Proiect didactic

Obiectul: Informatica
Grupa
Profesor:Ieeanu Dumitru
Subiectul leciei: Model i modelare Clasificarea modelelormateriale
Tipul leciei: predare-nvare
Timpul necesar: 90 min.
Obiectivele leciei:
Obiectivul cadru: Cunoaterea structurii i principiului de funcionare a calculatorului.
Obiectivele de referin: levul va fi capabil:
O1-s cunoasc modul de clasificare a calculatoarelor!
O
"
# s cunoasc rolul componentelo$ principale ale unei reele de calculatoare!
O
%
# s cunoasc topolo&ia reelelor.
'etode i procedee:
M1 -Explicaia; M3 Conversaia ; M5- Euristica;
'" - Demonstraia! '( #)erciiul!
Mijloace de nvmnt:
*- 'anualul! %- Caietul.
"- +abla (-Calculatorul

Bibliografie:
*,.-remalsc.i/ 0tructura calculatorului/ clasa 1II/ 2tiina.
Evenimente
instrucionale
ura
ta!
min
"ctivitatea #rofesorului "ctivitatea
elevilor
$orma de lucru
%rgani&area
clasei #entru
lecie i ca#tarea
ateniei elevilor
" 0alut elevii/ le propun s ocupe
liocurile la mesele frp
calculator i s pre&teasc
toate cele necesare pentru
lecie.
levii i
or&ani3ea3 locul
de munc
)plicaia
"nunarea temei
leciei
* ,nun tema leciei/ o scriu pe
tabl
4otea3 tema
leciei n caiete
"ctuali&area
cunotinelor!
#rice#erilor i
de#rinderilor'
Pregtirea
elevilor #entru
asimilarea noilor
cunotine
5ntreb elevii :
Cum se clasific
calculatoa-rele 6
Ce este o reea de
calculatoarele
levii i e)pun
prerile. Conversaia
"nunarea
obiectivelor'
Comunicarea
noilor cunotine
,nun obiectivelor leciei.
)plic elevilor:
Caracteristica &eneral
a unui calculator
include:
7ite3a de
operare!
Capacitatea
memoriei
interne!
Componena i
capacitatea
unitilor de
memorie
e)tern!
Componena
ec.ipamentelor
de intrare-ieire!
8arametrii de
mas i &abarit!
costul
)plic elevilor c n
funcie de aceste date
calculatoarele moderne
se clasific n:
calculatoarelor:
supercalculatoare.
Calculatoare mari,
minicalculatoare,
microcalculatoare
)plic noiunea de
9reea:- numim reea o
mulime de
calculatoare ce pot
schimba informaii prin
levii i fac unele
notie
Demonstraia
)plicaia
uristica
intermediul unei
structuri de
comunicaii.
Criteriile de clasificare
a calculatoarelor:
-dup aria de rspndire!
,ne)a *.
- dup topolo&ie!
;,ne)a"<
e)plic ce este o
structur de
comunicaie: este
format din linii de
transmisie a
informaiei/ care sunt de
mai multe tipuri:
cabluri cu fire
torsadate!
cabluri coa)iale!
cabluri optice!
linii cu unde
radio;terestre
sau prin satelit<
Caracteristica principal a
liniilor de transmisie a
informaiei este ca#acitatea
de transmisie! e(#rimat n
bii #e secund'
$i(area
cunotinelor
#redate i
reali&area
feedbac)ului
=e propun elevilor s re3olvm
i s rspundem la ntrebrile
date la tema dat ;pa&"9-%0<
*. >e3olv mprun cu
elevii e).*-?;pa&"9<
". e). *-" ;pa&."@<
levii re3olv
e)erciiile date de
profesor.
)erciiul
"nunarea temei
#entru acas i
notarea elevilor
,nun tema ce o vor avea de
pre&tit pentru acas:
De tiut ce este o reea
de calculatoare!
Cum se clasific
reelele de calculatoare!
De re3olvat n scris
e).A/ *" ;pa& %0<! e). %-
( ;pa&"?<
4pote3 cei mai activi
elevi
levii i notea3
tema pentru acas
n caiete
)plicaia
Notiuni de model si modelare
Tendinta omenirii de a imita, reproduce, multiplica diverse obiecte, procese si fenomene
a aparut cand ea a constientiat locul sau in mediul incon!urator" #nca din vremurile stravec$i
oamenii confectionau sau selectau anumite obiecte, cum ar fi mac$eta cladirii, matrita dupa
care se turnau armele" %neltele de munca s" a" Obiectul primar in baza caruia se reprod
737c21h uc obiecte similare, a capatat denumirea de model, de la latinescul modelium, ceea
ce inseamna masura, etalon, norma, forma. &ceasta prima tratare a notiunii de model este
uuala si in preent, dar nu este unica"
'efinitie" Modelul este un astfel de obiect (proces sau sistem), reprezentat material sau
imainar, care in procesul de studiere substituie oriinalul, reflectand unele caracteristici
esentiale ale acestuia.
Exista trei motive principale care !ustifica aplicarea modelelor in locul interactiuni directe
cu lumea incon!uratoare( comple!itatea situatiilor reale, necesitatea efectuarii e!perimentelor,
necesitatea pronozarii.
Complexitatea situatiilor reale. )umea incon!uratoare este infinita in manifestarile si
interactiunilor sale" #nsa, pentru cercetarea ei, omul dispune de mi!loace limitate" 'eci
complexitatea situatiilor il impune pe cercetator sa aplice modelele, dotate cu un numar adecvat
de proprietati"
Necesitate efectuarii experimentelor. Experimentul cu modelul permite obtinerea
noilor informatii despre comportarea si proprietatile ori*inalului" &ici se manifesta eficienta
aplicarii modelelor( experimentul fiic complicat, indelun*at, costisitor efectuat cu ori*inalul se
inlocuieste printr-un experiment mai simplu, rapid si ieftin, aplicat asupra modelului" Cu un
model reusit se poate experimenta oricat si oricum, amplasandu-l in orice conditii, fiind scutit de
teama consecintelor ireversibile, catastrofale ale experimentului" Efectuarea experimentului
direct poate deveni anevoioasa sau c$iar imposibila atunci cand valorile unor parametri
+dimensiunea, durata, temperatura etc", ai entitatii investi*ate sunt foarte mari +sau foarte mici,"
'e exemplu, nu pot fi efectuate experimente directe cu procese *eolo*ice si meteorolo*ice, cu
planetele -istemului -olar, pentru a obtine caracteristicile dinamice ale acestora, nu sunt
admise experimente pe seama economiei unei tari in scopuri co*nitive"
Modelele frecvent se utilieaa( ca mi!loace eficiente pentru instruirea persoanelor care
trebuie sa-si formee deprinderi in diri!area corecta a anumitor sisteme; pentru a verifica, estima
si aproba diverse procedee si metode de *estionare a sistemelor" Experimentarea directa in
aceste cauri nu este admisa, intrucat exista riscul de a pune in pericol sanatatea sau c$iar
viata oamenilor, de a deteriora sistemul real"
Necesitatea prognozarii. Modelele permit .anticiparea viitorului/, pro*noarea evolutiei
proceselor si determinarea consecintelor eventuale ale deciiilor adoptate" 'e exemplu, nu e
rentabil, din punct de vedere economic, de construit dintr-odata dupa proiect un avion reactiv
supersonic" 0entru pronosticul caracteristicilor lui de bor mai intai se folosesc modelele, cum
ar fi mac$etele experimentate intr-un tunel aerodinamic, apoi dupa testarea lor, se construieste
avionul"
Modelele se aplica pe lar* pentru pro*noarea meteorolo*ica, ecolo*ica, de devoltare
economica"
"rocesul de construire si aplicare a modelului se numeste modelare.
-copul modelarii(
a intele*e esenta lumii incon!uratoare;
a elabora obiecte cu proprietati predefinite;
a invata sa diri!am sisteme +sau procese, si a determina procedee optime de diri!are;
a pronostica comportamentul sistemelor in conditii ipotetice"
Intrebari si exercitii
1" Care sunt modurile de tratare a notiunii de model1
2" Ce modele intalniti in viata cotidiana1 #ndicati proprietatile .mostenite/ de aceste
modele de la prototipurile respective"
3" Enumerati variantele posibile de relatie ori*inal model"
3" 4umiti entitatile ce pot servi ca prototipuri ale unui model"
5" Care sunt motivele principale ce determina cercetatorii sa inlocuiasca obiectele
investi*ate prin modelele lor1
5" &r*umentati afirmatia( .Modelele permit anticiparea viitorului/"
6" Cu ce scop se elaboreaa modelele1 &r*umentati prin exemple"
Clasificarea modelelor
Modelele pot fi *rupate dupa o diversitate mare de criterii, adica exista numeroase
clasificari a lor"
Cele mai uuale sunt clasificarile conforme urmatoarelor criterii( sfera de aplicare#
factorul timpului# domeniul de cunostinte# modul de reprezentare (natura modelului).
1" Clasificare dupa sfera de aplicare (scopul elaborarii) a modelelor: de
instruire, experimentale, tehnico-stiintifice, de simulare.
Modelele de instruire se aplica in procesul de instruire" $!emple( $arta *eo*rafica,
manualul, pro*ramele demonstrative, aparatele de apartament"
Modelele experimentale repreinta copii redimensionate ale obiectului cercetat" -e
folosesc pentru a confirma sau combate anumite ipotee, pentru pro*noarea caracteristicilor
obiectului" $!emple( modele in miniatura ale caii ferate, avionului, automobilului, navei maritime,
podului"
Modele tehnico-stiintifice se construiesc pentru cercetarea proceselor si
fenomenelor" $!emple% standul pentru testarea automobilelor, dispoitivul ce imita ful*erul"
Modele de similare reproduc comportamentul obiectului, devaluie mecanismul
functionarii lui prin imitarea proceselor si fenomenelor" Ele servesc drept mi!loace pentru analia
comportarii obiectelor reale in diverse conditii impuse de experimentator" $!emple% !ocul de
afaceri simuleaa functionarea unei or*aniatii; experientele medicilor asupra animalelor in
scopul elaborarii metodelor de tratament medicamentos, c$irur*ical al oamenilor"
2. Clasificarea dup factorul timpului: statice si dinamice.
Modelul static descrie starea obiectului investi*at intr-un moment fixat de
timp" $!emple% foto*rafia unei persoane; tabelul ASCII; fisa medicala a unui elev la un anumit
moment de timp; formula ariei cercului( S=r
2
.
Modelul dinamic reflecta procesul sc$imbarii in timp a starii
obiectului" $!emple% descrierea miscarii unui corp; reproducerea din memoria noastra a
impresiilor capatate la un meci de fotbal; executia unui pro*ram 0ascal"
3" Clasificarea dupa domeniul de cunostinte( bioloice, economice, ecoloice,
istorice, chimice, matematice etc.
3" Clasificarea dupa modul de reprezentare. #n functie de natura mi!loacelor de
modelare disponibile omului, se distin* modele materiale substantiale) si modele
abstracte (ideale). &cestea, la randul lor, se subclasifica conform urmatoarei sc$eme(
Model material avand suport material, reproduce principalele caracteristici *eometrice,
fiice, dinamice si functionale ale ori*inalului" #nformatii despre ori*inal putem obtine cu a!utorul
or*anelor de simt, precum si utiliand aparate si dispoitive de masura" #n forma materiala se
elaboreaa modelele edificiilor, mecanismelor, mi!loacelor de transport etc" 7aloarea acestor
modele consta in posibilitatea verificarii ipoteelor adoptate, conceptiilor deductive prin
experimentare directa"
Modelul fizic asi*ura asemanarea *eometrica a structurii modelului si ori*inalului
sau8si asemanarea proceselor fiice de natura comuna ce decur* in modelul
ori*inal" $!emple% !ucarii pentru copii, planetariul, sc$eletul omului, robotii, aparatele de bor in
miniatura"
Modelele analogice spre deosebire de cele fiice, asi*ura analo*ia proceselor ce
decur* in model si ori*inal, dar au natura fiica diferita" $!emple% ceasornicul timpul, oscilatiile
mecanice oscilatiile electrice, autopilotul aviatorul" Modelele analo*ice sunt valoroase prin
faptul ca admit inlocuirea studierii unor fenomene prin studierea altor fenomene, comode pentru
cercetari de laborator" #n particular, modelarea electrica !mecanica" permite studierea
fenomenelor mecanice +electrice,"
Modelele abstracte sunt constructii nemateriale concepute prin mi!loacele *andirii,
constiintei" Ele repreinta informatia in forma in forma abstracta +idee, formula, *rafic etc", si, in
functie de posibilitatea realizarii pe calculator +nu8da,, pot fi diviate in modele
intuiti&e si modele informationale.
Modele intuiti#e repreinta constructii mintale +ima*ini, asocieri, idei etc", create de
creier in procesul meditatiei, rationamentelor" &stfel de modele insotesc intrea*a activitate
constienta a omului" 'e exemplu, inainte de a misca o piesa pe tabla de sa$, sa$istul
analieaa in minte diverse variante de continuare a !ocului si o ale*e pe cea reonabila"
#ma*inatiile pictorului, poetului si compoitorului in timpul admirarii sunt modele intuitive,
inspiratoare la crearea viitoarelor opere" Modelul intuitiv poate fi exprimat in forma orala intr-un
limba! natural, ca in care se numeste model #erbal"
9rice proces de modelare este precedat de acumularea informatiilor despre obiect" 'e
aceea, printre modelele abstracte, un rol deosebit il au modelele informationale ce descriu
intr-o anumita forma informatiile esentiale pentru scopul cercetarii" :ormele de descriere se
definesc prin sisteme de simboluri speciale +caractere, desene te$nice, sc$eme, *rafice, tabele,
subal*oritmi etc", si re*uli de folosire a lor, adica prin mi!loacele oricarui limba! formaliat, care
permite descrierea tipului dat de modele" )imba!ul ar putea fi al*oritmic, matematic, de
codificare etc" dupa forma de repreentare, modelele informationale pot fi subclasificate astfel(
modele eometrice, care reflecta aspectul exterior al ori*inalului +desene te$nice,
picto*rame, $arti *eo*rafice, foto*rafii, fi*uri spatiale,;
modele structurale, ce descriu poitia reciproca a partilor obiectului si le*aturile dintre
parametrii lor +tabelul, dia*rama, sc$ema, *raficul,;
modele le!icorafice, elaborate sub forma de texte in limba!e naturale +subiectul unei
nuvele, caracteriarea unei persoane, procesul-verbal,;
modele matematice, ce descriu obiectul modelarii cu a!utorul simbolicii matematice
+formulele, ecuatiile, sistemele de ecuatii etc",;
modele aloritmice +sc$eme-bloc, pro*rame pentru calculatoare, pseudocoduri,
formule matematice etc","
;ealiarea si descrierea modelelor necesita anumite instrumente" #n caul modelelor
informationale, pot fi folosite doua variante de instrumente( fie setul traditional al in*inerului sau
constructorului +$artia, creionul, ri*la, pixul, calculatorul de buunar,, fie cel mai desavarsit la
ora actuala instrument computerul" &stfel, modelele informationale pot fi clasificate si dupa
modul de realizare a lor% modelele computerizate si necomputerizate.
Modelul computerizat se realieaa prin intermediul resurselor pro*ramate( procesoare
de texte; procesoare tabelare; procesoare de *rafica; editoare muicale; sisteme de *estiune a
baelor de date; pac$ete de contabilitate; editoare de formule matematice; limba!e de
pro*ramare etc"
Intrebari si exercitii
1" Ce modele de instruire se aplica in Cole*iul vostru1 Caracteriati-le"
2" 'ati exemple de obiecte care, in functie de scopul cercetarii, pot fi descrise( a) atat
prin modele statice, cat si prin modele dinamice; b) atat prin modele materiale, cat si prin
modele abstracte"
3" 'ati exemple de modele( a) de instruire dinamice; b) intuitive statice; c) de simulare
computeriate; d)informationale necomputeriate"
3" 0ropuneti modele ce ar corespunde cerintelor esentiale, necesare la ale*erea unor
profesii"
5" #ndicati caror clase apartin urmatoarelor modele( mula!ele anatomice; bancnotele;
retetele medicale; codul bunelor maniere; persoana care poeaa pentru portret; orarul lectiilor;
arborele directoarelor"
5" -arcini individuale" Elaborati diverse modele informationale, ce vor descrie obiectul
propus de profesor +de exemplu( clasa voastra; omul; computerul; manualul etc"," Modelele cu
prototip comun se vor deosebi prin scopul cercetarii si8sau forma de preentare"