Cele 7 minuni ale lumii antice

Numarul 7 a jucat in istorie si in mitologie un rol insemnat - cateva

popoare ale Orientului antic ii atribuiau chiar o forta mistica; aceasta
credinta a fost preluata, ca multe alte traditii, de vechii greci, in istoria carora
vom gasi printre altele expeditia "Celor sapte impotriva Terrei", pe "Cei
sapte intelepti", de asemenea "Cele sapte minuni ale lumii antice". Aceasta
din urma nu era o creatie exclusiv greaca - iramida cea mare, de exemplu, a
fost proiectata si construita de egipteni !care i-au precedat pe greci in cateva
sectoare importante, cum este cel al gandirii matematice", iar gradinile
suspendate din #abilon au repre$entat o imbinare exceptionala a arhitecturii
si tehnicii irigatiilor practicate in %esopotamia.
&ste limpede, prin urmare, ca nu poate fi vorba de "minuni" in sensul
mitic al terminologiei - asadar de reali$ari fantastice, eventual atribuite unor
forte supranaturale; erau lucrari de arhitectura si arta, iesite din comun prin
caracterul lor monumental-impunator si reali$area la un inalt nivel artistic,
repre$entand geniul demiurgic al lumii antice. 'punem si asta$i despre un
monument impresionant, demn de admirat, "este a opta minune a lumii".
rimul care a descris in ansamblu monumentele a fost (ilon din
#i$ant !sf. sec. ))) i.e.n.", dar textul sau nu s-a pastrat decat intr-o traducere
latineasca tar$ie; *erodot, inainte de (ilon, iar dupa (ilon, alti autori antici
de prestigiu - printre care +iodor, 'trabon, ,itruviu, ausanias - au dscris
diferite monumente ca "minuni ale lumii antice", totdeauna in numar de
sapte. +e-a lungul veacurilor, unele au fost inlocuite - de pilda- $idurile
#abilonului, prin (arul din Alexandria. 'electia s-a definitivat foarte tar$iu
!la inc. sec. .)." fixandu-se asupra urmatoarelor sapte- iramida lui /heops
!0ufu" de la 1iseh, 1radinile suspendate ale 'emiramidei din #abilon,
2emplul +ianei !Artemisei" din &fes, %ormantul lui %ausol din
*alicarmas, 'tatuia lui 3eus din Olimpia, (arul din Alexandria si /olosul
din 4hodos. +intre aceste 7 monumente celebre ale antichitatii iramida lui
/heops !iramida cea mare" intruneste trei insusiri menite sa tre$easca in
mod deosebit interesul- este cel mai vechi, este singurul care a supravietuit
pana asta$i si de la el se leaga o seama de chestiuni controversate care, de-a
lungul vremii, si mai ales in ultimii 567 de ani, au dat nastere unor speculatii
ha$ardate si unor dispute stiintifice adesea inversunate.
Nici cu celelalte sase monumente lucrurile nu sunt pe deplin lamurite
- mai intai fiindca nu putem delimita totdeauna precis elementele mitice de
cele istorice, apoi deoarece nu putem stabili decat cu oarecare probabilitate
tehnicile folosite in constructie, in sfarsit, datorita faptului ca in unele ca$uri
suntem nevoiti a ne re$uma la presupuneri chiar si in ceea ce priveste
infatisarea acestor monumente, deoarece sursele literare si iconografice
!efigii pe mone$i si altele" sunt fie sarace, fie contradictorii.

PIRAMIDA LUI KEOPS
&ste cea mai veche dintre minuni dar si singura care poate fi admirata si in
pre$ent. +enumita si %area iramida !este cea mai impo$anta din cele trei
alaturi de care se afla", dimensiunile sale sunt impresionante- la ba$a
masoara 897,: metri, iar in inaltime are 5:7 metri. /ea mai mare constructie
din istoria omenirii, cladita fara ajutorul masinilor, iramida lui 0eops este
construita din blocuri de calcar !in exterior" si granit !in interior". ;aturile
sale se unesc in unghiuri perfect egale de 65768< si se indreapta catre cele
patru puncte cardinale ale amantului. O capodopera a abilitatilor tehnice si
ingineresti ale vechilor egipteni, iramida impresionea$a si prin preci$ia
geometrica, prin taietura dreapta si imbinarea perfecta a pietrelor care o
compun !unele dintre ele cantaresc 5= tone>".
/onform scrierilor lui *erodot, a fost nevoie de 87 de ani pentru ca aceasta
constructie megalit sa fie ridicata de catre aproximativ 577,777 de oameni
GRADINILE SUSPENDATE ALE SEMIRAMIDEI DIN
BABILON
"Gradinile suspendate ale Semiramidei" - o expresie de partu termeni
continand doua inadvertente- gradinile palatului din #abilon nu erau
suspendate, iar 'emiramida nu putea sa le construiasca fiindca n-a existat...
;egenda atat de frumoasei si energicei 'emiramida !care a inspirat, de-a
lungul anilor, scriitori ca ,oltaire si /r?billon, compo$itori ca 4ossini si
foarte multi artisti plastici" intemeierea orasului #abilon si initiativa unor
lucrari arhitectonice monumentale; unii istorici mai vechi !*erodot" si mai
noi au incercat s-o identifice cu 'ammuramat care !intre @7A-@7= i.e.n." a
guvernat #abilonul ca regenta pentru fiul ei, regele asirian Aded-Nirairi ))).
Oricum, chiar admitand identitatea 'emiramida-'ammuramat !deloc certa",
celebrele gradini nu-i pot fi atribuite, fiind construite cu peste doua veacuri
mai tar$iu, de arhitectii regelui Nabucodonosor )) !cca. =76-6=8 i.e.n.", mai
putin cunoscut in calitatea sa de ctitor al unor monumente remarcabile, cat
prin faptele sale de arme, printre care cucerirea )erusalimului.
;egenda relatea$a ca regele Ninus, casatorit cu 'emiramida, vrand sa-
i alunge frumoasei regine plictisul si sa-i ofere un mediu mai atragator si mai
potrivit cu peisajul asirian cu care era obisnuita, a poruncit sa se inalte
gradinile suspendate. +e fapt, ele nu erau "suspendate", ci dispuse in terase
care se inaltau in trepte, formand un fel de scara uriasa, sub terase aflandu-se
incaperi de locuit. +aca luam in consideratie suprafata imensa a gradinilor
!cca. 56777 m.p. dupa cele mai plau$ibile evaluari", precum si faptul ca
arhitectii babilonieni ai vremii nu cunosteau nici cheia de bolta, nici arcul si
ca de grin$i metalice nici nu putea fi inca vorba, unicul material de
constructie fiind piatra, este limpede ca gradinile "suspendate" se odihneau
pe o adevarata padure de cloane.
/um a fost re$olvata problema foarte dificila a impermeabilitatii
teraselor aflam din textul lui +iodor- "Aceste blocuri erau acoperite cu un
strat de trestii imbibate in asfalt; pe acest strat urma un rand dublu de
caramizi arse legate cu asfalt; la randul lor, acestea erau acoperite cu foi
de porumb pentru a impiedica infiltrarea apei si patrunderea ei in fundatii.
Pe acest strat se gasea o masa de pamant vegetal suficienta pentru ca
arbori cei mai mari sa prinda radacini. AScest sol artificial era plin de
arbori de toate speciile, in stare de a fermeca privirea prin marimea si
frumusetea lor".
)n privinta irigarii gradinilor, +iodor este destul de sumar- "Coloanele
se ridicau treptat lasand sa patrunda lumina printre spatiile dintre ele [...].
na singura dintre aceste coloane era goala de la varf pana la baza; ea
continea masini !idraulice care pompau din fluviu o mare cantitate de apa,
fara ca nimeni sa vada ceva din e"terior". Arheologul german 4obert
0oldeBeC, care a intreprins sapaturi la #abilon in al doilea deceniu al
veacului nostru, vorbeste de "... trei puturi sitate alaturat, in serie# unul
central, cu sectiune patrata, alte doua, cu sectiune ovala. Pentru aceasta
dispozitie nu se poate gasi alta e"plicatie decat ca este vorba de o masina
!idraulica functionand pe acelasi principiu ca un aparat cu galeti, cu lant".
Aceste doua mentiuni !intre care s-au scurs peste doua milenii" sunt departe
de a ne oferi o imagine cat mai cuprin$atoare a sistemului de irigare a
gradinilor babiloniene - reali$are inginereasca de prim rang.
Asta$i, pe locul gradinilor nu se mai afla decat un singur arbore - un
Tamaris orientalis !soi inrudit cu catina de prin partile noastre" - ultim
martor solitar al vegetatiei bogate de mult. 2impul, necrutator, a distrus
totul; si nu numai timpul, ci si oamenii- cu multi ani in urma, carami$ile si
coloanele de piatra au fost utili$ate la construirea unui dig de-a lungul
&ufratului. +ar nu se cuvine sa-i judecam pe oameni cu prea mare asprime-
gradinile erau menite sa-i desfete pe regi, pe cand stavilirea apelor ii
ocroteste si-) hraneste si ocroteste pe cei mult
TEMPLUL DIANEI DIN EFES
)n Asia %ica, la &fes, patria filosofului *eraclit , se afla templul
Artemisei !+iana la romani", $eita naturii, ocrotitoarea vanatorilor si
pastorilor, iar mai tar$iu a oraselor si navelor avantate pe mare./onstruirea
unui sanctuar de proportii apreciabile in aceasta regiune $galtaita frecvent de
cutremure a pus unele probleme, re$olvate prin alegerea unui tern mlastinos
peste care s-au ase$at straturi de carbune de lemn si saci cu pietre; se pare ca
aceasta solutie s-a dovedit eficace- nu cutremurele au distrus impunatorul
edificiu de-a lungul veacurilor, ci ra$boaiele, jaful, intoleranta religioasa si
furia unui nebun obsedat de celebritate.
+aca in ca$ul gradinilor babiloniene nu cunoastem numele nici unuia
dintre arhitectii si inginerii constructori, in cel al templului din &fes - al
Artemisionului - numele !mentionate de *erodot ,itruviu si altii" abunda-
ixodarus, ciobanul care a dscoperit din intamplare depo$itul de marmura
alba; /hersiphron, %etagene si acanius care au imaginat sisteme
ingenioase pentru transportul grelelor coloane monolite si arhitravelor
masive ce inconjurau capitelurile; arhitectii aeonios si +emetrios au
terminat constructia, care !dupa cum ne spune liniu cel #atran", a durat 887
de ani; a inceput in preajma anului =67 i.e.n., templul a fost inaugurat in :97
i.e.n. /resus, regele ;idiei si cuceritorul &fesului, a pus la dispo$itie fonduri
enorme trebuitoare constructiei, si nu numai /resus- sirul dublu de 587 de
coloane de marmura alba inalt de 5@ metri care inconjurau altarul cu statuia
$eitei trebuiau sa aminteasca !spune legenda" de cei 587 de principi care s-au
ruinat pentru a ridica templul.
)n prima sa forma templul artemisei n-a re$istat decat trei sferturi de
veac- in 96= i.e.n., un incendiu l-a distrus complet. Dn autor mai nou !1.
#uscher in %aga$in )storic, nr. =@E5A78" ne propune o explicatie verosimila-
"...marmura nu forma decat sc!eletul, toti peretii subtiri fiind din lemn.
Tocmai despartiturile interioare au fost cele mistuite de foc. $a randul ei,
sub actiunea caldurii dega%ate de incndiu, marmura &care nu este altceva
decat un carbonat de calciu pur' s(a degradat, pierzand acidul carbonic,
nemairamanand din ea decat calciul, care s(a spulberat la prima ploaie".
)ncendiul - care conform legendei s-ar fi produs chiar in noaptea
nasterii lui Alexandru cel %are !85 iulie 96= i.e.n.", fiul regelui (ilip al
%acedoniei - a fost provocat in mod intentionat de un anume *erostrat, care
astfel vroia sa intre in istorie, facandu-si numele nemuritor. 2rei decenii mai
tir$iu, Alexandru - cuceritor al unei mari parti a ;umii ,echi, inclusiv a
&fesului - s-a oferit sa suporte toate cheltuielie de refacere a templului;
efesienii au refu$at cu politete si mult tact generoasa oferta, au incredintat -
in anul 967 i.e.n. - lucrarile de reconstruire arhitectului +einocrates din
&gipt, devenit ulterior arhitectul lui Alexandru cel %are si autorul planului
orasului Alexandria, si sculptorului 'copas, fondurile friind procurate tot din
danii ale regilor si principilor locali, din vin$area coloanelor vechiului
templu si !dupa cum ne informea$a 'trabon" din aurul bijuteriilor daruite de
femeile din &fes.
Noua constructie era si mai impunatoare, podoabele si mai bogate.
+e-a lungul veacurilor, Artemisionul a fost nu numai centrul spiritual al
cultului +ianei, ci a devenit un adevarat mu$eu al artelor plastice, cum am
spune asta$i; sculpturilor lui 'copas li s-au adaugat cele ale lui raxiteles si
opere ale unor pictori celebri, ca Apelles !originar chiar din &fes", autorul
unui tablou infatisandu-l pe Alexandru calare - tablou pentru care a primit
doua$eci talanti de aur !circa 677 Fg. de aur >".
4egii cuceritori ai &fesului, originari fie din Asia %ica !;idia, erga",
fie din 1recia continentala !%acedonia, au respectat intotdeauna lacasul
inchinat Artemisei, ba de multe ori au contribuit la impodobirea lui. Nu tot
asa au procedat gotii care, navalind in Asia %ia, jefuiesc !in 8=8 e.n."
&fesul, despind artemisionul de toate podoabele lui. 4efacut cu greu si in
conditii de saracie, sanctuarul este definitiv parasit dupa edictul din anul 9A8
prin care imparatul 2eodosie ) hotara inchiderea tuturor edificiilor de cult
pagane de pe teritoriul imperiului roman. Gaful care a urmat a durat peste un
mileniu; in 698-697, Anthemios din 2ralles si )sidor din %ilet, cu sprijinul
imparatului Gustinian, reusesc sa transporte opt coloane de marmura verde la
#i$ant, folosindu-le la construirea bisericii 'f. 'ofia; alte materiale au fost
utili$ate la construirea ba$ilicii 'f. )oan din &fes si a unei citadele - desi,
dupa cum se stie, marmura este un material foarte putin potrivit lucrarilor de
fortificatii; urme au lasat si trecerea arabilor !cca. 777 e.n.", apoi ocupatia
&fesului de catre turcii selgiuci$i !dupa 57A7" si lunga perioada de lupte
dintre cruciati si musulmani, care a durat aproape doua veacuri. 'i iata-i pe
arheologii si arhitectii din $ilele noastre incercand sa reconstituie
artemisionul dupa coloanele aflate la 'f. 'ofia !asta$i %u$eul ACasofCa" cu
ajutorul celor doua capiteluri ionice !si alte fragmente de la #ritish %useum
din ;ondra" al materialelor de$gropate la fata locului de engle$ii G. 2. Hood
si +. 1. *ogarth, al fragmantelor gasite la temeliile caselor din ACa-'oluF -
modesta ase$are situata pe o colina din apropierea fostului sanctuar. +intre
aceste incercari de reconstituire, cea mai verosimila pare cea produsa de A.
&. *enderson.
)n sfarsit, un fapt ale carui aspecte tin deopotriva de bi$ar si de
grotesc- *erostrat, cel care a incendiat Artemisionul ca sa devina celebru -
senatul efesian emises un decret prin care inter$icea, sub pedeapsa cu
moartea, pronuntarea numelui blestemat - figurea$a asta$i in numeroase
enciclopedii si diferite lucrari !nici cea de fat$a, dupa cum vedem, nu face
excceptie", bucurandu-se asfel de o anume !trista si falsa" celebritate...

MONUMENTUL LUI MAUSOL DIN HALICARNAS
%ajoritatea incercarilor de reconstituire a %ausoleului ni-l pre$inta ca
pe un edificiu patrat, inalt de cca. 67 metri, sustinut de coloane si avand un
acoperamant in forma de piramida, in varful caruia o cvadriga !car triumfal
tras de patru cai" ii purta pe %ausol si Artemisa. rintre constructori gasim
arhitecti si sculptori vestiti ai vremii - 2imotheos, ;eochares, #rCaxis,
precum si 'copas; acesta din urma a lucrat, dupa cum am va$ut, si la
impodobirea Artemisionului, iar %ausoleul a fost una dintre reali$arile sale -
se pare ca murit !in varsta de 77 de ani" in 967 i.e.n., care este si anul
terminarii monumentului din *alicarnas. ,itruviu nu exclude nici
participarea lui raxiteles !in locul lui 2imotheos" - numarul constructorilor
mentinandu-se constatnt la patru, caci initiasera un soi de intrecere pentru
impodobirea fiecareia dintre cele patru fatade ale monumentului.
%ausoleul a supravietuit cateva veacuri !in ciuda ocuparii succesive a
*alicarnasului de catre persi, macedoneni, romani, turci s.a.", pana la sosirea
cavalerilor ordinului "'fantului )oan" !ioaniti"; acestia vor sta aici din 597A
pana in 5688, cand 'oliman %agnificul, dupa un asediu de sase luni,
cucereste insula, in ciuda re$istentei dar$e organi$ate de marele maestru al
ordinului, ,illiers de l<)sle Adam !un stramos al scriitorului cu acelasi nume,
din secolul .).".
)n cele peste doua veacuri cat insula s-a aflat sub ocupatia lor,
/avalerii de 4hodos !viitorii /avaleri de %alta", au folosit monumentul
"pagan" de la *alicarnas ca pe o cariera de piatra; transformati dintr-un
ordin ospitalier intr-unul eminamente ra$boinic, siliti sa faca fata unor
frecvente atacuri si asedii, construiau in permanenta fortificatii si alte lucrari
de aparare. O parte a marmurei mausoleului a fost transformata in pulbere
pentru fabricarea mortarului sau, prin ardere, pentru obtinerea varului.
%arturii din acea vreme atesta ca, atunci cand au fost distruse temeliile, a
fost descoperita o sala mare, din marmura de diferite culori, bogat
ornamentata, de unde pornea un culoar catre o sala mai mica unde se afla un
sarcofag. +eoarece se lasa seara si lipseau uneltele adecvate, deschiderea
sarcofagului de marmura a fost amanata pentru a doua $i; dar in cursul noptii
raufacatorii s-au furisat in sala golind sarcofagul, si astfel continutul lui a
ramas pierdut pentru totdeauna, ba nici macar nu posedam un inventar cat de
sumar al obiectelor aflate in sala funerara.
&ste una dintre multele pricini pentru care, in ceea ce priveste
incercarile de reconstituire a %ausoleului, ne aflam intr-o situatie
asemanatoare cu cea legata de reconstituirea Artemisionului- fragmente
gasite in fortificatiile din 4hodos, in $idurile fostelor edificii ale cavalerilor,
la temelia unor modeste case ale localitatii turcesti #udrum si in locurile cele
mai incredibile - in ,illa di Negro din 1enova, de pilda, a fost gasita !in
5@=6" o placa din fri$a ce repre$enta lupta grecilor cu ama$oanele. /um a
ajuns acest fragment din Asia %ica in )taliaI Nu stim, si probabil ca n-o
vom afla niciodata, desi ipote$ele nu lipsesc- in perioada medievala,
republica 1enova intretinea vaste relatii comerciale cu regiunile rasaritene si
nu este exclus ca vre-un negutator intrepid sa fi gasit pentru fragmentele
splendidei fri$e un loc in cala corabiei sale, alaturi de mirodeniile, tesaturile
si celelalte marfuri occidentale
Alte fragmente !printre care unele din aceeasi fri$a $isa a
ama$oanelor" se gasesc a$i tot la #ritish %useum !intr-o celebra "Sala a
)ausoleului"" - provenienta acestore fiind de altfel cunoscuta- in 5@:=,
'tratford /anning, ambasadorul britanic pe langa 'ublima oarta si, $ece ani
mai tar$iu, /harles 2. NeBton, viceconsul britanic la %itilene !antica
;esbos" le-au transportat, cu permisiunea sultanului, la ;ondra; de unde
conclu$ia ca activitatea diplomatica, legata de chestiunile politice la ordinea
$ilei, nu exclude nicidecum interesul pentru vremurile demult apuse
constituind domeniul arheologiei...

STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA
)n 1recia continentala !2hessalia", la poalele muntelui /ronion, nu
departe de tarmul %arii )onice, se afla Olimpia - ase$are vestita in toata
lumea helenica nu prin proportiile sau potentialul ei militar, ci pentru faptul
ca era principalul centru inchinat cultului lui 3eus si locul desfasurarii
jocurilor olimpice. 'apte drumuri duceau spre Olimpia, intre care calea
sacra, lunga de $ece Filometri, legand tarmul marii de sanctuar - drum lung,
strajuit de o parte si de alta de temple, altare, statui. ,reme de peste un
mileniu, in perioada desfasurarii solemnitatilor si intrecerilor prilejuite de
jocurile olimpice, greci din &uropa si Asia %ica, prieteni sau dusmani, uitau
rivalitatile si suspendau conflictele, indreptandu-se spre sanctuarul lui 3eus,
incarcati cu daruri, pregatiti sa asiste la ceremonii intr-un spirit de
solidaritate panhelenica.
2emplul lui 3eus, a carui constructie a fost terminata in anul :67
i.e.n., avea, dupa toate probabilitatile, =: de metri lungime si aproape 8@ de
metri latime. /onstructia a fost incredintata lui ;ibon din &leea, decorarea
frontului anterior !repre$entand lupta lui elops cu Oenomaos" lui aconios
din %endes, iar a frontului posterior !lupta centaurilor cu lapitii" lui
Alcamenes.
Aici, in acest impresionant edificiu, a fost ase$ata statuia lui 3eus, pe
care sculptorul (idias l-a repre$entat cu sprancenele incruntate - caci 3eus
manuia si fulgerele !mai tar$iu, romanii il vor numi Gupiter 2onans". (idias a
fost, fara indoiala, cel mai pretuit dintre sculptorii vremii - mai celebru decat
contemporanii sai %iron !"*iscobolul"" si oliclet !"*or+p!or""; s-a nascut
intre :A7-:A6 i.e.n. si probabil ce era atenian de vreme ce ericle obisnuia
sa-i ceara sfatul in legatura cu treburile /etatii; cunoastem numele tatalui
sau, caci !dupa cum ne relatea$a ausanias" pe soclul statuii lui 3eus se afla
gravata inscriptia ",idias Atenianul, fiul lui C!armidas, m(a creat"; de
asemenea cunoastem trei dintre operele sale cele mai insemnate, doua statui
ale Atenei, una criselefantina !din aur si fildes" si una din bron$, precum si
statuia lui 3eus Olimpicul; in sfarsit, stim ca a murit in jurul anului :95
i.e.n., informatie care ne ajuta sa stabilim cu oarecare aproximatie anul
inaugurarii statuii din Olimpia, trecuta printre Cele sapte minuni ale lumii
vec!i.
+aca pornim, asadar, de la faptul ca (idias si-a petrecut ultimii ani ai
vietii la Olimpia si ca lucrarea sa anterioara, statuia Atenei arthenos, a fost
inaugurata in :9@ i.e.n., ne ramane, pentru statuia lui 3eus Olimpicul,
intervalul :97-:95 i.e.n. &ste, desigur, o ipote$a ba$ata pe conjuncturi
!foarte probabila de altfel" in lipsa unor informatii exacte; 'trabon si
ausanias ne-au lasat descrieri amanuntite ale impunatoarei statui, despre
care vorbesc cu admiratie si respect, dar nu mentionea$a nicaieri anul
inaugurarii - lucru firesc daca tinem cont ca 'trabon si-a redactat 1eografia
cu peste patru veacuri mai tar$iu, iar "+escrierea &ladei" a lui ausanias
datea$a din secolul )) e.n.
)nfatisarea statuii ne este cunoscuta asta$i - mai bine cunoscuta decat
a celorlalte "minuni" !bineinteles cu exceptia %arii iramide, care a re$istat
pana in $ilele noastre" - din descrierile autorilor pomeniti mai sus si din
imagini pastrate pe alte monumente si pe cateva mone$i. 'tatuia, inalta de 56
metri il infatisa pe 3eus se$and pe un tron si !ne spune 'trabon" "aproape ca
atingea plafonul cu capul si vazandu(l nu te puteai impiedica sa gandesti ca,
daca s(ar ridica in toata inaltimea sa, ar ridica acoperisul edificiului".
2ronul, din abanos si bron$, cu bratele sustinute dse sfincsi, era bogat
impodobit cu fildes, aur si pietre pretioase. 2rupul $eului era din lemn de
abanos, acoperit cu fildes, pe portiunile repre$entand pielea, iar
imbracamintea si incaltarile turnate cu aur; pe cap, o coroana din frun$e de
maslin, in mana dreapta o statuie repre$entand-o pe NiF?, $eita ,ictoriei, iar
in cea stanga un sceptru pe care se afla un vultur.
(aptul ca (idias a ales materialele tehnicii criselefantine - lemn
imbracat in fildes si aur - ridica unele nedumeriri, stiut find ca aceste
materiale sunt mai fragile ca marmura si mult mai fragile ca bron$ul; ba mai
mult- marmura si bron$ul sunt infinit mai potrivite conceptiei artistice
grecesti dominata de simplitate si sinceritate. O explicatie ne propun 1. si 2.
/hitulescu !in 'apte monumente celebre ale antichitatii, &ditura tehnica,
#ucuresti, 5A=A"- "(olosirea tehnicii criselefantine era foarte rara si
!aplicata" numai atunci cand oamenii doreau sa ofere $eilor o marturie
exceptionala a pietatii, recunostintei sau, poate mai omenesc, a vanitatii lor.
/aci si aceasta minune a lumii antice, ca si celelalte, s-a nascut mai putin din
intentia unui omagiu pios decat din dorinta de a uimi, de a minuna>".
Nu se cunosc imprejurarile in care a disparut statuia, dar nici in
aceasta privinta nu lipsesc ipote$ele. %ai intai, decaderea Olimpiei ca
urmare a edictului imprial din 9A9, care inter$icea ceremoniile !si jocurile
olimpice"; doi ani mai tar$iu, expeditiile de prada ale gotilor, mari amatori
de aur !nu stim ce cantitate de metal pretios a folosit (idias la statuia lui
3eus, dar avem o cifra exacta pentru cea a Atenei arthenos, 5568 Filograme
de aur, iar 3eus Olimpicul avea dimensiuni mai mari si podoabe mai
bogate"; in sfarsit, nu trebuie sa uitam decretul din :8= e.n. al imparatului
2eodosie )) prin care se poruncea distrugerea lacaselor de cult pagane -
decret care venea sa se adauge edictului imperial din 9A9. Alte ipote$e nu
exclud pieirea statuii in incendiul care a mistuit templul in :7@ sau in
incendiul care a distrus, in :76, o buna parte din /onstantinopol, unde ar fi
fost transportata din ordinul imparatului.
+ar toate acestea sunt numai ipote$e, deocamdata neverificate prin
texte sau pe alta cale. /ercetari intreprinse la Olimpia !de engle$ul 'pencer
'tanhope, france$ul Juatremere de JuincC, germanul &rnest /urtius si multi
altii" au scos inca in cursul veacului trecut la lumina mii de obiecte - intre
care peste o suta de statui si basoreliefuri, din bron$, marmura si piatra - dar
nici urma a statuii lui 3eus Olimpicul. /eea ce este iarasi in masura sa ne
starneasca unele !amare" reflectii in legatura cu distrugatoarea sete de aur,
careia vreme de veacuri omenirea i-a platit greu tribut si care a marit
considerabil fragilitatea materialelor tehnicii criselefantine atat de agreata de
neintrecutul (idias...

FARUL DIN ALEANDRIA


+aca rolul de far pe care l-ar fi avut /olosul este controversat, in schimb
printre cele sapte minuni antice gasim o asemenea constructie pe insula
egipteana (aros, in fata orasului fondat de Alexandru in 995 i.e.n. si care ii
poarta numele.

*omer !in Odiseea" vorbeste de aceasta insula-
Ke marea valuroasa-n dreptul apei
&gipetul este ostrovul (arosLM
/um textul homeric este cu cateva veacuri mai vechi decat insusi
orsul Alexandria, suntem indreptatiti sa presupunem ca insula a dat numele
constructiei si nu invers - desi nu lipsesc nici parerile contrarii, ba$ate pe un
text din &schil. Oricum, termenul "far" desemnand o asemenea constructie a
patruns in multe limbi, printre care si a noastra.
/onstruit in timpul domniei lui tolomeu )) (iladelful !8@6-8:= i.e.n."
- protector al literelor si artelor, initiatorul traducerii #ibliei in greceste
pentru faimoasa biblioteca din Alexandria - (arul a durat aproape un mileniu
si jumatate. /imentul pe care se afla gravata inscriptia originala de pe soclul
(arului, dedicata regelui, a ca$ut cu vremea scotand la iveala o alta
inscriptie- ")onumentul este consacrat de ar!itectul Sostrate din Cnid, fiul
lui *e"ip!an, zeilor salvatori pentru cei ce calatoresc pe mare". /unoastem
deci si pe constructorul (arului- 'ostrate din /nid !oras carian de pe coasta
Asiei %ici, la sud de *alicarnas".
)n legatura cu aspectul si dimensiunile (arului ne bi$uim mai cu
seama pe marturiile unor calatori arabi- geograful si neobositul calator care a
fost Al-)drisi scria !pe la jumatatea secolului .))"- "...inaltimea farului este
de -.. de coti, si cum fiecare cot este de trei palme, inaltimea sa este deci
de /.. de ori cea a unui om". /eea ce ne duce la 577-5@7 de metri; alte
surse, care merg pana la 677 de metri, sunt socotite ca fiind mult exagerate.
'urse grecesti mentionea$a 878 metri.
+intre toate descrierile, tot cea a lui )drisi pare mai aproape de
realitate- construit din marmura alba, (arul se compune din trei turnuri
suprapuse - primul pe plan patrat, al doilea octogonal, al treilea cilindric - cu
retrageri care creau terase. (undatiile au ridicat probleme dificile pentru
tehnica vremii; traditia araba !neconfirmata deocamdata de cercetarile
intreprinse in vremurile mai noi" pretinde ca, pentru a incerca re$istenta
diferitelor materiale la actiunea apei sarate, 'ostrate a pus sa se arunce in
mare blocuri de granit si alte roci , carami$i, diferite metale !inclusiv aur>"
si... sticla. /el mai bine s-a comportat sticla, astfel ca a fost aleasa pentru
fundatii. entru legarea blocurilor de piatra, se pare ca arhitectul a folosit
plumb topit, mortarul acelor vremi fiind prea sensibil la actiunea mediului
salin. Oricum, alegerea s-a dovedit judicioasa- dintre toate minunile - in
afara de %area iramida - (arul a avut viata cea mai lunga, fiind distrus, in
cele din urma, de mana omului.
O alta chestiune controversata este cea a uriasei oglin$i concave
instalate in partea dinspre mare a farului si avand dublul rol de a intensifica
noaptea puterea luminii si de a incendia $iua navele inamice care ar fi atacat
portul. %arturiile arabe cu privire la marea oglinda difera; unii autori au
descris-o ca fiind dintr-un metal lustruit, altii ca ar fi dintr-o "piatra
strave$ie", referindu-se probabil la sticla; prima versiune pare mai
verosimila.
"Oglin$ile incendiatoare" ale antichitatii au starnit aprige discutii de-a
lungul veacurilor; construcia lor este atribuita lui Arhimede, care a venit
astfel in sprijinul patriei sale, 'iracu$a, atacata de galerele romane. O
coincidenta- Arhimede !cca. 8@7-858 i.e.n." a studiat in tinerete la
Alexandria, aproximativ cand se construia (arul. & drept ca nu se vorbeste
nicaieri de o colaborare intre ilustrul matematician si arhitectul 'ostrate, dar
trebuie sa recunoastem ca ipote$a este pe cat se poate de ademenitoare...
;umina (arului din Alexandria avea o bataie uimitor de lunga pentru
acea vreme- cea mai modesta apreciere apartine lui (lavius Gosephus - 977
de stadii, deci peste 67 Fm - cele mai exagerate merg pana aproape de 877
Fm. &ste o performanta respectabila, daca avem in vedere ca farurile de
asta$i au o bataie care rareori trece de 67 de Fm.
(arul din Alexandria a re$istat destul de bine calamitatilor naturale
!furtuni, cutremure" si mai putin furiei distrugatoare a oamenilor. 'untem
indreptatiti sa credenm ca vestitul edict al imparatului 2eodosie nu l-a
afectat din cale-afara, deoarece farul avea o functie esetialmente utilitara
intr-un port cu trafic intens; totusi, se pare ca terasele sale erau impodobite
cu unele statui, remarcabile fiind cele ale $eului oseidon !Neptun" si $eitei
)sis. 'ub imperiul bi$antin, (arul, afectat de un cutremur, a fost chiar reparat
din porunca imparatului Anastasie ) !:A5 - 65@ e.n.". )mportanta pe care i-o
acordau bi$antinii reiese din urmatoarea intamplare, nu lipsita de savoare
anecdotica-
/am la doua veacuri dupa cucerirea Alexandriei de catre arabi,
bi$antinii, dandu-si seama de importanta strategica a farului, au trimis un
agent cu misiunea de a-l sabota !cum am spune asta$i". %isiunea emisarului
bi$antin nu era deloc usoara - suntem in secolul )., pana la inventarea
dinamitei va mai trece un mileniu. Agentul, demn emul al diplomatiei
bi$antine, reuseste sa castige increderea califului Al-Halid si-l convinge ca
sub fundatiile (arului sunt ascunse mari bogatii. +rept urmare, califul
porunci sa se inceapa demolarea impunatoarei constructii si, pana sa-si dea
seama ca fusese inselat, aproape jumatate din edificiu fusese daramata.
)ncercarile ulterioare de reconstructie din caramida n-au reusit decat partial,
iar oglinda n-a mai putut fi montata la loc - dispo$itivul fragil care o sustinea
a ca$ut si s-a sfaramat in mii de fragmente. +upa cum vedem, misiunea
agentului bi$antin s-a incheiat cu succes aproape total.
Actiunea inceputa de califul Al-Halid a fost desavarsita de
cutremurele din 55@8 si 5979 - si mai ales de cel din 5976, care a distrus
complet (arul. /ercetarile arheologice au reusit sa scoata la lumina unele
fragmente - intre care statuile lui oseidon si a $eitei )sis - dar sunt
considerabil ingreunate de faptul ca, datorita aluviunilor, digul care lega
portul de insula s-a impotmolit cu vremea !fosta insula (aros este acum o
peninsula", iar pe o parte a amplasamentului farului s-au construit lucrari de
fortificatii, la care s-au utili$at, dupa toate probabilitatile, materialele
provenite de la edificiul distrus de cutremurul din 5976.
Oricum, (arul din Alexandria a avut o existenta foarte lunga,
longevitate care re$ida, probabil, in caracterul sau cu precadere practic -
insusire care lipsea celorlalte monumente inchinate cultului.
COLOSUL DIN RODHOS
;a sud de *alicarnas, cam la 86 Fm de coasta Asiei %ici, se afla o
insula in forma ovala, in suprafata de 5:77 mp- 4hodos, patria unor iscusiti
navigatori si - intr-un trecut mai indepartat - adoratori ai lui *elios !$eul
soarelui" si cultivatori ai artelor. +upa +iodor, heliolatria rhodienilor isi are
originea in povestea de dragoste dintre *elios si 4odha; aceasta din urma,
fiica lui Neptun, l-a convins pe $eu sa salve$e insula de inundatii, daruind
pamantului rodnicie, si de atunci "locuitorii ei venereaza mai mult ca pe
oricare dintre zei pe 0elios, pe care il considera stramosul neamului lor".
+espre iscusinta navigatorilor rhodieni si intinsele lor relatii comerciale sta
marturie faptul ca au intemeiat colonii in locuri indepartate ca )talia, 'icilia
si 'pania, iar catre mia$anoapte pe coasta %arii Negre- la *istria s-a gasit un
cap de statuie care trebuie sa fi masurat circa patru metri, lucrat in tehnica
scolii rhodiene. )n cetatea 4hodos, capitala insulei, functionau celebre scoli
de elocinta !&schin", de pictura !Apelles" si de filosofie, iar mai tar$iu insusi
/e$ar, tanar, va veni de la 4oma sa urme$e aici cursurile de retorica a lui
Apollonius %olo. liniu, citand pe consulul roman %ucianus, ne informea$a
ca in secolul ) e.n. insula avea inca 9777 de statui, dintre care o suta de
proportii gigantice.
/olosul din 4hodos, lucrare a lui /hares din ;indos, elevul favorit al
vestitului ;isip, era menit sa imortali$e$e re$istenta glorioasa a rhodienilor
asediati de armata de mercenari a lui +emetrios - care cuprindea :7 777 de
soldati si 877 de nave de lupta - unul dintre numeroasele conflicte nascute
dupa moartea lui Alexandru cel %are in imperiul sau sfasiat de ambitiile si
lacomia diferitilor generali, tirani sau satrapi. 'tatuia, repre$entand pe
*elios, protectorul insulei si al cetatii 4hodos, a fost reali$ata din metalul
masinilor de ra$boi si al armelor !berbeci, baliste, catapulte, suliti, sageti,
scuturi" parasite de +emetrios; cu toate acestea, costase, dupa cum ne
informea$a unii autori antici, 977 talanti - echivalentul a peste sapte tone de
aur>
Amplasat la intrarea unuia dintre porturi, inalt de peste 97 metri !unele
texte indica aproape :7 m", colosul a avut existenta cea mai scurta dintre
toate cele sapte minuni- un puternic cutremur de pamant l-a doborat la numai
6= de ani dupa ridicarea lui. "*ar si asa, doborat", ne spune liniu, "trezeste
admiratia. Putini oameni ii pot imbratisa degetul mic; degetele sunt mai
groase decat partea cea mai mare a unei statui. Golul membrelor rupte se
aseamana cu niste caverne".
ersista, totusi, unele chestiuni controversate in legatura cu /olosul
din 4hodos. %ai intai, amplasarea- fundatii din perioada helenistica s-au
gasit atat in ortul %are cat si in ortul 1alerelor, unde s-a construit ulterior
un fort; apoi, po$itia- nu se stie daca era ase$at pe un soclu unic, sau cu
fiecare picior pe cate un soclu, astfel ca navele sa poata trece pe dedesubt -
pentru prima po$itie pledea$a cele mai multe texte antice; in sfarsit, nu stim
in ce masura putem acorda incredere unor texte !in general tar$ii" dupa care,
in afara de scopul sau comemorativ, /olosul avea si unul practic - acela de a
servi ca far- rhodienii ar fi intretinut un foc continuu la capatul unei torte din
mana statuii sau in orbitele ochilor ei. 'ingurele imagini ale /olosului care
ni s-au pastrat - efigii pe diferite mone$i antice, unele dintre aceste efigii
fiind si ele contestate - nu ne pot da raspunsul la aceste chestiuni- mone$ile
redau numai imaginea capului, iar unii specialisti sunt de parere ca nici nu
este vorba macar de capul colosului, ci pur si simplu de al $eului *elios, asa
cum si-l inchipuiau gravorii de mone$i ai antichitatii.
)n schimb, avem informatii foarte precise asupra soartei ulterioare a
/olosului- dupa ce a stst 6= de ani in picioare si multe veacuri doborat in
apele portului, un calif !in =96 sara$inii ocupasera 4hodosul aflat pe atunci
in cuprinsul )mperiului bi$antin", cu simt practic si aflat in nevoie de bani, l-
a vandut unui negustor din &mesa. Acesta l-a taiat in bucati, transportandu-l
sub forma a "A77 de incarcaturi de camila", de unde conclu$ia ca era vorba
de 977 de tone de bron$. Nu-i greu sa ne inchipuim la ce a folosit bron$ul in
acele vremuri in care musulmanii se aflau intr-o campanie militara
permanenta pentru cucerirea vestului Asiei, nordului Africii si sudului
'paniei, trebuind in acelasi timp sa faca fata expeditiilor pornite din &uropa
si cunoscute in istorie sub numele de /ruciade. 'i astfel bron$ul armelor lui
+emetrios s-a transformat din nou in arme - trecuse vremea statuilor- inter
armas silent musae...