Legatura dintre succesul n examenul auto ( teoretic i practic ) i temperament, inteligen, motivaie,

voin, anxietate.
Ipoteze:
- cei cu temperament coleric vor lua din prima proba atit teoretic ct i practic;(daca, atunci)
- inteligenta si luarea din prima a examenelor;
- cei motivai intrinsec vor lua din prima;

http://www.sistempsi.ro/index.php?page=teste-psihologice-etalonate
cica teste etalonate
http://www.testcentral.ro/engine.php?action=rorschach_preturi.htm

Produs Pret
Kit DDDI (scorare manuala): Manualul DDDI (1 buc),
Punct online pentru administrarea/scorarea DDDI (10
buc)
42.03
Psihologia transporturilor Violenta la volan
Aptitudini cognitive GAMA
Produs Pret
Kit GAMA (scorare online): Manualul GAMA (1 buc),
Punct online pentru administrarea/scorarea GAMA (10
buc), Caiet de testare pentru GAMA (5 buc), Foaie de
raspuns pentru GAMA (10 buc), training GAMA
385.43
http://grajdaru.3x.ro/news.php?item.74

http://ipip.ori.org/
despre teste si itemi





http://www.jandarmeriailfov.ro/biblioteca/books/Managementul%20stresului%20profesional%20III.pdf
carte

REMEMBER HANS SELYE 100 de ani de la naterea savantului 1
MANAGEMENTUL STRESULUI
PROFESIONAL
Volumul III
Ghid pentru personalul din domeniul ordinii i
siguranei publice
Editura Ministerului Internelor i
de la pagina 83 despre EFECTUL STRESULUI TEMPORAR
ASUPRA PERFORMANEI N TRAGEREA
LA INT
Psiholog Dana SCRIECIU
EFECTUL STRESULUI TEMPORAR
ASUPRA PERFORMANEI N TRAGEREA
LA INT
Psiholog Dana SCRIECIU
Mi-am propus s scot n eviden efectul stresului temporar
(criza de timp) asupra performanei n tragerea la int, manifestat
printr-un numr mai mare de lovituri n punctele int stabilite
(baloane colorate).
n acest scop, am selectat un eantion de subieci (N=15),
crora le-am cerut s efectueze tragerea la int n dou condiii
experimentale diferite:
prima, n condiii de timp nelimitat, cu recomandarea de
a se concentra ct mai bine; sarcina acestora este de a lovi baloanele
colorate, n ordinea aleas de subieci;
a doua n condiii de timp limitat (controlat prin
comanda verbal), cu condiia de a lucra ct mai repede i ct mai
corect n acelai timp; sarcina acestora este de a lovi baloanele, n
funcie de culoare, la ordin.
Obiectivul testului:
de a pune n eviden semnificaia diferenei dintre mediile
performantei n cele dou momente;
Efectul stresului temporar asupra performanei n tragerea la int 83
de a analiza n ce msura o anumita condiie corespunde
unei modificri la nivelul performanei subiecilor.
Problema cercetrii:
Are stresul temporar efect asupra performantei la tragere?
Ipoteza cercetrii:
Stresul temporar determina un numr mai mic de lovituri n
punctele inta stabilite.
Ipoteza de nul:
Numrul de lovituri in punctele inta stabilite la edina de
tragere nu este mai mic la cei care sunt supui stresului temporar.
Eantion:
Un grup de 15 subieci (militari ai Jandarmeriei Romne) al
crui nivel de performan la trageri este evaluat cu i fr stres
temporar.
Subiecii au fost extrai aleator, asigurndu-li-se acestora
anse egale de a fi extrai: tabelul de numere cu efectivele
detaamentului respectiv.
Dei eantionul este format din aceiai subieci, in cele doua
condiii experimentale, m voi raporta la aceasta situaie ca si cum
ar fi doua eantioane: unul, cel al subiecilor care lucreaz in
condiii de timp limitat, iar celalalt, al subiecilor care executa
trageri fr limita de timp.
n tabel am pus n eviden semnificaia diferenei dintre
mediile performanei n cele dou condiii experimentale: cu limita
de timp/fr limita de timp.
Am calculat diferenele fiecrei perechi de valori din cele
dou distribuii (X2-X1), obinnd o distribuie a diferenelor, pe
care am notat-o cu D.
Ipoteza statistic presupune ca media diferenelor la nivelul
populaiei de nul este 0. Aceasta nseamn c testul t trebuie s
84 Psiholog Dana SCRIECIU
demonstreze c media diferenelor msurate pe eantionul cercetrii
este suficient de departe de 0, pentru a respinge ipoteza de nul i a
accepta ipoteza cercetrii. De aici, rezulta c putem reduce metoda
de calcul la formula testului t pentru un singur eantion, pornind de
la formula testului t.
t= mD-D/ SeD
mD = media distribuiei D (a diferenelor dintre cele dou
msurri)
D = media populaiei de nul a diferenelor dintre
eantioane de acelai fel
SeD = eroarea standard a distribuiei D
Numitorul, eroarea standard a diferenei dintre medii, a fost
calculat astfel:
SeD = SD/ N
SD= (D-md)/(N-1)
SD = 17,33/14
SD =1,11
SeD =1,11/3,8
SeD = 0,28
=> t =-3,33/ 0,28
t calculat =11,8
Am ales modul de testare al ipotezei bilateral.
Se calculeaz t critic pentru = 0.05 (pentru testul bilateral
se njumtete valoarea aleas pentru ); n tabelul distribuiei t
pentru 14 grade de libertate (N-1) avem:
t critic = 2,14 ;
i atribui semnul +, deoarece m atept ca performana
s creasc atunci cnd nu exist limit de timp.
compar t calculat cu t critic din tabelul distribuiei
t: 11,8 > 2,14.
Efectul stresului temporar asupra performanei n tragerea la int 85
Decizia statistic: se respinge ipoteza de nul.
Concluzia cercetrii: se admite ipoteza cercetrii:
Stresul temporar determin un numr mai mic de
lovituri n centrul intei.
DATELE CERCETARII
Scoruri
Timp
nelimitat
X1
Scoruri
Timp
limitat
X2
D
( X1-
X2)
D-md
(D-md)
10 6 4 0,67 0,4489
9 4 5 1,67 2,7889
10 7 3 -0,33 0,1089
8 3 5 1,67 2,7889
9 7 2 -1,33 1,7689
10 6 4 0,67 0,4489
9 7 2 -1,33 1,7689
9 5 4 0,67 0,4489
10 8 2 -1,33 1,7689
10 7 3 -0,33 0,1089
8 5 3 -0,33 0,1089
9 7 2 -1,33 1,7689
10 7 3 -0,33 0,1089
10 5 5 1,67 2,7889
8 5 3 -0,33 0,1089
x
139 89 50
(D-md)=
17,33
N 15 15 15
m = x/N 9,26 5,93 3,33
sD= (Dmd)
/(N-1)
sD= 1,11

http://www.psychologies.ro/Dezvoltare-personala/Despre-testarea-psihologica-in-examenul-pentru-permisul-auto-
1358534

Cand vorbim despre obtinerea permisului de conducere, impartim lucrurile in doua etape, denumite pe scurt
sala" si traseul".

Exista, insa, si testarea psihologica, pe care ne-am obisnuit s-o tratam cu oarecare usurinta. Si ne mai intrebam de ce unii
soferi fac la volan lucruri nemaivazute si nemaiauzite desi se presupune ca au trecut un examen serios. Poate ca n-au fost
destul de minutios testati psihologic?
Ce presupune si ce urmareste testarea psihologica pentru obtinerea permisului de conducere - iata tema discutiei noastre
cu psihologul Viviana Soare de la Clinica Med-As, care detine, printre specializarile sale, si pe aceea in Psihologia
Transporturilor.
Care sunt principiile testarii si ce urmareste sa stabileasca testarea psihologica pentru obtinerea permisului
de conducere?
Prin testarea psihologica se urmareste daca subiectul dispune de anumite insusiri psihice si motorii necesare
conducerii unui autovehicol. Intrucat atentia este una dintre insusirile psihice cele mai solicitate in timpul sofatului, sunt
testate distributivitatea si concentrarea atentiei precum si spiritul de observatie al candidatului. Probele psihologice
pe simulatoare urmaresc viteza de reactie a persoanei, respectiv cat de repede dupa ce a perceput stimulul a reactionat
in mod corespunzator la acesta.
Prin intermediul mai multor probe psihologice se masoara aptitudinile cognitive (perceptia, atentia concentrata, atentia
distributiva, gandirea etc) si aptitudinile psihomotorii care includ coordonarea si reactii complexe: timp de reactie,
sincronizarea mainilor cu picioarele, autoreglare, rapiditate, exactitate, invatare motorie, etc. Astfel, intr-o oarecare
masura, se contureaza si profilul de personalitate al subiectului (prin chestionare de personalitate, probe proiective).
Se utilizeaza o baterie de probe psihologice validate, specifica tipului de transport efectuat sau functiei de siguranta
circulatiei exercitate si care va cuprinde:
a. probe creion/hartie;
b. probe cu aparate informatizate;
c. probe personalizate;
d. observatia dirijata asupra manifestarilor comportamentale, atitudinii si conduitei la examen pe care o exercita;
e. anamneza/informatii privind adaptarea si integrarea institutionala, evenimente majore din viata socio/profesionala,
stare de sanatate, evenimente, accidente;
f. consultanta/consiliere.
Dupa aplicarea bateriei de probe specifice se evalueaza nivelul competentei atins de subiect in raport cu cerintele si
solicitarile cerute. Se evidientiaza punctele forte sau cele slabe pentru elaborarea si emiterea avizului si a recomandarilor,
iar pe baza discutiei interactive cu subiectul in baza performantelor obtinute poate avea loc o consiliere. I se transmit
strategiile necesare depasirii punctelor slabe, se lamuresc unele aspecte contradictorii ale rezultatelor obtinute / se
motiveaza avizul.
Testarea psihologica dureaza in medie 3 ore dar durata poate varia in functie de particularitatile subiectului. Rezultatele
testului psihologic pot fi contestate si solicitata repetarea examenului psihologic intermen de 30 de zile.
Care este profilul psihologic al soferului perfect?
Testul psihologic auto poate parea un examen dificil de trecut. In realitate oricine poate trece cu succes de testul
psihologic, cu conditia sa dispuna de un nivel mediu de dezvoltare al insusirilor fizice si psihice, fara sa fie nevoie de o
pregatire speciala prealabila. O persoana stabila mental si echilibrata emotional poate trece de testare chiar daca
are emotii mari. Subiectii sunt detensionati si asigurati inainte de inceperea testului psihologic de faptul ca va fi o
experinta utila de autocunoastere si nu o ancheta polieneasca. Una dintre problemele cel mai des intalnite ar fi
anxietatea, stare ce se instaleaza datorita emotiilor, dorintei de a face bine si repede si temerii ca ar putea gresi.
Bineinteles, structura de personalitate trebuie sa fie una echilibrata, fara tulburari sau accentuari de
personalitate.
Care sunt erorile de judecata care conduc la accidente?
In timpul condusului unui autovehicul pot aparea erori de apreciere a timpului necesar efectuarii anumitor manevre, poate
fi afectata distributivitatea atentiei adica subiectul nu poate face corect in acelasi timp mai multe lucruri deodata si apar
erorile etc.
Care sunt perioadele, situatiile in care condusul nu este recomandat?
Este contraindicata conducerea unui vehicul dupa consumul de alcool sau droguri ori in cazul administrarii de medicamente
psihiatrice. Chiar intr-o stare de oboseala cronica nu este recomandat sofatul intrucat in aceasta situatie atentia este cea
mai alterata.
Este utila o testare periodica, mai ales dupa o anumita varsta, a detinatorilor de permis de conducere?
Conform legislatiei in vigoare se face o testare periodica a detinatorilor de permis ea fiind mai frecventa cu cat inaintam in
varsta.