CAPITOUL 1

CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

CUPRINS
1.1 CONSIDERATII INTRODUCTIVE
1.2 CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA
INCOVOIERE, CU SAU FARA EFFORT AXIAL
1.2.1 Introducere
1.2.2 Metoda generala de calcul
1.2.3 Metoda simplificata de calcul
1.2.4 Calculul la starea limita de rezistenta al elementelor din beton
armat incovoiere
A. Elemente cu sectiune dreptunghiulare simple armate
. Elemente cu sectiune dreptunghiulara dublu armate
C. Elemente cu sectiune in forma de !
1.2." Calcul la starea limita de rezistenta a elmentelor din beton armat
solicitate la compresiune e#centrica
1.2.".1 Consideartii introductive
1.2.".2 Cazul I de compresiune e#centrica
1.2.".3 Cazul II de compresiune e#centrica
1.2.".4 e#preesia analitica simplificata a curbei de
interactiune limita
1.2."." $roprietati de deformare postelastica ale sectiuniilor
elementelor solicitate la incovoiere cu sau fara effort a#ial de compresiune
1.2.".% Efectul sveltetei la elementele comprimate e#ecentric
1.2.".& Calculul la starea limita de rezistenta a elementelor din
beton armat solicitate la incovoiere oblica cu efort a#ial
1.2.% Calculul la starea limita de rezistenta al elementelor din beton
armat solicitate la intindere e#centriica
1.2.%.1 Consideratii introductive
1.2.%.2 Intindere e#centrica cu e#centricittate mare
1.2.%.3 Intindere e#centrica cu e#centricitate mica
1.3. CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA
ACTIUNEA FORTELOR TAIETOARE
1.3.1. Consideratii introductive
1.3.2. Metode de calcul la actiunea fortei taietoare
1.3.3. Calculul practice
1.3.4. Asigurarea la moment incovoietor in sectiuni inclinate
1.3.". Elemente din betoin armat fara armature transversala
1.3.%. Console scurte
1.3.&. 'ezistenta la strapungere a elementelor din beton armat
1.3.(. Incarcari suspendate. 'ezemari indirecte
1.3.). 'ezistenta la forfecare dupa planuri de lunecare determinate
1.4. CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA
TORSIUNE
1.4.1. Consideratii introductive
1.4.2. *imensionarea elementelor solicitate la torsiune pe baza
modelului de grinda cu zabrele
1.4.3. Actiunea combinata a fortei taietoare si a momentului de
torsiune
1.4.4. Aspecte ale solicitarii compuse incovoiere+torsiune
1.5. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN BETON SI
IN ARMATURA IN STADIUL DE EXPLOATARE
1.6. CALCULUL LA STAREA LIMITA DE FISURARE
1.%.1. Introducere
1.%.2. calculul eforturilor de fisurare
1.%.3. Calculul la starea limita de deschidere a fisurilor in sectiuni
normale
1.%.4. Cazul elementelor armate cu proicente mici de armare
1.%.". Calculul deschiderii fisurilor pentru elementele armate cu plase
sudate
1.7 CALCULUL LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE
1.&.1. Introducere
1.&.2. Modelul de calcul al rigiditatii
1.&.3. Calculul practice al sagetilor
1.&.4. Considerarea deformatiilor de forfecare
1.8 CALCULUL LA STAREA LIMITA DE OBOSEALA
1.(.1. Introducere
1.(.2 Comportarea la oboseala a elementelor din beton armat
1.(.3 Calculul practic
1.1 CONSIDERATII INTRODUCTIVE
Aplicarea metodei starilor limita la proiectarea elementelor din beton
armat implica parcurgerea etapelor indicate in fig.1.1
,I-.'A 1.1
,unctie de tipul elementului si de caracteristicile de incarcare/ una sau
mai multe din operatiile cuprinse in schema generala din fig. 1.1. pot lipsi.
*e e#emplu/ calculul la oboseala este necesar numai in cazul elementelor
supuse la cicluri foarte numeroase de incarcare+descarcare.
*aca dimensiunile sectiunilor de beton si cantitatile de armature
determinate pe baza conditiilor de rezistenta 0etapa 11 nu satisfac din alte
puncte de vedere/ de e#emplu al deschiderii fisurilor sau al deformatiilor
sunt necesare reveniri si reluarea verificarilor cu dimnesiuni imbunatatite.
In cele ce urmeaza se fac o serie de precizari suplimentatre referitoare
la operatiile din schema din fig.1.1.
a1 Calculul la starea limita de rezistenta2
3
ma#
43
cap

unde 3
ma#
reprezinta efortul sectional ma#im in sectiunea in care se poate
produce cedarea elementului/ iar 3
cap
reprezinta efortul capabil in acea
sectiune. 5aloarea 3
ma#
se obtine din calculul structurii considerand
incarcarile cu valori de calcul in pozitiile cele mai dezavanta6oase. 5aloarea
3
cap
se obtine considerand distributia eforturilor unitare pe sectiune in stadiul
ei de cedare si valorile de calcul ale rezistentelor betonului si armaturii.
7biectivul calculului la 38' este de a determina valoarea 3
cap
.
Ipotezle de baza ale calculului sunt valabile pentru elementele
structurale liniare 0 de tip bara1. 3!A3 1919&:9+)9 admitr folosirea lor in
cazul placilor plane cu incarcari normale pe planul median/ precum si in cel
al unor elemente de suprafata plane/ incovoiate in planul lor 0 #um sunt/
peretii structuralii de beton armat 1.
b1 Atunci cand starea de eforturi este compusa/ de e#emplu moment
invovoietor si forta taietoare/ relatia de mai sus se inlocuieste cu un grup de
relatii/ fiecare relatie coresounzand cate unui tip de effort din combinatia
respective.
c1 8a constructiile curente din beton armat nu apre pericolul pierderii
stabilitatii formei 0flamba6ului1 inainte de atingerea starii limita de
rezistenta. 8A elementele liniare din beton armat aceasta se asigura prin
limitarea superioara a fle#ibilitatii =;; 0 l
f
este lungimea flamba6ului/ iar
i esre raza de giratie minima a sectiunii sale transversale1.
Influenta fle#ibilitatii asupra sigurantei elementelor comprimate de
beton armat se ia in considerare prin evaluarea valorii 3
ma#
pe baza unui
calcul de ordinal II al structurii. In cazurile curente se admite folosirea unei
metode simplificate care consta in ma6orarea prin coeficienti apro#imativi a
momentelor de ordinal I.
1.2 CALCULUL LA STAREA LIMITA DE
REZISTENTA LA INCOVOIERE CU SAU FARA EFFORT
AXIAL
1.2.1 In!"#$%&!&
Calculul la starea limita de rezistenta la invovoiere cu sau fara effort
a#ial urmareste asigurarea elementelor de beton armat fta de ruperea in
sectiuni normale la a#a acestora.
*aca suportul vectorului moment incovoietor M coincide cu o a#a
principala a sectiunii sau daca punctual de aplicatie al fortei < paralele cu
a#a elementului se afla pe o a#a principala a sectiunii0fig. 1.2.1/ atunci
solicitarea este de incovoiere simpla 0 incovoiere dreapta1 si a#a neutral este
paralela cu directia vectorului M.
,ig.1.2
Combinatia de eforturi M si < associate starii de rezistenta este
reprezentata prin curba llimita de interactiune din fig. 1.3 0 reprezentarea
grafica a perechi=lor de eforturi sectionale M si < care rup o anumita
sectiune1. Aceasta curba este simetrica sau nu in raport cu a#a < dupa cum
sectiunea de beton armat este simetrica sau nu in raport cu a#a principala
fata de care se produce incovoierea 0 fig. 1.31.
,ig. 1.3
*ca vectorul moment incovoietor nu se suprapune pe o a#a principala
a sectiunii sau daca punctual de aplicatie al fortei < nu este plasat in lungul
a#ei principale 0 fig. 1.41
atunci elemental este solicitat la incovoiere oblica si a#a neutral nu este
paralela cu directia vectorului M 0 >?@ 1.
,ig. 1.4
In acest caz combinatia de eforturi M 0 cu componenetle M
#
si M
A
1 si <
associate starii limita de rezistenta este reprezentata e suprafata de
interactiune din fig. 1.".
,ig. 1."
8a o anumita armare longitudinala a sectiunii corespunde o anumita
curba sau suprafata de interactiune.
8a verificarea unei sectiuni de beton armat date se stabileste daca
punctual de coordonare </ M se gaseste in domeniul delimitate de curba de
interactiune si/ respective/ daca punctual de coordonare </ M
#
/ M
A
/ se
gaseste in domeniul de suprafata de interactiune.
In practica poate aparea una din urmatoarele doua situatii particulare
0 fig. 1.%12
+ daca forta a#iala < este constanta/ atunci conditia de verificare se
poate scrie sub forma2
M 4 M
cap
01.1a1
sau

e
9
4 e
9cap
01.1b1
,ig. 1.%
+ daca e#centricitatea e
9
este constanta/ atunci conditia de verificare
se scrie sub forma2
B<B 4 B<
cap
B 01.21
,ormele echivalente 01.11 si 01.21 se folosesc in functie de tipul
actiunii care produce moment incovoietor si effort a#ia. 3ituatia <C ct.
corespunde mai bine unei incarcari produse de actiunea seismica 0 fig. 1.11.
3ituatia e
9
Cct. corespunde unei incarcari gravitationale 01.2b1.
8a dimensionarea unei sectiuni de beton armat se stabileste armarea
pentru care curba de interactiune constine punctual de coordinate </ M si
respective/ e
9
0 sau </ M
#
/ M
A
1.
Calculul la starea limita de rezistenta se poate efectua prin doua
metode2
a1 Metoda generala de calcul bazata pe e#primarea e#plicita a
conditiilor statice/
geometrice si fizice pentru sectiunea considerateD
b1 Metoda simplificata de calcul care introduce unele apro#imatii in
vederea
simplificarii calculului si rezolvarii problemei numai pe baza conditilor de
echiliebru. Aceste apro#imatii se refera la admiterea unei anumite
comfiguratii a distributiei eforturilor unitare din beton si armaturi pe
sectiune la 38'/ functie de sensul si marimea efortului a#ial si functie de
forma sectiunii transversale. Astfel/ pentru fiecare subdomeniu distinct de
solicitare e#centrica/ 0vezi 1.2.3 fig. 1.191/ cazurile I si II de compresiune
e#centrica/ intindere e#centrica cu e#centricitate mica si intindere e#centrica
cu e#centricitate mare/ curba de interactiune se obtine numai pe baza
conditiilor statice in sectiune.
$entru o sectiune data/ curbele de interactiune obtinute prin ulilizarea
metodei generale si a celei simplificate nu se suprapun. Metoda simplificata
ofera insa rezultate sufficient de apropiate de cele furnizate de metoda
generala in cazurile sectiunilor cu forma simpla si cu un mod de armare
current pentru care este admisa aplicarea metodei simplificate.
1.2.2 M&"#' (&n&!')' #& %')%$)
Metoda are la baza urmatoarele ipoteze de calcul 0fig.1.&12
+ sectiunea plana normala la a#a elementului ramane plana si dupa
deformare 0 ipoteza lui ernoulli1D
+ armature nu luneca in raport cu betonulD
+ eforturile unitare E in betonul comprimat si in armature rezulta pe baza
deformatiilor F din curbele caracteristice/ ale betonului si ale armaturiiD
,ig. 1.&
+ se negli6eaza rezistenta betonului la intindereD
+ sectiunea normala a6unge la starea limita de rezistenta sub combiantia de
eforturi M si < care conduce fie la depasirea deformatiei specifice ultime in
betonul comprimat/ fie la depasirea deformatiei ultime a armaturii intinse.
3e pot identifica trei domenii distincte/ in fiecare dintre acestea/
stadiul de rupere atingandu+se prin atingerea unei anumite deformatii
specifice.
Astfel/ intr+un prim domeniu ruperea sectiunii se datoreaza atingerii
deformatiei F
au
in armature cea mai intinsa a sectiunii 0 fig 1.(a1/ in alt
domeniu ruperea este dictate de atingerea deformatiei F
bu
la fibra e#trema
comprimata 0fig. 1.(b1/ iar in alt domeniu 0 caracterizat de faptul ca intreaga
sectiune este comprimata1 de atingerea la fibra e#trema comprimata a
deformatei F
b lim
G F
bu
0fig. 1.(c1. In acest ultimo domeniu fibra de beton
situate la 1/":3/" h de fibra e#trema comprimata are in momentul cedarii
deformatia specifica F
b9
C 2 H.
,ig. 1.(
In raport cu metoda simplificata de calcul metoda generala prezinta
urmatoarele avanta6e2
+ se poate aplica la toate formele de sectiuni de beton armat/ cu armare
oarecare/ atat pentru incovoierea dreapta cat si pentru cea oblicaD
+ furnizeaza atat capacitatea de rezistenta a sectiunii cat si capacitatea
de deformare specificaD
+ se poate folosi si pentru determinarea de eforturi si de deformatii
unitare la combinatii < si M inferioare celor associate starii limita de
rezistenta.
Metoda generala de calcul se poate aplica numai sectiunilor cu
armature data deci in probleme de verificare. Ea nu poate fi folosita ca
metoda de dimensionare decat daca se aplica interactive/ sau daca pe baza ei
se intocmesc tabele de coeficienti de calcul pentru anumite tipuri de sectiuni.
Algoritmul determinarii valorii momentului capabil al unei sectiuni de beton
armar solicitarea la incovoiere cu un anumoit effort a#ial < cuprinde
urmatoarele etape2
(i) 3e stabilesc valorile <
M
<
9
de la granitele intre cele 3 domenii
corespunzatoare celor trei moduri distincte de rupere. Cele doua valori
corespund distributiei deformatiilor din fig. 1.)a si 1.)b. Inaltimile zonelor
comprimate corespunzatoare sunt2
,ig. 1.)
Corespunzator valorilor deformatiilor specifice se determina/ utilizand
diagramele caracteristice/ valorile eforturilor unitare din zona comprimata de
beton si respective din armature. Apoi prin insumarea 0integrarea1 eforturilor
pe sectiune se determina valorile eforturilor a#iale respective.
(ii) $rin compararea valorii < cu valorile <
M
si <
I
se determina
domeniul in care se incadreaza problema 0tipul de rupere1 si
[Link] caracteristica 0denumit JpivotalK domeniului de rupere
respective1.
(iii) $lecand de la deformatia specifica 0pivotal1 caracteristica
domeniului de rupere identificat la faza 0ii1 se propune o distributie F pe
sectiune altfel spus/ se allege o valoare # pentru inaltimea zonei comprimate.
3e recomanda alegerea initiala/ in vederea reducerii numarului de literati/ a
unei distributii corespunzatoare conditiilor de la 6umatatea domeniului. *e
e#emplu/ pentru domeniul <
M
G < G <
I
se recomanda sa se aleaga o
valoare Fla nivelul fibrei e#treme intinse egala cu semisuma valorilor
corespunzatoare celor doua limite ale domeniului/ respective 9 0pentru
<C <
M
1 si F
au
h:h
9
0pentru <C <
I
1.
Corespunzator distributiei F pe sectiunea rezultata se evalueaza
eforturile unitare in beton si in armature 0prin intermediul relatiilor E+F1 si se
insumeaza valoarea acestora pe sectiune. 3e obtine astfel efortul a#ial <
1
.
(iv) 3e compara valoarea <
1
cu < si se determina intervalul
in6umatatit in raport cu precedentul 0<
M
G < G <
1
sau <
1
G < G <
I
1 in care
se incadreaza problema.
0v1 3e corecteaza distributia F la rupere pe sectiune cosiderand o
valoare F la fibra inferioara a sectiunii la 6umatatea valorilor corespunzatoare
celor doua limite ale noului interval stabilitA.
3e evalueaza valoarea <
2
corespunzatoare.
Calculul continua corectandu+se succesiv solutiile din fazele
anterioare pana cand se obtine o valoare a efortului a#ial pe sectiune
sufficient de apropiata 0in limitele de toleranta admise 1 de valoarea <.
0vi1 *upa precizarea distributiei deformatiilor specifice si a eforturilor
unitare pe sectiune la starea limita de rezistenta/ se determina efortul capabil
M dintr+o ecuatie de momente in raport cu unul din punctele sectiunii.
Metoda generala de calcul nu poate fi practice folosita decat cu
a6utorul calculatorului.
1.2.3 M&"#' *+,-)+.+%'' #& %')%$)

Metoda simplificata de calcul se bazeaza pe adoptarea unor ipoteze
privind distributia eforturilor pe sectiune astfel incat conditiile statice sa fie
singure in masura sa permita rezolvarea problemei. Aceste distributii
conventionale de eforturi pe sectiune difera functie de pozitia a#ei neuter a
sectiunii la starea limita de rezistenta.
*in punctual de vedere al metodei simplificate se pot identifica si alte
situatii caracteristice/ suplimentar fata de situatiile M si I prezentate in
fig. 1.2.1 si anume2
+ situatia limita care corespunde cazului in care armature A
a
a6unge
la limita de curgere 0 F
a
C'
a
:E
a
1 simultan cu cedarea betonului comprimat
0F
bc
CF
bu
1. In aceasta situatie/ numita si situatie de balans 0echilibru1/ inaltimea
zonei comprimate este2
,ig.1.19
+ situatia limita C in care armature A
a
isi atinge limita de deformatie
0F
a
C F
au
1 in timp ce armature A
a
L/ situate la cealalta e#tremitate a sectiunii nu
este solicitata 0F
a
LC9D E
a
LC91. Inaltimea corespunzatoare2
01.%1
*in definirea situatiilor limite M si I de la 1.2.2. si a situatiilor si C
rezulta urmatoarele2
a1 *aca cedarea se datoreaza cedarii betonului la compresiune. 8a
ruperea in sectiunea ceonsiderata/ armature A
a
/ poate fi sanu nu pe palirerul
de curgere dupa cum este mai mic sau mai mare decat . *aca armature
A
a
si intreaga sectiune de beton sunt comprimate.
b1 *aca cedarea se datoreaza cedarii armaturii.
*aca atunci armature A
a
L si omparte din sectiunea de beton sunt
comprimate.
*aca atunci armature A
a
L si deci toata sectiunea sunt intinse.
$e aceste considerente/ in calculul simplificat la incovoiere cu effort
a#ial pot intervene situatii caracteristice 0 fig.1.&12
01.&1

3ituatiile precedente se denumesc tinand cont si de semnul fortei
a#iale/ dupa cum urmeaza 0fig.1.&12
+ cazul II de compresiune e#centrica in situatia 0i1D
+ cazul I de compresiune e#centrica in situatia 0ii1 cu forta a#iala < de
compresiuneD
+ incovoiere 0 simpla1 in situatia 0ii1 cu forta a#uala <C9D
+ intindere e#centrica cu e#centricitate mare in situtia 0ii1 cu forta a#iala <
de intindereD
+ intindere e#centrica de e#centricitate mica in situatia 0iii1.
In calclulul cu metoda simplificata ipotezele adoptate in cazul 0 in
care ruperea se datoreaza cedarii betonului comprimat1 se considera
variabile si in cazul 0in careruperea se datoreaza depasirii rezistentei
armaturii1. Aceasta apro#imatie introduce erori acceptabile din punct de
vedere practice si permite o simplificare importanta a calculului.
In continuare se prezinta calculul cu metoda de calcul simplificata
pentru cele " cazuri de solicitare mentionate.
1.2.7 C')%$)$) )' *'!&' )+,+' #& !&/+*&n' ')
&)&,&n&)"! +n%"0"+'&
Incovoierea este solicitarea dominanta a elementelor liniare si a
elementelor de suprafata plane supuse la incarcari normale pe a#a/ respective
pe planul median. E#emple tipice de elemente incovoiate sunt grinzile si
placile planseelor monolite 0fig.1.11a1 sau prefabricate 0fig.1.11b1.
,ig.1.11
In transimiterea incarcarilor la reazeme/ actiunea momentelor
incovoietoare se combina cu cea a fortelor taietoare. In fig.1.12 se reprezinta
schematic traiectoriile eforturilor principale/ precum si configuratia fisurilor
intr+o grinda de beton armat supusa la momente incovoietoare cu forta
taietoare.
In zona centrala/ fortele taietoare au valori foarte reduse/ predominand
actiunea momentelor incovoietoare. $e aceste portiuni/ sisurile se dezvolta
normal pe a#a elementului si nu este necesara deca armature longitudinala.
,ig. 1.12
In zonele dinspre e#tremitatile grinzii simplu rezemate din fig.1.12
unde fortele taietoare capata valorile ma#ime de pe grinda/ iar valorile
momentelor incovoietoare scads pre zero/ fisurile sunt iclinate/ urmarind
traiectoriile eforturilor principale de compresiune. ,isurile sunt produse de
actiunea combinata a momentelor cu cea a fortelor taietoare.
*in punct de vedere practice/ situatia de solicitare la incovoiere se
considera nu numai atunci cand forta a#iala de compresiune < este nula/ ci
sic and valoarea ei este foarte redusa. 3e admite astfle in mod acoperitor sa
se calculeze la incovoiere si sectiunile la care < 4 9/9"<
a
etse valoarea
efortului capbil de compresiune corespunzator situatiei de solicitare la
compresiune centrica.
In cazul incovoierii trebuie ca pentru a folosi efficient armature
A
a
.
In metoda simplificata de calcul la 3.8.' se considera distributia de
eforturi fig.1.13/ respectiv2
+ pe inaltimea conventionala M a zonei comprimate/ eforturile unitare in
beton sunt constante si egale cu '
c
D
+ in armature intinsa A
a
/ efortul unitarA E
a
este egal cu '
a
D
+ in armature comprimata A
a
L/ efortul unitarA este mai mic sau egal 0 in
valoare absoluta1 cu '
a
/ dupa cum inaltimea # a zonei comprimate este mai
mica sau/ respective/ egala si mai mare decat 2aL.
,ig.1.13
In legatura cu aceasta distributie de eforturi sunt necesare o serie de
precizari2
a1 In fig.1.14 se poate constata ca distributia conventinala de eforturi
unitare in betonul comprimat reprezinta o apro#imare buna a distributiei de
eforturi conform metodei generale de calcul/ mai riguroase/ in cazul
sectiunilor dreptunghiulare/ introducand erori neinsemnate in ceea ce
priveste pozitia rezultantei eforturilor de compresiune. 3e poate admite/ de
asemenea/ apro#imatia2
# N 9/(# 01.(1
Astfel/ pentru sectiunile dreptunghiulare/ ca si pentru sectiunile in
forma de ! cu proportiile intalinite in mod obisnuit in structurile de beton
armat/ metoda simplificata ofera o precizie cu totul satisfacatoare pentru
proiectarea curenta.
b1 $lecand de la distributia F specifica situatiei de balans si tinand
seama de relatia 01.(1 se poate scrie2
01.)1

In tabelul 1.1 se dau valorile O
b
prevazute in 3!A3 1919&:9+().
5alorile sunt rotun6ite si iau in considerare faptul ca F
bu
este mai mica de
3/"P in cazul unor betoane de clasa ridicata.
T'1&) 1.12 V')"!+)& 3
1
%"n."!, STAS 1414754264
b1 8imita #C2aL sub care se considera BF
a
B G '
a
este apro#imativa/ o
valoare mai precisa putand fi obtinuta pe baza distributiei F pe
sectiune in momentul cedarii conform ipotezei sectiunii plane.
Calcule comparative dovedesc insa ca rezultatele caclculelor nu
depend semnificativ de valaorea adoptata pentru aceasta limita/
care este foarte comoda pentru practia proiectarii.
In cele ce urmeaza se detaliaza modul practice de calcul la incovoiere
al elementelor de beton armat cu diferite sectiuni.
A. ELEMENTE CU ECT!UNE "#E$TUN%&!ULA#A
!M$LU A#MATE
In domeniul cedarii/intr+o sectiune normala la a#a/ eforturile
interioare isi fac echilibru cu momentul incovoietor produs de
incercarile aplicate pe grinda.
*istributia de acalcul a eforturilor in sectiune este cea precizata
anterior 0fig.1.1"1.

,ig.1.1"
3e noteaza2
aC distnata de la centrul de greutate al armaturii la maerginea intinsa a
sectiuniiD
h
o
Ch Q a C inaltimea utila a sectiuniiD
Conditiile statice sunt2
+ ecuatia de proiectie pe a#a elementului2
'(#
c
= A
a
#
a
+ecuatia de moment in raport cu un punct al sectiniiD se prefera pentru
simplitatea formei ecuatiile de moment in raport cu centrul de greutate
al armaturilor intinse sau in raport cu punctual de aplicatie al
rezultantei eforturilor de compresiune din beton2

01.11a1
01.11b1
*aca se noteaza2
inaltimea relativaa zonei comprimate
coeficientul de armare al sectiunii

'elatiile 01.191/ 0.1.11a1 si 01.11b1 devin2
01.191L
01.11a1L
01.11b1L


In practica de proiectare intervin 2 tipuri de probleme si anume2
+ problema de verificare/ in care se dau date complete privind
alcatuirea sectiunii de beton armat si se cere sa se determine
capacitatea de rezistenta 0momentul capabil1 a sectiunii.
+ problema de dimensionare/ in care se cunosc eforturile sectionale
0incazul incovoierii/ momentul incovoietor din sectiunea in care se
dace calculul1/ sectiunea de beton a elementului sau numai unele
dimensiuni ale acesteia si se cere determinarea cantitatii necesare de
armature si/ daca este cazul/ a dimesiunilor sectiunii de beton
necunoscute.
'ezolvarea se face direct pe baza conditiilor statice 0 ecuatiilor
de echilibru1 in sectiunea considerate sau cu a6utorul unor coeficienti
de calcul care permit o sistematizare a operatiilor si o anumita
economie de timp de lucru.
I. C')%$)$) 1'/' -& !&/")0'!&' *+*&,$)$+ &%$'++)"! #& &%7+)+1!$.
0i1 5E'I,ICA'E2
3e cunosc2 b/h/a/h
o
/A
o
/'
c
/'
a
<ecunoscute2 #/M
cap
$entru determinarea celor doua necunoscute se dispune de doua
ecuatii/ astfel ca problema este determinate. Intrucat ecuatia de proiectie
contine o singura necunoscuta 0#1/ iar ecuatia de momente doua/ ordinea
fireasca a operatiilor este2
+ se determina # din ecuatia de proiectie2

01.121
+ introducand valoarea # in ecuati de momente rezulta M
cap
2
01.131
0ii1 *IME<3I7<A'E2
$ot intervene doua tiouri de probleme si anume2
a1 3e cunosc2 b/h/'
c
/'
a
/M. 3e apreciaza a s/ respective h
o
<ecunoscute2 #/A
a
3e procedeaza dupa cum urmeaza2
+ din relatia 01.11a1/ euctie de dradul doi in #/ rezulta2
01.141
+ cantitatea de armature necesara se obtine din ecuatia 01.191 sau
01.11b12
b1 3e cunosc2 b/ '
c
/'
a
/M
<ecunoscute2 h/0h
o
1/#/A
a
$roblema implica 3 necunoscute pentru numai doua ecuatii de
echilibru. $entru a obtine o solutie trebuie aleasa valoarea uneia din
necunoscute sau raportul dintre doua necunoscute.
In practica se allege pe criterii economice coeficientul de armare/
respective raportul dintre aria sectiunii de armatura sic ea a sectiunii de
beton.
7rdinea operatiilor este urmatoarea2
+ se allege ceoeficientul de armare2
+ se determina
+ din relatia 01.11a1L se obtine inaltimea utila necesara a sectiunii2
01.1"1
+ se stabileste inaltimea sectiunii hCh
o
R a/ valoare care se rotun6este la
multiplu de 1 cm/ in cazul placilor si la multiplu de " cm/ in cazul grinzilor
obisnuite.
+ daca prin rotun6ire inaltimea utila este sufficient de apropiata de valoarea
rezultata din calcul 0 din relatia 1.1"1/ aria de armature se determina cu una
din relatiile2
+ daca diferenta intre cele doua valori este mai mare se recurge la schema a1/
considerand valoarea efectiva h
o
a sectiunii alese.
II. C')%$)$) -!'%+%& %$ '8$"!$) '1&)&)"!9
3e introduce relatiile2
01.1%1
01.1&1

01.1(1
*aca valorile lui #/ respective dand valori coeficientului de armare S
pentru o anumita clasa de beton 0respective pentru o anumita valoare '
c
1 si o
anumita marca de otel 0 pentru un anumit '
a
1 se pot determina valorile /r/S
care se intabuleaza. 3e prefera intabularea in raport cu parametrul pC 199S/
procentul de armare.
Cu notatiile 01.1%1/ 01.1&1/ 01.1(1 relatiile de moment se pot scrie intr+
una din tabele2
01.11a1K
01.11b1K
'ezolvarea problemelor de verificare/ respective/ de dimnesionare cu
a6utorul /r/T implica urmatoarele operatii2
0i1 5E'I,ICA'E2
+ se calculeaza p C 199 S C 199A
a
:bh
o
+ din tabela corespunzatoare valorilor '
c
si '
c
date se scot valorile
coeficientilor sau T in functie de pP
+ se calculeaza momentul capabil cu una din relatiile2
M
cap
C bh
o
2
sau
M
cap
C A
a
'
a
Th
o
0ii1 *IME<3I7<A'E2
+ se calculeaza
+ din tabele se pot scoate valorile p sau T in fucntie de
+ se allege o valoare pozitiva 0 in domeniul economic pentru tiipul de
element care se dimensioneaza1
+ din tabele se scoate valoarea r funcite de o
+ se calculeaza valoarea necesara a inaltinmii utile a sectiunii
+ se determina inaltimea h a sectiunii h C h
o
R a
+ se rotun6este valoarea h/ corespunzatoare tipului de element.
+ pentru determinarea cantitatii de armatura intinsa necesara A
a
/ se
procedeaza dupa cum s+a aratat anterior in cazul aplicarii calculului bazat pe
rezolvarea ecuatiilor de echilibru.
O1*&!0'++9
1. Cantitatea de armature prevazuta in elementelr solicitatea la
incovoiere trebuie sa fie superioara cantitatii minime definite in cap4 sau/
altfel e#primat/ preocentul armaturii intinse trebuie sa fie superior
procentului minim de armare. In caz contrar/ dupa fisurarea betonului intins/
armature nu poate prelua suplimentul de effort rezultata din iesirea din lucru
a betonului intins si elemental se rupe practice ca un element din beton
simplu. 5aloarea coeficientului minim de armare S
min
0sau a procentului
minim p
min
C 199 S
min
/ se obtine conditia M
cap
U M
f
0 M
f
C momentul de
fisurare 1 si este precizata in tabele de coeficienti pentru calculul sectiunilor.
2. *ca sectiunea de armature depaseste o anumita valoarea/ inaltimea
zonei comprimate # U#
b
si A
a
nu mai a6unge la curgere.
$este limita corespunzatoare a procentului de armare ma#im 2
01.291
Capacitatea de rezistenta 0momentul capabil1 a sectiunii nu mai creste
practice oricat de mult armature s+ar prevedea. Aceasta concluzie este
confirmata de rezultatele obtinute prin aplicarea metodei generale de calcul.
Momentul capabil al elementelor incovoiate cu sectiune dreptunghiulara
simplu armat este2
01.211
*e e#emplu pentru cazul curent #
b
C 9.""h
o
/ rezulta 2
M
ma#
C 9/4bh
o
2
'
c
$rocentele ma#ime de armare p
ma#
sunt indicate/ de asemenea/ in
tabele de coeficienti.
3. *in analiza e#presiei momentului capabil2
rezulta ca2
+ modul cel mai efficient de a spori M
cap
este cresterea inaltimii sectiunii
0creste si h
o
si T 1D
+ factori importanti ai valorii momentului capabil sunt A
a
si '
a
0 la cresterea
lor T scade foarte putin1D
+ prin cresterea latimii sectiunilor b si a calitatii betonului se obtin cresteri
putin inseminate ale momentului capabil 0creste putin T 1.
). ELEMENTE CU ECT!UNE "#E$TUN%!ULA#A "U)LU
A#MATE
In constructii e#ista numeroase elemente incovoiate la care apare
necesitatea prevederii unor armature in zona comprimata.
In unele cazuri/ din considerente arhitecturale sau functionale/
inaltimea sectiunilor grinzilor este limita. *aca valoarea ma#ima a
momentului aplicat grinzii depaseste valoarea momentul ma#im a grinzii
simplu armate 0 M U M
ma#
C 9/4bh
o
2
'
c
in cazul betoanelor si otelurilor
obisnuite 1 este necesatra intatrirea zonei comprimate prin armature.
Asemenea solutii se admit numai in situatii de stricta necessitate/
grinzile cu sectiuni cu inaltime mica dublu armate reziltand neeconomicoase
in comparative cu grinzile simplu armate cu ianltime mai mare/ datorita
consumului sporit de otel.
In alte cazuri/ posibilitatea aparitiei de momente incovoietoare de
semen contrare in aceeasi sectiune reclama prevederea de armature atat la
partea partea superioara 0necesara in situatia aplicarii unui moment negative/
fig.1.1%.a cat si la partea inferioara 0necesara pentru situatia cand in sectiune
actioneaza un moment pozitiv/ fig.1.1%.b.
*istributia admisa in calcul a eforturilor unitare in sectiune este cea
din fig.1.13.
Echilibrul elementului se e#prima prin doua ecuatii/ in mod obisnuit
ecuatia de proiectie pe a#a elementului si o ecuatie de moment/ de regula/ in
raport cu a#a orizontala ce trece prin centrul de greutate al armaturilor din
zona intinsa.
Ecuatiile pot capata forme diferite dupa cum armaturile a6ung sau nu
la curgere.
Conditia ca armature intinsa sa a6unga la curgere 0F
a
U F
ap
1 este2
Conditia ca armature din zona comprimata sa a6unga la curgere
0 B F
a
L B V F
ap
1 este 2
*ca aceste doua conditii sunt indeplinite cele doua ecuatii de echilibru
capata forma2
01.221
01.231
3+a notat 2 h
a
C h
o
Q aL/ distanta dintre centrele de greutate ale celor doua
armature.
Momentul incovoietor aplicat sectiunii dublu armate se poate
considera ca este echilibrat de cuplul M
1
al eforturilor din armature
comprimata A
a
L

si dintr+o sectiune egala 0A
a1
C A
a
L 1 din armature intinsa de
momentul capabil M
2
al unei sectiuni simplu armate cu armature intinsa
A
a2
C A
a
Q A
a1
0 fig.1.1&1.
,I-.'A 1.1&
Cu notatiile2
Cele doua ecuatii se pot scrie in forma urmatoare2
01.221L
relatii care care se pot servi la rezolvarea problemelor de dimensionare si
verificare cu a6utorul coeficientilor intabulati.
*aca # G 2aL/ atunci B E
a
LB G '
a
. $entru a evita determinarea efortului
unitarA din armature comprimata/ echilibrul se e#prima printr+o ecuatie de
moment in raport cu centrul de greutatea al acestei armature.
01.2"1
!ermenul al doilea din membrul dreapt al ecuatiei se poate negli6a/
fiind neinsemnat fata de primul termen. Apro#imarea are un character
acoperitor.
In continuare se prezinta modul current de rezolvare a problemelor de
dimensionare si verificare a sectiunilor elementelor incovoiate cu sectiune
dreptunghiulara dublu armata.
3e detaliaza numai calculul bazat pe rezolvarea directa a sistemului
ecuatiilor de echilibru2

0i1 5E'I,ICA'E2
3e cunosc2 b/h/A
a
L/a/aL/'
c
/'
a
<ecunoscute2 M
cap
/#
3uccesiunea operatiilor este2
+ din ecuatia de proiectie 01.2212
+ fucntie de valoarea lui # astfel obtinuta/ valoarea momentului capabil al
sectiunii rezulta2


0ii1 *IME<3I7<A'E2
$ot aparea doua tipuri de probleme functie de numarul marimilor
necunoscute care trebuie determinate2
a1 3e cunosc2 b/ h/ a/ aL/ '
c
/ '
a

<ecunoscute2 A
a
/ A
a
L/ #
$entru determinarea celor 3 necunoscute se dispune numai de 2
ecuatii 0problema este nedeternimata/ fiind necesara o relatie suplimentara.
*intre solutiile posibile se allege cea mai economica/ respective cea care
duce la consumul minim de otel/a dica solutia la care corespunde 0 A
a
R
A
a
L1
min.
$entru aceasta/ capacitatea betonului de a prelua compresiuni trebuie
e#ploatarea la minimum. 3e allege # C #
b
.
3uccesiunea operatiilor este urmatoarea2
*aca M G M
2ma#
se alege A
a
L pe criterii constructive si in continuare
calculul se conducea ca in cazul b1.
b1 3e cunosc2 b/ h/ a/ aL/ A
a
L/ '
c
/ '
a/
M
<ecunoscute2 A
a
/ #
3e verifica daca armatura comprimata A
a
La6unge la curgere. $entru
aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei # C 2aL
M
a
C 2ba'
c
0h
o
Q aL1 R A
a
L'
a
h
a
rezulta ca daca2
M V M
a
/ # V 2aL si B E
a
LB C '
a
M G M
a
/ # G 2aLB E
a
LB G '
a
in cazul # V 2aL succesiunea operatiilor este urmatoarea2
M
1
C A
a
'
a
h
a
M
2
C M Q M
1
4 M
2ma#
0*aca M
2
U M
2ma#
/armature A
a
L este insuficienta
si calculul se conduce ca pentru cazul a1.
In cazul # G 2aL/ armature intinsa necesara rezulta din relatia2
C. ELEMENTE CU ECT!UNE !N *+#MA "E ,T-
In costructiile de beton armat intervin deseori elemente incovoiate
avand sectiunea in forma de J!K. Cateva e#emple se pot urmari in fig.1.1(.
In cazul grinzii planseului monolit din fig.1.1(a si b/ forma ! a
sectiunii a rezultat din conlucrarea placii cu gringa ca uramre a turnarii
impreuna a celor doua elemente. In zaul grinzii planseului prefabricat
0fig.1.1(c1/ forma de ! a rezultat ca urmare a necesitatii realizarii la partea
superioara a unei dimensiuni suficiente pentru rezemarea placilor
prefabricate si spatiului pentru monolitizarea acestora.
Chesoanele din fig.1.1(d sau elementele W din fig.1.1( se pot echivala
pentru calcul toto cu sectiuni !.
,I-.'A 1.1(
*in punct de vedere aD calculului / forma sectiunii este dictate de
forma zonei comprimate a sectiunii/ betonului din zona intinsa fiind iesit din
lucru prin fisurare.
Astfel grinda din fig.1.1)a va fi considerate ca o grinda cu sectiune !
in zonele cu momente positive 0fig.1.1)b1/ dar in zonele cu momente
negative 0care produc intindere in talpa1 sectiunea de calcul are forma
dreptunghiulara cu latimea egala cunlatimea b a grinzii )fig.1.1)c1.
,I-.'A 1.1)
8A!IMEA AC!I5A A $8ACII
In cazul in care talpa grinzii este foarte dezvoltata ea nu participa in
intregime la preluarea eforturilor din incovoierea grinzii/ latimea active de
conlucrare a talpii cu inima reprezentand numai o fractiune dinnlatimea
reala.
8atimea active depinde de urmatorii factori2
+ proportia zonelor in care placa grinzii se afla in zona comprimata/
in raport cu deschiderea 0fig.1.291D
,I-.'A 1.29
+ raportul intre grosimea placii si inaltimea inimii h
p
:hD daca acest raport este
mic eforturile unitare tangentiale X si implicit eforturile unitare principale de
intindere pot capata valori importnate care conduc la o fisurare accentuate a
talpii si iesirea partiala din lucru a acesteia 0fig.1.21a1.
Eforturile unitare E nu sunt uniform distribuite in talpa/ avand valori/
in general/ mai reduse cu cat distanta fata de a#ul grinzii este mai mare.
$entru simplificarea calculelor/ in mod conventional eforturile se considera
constante in momentul ruperii/ cu valoarea '
c
avand o latime echivalenta b
p

0fig.1.21b1.
,I-.'A 1.21
$rescriptiile romanesti stabilesc ca latimea active bp a placii la
sectiuni cu talpa in zona comprimata in calculul la 3.8.'. sa se determine pe
baza conditiilor2
8ungimea l
c
in care talpa se afla in zona comprimata se stabileste
conform fig.1.29.
In cazul grinzi=or cu placi in consola 0cum sunt grinzile prefabricate
care nu fac parte dintr+un planseu1 se vor respecta si conditiile2
'E8A!II *E CA8C.82
3e admite/ conform ipotezelor generale adoptate in metoda
simplificata de calcul/ ca in momentul cedarii distributia eforturilor in
sectiune este cea din fig.1.22/ unde se indica si notatiile ce se vor folosi in
continuare.
,I-.'A 1.22
Echilibrul elementului se e#prima printr+o ecuatie de proiectie pe a#a
elementului si o ecuatie de momente in raport cu centrul de greutate al
armaturilor intinse.
3+a considerat cazul general cand a#a neutral se afla sub marginea
inferioara a placii.
Efortul unitarA in armature se poate considera egal cu '
a
numia daca
este respectata conditia2
# 4 #
b
7peratiile de calcul se pot interpreta mai usor daca se face
descompunerea indicate in fig.1.23.
'elatiile de echivalenta intre sectiunea reala 0fig.1.23a1 si cele doua
sectiuni care rezulta din aceasta descompunere 0fi.1.23b si c1 sunt2
A
a
C A
a1
R A
a2
01.2(1
M C M
1
R M
2
01.2)1
Ecuatiile de echilibru corespunzatoare situatiei din fig.1.23b sunt2
01.2(a1
01.2)a1
,I-.'A 1.23
Iar pentru sectiunea simplu armata din fig.1.23c2
01.2(b1
01.2)b1
$rin insumarea termenilor ecuatiilor 01.2(a1/ 01.2(b1 si 01.2)a1/
01.2)b1 se obtin relatiile de echilibru 01.2(1 si 01.2)1.
Identificarea conditiilor in care cedeaza sectiunea 0 #4h
p
sau #Uh
p
1 se
face in felul urmator2
': P!"1)&,& #& 0&!+.+%'!&
3e calculeaza aria sectiunii de armature A
ap
care poate echilibra eforturile de
compresiune pentru cazul limita # C h
p
.
01.391
si se compara aceasta valoare cu aria A
a
a sectiunii de armature prevazuta
efectiv in sectiune. $ot intervene trei cazuri.
*aca2 A
a
CA
ap
rezulta ca #Ch
p
A
a
UA
ap
rezulta ca #Uh
p
A
a
GA
ap
rezulta ca #Gh
p
,I-.'A 1.24
%: P!"1)&,& #& #+,&n*+"n'!&
3e determina momentul capabil M
p
al sectiunii corespunzator situatiei
in care #Ch
p
.
01.311
care se compara cu momentul de calcul M al sectiunii.
*aca2 M
p
CM rezulta ca #Ch
p
M
p
GM rezulta ca #Uh
p
M
p
UM rezulta ca #Gh
p
Calculul practice in proiectare implica succesiunea de operatii indicate
in contiuare. 3+a detaliat numia calculul bazat pe rezolvarea directa a
ecuatiilor de echilibru.
0i1 5E'I,ICA'E2
3e cunosc2 b/ h/ h
p
/ a/ A
a
/ '
a
/ '
c
<ecunoscute2 M
cap
/ #
a) [Link] ( / 0
p
'ezolvarea se efectueaza ca pentru sectiuni dreptunghiulare simplu
armate 0vezi 1.24a12
') [Link] ( 1 0
p
M
cap
CM
1
RM
2cap
unde2

0ii1 *IME<3I7<A'E2
3e cunosc2 b/ h/ h
p/
a/ '
c
/ '
a
/ M
<ecunoscute2 A
a
/ #
a) [Link] ( / 0
p
Calculul se efectueaza ca pentru o sectiune dreptunghiulara cu latimea
b
p
. *in ecuatia de momente se obtine
') [Link] ( 1 0
p
5aloarea armaturii A
a2
se determina rezolvand o sectiune
dreptunghiulara cu latimea b simplu armata supusa la un moment
incovoietor2
Astfel se determina2


1.2.5 C')%$)$) )' *'!&' )+,+' #& !&/+*&n' ') &)&,&n&)"! #+n
1&"n '!,' *")+%+'& )' %",-!&*+$n& &;%&n!+%'
[Link] C"n*+#&!'++ +n!"#$%+0&
Elemenetele structurale tipice pentru solicitarea la compresiune
e#centrica sunt elemente verticale ale structurilor/ stalpii si peretii
structurali. In fig.1.2" se prezinta diagramele de eforturi sectionale produse
de incarcarile verticale si/ respective de cele orizontale/ precum si eforturile
rezultante.
3a observam ca functie de marimea relative a eforturilor a#iale
produse de incarcarile verticale si a eforturilor produse de incarcarile
orziontale 0denumite in limba6ul ingineresc current Jeffect indirectK al
fortelor orizintale1 in stalpi/ efortul a#ial din stalpi poate fi nu numai de
compresiune ci si de intindere.
,I-.'A 1.2"
*enumirea solicitarii/ compresiune sau intindere e#centrica/ se aplica
prin aceea ca efectul celor doua eforturi M si < se poate echivala cu cel al
unei forte aplicate e#centric pe sectiune. In cadrul paragrafului 1.2." ne
referim la solicitarea la compresiune e#centrica/ cazul intinderii e#centrice
fiind tratat la paragraful 1.2.%.
Comportarea sub incarcari si modul de cedare al stalpilor depind de
interactiunea eforturilor M si I pe o parte si de intensitatea eforturilor de
compresiune/ pe de alta parte.
Interactiunea efoerturilor M si I sau altfel e#primat intre eforturile E
M
de moment si eforturile X sunt functie de raportul Y:h intre inaltimea
stalpului si dimensiunile sectiunii transversale. Aceasta dependenta poate fi
sugerata de valoarea raportului E
M
:X
med
e#primata pentru conditiile
comportarii liniare elastice. Astfel pentru o sectiune dreptunghiulara2
01.321
01.331
,orta taietoare I in stalpi reprezinta panta diagramei de
moment/ ea putand fi e#primata sub forma2
in cazul solicitarii stalpului pana la plastifierea la e#tremitatile acestuia/
situatia care poate intervenii in cazul actiunii unor cutremure de mare
intensitate 01.2%1.
01.2%1
In felul acesta raportul E
M
:X
med
capata o e#presie de forma2
01.2&1
Modul de cedare al stalpilor cu diferite rapoarte Y:h se prezinta in
figura 01.2&1. 3e pot identifica trei categorii de staple din acest punct de
vedere si anumite lungimi in care raportul Y:h V"1/ stalpi de lungime medie
02/" 4 Y:h G "1 si staple scurti 0 Y:h G 1.
3talpii lungi 01.2&a1 resprezinta un mod de rupere practice neafectat
de forta frecare. Atat vreme cat efortul de compresiune este 0relative la
sectiunea de beton1 ruperea este asemanatoare cu ruperea la incovoiere/
evitandu+se ruperi normale la a#a/ cu incursiuni substantiale ale armaturii de
otel in domeniul elastic de deformatie.
,I-.'A 1.2&
In cazul staplilor scurti/ efectul fortei taietoare este predominant/
putand duce la ruperi e#treme de casante/ prin dizlocari dupa planuri de
rupere indirecte/ mai ales daca eforturile de compresiune sunt relative mari
0fig.1.2&c1. *eoarece asemenea eforturi de rupere se pot evita cu dificultate
si printr+un consum important de otel in armature transversale/ prescriptiile
de proiectare nu recomanda folosirea in structuri a acestei categorii de stalpi/
daca acestia urmeaza sa preia efectul fortelor orizontale dinamice.
In cazul stalpilor cu proportii intermediare intre cele ale stalpilor lungi
si ale stalpilor scurti/ cedarea poate intervene dupa fisuri inclinate la a#a
elementului avand o ductilitate limitata 01.2&b1.
In cele ce urmeaza se are in vedere cazul current al stalpilor lungi si
medii la care ruperea este in mai mica masura influentata de forta taietoare.
In cazul acestor stalpi se poate analiza separate cedarea in sectiuni normale
la a#a elementului sub actiunea combinata a efortului M si </ pentru
preluarea fortelor taietoare luandu+se masuri separate de armare transversala
cu etrieri.
<e referim din nou la fig.1.9. unde este reprezentata diagrama de
inteactiune la limita a elementelor solicitate la incovoiere cu effort a#ial.
*omeniul corespunzator al compresiunii e#centrice este impartit de punctual
de balans in doua subdomenii de comportare distincte. Cele doua
subdomenii delimitate sunt denumite respective/ cazul I de compresiune
e#centrica Q pentru < 4 <

Q si cazul II de compresiune e#centrica pentru

< U <

.
Cazul I de compresiune ii corespunde o rupere prin zdrobirea
betonului din zona comprimata/ armature din zona intinsa fiind solicitata
oeste limita de curgere 0 F U F
ap
1. $rivit din e#terior un stalp comprimat
e#centric cu e#centricitate mare manifesta o comportare similara cu cea a
elementelor incovoiate 0fig.1.2&a1.
In cazul II de compresiune e#centrica ruperea se produce tot ptin
betonul comprimat/ dar armature intinsa nu mia a6unge la curgere. Cand
efortul a#ial de compresiune este mare 0 in raport cu sectiunea de beton 1/
aceasta armature a6unge sa fie comprimata/ astfel ca apare mai potrivit ca
acseatra armature sa fie denumita armature intinsa sau mai putin
comprimata. 'uperea este asemantatoare cu directia fortei de compresiune
centrica/ manifestandu+se prin fisuri paralele cu directia fortei de
compresiune. In situatiile in care in sectiune apar si eforturi de intindere in
fazele avansate de solicitare pot aparea si fisuri normale la a#a/ putin
dezvoltate.
Inncazul I de compresiune e#centrica ruperea are un character ductile/
in timp ce in al doilea caza ruperea are un character casant/ dara avertizare
prealabila. In cazul stalpilor care preiau efectul actiunii seismice/ se
urmareste sa se evite/ prin modul de poriectare a acestora ruperea casanta/
asigurandu+se o capacitate cat mai amre de deformatie in domeniul inelastic/
prin ca re sa se absoarba sis a se disipe energie indusa de cutremur.
Inainte de a aborda probleme practice de calcul la compresiune
e#centrica se impun o serie de observatii2
': Cazul compresiunii centrice/ uan din limitele domeniului solicitarii
la compresiune e#centrica/ calalta limita fiind cazul incovoierii/ reprezinta o
situatie strict teoretica. Intotdeauna apar e#centricitati geometrice sau
datorate neomogenitatii betonului din elemnte structurale. $entru a tine
seama de aceste e#centricitati 3!A3 1919&:9+)9 impune considerarea unei
e#centricitati aditionale/ egala cu cea mai mare dintre valorile h: 39 0 h/
dimensiunea sectiunii transversale in directia de aplicare a momentului 1 si
29mm. In felul acesta e#centricitatea de calcul e
oc
se ia 2
01.341
Altfel spus/ momentul de calcul ce se ia in considerare la
dimensionare este M R <e
a
. 3au/ la verificarea sectiunilor/ daca se cunoaste
momentul capabil M
cap
al unei sectiuni comprimate e#centric/ se poate conta
numai pe fractiunea disponibila M
cap/disp
CM
cap
Q <e
a
0fig.1.191.
1: In redactarea anterioara a standardului 0 3!A3 1919&:9+&%1 cele
doua subdomenii ale solicitatii la compresiune e#centrica erau denumite
compresiune e#centrica cu e#centricitate mare 0 pentru cazul I de
compresiune e#centrica1 si compresiune e#centrica cu e#centricitate mica
0pnetru cazul II1. 3+a renuntat la aceste denumiri ca fiind improprii/ deoarece
pozitiile punctului de balans la o sectiune de beton cu diferite acantitati
0procente1 de armare nu corespund unei valori constante a e#centricitatii e
o
C
M
cap
:<. In fig.1.2( se poate constata ca punctele de balans pe curbele limita
de interactiune pentru diferite procente de armare corespund practice unei
valori constante <

a fortei a#iale.
,I-.'A 1.2(
In felul acesta/ pentru o anumita e#centricitate e
o
/ starea limita de
rezistenta a sectiunii comprimate e#centric poate corespunde cazului I sau II
dupa cum armarea sectiunii este mai slaba sau/ respective/ mai puternica.
%: 3e reamintesc ca in cazul elementelor comprimate de beton armat
la care capacitatea de rezistenta depinde inAtr+o masura importnata de beton
si de rezistenta acestuia/ rezistentele de calcul lae betonului la compresiune
si la intindere variaza functie de dimensiunile minime ale sectiunii
elementelor si de inaltimea de turnare a betonului.
[Link] C'/$) I #& %",-!&*+$n& &;%&n!+%'
In domeniul cazului I de compresiune e#centrica 0<4<

1/ inaltimea
zonei comprimate a sectiunii satisface conditia #G#
b
. $e aceasta baza/
metoda simplificata de calcul propune aceeasi distributie de eforturi pe
sectiune la starea limita de rezistenta ca si in cazul incovoierii.
In cazul sectiunilor se poate accepta apro#imatia #C9/(#.
In fig.1.2)a se prezinta distributia eforturilor intr+o sectiune de forma
oarecare2
,I-.'A 1.2)
3e fac notatiile2
!
a
CA
a
!
a
+ efortul de intindere din armaura A
a
C
b
+ rezultanta eforturilor de compresiune din zona comprimata de
beton
C
a
CA
a
E
a
L + rezultanta eforturilor din zona comprimata/ asa cum s+a aratat
la paragraful 1.2.4
B E
a
LBC'
a
daca # V B E
a
LB G '
a
daca # G2aL 0armature comprimata nu a6unge la
curgere1.
z + distanta de la punctual de aplicatie al fortei C
b
la a#ul
armaturii A
a

h
1
+ distanta de la centrul de greutate al sectiunii la fibra e#trema
compriamta
'elatiile de echilibrul au forma generalaD
< C C
b
R C
a
Q !
a
M R < 0h
o
Q h
1
1 C C
b
z R C
a
h
a
Membrul stang al ecuatiei se poate scrie si sub forma2
M R <0h
o
+h
1
1C<
e
la care2 eCe
oc
R h
2
este distanta de la punctual de aplicatie al fortei
e#centrice la a#a armaturii A
a
.
In cazul # G 2aL ecuatia de moment in raport cu a#ul armaturii
comprimate prezinta avanta6ul ca evita e#plicarea efortului E
a
L cu valoarea
necunoscuta la armature A
a
L.
M Q <0h
1
Q a1 C !
a
h
a
R C
b
0h
a
Q z1 01.3&1
In care termenul al doilea din membrul drept este negli6at in raport cu
ceilalti termini ai ecuatiei/ datorita dimensiunilor reduse ale zoneo
comprimate si valorilor apropiate ale dimensiunilor h
a
si z.
In cazul particular al sectiunilor dreptunghiulare 0fig.1.2)c1/ ecuatiile
01.3"1/ 01.3%1 si 01.3&1 devin2

In continuare se prezinta detalierea operatiilor de proiectare numai
pentru cazul sectiunilor dreptunghiulare.
<+: VERIFICARE SECTIUNILOR
In practica se intalnesc doua cazuri de determinare a capacitatii de
rezistenta si presupune2
+ dterminarea momentului capabil cand se cunoaste efortul a#ial < aplicat in
sectiuneD
+ determinarea fortei a#iale capabile cand se cunoaste e#centricitaeat cu care
se aplica aceasta.
': 3e cunoaste2 b/h/A
a
/A
a
L/a/ aL/ <
<ecunoscute2 M
cap
/ #
*in ecuatia de proiectie se obtine inaltimea zonei comprimate2
01.3(1
+ *aca 2aL 4 # 4 #
b
/ momentul capabil rezulta din ecuatia 01.3%1L
01.3)1
+ *aca # U #
b
/ se vor aplica relatiile de calcul corespunzatoare cazului II de
compresiune e#centrica.
01.491
+ *in valoarea teoretica M
cap
stabilita mai sus trebuie scazuta valoarea <e
a

pentru a tine seama de efectul e#centricitatilor aditionale.
1: 3e dau2 b/ h/ A
a/
A
a
L/ a/ aL/ e
o
CM:<Cct. 01.391
<ecunoscute2 <
cap
/ #.
+ 5aloarea # se determina dintr+o ecuatie de moment in raport cu suportul
fortei e#centrice </ in care intervine numai aceasta necunoscuta.
01.411
+ *upa determinarea valorii #/ <
cap
se obtine din ecuatia de proiectie2
,I-.'A 1.39
0ii1 *IME<3I7<A'EA 3EC!I.<I87' 0 *IME<3I7<A'EA
A'MA!.'I87' 87<-I!.*I<A8E1
In practica proiectarii se intalnesc doua tipuri de problemeD dupa cum
armature A
a
din zona comprimata este sau nu cunoscuta2
': 3e dau2 b/ h/ a/ aL/ '
c
/ '
a/
<ecunoscute2 <
cap
/ #.
$roblema este nedeterminarea deoarece numarul necunoscutelor este
mai mare decat numarul ecuatiilor de echilibru.
3e considera o conditie suplimentara2 suma cantitatilor de armature
0A
a
R A
a
L1 sa fie minima/ ceea ce corespunde la a considera dezvoltarea
ma#ima a zonei comprimate de beton2 #C#
b
.
+ *in ecuatia 01.3%1L se obtine2
01.431
+ Cunoscand A
a
L si #C#
b
din ecuatia 01.3"1L rezulta armatura intinsa necesara2
01.441
*aca din relatia 01.431 rezulta A
a
L49 sau foarte mica/ armature
comprimata se allege pe criterii constructive/ iar armatura intinsa se
calculeaza ca in cazul 1:.
b1 3e dau2 b/ h/ a/ aL/ A
a
L/ '
a
/ '
c
/ M/ <
<ecunoscute2 A
a
/ #
$roblema implicadoua ecuatii cu doua necunoscute. Ecuatia de
moment 01.3%1L furnizeaza valoarea singurei necunoscute care apare in
aceasta ecuatie2
01.4"1
se obtine2
01.4%1
+ *aca # V 2aL/ armature A
a
rezulta din ecuatia 01.3"1L2
+ *ca # G 2aL dimensionarea armaturii A
a
se face pe baza relatiei 01.3&1L2
01.4&1
<+++: CAZUL PARTICULAR AL ARMATURII SIMETRICE
+ *aca A
a
C A
a
L/ cazu frecvent in practica proiectarii stalpilor/ ecuatia de
proiectare 01.3"1L devine2
< C b#'
c
01.4(1
de unde2
01.4)1
+ Ecuatia de moment 01.3%1L furnizarea necunoscutele corespunzatoare
tipului de problema2
a1 de verificare2
c1 de dimensionare2
+ 5alorile M si M
cap
se corecteaza pentru a tine seama de efectul
e#centricitatii aditionale.
[Link]. C'/$) II #& %",-!&*+$n& &;%&n!+%'
In domeniul cazului II de compresiune e#centrica/ inaltimea zonei
comprimata #/ este mai mare decat #
b
si deci sectiunea cedeaza prin ruperea
betonului comprimat fara ca armature sa a6unga la curgere 0E
a
G '
a
1.
*istributia de deformatii pe sectiuni are una din configuratiile din fig.1.32.
3e constata2
a1 in ceea ce priveste deformatiile specifice pe sectiune2
+ in domeniul #
b
4 # 4 h/ deformatia limita a betonului comprimat este F
bu
. 3e
admite # N 9/( # 0vezi fig.1.141.
,I-.'A 1.31
+ in domeniul # U h/ se poate considera ca deformatia limita a betonului
comprimat variza ca in fig.1.(c/dD legea de variatie liniara a valorii F
b lim
in
acest domeniu este caracterizata de faptul ca la distanta de fibra e#trema
comprimata/ F
bc
C F
bo
C ct.
b1 in ceea ce priveste valoarea efortului unitara din armtura A
a
2
+ in domeniul #
b
G # G h
o
/ efortul unitar F
a
scade de la valaorea '
a
0 curgere
prin intindere1 la zeroD
+ in domeniul h
o
G # G Z/ effort unitarA E
a
variaza de la zero la valoarea Q'
a

0curgere din compresiune1.
c1 in ceea ce priveste valoarea eforuAlui unitarA din armtura A
a
L
+ efortul unitar E
a
LC +'
a
0curgere prin compresiune1 in tot domeniul
compresiunii e#centrice Q cazul II Q ca urmare a facptului ca la toate
armaturile folosite in beton armat este realizata conditia '
a
G F
bo
E
a
.
'ezulta deci distributiile conventionale de eforturi la starea limita de
rezistenta in domeniul compresiunii e#centrice+ cazul II+ din fig.1.32.
'elatia # C 9/( h
o
este valabila numai pentru conditiile din fig.1.32a/ b/ d
0# 4 9/( h
o
1.
5aloarea efortului unitar E
a
se stabileste dupa cum se arata in
continuare2
+ in domeniul F
b
4 F 4 9/( pe baza distributiei deformatiilor specifice
corespunzatoare ipotezei sectiunilor plane din fig.1.33 rezulta2
01."21
,I-.'A 1."3
E#primand valoarea F
bu
in functie de deformatia specifica de curgere a
armaturii/ prin intermediul relatiei 01.2"1/ corespunzatoare conditiilor de
balans si punand E
a
CF
a
E
a
se a6unge la e#presia 01."31 in care valoarea E
a

aparea ca o fractiune din '
a
2
01."31
,I-.'A 1.33
+ in domeniul # U 9/( se utilizeaza relatia2
E
a
C+'
a
0 "O Q 4 1 01."41
+ rezulta din ipoteza variatiei liniare a efortului unitarA din armature A
a
intre
valoare 9 pentru # C 9/( h si Q'
a
pentru # C h 0fig.1.3412
Ecuatiile care descriu echilibrul elementului sunt2
01.""1
In care ecuatia de proiectie este de gradul 2 in #/ in cazul aplicarii relatiei
01."21 si de gradul 1/ in cazul aplicarii relatiei 01."41.
,I-.'A 1.34
In general in cazul solicitarii la compresiune e#centrica + cazul II Q se
adopta simetrica/ astfel ca relatia 01.""1 reprezinta 2 ecuatii cu cate 2
necunoscute din problemele de dimensionare/ cat si in cele de verificare2
armature A
a
si # in cazul dimensionarii/ M
cap
si # in cazul verificarii.
$entru a evita rezolvarea sistemului de ecuatii s+au intocmit tabele cu
coeficientii pentru calculul direct al armaturii sau al momentului capabil.
$arametrii considerati in alcatuirea tabelelor sunt2
In manualul J In#!$,'"! -&n!$ %')%$)$) *+ ')%'$+!&' &)&,&n&)"!
*!$%$!')& #& 1&"n '!,'K Q Editura !ehnica 1))2/ se prezinta tabele de
coeficienti pentru calculul la compresiune e#centrica. 5alorile coeficientilor
se refera la intreg domenul compresiunii e#centrice 0 cazul I si cazul II 1.
In fig.13" se prezinta configuratia generale a tabellorl si/ prin intermediul
sagetilor / modil in care se opereaza in problemele de verificare si respective
de dimensionare.
,I-.'A
1.34
Astfel in cazul 0&!+.+%'!++ sectiunilor2
+ 3e calculeaza valorile n si [
+ *intabele/ functie de [ si n se scoate m
+ M
cap
C mbh
9
2
'
c
+ M
cap efectiv
C M
cap
+ <e
a
In cazul dimensionarii armaturii2
+ 3e calculeaza valorile n si m
+ In tabele/ functie de valorile n si m se gaseste [ si apoi A
a
C [bh
9
'
c
:'
a
[Link] E;-!&*+' 'n')++%' *+,-)+.+%'' ' %$!1&+ #& +n&!'%+$n&
)+,+'
3e considera cazul sectiunii dreptunghiulare simetric armata.
Ecuatiile de echilibru in domeniul compresiunii e#centrice Q cazul I+
sunt2
Acceptam simplificarea h
9
C h
a
care introduce erori neghli6abile daca
acoperirea teoretica cu beton JaK este mica in raport cu inaltimea sectiunii.
3e e#prima in forma adimensionala termenii ecuatiilor prin impartirea
lor la '
a
/ in cazul primei ecuatii si la bh
o
2
'
c
in cazul celei de+a doua. Cu
notatiile definite se obtine2
n C O 01."%1
m R 9/"n C n01+o/"n1 R [ 01."&1
'ezulta ca in domeniul cazului I de comnpresiune e#centrica limitat
de valori ale lui n C 9 si n C n

C O

curba m C f0n1 la ruperea elementulii de

beton armat se poate apro#ima printr+o parabola avand ecuatia 0fig.1.3%1.
,I-.'A 1.3%
M C +9/"n
2
R o/"n R [ 01."&1L
in prima derivate a afunciei m se obtine2
dm:dn C + nR 9/" 01."(1
derivata ca valoare ma#ima a momentului se obtine pentru valoarea n C 9/".
*erivata a doua a momentului2 d
2
m:d
2
n C +1 este constanta si negativa
unificand ca raza de curbura este orientate invers sensului pozitiv al a#ei m.
Ecuatia 01."&a1 mai evidentuiaza si faptul interesant din puncte de
vedere practice la un effort constant/ variatia \m a momentului capabil
adimensionalizat este egal chiar cu variatia coeficientului mechanic de
armare \[.
Calculele e#ecutate cu a6utorul metodei e#acte 0 metodei generale de
calcul 1 ca in domeniul cazului II de compresiune e#centrica relatia m+n este
foarte apropiata de o relatie liniar. Acceptand aceasta ipoteza simplificatoare/
curba limita de interactiune este reprezentat prin dreapta2
01.")1
Care trece prin punctele A 0 de coordinate nCn
o
/ mC9 1 si 0nCn

si mCm

1.
*in fig.1.3% se mai constata ca in conditiile compresiunii centrice
variatia cu \[ a coeficientului mechanic de armare conduce cu o variatie in
acelasi sens a valorii corespunzatoare \n
o
C 2\[. Aceasta observatie
impreuna cu cea mentionata anterior referitoare la relatia \m C \[ a
domeniului I de compresiune e#centrica sugereaza un procedeu simplu de
trasare a curbelor m+n.
1.2.".". $roprietatile de deformare proelastica ale sectiunilor
elementleor solicitate la incovoiere cu sau fara effort a#ial de compresiune
$roprietatile de deformare proelastica a elementelor structurale
prezinta importanta pentru structurile de beton in urmatoarele cazuri2
': In situatiile in care prin redidtributia eforturilor in structura in
raport cu distributia corespunzatoare comportarii elastice liniare se pot
obtine solutii mai avanta6oase din punct de vedere ethnic si economic. *e
e#meplu/ in cazul grinzii dublu incastrate din fig.1.3&a/ considerarea unor
momente de dimensionare egale cu ]l
2
:1% in camp sip e reazeme/ permite
poriectarea unor grinzi mai putin inalte decat in situatia ca se iau ca baza
pentru dimensionare momentele stabilite orin calulul in domeniul elastic 0 in
acest caz inaltimea sectiunii grinzii este dictate de momentul ma#im ]l
2
:12
din sectiunea de incastrare1. Acest mode de dimensionare poate fi acceptat
numia daca in articulatiile plastice apar pe reazeme se pot dezvolta rotiri
plestice sufficient de mari/ faa ca sa intervina ruperea/ pentru ca grinda sa
mai poata suporta sporirea incarcarilor pana la atingerea momentului capabil
in sectiunea din campul grinzii.
In realitate in cazul elemntelor de beton armat nu se potate vorbii de
articulatii plastice punctuale ci de zone plastice cu o anumita lungine 0lp in
fig.1.3&b1/ in care armature este solicitata in domeniul postelastic/ iar rotirea
in 2 articulatia plasticaK reprezinta suma rotirilor plastice ale sectiunilor din
zona plastica 0ale curburilor specifice/ fig.1.3&b1.
In cazul placii continue din fig.1.3&c/ adoptarea in deschiderile
interioare a unor momente egale in campuri sip e reazeme permite o armare
mai rationala si mai usor de e#ecutat. Astfel/ se evita supradimensionarea
armaturilor din camp/ care in numeroase situatii/ prin dimensionarea la
momentele obtinute din calculul in domeniul elastice rezulta sub cele
minime constructive/ iar alcatuirea armaturii/ prin numarul egal de armature
in camp sip e reazeme/ permite o e#ecutie usoara si rapida.
1: In cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul fortelor
seismice asigurarea unei capacitate substantiale de deformare postelastica
reprezinta un obiectiv essential al proiectarii/ deoarece prin deformarea in
domeniul postelastic se poate absorbi si disipa p fractiune foarte importanta
din energia indusa in structuri de cutremurele foarte puternice 0fig.1.3(1.
,I-.'A 1.3&
Capacitatea de deformare postelastica a structurii depinde de
capacitatea de deformare in domeniul postelastic in sectiunile din zonele
plastice ale acesteia.
,I-.'A 1.3(
In fig.1.3)a se prezinta curbele care reprezinta variatia curburii
specifice 0rotirii sectionale 1 la rupere ^
c
cu valoarea efortului a#ial de
compresiune pentru sectiuni simetrice. In figura s+a adoptat o e#primare
adimensionala n Q ^
u
h
o
respectiv ^
u
h
o
. 'otiri plastice ^
p
C ^
u
Q ^
c
se
inregistreaza numai in domeniul cazului I de compresiune e#centrica. In
fig.13)b si c/ se prezinta diagramele deformatiilor specifice pe sectiune
corespunzatoare celor doua situatii de solicitare.
,I-.'A 1.3)
8a evaluarea caracteristicilor de deformare in domeniul postelastic
este necesar sa se considere valorile medii ale rezitentelor otelului '
a
si a
betonului comprimat '
c
/ cele mai probabile/ si nu valorile de calcul care sunt
valori minime probabile.
In stadiul de cedare rotirea sectionala are amrimea 0fig 1.3)b12
01.%91
01.%11
care e#prima o variatie hiperbolica a lui

^
u
cu n daca se tine seama de
relatia 01."%1
01.%21
'otirea plastica in Jarticulatia plasticaK dezvoltata intr+un element de
beton armat se obtine integrand rotirile specifice 0curburile1 plastice pe
lungimea l
p
a articulatiei plastice 0fig.1.3&b12
/ unde ^
#
este curbura plastica 0^
#
U ^
c
1 intr+o sectiune #
din curba plastica.
*aca se considerea cazul general al armaturii nesimetrice/ ianltimea
zonei comprimate in momentul ruperii este data de relatia2
01.%31
*upa importanta tuturor termenilor ecuatiei cu bh
o
'
c
si e#plicitnad
inaltimea re=ativa a zonei ciomprimate se obtine2
#
u
C n R [L Q [ 01.%41
si corespindenta relatiei 01.%11 devine2
01.%"1
In ceea ce priveste valoarea ^
c
aceasta se stabileste pe baza
distributiei deformatiilor specifice pe sectiune in stadiile de initiere a
curgerii in armature A
a
2
01.%%1
01.%&1
Inaltimea zonei comprimate de beton se determina pe baza ipotezelor
de calcul pentru stadiul 2 de lucru al elementelor de beton armat.
*in fig. 1.3) a se constata ca valorile ^
c
h
o
variaza foarte putin cu n.
Calculele demonstreaza ca se poate accepta valoarea apro#imativa
^
c
h
o
N 3H.
3e obisnuieste sa se evalueze capacitatea sectionala de deformare in
domeniul postelastic prin intermediul reportului2
01.%(1
numit indice de ductilitate.
3e constata ca valoarea indicelui de ductilitate se poate pune sub
forma2
01.%)1
'ezulta ca pentru sporirea ductilitatii 0 a capacitatii de deformare in
domeniul postelastic1 sectiunii e#ista urmatoarele posibilitatii2
+ sa se mareasca dimensiunile sectiunii de beton 0 pentru reducerea lui n1D
+ sa se reduca cantitatea de armature din zona intinsaD
+ sa se sporeasca cantitatea de armature din zona comprimataD
+ sa se sporeasca capacitatea de deformare a betonului la compresiuneD
aceasta se poate realize prin prevederea unor armature transversale eficiente.
[Link]. E.&%$) /0&)&&+ )' &)&,&n& %",-!+,'& &;%&n!+%.
$rin elemente zvelte se inteleg elemente la care efectele de orddinul II
0 diferentele intre momentele calculate prin ec6ilibru de pozitie deformata a
structurii si momentele rezultate dintr+un calcul de ordinal I/ determinate pe
pozitia nedeformata a structurii1 sunt semnificative si nu pot fi negli6ate in
calcul.
,I-.'A 1.49
$entru un stalp in consola 0 incastrat la baza si liber la e#tremitatea
superioara 1/ ca in fig.1.49./ solicitat la compresiune e#centrica/ momentul
incovoietor total la baza este2
+ in calculul de ordinal I2
M
1
C 3Y
+ in calculul de ordinal II2
M
II
C M
1
R \M C 3Y R <# 01.&91
Efectul de ordinal II / \M C 3Y este proportional cu valoarea efortului
a#ial si cu sageata/ deci cu fle#ibilitatea 0 zveltetea1 stalpului. In calcule
practice/ zveltetea stalpilor din beton armat cu sectiune dreptunghiulara este
caracterizata prin coeficientul de zveltete conventional _C l
f
:h/ unde 2
l
f
C lungimea de flamba6
hC dimensiunea sectiunii transversale dupa directia de actiune a
momentului incovoietor.
Incarcand un stalp de beton armat cu e#centricitate constanta/ cu o
forta verticala aplicata la capatul unei co sole si marind progresiuv pana la
cedare/ momentul incovoietor ma#im la baza creste in modul aratat in
fig.1.41a. 3e constanta urmatoarele2
,I-.'A 1.41
a1 8a valorile reduse ale coeficientului de zveltete 0 _ 4 191/ efectele
de ordinal II sunt practice negli6abile. Curba de incarcare M C f0<1 este o
dreapta 0dreapta 011 in fig.1.41b. 5aloarea < corespunzatoare punctului A
1
/
de intersectie a dreptei 011 cu curba limita de interactiune se noteaza <
cap/1
.
3talpii din aceasta categorie sunt denumiti stalpi nezvelti.
b1 8a valori 19 4 _ 4 39/ relatia M C f0<1 se departeaza de la forma
liniara 0 curba 021 in fig.1.41b. Cu cat _ este mai mare/ cu atat efectele de
ordinal II sunt mai I portnate si cu cat curba 021 se departeaza mai mult de
dreapta 011 intersectand curba limita de interactiune intr+un punct A
2
/ la care
corespunde <
cap/2
G <
cap/1
.
!rebuie observat ca cedarea intervine tot prin atingerea starii limita de
rezistenta si nu prin pierderea stabilitatii. 3talpii din aceasta categorie se
denumesc stalpi zvelti.
In cazul stalpilor zvelti trebuie luata in calculul o ma6orare a
momentului incovoietor cu cantitatea \M C <#.
c1 8a valori _ U 39/ cedarea se poate produce prin pierderea stabilitatii
0flamba61/ forta critica de flamba6 putand fia tinsa inainte de atingerea starii
limita de rezistenta 0 punctual A
3
de pe curba 031. *upa atingerea valorii <
cr
/
deformatiile cresc nedefinit de mult sub < C ct.
3talpii din categoria _ U 39 sunt denumiti foarte zvelti si ei sunt de
evitatt in constructiilr de beton armat.
$onderea cu care intervine in calcul influenta zveltetei stalpilor se
masoara prin valoarea coeficientului ` C M
II
:M
I
.
$entru un stalp izolat dintr+un material ideal+elastic/ la care lungimea
de flamba6 este cunoscuta/ coeficientul ` se poate calcula cu suficienta
e#actitiate cu a6utorul formulei $errA+!imoshen=o2
01.&11
unde2
01.&21
E#presia 01.&21/ riguros valabila numia cand diagramele M
1
si \M
sunt affine/ 0conditie realizata numai cand incarcarea laterale este distribuita
sinusoidal1 se poate folosi pentru orice tip de incarcare/ conducand la erori
fata de rezultatele obtinute printr+un calcul e#act.
!rebuie subliniat faptul ca valoarea <
cr2
/ in situatia stalpilor zvelti
019 4 _ 4 39 1 are numai o semnificatie teoretica/ neputand fi atinsa
0fig.1.41b1 si trebuie considerate ca o valoare utilizata intr+o e#presie de
calcul.
In cazul stalpilor care fac parte dintr+o dtructura / e#presia 01.&11
devine apro#imativa/ intrucat notiunea de lungime de flamba6 isi pierde
semnificatia fizica directa si nu se poate vorbi decat de valori conventionale
stabilite prin apreciere.
In functie de ponderea efectelor de ordinal II/ respective de marimea
prezumata a coeficientului ` se recomanda urmatoarelel procedee de calcul
pentru stalpii de beton armat2
0i1 pentru ` G 1/2 se admite sa se efectueze un calcul obisnuit de
ordinal I al structurii/ iar momentele M
I
astfel obtinute sa fie ma6orate cu
coeficientii ` calculate cu e#presia 01.&11 in care <
cr
se determina cu formula
01.&21/ adoptandu+se pentru lungimile de flamba6 valori appreciate in functie
de natura legaturilor stalpilor la e#tremitati.
0ii1 pentru 1/2 G ` 4 1/"/ este necesar sa se efectueze un calcul de
ordinal II al structurii/ in care se admite sa se considere in mod simplificat
pentru fiecare element structural modului de rigiditate EI constant/
independent de starea de solicitare.
0iii1 cazurile in care ` U 1/" trebuie/ in general/ evitate. Cand aceasta
nu este posibil este necesar un calcul de ordinal II mai aprofundat al
structurii/ tinand seama si de variatia modului de tigiditate EI in functie de
starea de solicitare/ luan in considerare deci/ atat neliniaritatea geometrica
0efectele de ordinal II 1/ cat sic ea fizica 0 EI variabil/ tinand seama de
fisurarea si deformatiile inelastice ale materialeleor1. .n astfel de calcul nu
se oiate efectua decat cu a6utorul unor programe adecvate de calcul automat
si constituie si un instrument de cercetare pentru fundamentarea ipotezelor
admise in primele doua metode.
In ceea ce priveste valoarea modulului de rigiditate utilizat in calcul
prin metode 0i1 si 0ii1/ trebuie observat 0fig.1.41b1 ca efectele de ordinal II se
accentueaza pe amsura ce elemental se apropie de stadiul de cedare. *e
aceea/ EI trebuie introdus cu marimea corespunzatoare stadiului de cedare/
pentru care in 3!A3 1919&:9+)9 se da e#presia2
01.&31
in care2
I
b
C momentul de inertie al sectiunii brute de betonD
E
b
C modulul de elasticitate al betonuluiD
p C preocentul total de armare din sectiunea stalpuluiD
M
ld
C momentul incovoietor din incercarile de lunga durata care produc
stalpului o deformatie in acelasi sens cu cea determianta pentru efectul de
ordinal IID
M C momentul incovoietor total.
In cazurile curente se paote lua2 EIN9/3 E
b
I
b
$entru clarificarea definitiei anterioare date termenului M
ld
sa
consideram situatia din fig.1.42/ a unei structuri prefabricate pentru o hala
industriala parter la care incarcarile verticale transmise stalpilor de grinda
principala a acoperisului se aplica e#centric. Momentele 'e
o
transmise
stalpilor cuprind si fractiuni de lunga durata/ dar in virtutea simetriei ele nu
conduc la deplasari laterale ale nodurilor si in consecinta deformatia pe care
o produc unui stalp difera ca forma de cea generala de fortele orizontale/
determinate pentru efectele de ordinul II.
,I-.'A 1.42
In fig.&.42 se vede ca in secaiunea de la baza stalpului / unde
e#centricitatea suplimentara din acaiunea incarcarilor orizontale este ma#ima/
cea produsa de momentele M C 'e
o
este nula. Efectul ei se resimte numai in
zona mi6locului inaltimii stblpului/ unde in schimb momentul din cncdrcdrile
orizontale are o valoare mult mai mica. In consecinaa/ in cazul considerat/
momentele datorate e#centricitdailor de aplicare ale incarcarilor verticale
transmise de grinzile principate nu se includ in M
ld
e de la numitorul e#presiei
01.&31.
In finalul discuaiei problemei efectului structural al fle#ibilitatii stalpilor este
important de menaionat si faptul ca in cazul constructiilor asociate la cutremure
puternice si la care stblpii participa la preluarea foraelor orizontale seismice/ o
fle#ibilitate prea mare a acestor elemente afecteazd in sens defavorabil
rdspunsul seismic al structurii 0pot interveni deplasdri mari care antreneaza
degradarea puternica a pereailor de umplutura/ se pot dezvolta mecanisme
structurale de plastificare defavorabile de tip eta6 slab/ etc.1. Asigurarea unei
rigiditati suficiente la deplasdri laterale a stblpilor este necesara si din aceste
motive.
1.25.7. C')%$)$) )' *'!&' )+,+' #& !&/+*&n' )' +n%"0"+&!& "1)+%'*'$
.'!' &."! ';+')
In cazul general al unui element din beton armat solicitat la efort normal cu
e#centricitate oblica/ intr+o secaiune transversala avbnd a#ele principale 7#/ 7A
fig/&.43a1 acaioneazd2
,I-.'A 1.&3
+ fortul normal <D
a/
f/
+ momentul M
#
C <e
o#
/ corespunzdtor componentei dupa direcaia 7# a
e#centricitdaii oblice e
o
D
+ momentul M
A
C <e
oA
/ corespunzdtor componentei dupa direcaia 7A a
e#centricitdaii oblice e
o
.
<otaaiile M
#
/ M
A
sunt deci corelate cu direcaiile e#centricitdailor e
o#
/ e
oA
si nu
cu direcaiile vectorilor+moment/ ceea ce prezintd avanta6ul practic ca se
folosesc aceeagi indici pentru momente si pentru e#centricitatile pe care le
genereazd.
Armaturile au fost notate ca in fig 1.43b/ coresunzator momentelor M
#
/ M
A
/
astfel ca/ de e#emplu/ pentru M
A
C 9/ A
a#
sa reprezinte armarea pentru
momentul M
#
.
In sistemul de a#e <+M
#
+M
A
/ relaaia <2M
cap0#1
+<
cap0A1
se reprezintd
printr+o suprafaaa limita de interacaiune ca in fig.1.44a. Intersecaiile acestei
suprafeae cu planele <oM
#
/ <oM
A
sunt curbele limita de interacaiune <+
M
%'-<;:
0cand M
A
C 91/ respectiv <2M
cap0A1
0cand M
#
C 91. .nei valori date a
efortului normal < ii corespunde planul hagurat din figura/ paralel cu planul
M
#
oM
A
si a cdrui intersecaie cu suprafaaa limita de interacaiune este o curba
de forma celei din fig 1.44b.
Metoda de baza pentru calculul la incovoiere oblica/ cu sau fara efort
a#ial/ asa numita metoda he#actah/ 0metoda generala de la 1.2.21, se bazeazd
pe considerarea simultana a condiaiilor statice/ geometrice si fizice/
e#primate in raport cu a#a neutra oblica.
,I-.'A 1.44
Calculul pe aceste baze nu poate fi efectuat decat cu a6utorul unor
programe de calcul automat sau prin folosirea unor abace obtinute de la date
furnizate de utilizarea unor asemenea programe/ grupate dupa valorile unor
parametri 0cum sunt sunt/ de e#emplu/ forma secaiunii si modul de armare1/
dar care/ evident/ nu pot acoperi toate cazurile ce intervin in practica.
In proiectarea curenta se admite si utilizarea de procedee simplificate
care pot fi abordate cu un calcul manual/ dintre care cea mai folosita este asa
numita metoda a ielipseiK.
Aceasta metoda consta in apro#imarea curbei de interactiune
M
cap0#1
+M
cap0A1
pentru < dat 0fig.1.44b1 printr+o elipsa de gradul j are valori
in domeniul 1/3 4 j 4 2.
01.&41
In figura 1.44 si in relaaia 1.&4 s+au fdcut notatiile2
M C momentul incovoietor capabil/ actionand intr+un plan oblic 7M/
inclinat cuunghiul k fata de a#a 7# a secaiuniiD
M
#
M
A
C componentele momentului M in planurile 7#/ 7A/ definite in modul
aratat mai cnainteD
M
#o
C momentul capabil pentru < dat/ in situatia M
A
C9D
M
Ao
C idem/ in situaaia M
#
C 9.
5alorile $ au fost stabilite pe baza unor ample studii parametrice
e#ecutate cu a6utorul calculului numeric prin metoda generala si sunt data in
tabelul 1.2
*in aceste studii a rezultat ca principalii parametrii de care de care depinde j
sunt2 nivelul de solicitare a#iala/ caracterizat prin coeficientul adimensional nC
<:bh'
c
si modul de dispunere a barelor de armatura in secaiune. $rocentul de
armare are o influenta mult mai redusa. 3+au luat ca baza valorile
n C 9.1...9/( si trei tipuri de distribuaie a armaturilor2
+ 4 bare dispuse la cele 4 colturi ale secaiuniiD
+ mai multe bare pe fiecare latura/ cu A
a#
= A
aA
+ mai multe bare pe fiecare latura/ cu A
aA
C 01/"...21A
a#
.
V')"!+)& &;-"n&n$)$+ >
!AE8.8 1.2
5alorile e#ponentului au fost determinate punandu+se condiaia ca
pentru hoblicitatea ma#imah a planului de acaiune al momentului
0corespunzbnd diagonalei secaiunii1 rezultatele calculului dupa metoda
elipsei sa coincidd cu cele dupa metoda riguroasa 0fig.1.4"1
In calculele de proiectare intervin doua categorii de probleme si
anume verificarea secaiunilor si dimensionarea armaturilor.
In cazul problemei de verificare se cunosc valorile momentelor
capabile M
o#
si M
oA
, corespunzdtoare armaturii secaiunii si valorii < a
efortului a#ial de compresiune.
,I-.'A 1.4"
3ecaiunea rezista la acaiunea unui moment incovoietor cu
componentele M
x
si M
y
, efortul a#ial avbnd valoarea </ daca este verificata
inegalitatea2
l
< bh'c
Modul de dispunere a barelor de armatura
A. 4 bare la colturi . U 4 bare la
Colturi A'? = A';
C. U 4 bare la colturi
A'?=< 1/"... 21 A';
9/1 1/%9 1/&9 1/&"
9/2 1/3" 1/%9 1/"9
9/3 1/2" 1/"" 1/49
9/4 1/29 1/"9 1/3"
9/" 1/29 1/4" 1/3"
9/% 1/3" 1/4" 1/49
9/& 1/"" 1/"9 1/"9
9/( 1/&" 1/%9 1/%9
01.&"1
in care j are valoarea corespunzdtoare intensitdaii nC <:bh
o
'
c
si modului
de armare ale secaiunii.
In cazul problemei de dimensionare sunt cunoscute secaiunea de beton
si valorile eforturilor sectionale </ M
#
/ M
A
aplicate pe secaiune.
'ezolvarea problemei de dimensionare implica determinarea elipsei care
conaine punctul de coordonate M
#
si M
A
, si ale valorilor M
#o
si M
Ao
corespunzdtoare. 3tabilirea cantitdailor de armatura

A
#
si A
A
rezulta astfel/
din dimensionarea la compresiune e#centrica dreapta/ pentru valorile de
momente M
#o
si M
Ao.
3pre deosebire de cazul compresiunii e#centrice drepte 0 kC 9m sau
k C )9m 1 in locul unei singure necunoscute/ intervin 2necunoscute A
a#
si A
aA
.
In consecinaa/ problema devine nedeterminata/ fiind posibile o infinitate de
soluaii/ corespunzdtoare diferitelor rapoarte intre A
a#
si A
aA
, cu respectarea
condiaiilor de procent minim de armare si de alcdtuire a armaturii 0distante
intre bare/ acoperire cu beton1.
*e asemenea/ rezultatul calculului este funcaie si de numdrul si poziaia
barelor de armatura 0uniform distribuite pe laturile secaiunii sau grupate spre
colturi/ etc1.
$entru ridicarea nedetermindrii si crearea posibilitdaii unei
dimensiondri directe a armaturilor/ este deci necesar sa se aleagd de la
inceput numdrul si dispoziaia barelor pe fiecare latura si apoi sa se
prestabileascd/ fie A
a#
sau A
aA
fie A
a#
:A
aA
.
*aca oblicitatea planului de acaiune a momentului incovoietor este
mica 0una dintre componentele momentului pe a#ele principale are o valoare
mica1/ in toate ipotezele de incarcare/ se a6unge ca dupa direcaia respectiva
sa rezulte o armare minima constructiva. In acest caz se alege de la inceput
armarea dupa acea direcaie/ cu alte cuvinte momentul capabil corespunzdtor
0sa admitem ca acesta este M
o#
rdmbnbnd ca necunoscuta armatura dupa
cealaltd direcaie. Aceasta implica dimensionarea la compresiune e#centrica
dreapta la o valoare a momentului M
oA
dedusa din relaaia 01.&"1 in care j are
valoarea corespunzdtoare modului de armare adoptat si valorii n.
In celelalte cazuri devine necesar sa se aleagd valoarea raportului
A
a#
:A
aA
. Este avanta6os ca acest raport sa fie stabilit pornind de la condiaia de
minimizare a armaturii totale a secaiunii. *aca intervin mai multe ipoteze de
incarcare/ care pot fi determinante pentru dimensionarea armaturilor/
optimizarea se efectueazd in consecinaa.
Cu notaaiile2
01.&%1
Ecuatia 01.&"1 devine2
01.&&1
3e e#pliciteaza m
oA
in fucntie de ceilalti termeni2
01.&(1
Conditia de optimizare 0 A
a#
R A
aA
1
min
se pune sub forma2
01.&)1
3e scrie derivata sumei 01.&&1 in funcaie de m
#o
si se anuleazd. !recbnd
peste detaliile de calcul se obain urmdtoarele soluaii2
01.(91
01.(11
5alorile =
# optim
C 0m
#
: m
A
1
optim
si =
A

optim
C 0m
A
:m
Ao
1
optim
se dau in tabelul
in funcaie de valorile j si m
#
:m
A
. $ractic/ rezolvarea/ problemei implica
parcurgerea urmdtoarelor etape de calcul2
0i1 3e calculeazd n/ m
#
/ m
A
cu relaaiile 01.&%1
0ii1 3e alege o distribuaie preliminard a armaturilor
0iii1 3e determina j in funcaie de n si de dispoziaia aleasa pentru
armaturidin tabelul 1.2
0iv1 3e calculeazd m
#
: m
A
0m
#
G m
A
1
0v1 *in tabelul 1.3 se scot mdrimile =
#
optim si =
A
si j stabilite anterior.
0vi1 m
#o
C m
#
:=
# optim
D m
Ao
Cm
A
:=
A optim
0vii1 Cu n/ m#o se calculeazd armatura A
a#
necesara ca pentru o
secaiune solicitata la compresiune e#centrica dreapta 0cu e#centricitate
monoa#iala1.
0viii1 8a fel cu n/ m
Ao
se calculeaza A
aA
.
!AE8 1.3
1.2.6. C')%$)$) )' *'!&' )+,+' #& !&/+*&n' ') &)&,&n&)"! #+n
1&"n '!,' *")+%+'& )' @n+n#&!& &;%&n!+%'
1.2.%A. Consideraaii introductive
In structurile de rezistenta ale construcaiilor intervin si elemente solicitate la
cntindere centrica sau la intindere e#centrica 0incovoiere cu efort a#ial de
intindere1. In fig.1.49 sunt date cbteva e#emple de asemenea situaaii. Astfel
secaiunile verticale prin peretele cilindric al rezervorului circular din fig.1.49
a sunt solicitate practic la intindere centrica. In cazul peretelui de siloz
prismatic din fig.1.49 b/ solicitarea este de intindere e#centrica/ ca si in cazul
tirantului arcului din fig.1.49 c sau a unora din barele fermei din fig.1.49 d.
In aceste ultime situaaii efortul dominant de intindere este insotit si de
eforturi de incovoiere care provin din incarcarea corespunzdtoare greutdaii
proprii a acestor elemente si din efectul legdturii rigide a barelor in noduri.
In general tendinaa moderna este ca elementele supuse la eforturi de
intindere sa fie realizate din beton precomprimat/ datorita avanta6elor
specifice acestui material in ceea ce privegte rigiditatea si gradul de fisurare.
Comportarea la rupere a elementelor solicitate la incovoiere cu efort
a#ial de intindere depinde de e#centricitatea e
o
C M:< a foraei de intindere in
raport cu centrul de greutate al secaiunii.
*aca punctul de aplicatie al fortei e#centrice este situat la e#teriorul
annaturilor/ in sectiunea de beton se dezvolta o zona activa de beton
comprimat si distributia de eforturi pe sectiune este similara cu cea din cazul
incovoierii sau al cazului I de compresiune e#centrica.
Aceasta situatie de solicitare este denumita intindere e#centrica cu
e#centricitate mare.
,I-.'A 1.41
*aca punctul de aplicatie al fortei e#centrice este situat intre
armaturile dispuse la e#tremitatile sectiunii/ fisurile strabat intreaga sectiune
de beton/ astfel incat in momentul ruperii sunt active numai armaturile/ al
caror efort de intindere echilibreaza actiunea e#terioara aplicata elementului.
Acest tip de solicitare este denumit intindere e#centrica cu e#centricitate
mica.
'eferindu+se la curba de interactiune limita din fig.1.41/
corespunzatoare cazului sectiunilor isimetrice cu armare simetrica/ cele doua
domenii de comportare sunt separate de punctul C. Acestuia ii corespunde
un efort a#ial de intindere <
c
C A
a
'
a
/ ca urmare a faptului ca suportul fortei
e#centrice coincide cu a#ul armaturii intinse de actiunea momentului
incovoietor.
In cazul < G <
c
0considerand efortul de intindere pozitiv1 in momentul
ruperii se dezvolta o zona comprimata de beton. 'uperea intervine fie prin
atingerea deformatiei k
bu
in fibra e#trema comprimata de beton 0< G <I1/
fie prin atingerea deformatiei j
au
in armatura intinsa 0< U <I1. In calculul cu
a6utorul metodei simplificate se admite in intreg domeniul intinderii
e#centrice cu e#centricitate mare sa se considere conditiile de rupere
corespunzatoare subdomeniului < G <
I
/ respectiv conditiile din cazul
incovoierii sau al compresiunii e#centrice + cazul I. Aceasta ipoteza
simplificatoare/ desi cu caracter descoperitor ca urmare a considerarii in
calcul a unui brat de parghie mai mare decat cel real 0fig.1.411/ introduce
erori negli6abile.
).2.6.2. In+n#&!& &;%&n!+%' %$ &;%&n!+%+'& ,'!&
*istributia considerata in calcul a eforturilor pe sectiune este cea din
fig.1.42. $entru simplitatea discutiei s+a considerat cazul sectiunilor
dreptunghiulare.
,I-.'A 1.42
Admitand cazul general al armarii nesimetrice si admitand ca sunt
respectate conditiile2
2ae G # G #
b

ecuatiile de echilibru ale unui element cu sectiune dreptunghiulara intins
e#centric cu e#centricitate mare sunt2
01.(21
01.(31
3e constata ca relatiile 01.(21 si 01.(31 se pot obtine direct din relatiile
01.3"1e si 01.3%1e corespunzatoare solicitarii de compresiune e#ecentrica +
cazul I/ schimband semnul fortei <.
Modul practic de rezolvare a problemelor de verificare si de
dimensionare coincide cu eel din cazul I de compresiune e#centrica si din
acest motiv nu se mai detaliaza. *e asemenea/ daca nu sunt respectate
conditiile privind maiimea zonei comprimate/ relatiile 01.(21 si 01.(31 se
modifica asa cum s+a aratat pentru cazul I de compresiune e#centrica.

[Link]. In+n#&!& &;%&n!+%' %$ &;%&n!+%+'& ,+%'
In cazul sectiunilor simetrice si annate simetric sau/ mai general/ in
cazul in care punctul de aplicatie al fortei < de intindere coincide cu centrui
de greutate al armaturilor A
a
/ curba limita de interactiune se prezinta ca in
fig.1.41. 3tarea limita de rezistenta este asociata cu atingerea valorii '
a
in
armatura A
a
/ in care momentul incovoietor induce intindere.
Intrucat in momentul ruperii armatura de la cealalta e#tremitate a
sectiunii nu a6unge la curgere/ pentru e#primarea echilibrului se utilizeaza o
ecuatie de moment in raport cu a#ul acestei armaturi 0fig.1.4312
,I-.'A 1.43
01.(41
sau in cazul sectiunilor simetrice armate simetric2
01.("1
In fig.1.43/ cu h
1
si h
2
s+au notat distantele la suportul fortei de
intindere la fibrele e#treme ale sectiunii de beton/ iar cu h
a
distanta intera#
dintre armaturi.
*aca efortul de intindere < nu se aplica in centrul de greutate al
armaturilor A
a
e si A
a
/ atunci curba de interactiune se prezinta ca in fig.1.44 b/
daca A
a
0h
2
+ a1 U AL0h
1
+ ae1 sau ca in fig.1.44 b/ daca A
a
0h
2
+ a1 G A
a
e0h
1
e+ a1.
,unctie de. valorile relative ale efortului de intindere si momentului
incovoietor 0fig.1.43c1 starea limita de rezistenta este asociata fie cu
curgerea armaturii A
a
/ fie cu curgerea armaturii A
a
e.
$entru cazul din fig.1.44a/ portiunea rectilinie C* a curbei de
interactiune corespunzand curgerii armaturii A
a
are ecuatia2
01.(%1
,I-.'A 1.44
iar portiunea rectilinie E*/ corespunzator curgerii armaturii A
a
e are ecuatia2
01.(&1
$unctul * de la intersectia celor doua drepte/ reprezentand cele doua
domenii distincte de comportare/ are coordonatele2
'ezulta ca daca diagrama de interactiune are configuratia din
fig.1.44a/ pentru valori ale fortei de intindere mai mari decat < C 2A
a
e'
a

conditia de rezistenta presupune ca momentul M aplicat sectiunii satisface
relatia2
01.((1
*aca <
c
C A
a
'
a
G <
E
necesitatea verificarii cu relatia 01.((1 se e#tinde
si pe o anumita zona a domeniului intinderii cu e#centricitate mare. *e
e#emplu/ daca h
1
C h
2
C 9."h si ae C a/ atunci aceasta situatie intervine daca
A
a
e U 9."A
a
.
1.3 CALCULUL LA STAREA LIMITA DE
REZISTENTA LA ACTIUNEA FORTELOR TAIETOARE
1.3.1.C9<3I*E'A!II I<!'7*.C!!5E
In capitolul anterior s+a analizat comportarea la rupere si calculul la
starea limita de rezistenta in sectiuni normale la a#a elementului specifica
situatiilor in care efectul fortei taietoare este absent sau redus. In zonele in
care fortele taietoare au valori relativ importante fisurile sunt inclinate
urmarind indeaproape traiectoriile/ eforturilor principale de compresiune
0fig.1.4"1.
,I-.'A 1.4"
In prezenrul capitol se analizeaza problema asigurarii elementelor de
beton armat impotriva ruperilor in fisuri inclinate/ ruperi produse de
asocierea fortei taietoare si a momentului incovoietor.
In conditiile de valabilitate ale ipotezelor 'ezistentei materialelor
continue/ omogene si liniar elastice/ valoarea efortului unitarA X se determina
cu formula lui nuraos=i 0fig.2.4%.a1.
p C I3 : bI
01.()1
in care 3/ I au semnificatiile cunoscute.
,I-.'A 1.4%
5alorile eforturilor principale de intindere E
I
si de compresiune E
II
se
stabilesc cu relatiile2
01.)91
iar valoarea unghiului a format de traiectoriile eforturilor principale cu a#a
elementului se determina cu relatia2
tg2[ C 2X : E
01.)11
Conceptele clasice ale 'ezistentei materialelor au fost e#tinse in
primii ani ai betonului armat si pentru determinarea eforturilor unitare
tangentiale in elementele incovoiate de beton armat fisurate. $entru
sectiunea idealizata de beton din fig.1.4% care echivaleaza sectiunea de beton
armat fisurata/ marimile 3 si I se determina cu relatiile2
01.)21
3+a notat nC E
a
: E
b
L / coeficientul de echivalenta
Cu raportul2
01.)31
unde z este bratul de parghie al eforturilor interioare/ efortul unitar tangential
are valoarea2
01.)41
*eoarece sub a#a neutra/ betonul este solicitat la forfecare pura
0fig.1.4%1 relatia 01.)41 poate fi utilizata ca o masura a efortului unitar de
intindere E
I
in grinzile de beton armat. !rebuie observat ca relatia01.)41 are
un caracter conventional pentru ca ea implica faptul ca in zona intinsa
fisurata a sectiunii se pot transmite eforturi de forfecare.
Cu toate acestea in prescriptiile de proiectare valoarea efortului E
calculata cu relatia 0&.)41 este utilizata pentru a e#prima nivelul solicitarii la
forta taietoare. $entru simplificarea calculului se admite apro#imatia zCh
o
/
iar valoarea2
01.)"1
trebuie interpretata ca un indice al intensitatii solicitarii la forta taietoare.
Cand elementul are sectiunea 0inaltimea1 variabila/ valoarea efortului
tangential intr+o sectiune verticala este afectata de componentele verticale
ale eforturilor din zona comprimata de beton sau din armaturile
longitudinale 0fig.1.4&1.
In relatia 01.)%1 semnul 0+1 corespunde cazului cand inaltimea
sectiunii creste in acelasi sens cu valoarea momentului/ iar semnul 0R1 in
cazul cand inaltimea sectiunii creste in sensul reducerii momentului
0fig.1.4&1.
01.)%1
!eoretic/ daca E
I
calculat cu relatia 01.)91 este mai mic decat '
t

0rezistenta la intindere a betonului1 nu apar fisuri inclinate. In realitate insa/
e#istenta unor eforturi initiale de intindere din contractia impiedicata/
amorsarea unor fisuri produse de momentul incovoietor 0cu directia normala
la a#a1/ dezvoltate pe o inaltime mica in zona intinsa/ sau prezenta
armaturilor transversale 0a caror prezenta reduce sectiunea de beton1 pot
grabi procesul fisurarii inclinate inainte de a se atinge valoarea '
t
.
*in acest motiv/ in 3!A3 1919&:9+)9 se considera ca nu apar fisuri
inclinate daca E
I
CI:bh
o
49/"'
t
. In acest caz se admite ca betonul poate
prelua in intregime solicitarea din actiunea fortei taietoare si nu este necesara
armatura transversala/ care se dispune numai pe criterii constructive.
*aca 2 E
I
U9/"'
t/
betonul se considera fisurat in sectiuni inclinate si
pentru preluarea fortei taietoare sunt necesare si armaturi transversale
0etrieri1 si:sau inclinate.
*e asemenea/ este necesar sa se verifice si daca efortul principal de
compresiune poate fi preluat de betonul inimii. 8a grinzile cu inima subtire
si inalta/ cu o capacitate de rezistenta la incovoiere ridicata e#ista un
asemenea risc 0fig.1.4(1.
,I-.'A 1.4)
8imita 4'
t
echivalenta apro#imativ cu 09/2...9/2"1'
c
/ reprezinta
rezistenta betonului la compresiune pentru conditiile de solicitare
bidirectionala compresiune+intindere in care se afla inima grinzii
0fig.1/4(.b1. *esi in principiu valoarea efortului principal de compresiune
trebuie comparata cu o rezistenta la compresiune/ s+a preferat compararea cu
un multiplu de '
t
pentru a nu folosi doua tipuri de rezistente la identificarea
domeniilor distincte de solicitare la forta taietoare.
*aca conditia 01.)&1 nu este indeplinita/ trebuie marita sectiunea de
beton ainimii grinzii. Este de subliniat faptul ca relatia 01.)&1 este valabila
numai pentru cazul grinzilor obisnuite/ incarcate static. $entru alte tipuri de
elemente structurale sipentru situatiile de incarcare dinamica 0inclusiv din
actiunea seismica1 valoarea dereferinta 4't esteredusa corespunzator.
7.3.2. M&"#& #& %')%$) )' '%+$n&' ."!&+ '+&"'!&
3e poate considera ca incarcarile aplicate elementelor de beton armat
solicitate la incovoiere cu forta taietoare sunt preluate prin doua mecanisme
de rezistenta si anume hmecansimul de grindah si Jmecanismul de arch 0rigla
franta1 cu tirant/ care coe#ista si se influenteaza reciproc.
In cazul mecanismului de grinda incarcarile e#terioare transversale se
transmit la reazeme prin eforturi tangentiale 0flg.1.4).a1. In cazul
mecanismului de arc fortele transversale sunt echilibrate prin componenta
verticala a fortei din harculh constituit in grosimea elementului 0fig.1.4).b1.
,I-.'A 1.4)
In functie de rigiditatea relativa a celor doua mecanisme la deplasari
verticale/ poate fi preponderent un mecanism sau celalalt. 'aportul
rigiditatilor celor doua mecanisme depinde de raportul l:h intre deschiderea
si inaltimea sectiunii elementului. In functie de valoarea acestui raport se pot
identifica trei categorii de grinzi 0fig.1."91.
,I-.'A 1."9
+ grinzi lungi 0l:h U "1/ la care mecanismul de grinda este practic
sigurul efectivD
+ grinzi inalte sau grinzi pereti 0l:h G 1/"1 la care incarcarile sunt
preluate practic in totalitate printr+un mecanism de arcD
+ grinzi medii 0l/" G l:h G "1 la care incarcarile sunt preluate prin
ambele mecanisme.
In prezentul capital se prezinta modul de calcul al grinzilor lungi/
celelalte categorii de grinzi urmand sa fie studiate in cadrul disciplinei
Constructii de beton armat.
$entru calculul grinzilor lungi se utilizeaza doua tipuri de metode2
a) Metoda bazata pejnodelul grinda [Link]
In aceasta metoda grinda este echivalata printr+o structura plana
articulata in care zona comprimata de beton indeplineste rolul talpii
comprimate/ armatura longitudinala de incovoiere rolul talpii intinse/
armaturile transversale/ etrierii/ indeplinesc rolul montantilor iar inima
grinzii rolul diagonalelor comprimate.
$entru a lua in considerare contributia zonei comprimate de beton la
preluarea fortelor taietoare/ in modelele perfectionate de grinda cu zabrele/
utilizate in prezent in prescriptive de proiectare din alte tari/ inaltimea grinzii
este variabila.
,I-.'A 1."1
Ie +forta taietoare preluata de armaturile transversale.
!
a
+forta de intin+dere din armatura longitudinala.
In zona reazemelor/ asa cum rezulta din cercetarile teoretice si
e#perimentale/ traiectoria rezultantei C
b
a eforturilor de compresiune se
curbeaza si coboara/ evidentiind o actiune de arc 0fig
.
1."11.
b) Metoda echilibrului limita in sectiuni inclinate
Metoda considera un mecanism de cedare cu un grad de libertate/
alcatuit din doua corpuri rigide 0tronsoanele de grinda separate de fisura
inclinata de rupere1/ care se rotesc relativ. 'uperea elementului/ pentru
situatiile obisnuite de armare transversala/ are loc prin zdrobirea betonului
din zona comprimata dupa ce armaturile care traverseaza fisura au fost
deformate dincolo de pragul de curgere 0fig.1."21.
In fig.1.."2a se prezinta configuratia fisurii de rupere la un capat2 al
grinzii smplurezemate/ iar in fig.1."2b cea de la unreazem cu continuitate.
Aceasta metoda este prescrisa de 3tandardul romanesc pentru
proiectarea elementelor structurale din beton armat.+ 3!A3 1919&:9+)9.
,I-.'A 1."2
Echilibrul in stadiul limita de solicitare in lungul fisurii inclinate se
descrie printr+o ecuatie de proiectie pe normala la a#a elementului si o
ecuatie de momente/ preferandu+se ecuatia in raport cu punctul de aplicatie
al rezultantei eforturilor de compresiune din beton 0fig.1."2.c12
01.)(1
01.))1
<otatiile utilizate in relatiile 01.)(1 si 01.))1 si in fig.1."2 sunt2
I
b
C forta taietoare preluata de zona comprimata de beton
!
e6/
!
6=
C efortul dezvoltat la ruperea elementului in armatura verticala
0etrierul1 6/ respectiv in armatura inclinata =.
z
e6/
z
6=
C distantele de la armaturile verticale si cele inclinate la punctul de
aplicatie al rezultantei eforturilor de compresiune in beton.
s
i
C proiectia pe orizontala a lungimn fisurii inclinate.
Conditia de siguranta este asociata cu asigurarea simultana a relatiilor2
ABA
%'-
MBM
%'-
$entru indeplinirea celei de+a doua inegalitati se iau masuri
constructive specifice implicand respectarea unor conditii privind punctele
in care se pot ridica sau intrerupe armaturile din camp + vezi pct.1.3.4.
5erificari prin calcul se efectueaza numai pentru realizarea primei
inegalitati.
Calculul practic implica determinarea valorilor eforturilor preluate de
beton si de armaturile transversale precum si precizarea inclinarii fisurii
dupa care se produce cedarea.
I. F"!' '+&"'!& -!&)$'' #& 1&"n A
1
.
Intr+un element de beton armat fara armatura transversala forta
taietoare intr+o h3ectiune inclinata fisurata este preluata prin 0fig.1."3 a12
q forta taietoare preluata de zona comprimata I

.
q forta taietoare I
a
preluata de armatura longitudinala printr+un efect de
dornD mobilizarea acestui efect presupune e#istenta unei lunecari relativ
importante in lungul fisurii inclinate si din acest motiv prescriptiile de
proiectare negli6eaza contributia armaturilor longitudinale in preluarea
fortelor taietoareD
,I-.'A 1."3
q componentele verticale ale eforturilor ! rezultate din efectul de inclestare
al agregatelor ramase in contact in lungul fisurii inclinateD in cazul
incarcarilor cu caracter dinamic/ inclusiv al celor seismice/ acest efect se
reduce prin ruperea progresiva a pragurilor constituite de protuberantele
betonului in lungul fisurii.
In prescriptii/ contributia acestor elemente ale mecanismului de
rezistenta la forta taietoare este considerata global printr+o valoare
echivalenta I/ a fortei taietoare preluata de zona comprimata de beton
0fig.1."3b1. In 3!A3 1919&:9+)9 valoarea efortului I
b
preluat de beton se
calculeaza cu e#presia2
01.1991
3e constata ca2
q I
b
este direct proportional cu dimensiunile sectiunii inimii 0bho1D cu cat
acestea sunt mai mari eforturile unitare tangentiale/ pentru o anumita valoare
a efortului sectional/ sunt mai miciD
q I
b
este direct proportional cu rezistenta betonului/ relatie evidentaD
q cresterea procentului de armare mareste valoarea I
b
/ ca urmare a faptului
ca sporesc inaltimea zonei comprimate/ efectul de dorn al armaturii/ dar si
efectul de inclestare al agregatelor/ fisura rezultand mai putin deschisaD
q I
b
creste daca inclinarea fisurii creste 0fig.1."3 c1D rezultanta eforturilor din
zona comprimata de beton are inclinarea fisurii 9/ astfel ca2
01.1911
,I-.'A 1."4
5ariatia lui I
b
cu raportul h
o
:s
i
pune in evidenta si contributia
mecanismului de arc/ cu atat mai mare cu cat valoarea acestui raport este
mai mare/ dupa cum se poate urmari in fig.1."4 pentru cazul particular al
unei grinzi incarcate cu doua forte concentrate dispuse simetric.
Cu cat fortele sunt mai apropiate de reazem/ fortele de compresiune
din beton sunt mai mici si ponderea unui asemenea mecanism este mai mare.
,orta taietoare preluata de beton este limitata la2
I
b
4 2bh
o
'
t
01.1921
8imitarea corespunde conditiei ca inaltimea zonei comprimate # G #
b
.
8a calculul la forte taietoare a elementelor de beton armat solicitate la
incovoiere cu compresiune a#iala se introduce o corectie a termenului I/
pentru a tine seama de efectul favorabil al prezentei fortei a#iale de
compresiune.
01.1931
in care n are semnificatia cunoscuta n C <:bh
o
'
c

.tilizarea relatiei revine la a considera in cazul compresiunii
e#centrice a unei rezistente corectate a betonului la intindere
'
t
e C 0 l R 9/"n1'
t
.
3imilar in cazul intinderii e#centrice cu e#centricitate mare se
considera o valoare corectata a rezistentei betonului la intindere2
01.1941
in care2
In cazul solicitarii la intindere e#centrica cu e#centricitate mica
contributia betonului in preluarea fortei taietoare se negli6eaza.
II. F"!' '+&"'!& -!&)$'' #& &!+&!+ A
&
,orta taietoare preluata de etrieri I
e
se determina prin insumarea
eforturilor !
e6
din etrierii interceptati de fisura inclinata de rupere.
0&.19"1
Eforturile unitare in etrieri variaza pe lungimea fisurii. In zona intinsa/
unde fisura este cea mai deschisa/ armaturile a6ung in momentul cedarii la
curgere in timp ce in zona din apropierea a#ei neutre/ unde fisura este mai
putin deschisa armaturile transversale nu a6ung la curgere. $entru
simplificarea calculului se admite ca in toti etrierii ca si in toate armaturile
inclinate care traverseaza fisura inclinata de rupere se dezvolta acelasi efort
unitar2
01.19%1
5alorile coeficientului conditiilor de lucru al armaturilor transversale
sunt2
m
at
C 9.( pentru armaturi laminate la cald 07 3&/ $C "2 si $C%91D
mat C 9.& pentru armaturi trefilate 03!< si 3!$1
Efortul preluat de un etrier este2
01.19&1
unde n C numarul de ramuri verticale ale etrierului 0fig.1.""1/ iar A
ae
/ aria
sectiunii unei ramuri verticale a etrierului. *aca errierii au ramuri multiple
cu sectiuni diferite relatia 01.19&1 devine2
01.19(1
in care n
=
desemneaza numarul de ramuri cu aria sectiunii A
ae/=
,I-.'A 1.""
In calculul practic se prefera ca eforturile !
e
din etrieri sa se
echivaleze cu un effort uniform distribuit ]
e
0fig.1.""12
01.19)1
in care cu a
c
s+a notat distanta dintre etrieri in lungul elementului. 'elatia
01.19"1 se poate scrie2
,I-.'A 1."%
*aca se noteaza cu p
e
procentul de armare transversala cu etrieri2
01.1111
relatia 01.19)1 capata forma2
III. F"!' '+&"'!& -!&)$'' #& '!,'$!' +n%)+n''
Insumand componentele verticale ale eforturilor din armaturile
inclinate care intersecteaza fisura inclinata se obtine2
01.1131
unde2 A
ai/=
C aria unei armaturi curente = inclinate cu unghiul [ fata de a#a
elementului intersectata de fisura inclinata cu proiectia orizontala s
i
.
7.3.3. C')%$)$) -!'%+%
Calculul practic la forta taietoare implica identificarea fisurii celei mai
periculoase in lungul careia capacitatea de rezistente este minima si apoi2
q insumarea capacitatilor de rezistenta ale betpnului si armaturii
transversale cunoscute in vederea stabilirii capacitatii de rezistenta/ in
problemele de verificareD
q determinarea armaturii transversale necesare pentru preluarea fortei
taietoare infisura inclinata cea mai periculoasa/ in problemele de
dimensionare.
In calcule se vor considera fisuri de cedare a caror proiectie pe a#a
elementului se inscriu in domeniul 09/"+2/"1h
o
. Cercetarile e#perimentale
atesta faptul ca fisurile inclinate nu pot avea practic inclinari in afara
intervalului mentionat 0fig. 1."&1
A. C'/$) '!,'!++ !'n*0&!*')& !&')+/'& #+n &!+&!+ 0&!+%')
,orta taietoare este preluata in acest caz de beton si etrieri2
01.1141
<otam2
01.11"1
forta taietoare minima corespunzatoare fisurii celei mai periculoase.
,I-.'A 1."&
Inlocuind I
b
si I
e
cu e#presiile respective se obtine2
01.11%1
$unand conditia2
01.11&1
se stabileste lungimea s
i/cr
a proiectiei pe orizontala a fisurii entice 0celei mai
periculoase1/ in lungul careia capacitatea cumulata a betonului si a etrierilor
de aprelua forta taietoare este minima2
01.11(1
Inlocuind 01.11(1 in 01.11%1 se obtine2
01.11)1
*aca se noteaza2
relatia 01.11)1 capata forma adimensionalizata2
01.11)L1
*aca lungimea proiectiei fisurii critice din relatia 01.11(1 este mai
mare decat 2/"h
o
/ se ia s
i
C2/"h
o
iar I
eb
rezulta 0fig.1."(b12
01.1291
'ezolvarea problemelor de proiectare capata organizari dupa
natura problemei/ si anume/2 verificare sau dimensionare.
0i1VERIFICARE
3e cunosc2 b/ h 0h
o
1/ A
a
/ A
ae
/ a
e
/ n/ '
t
/ '
at
.
<ecunoscute2 I
cap
Etapele calculului sunt urmatoarele2
+ 3e determina procentul de armare al armaturii longitudinale
,I-.'A 1."(
+ 3e stabileste procentul de armare transversala cu etrieri
+ 3e determina2
0ii1 DIMENSIONARE
3e cunosc2 b/ h 0ho1/ A
a
/ '
t
/ '
at
/ I
<ecunoscute2 A
ae
/ n/ a
e
+ 3e calculeaza2
+ 3e determina2
+ *in 01.11)1e/ punand I C I
eb
rezulta2
+ 3e calculeaza2
*aca s
i/cr
4 2/"/ atunci alegand diametrul etrierului 0decide1 si numarul de
ramuri al acestuia n/ din relatia.01.1111 in care p
e
este eel obtinut cu 01.1211
rezulta2
+ *aca s
i/cr
U 2/"/ atunci procentul necesar de armare transversala rezulta din
relatia01.12912
$entru modul concret de stabilire a parametrilor armarii cu etrieri se
procedeaza ca la punctul anterior.
B. C'/$) '!,'!++ !'n*0&!*')& %$ &!+&!+ *+ 1'!& +n%)+n'&
In situatia in care armatura transversala este realizata din doua
categorii de bare/ etrieri verticali si armaturi inclinate provenite din ridicarea
pe reazeme a armaturilor longitudinale din camp/ problema se complica prin
aceea ca/ in cazul general/ nu se poate stabili de la inceput/ printr+o unica
relatie de calcul/ care este fisura cea mai periculoasa. *rept urmare/ calculul
se face prin incercari/ e#primand capacitatea de rezistenta la forta taietoare
in diferite sectiuni inclinate in domeniul 9/"h
o
G s
i
G 2/"h
o
. 3ectiunea cea mai
periculoasa este aceea in care se obtine valoarea minima./ a fortei taietoare
capabile/ aceasta valoare reprezentand si capacitatea de rezistenta la forta
taietoare a grinzii. Acest procedeu se foloseste in cazul grinzilor cu armari
transversale complicate cu bare inclinate multiple si relativ dese/ cum sunt
grinzile de pod si unele grinzi de rulare 0fig.1.")12
,I-.'A 1.")
In cazul grinzilor obisnuite din cladirile civile si industriale/ daca se
respecta regulile constructive curente privind distantele intre punctele de
coborare a armaturilor inclinate de la fata reazemelor indicate in fig.1.")b/
se poate admite ca fisura inclinata cea mai periculoasa intersecteaza un
singur plan de armaturi inclinate 0ipoteza in general acoperitoare1/ aceasta
fisura fiind cea in lungul careia se obtine capacitatea minima a betonului si
etrierilor 0I
e
b1.
In aceste conditii calculul se simplifica/ efectuandu+se pe baza relatiei2
01.1231
in care A
ai
reprezinta suma ariilor sectiunii barelor inclinate aflate intr+un
plan inclinat cu unghiul [ la a#a grinzii.
<++:VERIF)CARE
3e cunosc2 b/ h 0h
o
1/ A
a
/ n/ a
e
/ A
ai
/ '
t
/ '
at

<ecunoscuta2 I
cap
+ 3e determina I
eb
ca la pct. 1.3.3/cu relatia 1.11) si apoi2
I
cap
C I
eb
R A
ai
'
at
sin [
<++:DIMENSIONARE
3e cunosc2 b/ h0h
o
1/ A
a
/ A
ai
/ '
at
/ I
<ecunoscute2 A
ae
/ n/ a
e
7bservatie2
*imensionarea la forta taietoare urmeaza in succesiunea operatiilor de
proiectare dimensionarii si alcatuirii armaturii longitudinale de incovoiere/
astfel ca A
a
reprezinta o data in problema de dimensionare.
+ 3e calculeaza2
I
1
CA
at
'
at
sin[
+ 'ezulta2
I
eb
necesar
C I + I
i
+ 3e determina parametrii armaturii transversale cu etrieri ca la pct. 1.3.3 A.
0ii1.
1.3.4.A*+($!'!&' )' ,",&n +n%"0"+&"! +n *&%+$n+ +n%)+n'&
*intre cele doua conditii care asigura rezistenta elementelor de beton
armat in sectiuni inclinate/ 0vezi relatiile 1.)( si 1.))1/ pana aici a fost
analizata numai conditia de siguranta la actiunea fortei taietoare rezultata din
ecuatia de proiectie pe 9 a#a perpendiculara pe a#a elementului.
Asigurarea la actiunea momentului incovoietor in sectiuni inclinate se
poate realiza prin respectarea unor reguli constructive simple.
In fig.1.%9a se reprezinta un fragment de la e#tremitatea unei grinzi
simplu rezemate si configuratia unor fisuri inclinate posibile. In fig.1.%9b
este reprezentat echilibrul tronsonului marginit de una dintre aceste fisuri.
*in ecuatia de momente in raport cu punctul de aplicatie al rezultantei
eforturilor din zona comprimata rezulta ca in sectiunea 1+1 de la baza fisurii/
efortului unitarA in armature longitudinala este proportional cu momentul
incovoietor din sectiunea 2+2 ce trece prin varful fisurii2
'ezulta ca fisurarea inclinata are ca efect cresterea eforturilor din
armatura longitudinala peste valoarea corespunzatoare momentelor
incovoietoare din sectiunile normale la a#a.
*e aceea trebuie sa se tina seama de acest efect la stabilirea
sectiunilor in care se intrerup armaturile longitudinale pe masura reducerii
momentelor incovoietoare si la dimensionarea ancora6elor acestora.
In fig.1.%9c este reprezentata o portiune de grinda in care apare o bara
ridicata. Cedarea grinzii poate interveni dupa o fisura normala la a#a/ 2+2/
sau dupa o fisura inclinata l+1. Momentele capabile in sectiunile 1+1 si 2+2
sunt respectiv.
M
cap/2
CA
a
'
a
z
M
cap/1
C0A
a
Q A
ai
1'
a
z R A
ai
z
a
'
a
GM
cap/1
deoarece z
i
Gz.
In sectiunile 1+1 si 2+2 momentul incovoietor aplicat are aceeasi
valoare. *aca in sectiunea 2+2 armatura longitudinala este utilizata in
intregime 0este dimensionata strict1/ pentru a evita o cedare a elementului in
sectiuni inclinate trebuie realizata conditia2
M
cap/2
UM
cap/1
,I-.'A 1.%9
Aceasta conditie este indeplinita daca sectiunea in care incepe
ridicarea armaturii se afla la o distanta de cel putin h
o
:2 de sectiunea normala
in care bara respectiva este utilizata in intregime la moment/ incovoietor/ in
sensul de reducere a momentului/ deoarece in acest caz z
i
Gz 0fig.1.%9d1.
In practica de proiectare in vederea asigurarii la moment incovoietor
in I sectiuni inclinate/ diagramele infasuratoare de moment 0fig.1.%1a1 se
corecteaza prin hdilatareah cu 9/"h
o
0la scara lungimilor1/ punctele de
intrerupere si de ridicare 0coborare1 a armaturilor raportartandu+se la aceasta
diagrama.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca/ din acest punct de
vedere/ armaturile longitudinale sunt urmatoarele 0fig.1.%l12
+ o bara trebuie sa fie prelungita cel putin cu lungimea de ancorare l
a
dincolo
de sectiunea in care bara este utilizata in intregime la moment incovoietorD
bara va rebui/ de asemenea/ sa atinga cel putin prima sectiune in care nu mai
este neeesara din calculul efectuat pe baza diagramei de momente corectateD
,I-.'A 1.%1
1.3.5. E)&,&n& #& 1&"n .'!' '!,'$!' !'n*0&!*')'
In aceasta categorie intra placile planseelor/ monolite sau prefabricate/
si unele nervuri cu solicitari relativ mici la forta taietoare.
$entru a obtine solutii acoperitoare/ se admite ca forta de fisurare
inclinata reprezinta in acelasi timp pentru elementele fara armatura
transversala si capacitatea de rezistenta la forta taietoare.
$entru elementele liniare se considera asa cum s+a aratat la 1.3.12
I
cap
C o/"bh
o
'
t
01.1241
In cazul placilor de beton armat rezemate continuu pe contur/ se
adopta o valoare mai mare2
I
ap
C 9/&"bh
o
'
t
0&.12"1
*atorita latimii mari a sectiunilor placilor/ in cazul unor cedari locale
la forta taietoare / sunt posibile redistribuiri ale solicitarii in lungul sectiunii
de cedare prin intermediul armaturilor paralele cu reazemul. $e de alta parte/
datorita latimii mari a sectiunilor potentiale de rupere la forfecare/
posibilitatea ca rezistenta la intindere a betonului pe toata lungimea acestei
sectiuni sa se situeze la nivelul rezistentei minime probabile este e#trem de
redusa. Aceste particularitati de comportare 6ustifica valoarea fortei taietoare
capabile adoptata in 01.12"1.
1.3.6 C"n*")& *%$!&
3e considera in mod obisnuit ca apartinand categoriei consolelor
Jscurteh/ elementele in consola la care inaltimea utila a sectiunii este mai
mare decat distanta de la punctul de aplicatie al fortei la sectiunea teoretica
de incastrare2
h
o
:l
c
U 1 0vezi fig.1.%21.
,I-.'A 1.%2
Aceasta delimitare rezulta din faptul ca la aceste grinzi/ cu proportii
de element bidimensional/ spre deosebire de cazul consolelor lungi si medii
care se pot considera elemente liniare/ ipotezele obisnuite de calcul se
indeparteaza e#agerat de mult de comportarea reala/ fiind necesara o tratare
pe o baza diferita.
Astfel/ in cazul consolelor scurte se poate considera ca actioneaza un
mecanism de preluare a incarcarilor de tip grinda cu contrafisa/ similar
mecanismului de arc din cazul grinzilor pereti 0fig.1.%21.
*ezvoltarea acestui mecanism implica necesitatea ancorarii la
capacitatea de rezistenta a armaturii de incovoiere pe toata deschiderea
consolei/ ca urmare a faptului ca efortul in armatura intinsa este constant. *e
asemenea etrierii verticali nu sunt eficienti in preluarea incarcarilor.
3!A3 1919&:9+)9 prevede ca pe inaltimea consolei sa se depuna
etrieri orizontali reprezentand o treime din cantitatea de armatura principala
incovoiere 0fig.1.%31.
01.12%1
Aceasta armatura imbunatateste conditiile de lucru ale betonului
diagonalei comprimate dezvoltate in grosimea consolei. 3e considera activi
numai etrierii dispusi pe zona egala cu 2:[Link] lungimea teoretica a
diagonalei 0fig.1.%31.
,I-.'A 1.%3
1.3.7. R&/+*&n' )' *!'-$n(&!& ' &)&,&n&)"! #& 1&"n '!,'
Cedarea la forte taietoare capata aspecte specifice cand pe suprafete
reduse de placa se transmit incarcari relativ importante. Modul characteristic
de rupere este de tip strapungere/ motiv pentru care rezistenta la forta
taietoare in asemenea sitiiatii este denumita in mod curent rezistenta la
strapungere 0poansonare1.
Cedari prin strapungere pot interveni in special la transmiterea
incarcarilor de la dale la stalpi/ la planseele fara grinzi/ la transmiterea
fortelor de la stalpi la radierele fundatiei sau in zona de aplicare a unor forte
concentrate importante pe placa planseelor.
Mecanismul de cedare prin strapungere este comple# depinzand de
numerosi parametri/ dintre care cei mai importanti sunt calitatea 0clasa1
betonului/ raportul dintre latural stalpului % 0latura ariei incarcate1 si
grosimea placii 7
-
/ procentul armaturii transversale.
*atorita distributiei specifice a momentelor incovoietoare/ care scad
rapid din a#ul suprafetei incarcate/ sectiunile de cedare prin strapungere nu
pornesc de la fisuri de incovoiere ca in cazul ruperilor in sectiuni inclinate
ale elementelor de tip bara/ ci de la fisuri similare cu cele care apar in inima
subtire a unor grinzi inalte cu capacitate mare de rezistenta la incovoiere/
fisuri rezultate ca urmare a depasirii rezistentei betonului la intindere pe
directia eforturile principale.
In aceste situatii rezistenta la forfecare in sectiuni inclinate este
sensibil superioara celei corespunzatoare elementelor liniare obisnuite.
'ezistenta la strapungere este influentata favorabil de prezenta eforturilor de
compresiune transversale k
A
si de actiunea unor eforturi de compresiune
dezvoltate in planul placii/ distribuite radial in 6urul zonei de aplicare a fortei
concentrate.
3!A3 1919&:9+)9 prescrie pentru forta capabila la strapungere
centrica 0fara transmitere de moment incovoietor1 a dalelor fara armatura de
forfecare/ relatia 0fig.1.%4.a12
I
cap
C 9/&" p
cr
h
o
'
t
01.12&1
in care p
er
C perimetrul teoretic al suprafetei de forfecare situat la distanta +2.
ine#teriorul zonei efectiv incarcate. $rin stabilirea sectiunii de cedare la
distanta h
o
:2 de perimetrul ariei incarcate se presupune ca se+ia in
considerare in mod implicit influenta raportului c:h
o
. 3tructura e#presiei
01.12&1 este foarte simpla retinand numai principalii parametri ai rezistentei
la strapungere.
*aca pentru suplimentarea fortei capabile la strapungere se prevad
armaturi ce strabat suprafata teoretica de cedare 3!A3 1919&:9+)9 introduce
conditia2
I41/2p
cr
h
o
'
t
01.12(1
in intentia de a se evita dezvoltarea unor eforturi de forfecare prea mari in
placa/ avand in vedere caracterul e#trem de casant al ruperilor prin
stapungere.
3olicitarea la valori I peste cele corespunzatoare limitei 01.12(1 este
asociata cu deschideri ale fisurilor inclinate/ care reduc contributia betonului
la preluarea eforturilor de forfecare. 3e admite/ din acest motiv/ ca raportul
betonului este in acest caz 9/"p
crho
'
t
/ iar diferenta I + 9/"p
crho
'
t
trebuie
preluata in intregime prin armaturile transversale. E#presia de calcul a fortei
taietoare capabile este deci2
I
cap
C 9/"p
crho
'
t
R rn
v
A
av
'
at
R rn
i
A
ai
'
at
sin[ 01.12)1
in care 0fig.1.%4.b12
n
v/
A
av
Cnumarul armaturilor verticale si respectiv aria sectiunii unei bare
verticale care intersecteaza suprafata de strapungereD
n
i/
A
ai
C numarul armaturilor inclinate cu unghiul a fata de orizontala si aria
unei armaturi inclinate care intersecteaza suprafata de rupere.
'elatiile 01.12&1/ 01.12(1 si 01.12)1 sunt valabile pentru solicitarea la
strapungere centrica/ corespunzatoare cazurilor curente in care structurile cu
planseu dala sunt asociate cu pereti structurali rigizi care preiau practic
intergal efectul fortelor orizontale.
,I-.'A 1.%4
1.3.8. In%'!%'!+ *$*-&n#'&. R&/&,'!+ +n#+!&%&.
In cazul planseelor de beton armat monolit intervin in multe cazuri
grinzi secundare care nu reazema pe stalpi sau pe ziduri portante/ ci pe alte
grinzi mai importante + grinzile principale + care sunt sustinute de elemente
de rezistenta verticale ale structurii. *eoarece grinzile secundare nu transmit
direct incarcarile aferente la stalpi sau pereti/ ci prin intermediul grinzilor
principale/ rezemarea lor se numeste in mod curent rezemare indirecta.
8a rezemarea lor/ grinzile secundare transmit reactiunile prin
intermediul zonei comprimate/ in partea inferioara a grinzii principale. *in
acest motiv apare o tendinta de desgicare a inimii grinzii principale si de
desprindere a partii inferioare a acesteia 0fig.1.%"1.
,I-.'A 1.%"
$entru a evita o astfel de cedare este necesara suspendarea incarcarii
aduse de grinda secundara de zona superioara 0comprimata1 a grinzii
principale. 3uspendarea se realizeaza prin etrieri si:sau bare inclinate
suplimentare/ dimensionate pentru a prelua reactiunea ' C 0I
st
R I
dr
1
transmise de grinda secundara 0fig.1.%"1.
sona in care etrierii si armaturile inclinate se considera active se
precizeaza in fig.1.%".b.
,I-.'A 1.%%
$robleme similare se pun si cand de partea inferioara a grinzlor se
suspenda conducte/ tavane/ grinzi rulante sau atunci cand placa planseului
este situata la partea inferioara a grinzilor 0fig.1.%%1.
1.3.6. R&/+*&n' )' ."!.&%'!& #$-' -)'n$!+ #& )$n&%'!&
#&&!,+n'&
In structurile de beton afmat/ pot interveni situatii in care/ ca urmare a
unor conditii de solicitare particulare/ rezistenta in sectiuni inclinate a unor
elemente supuse la incovoiere 0 cu sau fara efort a#ial1 cu forta taietoare sa
fie mai mare decat rezistenta la forfecare dupa anumite planuri determinate.
In aceste cazuri pot aparea ruperi prin dislocare in lungul planurilor
respective/ dupa mecanisme de cedare diferite de cele prezentate la 1.3.2/
1.3.% sau 1.3.&. 'uperile de acest tip sunt favorizate daca planul potential de
lunecare este fisurat/ ca efect al unor eforturi de intindere/ din actiunea unor
incarcari cu forte sau cu deformatii sau ca urmare a e#istentei unor rosturi de
lucru impuse de tehnologia de e#ecutie 0de e#emplu/ rosturile de turnare ale
elementelor verticale ale structurilor de rezistenta/ roshuite dintre
suprabetonarea monolita si partea prefabricata la unele elemente cu alcatuire
mi#ta1.
Modul de transmitere a fortelor de forfecare/ pe suprafata fisurata este
reprezentat in fig.1.%&.
,I-.'A 1.%&
Intrucat suprafata fisurii nu este neteda/ ci cu asperitati/ o lunecare
relativa intre cele doua parti ale elementului presupune si o deplasare
relativa pe directia normala pe fisura 0fig.1.%&.b1.
,orta de intindere indusa in armatura perpendiculara pe planul
potential de lunecare este echilibrata de o compresiune egala actionand
fetele fisuriiI 0fig.1.%&.c1. Aceasta compresiune produce rezistenta prin
frecare la lunecarea relativa a fetelor fisurii/ care se opune fortei de
forfecare. Cercetarile e#perimnetale pun in evidenta faptul ca este suficienta
o deplasare relativa denumai 9/2 mm in lungul planului de lunecare pentru a
solicita pana la curgere armaturile transversale.
*aca pe planul potential de lunecare actioneaza o forta de
compresiune/ aceasta la randul ei genereaza forte de frecare care se adauga
fortelor de frecare datorate strangerii e#ercitate de armatura.
Armaturile transversale care strabat planul potential de lunecare si au
rolul de a impiedica dislocarea in lungul acestuia sunt denumite curent
armaturi de conectare 0conectori1 si pot fi dispuse perpendicular sau inclinat
fata de planul de lunecare.
$entru o utilizare eficienta a armaturilor care traverseaza planul de
lunecare/ conditia de dimensionare a acestei armaturi este asociata cu
solicitarea ei pana la curgere. In aceste conditii forta de lunecare 8
cap
ce
poate fi transmisa in lungul planului de forfecare este data de e#presia2
8
cap
C S
f
0A
ac
'
ac
R < 1 R A
ai
'
at
0cos [ R S
f
sin[ 1 01.1391

<otatii2
A
ac
C suma ariilor sectiumlor conectorilor dispusi perpedicular pe planul
0suprafata1 de lunecareD
A
a
C suma ariilor sectiumlor armaturilor inclinate intinse care strabat planul
delunecareD
[ C unghiul dintre barele inclinate si planul de lunecareD
< C efortul de compresiune normal pe planul de lunecareD
S
f
C coeficientul echivalent de frecare/ intre fetele planului de lunecare.
Conceptul care sta la baza acestui model de calcul este cunoscut in
literatura de specialitate sub denumirea de [Link] la forfecare prin
frecare.
In realitate forta de lunecare aplicata este preluata prin frecarea intre
fetele t. fisura/ rezistenta la forfecare a protuberantelor fetelor fisurii si prin
actiunea de dorn a armaturilor care traverseaza fisura.
In metoda de calcul bazata pe conceptul rezistentei la forfecare prin
frecare se presupnne ca intreaga rezistenta la forfecare se datoreaza frecarii
intre fetele fisurii. *in acest motiv relatiile de calcul au un caracter global
utilizand valori conventionale ale coeficientilor de frecare stabiliti astfel
incat valoarea de calcul a fortei de forfecare capabile sa fie intr+un acord
rezonabil cu rezultatele cercetarilor e#perimentale.
5alorile S
f
prescrise de 3! A3 1919&:9+)9 sunt2
S
f
C 1/4/ pentru cazul rosturilor curatite de lapte de ciment si cu asperitati de
cel putin " mmD
S
f
C 1/9/ pentru cazul unor asperitati intre 2 si " mmD
S
f
C 9/&/ in cazul betonului curatat de laptele de ciment dar fara masuri de a
i se mari rugozitatea.
7bservatii2
0i1 Armatura inclinata se considera activa in preluarea fortei de lunecare
numai in situatia cand acesta forta o solicita la intindere.
0ii1 Armatura inclinata are o actiune mai eficienta in preluarea fortei de
lunecare decat armatura perpendiculara pe planul de separatie intre cele doua
zone ale elementului.
'elatia 01.1391 cuprinde doi termeni care contin A
ai
/ evidentiind
dubla contributie a acestei armaturi 0fig.1.%(1 prin htransmiterea directah
0datorita componentei paralele cu planul de lunecare A
ai
'
at
cos[1 si indirect
prin efectul de frecare 0datorat componentei normale de plan A
ai
'
at
sin[1.
,I-.'A 1.%(
0iii1 *esi modelul teoretic care sta la baza relatiei 01.1391 presupune
dezvoltarea efortului unitar de ciugere in annaturile care traverseaza planul
de lunecare/ in formula de calcul a fortei 8
cap
nu s+a introdus valoarea
corespunzatoare a rezistentei de calcul/ ci valoarea '
a
/ ca o asigurare
suplimentara fata de incertitudhule privind distributia eforturilor de forfecare
in lungul planului de separare si lungimea zonei active pe care sunt
mobilizati conectorii celor doua parti ale elementului despartite de acest
plan.
0iv1 *aca pe planul de lunecare actioneaza forte de intindere este necesar sa
se prevada armatura transversala suplimentara pentru preluarea lor/ separat
de armatura pentru rezistenta prin frecare.
,I-.'A 1.%)
In practica apar doua categorii de situatii dupa cum planul potential de
lunecare este perpendicular pe a#ul elementului 0e#emplul caracateristic il
constituie rosturile orizontale de turnare ale peretilor structurali monoliti la
nivelul planseelor1 sau paralel cu acesta 0rostul dintre elementele
prefabricate si suprabetonarea monolita1.
a1 $lanul potential de lunecare este perpendicular pe a(ul
elementului (fig.3.45)
In aceste cazuri forta care trebuie transmisa in lungul planului
potential de forfecare este chiar forta taietoare I de calcul in sectiunea
considerata a elementului.
In cazul elementelor verticale din structurile proiectate pentru a prelua
efectul incarcarilor seismice efortul a#ial < 0in situatia in care acesta este
compresiune1 se afecteaza cu coeficientul 9/% pentru a tine seama de efectul
oscilatiilor seismice verticale.
,iind solicitate la intindere/ armaturile de conectare trebuie ancorate
ca bara intinse/ de fiecare parte a suprafetei de separare intre cele doua zone
de beton de varste diferite.
b1 $lanul potential de lunecare este paralel cu a(ul elementului.
In aceste cazuri forta de lunecare de calcul se asociaza/ conform
principiilor generate acceptate in proiectarea structurilor de beton annat/
capacitatii de rezistenta a elementelor.
Astfel/ de e#emplu/ daca planul de lunecare este situat in zona intinsa
a unui element incovoiat/ forta de lunecare se asociaza capacitatii annaturii
intinse A
a
'
a
. 8ungimea l
o
pe care se dispun armaturile de conectare pentru
preluarea unei forte de lunecare cu aceasta valoare este cuprinsa intre
sectiunile de moment ma#im si respectiv sectiunea de moment mul/ interval
in care se admite ca efortul din armatura se reduce pana la zero 0fig.1.&91.
,I-.'A 1.&9
'elatia de dimensionare a etrierilor de conectare a suprabetonarii de
inima prefabricata a grinzii din fig.&.&9 este2
A
a
'
a
C S
f
r
ae
'
at
01.1311
*aca se noteaza2
n
e
C numarul de etrieri de conectare necesari pe distanta l
o
D
n C numarul de ramuri ale unui etrieriD
A
ae
C aria unei ramuri de etrieri/
distanta a
e
dintre etrierii de conectare rezulta2
01.1321
in care2
01.1331
1.4. CA8C.8.8 8A 3!A'EA 8IMI!A *E 'EsI3!E<!A
A8 E8EME<!E87' *E E!7< A'MA! 378ICI!A!E 8A
!7'3I.<E
1.4.1 C"n*+#&!'++ +n!"#$%+0&
3olicitarea la torsiune apare in structurile de beton armat ca urmare a
continuitatii dintre elemente 0fig.1.&1 a si b1. 8egatura rigida dintre grinda
secundara si grinda principala din figura 1.&1a face ca rotirea din incovoiere
a grinzii secundare sa fie egala cu rotirea de rasucire a grinzii principaleD ca
urmare/ grinzii principale i se aplica un moment de torsiune egal cu cel de
incovoiere de la capatul grinzii secundare 0fig. 1.&1.b1. *atorita insa faptului
ca valorile rigiditatilor la rasucire ale elementelor de beton armat 0in special
in stadiul fisurat1 sunt foarte reduse in raport cu cele la incovoiere/
momentele de torsiune au de multe ori valori foarte mici. In consecinta la
structurile al caror echilibru este posibil si fara considerarea rigiditatilor la
torsiune acestea sunt/ de regula/ negl6ate in calcul.
,I-.'A 1.&1
E#ista si situatii in care solicitarea la torsiune insoteste nemi6locit
splicitarea la incovoiere in asigurarea echilibrului general al unui
subansamblu. *e e#emplu/ echilibrul placii copertinei din fig.1.&1.c si d/ nu
poate fi realizat decat prin incastrarea in grinda solicitata la torsiune.
3olicitarea la torsiune este insotita si de solicitarea la incovoiere cu forta
taietoare. 3ub actiunea combinata a acestor eforturi/ elementul de beton
armat/ in stadiul de cedare/ prezinta o sectiunea stramba de rupere 0fig.1.&212
,I-.'A 1.&2
Asigurarea fata de ruperea dupa o astfel de sectiune implica
satisfacerea simultana a urmatoarelor conditii pentru starea limita de
rezistenta2
Mi GM
lcap
M GM
cap
I GI
cap
unde M
.cap
/ M
cap
si I
cap
reprezinta rezultantele moment de torsiune/
moment incovoietor si forta taietoare ale eforturilor pe sectiunea stramba la
epuizarea capacitani sale de rezistenta/ iar M
t
/ M si I eforturile sectionale
respective in calculul la starea limita de rezistenta. 'uperea intervine ca
urmare a epuizarii capacitatii betonului comprimat dup ace in prealabil
betonul a fisurat/ iar armaturile longitudinale si trasversale au a6uns la
curgere 0fig. 1.&31.
,I-.'A 1.&3
*in cauza dificultatii de a considera simultan efectul actiunii celor trei
categorii de eforturi in momentul cedarii/ in multe prescriptii de proiectare/
e#clusiv cele din tara noastra/ calculul capacitatii de rezistenta la torsiune se
bazeaza pe modelul de grinda spatiala cu zabrele 0fig. 1.&4a1. 3e are in
vedere separat actiunea momentului de torsiune. In acest model care
considera cazul obisnuit al armarii cu bare ortogonale/ armaturile
longitudinale au rolul talpilor fermei/ etrierii reprezinta montantii/ iar
elementele de beton formate intre fisurile cu configuratii elicoidale/
urmarind traseele eforturilor principale de compresiune/ constituie
diagonalele comprimate.
3e poate demonstra ca intre valoarea mai apro#imativa 0dar
acoperitoare1 a momentului capabil la torsiune stabilita pe baza modelului de
grinda zabrele si valoarea mai riguroasa stabilita pe baza echilibrului limita
in sectiuni strambe sunt diferente neinsemnate. Aceasta concluzie este
confirmata si de studiile e#perimentale.
,I-.'A 1.&4
1.4.2. D+,&n*+"n'!&' &)&,&n&)"! *")+%+'& )' "!*+$n& -& 1'/'
,"#%)$)$+ #& (!+n#' %$ /'1!&)&
*aca se considera o fisura potentiala de rupere cu inclinarea [/ aceasta
intercepteaza pe o fata verticala a grinzii n
u
C h
s
:a
e
tg[ ramuri verticale ale
etrierilor 0fig. 1.&4b1.
'ezulta ca la starea limita de rezistenta/ forta de intindere totala
dezvoltata in acesti etrieri este2
01.13".a1
3imilar forta de intindere totala dezvoltata in etrierii interceptati de
fisura de rupere pe o fata orizontala a grinzii este2
01.13".b1
n
o
C b
s
:a
e
tg[/ numarul de ramuri de etrier care traverseaza fisura marcata pe
fata orizontala a elementului 0fig. 1.&4.a1.
8a nodurile grinzii cu zabrele spatiale eforturile din etrieri se
echilibreaza cu eforturile din talpile intinse si cu eforturile din diagonalele
comprimate de beton constituite intre flsurile inclinate 0fig.1.&4.b/ c/ d/ e1.
Cu notatiile definite in aceste figuri rezulta2
q eforturile din diagonalele comprimate/ insumate pe laturile
elementului 2
01.13%1
q forta orizontala totala din talpi/ egala cu proiectiile pe orizontala ale
eforturilor din diagonalele comprimate de beton intr+o sectiune verticala prin
grinda 2
01.13&1
*aca se noteaza cu A
tl
aria totala a armaturilor longitudinale se obtine2
01.13(1
in care .
s
C20b
s
R h
s
1 este perimetrul miezului de beton 0cuprins la interiorul
etrierilor1 in sectiunea transversala.
,ortele din etrieri sunt transmise in nodurile grinzii cu zabrele spatiale
prin mtennediul celor 4 bare longitudinale de la colturi 0fig.1.&4.e1.
Configuratia fortelor diagonale de compresiune <
dv
si <
do
intr+o sectiune
transversala este mdicata in fig.1.&4.d. Componentele din planul sectiunii
transversale ale acestor forte echilibreaza momentul de torsiune aplicat
sectiunii2
M
t
C 0<
dv
b
s
R <
do
h
s
1 sin [ C <
v
b
s
R <
o
h
s
E#plicitand valorile eforturilor din etreri rezulta2
01.13)1
in care A
bs
C b
s
h
s
reprezinta aria sectiunii samburelui de beton din interiorul
etrierilor.
*aca admitem [ C 4"m/ respectiv ca fisurile se dezvolta dupa
traiectoriile eforturilor principale de compresiune in conditiile torsiunii pure
pentru elemente din materiale omogene si elastice/ relatiile de dimensionare
ale armaturilor transversale si longitudinale devin2
01.1491
01.1411
O1*&!0'++9
a1 In demonstratia e#presiilor de calcul s+a considerat ca armatura
longitudinala este alcatuita din 4 bare dispuse la colturile sectiunii.
Cercetarile e#perimentale au evidentiat faptul ca modul concret in care este
distribuita armatura longitudinala nu are practic importanta daca aceasta
prezinta o configuratie simetrica si daca este corespunzator ancorata dincolo
de sectiunea in care se aplica momentul de torsiune.
Armatura longitudinala fiind solicitata la intindere rezulta ca dupa
fisurarea inclinata/ elementul torsionat se alungeste. In consecinta/ orice
cauza care se impotriveste acestei alungiri 0inclusiv precomprimarea1 are un
efect favorabil.
b1 7 transmitere corespunzatoare a fortelor la hnodurileh grinzii cu
zabrele spatiale necesita2
+ o buna ancorare a etrierilor/ dincolo de central teoretic al nodului. In acest
scop etrierii pentru preluarea torsiunii se realizeaza cu o forma specifica
0fig.1.&"1D
+ un diametru suficient al armaturii longitudinale din colturi/ pentru a reduce
eforturile locale in betonD se recomanda ca diametral armaturii longitudinale
din colturi sa fie cel putin a
e
:19.
c1 Analiza comportarii grinzii cu zabrele spatiale/ ca si cercetarile
e#perimentale evidentiaza faptul ca elementele cu sectiune plana si cele
tubulare/ la un contur perimetral si armare identice/ au aceeasi capacitate de
rezistenta. Aceasta constatare este valabila atata vreme cat peretele sectiunii
tubulare nu este prea subtire/ incat sa se a6unga la ruperi ale diagonaleior de
beton la compresiune.
,I-.'A 1.&"
*in fig.1.&4.e/ se constata ca zona de beton aflata la interior
0delimitata prin linie intrerupta1 nu este mobilizata in mecanismul de
rezistenta al grinzii spatiale cu zabrele.
d1 3e poate demonstra ca solutia de armare cea mai economica se
obtine atunci cand volumul annaturilor Iongitudinale este egal cu volumul
armaturilor transversale.
$e baza relatiei 01.13(1 rezulta2
3e constata ca aceasta conditie corespunde lui [ C 4"m/ ceea ce
confirma ipoteza facuta anterior in legatura cu stabilirea relatiilor 01.1491 si
01.1411.
1. 4.3. A%+$n&' %",1+n'' ' ."!&+ '+&"'!& *+ ' ,",&n$)$+ #&
"!*+$n&
Actiunea momentului de torsiune insoteste/ de regula/ actiunea fortei
taietoare. 5aloarea teoretica a efortului unitar principal de intindere 0egal in
a#a neutra cu valoarea efortului unitar tangential1 este2
E
I
C X C X
]
R X
Mt
01.1431
in care2
X
]
C I:bh
o
/ este efortul unitar tangential provenit din actiunea fortei
taietoareD
X
Mt
efortul unitar tangential produs de actiunea momentului de
torsiune.
Asa cum s+a aratat la 1.3.1/ efortul unitar tangential astfel calculat are
un caracter conventional si trebuie interpretat ca un indice al nivelului de
solicitare la eforturi de forfecare.
In functie de valoarea stabilita cu relatia 01.1431 pot interveni
urmatoarele cazuri2
+ X 4 9/" '
t
solicitarea este sub cea care produce fisurarea inclinata/
situatie in care armatura din inima nu rezulta necesara din calcul/ ea
dispunandu+se pe baza regulilor de armare minimaD
+ 9/" '
t
G X 4 4'
t
/ cazul in care armatura transversala rezulta din
calcul/ fara sa se depaseasca rezistenta diagonaleior comprimate 0efortul
unitar principal de compresiune ramane inferior rezistentei la compresiune in
regim de solicitare bia#iala1D
+ X U 4'
t
/ cand e#ista riscul ruperii la compresiune in sectiuni inclinate
si sectiumea de beton trebuie sporita.
$entru calculul valorilor X
Mt
din e#presia 01.1431 se pot folosi relatiile
matoare/ stabilite in rezistenta materialelor2
q in cazul sectiunilor dreptunghiulare2
01.1441
3+a nbtat cu v
pt
/ modulul de deformatie la torsiune in domeniul
postelastic.
q in cazul sectiunilor compuse care se pot asimila cu sectiuni alcatuite din
mai multe dreptunghiuri 0fig.1.&%.a12
01.14"1
in care indicele i se refera la dreptunghiul i din alcatuirea sectiunii.
q in cazul sectiunilor chesonate 0sectiimi inchise cu pereti subtiri12
01.14%1
3+a notat2
A
o
C aria delimitata de linia mediana a peretelui tubului 0hasurata in
fig.1.&%.b1D
t C grosimea peretelui.
,I-.'A 1.&%
1.4.4. A*-&%& ')& *")+%+'!++ %",-$*& +n%"0"+&!&2"!*+$n&
8a pct.1.4.2 s+au prezentat dificultatile legate de evaluarea capacitatii
de rezistenta la solicitarea de incovoiere cu torsiune pe suprafetele strambe
de rupere.
*ezvoltand modelul de grinda cu zabrele pentru solicitarea la
incovoiere cu torsiune se poate deduce o lege apro#imativa/ de tip parabolic/
pentru curba de interactiune limita moment de incovoiere + moment de
torsiune 0fig.1.&&12
01.14&1
pentru cazul in care ruperea este asociata cu solicitarea la curgere a armaturii
din zona intinsa si2
01.14(1
cand armatura din zona supusa la compresiune de momentul incovoietor este
solicitata la curgere prin intindere in momentul ruperii2
3+a notat2
M/M
t
/ C momentele de incovoiere si de torsiune la ruperea
elementuluiD
M
o
/M
to
C momentele capabile la incovoiere pura si la torsiune puraD
'elatiile 01.14&1 si 01.14(1 sunt in buna concordanta cu rezultatele
cercetarilor e#perimentale.
*aca armarea este simetrica 0A
a
C A
a
e1 la rupere curge totdeauna
armatura din zona intinsa de momentul M in care se insumeaza eforturile de
intindere provenite atat din incovoiere/ cat si din torsiune/ in timp ce in
armatura de la e#tremitatea opusa a sectiunii cele doua eforturi se scad. *in
fig.1.&3 se constata ca pentru acest caz de armare actiunea unuia din cele
doua eforturi reduce capacitatea de rezistenta la celalalt efort/ in raport cu
conditiile de solicitare la incovoiere sau torsiune pura.
In cazul armarii nesimetrice/ in intervalul de valabilitate al relatiei
01.14(1/ se constata ca la valori reduse ale momentului incovoietor/
momentul capabil la torsiune sporeste fata de situatia de solicitare la torsiune
pura/ ca urmare a faptului ca pentru curgerea prin intindere a armaturii A
a
e/
trebuie compensata in prealabil compresiunea din aceasta armatura produsa
de momentul incovoietor.
In proiectarea curenta/ asa cum s+a aratat/ se adopta solutia mai
sirnpla/ cu caracter acoperitor de a dimensiona separat annaturile necesare
pentru preluaiea incovoierii si separat armaturile pentru acoperirea
momentului de torsiune si de a le dispune insmnate in elemental de beton
armat.
7.5. CALCULUL EFORTURILOR UNITARE IN
BETON SI IN ARMATURA IN STADIUL DE EXPLOATARE
$roiectarea structurilor de beton armat nu se limiteaza la asigurarea
elementelor structurale fata de starile limita ultime a caror depasire conduce
la cedarea locala sau generala a structurii. !rebuie sa se aibe in vedere si
starile limita ale e#ploatarii nonnale/ a caror depasire presupune o e#ploatare
necorespunzatoare sau chiar intreruperea e#ploatarii constructiei.
$entru incarcarile curente de e#ploatare/ dar si pentru incarcarile de oboseala
0a caror efect prin aplicare+descarcare este oboseala betonului sau a otelului1/
elementele de beton armat lucreaza in stadiul II caracterizat prin fisurarea
betonului din zonele intinse si prin valori de eforturi unitare in armatura si in
betonul comprimat/ relativ departate de valorile rezistentelor respective.
5erificarea la la starea limita de deschidere a fisurflor si la starea de
oboseala/ implica stabilirea eforturilor unitare din armatura si din betonul
comprimat in stadiul II/ iar verificare la starea limita de defonnatie necesita
evaluarea rigiditatii elementului in acest stadiu de solicitare.
![Link] sc0emei de calcul pentru sta'ilirea eforturilor unitare in
stadiul !!2 a1 distributia deformatiilor specificeD b1 distributia eforturilor
unitare in betonD c1 distributia eforturilor unitare in armaturaD d1 relatia E+F
pentru armaturile din otelD e1 relatia E+F pentru beton.
Calculul eforturilor si deformatiilor in stadiul II de lucru al
elementelor de beton armat admite urmatoarele ipoteze2
a1 sectiunile plane inainte de deformare raman plane si dupa deformare
0fig.1.&( a1D
b1 contributia betonului intins nefisurat este negli6abilaD
c1 relatia intre eforturile unitare si deformatiile specifice in armatura de otel
a in betonul comprimat este liniara 0fig.1.&( d si e1.
$rimele doua ipoteze sunt acceptate si in calculul la rupere/ cu atat
mai mult pot fi considerate valabile in calculul in stadiul II.
A treia ipoteza/ care este riguroasa pentru armaturile de otel solicitate
sub ravelul efortului unitar de curgere 0de fapt aceasta este limita care
defineste superior domeniul stadiului II1 este acceptabila si pentru betonul
comprimat. $entru a 6ustifica aceasta afirmatie/ sa ne referim la deformatiile
diferitelor fibre longitudinale situate in zona comprimata a unui element
solicitat la incovoiere vezi fig.1.&)
,I-.'A 1.&)
Legea efort6deformatie in 'etonul comprimat in stadiul !! de lucru7
a1 distributia eforturilor unitare in zona comprimataD
b1 curbele E
b
Q F
b
pentru vitezele de deformare v
1
G v
2
G v
3
ale fibrelor 1/ 2/ 3
dispuse in aceasta ordine fata de a#a neutra.
5iteza de deformare a acestor fibre este diferita/ fiind cu atat mi mare
cu cat distanta pana la a#a neutra este mai mare. *in acest motiv relatia intre
eforturile unitare si deformatiile specifice este diferita pentru diferitele fibre
longitudinale de beton. 8a cap. 2.3.2. s+a aratat modul in care viteza de
incarcare influenteaza rezistenta betonului 0cresterea vitezei de incarcare
atragand sporuri de rezistenta1. 3e constata e#perimental ca eforturile imitare
in zona comprimata sunt distribuite liniar/ chiar daca ele depasesc pragul
comportarii liniare/ in raport cu diagrama E+F corespunzatoare vitezei de
deformare respective 0fig.1.&).b1.
3ub incarcarile curente de e#ploatare/ componenta vascoasa/ de
curgere a deformatie betonului produsa de incarcare de lunga durata/ este de
proportionala cu efortul unitar.
3!A3 1919&:9+)9 prescrie valori constante E
b
e pentru modulul de
elasticitate al betonului in conditiile cazului 2.
Acesta are valoarea2
E
b
L C 9/( E
b
01.14)1
in cazul incarcarilor de scurta durata si2
01.1"91
in cazul incarcarilor de lunga durata/ in care2
w C caracteristica finala a curgerii lenteD
u C raportul dintre efortul sectional de lunga durata si efortul total
$rin introducerea coeficientului de reducere 9/( se tine seama in mod
global si simplificat de posibilitatea dezvoltarii unor deformatii cu caracter
neliniar la valori de eforturi unitare superioare limitei de comportare elastica.
Coeficientul 9/" care afecteaza valoarea caracteristicii de curgere lenta tine
seama de faptul ca deformatia de curgere lenta a betonului este redusa de
prezenta armaturilor.
Calculul practic al eforturilor unitare in beton si in armaturile de otel
implica considerarea simultana a conditiilor de echilibra/ de compatibilitate
a defonnatiilor 0legea lui ernoulli1 si a legilor fizice pentru otel si beton
0aceasta e#primata prin legea liniara E
b
C E
b
L F
b
1/ care ofera un numar egal
de ecuatii cu cel al necunoscutelor.
3a consideram pentru e#emplificare cazul unei sectiuni de forma
oarecare 0fig.1.(91 solicitate la incovoiere cu efort a#ial de compresiune.
Eforturile sunt notate cu indicele E pentru a desemna conditiile
corespunzatoare stadiului de e#ploatare.
,I-.'A 1.(9
Echilibrul sectiunii se e#prima prin doua ecuatii. 3e aleg 0vezi
notatiile din 1.(912
0i1 Ecuatia de proiectie2
01.1"11
$utand2
01.1"21
in care E
b ma#
este efortul unitar in beton in fibra e#trema comprimata si
notand2
01.1"31
momentul static al zonei comprimate in raport cu a#a neutra/ ecuatia 01.1"11
capata forma2
01.1"41
<++: O &%$'+& #& ,",&n, &;-!+,'' +n !'-"! %$ %&n!') #&
(!&$'& ') '!,'$!++ A
'
2
01.1""1
E#plicitand valoarea efortului unitar E
bA
data de relatia 01.1"21 primul
termen al membrului drept al ecuatiei 01.1""1 devine2
3+a notat2
momentul de inertie al zonei comprimate in raport cu a#a
neutra. In acest fel/ relatia 0&:1"%1 capata forma2
01.1"%1
*in conditiile de compatibilitate a deformatiilor 0legea sectiunilor
plane1 rezulta relatiile2
01.1"&1
01.1"(1
n care F
am
C x:F
a
este deformatia medie a armaturii pe distanta dintre doua
fisuri/ iar x este indicele de conlucrare a betonului cu armatura de otel 0vezi
cap.412
$unand2
01.1")1
01.1%91
si notand2
'elatiile 01.1"41/ 01.1"%1 impreuna cu 01.1%21 si 01.1%31 formeaza un
sistem de 4 ecuatii cu 4 necunoscute.
Indicele de conlucrare x cu valori intre 9/& si 1 0vezi cap.41 poate fi
luat egal cu 1/ aceasta apro#imatie avand eiecte reduse asupra valorii
eforturilor unitare.
In cazul elementelor incovoiate cu sectiuni complicate apare mai
avanta6oasa rezolvarea problemei plecand de la o sectiune omogena
0hidealah1 de beton/ obtinuta prin inlocuirea armaturilor printr+o sectiune
echivalenta de beton 0vezifig.1.(11.
Aceasta echivalare permite calculul eforturilor unitare cu a6utorul
e#presiilor din rezistenta materialelor omogene si elastice.
*aca se procedeaza in acest mod/ evaluarea eforturilor unitare in
stadiul II ton si in armaturile intinse A
a
si comprimate A
a
e/ pentru un moment
de re M
E
/ implica urmatoarele operatii2
,I-.'A 1.(1
a1 3tabilirea pozitiei a#ei neutre din conditia de egalitate a
momentelor rice ale ariilor zonelor comprimata si respectiv intinsa2
01.1%41
3e poate lua apro#imativ2
*in analiza ecuatiei 01.1""1 se observa ca inaltimea zonei comprimate
depinde numai de caracteristicile geometrice si de deformatie ale sectiunii si
se considera constanta pe tot domeniul stadiului II/ indiferent de valoarea
momentului incovoietor.
b1 *eterminarea momentului de inertie al sectiunii ideale in raport cu
a#aneutra2
01.1%"1
c1 Calculul eforturilor unitare at/ E
b ma#
/ E
a
L E
a
cu formula lui <avier2
In cazul sectiunilor de forma dreptunghiulara/ de e#emplu/ relatiile
1.1%4 si 1.1%" devin 2
si
In cazurile curente 3!A3 1919&:)9 permite ca efortul unitar din armatura
intinsa sa se determine apro#imativ cu relatia2
01.1%)1
in care2
n C coeficientul mediu al incarcarilorD in cazul incovoierii o
apro#imatie

mai buna se obtine inlocuind nC M
E
:M / respectiv cu raportul
dintre momentul din incarcarile de e#ploatare si momentul de calculD
A
a

nec
C aria de armatura intinsa necesara din calculul la starea limita de
rezistentaD
A
a

ef
C aria de armatura intinsa efectiva.
Coeficientul 1/1 ia in considerare raportul intre bratul de parghie al
eforturilor interioare in stadiile II si respectiv III.
7.6. CALCULUL LA STAREA LIMITA DE FISURARE

7.6.1. In!"#$%&!&
,isurarea in e#ploatare a elementelor de beton annat este inevitabila/
fapt stabilit inca de la inceputurile utilizarii betonului armat ca material de
rezistenta pentru structuri.
,isurarea este urmarea/ in primul rand/ a eforturilor de intindere
produse de solicitari 0incovoiere/ forta taietoare/ torsiune/ tractiune1/ dar si a
unor eforturi de aderenta e#cesive sau a actiunii unor forte concentrate de
compresiune/ care implica/ asa cum s+a aratat la cap.l/ eforturi de intindere in
directie transversala direcriei de aplicare a incarcarii.
*e asemenea/ o fisurare cu caracter intamplator/ in sensul ca aceasta
nu poate fi reflectata in mod riguros prin modelele de calcul/ poate aparea
datorita unor factori de mediu/ a telinologiei de e#ecutie sau ca urmare a
unor deformatii impiedicate.
*intre cauzele care produc fisurile din aceasta a doua categorie sunt
de mentionat efectele contractiei impiedicate a betonului 0atat la e#teriorul
elementului prin legatuii strucrurale/ cat si in interiorul acestuia/ de catre
armatura de otel1/ ale variatiei de temperatiua/ tehnologice sau climatice/ a
tasarilor diferentiate ale reazemelor/ actiunea inghetului si dezglietului
repetat/ efectele unor tehnologii de e#ecutie insuficient puse la punct
0decofrari timpurii/ imperfectiuni in regimul de tratare termica la accelerarea
intaririi betonului in elementele prefabricate/ deficiente in functionarea
cofra6elor glisante/ etc.1.
In general/ prescriptiile de proiectare ale structurilor de beton annat
prevad verificari prin calcul numai pentru controlul fisurarii produse de
actiunea incarcarilor/ considerandu+se ca evitarea dezvoltarii peste limitele
admise a fisurarii din alte cauze se asigura in mod implicit prin reguli de
alcatuire 0armare1 constructiva si prin adoptarea unor tehnologii de e#ecutie
corespunzatoare din acest punct de vedere.
,isurarea nu prezinta un inconvenient in e#ploatarea elementelor de
beton armat atata timp cat deschiderea fisurilor se situeaza sub anumite
limite. Aceste limite depind in principal de e#igentele de aspect si de
durabilitate/ in special privind coroziunea armaturii/ precum si de asigurarea
unor functiuni specifice/ ca de e#emplu2 asigurarea etanseitatii pentru peretii
recipientilor de lichide si de gaze/ evitarea dezvoltarii unor agenti patogeni
sau a unor insecte/ al caror sediu poate fi constituit de fisurile prea deschise
din elementele de beton armat/ la rezervoarele de apa potabila si la silozurile
de cereale.
azat pe aceste consideratii 3!A3 1919&:9+)9 prevede pentru
elementele de beton armat un calcul la starea limita de deschidere a fisurilor.
5erificarea se face punand conditia ca deschiderile medii ale fisurilor
calculate/ pentru incarcarile de e#ploatare sa nu depaseasca anumite valori
limita. 5alorile admise ale deschiderilor fisnrilor sunt2
6 pentru elemente o'isnuite7
q 9/1 mm/ daca elementele sunt e#puse unui mediu agresivD
q 9/2 mm/ daca elementele sunt e#puse actiunii intemperiilor si nu sunt
prote6ateD
q 9/3 mm/ in celelalte cazuri.
+ pentru elementele care se afla sub presiunea unui lichid sau a unui material
necoroziv2
q 9/1 mm/ daca elementele se afla sub presiunea unui lichid si lucreaza la
intidere centrica sau intindere e#centrica cu e#centricitate mica 0respectiv la
solicitari la care fisurile sunt dezvoltate pe toate inaltimea sectiunii
transversale1D
q 9/2 mm/ in celelalte cazuri 0la elemente cu fisuri care se inchid in zona
comprimata a sectiunilor transversale1.
E#perienta inginereasca acumulata din cercetarea comportarii in
e#ploatare a structurilor de beton armat pennite sa se evidentieze observatia
ca in cazul curent al elementelor structurale din cladirile civile si industriale
aparitia unor fisuri e#cesiv de deschise poate reflecta erori in calculul la
starea limita de rezistenta/ in special datorita aprecierii incorecte a unor
actiuni sau a ignorarii unor faze de lucru anterioare celei de e#ploatare/ la
care natura solicitarii difera de cea din e#ploatare 0de e#emplu/ la
depozitarea si manipularea panourilor prefabricate de planseu1.
1.6.2. C')%$)$) &."!$!+)"! #& .+*$!'!&
*esi in proiectarea elementelor de beton armat nu se pune problema
in mod e#plicit de a face verificari la starea limita de aparitie a fisurilor/
uneori apare necesitatea determinarii valorii eforturilor de fisurare. 7
asemenea necesitate intervine/ de e#emplu/ in proiectarea antiseismica a
unor elemente cu sectiunea avand talpi dezvoltate in zona intinsa si procent
mic de armare/ caz in care forta taietoare asociata momentului de fisurare
poate fi mai mare decat cea din stadiul de rupere 0fig.1.(21.
,I-.'A 1.(2
5aloarea eforturilor care produc fisurarea betonului intins se stabileste
printr+un calcul bazat pe ipotezele stadiului la al elementelor de beton annat/
prin msumarea eforturilor preluate de betonul partial plastificat in zona
intinsa si de armatura.
Considerand o defonnatie limita a betonului intins de 9/1+9/1" H si
ipoteza conlucrarii perfecte dintre beton si armatura/ rezulta ca valoarea
efortului unitar E
a
din annatura intinsa in stadiul solicitarii plastice a
betonului este in medie 2" <:mm
2
.
In aceste conditii/ e#presiile pentru stabilirea eforturilor de fisurare
sunt 0fig.1.(312
,I-.'A 1.(3
q pentru elemente intinse centric 0fig.1.(3.a12
<
f
C A
b
'
t
R 2"A
a
in care2
<
f
C forta de fisurareD
A
b
C aria sectiunii transversale de betonD
A
a
C aria sectiunii de annatura in mm
2
.
q pentru elementele de beton armat incovoiate 0fig.1.(3.b12
M
f
C c
cl
v
f
'
t
R 2"A
a
z
a
01.1&11
in care2
M
f
C este momentul de fisurareD
v
f
C modulul de rezistenta al sectiunii de beton in ipoteza plastificarii
complete a zonei intinseD
c
pl
C coeficient subunitar care ia in considerare plastificarea partiala a zonei
debeton intinseD coeficientul c
pl
are valori cu atat mai apropiate de 1/ cu
cat inaltimea sectiunii este mai mica 0de e#emplu/ la placi1D
z
a
C bratul de parghie al efortului de intindere din armatura in raport cu
punctual de aplicatie al rezultantei eforturilor de compresiune din
betonD se admite simplificarea ca pozitia a#ei neutre in momentul aparitiei
fisurilor este aceeasi ca in cazul sectiunii de beton simplu.
In cazul particular al sectiunilor dreptunghiulare/ luand z C 9/(h se
obtine2
M
f
C 9/2) c
pl
bh
2
'
t
R 29A
a
h 01.1&21
1.6.3. C')%$)$) )' *'!&' I+,+' #& #&*%7+#&!& ' .+*$!+)"! +n *&%+$n+
n"!,')&
Modelul de calcul al deschiderii fisurilor se bazeaza pe analiza unor
situatii de solicitare constanta 0 intindere centrica/ incovoiere pura1 pentru
care se considera o distributie regulata a fisurilor/ situate la distante egale
una de alta/ _
f
.
*eschiderea figurilor este datorata surplusului de deformatie a
armaturii/ pe distanta dintre dpua fisuri consecutive/ in raport cu deformatia
betonului 0lunecarii dintre beton si armatura1.
[
f
C _
f
0F
am
Q F
bm
1 01.1&31
in care2
F
am
C alungirea specifica medie a armaturiiD
F
bm
C alungirea specifica medie a betonului.
*atorita caracterului intamplator al formarii fisurilor ca si imprastierii
specifice a valorilor unor caracteristici ale materialelor/ cum sunt rezistenta
la intindere si aderenta betonului la suprafata laterala a armaturilor/ e#presia
01.1&31 trebuie considerata ca reflectand media comportarii reale.
In fig.1.(4 se prezinta schema de calcul a deschiderii fisurilor pentru
cazul eel mai simplu al solicitarii la intindere centrica.
5alorile F
bm
pot fi negli6ate in raport cu valorile F
am
/ fiind de cca. 19+1"
mai mici decat acestea/ pentru incarcarile de e#ploatare/ si avand in vedere si
efectul contractiei betonului/ calculul practic al deschiderii fisurilor se face
cu relatia2
[
f
C _
f
F
am
01.1&41
*istanta _
f
dintre fisuri se stabileste pornind de la schema din
fig.1.(4.a/ considerand ca pe distanta intre prima fisura aparuta intamplator
si sectiunea unde poate aparea fisura imediat alaturata se transmite prin
aderenta la beton un efort capabil sa produca fisurarea betonului2
in care2
X
med
C pe distanta dintre doua fisuriD
u C perimetrul total al armaturilorD
A
bt
C aria de inglobare a armaturilor intinse.
A
bt
este limitata la o anumita arie adiacenta barei de armatura/
deoarece distributia fisurilor la distante finite face ca numai o anumita zona
din betonul incon6urator sa fie influentata de bara respectiva. 5aloarea A
bt

definita in fig.1.(" a rezultat in urma unor studii teoretice si e#perimentale.
Este evident ca aria A
bt
introdusa in relatiile de calcul nu poate depasi
valoarea ariei zonei intinse a sectiunii in stadiul nefisurat. *e e#emplu/ in
cazul elementelor incovoiate cu sectiune dreptunghiulara A
bt
4 9/"bh.
,I-.'A 1.("
3tudii e#perimentale au dovedit ca raportul = C '
t
:X
med

nu depinde practic derezistenta betonului/ fiind influentat in schimb de
proprietatile de aderenta ale armatnrii.
$entru cazul barelor de acelasi diametru/ raportul A
bt
:u se poate pune
sub forma2
01.1&%1
in care2
d C diametrul armaturiiD A.
S
t
C A
a
:A
bt
/ coeficientul de armare corespunzator ariei de inglobare a
armaturiiD
p
t
C 199 S
t
/ procentul de armare respective.
<otand A
1
C =:4/ relatia 01.1&"1 devine2
01.1&&1
3e observa/ ca daca S
t
tinde spre infinit/ _
f
tinde spre 9. Aceasta este in
contradictie cu faptul ca distantele intre armaturi si acoperirea cu beton au
valori finite/ ceea ce face ca deschiderile fisurilor sa aibe valori finite chiar
la procente de armare foarte mari. 'elatia 01.1&&1 s+a corectat pentru a tine
seama de influenta acoperirii cu beton si cercctari e#perimentale2
01.1&(1
In tabelul 1.4 sunt date valorile A conform 3! A3 1919&:9+)9. 3e
constata ca se dau valori diferite pentru solicitarea la intindere centrica si
intindere e#centrica cu e#centricitate mica/ in care caz fisura se dezvolta pe
intreaga inaltime a elementului si pentru restul solicitarilor/ caracterizate de
faptul ca in sectiune e#ista si o zona comprimata.
!AE8.8 1.4
!rebuie facuta observatia importanta ca modelul teoretic pentru
determinarea distantei medii intre fisuri nu tine seama de slabirile locale
0indeosebi datorita prezentei etrierilor1/ care in anumite conditii pot decide
distributia fisurilor. Astfel/ spre e#emplu/ nu este firesc sa se puna la baza
calculului deschiderii fisurilor intr+o grinda o distanta intre fisuri determinata
he#acth de 1(9 mm sau 229 mm/ daca distanta dintre etrieri este de 299 mm.
Intr+un asemenea caz fisurile vor aparea/ asa cum se constata in practica/ in
dreptularmaturilor transversale.
7bservatiile e#perimentale sugereaza ca infiuenta armaturii
transversale in grinzi sa fie luata in consideratie prin rotun6irea in plus sau in
minus a valorii calculate pentru distanta medie intre fisuri/ pana la distanta
dintre etrieri/ daca diferenta nu este mai mare de cca."9 mm.
Alungirea specifica medie F
am
a armaturii pe distanta dintre fisuri este
mai mica decat alungirea specifica F
a
a armaturii in dreptul fisurii/ datorita
contributiei betonului intins intre fisuri/ care preia o parte din eforturile de
intindere 0fig.1.(4.b1. 'aportuI subunitar x C F
am
: F
a


lintre cele doua
deformatii specifice reprezinta o masora a aderentei intre beton si armatura/
motiv pentni care este denumit/ asa cum s+a aratat anterior Q indice de
conlucrare.
$ornind de la schema de calcul din fig.1.(4.b/ se poate scrie2
01.1&)1
Integrala din 01.1&)1 reprezentand aria diagramei eforturilor de
aderenta se poate e#prima astfel2
01.1(91
in care XL
med
? X
med
0din schema de la fig. 1.(4a1 este efortul unitar mediu de
aderenta in momentul care precede formarea celei de a doua serii de fisuri la
distante _
f
:2.
Introducand 01.1(91 in 01.1&)1 si punand2
01.1(11
pe baza echilibrului elementului de armatura conform schemei din 1.(4b/ se
obtine2
01.1(21
E#presia din paranteza reprezinta valoarea x.
,olosirea in calculul valorii indicelui de conlucrare a rezistentei
caracteristice a betonului '
t=
este 6ustificata prin faptul ca se analizeaza o
portiune de o anumita lungime/ la o stare limita de e#ploatare. In aceasta
situatie dezvoltarea unei rezistente la intindere mai apropiata de rezistenta
caracteristica a betonului decat de rezistenta de calcul este foarte probabila.
3!A3 1919&:9+)9 prevede determinarea lui x cu e#presia2
01.1(31
$entru j se iau valorile acoperitoare 9/3 pentru armaturi din 7 3& si
9/" pentru armaturi din $C "2 sau $C %9. 3e constata ca pentru a tine seama
de efectul actiunii in timp asupra aderentei betonului si a deformatiei medii a
armaturii s+a introdus un factor suplimentar dependent de raportul v 0definit
la 1.21 care afecteaza valoarea j.
*in echilibral tronsonului de armatura din fig.1.(4.b rezulta ca efortul
ce se poate transmite prin aderenta de la armatura la beton nu poate depasi
A
a
E
a
. $eaceasta baza raportul A
bt
'
t=
: A
a
E
a
din e#presia lui x se limiteaza la
1.
In calculele curente se pot adopta valorile apro#imative din tabelul
&.".
!AE8 1."
In ceea ce priveste valoarea efortului unitar E
a
in fisura/ aceasta se
stabileste pe baza ipotezelor corespunzatoare stadiului II de lucru al
elementelor de beton armat 0Cap.1."1.
In cazul elementelor curente/ corect dimensionate la starea limita de
rezistenta/ verificarea deschiderii fisurilor este practic intotdeauna
satisfacuta si standardul permite in aceste situatii sa nu se efectueze un
calcul la fisurare.
*e asemenea/ in standard se dau valori ale raportului 0 p
t
: d 1
min
/ peste
care numai este necesar sa se efectueze calculul deschiderii fisurilor. 5alorile
depind de natura solicitarii/ de tipul de armatura si de valoarea limita
admisa a deschiderii fisurilor. 5alorile 0 p
t
: d 1
min
s+au stabilit pornind de la
relatia generala de verificare a deschiderii fisurilor2
01.1(41
Admitand in mod acoperitor ca C 20c R 9/1s1 C )9 mm/ pentru
elementele intinse/ respectiv (9 mm pentru elementele incovoiate si ca x E
a

N 9/(" '
a
se a6unge la e#presia2
01.1("1
pe baza careia s+au stabilit valorile 0 p
t
: d 1
min
din tabelul 31 din standard/
ane#a
1.6.4. C'/$) &)&,&n&)"! '!,'& %$ -!"%&n& ,+%+ #& '!,'!&
In cazul unor procente mici de armare ipoteza unei distributii regulate
a fisurilor/ la distante relativ reduse/ nu mai corespunde realitatii. In astfel de
situatii este posibil sa apara o singura fisura sau numai cateva fisuri/ in
pozitii intamplatoare in lungul elementului/ avand deschideri mai mari decat
cele furnizate de modelul de calcul considerat anterior.
$entru aceste cazuri este necesara adoptarea unei scheme diferite in
care deschiderea fisurilor se obtine multiplicand deformatia specifica medie
a armaturii cu dublul distantei necesare pentru transferal efortului de
intindere de la armatura la beton/ masurate de la fisura e#istenta 0fig.1.(%1.
[
f
C2l
a
F
am
01.1(%1

Admitand distributia simplificata a efortului unitar din fig.&.(%/ pentru
o bara de armatura se obtine2
01.1(&1
!inand seama si de egalitatea2
01.1((1
Este de observat ca relatia 01.1()1 poate fi utilizata si pentru stabilirea
deschiderii fisurilor din contractia betonului/ daca se poate determina
valoarea E
a
.
3! A3 1919&:9+)9 stabileste pentru o valorile 2/4'
t
in cazul armarii
cu $C "2 sau $C %9 si l/"'
t
pentru cazul armarii cu 7 3&.
1.6.5. C')%$)$) #&*%7+#&!++ .+*$!+)"! -&n!$ &)&,&n&)& '!,'& %$
-)'*& *$#'&
3i in cazul elementelor armate cu plase sudate din 3!< este
necesara o schema de calcul specifica. 8a aceste elemente aderenta sarmelor
este foarte redusa/ practic negli6abila. Conlucrarea cu betonul se bazeaza in
acest caz pe impanarea in beton a barelor transversale in dreptul nodurilor
rezultate din sudarea prin puncte a barelor longitudinale de cele transversale.
!ransferul efortului de la armatura la beton/ de la sectiunea mai slaba
unde apare prima fisura/ la sectiunile situate la distanta [
f
/ la stanga sau la
dreapta unde apar fisurile vecine se face direct prin intermediul fortelor de
strivire aphcate la nodun. Considerand ca rezistenta medie la strivire este
1"'
t
/ rezulta ca aceasta forta are valoarea2
,
nod
C d
t
l
t
01" '
t
1 01.1)91
unde2
d
t
C diametrul armaturii transversale/ iar
l
d
C distanta dintre a#ele armaturilor longitudinaleD pentru a tine seama ca la
lungimi prea mari intre noduri bara +transversala +devine fle#ibila in formula
01.1)91 l
l
se limiteaza la 39 d
t
.
Intrucat in practica se constata ca fisurile apar in dreptul armaturilor
transversale/ unde sectiunea de beton este slabita/ distanta dintre fisuri se ia
un multiplu n
t
/ al distantei l
t
/ dintre barele transversale 0fig.1.(&1.
,I-.'A 1.(%
*istanta dintre fisuri se stabileste din conditia ca efortul total cedat de
armatura betonului 0n
t
,
nod
1 sa atinga efortul de fisurare al betonului intins
0 A
b
'
t
1.
'ezulta2
01.1)21
5aloarea n
t
/ obtinuta din 01.1)21 se rotun6este in plus la numarul intreg cel
mai apropiat.
In cazul placilor aria zonei intinse a sectiunilor in stadiul Ia este
practic intotdeauna mai mare decat aria de inglobare a annaturilor definite in
fig.1.(". Avand in vedere si sensibilitatea ridicata a acestor elemente la
fisurare in 3!A3 1919&:9+)9 se prevede in mod acoperitor ca la stabilirea lui
A
bt
sa se considere zona intinsa a sectiunii in stadiul nefisurat. $entru
sectiunea de forma dreptunghiulara aria corespunzatoare este 9/"bh 0la placi
momentul incovoietor fund raportat la 1 m latime/ b C 1 m1.
1.7. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT LA
STAREA LIMITA DE DEFORMATIE
1.7.1. In!"#$%&!&
8imitarea deformatiilor elementelor structurale este dictata de mai
multe categorii de conditii si anume2
q conditii estetice/ defonnatiile prea mari afectand negativ in unele situatii
aspectul unor planseeD
q conditii psihoheice. defiamatiile peste o anumita limita creand senzatii de
inconfort sau chiar de insecuritate pentru oameniD
q conditii constructive pentru prevenirea deteriorarii unor elemente
nestructurale2 pereti despartitori/ straturi de tencuiala si alte finisa6e atasate
elementelor structurale/ etc.D
q conditii tehnologice de sensibilitatea unor echipamente tehnologice la
deformatii.
In cele mai multe dintre cazuri sageata e#cesiva a unui element nu
este daunatoare elementului insusi/ ci elementelor nestructurale sau altor
elemente structurale care sunt rezemate pe elementul care se deformeaza.
In calulul sagetilor in e#ploatare/ ca si la stabilirea valorilor admisibile
ale sagetilor trebuie sa se tina seama in special de marimea incarcarii/ de
natura incarcarilor si de durata de aplicare/ de care depinde cresterea in timp
a defonnatiei ca urmare a curgerii lente a betonului.
In precedentele prescriptii pentru calculul elementelor de beton armat/
verificarea la starea limita de defonnatie consta in compararea sagetii totale
calculate cu valori limita admise.
In ultima editie a standardului pentru calculul elementelor structurale
de beton annat 3!A3 1%19&:9+)9 s+a facut o modificare de principiu in ceea
ce priveste calculul la starea limita de deformatie. Astfel/ pentru cazul
planseelor curente trebuie verificata fractiimea din deformatie care intervine
dupa aplicarea incarcarilor variabile/ incluzand sporul datorat actiunii de
lunga durata. 3unt date conditii diferite pentru planseele care suporta ziduri
despartitoare si finisa6e sensibile la deformatii si pentru planseele libere 0de
e#emplu/ planseele parca6elorsau ale tribunelor1.
3e pune astfel in evidenta acea componenta a defonnatiei care
intereseaza atat sub aspect psihologic/ cat si din punct de vedere constructiv.
Calculul practic implica determiriarea sagetii totale de lunga durata si
a sagetii initiale inregistrate pana la e#ecutarea elementelor nestructurale si
aplicarea incarcarilor utile/ diferenta dintre cele doua valori urmand sa fie
comparata cu valorile limita admise.
In ceea ce priveste planseele salilor de spectacole si gradenele
arenelor sportive conteaza cresterea de deformatie de scurta durata sub
incarcarea data de public/ astfel incat in aceste situatii la verificarea la
sageaetanu se ia in considerare efectul curgerii lente a betonului.
In cazul elementelor la care greutatea pennanenta este negli6abila in
raport cu incarcarea temporara + cazul tipic constituindu+l grinzile cailor de
rulare ale podurilor rulante + pentru simplificare se prevede ca verificarea la
sageata sa se faca prin faca prin compararea sagetii totale cu valori admise.
In tabelul 1.% se prezinta relatiile de verificare si valorile admite ale
sagetilor.
!AE8.8 1.%
1.7.2. M"#&)$) #& %')%$) ') !+(+#+'++
In marea ma6oritate a cazurilor/ problema asigurarii la starea limila de
defonnatie se refera la limitarea deformatiilor de incovoiere 0sagetilor1.
Modelul de calcul al rigiditatii de incovoiere 0EI1 are la baza ipotezele
specifice stadiului II de lucru 0stadiului de e#ploatare1 al elementelor de
betca armat/ ipoteze prezentate la cap.1.".
E#presia generala a modulului de rigiditate la incovoiere este2
01.1)31
in care w este curbura fibrei medii deformate 0rotirea specifica1.
E#presia modulului de rigiditate EI capata in cazul elementelor de
beton armat una din formele 0fig.1.((12
01.1)4.a1
3au
01.1)4.b1
E#presiile 01.1)4.a1 si 01.1)4.b1 sunt folosite in cazul general al
elementelor solicitate la incovoiere cu efort a#ial 0cazul I de compresiune
e#centrica si cazul intinderii e#centrice cu e#centricitate mare1.
In cazul elementelor de beton armat solicitate la incovoiere fara efort
a#ial/ e#presia rigiditatii se poate pune sub forma2
EI C E
b
I
bi
01.1)"1
in care I
bi
este momentul de inertie al sectiunii ideale 0echivalente1 de beton
armat in stadiul II/ stabilit asa cum s+a aratat la cap.1.".
In tabelul 1.&. se dau e#presiile momentelor de inertie I
bi
pentru
sectiuni dreptunghiulare simplu/ dublu annate si in forma de !.
!AE8 1.&
O1*&!0'+&2 In calculul sagetilor se considera valorile de e#ploatare
ale incarcarilor. *in acest motiv in relatiile de calcul se ataseaza indicele
E

valorilor eforturilor sectionale. $entru incarcarile permanente se iau valori
normate/ iar pentru incarcarile variabile se iau valorile de lunga durata.
1. 7.3. C')%$)$) -!'%+% ') *'(&+)"!
Calculul practic al sagetilor presupune integrarea dubla a valorilor
curburilor in lungul elementului.
'igiditatile sectionale chiar la elementele cu sectiune constanta
variaza considerabil in lungul acestora/ asa cum se poate constata din
e#emplul prezentat in fig.1.().
3!A3 1919&:9+)9 admite anumite simplificari ale schemei de calcul
pentru a reduce volumul de calcule necesare evaluarii deformatiilor. Astfel/
se prevede stabilirea valorilor rigiditatilor in sectiunile de moment ma#im/
valori care/ in mod acoperitor se considera constante pe zonele cuprinse intre
pimctele de moment nul.
Calculul practic al sagetilor incovoiate simplu rezemate sau in consola
se poate face cu o e#presie de forma2
mcare2
01.1)%1
M
ma#
E

C
valoarea momentului ma#im in deschidere pentru incarcarea
considerataD
[ C coeficient ale carui valori depind de natura reazemelor si de tipul de
incarcare 0tabelul 1.(1.
$entru calculul sagetilor elementelor cu continuitate pe reazeme
0fig.1.()1 se poate aplica e#presia apro#imativa2
01.1)&1
unde2
M
c
E
/ M
1
E
/M
2
E
C momentele incovoietoare in sectiunea din mi6locul
deschiderii side la fata celor doua reazemeD
I
bi/c
/ I
bi/1
I
bi/2

C
momentele de inertie ale sectiunilor ideale din camp si de la
fata celor doua reazeme.
1.7.4. C"n*+#&!'!&' #&."!,'++)"! #& ."!.&%'!&.
3olicitarea de incovoiere este insotita in mod obisnuh a dc solicitarea
la forta taietoare. In stadiul nefisurat/ e#ceptand elementele cu deschidere
relatrva mica 0elementele hscurteh1 fractiunea din deformatia datorala
efectului fortelor taietoare este negli6abila in raport cu cea datorata
eforturilor de incovoiere.
,isurarea in e#ploatare a elementelor de beton armat 0prin flsuri
normale si inclinate fata de a#a acestora1 reduce insa in proportie sensibil
mai mare rigiditatea la deformatii de forfecare decat rigiditatea la incovoiere.
In cazul grinzilor si placilor relativ fle#ibile/ solicitate la forte taietoare
moderate/ efectul forfecarii asupra sagetilor in e#ploatare ramane negli6abil.
In cazul unor grinzi cu inima subtire si care sunt solicitate la forte taietoare
importante/ in special la rapoarte reduse ale raportului intre deschidere si
inaltimea sectiunii 0l:h G "1/ deformatiile de forfecare pot capata valori de
acelasi ordin de marime cu cele de incovoiere. $entra a ilustra aceasta/ in
fig.1.)9 se prezinta rezultatele unor cercetari e#perimentale privind variatia
sagetilor masurate la aceeasi incercare pentru 4 grinzi avand practic aceeasi
capacitate portanta si aceeasi rigiditate la incovoiere/ dar cu latimi diferite
ale inimii si deci cu rigiditati de forfecare diferite. 3e constata ca fractiunea
din sageata totala datorata distorsiunilor de forfecare este cu atat mai mare
cu cat inima grinzii este mai subtire/ respectiv cu cat rigiditatea la forta
taietoare este mai mica.
,I-.'A 1.)9
*esi e#ista incercari de a stabili modele analitice pentru determinarea
deformatiilor de forfecare ale elementelor de beton armat/ nici unul din
aceste modele nu este satisfacator/ atat in ceea ce priveste corespondenta cu
comportarea reala cat si in ceea ce priveste posibilitatea de utilizare practica.
In aceste conditii/ in cazurile curente se recomanda un procedeu
apro#imativ care consta in amplificarea sagetilor de incovoiere cu un factor
supraunitar care sa tina seama de sporul de sageata datorat deformatiilor de
forfecare.
in care A este un coeficient care depinde de modul de incarcare al grinzii2
T C 1/" : [
1.8. CALCUL LA STAREA LIMITA DE OBOSEALA
1.8.1. In!"#$%&!&
8a cap. 1.%4 si 3.3 s+a aratat ca sub actiunea solicitarilor variabile/
repetate de un numar foarte mare de ori/ materialele de constructie isi reduc
semnificativ rezistenta/ fenomenul purtatid numele de oboseala.
'educerea rezistentei este influentata de numarul si natura ciclurilor
de incarcare variabila. Ciclul 0trecerea de la valoarea ma#ima a efortului
unitar la cea minima si revenirea la o valoare ma#ima intr+un interval de
timp + perioada1 este caracterizat prin valorile ma#ima E
ma#
/ minima E
min
/
0care poate fi de seron contrar valorii E
ma#
1/ precum si de raportul dintre
acestea/ indicele de asimetrie yC E
min:
E
min
.
'educerea proprietatilor de rezistenta cu numarul de cicluri este
reflectata de asa numitele curbe vohler. In fig
.
1.)1 este reprezentata curba
tipica pentru beton comprimat/ corespunzator unei anumite valori p. In
fig.1.)2 se reprezinta o diagrama specifica otelului.
,I-.' 1.)1
,enomenul de oboseala afecteaza negativ sub multiple aspecte
structurile de beton armat prin2
+ fisurarea e#cesiva a betonuluiD
+ coroziunea oteluluiD
+ deformatii 0sageti1 e#cesive/ ca urmare a reducerii drastice a rigiditatii/
inclusiv datorita degradarii aderenteiD
+ cedarea prematura a elementelor/ la valori de incarcare sensibil mai mici
decat cele corespunzatoare actiuni stance/ monoton crescatoare.
$roprietatile de oboseala specifice betonului si respectiv otelului au fost
prezentate succint la cap. 1.%.4. si 3.3. In prezentul capital se aduc unele
completari referitoare la aceste proprietati care servesc la analiza
caracteristicilor la oboseala ale elementelor de beton armat.
,I-.'A 1.)2
*intre factorii care influenteaza comportarea la oboseala/ eel mai
semnificativ din punct de vedere practic este confinarea betonului prin
armaturi transversale pe directia efortului. 3e obtine un efect favorabil cu
atat mai mare cu cat valoarea efortului unitar transversal aplicat este mai
mare/ proprietate care este evidentiata in fig.1.)3.
,I-.'A 1.)3
,actorii principali care afecteaza rezistenta betonului/ si anume
raportul a:c/ cantitatea de ciment/ volumul de goluri 0sau proprietatea
influentata de acestea/ compactitatea1/ conditiile de intarire/ varsta la
incarcare/ etc. nu influenteaza de o maniera diferita rezistenta la oboseala.
$e de alta parte studiile e#perimentale evidentiaza faptul ca
rezistentele la oboseala ale betonului la compresiune si intindere se ana intr+
un raport practic constant fata de rezistentele corespunzatoare la incarcari
statice.
*intre factorii care afecteaza rezistenta la oboseala a armaturilor din otel
nediscutati sau foarte succint analizati la pet. 3.3 se mentioneaza2
q forma profilaturii suprafetei lateraleD profilaturi cu raze de racordare prea
mici sau cu profile incrucisate pot reduce drastic numarul de cicluri de
incarcare alternanta la care barele pot rezista/ in raport cu profllele corect
conceputeD
q coroziunea otelului produsa de diferite cauze2 e#punerea indelungata in
mediul e#terior inainte de inglobarea in beton/ sarea utilizata pentru
reducerea temperaturii de topire a zapezii/ clorura de calciu introdusa in
e#ces/ infiltratiile de ape agresive/ etc.
q diametral barelor/ barele mai groase comportandu+se mai prost la
oboseala/ decat cele de diametru micD
q indoirea barelor/ barele indoite avand o rezistenta mai mica la oboseala
decat barele drepteD aceasta se e#plica prin e#istenta eforturilor reziduale
datorita indoirii si a eforturilor de incovoiere induse suplimentar.
'educerea procentuala a rezistentei la oboseala/ functie de raportul *:d/
intre diametral de indoire si diametral barei se poate unnaii in tabelu 1.).
1.8.2. C",-"!'!&' )' "1"*&')' ' &)&,&n&)"! #& 1&"n '!,'
Comportarea la oboseala a elementelor de beton armat este dependenta de
rezistenta la oboseala a materialelor componente/ beton si armatura de otel/
precum si de capacitatea de conlucrarea dintre acestea.
': C",-"!'!&' )' +n%"0"+&!&.
*esi starea limita de oboseala reprezinta o stare limita ultima/ incarcarile de
oboseala reprezinta valori obisnuite pentru elementele solicitate la oboseala.
In consecinta/ stadiul de comportare semnificativ pentru fenomenul de
oboseala este stadiul 2/ cu betonul din zonele intinse fisurate.
*istributia ]uasiliniara a eforturilor unitare in zona comprimata/
acceptata in procedeele curente de calcul/ face ca verificarea rezistentei sa se
refere numai la valoarea ma#ima -
bma
# la fibra e#trema comprimata.
In realitate fenomenul de oboseala afecteaza sensibil starea de fisurare a
elementelor de beton armat. Ca urmare apar redistiibutii de eforturi in
sectiuni/ iar la structurile static nedetenninate si intre diferitele sectiuni ale
elementelor.
Ca urmare/ sectiunile pot evidentia rezerve de rezistenta/ prin mobilizarea
zonelor cu eforturi mai mici/ dupa ce zona din vecinatatea fibrei e#treme
comprimate se degradeaza. Acest fapt a fost confirmat prin studii
e#perimentale pe grinzi solicitate la oboseala. In mod acoperitor aceste
rezerve nu sunt luate in considerare in prescriptiile de proiectare.
In ceea ce priveste comportarea la oboseala a armaturilor inglobate in zona
intinsa a elementelor incovoiate/ aceasta este similara cu cea a armaturilor
libere solicitate ciclic 0fig.1.31.
1: C",-"!'!&' )' '%+$n&' ."!&+ '+&"'!&.
Cedarea elementelor de beton armat la actiunea fortei taietoare
prezinta in multe situatii un caracter neductil. 3olicitarea ciclica repetata de
un numar mare de ori/ favorizeaza in plus posibilitatea unei ruperi casante.
Evitarea unei cedari casante se poate realiza/ in principiu/ prinrr+o armare
transversala suficienta. E#tinderea la cazul solicitarii la oboseala prin
actiunea fortelor taietoare a rezultatelor obtinute prin solicitarea a#iala
ciclica a barelor de armatura nu este insa 6ustificata. Aceasta ca urmare a
faptului ca armaturile transversale sunt solicitate mult mai comple#/ la efort
a#ial/ incovoiere si forfecare 0grin hefect de dornh1 in conditiile in care
istoria variatiei eforturilor in aceste armaturi este foarte dificil de stabilit.
3tudiile e#perimentale au relevat influenta benefica/ 4a aceeasi
cantitate de armatura transversala/ a latimii sectiunii grinzii. Cu alte cuvinte/
o cale eficienta de sporire a performantelor la oboseala a elementelor
solicitate la forte taietoare importante este reducerea efortului unitar de
forfecare mediu X
med
.
%: In.)$&n' '*$-!' %"n)$%!'!++ #+n!& 1&"n *+ '!,'$!'.
,enomenul de conlucrare dintre beton si armatura/ fiind dependent in
mare masura de rezistenta betonului la intindere/ este influentat decisiv de
oboseala/ care afecteaza negativ aceasta proprietate a betonului.
7 imbunatatire sensibila asupra rezistentei la oboseala a aderentei se
obtine prin armarea transversala a elementelor in zona de ancorare a
armaturilor. Armatura transversala contribuie la liinitarea deschiderii
fisurilor in betonul de acoperire si la sporirea rezistentei la despicare a
acestuia.
Armarea transversala se realizeaza prin etrierii grinzilor 0fig.1.)4.a1/
armatura de repartitie din placi 0fig.1.)4.b1/ sau chiar din spire din armaturi
subtiri 0fig.1.)4.c1.
1.8.3. C')%$)$) -!'%+%&
Ca si in cazul starii limita de rezistenta/ calculul la starea limita de
oboseala se face separat pentru momentul incovoietor si respectiv pentru
forta taietoare.
-raparile de incarcari pentru calculul la oboseala se refera de regula la
regimul curent de solicitare al elementelor de beton armat si in consecinta
calculul se face pentru conditiile stadiului 2 de comportare 0fig.1.121. $entru
cazul masinilor si utila6elor cu amplasament fi# se considera valorile
incarcarilor corespunzatoare verificarilor la starile limita de rezistenta.
a1 Calculul la moment incovoietor.
5erificarea [Link] c]mpararea eforturilor unitare ma#ime in beton
si in armatura cu rezistentele la oboseala ale acestora. !rebuie satisfacute
relatiile2
E
b ma#
4 '
c
o
01.1))1
E
a

ma#
4 '
a
o
01.2991
Ipotezele si etapele calculului eforturilor unitare in stadiul 2 de lucru
al elementelor de beton armat a fost prezentat la cap.1.". Modul de
determinare a valorilor rezistentelor armaturilor si betonului in calculul la
oboseala/ functie de diversii parametri de care depind a fost detaliat la
cap.1.4.
b1 Calculul la forta taietoare
3e determina valoarea relativa a efortului principal de intindere2
In care2
E
I
C efortul principal de intindere in beton calculat cu relatiile 01.)9.1 si
01.)%.1 considerand valorile eforturilor sectionale corespunzatoare gruparii
de incarcari in calculul la obosealaD
'
t
C rezistenta de calcul la intindere a betonului
$ot interveni urmatoarele situatii2
i1 E
I
G 9/" In acest caz betonul poate prelua singur efortul de intindere/
armaturile transversale dispunandu+se pe considerente consecutive.
ii1 E
I
U 2/9 In acest caz se considera ca nivelul de solicitare la forta taietoare
este incceptabil de mare si se impune sporirea sectiunii la beton.
iii1 9/" G E
I
G 2.9. In acest domeniu de solicitare se efectueaza verificarea
capacitatii betonului si a armaturilor transversale de preluare a eforturilor de
intindere.
In acest din urma caz/ etapele calculului sunt urmatoarele
q se evalueaza aportul betonului in preluarea eforturilor principale de
intindere/ E
bI
+ pentru solicitari ciclice nealternante 0 0y C E
min
: E
ma#
V 91 betonul poate
prelua eforturi E
bI
de pana la 9/3'
t
+ pentru solicitari ciclice alternante capacitatea betonului de a prelua eforturi
de intindere se considera nula.
q se evalueaza efortul unitar de intindere preluat de etrieri2
01.2911
in care semnificatia notatiilor este identica cu cea utilizata la calculul la
starea limita de rezistenta 0vezi 1.3.21.
*e regula/ armarea transversala este dimensionata intr+o prima etapa
din calculul la starea limita de rezistenta/ astfel incat calculul la oboseala
reprezinta o operatie de verificare. 'elatia de verificare a armaturii verticale
forma de etrieri este2
01.2921
In cazul in care se prevad si armaturi transversale sub forma de bare
inclinate aria acestora A
aI
/ trebuie sa satisfaca relatia2
01.2931
3+a notat2
A
I
C aria zonei din diagrama valorilor E
I
ce trebuie preluate prin armaturi
inclinate.
[ C unghiul de inclinare al armaturilor in raport cu orizontala
Armaturile inclinate se distribuie in lungul grinzii astfel incat sa fie
relativ uniform distribuite in raport cu diagrama valorilor ma#ime E
I
.
Modul de dimensionare al armaturilor inclinate si dispunerea lor in
lungul elementului sunt detaliate in fig.1.)".
Armaturile inclinate se distribuie in lungul grinzii astfel incat sa fie
relativ uniform distribuite in raport cu diagrama valorilor ma#ime .
Modul de dimensionare al armaturilor inclinate si dispunerea lor in
lungul elementului sunt detaliate in fig.1.)".
,I-.'A 1.)"