e !e 1^2
%-.
=n %a+ul $a!osel#lo e%# !#n -o+a#%; se $e'e!e $este statul Cono#+olato un stat !#n
%aton asCaltat %u -a2#n#le l#$#te %u b#tu-; %ae ae olul !e $ote%#e Cono#+ola#e# %onta
u-e+el## !#n statul su$ot beton al $a!osel##;
5stat !e e2al#+ae !e 1^2 %- !#n n#s#$ us%at.
Pa!osel#le Clotante !au e+ultate e-a%ab#le %a #+olae Con#%; %on!u%Bn! la o atenuae
%u$#ns 6nte 15^25 !e%#bel#; %eea %e este Coate -ult #n6n! sea-a % no-ele 2e-ane
a!-#t 6n 6n%$e#le !e lo%u#t 'aloaea -#n#- !e 15 !e%#be.
0tatu#le !e %#%ula#e !#n -ate#ale $last#%e $ot a!u%e atenu# su$l#-entae !e 257
!e%#bel#.
U+olaea Con#% a $laneelo; %a s C#e eC#%#ent tebu#e s C#e e/e%utat astCel 6n%Bt s se
e'#te le2tu#le #2#!e %u $ee## 6n%$e#lo; !eoae%e tans-#teea +2o-otelo !e #-$a%t
se Ca%e atBt !#e%t $#n $lanee; %t # lateal $#n ele-entele !e %onstu%#e.
a. (xec!tarea pardoselilor )lotante.
)su# $el#-#nae
G/e%utaea $a!osel#lo se $oate Ca%e !u$ te-#naea lu%#lo !e ten%u#e a #
a $ee#lo # !u$ -ontaea to%u#lo la u#.
=na#ntea 6n%e$e## lu%#lo !e $a!osel# su$aCaa $laneulu# se %u !e estu#le !e
-ate#ale # -olo+. (-tu#le sau sB-ele %ae #es !#n $laneu se 6n!oa#e sau se ta#e;
st$un2e#le # ostu#le !e $e su$aCaa $laneulu# se astu$ %u 2#M %u -ota !e
%#-ent. 0t$un2e#le %on!u%telo !e #nstala## se etanea+ %u -anoane !#n -ate#ale
elast#%e; %ae e/%lu! %onta%tul 6nte %on!u%te # es$e%t#' statul su$ot # $a!osoal.
H#'elul $a!osel## C#n#sate se C#/ea+ $#n tasaea l#n#e# !e 'a2#s $e $ee#; !u$ %ae
se %ontolea+ n#'elul $laneulu# $entu a 'e#C#%a !a% $a!oseala $oate C# eal#+at 6n
2os#-#le $e'+ute 6n $o#e%t.
*. (xec!tarea propri!+,is a pardoselii
Du$ ateneea statulu# !e n#s#$ $entu n#'elae; u-ea+ a$l#%aea statulu#
Cono#+olato. =n %a+ul $l%#lo se-##2#!e; se atene un stat %ont#nuu # un#Co- !e $l%#
%u ostu#le esute.
Du$ n#'elae; #$%#le se 6n!e$tea+ #a lo% lo se u-$le %u $u!et !#n %au%#u%.
Pentu as#2uaea s$a#ulu# l#be 6nte +#!u# # $a!oseala #+olat Con#% %u $l%#
se-##2#!e !#n 'at -#neal sau %u $u!et !#n %au%#u%; se aea+ !e5a lun2ul +#!u#lo; $e
6nte2 $e#-etul %a-ee#; $l%# se-##2#!e !#n 'at -#neal !e 1;5 %- 2os#-e # !e 6 %-
6nl#-e.
0tatul Cono#+olato se a%o$e a$o# %u un Bn! !e %aton asCaltat %u -a2#n#le l#$#te %u
b#tu- %#%a 10 %- l#-e. ,atonul asCaltat se #!#% 'et#%al $e o 6nl#-e !e 6^10 %- $e
$ee#; $este C6##le !e $l%# se-##2#!e. ,#%ula#a $e #+olaea Con#% $6n la -ontaea
statu#lo #2#!e; se Ca%e $e !ula$#; $entu e'#taea !ete#o## e#.
P-ea+ 6nt#n!eea $lase# !e ab# $este %atonul asCaltat # a$o# tunaea # 6nt#n!eea
statulu# su$ot !e beton.
65
,#%ula#a # !e$o+#taea !e ob#e%te sau s%ule $e statul su$ot sunt #nte+#se $Bn la
ob#neea une# e+#stene !e -#n#-u- 40< !#n -a%a betonulu# sau !u$ -#n#-u- 3
+#le; $e t#-$ %l!uos !e la !ata e/e%ut## statulu#.
.a -ontaea $a%*etulu# tebu#e a'ut 2#M %a C#+u#le s C#e -ontate !e$tat !e $eete
%u 10^15 -- $e tot $e#-etul 6n%$e##; lsBn! -a2#n#le %atonulu# asCaltat s tea% 6n
sus $e lBn2 $eete. 1ebu#e 6ntot!eauna %ontolat %a $enele !e -ontaM ale C#+u#lo %ae
au as#2uat !#stanaea lo !e $eete s C#e s%oase !u$ -ontaea $a%*etulu#; $entu %a
+2o-otul !e #-$a%t s nu se $o$a2e $#n $ene 6n $eete.
=n a%ela# s%o$; $e'a+ul se bate 6n aa Cel 6n%Bt s nu se Ca% le2tu 6nte $a!oseal
# $eete. Pentu a%easta se bate $e'a+ul C#e 6n !#blu# -ontate !#na#nte 6n $eete; astCel %a
s nu at#n2 $a%*etul; C#e !#e%t 6n $a%*et C s at#n2 $eetele.
.a $a!osel#le %u. Cono#+ola#e #2#!; $l%#le C#bole-noase $ooase se aa+ %Bt
-a# altuat una !e alta; astCel %a ostu#le s nu !e$eas% un %-; #a e'entualele
!en#'el# s C#e %o-$letate %u estu# !e -ate#al; t#ate la !#-ens#un# 6n aa Cel %a
su$aCaa su$e#oa $e %ae se l#$ete $a%*etul s C#e $eCe%t $lan.
".- %ratarea ac!stic a slilor de a!dien
F!at %u %eteea ne'o#lo %ultuale ale oa- n#lo -un%##; nu-ul %onstu%##lo %u
%aa%te %ultual al s5a -#t %ons#!eab#l.
(stCel; au Cost e/e%utate %l!## %u sl# !e !#%u## sau !e -u+#%; %a !e e/e-$luI sl# !e
%onCe#e ; a-C#teate; %ol#; teate; teate -u+#%ale; sl# !e %on%et; stu!#ou# !e -u+#%;
%#%u#; %#ne-ato2aCe et%.
Pentu %a a%este sl# s a#b o a%ust#% %oes$un+toae !est#na#e# lo; este ne%esa %a
ele s 6n!e$l#neas% o se#e !e %on!### $#'#n! 'olu-ul # !#-ens#un#le; Co-a # $oC#lele
6n%$e##; $e%u- # t#-$ul su !e e'ebea#e.
Duata !e e'ebea#e al une# sl# este t#-$ul ne%esa st#n2e## sunetulu# e-#s 6n
#nte#oul 6nt5o $o$o#e %ae s as#2ue o au!#b#l#tate o$t#-. Duata !e e'ebea#e este
o %aa%te#st #-$otant !e %ae !e$#n!e %al#tatea sl#lo.Jaloaea sa o$t#- se stab#lete
6n Cun%#e !e !est#na#a 6n%$e#lo 6nte l#-#tele 1 # 1;5 se%un!e.
Duata !e e'ebea#e !e$#n!e 6n s$e%#al !e absob#a Con#% # !e a%eea un -#Mlo%
eC#%#ent $entu %oe%taea sa; 6n aCa !e ale2eea 'olu-ulu#; este # tataea Con#% a
ele-entelo %onstu%#e# %ae l#-#tea+ 6n%$eea.
Pentu tataea a%ust#% a ele-entelo !e %onstu%## se ut#l#+ea+ !#Ce#te t#$u# !e
stu%tu# absobante !e sunete; %u- suntI
5absobant sono $#n $oo+#tate; %u stu%tu C#bole-noas sau 2anula >'ata !e st#%l;
$Bsl; -ase $ooase; !a$e##; ten%u#el# @ %ae; $entu e'#taea !e$une## !e $aC 6n $o# sau
a !ete#o## lo; se e%o-an! a se a%o$e# %u e%ane !e $ote%#e; !#n $anou# !e $la%aM
$eCoat; -ate#ale te/t#le; estu# !#n -etal sau C#be.Jo$s#ea a%esto -ate#ale
$ooase !#-#nuea+ absob#a lo Con#%; -a# ales la 'o$s#ea !e ule#; %a u-ae a astu$##
$o#lo;
5absobant sono $#n eCe%tul !e -e-ban sub Co-a uno $anou# !e $la%aM; %aton;
$Bn+ #-$e2nat ; -e-bane !#n -ate#ale $last#%e; 2ea-u# !e st#%l; -ontate $e un
s%*elet # !es$#te !e ele-entele !e %onstu%#e %u un stat !e ae sau %u un stat !e ae
u-$lut $a#al %u un -ate#al $oos.
5e+onato# # stu%tu# e+onant5absobant; %ae 6n $#n%#$#u %onstau !#nt5o %a'#tate
s#tuat 6nt5un $eete #2#! # le2ate %u e/te#oul $#nt5un %anal >e+onato #n!#'#!ual@
)a# u+ual# sunt e+onato## %u$la# ; %ae %onstau !#nt5o $la% $eCoat s$#M#n#t $e un
%a!u %e 6n%*#!e un s$a#u !e ae 6nte ea # $eete.
(%est s$a#u este %o-un tutuo $eCoa##lo >e+onato#lo@; $entu a se ob#ne absob##
-a# se #nto!u% 6n #nte#oul lu# -ate#ale Conoabsobante %a stoCe; $Bsle; *Bt##; 'at
-#neal; l#$#te $e s$atele Co#lo $eCoate >C#2. 28@.
66
(bsob#a Con#% %e se ob#ne %u a%este stu%tu# !e$#n!e # !e -o!ul !e !#st#bu#ea
lo 6n 6n%$ee; !#st#bu#e %ae tebu#e s C#e %Bt -a# neun#Co-.
(le2eea -ate#alelo # stu%tu#lo absobante !e +2o-ot !e$#n!e 6n aCa !e absob#a
lo Con#% # !e o se#e !e Ca%to# %aI 2eutate $o$#e; e+#sten -e%an#%; $os#b#l#ta# !e
-ontaM; -o! !e 6nte#nee ; %o-$otae la Co%; %a$a%#tate !e eCle/#e a lu-#n##.
K#2. 28. Detal#u !e e+onato# %u$la#I
^ a- !e le-n; 2 ^ stat !e ae;
3 ^ saltea !#n 'at -#neal; 4 ^ $anou
$eCoat.
8.A*LICAREA *ROCEDURILOR TEE9ICE DE EXECUTIE SI DE
CO9TROL DE CALITATE *E9TRU EIDROIZOLATII
8.1. Eidroi!oltii =-enerlitti

Un te*n#%a %onstu%##lo; *#!o#+ola#a sau #+ola#a *#!oCu2 este o lu%ae !e $ote%#e
%e se e/e%ut la anu-#te ele-ente !e %onstu%#e; %onta u-e+### lo sau a #nC#lt## a$e#
$#n ele. N#!o#+ola#a se e/e%ut %u -ate#ale # $o%e!ee te*nolo2#%e !#Ce#te.
($a %ae a%#onea+ asu$a ele-entelo !e %onstu%#e $oate $o'en# !#n $e%#$#ta##
at-osCe#%e >$loa#e; +$a! et%@; !#n $o%esele te*nolo2#%e !e e/$loatae a %onstu%##lo
sau !#n a%u-ul# la su$aCaa teenulu# >la%u#; bl# et%.@; $e%u- # !#n $6n+a Ceat#%
>a$ subtean@.($a 6n %al#tatea sa !e a2ent natual $o'oa% $oble-e se#oase la
%onstu%##le #n2#neet#. Pe+ena e# este %la !untoae #n!#Ceent !e staea 6n %ae s5a
aClaI l#%*#!; sol#! es$e%t#' sub Co- !e 'a$o#. ($a l#%*#! %aut +ona !e -#n#-
e+#sten; $tun+Bn! %*#a # 6n %a'#t#le %a$#lae; %ea 6n2*eat -a%#n; !#stu2e
67
-e%an#%; #a %ea sub Co- !e sus$ens## 6n ae nu-#t 'a$o# !e a$ este nesntoas
o2an#s-ulu# u-an; Ca%#l#tBn! $#nte altele a$a##a # !e+'oltaea #2as#e#. 1ebu#e
-en#onat Ca$tul % 95 < !#n toate $oble-ele %e $ot a$ea la o#%e %onstu%#e au
le2tu %u a$a.
Ptun!eea a$e# 6n ele-entele !e %onstu%#e $oate $o!u%e !e2a!aea ele-entelo !e
e+#sten !#n beton; +#!#e !e %-#!; le-n et%. sau %oo!aea %elo -etal#%e; $ut6n!
6-$#e!#%a %*#a !esCuaea $o%eselo te*nolo2#%e; %on!u%6n! 6n C#nal la $a2ube %ons#5
!eab#le.
:olul !e a $oteMa %onstu%##le %onta a%#un## neCaste a a$e# e'#ne *#!o#+ola#e#.

)a#le # nu-eoasele ob#e%t#'e ne%esae 6nte2## a%t#'#t# so%#ale %a lo%u#ne; *ale
#n!ust#ale; %entale te-o # *#!oele%t#%e; %ase $entu tansCo-atoae;tunelu#;
%analu#; ba+#ne; e+e'oae et%. nu a $utea C# e/$loatate C o *#!o#+ola#e
%oes$un+toae.

.u%#le !e *#!o#+ola#e au #n##al un %ost e!us Ca !e %ostul total al %onstu%#e#; 6ns
s6nt !el#%ate; #-$un o %on%e$#e # o e/e%u#e %oes$un+toae; !eoae%e !eCe%#un#le !e
*#!o#+olae %on!u% la -su# !e e-e!#ee !#C#%#le; Coate %ost#s#toae # nu 6ntot!eauna
%o-$let eu#te; 6n unele %a+u# %*#a #-$os#b#le.
Pentu e/e%utaea uno *#!o#+ola## !e bun %al#tate te*n#%#en## # -un%#to## !#n a%east
s$e%#al#tate tebu#e s %unoas% s%o$ul a%esto lu%#; -ate#alele # $o%e!eele
te*nolo2#%e %ele -a# a!e%'ate # -a# -ult !e%6t la alte -ese## s e/e%ute lu%#le %u
-ult %ont##n%#o+#tate.
=n %on%lu+#e $ute- s$une % $ote%#a Ca !e ea tebu#e e+ol'at $#n solu## eC#%#ente #
!e !uat.
$.:(coperisuri
P#n a%o$e# se 6nele2e ele-entul !e %onstu%#e %ae ae olul !e 6n%*#!ee la $atea
su$e#oa a %l!##lo.
(%o$e#ul ae un #-$otant ol Cun%#onal; $oteM6n! #n%#nta %onstu%#e# %onta
#nC#lta##lo !ato#te $lo## # +$e+##; %onta s%*#-bulu# !e te-$eatu # u-#!#tate;
%onta 6nsole#e##. Gste %el -a# sol#%#tat ele-ent al %onstu%#e#; su$ot6n! #nCluena
neCa'oab#l a Ca%to#lo %l#-at#%#; sol#%#t# -e%an#%e # sa%#n# 6nse-nate; !e -ulte o#
as#2u6n! 'ent#laea # lu-#naea #n%#ntelo # %*#a se'#n! %a $latCo- $entu $o%ese
te*nolo2#%e.
Gste ele-entul %ae 6n Cun%#e !e s%o$ul %onstu%##lo a e'oluat %el -a# -ult !#n $un%t
!e 'e!ee stu%tual # al Co-e#.
,a stu%tu a e'oluat !e la a%o$e#u# %u 6n%l#naea -ae # C $o!; la a%o$e#u# %u
6n%l#n# 'a#ab#le # %u $o! aeat; la a%o$e#u# 5 teas # %u 6n%l#naea Coate e!us
%onst#tu#te !#n -a# -ulte statu#; C#e%ae %u ol !#st#n%t >!e ba#e %onta 'a$o#lo;
te-o#+ola#e; *#!o#+ola#e; $ote%#e et%@. F -a# -ae 'a#etate !e Co-e au a$ut la
a%o$e#u#le #n!ust#ale; %a bol#; 6n Co- !e 0*ee! >e!@ $lan sau %ub; !#n $6n+e
sub## et%.
68
$.-. Structura ;idroizolatiilor si a termoizolatiilor la acoperisuri
a.% .eneraliti. Ka%to## %ae !ete-#n 6n $#n%#$al stu%tua #+ola#e# la a%o$e#u#
s6ntI te-$eatua # u-#!#tatea !#n #nte#oul %onstu%#e#; Co-a 6n'el#to##; $anta
a%este#a; stu%tua !e e+#stent; %onsu-ul !e ene2#e 6n2lobat 6n -ate#alele
te-o#+olatoae # *#!o#+olatoae; %aa%teul !eC#n#t#' sau $o'#+o#u al %onstu%#e#.
(stCel; la %onstu%##le ne6n%l+#te 6n #nte#o se e/e%ut nu-a# *#!o#+olaea 6n'el#to##;
#a la %ele 6n%l+#te se e/e%ut # lu%#le !e te-o#+ola## >uneo# %u te-o#+ola#e la
#nte#o # *#!o#+ola#e la e/te#o@. G/#st 6ns # e/%e$## %a;!e e/e-$lu; unele *ale !e
CoMae.
0tu%tu#le $os#b#le ale *#!o#+ola##lo # te-o*#!o#+ola##lo s6nt atate s%*e-at#%.
Un %a+ul uno te-o*#!o#+ola##; te-o#+ola#a ae un ol %o-$le/I as#2u te-$eatua
# %onCotul ne%esa 6n #nte#oul %onstu%#e#; 6-$#e!#% %on!ensaea 'a$o#lo !e a$ $e
su$aCaa #nte#oa a $laneulu#5su$ot al 6n'el#to## # %ont#bu#e substan#al la
!#-#nuaea %onsu-ulu# !e %o-bust#b#l ne%esa $entu 6n%l+#ea #nte#oulu#
%onstu%#e#. Kolos#ea te-o#+ola#e# tebu#e 6ns s e+ulte !#nt5un stu!#u al %on!###lo
!e e/$loatae # s C#e e'#tat o# !e %6te o# a%est lu%u este $os#b#l.
1e-$eatu#le -e!##; ob#nu#te; 6n #nte#oul %onstu%##lo 6n%l+#te s6nt %u$#nse 6nte
18 # 22_,; 6n unele %a+u# $utan! C# %*#a -a# %obo6te; #a u-#!#tatea no-al este $6n
la >60<@. Pentu u-#!#t# -a# -a# s6nt ne%esae -su# %onstu%t#'e s$e%#ale $entu
!#-#nuaea $es#un## e/e%#tate !e 'a$o# # $entu el#-#naea >!#Cu+aea@ a%estoa 6n
at-osCe. De a%eea; 6n astCel !e %a+u#; se e/e%ut statu# !e !#Cu+#e a 'a$o#lo; 2u#
!e e'a%uae a 'a$o#lo >!eCle%toae@; %anale !e ae $entu %#%ula#a # el#-#naea
'a$o#lo !e a$ et%. K a%este -su#; at6t te-o#+ola#a %#t # *#!o#+olat#a 6n'el#to##
s6nt 6n $e#%ol !e a se !ete#oa; te-o#+ola#a !e'en#n! u-e!; #a *#!o#+olat#a
b#%6n!u5se # u-Can!u5se 6n nu-eoase lo%u#. Un a%este %on!###; a%este statu# nu
-a# 6n!e$l#nes% olul %e le e'#ne.
(%o$e#u#le $e'+ute %u *#!o#+ola## b#tu-#noase se 2u$ea+ !u$ u-toaele
al%tu## !e $#n%#$#uI
5 acoperiuri reci; la %ae *#!o#+olat#a se a$l#% !#e%t $este ele-entul !e e+#sten
!#n beton a-at >K#2.29 @;
5 acoperiuri calde; %u ele-entul !e e+#sten !#n beton a-at la %ae *#!o#+olat#a se
a$l#% !#e%t $este te-o#+ola#a !#n $l%# !e $ol#st#en %elula; $oteMate $e o Ca >C#2.
30@;
5 a%o$e#u# %al!e; la %ae *#!o#+olat#a se a$l#% $e a$e !#n -otae sau betoane;
e/e%utate $este statu#le !e te-o#+ola#e (Gig& 7A&
Fi).29 Hidroi%olaii 'itumi(oase la a$o*eri5uri re$i C
69
Fi). 30 Hidroi%olaii 'itumi(oase la a$o*eri5uri $u eleme(tul de re%iste( di( 'eto(
armatD la $are =idroi%olaia se a*li$ dire$t *e termoi%olaie di( *olistire( $elular
*rote>at *e o "atC
Fi) 3 Hidroi%olaii 'itumi(oase la a$o*eri5uri $u eleme(tul de re%iste( di( 'eto(
armatD la $are =idroi%olaia se a*li$ *e 5a*ele di( mortare sau 'etoa(e e2e$utate *e
termoi%olaie di( *l$i de 'eto( $elurar auto$la1i%atD materiale *ilo(ate sau tasa'ileC
Fi). 32. Hidroi%olaii
'itumi(oase la a$o*eri5uri $u eleme(tul de re%iste( di( ta'l $utatD la $are
=idroi%olaia se a*li$ dire$t *e termoi%olaia di( *l$i de *olistire( $elularC
Fi). 33. Hidroi%olaii 'itumi(oase la a$o*eri5uri $u eleme(tul de re%iste( di( *a(ouri
de 'eto( $elular auto$la1i%atD la $are =idroi%olaia se a*li$ dire$t *e a$easta.
70
8.6. Clsifi#re Eidroi!oltiilor.
Pentu o bun o#entae #n te*n#%a *#!o#+ol## %onstu%##lo este ne%esa %a -un%#toul
s$e%#al#st s #ntelea2 ostul al%tu##lo stab#l#te;Colos#n! %u $#%e$ee %unot#nele #
6n!e-anaea $entu as#2uaea %al#t## lu%##.
De a%eea; %on!###le %ae tebu#e e+ol'ate; e2ul#le # -su#le !e s$e%#al#tate %e tebu#e
%unos%ute # a$l#%ate 6n 'e!eea stab#l### uno al%tu## %oes$un+toae; %on!u% la
ne%es#tatea une# %las#C#%# a t#$u#lo !e *#!o#+ola##.
Un %onse%#n; o %las#C#%ae a#onal a t#$u#lo !e *#!o#+ola## tebu#e 6n $#-ul 6n! s
#n sea- !e -o!ul %u- a$a a%#onea+ asu$a !#Ce#telo ele-ente !e %onstu%#e # 6n
Cun%#e !e %on!###le e+ultate s se alea2 -ate#alele # al%tu##le %ele -a# $ot#'#te
$entu ele-entele es$e%t#'eI

4.. Hidroi%olaia eleme(telor de $o(stru$ie situate *este (i1elul tere(ului.
Un a%east %ate2o#e se tatea+ nu-a# *#!o#+olaea a%o$e#u#lo 6n Cun%#e !e $ant; 6n
aa nost %onCo- no-at#'ulu# $entu *#!o#+ola## b#tu-#noase; a%o$e#u#le se
%las#C#% astCelI
1@ (%o$e#u# $late >tease@ %u $anta 1;557<I
5 tease ne%#%ulab#le %u $anta 257<;
5 tease %#%ulab#le %u $anta 1;554<.
2@ (%o$e#u# 6n%l#nate %u $anta 75150<I
5 a%o$e#u# %u $ante -e!## 7520<;
5 a%o$e#u# %u $ante -a# $este 20<.
3@ Gle-ente !e %onstu%#e aCeente a%o$e#su#lo

%u $anta $este 150< >%al%ane; at#%u#;
ebo!u# et%@.
Po#e%taea %o-$onente# *#!o#+olante 'a es$e%ta $e'e!e#le Ho-at#'ulu# HP5040502
eCe#toae la al%tu#ea; C#/aea # $ote%#a *#!o#+ola##lo 6n Cun%#e !e $anta
a%o$e#u#loI
9),<: Pentu $ante !e -a/.20< sau %u $ante lo%ale `20<; su$aCaa !e l#$#e 6n
total a!een $oate s C#e -#n.75< !a %u $e'e!eea $#n %al%ul !e -#Mloa%e -e%an#%e
!e C#/ae su$l#-enta.
Po#e%taea %o-$onente# te-o#+olante # a 2u#lo !e #ntae # #e#e a aeulu# $entu
'ent#lae # !e%o-$#-ae se 'a Ca%e %onCo- no-at#'elo
, 107A0...6. 1oto!at se 'o a'ea 6n 'e!ee # $e'e!e#le e2le-ent#lo te*n#%e
eCe#toae la %et#C#%aea ene2et#% a %l!##lo.
.a e-e!#eea e%e$toaele !e a$ $lu'#al se 'a $e'e!ea !esCa%eea # eCa%eea 6n
total#tate a lo; a *#!o # te-o#+ola#e# >$e o +on !e -#n#- 1 -
2
@ !#n Muul a%estoa # a
ele-entelo !e $ote%#e 6-$ot#'a %ol-at##.
Un $o#e%te se 'o $e'e!ea solu## !e e-e!#ee %e #n%lu! $o!use %ae ne%es#t 6n
$#-ul Bn! o$ea#un# !e a$l#%ae; 6nte#nee # e-e!#ee uo !e e/e%utat; #a 6n al
!o#lea Bn!; la !e-olaea %onstu%#e#; $e-#t e%u$eaea; e%on!##onaea sau
71
e#nte2aea 6n natu >e!u%eea ut#l#+## a$elo !e %#-ent s#-$le sau a-ate; a
$o!uselo o/#!ab#le sau %u e+#sten s%+ut 6n t#-$ la a%#unea a$e#; et%@
Po#e%taea 'a $o-o'a 6n %a!ul lu%#lo !e eCa%ee; stu%tu# te-o*#!o#+olante
%ae 6n e/$loatae 'o as#2uaI
5 a%%esul uo $entu 'e#C#%aea st## *#!o#+ola#e# # a etane#t## a%este#a >e/.tease
$oteMate %u !ale $e $lotu#@;
5 $os#b#l#tatea e-e!#e## *#!o#+ola#e# ta !#stu2eea te-o#+ola#e# >e/.*#!o#+ola##
Clotante@;
5 $ote%#a la Co% !#n e/te#o;
as$e%tul !e%oat#' al su$aCee# teaselo '#+#b#le !#n %l!##le a!#a%ente -a# 6nalte;
5 $ote%#a -e!#ulu# $#n o2an#+aea teaselo 2!#n; -a# ales 6n +ona lo%u#nelo.
=. 'ateriale termoizolatoare olosite pentru lucrrile de termo;idroizolaii la
acoperiuri
Pol#st#enul %elula se ut#l#+ea+ $6n la te-$eatua !e -a/#-u- 4 80_,. 0e l#'ea+
6n $l%# !e 4 000; 2 000; 1 000 -- lun2#-e; 500 -- l#-e # 12; 24; 36; 48; 60; 72; 96
-- 2os#-e %u abate# a!-#se la lun2#-e # l#-e $6n la 45 -- # la 2os#-e $6n la
41;5 --. G/#st sot#-entul PGY %al#tatea U # PGY #2n#Cu2at; %u !ens#t# a$aente !e
15524 T2A-
3
# es$e%t#' 195 29 T2A-
3
.
Pol#st#enul %elula se tans$ot %u -#Mloa%e !e tans$ot a%o$e#te # se !e$o+#tea+ 6n
st#'e; C l#-#taea 6nl#-##; %u %on!##a !e a nu $e+enta $e#%ol !e stunae; se
!e$o+#tea+ 6n -a2a+## us%ate; Ce#te !e %l!u; !e soae; !e suse !e Co% # !e u-e5
+eal.

&etonul %elula auto%la'#+at ae !ens#tatea a$aent 6n stae us%at !e 550 T2A-
3
# se
$o!u%e 6n Co- !e $l%# %u !#-ens#un#le 490 / 240 --; a'#n! 2os#-# !e 63; 75; 100
# 125 --.
Pl%#le se-##2#!e !e 'at -#neal t#$ " 80 # " 100 s6nt al%tu#te !#n C#be !e 'at
-#neal le2ate %u l#ant b#tu-#nos. 0e Cab#% %u !#-ens#un# !e 1200 / 600 / >30; 40;
50; 60; 70; 80@ --.
D#n %ons#!eente !e o!#n e%ono-#% # !e e!u%ee a %onsu-ulu# !e ene2#e 6n2lobat;
ut#l#+aea betonulu# %elula auto%la'#+at # a 'ate# -#neale se est6n2e nu-a# la
%a+u#le un!e a%easta este #-$us !e $o%esul te*nolo2#% al ob#e%t#'ulu# !e #n'est### >!e
e/e-$lu; la *ale %l#-at#+ate; la s$a## C#2o#C#%e; %onstu%## %u e2#- s$e%#al !e Cun%#o5
nae et%@.
Pentu %elelalte %a+u#; $e l6n2 $l%#le !#n $ol#st#en u-ea+ a se ut#l#+a $entu #+ola##
te-#%e unele -ate#ale %ae au -a# Cost Colos#te 6n te%ut 6n a%est s%o$ >$l%# !#n stal#l#t;
$l%# !#n stuC#t@ # unele -ate#ale no# Cab#%ate !#n !eeu# #n!ust#ale >$l%# !#n
#+ole-n; $l%# !#n !eeu# te/t#le 5 teCo; $l%# !#n !eeu# $ol#uetan#%e; $l%# !#n
$u+!e#e !e #n # %6ne$@ sau !#n -ate## $#-e lo%ale >$la%# !#n #+ostuC; $l%# !#n tub;
$l%# !#n $el#t l#ant %u %#-ent et%@.
<. Eidroi!olre tersei in#linte +fr " bltit,
72
N#!o#+olaea se Ca%e %u $o!usul *#!o#+olant U0FK.GY $e ba+ !e elasto-e#.
,onsu-ul total al *#!o#+olantulu# U0FK.GY este !e 1.0 W 1.5 T2A-.$.
G'entualele e-e!#e# lo%ale ale #n%l#na##lo se Ca% %u -ota !e %#-ent; su$otul a$l#%##
$o!usulu# U0FK.GY tebu#e s C#e %uat # us%at.
Una#nte !e a$l#%aea $o!usulu# U0FK.GY este ne%esa 2un!u#ea su$otulu# %u U0F5
P:U)G: ; a%esta C##n! un 2un! $entu U0FK.GY %u un %onsu- !e 200 W 300 2A-.$..
Du$ us%aea 2un!ulu# ;se a$l#% lo%al un stat !e U0FK.GY !e5a lun2ul #-b#n##
tease# %u ele-ente 'et#%ale >$aa$ete;et%@; %a # !e5a lun2ul C#su#lo e/#stente sau
ostu#lo !e !#lata#e; %a # la $un%tele !e #-b#nae a tease# %u ae#s##le; %ou#le !e
Cu-; M2*eabu#lo !e a$;et%. ,at t#-$ statul a%esta este #n% $oas$t se a-ea+ %u o
ban! !#n estu $l#este#% sau !#n $las !#n C#be !e st#%l lat !e 10 %ent#-et#.
Un %ont#nuae teasa se a%o$e #n total#tate %u U0FK.GY ; Colos#! $ensula sau taCaletul.
Da% se %ons#!e ne%esa U0FK.GY5 ul $oate C# !#luat %u $an la 5 < a$; $entu o
a$l#%ae -a# uoa.
73
P-ea+ o alt a%o$e#e total %u U0FK.GY; #n %u%e Cat !e $e%e!enta # nu-a# !u$
us%aea a%este#a; e+ultatul C#nal C##n! o -e-ban un#ta;elast#%;#-$e-eab#l; Ca
ostu# # Ca #-b#n#;%u o !uat -ae !e '#a !atoat %o-$o+##e# sale !e
*#!o#+olant.
F. Eidroi!olre tersei "rin li"ire de membrne bituminose
"lstomeri#e #u -rnule /S012# $
)a# #nta# se e-e!#a+ e'entualele $ante %u -ota !e %#-ent; $entu l#$#ea
-e-banelo b#tu-#noase C##n! ne%esa un su$ot %uat # us%at.

1easa se 2un!u#este #n##al %u e-uls#a b#tu-#noas U0FP(01 >a'an! un %onsu- !e
300 W 500 2A-.$. # este ne%esa !#luaea a%este#a %u a$ #n $o$o#e !e 30 W 50 <@ sau
%u la%ul !e b#tu- U0F.(, >%onsu- !e 250 W 300 2A-.$.@
Du$ us%aea 2un!ulu# u-ea+ l#$#ea -e-banelo b#tu-#noase U0F"P) P ;$e
!#e%#e $e$en!#%ula Cat !e #n%l#na##; $on#n! !e la $un%tele %ele -a# !e Mos. .#$#ea
se Ca%e $#nt5o s#-$l a$sae; !u$ %e -e-banele b#tu-#noase au Cost #n%l+#te #n
$ealab#l %u a+toul.

74
)e-banele b#tu-#noase se $ete% una $este alta la -a2#n# %u 10 %ent#-et#. U-b#naea
!#nte ele se etanea+ $#n #n%l+#e lo%al %u a+toul # a$sae %u $a%lul. Un
%ont#nuae $entu $oteMaea b#tu-ulu# e/$us; toate #-b#n#le se a%o$e %u U0FK.GY.
)a2#n#le -e-bane# b#tu-#noase la $aa$et sau la alte ele-ente 'et#%ale se etanea+
$#n #n%l+#e lo%al %u a+toul # a$sae %u $a%lul.
1curgerile, dupR ce se curaQR se acoperR cu ?10G/4T armat cu o
!andR de
estu $ol#este#%.
Gtanaea #-b#n## -e-bane# b#tu-#noase %u 2#laMe sau e'# %ae te% $#n teas se
Ca% %u U0FK.GY a-at %u ban!a !e esatu $ol#este#%.
Pt#l#+aea -e-banelo b#tu-#noase este o solu#e #!eal; %u %on!##a s se a%o!e
aten#e -a/#- l#$### %oe%te a a%estoa # etan## #-b#n#lo !#nte ele # a $un%telo
!e #-b#nae ale a%estoa %u alte ele-ente. 0e e%o-an! %a a$l#%aea lo s se Ca% !e
s$e%#al#t# #n #+ola##.
75
1:. Eidroi!olre tersei si termoi!olre s ulterior +ters
in&erst,
G'entualele e-e!#e# lo%ale ale $antelo se Ca% %u -otaul !e %#-ent; su$otul se
%uat b#ne !e $aC ;-ate#ale C#ab#le;et%.

P-ea+ u!aea a%estu#a Ca Co-aea !e bltoa%e; se $e$a (aP()(15K.GY
>-ota *#!o#+olant Cle/#b#l b#%o-$onent %u un %onsu- !e 1 T2A-.$.Astat@$#n
a-este%aea %o-$onentulu# ( -otaul %u %o-$onentul & >elast#C#ant@.
0e Ca%e $#-a a$l#%ae !e (aP()(15K.GY %u b#!#neaua; #n Ca## late !e 1 -etu.
($l#%aea se e/t#n!e # $e ele-ente 'et#%ale %u 15 W 20 %ent#-et#.
Pe statul $oas$t !e (aP()(15K.GY se -ontea+ # se #n%o$oea+ estu
$ol#este#% $entu a-aea statu#lo *#!o#+olante >1:GJU:(@ lat !e un -etu.
($l#%aea !e (aP()(15K.GY se %ont#nu $e toat
su$aCaa tease#; #n Ca## late !e 1 -etu #a Ca##le !e estu $ol#este#% se 'o $ete%e
una $este alta %u 10 %ent#-et#.
P#-ul stat !e estu $ol#este#% ;!u$ us%ae; se a%o$e %u un al !o#lea stat !e
(aP()(15K.GY ; u-an! un alte#lea stat a$l#%at #n %u%e $este $e%e!entul !u$
us%aea a%estu#a. "os#-ea C#e%u# stat nu 'a !e$# 1 -#l#-etu.

76

Peste *#!o#+ola#e; !u$ us%aea a%este#a; se -ontea+; $#n s#-$la a$l#%ae; $l%# !#n
$ol#st#en e/tu!at.
P-ea+ -ontaea !e 2eote/t#l sau !e $an+ !e sa% !#n $last#%.

Un C#nal se -ontea+ $l%#
$entu teas sau se toan $#et# >2os#-ea statulu# 6 5 8 %-@ $entu $oteMaea
*#!o#+ola#e# # a te-o#+ola#e# !e a!#a#a sola # !e 'ant. Un a%ela# t#-$ se
eal#+ea+ # o bun a%%es#b#l#tate a tease#.
11.,2>9)7)GI( *2 232/48I2 ( 74/5<5I7)5*2 >I*5)I6)7(8II ?I
,25')I6)7(8II BI,4'I9)(S27( (/)P25I?45I
.u%# %ae tebu#e te-#nate 6na#nte !e a 6n%e$e lu%#le !e *#!o#+ola## #
te-o#+ola##
.a $eluaea Contulu# !e lu%u $entu lu%#le !e #+ola## la a%o$e#u# se 'e#C#%
e/#stena u-toaelo %on!### te*n#%e # sta!## obl#2ato## ale lu%#lo !e %onstu%##I
5 te-#naea %o-$let a tutuo lu%#lo !e %onstu%##; #nstala## # -ontaM $e 6ntea2a
su$aCa %e u-ea+ a C# #+olat. Un %a+ul uno su$aCee -a# $e!aea Contulu# !e
lu%u se $oate Ca%e # $e $o#un# 6ns nu -a# -#%# !e 500 -
2
>C#2. UU.12; a # b@;
5 staea !e u-#!#tate a a$e# !e e2al#+ae >!e $ote%#e sau su$ot@ s nu !e$eas% 8 <;
77
Fi). 3. Preluarea "ro(tului de lu$ru de $tre i%olatori *e(tru e2e$utarea lu$rrilor de
=idroi%olaii 5i 1eri"i$area *a(tei su*ortului =idroi%olaiilorB a . $a% i( $are (u se *oate
*relua "ro(tul de lu$ruC * . i( a$est $a% se *oate *relua "ro(tul de lu$ru *e(tru
=idroi%olaiiC c . 1eri"i$area *a(tei su*ortuluiB
1 W Cont !e lu%u; 2 W ele-ent5su$ot; 3 W bolobo%; 4 W #2l 2a!at; 5 W !e$ta.
5 su$otul s C#e nete! >as$e#t# !e -a/. 2 --@; #2#!; C C#su# # %u $anta $es%#s 6n
$o#e%t;
5 nu se a!-#t -a# -ult !e o !en#'elae !e 45 -- $e o su$aCa 'e#C#%at %u !e$taul
!e 3 - lun2#-e; 6n o#%e !#e%#e; # n#%# %onta$ante; la su$otul al%tu#t !#n ele-ente
$eCab#%ate >%*esoane@ nu se a!-#t !en#'el# -a# -a# !e 10 --; e%t#C#%#le lo%ale
'o a'ea $anta !e 1 I 5. Da% !en#'el#le s6nt -a# -a# !e 10 -- se 'a eal#+a o a$
%ont#nu !e 20 -- %u a'#+ul $o#e%tantulu#;
5 a$ele !#n -ota !e %#-ent >nu se a!-#t !#n -ota !e 'a sau !e 'a %u a!aos !e
%#-ent@ tebu#e s a#b !o+aMul %oes$un+to -%## $es%#se 6n $o#e%t;
5 e/#stena ostu#lo 6n a$; $e %ontu # 6n %6-$; la #nte'al!e 4 5 6 -; !e %#%a 20 --
l#-e; u-$lute %u -ast#% !e b#tu-;
5 %oe%ta a-ae a a$elo slab a-ate >eea !#n

6 -- la 25 --@ %u 2os#-ea !e 30
--;
5 es$e%taea 2os#-## -#n#-e a a$e#; $e'+ut 6n $o#e%t;
5 $antele tebu#e s %oes$un! %u $e'e!e#le !#n $o#e%t;
5 se 'e#C#% %u !e$taul !e 1- lun2#-e;%u bolobo%ul # -etul;
5 e/e%utaea %o-$let a at#%elo; ebo!u#lo # a alto ele-ente #e#te !#n $lanul
su$otulu# o#+ontal; #n%lus#' ten%u#ea # !#%u#ea a%estoa $e%u- # e/#stena
s%aCelo !e a%o!ae > R 5 %-@;
5 e/#stena !#blu#lo ne%esae $entu -ontaea ele-entelo !e t#n#%*#2e#e la at#%e;
ostu# et%. >!#stana $es%#s !e 35 %-; Co-a 6n %oa! !e 6n!un#%; #-$e2naea@;
5 -ontaea s#Coanelo # a 2u#lo !e s%u2ee la %ota ne%esa $entu a nu 6-$#e!#%a
s%u2eea a$elo;
5 e/#stena tutuo $#eselo !e st$un2ee a 6n'el#to## >tubu# !e 'ent#lae et%@;
%on!u%tele %al!e %e st$un2 a%o$e#ul 'o C# #+olate astCel %a *#!o#+ola#a s nu se
!e2a!e+e !ato#t te-$eatu## a%estoa;
5 e/#stena $aa$etelo -etal#%e !eC#n#t#'e # a %elo $o'#+o## !e $ote%#e; !e $e %ontu
# 6n Muul 2olu#lo;
5 e+e-aea sau an%oaea %oe%t a a$elo5su$ot; 6n %a+u#le s$e%#ale $e'+ute 6n
$o#e%t;
5 el#-#naea %6l#2elo -etal#%e %ae au se'#t la tans$otul # -ontaMul $eCab#%atelo
%ae al%tu#es% su$otul;
5 6n%*e#eea $o%eselo5'ebale !e lu%# as%unse $entu lu%#le %e se a%o$e $#n
e/e%utaea ulte#oa a alto lu%#.
1:. Pre#tirea suportului ;idroizolaiei, e!ecutarea amorsa@ului i a termoizolaiei
Du$ $eluaea Contulu# !e lu%u se $o%e!ea+ la %u#ea su$otulu# $#n -tuae
ene2#%. G'entualele $ete !e substane 2ase se a! %u Cla%a # se %u Cun#n2#nea
Co-at.
78
P-#!#tatea su$otulu# se 'e#C#% %u aMutoul uno C6## !e %aton b#tu-at !e 20 / 30 %-;
%ae se l#$es% %u b#tu- C#eb#nte #n -a# -ulte $un%te !e $e su$aCaa a$e#; !u$
a-osaea lo%al a a%este#a. K###le se l#$es% nu-a# $e 20 / 20 %-; estul se'#n! $entu
$#n!ee %#n! s#nt s-ulse !e $e su$ot; la %#%a 15 2 oe. Da% !es$#n!eea se eal#+ea+
6n -asa statulu# !e b#tu- !e l#$#e sau !a% se sC##e %atonul b#tu-at e+ult %
su$aCaa este %oes$un+toae 6n %eea %e $#'ete 2a!ul !e u-#!#tate a!-#s#b#l. Un
%a+ul 6n %ae C6#a se !es$#n!e !e $e su$ot; %u b#tu- %u tot; 6nsea-n % su$aCaa este
#n% $ea u-e!.
Pentu %ontolul u-#!#t## se $ot ut#l#+a # u-#!o-ete ele%t#%e.
a%(xec!tarea a#orsa/!l!i. (-osaea su$otulu# *#!o#+ola#e# se e/e%ut !e
-un%#to## #+olato# # se'ete la eal#+aea une# a!eene bune !#nte statul !e b#tu-
$entu l#$#ea $e su$ot a *#!o#+ola#e# >sau ba#ee# %onta 'a$o#lo@ # su$otul !e
beton sau a$a !e e2al#+ae. 0tatul !e a-osaM tebu#e s Co-e+e o $el#%ul b#ne
$tuns 6n $o## su$otulu# !e beton sau !e -ota !e %#-ent. (%est a-osaM se a$l#% 6n
toate %a+u#le; %u e/%e$#a *#!o#+ola#e# %ae se a$l#% $este o te-o#+ola#e !#n
$ol#st#en %elula $oteMat nu-a# %u o $el#%ul !#n -ota !e %#-ent %u aa%et.
(-osaMul se $oate eal#+a !#nI
5 solu## b#tu-#noase;
5 sus$ens#e !e b#tu- C#le#+at >0ub#C@;
5 solu#e !e b#tu- 2ata $e$aat; -a%a U0FP(01 # e-uls#e !e b#tu- an#on#%.
-morsa>ul di( soluie 'itumi(oas >b#tu- t#at@ %onst !#n -ase
b#tu-#noase a$l#%ate 6n stae e%e; %e se $e$a !#n b#tu-u# !#+ol'ate 6n sol'en#
o2an#%# >ben+#n sau S*#te5s$##t@ 6n $o$o##le $e'+ute 6n tabela 1.
0olu##le !e b#tu- se $e$a $#n tunaea te$tat a b#tu-ulu# 6n 'asul %u sol'ent;
a-este%6n!u5se %ont#nuu # la !#stana !e %el $u#n 50 - !e o#%e sus !e Co%; #n6n!u5se
sea-a # !e !#e%#a '#ntulu#; $entu %a 'a$o## !e ben+#n %e se !e2aM la $e$aae sa
nu C#e antena# !e '6nt 6n !#e%#a %a+anelo !e to$#t sau a alto suse !e Co%; %# 6n
!#e%#e o$us.
1abela 1
'aterialul *omeniul
de
utilizare
SolAent Bitum
topit
(pa Pasta 2mulsie
anionica
0olut#e
b#tu-#noasa
>b#tu- ta#at@
a-osae
atansae
65 W 70
50 W 40
35 W 30
50 W 60
W
W
W
W
W
W
0us$ens#e
!e b#tu-
C#le#+at
>0ub#C@
a-osae
etansae
W
W
W
W
50 W 60
30 W 20
50 W 40
70 W 80
W
W
,*#t !e
b#tu-
C#le#+at s#
%u %elulo+a
-atae
ostu#;etansae
s# $ote%t#e
W
W
W
W
W
10 5 20
100
90 W 80
W
W
79
>,elo%*#t@
G-uls#e
an#on#%a
%u 55<
b#tu-
a-osae
etansae
W
W
W
W
30 5 33 W
W
70 W 67
100
0ot. G-uls#a b#tu-#noas se a$l#% -e%an#+at. 0tatu#le !e etanae se a$l#% !u$
eete $o$## %oes$un+toae e-uls##lo # $antelo. 0olu#a !e b#tu- se $e$a $e
ant#e; la -#n#-u- 50 - !e o#%e sus !e Co%; !#n b#tu- C#eb#nte la %ae se a!au2
te$tat ben+#n sau S*#te5s$##t sub %ont#nu a2#tae.
F!at -ate#alul $e$aat; se 'a $utea a$l#%a tans$ot6n!u5se %u 2#M; 6ntu%6t este un
-ate#al #nCla-ab#l; lu6n!u5se toate -su#le !e $a+ # se%u#tate a #n%en!##lo >P.0.U.@
ne%esae at6t la %onCe%#onae; tans$ot; %6t # la a$l#%ae.
0olu##le !e b#tu- se !e$o+#tea+ 6n 6n%$e# s$e%#al a-enaMate >bo!e#e@; C##n! $o!use
#nCla-ab#le # se tans$ot la lo%ul !e -un% %u 'ase 6n%*#se; lu6n!u5se toate -su#le
s$e%#ale !e P0U.
Una#nte !e a$l#%aea a-osaMulu#; se %u b#ne su$aCaa es$e%t#'; 6n!e$t6n!u5se
-ate#alele; ut#laMele # tot %e nu ae le2tu %u #+ola#a; -tu6n!u5se b#ne; # nu-a#
!u$ %e statul5su$ot >nete!@ este $eCe%t %uat # us%at se 'a $utea a$l#%a a-osaMul.
Pe a%o$e#; a-osaMul 6n stae e%e se a!u%e la lo%ul !e a$l#%ae #n 2le# %#l#n!#%e >%u
2ua la2@; 6n %ae se 6n-oa#e $e##le !e $ sau C#b $e'+ute %u %oa! lun2 # se
a$l#% $e su$aCaa5su$ot $#n Ce%ae #ntens; 6n !ou statu#; %el !e5al !o#lea stat
a$l#%6n!u5se !u$ us%aea %elu# $e%e!ent; %uloaea C#nal tebu#e s C#e nea2 # $u#n
lu%#oas.
-morsa>ul di( sus*e(sie de 'itum "ileri%at >0ub#C@ se $e$a !#n 0ub#C >$ast@ # a$ 6n
$o$o##le $e+entate 6n tabela 1. 0e a-este% %ele !ou %o-$onente $6n la !#+ol'aea
$aste# !e 0ub#C; a%easta %onst#tu#n! sus$ens#a !e a-osaM.
0u$aCaa !e beton se 'a %ua 6n a%elea# %on!### -en#onate la a-osaMul %u solu##
b#tu-#noase; te*nolo2#a !e a$l#%ae C##n! 6ns !#Ce#t. Una#nte !e a$l#%aea -ate#alulu#;
se u-e+ete su$aCaa %u a$ %uat $#n Ce%ae %u $e#a sau %u -tua. Du$ %e
su$aCaa se +'6nt -ate#alul $entu a-osae este a$l#%at %u o $e#e !e $ sau C#b; !e
ase-enea 6n !ou statu#; %el !e5al !o#lea stat a$l#%6n!u5se !u$ us%aea %elu# !#nta#.
.a us%aea %elu# !e5al !o#lea stat; %uloaea tebu#e s C#e bun5%enu#e; 6n %a+ %onta
se -a# a$l#% 6n% un stat !e -ate#al.
(-osaMul %u sus$ens#e !e b#tu- este #n!#%at la su$aCee %u -ae $os#b#l#tate !e us%ae
sau %6n! solu#a !e b#tu- nu este e%o-an!at !#n $un%tul !e 'e!ee al se%u#t##
-un%## # al -su#lo !e $a+ # se%u#tate a #n%en!##lo.
-morsa>ul di( soluii de 'itum CE784 se l#'ea+ 2ata $e$aat # se a$l#%; !e
ase-enea; %u $e#a; 6n a%elea# %on!### %a a-osaMul !#n solu## b#tu-#noase !es%#s.
-morsa>ul $u emulsii de 'itum a(io(i$e %onst#tu#e un -#Mlo% -o!en !e eal#+ae a
a-osaMulu#; %ae el#-#n $e#%olele ut#l#+## solu##lo
b#tu-#noase %u ben+#n.

80
G-uls##le !e b#tu- s6nt $o!use %u stab#l#tate l#-#tat 6n t#-$ >253 lun#@; !e a%eea
a$o'#+#onaea lo tebu#e b#ne %oelat %u $e#oa!a 6n %ae se $o2a-ea+ e/e%utaea
lu%#lo !e *#!o#+ola##. 0e l#'ea+ 6n %#stene !e 20 t %ae se !es%a% %u un
!#s$o+#t#' !e tans'a+ae; la ant#e; 6n butoa#e -etal#%e !e 200 l#t# %u %a$a%; etane #
%uate >butoa#ele !est#nate e-uls#e# se s$al %u a$ # a$o# $#n %lt#e %u a%#! %lo*#!#%
!#luat; 6n %on%enta#e !e 253<@ # se !e$o+#tea+ Ce#te !e 2e # !e %l!u.
Una#nte !e a$l#%aea a-osaMulu#; se %u b#ne su$otul %u -tua # %u $e#a sau;
$eCeab#l; %u as$#atoul !e $aC; #a e-uls#a se o-o2en#+ea+ $#n a-este%ae %u un b
%uat. G-uls#a o-o2en#+at se C#ltea+ $#n s#te %u o%*#u# !e 1 -- # se a$l#% -anual
sau -e%an#+at $e su$aCee us%ate.
Fi).32 E(stalaie *e(tru a*li$area me$a(i%at a emulsiei de 'itumB
1 W e+e'o; 2 W $aln#e !e #n%%ae; 3 W !#st#bu#to !e ae %o-$#-at;
4 W -ano-etu !e $es#une; 5 W $#stol $ul'e#+ato.
($l#%aea -anual a e-uls#e# se eal#+ea+ $#n 6nt#n!eea %u $e## !e t#$ 0#+al; elon
$last#C#at sau $ !e $o%; $#n Ce%ae ene2#%; $entu a ob#ne o $el#%ul %ont#nu s# %6t
-a# sub#e. 0tatul u-to se a$l#% nu-a# !u$ bu$eeac # us%aea %elu# $e%e!ent.
:u$eea e-uls#e# se %onstat $#n s%*#-baea %ulo## !e la %aCen#u la ne2u; #a us%a5
ea se 'e#C#% $#n Ce%ae uoa %u $o!ul $al-e#; $al-a nu tebu#e s se -u!eas%.
.a o te-$eatu -e!#e !e 420_, u$eea se $o!u%e !u$ %#%a 30 -#n !e la a$l#%ae;
#a us%aea !u$ 3 oe. 1e-$eatua -#n#- a!-#s 6n t#-$ul a$l#%## e-uls#e# este
!e 45_,.
($l#%aea -e%an#+at a e-uls#e# se eal#+ea+ %u aMutoul une# #nstala## !e sto$#t sub
$es#une >C#2. 32@ Co-at !#nI e+e'oul !e $es#une 1;!e %#%a 150 l#t#; $6ln#a !e
6n%%ae 2; !#st#bu#toul !e ae %o-$#-at 3 >la 354 at-.@; -ano-etul !e $es#une 4;
$#stolul $ul'e#+ato Co-at !#n !ou e'# !e %u$u; 6-b%at %u -anon !e %au%#u% # %u
!u+e $entu e-uls#e # $entu ae %o-$#-at 5; Cutunu# # ob#nete. Unstala#a se
-ontea+ $e un su$ot C#/ sau -ob#l $e $neu#.
Du$ u-$leea e+e'oulu# %u e-uls#e se $onete %o-$esoul # se !es%*#!e ob#netul
!e a!-#s#e a aeulu# %o-$#-at 6n e+e'o; %ontol6n!u5se $e-anent -en#neea
$es#un## !e 354 at-. 0e !es%*#! ob#netele $#stolulu# $ul'e#+ato; e2l6n!u5se Metul !e
e-uls#e # !e ae %o-$#-at; $entu a se ob#ne un Clu/ %ont#nuu s# un#Co- !e -ate#al.
Du$ C#e%ae 6nteu$ee a o$ea#e# !e a$l#%ae; #nstala#a se %u %u $etol sau S*#te5
81
s$##t. Pentu as#2uaea $es#un## !e 354 at-; te-ostatul %o-$esoulu# !e ae 16 'a
e2la la $es#unea !e 3;5 !aHA%-
2
; #a su$a$a !e s#2uan la
1 !aHA%-
2
. Unstala#a tebu#e 'e#C#%at $e#o!#% !e %te o2anele !e s$e%#al#tate.
,on!###le !e a$l#%ae a e-uls#e# 6n statu# su%%es#'e s6nt a%elea# %a # 6n %a+ul a$l#%##
-anuale. .a a$l#%aea -anual %onsu-ul este !e 500 2A-
2
$entu un stat; #a la
a$l#%aea -e%an#+at !e 300 2A-
2
.
Pel#%ula !e b#tu- $#n a$l#%aea e-uls#e#; !u$ us%ae; tebu#e s a#b o %uloae nea2;
lu%#oas; as$e%t un#Co- # %ont#nuu; C $ete -ate # o 2os#-e !e %#%a 1 --.
Je#C#%aea %al#t## a-osaMulu# se eCe%tuea+ 6n -o! s#-#la %u $o%e!eul !e 'e#C#%ae
a u-#!#t## a$e#.
+.%(xec!tarea *arierei contra 1aporilor.
&a#eele %onta 'a$o#lo se a$l#% nu-a# #n %a+u#le 6n %ae e/#st o te-o#+ola#e 6n
stu%tua 6n'el#to##. Gle se a$l#% 6n toate %a+u#le sub te-o#+ola#e # au olul !e a
6-$#e!#%a $tun!eea 'a$o#lo !e a$ 6n +ona !e te-o#+ola#e # !e a e'#ta #n a%est
-o! $o!u%eea %on!ensulu#.
&a#eele %onta 'a$o#lo se a$l#% 6n -aMo#tatea %a+u#lo $e un su$ot 6n $ant; !a 6n
%a+ul uno te-o#+ola## 6n 'a%; %ae %onst#tu#e toto!at # ele-ente !e $ant; se $ot
a$l#%a # $e un su$ot o#+ontal. &a#ea %onta 'a$o#lo se a$l#% %on%o-#tent %u statul
!e !#Cu+#e; statul !e b#tu- $entu l#$#ea ba#ee# %onst#tu#n! toto!at # b#tu-ul !e
l#$#e al statulu# !e !#Cu+#e. 0u$otul ba#ee# %onta 'a$o#lo tebu#e s C#e us%at # s
%oes$un! %on!###lo #n!#%ate ante#o.
&a#eele %onta 'a$o#lo se $ot eal#+a !#n $el#%ule !e b#tu-; !#n Col## b#tu-ate sau !#n
$ol#et#len sau !#n statu# %o-$le/e $e ba+ !e -ate#ale b#tu-#noase 6n sulu#.
0a a*li$area 'arierei $o(tra 1a*orilor di( *eli$uleD 'itumi(oase; a-osaMul se e/e%ut
!#n b#tu- t#at 6n $o$o#e !e 33545< b#tu- #
67555< sol'ent. Peste a-osaMul us%at se a$l#% un stat !e etanae !#n solu#e !e
b#tu- 50570< b#tu- # 50530< sol'ent; o$ea#a se e$et $6n la ob#neea nu-ulu#
!e statu# $e'+ut 6n $o#e%t. Pentu ob#neea uno $el#%ule -a# 2oase se $oate a$l#%a
la %al! # o solu#e $e$aat !#n 75< b#tu- # 25< sol'ent. &#tu-ul Colos#t tebu#e s
a#b un $un%t !e 6n-u#ee #!#%at; !e %el $u#n 90_,.
1e-$eatua b#tu-ulu# 6n t#-$ul a$l#%## tebu#e s C#e !e -#n#-u- 150_, # nu 'a
!e$# 220_,. &#tu-ul se 6nt#n!e %u $e#a !e 0#+al sau %u %osooaba; #a $e $o#un#le
2eu a%%es#b#le se 'a Colos# %an%#o%ul.
+ariera $o(tra 1a*orilor di( "olii 'itumate $oate C# al%tu#t !#n %aton b#tu-at;
6-$6sl#tu !#n C#b !e st#%l b#tu-at sau Col#e !e alu-#n#u b#tu-at !e 0;1 --.
,atonul b#tu-at sau 6-$6sl#tu se l#$es% la $ete%e# >10 %-@ sau $e toat su$aCaa;
!u$ %u- se $e%#+ea+ 6n $o#e%t. Un %a+ul l#$### nu-a# la $ete%e# nu se #-$un
%on!### !e l#-#tae a u-#!#t## su$otulu#.
0u$aCaa5su$ot este a-osat %u solu#e !e b#tu- 6n ben+#n; 33545< b#tu- # 67555<
sol'ent; sau %u e-uls## an#on#%e; 6n %on!###le $e+entate ante#o.
82
Deulaea # l#$#ea Col#e# b#tu-ate a ba#ee# se e/e%ut %on%o-#tent %u !eulaea Col#e#
statulu# !e !#Cu+#e. Un astCel !e %a+u#; b#tu-ul !e l#$#e se a$l#% 6nte %ele !ou Col##.
0ulu#le !e %aton b#tu-at sau 6-$6sl#tu b#tu-at se !eulea+; se %u $#n
-tuae # $e#ee; se ta#e la !#-ens#un#le #-$use !e s#tua#a lo%al # se ulea+ !#n
nou st6ns. 0e te%e a$o# la l#$#ea lo; C6#e %u C6#e; !eulan!u5se $este statul !e b#tu-
C#eb#nte %ae se toan %u %an%#o%ul. U-e!#at !u$ l#$#e; su$aCaa Col#e# se $esea+ %u
o s$atul !e le-n !e 15520 %- l#-e.

Pe su$aCeele 'et#%ale este ne%esa s se Coloseas% -ast#%u# b#tu-#noase %u $un%tele
!e 6n-u#ee %oes$un+toae.
Pe a%este su$aCee C6##le se l#$es% !e Mos 6n sus. Peste Col#a b#tu-#noas %ae al%tu#ete
ba#ea %onta 'a$o#lo se a$l#% la %al! un stat !e a%o$e#e !#n b#tu- a %u#
te-$eatu tebu#e s C#e !e -#n#-u- 150_,. (%est stat !e a%o$e#e $oate s
l#$seas% atun%# %6n! u-ea+ s se a$l#%e 6n %ont#nuae o te-o#+ola#e %ae se l#$ete
tot %u b#tu- la %al!.

Un toate %a+u#le; ba#ea %onta 'a$o#lo tebu#e #!#%at $e 'et#%al; $e %ontuul
te-o#+ola#e#; $e o 6nl#-e e2al %u 2os#-ea a%este#a.
+arierele $o(tra 1a*orilor al$tuite di( straiuri $om*le2e *e 'a% de materiale
'itumi(oase 6n sulu# se e/e%ut !#n a%elea# -ate#ale %a # %ele !#n Col## b#tu-ate # 6n
%on!### s#-#lae; %u -en#unea % statul u-to se !e%alea+ la $ete%e# Ca !e %el
$e%e!ent.
c.%(xec!tarea strat!rilor de di)!,ie a 1aporilor. Un %on!### !e u-#!#tate -#t 6n
#nte#oul 6n%$e#lo !e sub a%o$e# # 6n %on!### !e e/#sten 6n stu%tua
te-o*#!o#+ola#e# a uno statu# u-e!e >!e e/e-$lu; a$e !#n -ota !e %#-ent@
ba#ea %onta 'a$o#lo nu este suC#%#ent $entu a 6nltua a%#unea 'a$o#lo # !e
a%eea se #-$un -su# s$e%#ale %ae s as#2ue el#-#naea 'a$o#lo 6n at-osCe
>!#Cu+#e@. Un a%est s%o$ se Coloses% !#'ese s#ste-eI %u stat !e !#tCu+#e a 'a$o#lo !#n
-ate#ale b#tu-#noase sub Co- !e Co# b#tu-ate $eCoate # bl#n!ate >C#2. 33; a@; %u
%anale !e aeae eal#+ate $#n ae+aea !#stanat a $l%#lo ten-o#+olatoae >C#2. 33; b@
# $#n eal#+aea uno -#%# %anale 6n 2os#-ea statulu# te-o#+olant; sus >C#2. 33; %@ sau
Mos >C#2. 33; !@. (%east ult#- $os#b#l#tate se eal#+ea+ 6n unele %a+u# !e Colos#e a
$ol#st#enulu# %elula. ,#le !e !#Cu+#e a 'a$o#lo s6nt $e+entate 6n C#2ua 33; e; este
Coate #-$otant 6n e/e%utaea lu%#lo %a a%este %# !e %#%ula#e a 'a$o#lo s nu C#e
6nteu$te # s a#b o le2tu %oes$un+toae %u e/te#oul.
83
Fig."". Sisteme de difuzie a vaporilor)
a . strat de di"u%ie di( "oi *er"orate 'itumateC * . di"u%ie $u $a(ale de aer reali%ate *ri(
dista(area *l$ilor i%olatoareC c . di"u%ie $u $a(ale *ra$ti$ate i( )rosimea
materialului termoi%ola(tD la *artea su*erioarC d . di"u%ie $u $a(ale *ra$ti$ate i(
)rosimea materialului termoi%ola(t la *artea i("erioarC e . sistemul de "u($io(are a
stratului de di"u%ie 5i a de"le$toruluiC " . di"u%ie di( "oaie 'itumat *er"orat 'li(datC
1 W *#!o#+ola#e; 2 W stat !e !#Cu+#e; 3 W stat te-o#+olant; 4 W %anale #n -ate#alul
te-o#+olant; 5 W -ate#al te-o#+olant; 6 W $la%# te-o#+olante %anelate la $atea
#nCe#oa; 7 W !eCle%toae; 8 W stat !e b#tu- !e l#$#e; 9 W Co#e b#tu-at $eCoat; 10 W
n#s#$ 2aunos >1 W 3 --@; 11 W $#%#oue Co-ate $#n l#$#ea Co## tunate %u -ast#% !e
b#tu-.

0tatu#le !e !#Cu+#e !#n Co# b#tu-ate $ot C# !#n %aton b#tu-at $eCoat # bl#n!at sau !#n
6-$6sl#tu !#n C#be !e st#%l b#tu-at bl#n!at # $eCoat. &l#n!aMul %onst !#nt5un
stat !e n#s#$ %u 2anula#a !e 3 -- $e una !#n Cee. 0tatul !e !#Cu+#e se l#$ete %u
statul !e n#s#$ 6n Mos >$e su$aCaa5su$ot@; $#n #nte-e!#ul b#tu-ulu# %ae se a$l#%
$este Coa#a b#tu-at $eCoat # %ae Co-ea+ n#te $#%#oue !e C#/ae 6n !e$tul
o#C#%##lo
>C#2. 33; C@.

Fi).34. Detaliu de $o*erti( $u re'ord $u termoi%olaii 5i $u strat de di"u%ieB
1 W ele-ent !e e+#sten; 2 W a$ !e e2al#+ae; 3 W stat !e !#Cu+#e !#n #-$asl#tu; 4 W
ba#e %onta 'a$o#lo; 5 W stat !e $o+ !#n n#s#$ >$entu te-o#+ola#e !#n &.,.(@; 6 W
84
te-o#+ola#e !#n beton %elula auto%la'#+at; 7 W a$ !e $ote%t#e # su$ot $entu
*#!o#+ola#e; 8 W *#!o#+ola#e; 9 W stat !e $ote%t#e a *#!o#+ola#e#; 10 W stat
su$l#-enta !e $an+ b#tu-at; 11 W o !#n tabl +#n%at >0.5 -- 2os#-e@;
12 W !#blu !e le-n;13 W a2aC; 14 W M2*eab.

Fi).35. Detaliu de ati$ $u termoi%olaii 5i
strat de di"u%ieB
1 W ele-ent e+#sten; 2 W beton !e $ant 2eu; 3 W a$ !e e2al#+ae;
4 W stat !e !#Cu+#e; 5 W ba#e %onta 'a$o#lo; 6 W te-o#+ola#e !#n $l%# !e $ol#st#en
%elula; 7 W $el#%ul !#n -ota !e %#-ent %u aa%et; 8 W $an+ b#tu-at; 9 W
*#!o#+ola#e o#+ontal; 10 W stat !e $ote%#e; 11 W *#!o#+ola#e 'et#%al; 12 W
ten%u#al !e $ote%t#e a-at; 13 W a2aC; 14 W %o$et#na !#n tabl +#%at; 15 W
$latban!; 16 W uub.
Gl#-#naea 'a$o#lo se eal#+ea+ C#e $#n +onele !e %ontu ale a%o$e#ulu# >at#%e;
ebo!u# et%@; C#e $#n 2u# !e aeae >!eCle%toae@ $o+ate 6n %6-$ul 6n'el#to## # 6n
s$e%#al la %oa-e >C#2. 36@. DeCle%toaele se $e'! 6n %a+ul a%o$e#u#lo %u l#-e
-a# -ae !e 12 -; %6te o bu%at $entu 100 -
2
su$aCa !e 6n'el#toae; un#Co-
e$at#+ate; la -a/#-u- 10512 - 6nte ele. 0e Coloses% !eCle%toae s#-$le # !eCle%toae
!uble; !u$ %u- 6n stu%tua !e te-o*#!o#+olat#e se 2sete un stat !e !#Cu+#e sau
!ou.

Fig."*. 3eflector simplu pentru un strat de difuzie)
1 W ele-ent !e e+#sten; 2 W a$ !e e2al#+ae; 3 W stat !e !#Cu+#e;
85
4 W ba#e %onta 'a$o#lo; 5 W te-o#+ola#e; 6 W a$5su$ot $entu *#!o#+ola#e; 7 W
*#!o#+ola#e; 8 W $an+ b#tu-at; 9 W Cetae %u sa- +#n%at; 10 W !eCle%to !#n tabl
+#n%at.
Un C#2ua 37 este !etal#at -o!ul 6n %ae se eal#+ea+ 'ent#la#a statulu# !e !#Cu+#e la un
$eete 'et#%al. Pe $atea 'et#%al a at#%elo; statul !e !#Cu+#e se l#$ete 6n C6## !e b#tu-
%al! la #nte'ale !e %6te 50 %-. Un !e$tul 2u## !e s%u2ee statul !e !#Cu+#e se o$ete
la o !#stan !e 15520 %- !e -a2#nea 2u##.

Fig.",. 3ispozitiv de aerare)
a W se%#une 'et#%al ( W ( ; + W se%#une o#+ontal & W & ; c W !etal## !e al%tu#e a
!#s$o+#t#'ulu# !e aeae 9 !#n tabl +#n%atI 1 W $ote%t#a *#!o#+ola#e#; 2 W *#!o#+ola#e;
2a W stat su$l#-enta !e $an+ b#tu-at >50 %- lat#-e@; 3 W te-o#+ola#e; 4 W ba#ea
%onta 'a$o#lo; 5 W stat !e !#Cu+#e; 6 W stat5su$ot !#n -ota -a%a )100 a; 7 W
$ote%#a *#!o#+ola#e# 'et#%ale; 8 W stat !e %aton b#tu-at l#$#t %u -ast#% !e b#tu- #n
s$atele !#s$o+#t#'ulu# !e aeae; 9 W !#s$o+#t#' !e aeae !#n tabl +#n%at.
Un l#$sa Co#lo b#tu-ate $eCoate statul !e !#Cu+#e se $oate eal#+a %u un stat !e
6-$6sl#tu b#tu-at; t#$ U&P; a$l#%at $este un stat !e n#s#$ >153 -- 2anula#e@ # l#$#t
%u -ast#% b#tu-#nos !e 20530 %- l#-e.

e. 2!ecutarea ;idroizolaiilor +ituminoase
.a 6n'el#to# se Coloses% #+ola## *#!oCu2e b#tu-#noase al%tu#te !#n statu# -ult#$le !e
-ast#%u# sau !e sus$ens## !e b#tu- # statu# #nte-e!#ae !#n -ate#ale b#tu-#noase 6n
sulu#.
0e Coloses% #+ola## la %al! !#n -ast#%u# !e b#tu- # Col## !#n $6n+ b#tu-at; 6-$6sl#tua
!#n C#be !e st#%l b#tu-at # %aton b#tu-at. (%esta !#n u- ae ol !e $ote%#e sau !e
86
stat *#!o#+olant la %onstu%## $o'#+o##. Un aCa !e -ate#alele b#tu-#noase 6n sulu#;
se Coloses% # alte sot#-ente no# %u %aa%te#st#%# su$e#oae; %u- s6ntI estua !#n C#be
!e st#%l b#tu-at; Col#a !e alu-#n#u b#tu-at >s#-$l sau 6n %o-b#na#e %u estua #
6-$6sl#tua !#n C#be !e st#%l b#tu-at; $o+##onat %a stat !e a%o$e#e sau 6n #nte#o@
# -ate#ale b#tu-ate 6n sulu# %u stat 2os !e b#tu- >s#-#la 2enulu# !e $o!use %u
b#tu- $ea$l#%at@. 0e -a# Coloses%; !e ase-enea; #+ola## la be%ec !#n statu# !e
sus$ens#e !e b#tu- C#le#+at # $6n+ #-$e2nat.
Un -aea -aMo#tate a %a+u#lo se Colosete s#ste-ul !e *#!o#+ola#e la %al!; %ae s5a
!o'e!#t -a# eC#%#ent; %*#a # 6n %a+u#le !e $anl -ae; !a%
s5au luat -su#le s$e%#ale %e se #-$un.
a.@Co(diii de e2e$uie. Du$ Celul !e a$l#%ae $e su$ot; *#!o#+ola#a $oate C#I l#$#t %u
-ast#% !e b#tu- la %al! sau %u sus$ens## !e b#tu- la e%e.
Pentu as#2uaea une# e/e%u## !e %al#tate a *#!o#+ola##lo; tebu#e s se es$e%te
u-toaele %on!###I
5 *#!o#+ola##le s se e/e%ute !e %te e%*#$e !e s$e%#al#tate;
5 %al#tatea -ate#alelo tebu#e s C#e 'e#C#%at; #a !e$o+#taea lo s se Ca% 6n -o!
%oes$un+to;
5 s se as#2ue %# !e a%%es s%ute # l#bee $entu tans$otul # -an#$ulaea
-ate#alelo;
5 lu%#le !e *#!o#+ola#e s se e/e%ute 6n -o! no-al $e t#-$ Cu-os; $6n la
te-$eatua -#n#- !e 45_, $#n $o%e!eul la %al! # !e 8_, $#n $o%e!eul la e%e.
0ub a%este te-$eatu#; !e la %a+ la %a+; se stab#les% -su#le ne%esae $entu as#2uaea
%al#t## lu%#lo;
5 e/e%utaea %onCo- $o#e%tulu# # %oo!onaea st#%t 6nte toate un#t#le !e e/e%u#e
$e tot t#-$ul eal#+## lu%##;
5 su$otul *#!o#+ola#e# s C#e nete!; #2#!; $lan # us%at.
%e2nolo3ia de exec!ie a 2idroi,olaiei *it!#inoase.
Una#nte !e a$l#%aea *#!o#+ola#e# %uente; la !ol##; 2u# !e s%u2ee et%; se 'a a$l#%a la
s%aCe un stat su$l#-enta !e $6n+ b#tu-at; t#$ P( 45 sau K( 55; l#$#t la %al! %u -ast#%
b#tun#nos; #n!#Ceent !a% *#!o#+olat#a se e/e%ut la e%e sau la %al!.
.a s%aCe; statul su$l#-enta 'a a'ea 50 %-. l#-e; #a la !ol## -#n#-u- 1 - >C#2. 38;
a@. ,6n! 'esan## !ol##lo au $ant $este 70< statul su$l#-enta se 'a #!#%a $e 20 %-
$e 'esan#. De ase-enea; la !ol##le %u 'esan# %u $anta $este 40<; 6na#nte !e a$l#%aea
*#!o#+ola#e#; se 'a eal#+a un stat !e -ota !e %#-ent; #n!#Ceent !e natua
te-o#+ola#e#.
Pe %ontu; la ebo!u#; %o$et#ne et%. se 'a 'e#C#%a e/#stena !#blu#lo la #nte'ale !e
35 %- # a2aCelo !e $#n!ee a M2*eabu#lo; 2lasu#lo et%. Peste a%estea; 6na#nte !e
a$l#%aea *#!o#+ola#e# # a ou#lo !#n tabl +#n%at se a$l#% un stat !e %aton
b#tu-at sau 6-$6sl#tu !#n C#be !e st#%l b#tu-at !e 30 %- >-a# lat !e%6t oul !e
tabl +#n%at@; $entu a se $oteMa tabla +#n%at !e eCe%tul !e %oo+#une $e %ae 6l suCe
6n t#-$; 6n %onta%t !#e%t.

87
Fi3.-8. %e2nolo3ia de exec!ie a 2idroi,olaiei *it!#inoase4
a W a$l#%aea statulu# su$l#-enta !e $an+ b#tu-at la !ol##; b s# % $o+aea Co#lo
b#tu-ate $e a%o$e#u# >b W $aalel %u %oa-a; % W $e$en!#%ula $e %oa-@; ! W $o+aea
Co#lo b#tu-ate la a%o$e#u# %u !ol## # %u $anta $an la 20 <; 1 W ele-ent !e
e+#sten; 2 W stat su$l#-enta !e $an+ b#tu-at; 3 W *#!o#+ola#e %uent; 4 W 7 5 Co#
b#tu-ate.
,Bl#2ele # a2aCele nu tebu#e s !e$eas% n#'elul su$e#o al sa$e# !e e2al#+ae.
.a a%o$e#u# %u $ante $6n la 20< Co#le b#tu-ate se $o+ea+ $aalel %u %oa-a >K#2.
38; b@; 6n%e$Bn! !e la stea#n; sau $e$en!#%ula $e %oa-; $#n !eulae !e la %oa-a
s$e stea#n >C#2. 38; %@.
.a $ante $este 20 < Co#le b#tu-ate se $o+ea+; obl#2ato#u; $aalel %u !#e%#a $ante#
>C#2. 38; b@.
.a a%o$e#u# %u !ol## a'6n! $ante sub 20 < Co#le b#tu-ate se asea+ %a 6n C#2ua 38; !.
.a a%o$e#u# %u !ol##; Co#le b#tu-ate tebu#e t#ate la lun2#-# %oes$un+toae; $entu a
aMun2e !#n !ol#e #n !ol#e; !#n M2*eab 6n M2*eab sau %el $u#n !e la M2*eab $6n $este
%oa-.
Fi).39. Po%area "oilor 'itumate la a$o*eri5uri $u dou *a(te 5i la a$o*eri5uri de ti*
%u$olI
88
a W la a%o$e#u# #n 2 $ante; + W la a%o$e#u# %u$ol; 1 W %oa-; 2 W stea#n; 3 W 14
W o!#nea !e l#$#e a Co#lo b#tu-ate.
Pentu a se 6-$#e!#%a alune%aea *#!o#+ola#e#; !a% sulu#le nu s6nt !estul !e lun2#
$entu a a%o$e# $la%a !#n stea#n 6n tea#n te%6n! $este %oa- >su$aCa $lan sau
%ub@; Co#le b#tu-ate s6nt $o+ate %a 6n C#2ua 39; a.
.a %u$ole; Co#le b#tu-ate se 'o a$l#%a !u$ #n!#%a##le !#n C#2ua 39; b.
.a $ante -a#; 6n aCa !e C#le#+aea %oes$un+toae a b#tu-ulu# # !e -su#le
#n!#%ate; se e/e%ut # an%oaea Co#lo b#tu-ate $#n $#n!ee 6n %u#e !e oel %u %a$ lat #
%u a#be !#n tabl +#n%at !e 0;75 -- # 0 2 %-. .a %a$etele Co#lo; %uele se bat la
#nte'ale !e 10 %-; #a !e5a lun2ul Co## la 30 5 50 %-; 6ns nu-a# $e latua %ae se
a%o$e $#n $ete%eea Co## u-toae.
N#!o#+ola#a a%o$e#u#lo %u $anta !e 40 5 70< se eal#+ea+ $#n $o%e!eul la %al!
>C#2. 40; a; b # ! @; #a la %ele %u $anta -a# -ae; $#n $o%e!eul la e%e %u 0ub#C #
,elo%*#t >C#2. 40; e@; s#n2uul $o%e!eu e%o-an!at la $ante !e $este 70<.

a c


Fi).40. Detalii de al$atuire a =idroi%olaiilor la a$o*eri5urile re$iB
a;+;c # d W *#!o#+ola## a$l#%ate la %al! %u $ote%#e !#n 'o$sea eCle%to#+ant; e W
*#!o#+ola#e a$l#%at la e%e %u $ote%t#e !#n -ota b#tu-#nos; 1 W ele-ent !e e+#sten
o#+ontal; 1a W ele-ent !e e+#sten #n%l#nat; !#n beton a-at; 2 W stat !#n -ota !e
%#-ent ) 100; 2a W stat !e $ant >-ota !e %#-ent ) 100 sau beton

R 1800 T2A-
3
@; 3 W a-osaM %u solu#e; e-uls#e; sau sus$ens## b#tu-#noase; 4 W *#!o#+ola#e la %al!; 5
W $ote%#a *#!o#+ola#e# %u 'o$sea eCle%to#+ant; 5a W $ote%#a *#!o#+ola#e# !#n
89
-ota b#tu-#nos; 6 W statu# !e etanae # l#$#e !#n -ast#% !e b#tu-; 6a W statu# !e
etanae # l#$#e !#n 0ub#C # ,elo%*#t.
c. @Hidroi%olaii a*li$ate la $ald. .a a$l#%aea Co#lo b#tu-ate $#n $o%e!eul la %al! se
Colosete b#tu-ul to$#t 6n %a+ane; 6nt5o 2os$o!#e !e b#tu-. (%esta se tans$ot 6n
2le# # se a$l#%; !u$. %a+; %u %an%#o%ul; $e#a # %osooaba la lo%ul !e lu%u.
Pentu e/e%utaea *#!o#+ola#e# 6n %6-$; sulu#le se !eulea+ $e su$aCaa5su$ot # se
%u $#n $e#ee ene2#%; !u$ %ae se las un t#-$ suC#%#ent $entu ela/aea #
6n!e$taea lo. 0e -tu su$aCata5su$ot; se $o+ea+ # se %o#es% Co#le la
lun2#-ea ne%esa $e lo%ul !e a$l#%ae. 0e ulea+ !#n nou sulu#le # se l#$es% $#n
!eulae su%%es#' $este statul !e -ast#% !e b#tu- %al! tunat %u %an%#o%ul 6n Caa # $e
toat l#-ea sululu#.
.a o#%ae !#n s#ste-ele ut#l#+ate $entu a$l#%aea *#!o#+ola#e# b#tu-#noase se 'o
es$e%ta u-toaele e2ul#I
5 $ete%e#le Co#lo b#tu-ate 6n lun2 'o C# !e 7510 %-; #a la %a$ete; !e 10 %-; a%estea
se $esea+ %u %an%#o%ul %al!;
5 6nte statu# se 'a eal#+a o !e%alae a $ete%e#lo !e 50 %- $entu !ou statu#; # 33
%-; es$e%t#' 66 %-; 6n %a+ul a te# statu# ;
5 Co#le se 'o a$l#%a 6n%e$Bn! !e la $atea %ea -a# %oboBt a 6n'el#to## >2u# !e
s%u2ee; stea#n et%@;
5 la a$l#%aea Co#lo b#tu-ate $aalel %u l#n#a !e $ant; se 'a #ne sea-a !e !#e%#a
'Bntulu# !o-#nant >C#2. 38; %@;
5 la at#%ele # ebo!u#le %u 6nl#-ea -a# -ae !e 60 %-; *#!o#+ola#a 'a C# #!#%at $e
'et#%al $e 30 %-; se 'a an%oa 6nt5un l# # se 'a $oteMa
>C#2. 41; a # b@;
5 $ote%#a *#!o#+ola#e# 'et#%ale se eal#+ea+ %u ten%u#al !#n -ota !e %#-ent )100
a; !e 3;55 4 %- 2os#-e; a-at %u $las su!at >

6 --@ # ab#;
5 6nt#ea # a%o!aea *#!o#+ola#e# la s%aCe se e/e%ut %a 6n C#2ua 41; %.

Un %a+ul Colos### 6-$6sl#tu## !#n C#be !e st#%l b#tu-at a%easta nu se 'a #!#%a $e
'et#%al %# se 'a o$# la s%aC un!e se 'a a%o!a %u statu#le !e $6n+ b#tunat %e se
a$l#% $e ebo! sau at#%.

.a a%o$e#u#le 6n Co- !e e!; !ol#a tebu#e s a#b o $ant %te 2u#le !e s%u2ee !e
1.5 5 2 <. 0tatul su$l#-enta !e $6n+ %$tuete !ol#a # se #!#% $e $la%a e!ulu# $6n
la a%eea# 6nl#-e %a la lu-#nato. Patea su$e#oa a ebo!ulu# #nte#o al
lu-#ntoulu# tebu#e s C#e la %el $u#n
25 5 30 %- $este $un%tul %el -a# !e sus al !ol#e# #+olate. Un !ol#e se 'a eal#+a; #n!#Ceent
!e natua te-o#+ola#e#; un su$ot #2#! $entu *#!o#+ola#e >C#2.41;!@. 6n aCa !e
statul su$l#-enta !e $6n+ b#tu-at; se 'o a$l#%a -#n#-u- te# statu# !e Co#
*#!o#+olante.
90
Fi3.41. 5etalii de exec!ie a 2idroi,olaiei *it!#inoase4
a s# + W a%o!aea *#!o#+ola#e# $e 'et#%al > a W %u l#; + W %u ebo! !e a%o$e#e@; c
W #nt#ea # a%o!aea *#!o#+ola#e# la s%aCe; d W a$l#%aea *#!o#+ola#e# #n !ol#e la
e!u#;
1 W su$otul *#!o#+ola#e#; 2 W stat su$l#-enta !e $an+ b#tu-at; 3 W *#!o#+ola#e; 4
W $ote%#a *#!o#+ola#e#; 5 W $#on; 6 W a$ #2#!.
N#!o#+ola#a se $#n!e sub ebo!ul lu-#natoulu# %u o $latban! C#/at %u %u#e 6n
!#blu#. .a %oa-; *#!o#+ola#a se an%oea+; !e ase-enea; %u %u#e !e oel # se
$oteMea+ %u un o !#n tabl +#n%at; an%oat !e %6l#2e $#nse %u %u#e 6n !#blu#. ?n
a%east +on se a$l#% su$l#-enta o C6#e !e $6n+ b#tu-at %ae 'a a%o$e# $atea;
6n%l#nat $6n la lu-#nato; #a $e $la%a e!ulu#; -#n#-u- 30 %-.
:ostu#le !e !#lata#e5%onta%#e ale a$elo5su$ot $entu *#!o#+ola## tebu#e s a#b 20
-- l#-e # s C#e $e'+ute at6t $e %ontu; 6n aCaa s%aCe#; %6t # 6n %6-$; la #nte'ale !e
456 %-. :ostu#le se u-$lu %u -ast#% b#tu-#nos. Peste a%este ostu# se a$l#% 6na#nte !e
e/e%utaea *#!o#+ola#e# C6## !e %aton b#tunat %u l#-ea !e 20 %- l#be ae+ate;
$entu a eal#+a lo%al o *#!o#+ola#e Clotant; %a$ab#l s 6nltue !eC#%#enele $o'o%ate
!e -#%#le !e !#lala#e # %onta%#e.
N#!o#+ola#a 6n'el#to##o se eal#+ea+ !#n %el $u#n !ou statu# !e -ate#ale
b#tu-#noase 6n Co#. U-$6sl#tua !#n C#be !e st#%l b#tu-at nu se ut#l#+ea+ $e su$aCee
'et#%ale # la a%o!aea la s%aCe; 6n a%este +one se 6nlo%u#ete %u $6n+ b#tu-at.
0u$aCeele *#!o#+olate sau 6n %us !e *#!o#+olae nu 'o se'# %a lo%u# !e !e$o+#tae
a -ate#alelo # ut#laMelo # n#%# $entu %#%ula#e 6n s%o$ul e/e%ut## alto lu%# !e
%onstu%##5-ontaM.
d.@Hidroi%olaii a*li$ate la re$e.
N#!o#+ola##le la e%e se a$l#% nu-a# $e su$ot !#n beton sau -ota %u Ca !#u#t.
0ub#Cul # ,elo%*#tul se $e2tes% $e ant#e $#n a-este%ae %onCo- tabele# UU.1.
0ulu#le !e $Bn+ b#tu-at se 6n-oa#e #n##al 6n butoa#e %u sus$ens#e !#luat %a $entu
a-osae. Pe su$aCaa a-osat se 6nt#n!e %u $e## !e $ sau 2letu#toul !e %au%#u% un
stat !e sus$ens#e %ae se las s se usu%e. Pe a%est stat se #n%e$e a$l#%aea
91
*#!o#+ola#e# $#n 6nt#n!e# su%%es#'e $e +one %6t l#-ea une# Co# !e $6n+; $este %ae se
a$l#% #-e!#at Co#le !e $an+ b#ne 6nt#nse # %u $ete%e# 6nte ele !e 10 %-. Un a%est -o!
se a%o$e toat su$aCaa tonsonulu# !e a%o$e# %u un stat !e $an+; $este %ae se
6nt#n!e #-e!#at un stat !e sus$ens#e. Du$ us%aea a%estu# stat se 'e#C#% !a% este
b#ne a%o$e#t te/tua $6n+e#; 6n %a+ %onta; se -a# 6nt#n!e un stat !e sus$ens#e sau un
stat !e ,elo%*#t $entu a se ob#ne un stat b#tu-#nos %ont#nuu. 0e %ont#nu a$l#%aea
s#-#la a %elu# !e5al !o#lea stat !e $6n+; %u $ete%e#le #nte%alate %u ale $#-ulu#.

0%aCele; !ol##le # 2u#le !e s%u2ee 'o C# 6nt#te $#n a$l#%aea statu#lo su$l#-entae
!e $6n+ b#tu-at P( 45 sau !e estua !#n C#e !e st#%l b#tu-at %u -ast#% b#tu-#nos;
6na#nte !e a$l#%aea *#!o#+ola#e# la e%e. .a s%aCe # !ol##; $Bn+ele se -ulea+ uso; C
a C# 6nt#nse Coat. Peste statul al !o#lea !e $Bn+ se a$l#% statu#le !e etanae !#n
sus$ens#e; $6n la a%o$e#ea te/tu##; !u$ a %o us%ae se -a# 6nt#n! %u 2elu#toul !e
%au%#u% su%%es#' !ou statu# !e ,elo%*#t. Pentu C#e%ae stat se a$l#% 15 1;2 T2A-2
sus$ens#e !e b#tu- s# 5 5 1;8 T2A-2 ,elo%*#t.
Hidroi%olaie la re$e *e 'a% de emulsii a$rili$e
Po!usul este o e-uls#e $e ba+ !e #n# a%#l#%e; $#2-en#; -ate#ale !e u-$lutu;
$last#C#an#; *#!oCu2an#; a$ # !#'e# au/#l#a#. 1#$ul H este ne #2n#Cu2. 1#$ul U este
#2n#Cu2. Du$ a$l#%ae se usu% la ae # Co-ea+ $el#%ule Coate Cle/#b#le;
#-$e-eab#le la a$ # Coate e+#stente la Ca%to## !e -e!#u.
Pe+#nt a!een Coate bun la o -ae !#'es#tate !e su$otu#. (e bune $o$#et#
te-o#+olante # Cono5a!sobante.
Gste ut#l#+at 6n $#n%#$al %a *#!o#+ola#e la e%e $entu tease e/te#oae %#%ulate
a%%#!ental;
$entu Cun!a## # subsolu#.Po!usul se $oate ut#l#+a # 6n alte s%o$u#; %u- a C#I a!e+#'
$entu $ol#st#en; $e o#%e t#$ !e su$ot; $lut $e o# %e t#$ !e su$ot; -o%*et; le-n #
-ate#ale %o-$o+#te $e ba+ !e le-n.
0e ut#l#+ea+ !e ase-enea $entu !e%ou#>butaCo#e@; $entu $ote%#a ob#e%telo !#n
$ol#st#en; sau $entu s%*#-baea te/tu## !#'eselo -ate#ale.
Do-en##le !e ut#l#+ae nu sunt l#-#tat#'e; ele $utBn! C# e/t#nse $#n %olaboaea !#nte
$o!u%to # ut#l#+ato.

Pentu -#%oaea 'Bs%o+#t##; la ne'o#e; se $oate !#lua %u 5 5 15 < a$ $#n a2#tae
-e%an#%; ene2#%.
Pentu -#ea 'Bs%o+#t##; la ne'o#e se $oate a!u2a C#n !e %ua 10 W 35<; $#n
a2#tae -e%an#%; ene2#%.
Gste un $o!us e%olo2#% !ato#t %on#nutulu# Coate -#% !e substane o2an#%e
'olat#le>JF,@.
11.1. 6caracteristici te2nice
9r.
crt
/aracteristicile produsului
4.'
.
/ondiii de
liArare
'etode de
analiz
Po$#et#le $o!usulu# la l#'ae
1 (s$e%t
d Pasta
o-o2en; !e
%uloae alb V@
'#+ual
2 Dens#tate; 20 ,
2A%-
3
1;4 W 1;6 0: U0F 2811
92
9r.
crt
/aracteristicile produsului
4.'
.
/ondiii de
liArare
'etode de
analiz

3
,on#nut !e substane
ne'olat#le; 2 * A 120 ,
< 75 2 0: U0F 3251

4
1#-$ !e us%ae; 20 , oe -a/. 16 01(0 2875A75
5
,on#nut !e substane o2an#%e
'olat#le; JF,
< -a/. 1;5
"aantat !e
$o!u%to
Po$#et#le $el#%ule# us%ate

1
(s$e%t 5
Pel#%ul
se-#-at
'#+ual

2
,uloae 5 albV@ '#+ual

3
(!een; 2#l 2 --; $el#%ul
300 O-
5 1 0: U0F 2409

4
Kle/#b#l#tate $e !on %on#% -- 1 01(0 7543A74
5
:e+#sten la a$ la 23 ,
!u$ 24 oe
!u$ 48 oe
!u$ 72 oe
5
15 Coate bun
2 5 Coate bun
3 W Coate bun
01(0 2313A76
)78tili,area ca 2idroi,olaie la rece + pentr! terase
($l#%aea une# a-ose ob#nut !#n $o!us !#luat %u a$ 6n $o$o#e !e 1 I 10514 se
e%o-an! $entu lu%# $eten#oase; su$aCee -u!ae sau Coate lu%#oase.
=na#nte !e ut#l#+ae se o-o2en#+ea+ $eCe%t $o!usul 6n a-balaM>!a% este %a+ul@.
($l#%aea se Ca%e la te-$eatua !e -#n#- 4 5
0
, su$ot us%at sau u-e!; !es$Cu#t #
C $ete !e ule#u# sau 2s#-#. (-este%ul b#ne o-o2en#+at se a$l#% %u taCaletele sau
$ensula; C#e %u aMutoul uno $a%lu# -etal#%e +#-ate. (l !o#lea stat se $oate a$l#%a la
#nte'al !e 2 W 8 oe > 6n Cun%#e !e te-$eatua -e!#ulu#; $oo+#tatea su$otulu# #
'#te+a %uen#lo !e ae@. =n Cun%#e !e %on!###le !e e/$loatae # 2aan#a %eut se $ot
a$l#%a $Bn la 3 W 5 statu#; $#-ul stat C##n! a$l#%at -a# sub#e $entu as#2uaea
a!eene#. 0e a$l#% statu# $e$en!#%ulae unul $este %ellalt. .a %eee statu#le $ot C#
!e %ulo# !#Ce#te. 0e $oate a$l#%a # %u $#stolul; $#n !#luaea $o!usulu# %u 10515< a$.
Pentu 2aan## !e $este 10 an#>-a/. 15 an#@ se #-$une a$l#%aea 6n C#nal a 253 statu# !e
e-a#l al%*#!#% -o!#C#%at %u $ol#uetan # bon+ alu-#n#u; %ae $oteMea+ la a!#a#a PJ
# eCle%t $este 80< !#n a!#a#a #nCao#e. (%est ult#- stat se 'a eCa%e obl#2ato#u la
355 an#.
.a a$l#%ae ae o -a# -ae $o!u%t#'#tate 6n %o-$aa#e %u alte t#$u# !e #+ola##; #
%on!u%e la e%ono-## !e -ano$e.
Po!usul se $oate ut#l#+a %a etanant # a!e+#' $entu !#'ese t#$u# !e -ate#ale;
#n%lus#' le-n # -ate#ale %o-$o+#te !e#'ate !#n le-n. =n a%east 'a#ant $o!usul nu
$oate C# leCu#t !u$ 6nt#e. ($l#%aea se Ca%e $e su$aCee %uate; !e $eCeat $e a-bele
$# # se $esea+ uo.
93

Gste e%o-an!at %a %el $u#n unul !#n -ate#alele l#$#te s C#e $oos astCel %a 6n t#-$ s
$e-#t e'a$oaea a$e# %on#nut !e $o!us
Po!usul este !est#nat a%o$e### ele-entelo !e butaCo#e; 6n s$e%#al !#n $ol#st#en #
C#b !e st#%l; %u u-toaele s%o$u#I
5 -as%aea te/tu##Astu%tu## a%estoa %onCe#ea une# no# te/tu#; $utBn!u5se #-#ta alte
-ate#ale; $#n $o%e!ee s#-$les%*#-baea %ulo## su$otulu# -#ea elast#%#t## # a
e+#stene# la #-$a%t 6n %o-$aa#e %u $ote%##le %las#%e $e ba+ !e #n# $ol#este#%e
nesatuate sau e$o/#!#%e
#-$e-eab#l#+aea la a$.
('antaMele a%estu# $o!us sunt I
5 este un $o!us e%olo2#%; C sol'en# o2an#%#
5 nu !#+ol' su$otul> e/. $ol#st#enul @
5 nu $e+#nt #s% !e #nCla-ab#l#tate la a$l#%ae
5 %on!u%e la e%ono-## #-$otante !e -ano$e # s%utea+ t#-$# !e e/e%u#e; !eoae%e
C##n! t#/oto$ se $oate a$l#%a la 2os#-# !e 153 -- 6nt5un s#n2u stat; atBt $e su$aCee
'et#%ale %Bt # o#+ontale
5 se $oate 'o$s# sau l%u# %u o#%e t#$ !e 'o$sea sau la%; !a 6n s$e%#al %u $o!use $e
ba+ !e a$. Pentu $o!usele $e ba+ !e sol'en# o2an#%# se e%o-an! %onsultaea
$o!u%toulu# sau eCe%tuaea uno $obe.
6n 'a#anta N:( 117 #; $el#%ula us%at este #2n#Cu2 ae bune $o$#et# #nsono#+ante
6n %o-$aa#e %u alte t#$u# !e a%o$e##.
,u e+ultate e/%e$#onale se $oate ut#l#+a la l#$#ea $l%#lo !e $ol#st#en $e ten%u#al # a
$lase# !e C#b !e st#%l $este $ol#st#en sau a ta'anelo Calse !#n $ol#st#en.
(-balaea $o!usulu# se Ca%e 6n e%#$#en# !#n $last#% 6n%*## etan; %u -asa 6nte 5W 200
T2.
K#e%ae a-balaM tebu#e s a#b o et#%*et $e %ae sunt $e'+ute u-toaeleI
5 -a%a !e Cab#% a C#-e# $o!u%toae
5 !enu-#ea $o!usulu# %onCo- stan!a!ulu# !e C#-
5 nu-ul lotulu#; -asa net; te-enul !e 'alab#l#tate
5 !ata e/$###
5 #ns%#$#a I ( se Ce# !e 6n2*e e # ( se Ce# !e %o$## e
Po!usul se !e$o+#tea+ 6n lo%u# a%o$e#te; la te-$eatu# %u$#nse #nte 5 s# 25 , ;
Ce#t !e bta#a !#e%t a a+elo solae.
1ans$otul se Ca%e %u -#Mloa%e !e tans$ot a%o$e#te; la te-$eatu# $o+#t#'e.
K#e%ae tans$ot 'a C# 6nso#t !e un %et#C#%at !e %al#tate # sau !e%laa#e !e %onCo-#tate
.
Po!usul ae o 'alab#l#tate !e 18 lun# !e la !ata Cab#%a#e#.
(xec!tarea 2idroi,olaiei 9n ,onele de cont!r ale acoperi!l!i. (%o$e#u#le $ot C#
-2#n#te $e %ontu !e %o$et#ne s#-$le; !e ebo!u#
>* R 15 5 20 %-@; !e at#%e # !e $ee# a# une# %l!## altuate sau a# %ase# s%## et%.
94
(xec!tarea copertinelor :or!ri7. Du$ Co-a a%o$e#ulu#; s#ste-ul !e s%u2ee a
a$elo # stu%tua 2eneal a 6n'el#to## $ot e/#sta %o$et#ne s#-$le la %oa-; la
stea#n sau $e $#le lateale ale a%o$e#ulu#. Un a%este %a+u# olul %o$et#ne# este !e
a 6nt# *#!o#+ola#a 6n a%este +one.
.a %o$et#ne *#!o#+ola#a se e/e%ut %a 6n !etal#ul !#n C#2ua UU.15.
.a %oa-e; tabla a%o$e *#!o#+ola#a !e sus 6n Mos; #a la steas#na *#!o#+ola#a se
a$l#% $este %o$et#n; $6n la 5 %- !e -a2#nea a%este#a. .a Cel se $o%e!ea+ # $e
$#le lateale ale une# #n'el#to# 6n $ant. Un unele %a+u# se $e'e!e s%u2ee l#be bla
$#%tuc; #a 6n altele; a$ele s6nt %ole%tate la stea#n 6n M2*eabu# # a$o# 6n bulane.

Un %a+ul 6n'el#to##o $oteMate %u !ale; $l%# et%. se Coloses% ou# !e tabla $e'+ute %u
un o$#to %u Cante; $e tot %ontuul a%o$e#ulu#; 6nl#-ea a%estu#a este !e %el $u#n $6n
la n#'elul su$e#o al $ote%#e# *#!o#+ola#e#. ($l#%aea oulu# !#n tabl +#n%at nu
tebu#e s %on!u% la !en#'elaea lo%al a *#!o#+ola#e# # la sta2naea a$elo !#n
$e%#$#ta## 6n a%este +one; aa #n%#t a$a5su$ot se 'a a%o!a $eCe%t la n#'elul oulu#.
fou#le %u o$#to %u Cante se -ontea+ !u$ e/e%utaea M2*eabu#lo.
(xec!tarea 2idroi,olaiei la re*ord!ri. :ebo!u#le s6nt ele-ente !e %ontu ale
%onstu%#e# %u 6nl#-ea -#% >15 %-@ # se'es%; C#e la l#-#taea te-o#+ola#e# $e
%ontu; C#e la eal#+aea unu# ele-ent !e 6n%astae a balusta!elo !e $ote%#e. 0e
eal#+ea+ !#n beton sau !#n +#!#e; ten%u#t %u -ota !e %#-ent ) 100 1; !e 15 %-
2os#-e. .a s%aCe se eal#+ea+ o a%o!ae %u a+a R 5 %-.
N#!o#+ola#a ebo!u#lo se eal#+ea+ %a 6n C#2ua UU.15; C##n! $oteMat %u un o !#n
tabl +#n%at !e 0;5 -- 2os#-e.

(xec!tarea 2idroi,olaiei la atice. (t#%ele au ol s#-#la %u al ebo!u#lo la %ae se
a!au2 # olul !e $ote%#e $entu tease %#%ulab#le sau ol !e as$e%t estet#% la Caa!ele
%l!##lo.
(t#%ele au 6nl#-# !e -#n#-u- 30 %- !e la n#'elul *#!o#+ola#e# # 2os#-# !e 15550
%-; 6n -e!#e. Pot C# %u su$aCa o#+ontal sau 6n $ant; $aalel %u a%eea a 6n'el#to##. Un
%a+ul uno at#%e %u 6nl#-ea $6n la 60 %-; *#!o#+ola#a !#n %6-$ se #!#% $e at#% $6n
la $atea su$e#oa a a%estu#a; %ont#nu6n!u5se # $e $o#unea o#+ontal.
&a#ea %onta 'a$o#lo; statul !e !#Cu+#e sau *#!o#+ola#a se a$l#% $e at#%e !u$
e/e%utaea une# ten%u#el# !e 15 -- 2os#-e !#n -ota !e %#-ent )1001 #;
es$e%t#';!u$ eal#+aea une# s%aCe !e a%o!ae %u a+a !e 5 %-.
Pe at#%e; *#!o#+ola#a se a$l#% !#n C6## t#ate; astCel 6n%6t s se eal#+e+e !#nt5o s#n2u
bu%at; C 6nn!## la %a$. Ko#le b#tu-ate se a$l#% !e Mos 6n sus.

:a%o!aea *#!o#+ola#e# o#+ontale !#n %6-$ %u %ea 'et#%al se eal#+ea+ %a 6n C#2ua
41; a # b.
Pe $atea 'et#%al a at#%elo nu se ut#l#+ea+ 6-$6sl#tua !#n C#be !e st#%l b#tu-at;
a%easta 6nlo%u#n!u5se %u $6n+ b#tu-at sau %u estu !#n C#e !e st#%l b#tu-at.
Pote%#a *#!o#+ola#e# 'et#%ale se eal#+ea+ %u o ten%u#al !#n -ota !e %#-ent )
100; !e 3;5 5 4 %- 2os#-e; a-at %u eea !#n oel5beton >

6 --@ la 25 / 25 %-
>an%oat !e $atea su$e#oa a at#%ulu#@ # %u $las !e ab#. Patea su$e#oa a at#%ulu#
se $oteMea+ %u o %o$et#n !#n tabl +#n%at sau %u o %o$et#n !#n beton $eCab#%at
95
sau !#n beton -o+a#%at. (-tua !#n ten%u#al se an%oea+ !e o ba !#n oel5beton;
ae+at 6n lun2ul at#%ulu#; %ae este C#/at %u a2aCe.
Unte %o$et#n # ten%u#ala !e $ote%#e se #nte%alea+ un stat !e %aton b#tu-at sau
6-$6sl#tua !#n C#be !e st#%l b#tu-at. ,o$et#na !e $ote%#e se $o+ea+ %u $ante s$e
#nte#o # 6n lun2ul at#%ulu#; se 6-b#n $#n Cal; a'6n! # $os#b#l#tatea !e !#latae.
Un C#2ua 42; a # b se $e+#nt !etal##le !e e/e%u#e a te-o5*#!o#+ola##lo la at#%e; 6n
!ou 'a#ante !e 6n'el#toae # !e $o+### a 2u#lo !e s%u2ee # a $antelo es$e%t#'e. .
.a at#%e %u 6nl#-ea -a# -ae !e 60 %-; a%o!aea *#!o#+ola#e# se e/e%ut %a 6n
C#2ua 41; a # b; la %#%a 30 %- 6nl#-e !e la n#'elul *#!o#+ola#e#.
F#C#%##le !e s%u2ee a a$e# $#n at#%e >baba%ane@ se eal#+ea+ %u $#ese s$e%#ale !#n
tabl +#n%at 6n2lobate 6nte un stat su$l#-enta !e $6n+ b#tu-at # *#!o#+ola#e
>UU.24; %@. Pentu a se e'#ta 6nCun!aea o#C#%##lo este uneo# ne%esa %onCe%#onaea #
-ontaea la #ntae a unu# 2ta >$aaCun+a@ !#n s6-.
.(xec!tarea 2idroi,olaiei 9n ,ona rost!rilor.Un aCa !e ostu#le !#n sa$a5su$ot a
*#!o#+ola#e# e/#st # ostu# !e !#latae a %onstu%#e#; $e%u- # ostu# !e !#latae5
tasae 6nte !ou %onstu%## alatuate. :ostu#le !e !#latae uno ebo!u# eal#+ate #n
lun2ul lo.
$ost!rile de dilatare de ni1el se ut#l#+ea+ la a%o$e#u# 6n%l#nate $e %ae a$a se s%u2e
%u -ae uu#n; $e%u- # 6n %a+ul uno tease %#%ulab#le. fa$a !e e2al#+ae se
otunMete la -u%*##; #a !#stana l#be 6n ost; !u$ e/e%utaea e#; tebu#e s C#e !e 3
%-.
Du$ a-osaea a$e# se a$l#% un stat !e $6n+ b#tu-at !e 1 -etu l#-e #nto!us %u
o bu%l # 6n #nte#oul ostulu#; $e o a!6n%#-e !e %#%a 5 %-. Un $un2a Co-at se
#nto!u% %6l# b#tu-a# sau Can2*#e 2u!onat. ($o# se -ontea+ 6n -ast#% !e b#tu- %al!
o bu%ata !e tabl +#n%at !e 0;75 --; %u o bu%l5%o-$ensato 6n !e$tul ostulu#; !u$
a-osaea 6n $ealab#l a su$aCee# #nte#oae a a%este#a >C#2. 43; a@. .a a%o$e#u#le C
at#%; bu%la 'a C# 6n sus; #a la %ele %u at#% >tease@ 'a C# 6n Mos.
1abla se C#/ea+ %u %u#e 6n !#blu#le -ontate 6n su$otul *#!o#+olat#e#. Peste tabla
+#n%at se a$l#% un a-osaM # *#!o#+ola#a %uenta #; uneo#; un stat su$l#-enta !e
$6n+ sau %aton
b#tu-at a$o# se
a$l#% statul !e
%#%ula#e.
96
Fi).42. Detalii de e2e$uie a =idroi%olaiei la ati$eB
a W $entu a%o$e# %u 2u# !e s%u2ee #nte#oae; #n %a-$; b W $entu a%o$e# %u 2u#
!e s%u2ee $e %ontu; la2 at#%; % W o#C#%#u !e s%u2ee $#n at#% >baba%an@.
1 W ele-ent !e e+#sten; 2 W a$ !e e2al#+ae; 3 W stat !e !#Cu+#e a 'a$o#lo; 4 W
ba#e %onta 'a$o#lo; 5 W te-o#+ola#e; 6 W a$5su$ot a *#!o#+ola#e#; 7 W stat
su$l#-enta !e $an+ b#tu-at; 8 W stat !e $an+ b#tu-at; 9 W stat !e impaslitura
!#n C#b !e st#%l b#tu-at; 10 W stat !e #-$asl#tu b#tu-at t#$ U& >sau U(@; 11 W stat
!e%aton b#tu-at;12 W a2aC !e 30 / 2 sau 20 / 3 -- la %ate 40 %-; 13 W bol #-$us%at;
14 W oel beton >

6 --@ !e an%oaM; 15 W eea !e oel !e

6 -- la 25 %-; 16 W $las
!e ab#; 17 W ten%u#al !#n -ota !e %#-ent ) 100 a; !e 3.5 W 4 %-; 18 W stat !e
%aton b#tu-at; 19 W o !#n tabl +#n%at !e 0.5 --; 20 W stat !e $ote%#e; 21 W beton
!e $ant; 22 W *#!o#+ola#e; 23 W baba%an !#n tabl +#n%at %u se%#unea !e 14 / 20
%-; %u 2ule $entu a%o!aea *#!o#+ola#e#; 23a W -anon !#n %aton b#tu-at l#$#t #n
#nte#oul o#C#%#ulu#; 24 W !#blu !e le-n; 25 W $aaCun+a.


97
Fi).43. Hidroi%olaia rosturilor la a$o*eri5uriB
a W ostu# !e n#'el la a%o$e#u#; + W !e !#latae %u ebo! la tease %u te-o#+ola#e;
1 W stat5su$ot al *#!o#+ola#e#; 2 W *#!o#+ola#e; 3 W stat !e n#s#$; 4 W $l%#
$eCab#%ate; 5 W Ca## !#n $l%# se-##2#!e !#n 'at -#neal sau Can2*#e b#tu-at
$entu etanaea ostulu#; 6 W Can2*#e b#tu-at; %al# b#tu-a# sau $asl -#neal; 7 W
-ast#% !e b#tu-; 8 W %o-$ensato !#n tabl +#n%at >!e 0.5 -- 2os#-e@; 9 W !#blu# !e
le-n !e 50 / 50 / 50 -- la 35 %- #nte'al $e C#e%ae latu a ostu#lo; 10 W ost #nte
$l%#le $eCab#%ate u-$lut %u -ast#%; 11 W stat su$l#-enta !e $an+ b#tu-at; 12 W
$ote%#a *#!o#+ola#e#; 13 W a2aC >!e 30 / 20 --@; 14 W ele-ent !e e+#sten; 15 W
a$ !e e2al#+ae; 16 W ba#e %onta 'a$o#lo; 17 W stat !e n#s#$ !e1 %-; 18 W
te-o#+ola#e; 19 W !o$ !#n -ast#% !e b#tu-; 20 W stat !e $an+ b#tu-at; 22 W a$5
su$ot $entu *#!o#+ola#e.
(xec!tarea 2idroi,olaiilor la 3!rile de sc!r3ere. ($ele !e $e a%o$e# se $ot s%u2e
C#e $e %ontuul a%estu#a >la stea#n; b$#%tuc sau la baba%ane # M2*eabu# #
bulane@; C#e $#n 2u# !e s%u2ee #nte#oae >K#2. 44@.
"u#le !e s%u2ee $ot C# a-$lasate; !e ase-enea; C#e $e %ontuul %onstu%#e#; l#n2
at#%e; C#e 6n #nte#oul su$aCee# #+olate.Una#nte !e e/e%utaea *#!o#+ola#e# se 'e#C#% 6n
a-nunt %oe%ta $o+##onae a 2u#lo !e s%u2ee; $e%u- # eal#+aea %oes$un+toae
a betoanelo !e $ant !#n !ol## >C !en#'el# # %u $anta minimR admisR& ?n
dreptul 2u#lo !e s%u2ee betonul !e $ant se 6nlo%u#ete $6n la 2os#-ea !e 2 5 2;5
%- %u -ota !e %#-ent;%ae la bu+a 2u## !e s%u2ee 'a a'ea o 2os#-e !e 0;551 %-.
Fi).44. Hidroi%olaia )urilor de s$ur)ere la teraseB
a W teas ne%#%ulab#l Ca te-o#+ola#e; + W teas ne%#%ulab#l %u te-o#+ola#e; c W
teas %#%ulab#l Ca te-o#+ola#e; d 5 teas %#%ulab#l %u te-o#+ola#e;
1 W ele-ente !e e+#sten; 2 W tonson !e %on!u%t -etal#%; 3 W tub !e e'a%uae; 4 W
-ota ) 100a $entu $#n!eea tonsonulu# -etal#%; 5 W beton !e $ant; 6 W stat !e
e2al#+ae )100 1; !e 1.0 W 1.5 %- 2os#-e; 7 W a$5su$ot a *#!o#+ola#e#; 8 W
te-o#+ola#e; 9 W stat !e !#Cu+#e; 10 W ba#e %onta 'a$o#lo; 11 W statul su$l#-enta
!e $an+ b#tu-at !e la !ol#e; 12 W -anon %u 2ule !#n $an+ b#tu-at; 13 W 2ule #
tu !#n tabl !e $lu-b !e 2 -- 2os#-e; 14 W $#-ul stat al *#!o#+ola#e#; $an+
98
b#tu-at; 15 W statu#le 2 s# 3 ale *#!o#+ola#e#; 16 W -anonul %oulu# !e $ote%#e;
17 W %o !e $ote%#e >$aaCun+a@; 18 W !ale prefa!ricate# 19 W stat !e $#et# !e 7
W 15 -- 2os#-e; 20 W *#!o#+ola#e; 21 W stat !e $ote%#e a te-o#+ola#e#; 22 W
-anon !#n tea'; 23 W 2u !e s%u2ee !#n Cont;24 W stat !e $#et# #n Muul 2u## !e
s%u2ee.
Un +ona a!#a%ent 2u## !e s%u2ee; $anta su$otulu# se 'a a%%entua $6n la 5510 < $e o
+on %u a+a !e 25550 %-; !u$ %a+. .a a$e se las; !e ase-enea; o a!6n%#tu !e 0;6 51
%- $entu a %o-$ensa 2os#-ea 2uleulu# !e $lu-b # a statu#lo *#!o#+olatoae
su$l#-entae.
Una#nte !e e/e%utaea *#!o#+ola#e# se 'e#C#% le2aea 2u#lo !e s%u2ee la eeaua !e
%anal#+ae la %ae se $e'e!e a%o!aea a%estoa. 0e 'e#C#%; !e ase-enea; %a bu+a
2uleulu# !e Cont a tubulu# !e s%u2ee s nu !e$eas% n#'elul su$otulu#
*#!o#+ola#e# sau s C#e -a# Mos %u 1 %-.
.a $o#unea !e a$ a!6n%#t; se a$l#% %u b#tu- C#eb#nte un stat !e $6n+ b#tu-at >!e
1/1 on@; %ae se #nto!u%e 6n tubul !e s%u2ee $e o $o#une !e 10 %- a!6n%#-e; s%o$ 6n
%ae se %estea+ bu%ata es$e%t#' $entu a $e-#te -ulaea. ($o# se -ontea+ un
2ule !#n tabl !e $lu-b > R 50 %-@; !e 2 -- 2os#-e; $este statul !e 6nt#e !#n
$6n+ b#tu-at. (%esta se 'o$sete %u solu#e !e b#tu-; 6na#nte !e -ontae; #a !u$
a%easta se bate %u %#o%anul !e le-n; $entu a se ob#ne o bun -ulae a sa $e su$ot.
Peste 2uleul !e $lu-b se a$l#% statu#le %uente ale *#!o#+ola#e#. P#-ul stat >!e
$6n+ b#tu-at@ se %estea+ # se #nto!u%e 6n #nte#oul tubulu# !e s%u2ee $e o
a!Bn%#-e !e 15 %-; l#$#n!u5se %u b#tu- C#eb#nte $e 2uleul !e $lu-b; $e %ae se
$esea+ $e %6t $os#b#l. :estul statu#lo se ta#e %u %u#tul; $e %ontuul 2u## !e s%u2ee;
Caa a se #nto!u%e 6n 2olul tubula; !a a'6n!u5se 2#M s C#e b#ne l#$#te.
Pentu a se $e'en# 6nCun!aea 2u#lo !e s%u2ee se $e'! 2atae >$aaCun+ae@ %ae
se %onCe%#onea+ $e ant#e # %ae se C#/ea+a $#n $esae !e $eetele 2olulu# #+olat >C#2.
44; a # b@.
.a 2u#le !e s%u2ee #nte#oae se 'e#C#% %a tonsonul !e s%u2ee
#n $o#unea $l%## !e beton s C#e -etal#% # s C#e a%o!at %u estul tubulu# la -#n#-u-
20 %- sub n#'elul $l%##.
.a teasele %#%ulab#le; 2u#le !e s%u2ee se eal#+ea+ # %u s#Coane !e $a!oseal;
*#!o#+ola#a $o+6n!u5se 6nte 2taul s#Conulu# s# a-a a%estu#a; es$e%t6n!u5se; 6n
2eneal; a%elea# %on!### !e e/e%u#e %a # la 2u#le !e s%u2ee !es%#se ante#o . .a
a%este %on!### se a!au2 # ne%es#tatea tun## 6n Muul $#ese# !e Cont a unu# !o$ !e
b#tu- $entu %ol-atae # etanae.
Un Muul a%esto s#Coane !e $a!oseal se 'a a$l#%a; 6n lo%ul statulu# !e $o+ !#n n#s#$;
un stat !e %#%ula#e !#n $#et# >!e 155 20 -- 2anula#e@; $e o a+ !e 40 %- 6n Muul
2u## !e s%u2ee; $entu a se e'#ta s%u2eea n#s#$ulu# 6n tub. De ase-enea; 6n +ona
2u#lo !e s%u2ee; te-o#+ola#a se a$l#% $6n l6n2 tubul !e s%u2ee; $entu a nu se
Co-a $un# te-#%e %ae a $utea $o'o%a %on!ensaea 'a$o#lo.
G/e%utaea *#!o#+ola#e# la 2u#le !e s%u2ee tebu#e C%ut %u Coate -ult aten#e;
!eoae%e 6n a%este $un%te *#!o#+ola#a este sol#%#tat la -a/#-u- # a!eseo# %onst#tu#e
susa #nC#lta##lo %e se #'es%.
99
11.10. (xec!tarea 2idroi,olaiei la strp!n3eri. .a st$un2e#le Co-ate !#n ele-ente
#2#!e; C te$#!a## sau te-$eatu #!#%at; %u !#a-etul 6nte 35 # 200 --
a%o!aea #+ola#e# se eal#+ea+ %u aMutoul unu# -anon !#n tabl +#n%at #nto!us; !e
$eCe#n; #nte !ou -anoane !e $6n+ b#tu-at # -ast#% !e b#tu- .Un %a+ul uno
-anoane !#n $6n+ b#tu-at; a%estea se -at#sea+ %u s6- +#n%at >

0;8 --@.
,6n! e/#st te$#!a## sau o te-$eatu #!#%at 6n tubul st$un2e##; se e/e%ut o
#+olae te-#% 6nte tub # ebo! %u saltele sau $l%# !e 'at -#neal; $entu %a
te-$eatua *#!o#+ola#e# s nu !e$eas% 40_,
Fi).45. !2e$utarea =idroi%olaiei la str*u()eri di( eleme(te ri)ideB
1 W stat5su$ot; 2 W *#!o#+ola#e; 2a W stat su$l#-enta !#n $an+ b#tu-at; 3 W stat !e
$ote%#e; 4 W -anon %u Clan; 5 W ele-ent !e sta$un2ee;
6 W -anon !e $ote%#e !#n tabl +#n%at; 7 W 2an#tu !#n %aton b#tu-at;
8 W ba !e $es#une; 9 W etanae $#n %*#tu#e; 10 W %u#e !e $#n!ee.
Fi).4/. !2e$utarea
=idroi%olaiei la str*u()eri $u i%olare termi$ 5i re'ordB
100
1 W stat5su$ot; 2 W *#!o#+ola#e; 2a W stat su$l#-enta !#n $an+ b#tu-at; 3 W ebo!
#n Muul st$un2e##; 4 W $ote%#a #+ola#e#; 5 W a#b !e tabl; 6 W $asl -#neal; 7 W
ele-ent !e sta$un2ee; 8 W -anta !e $ote%t#e !#n tabl +#n%at; 9 W %*#tu#e %u %*#t !e
-#n#u; 10 W ba !e $es#une; 11 W o$#to.
101