Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Geografică Comparativă A Populaţiei Şi Aşezărilor Umane Din Statele Turcia Şi Botswana PDF
Analiza Geografică Comparativă A Populaţiei Şi Aşezărilor Umane Din Statele Turcia Şi Botswana PDF
comparativ a
populaiei i aezrilor
umane din statele
Turcia i Botswana
Universitatea din Bucureti
Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie Didactic
Neagoe Isabela
Grupa 204
1. Introducere
Scopul lucrrii este de a evidenia i compara evoluiile distincte ale celor dou state
analizate: Turcia i Botswana. Vom analiza att date strict referitoare la populaie (evoluia
numrului populaiei, dinamica ratei natalitii, dinamica ratei mortalitii generale, dinamica
ratei mortalitii infantile, structura populaiei pe grupe de vrst i sexe), ct i dezvoltarea
uman pe care aceste state au avut-o n ultimele decenii.
Metodele aplicate n aceast lucrare sunt variate, metoda graficului fiind cea mai des
folosit deoarece este cea mai revelant. Aceast prezentare poate fi interceptat foarte uor de
ctre cititor, dar mai ales prezint o imagine de ansamblu a ceea ce urmeaz s fie analizat. De
asemenea, ne putem da seama mai bine de amplitudinea fenomenelor, precum i de constaa sau
variaia acestora.
Pentru a evidenia diferenele din punct de vedere demografic ntre cele dou state: Turcia
i Botswana, s-a utilizat metoda analizei comparative. Piramida vrstelor este o alt metod
folosit, aceasta ne ajut s observm cu uurin structura populaiei pe grupe de vrsta i sexe.
De asemenea, nomograma ne ajut s vedem n ce msur populaia se afl ntr-un anumit sector
(primar, secundar sau teriar).
n vederea realizrii acestui articol, datele au avut ca surse: World Population Prospects
2008, Key Indicators on the Labour Market, World Urbanization Prospects 2008 i 2009.
Datele necesare realizrii analizei au fost colectate pe o perioad de timp bine determinat
i anume: intervalul 1960-2050, excepie fcnd datele despre structura populaiei pe grupe de
vrst i sexe pentru care s-au colectat date pentru anii 1960, 2010 i 2025, i datele despre
structura socio-economic a populaiei.
Din lips de informaii, analiza lucrrii nu s-a putut realiza n ntregime; de exemplu,
pentru realizarea nomogramei am folosit ali ani: 1985, 1990, 1994 i 2005 pentru Turcia, i
1985, 2000 i 2005 pentru Botswana.
2. Date generale
Turcia
Fig.1. Drapelul Turciei
Turcia este situat n sud-estul Europei i sud-vestul Asiei. Se nvecineaz la nordvest cu Bulgaria i Grecia, la nord cu Marea Neagr, n nord-est cu Georgia i Armenia, n est cu
Iran i Azerbaidjan, n sud cu Iraq, Siria i Marea Mediteran i n vest cu Marea Egee.
Din punct de vedere al suprafeei, Turcia este situat pe locul 36 cu o suprafa de
779.452 kmp.
n 2010, populaia Turciei atingea numrul de 73,6 mil. de locuitori, sitund-o pe locul
16. Un numr important de ceteni turci (cca 1,4 mil) lucreaz peste hotare, n principal n rile
UE. Aproape 90% din populaia Turciei triete n partea asiatic a rii,dar densitatea este mai
mare n zona european (331 loc./kmp).
Turcia a nregistrat n ultimele 4 decenii o cretere remarcabil din punct de vedere
economic, cretere bazat pe resursele de sol i subsol, pe investiii strine, dar i folosind poziia
geopolitic i geostrategic a acesteia.
Estimativ, n 2010, Turcia a avut un IDU de 0.679, adic un nivel avansat de dezvoltare
uman i un PIB de $729,983 miliarde, iar pe cap de locuitor $10,479.
Fig. 2 Kusadasi
Botswana
Fig.3. Drapel Botswana
Fig.4. Safari
Analiznd graficul de mai jos (fig.8) observm c att n Turcia, ct i n Botswana, rata
mortalitii infantile scade.
n Turcia, rata mortalitii infantile prezint o continu scdere, de la 176 loc pn la 9.7
loc, ns dup 2050 urmeaz o stagnare a acesteia.
De asemenea i n Botswana rata mortalitii infantile este ntr-o continu scdere din 1960
pn n 1995, de la 113,3 pn la 51,6, dup care urmeaz o mic cretere pn n 2000
(61.6). Din 2000 pn n 2005 urmeaz o stagnare, dup care o scdere brusc de la 61.6
ajungnd la 36.2, scdere care se menine pn n 2050 i dup.
Aceste scderi ale ratei mortalitii infantile se datoreaz mbuntirii sistemului sanitar,
nfiinrii de programe de combatere a epidemiei, tratamentelor gratuite i prevenirii la nivel
naional de la mam la copil.
7. Structura popluaiei
Procent Urban
Procent Rural
Ankara este capital Turciei i al doilea cel mai mare ora al rii dup Istanbul, cu o
populaie de 4.4 mil. locuitori. Este un important centru comercial i industrial.
Din 1950 i pn n 1975, populaia oraului crete de la un procent de 4 %, dublndu-se,
ns cu timpul acesta scade pn n 2010 ajungndu-se ca n 2020-2025 s fie de 5%.
Ankara
1950
5%
4%
5%
1955
5%
1960
6%
6%
1965
1970
7%
6%
1975
1980
1985
6%
8%
1990
1995
2000
6%
8%
2005
2007
6%
2010
7%
6%
6%
6%
2015
2020
2025
Istanbul
5%
1950
6%
6%
1955
5%
1960
1965
5%
6%
1970
6%
6%
1975
1980
1985
6%
6%
1990
1995
2000
6%
6%
2005
2007
7%
6%
2010
2015
6%
6%
6%
2020
2025
Izmir este aezat pe vatra vechii ceti greceti Smirna. Este al treilea ora ca mrime din
Turcia i are o populaie de 3.9 mil. locuitori. Din 1950 pn n 1980 populaia este ntr-o
continu cretere, urmnd ca pn n 2020 sa fie constant.
8. Aezrile urbane
n Turcia, aezrile sunt clasificate n funcie de numrul de locuitori: mai puin de 2000 de
locuitori- koy (sat), ntre 2000 i 20.000 kasaba (ora) i peste 20.000 locuitori sehir (ora).
Principalele orae ctre care converg forele politice economice i sociale sunt Istanbul,
Ankara i ntr-o mic msur Izmir, Adana i Bursa. Cele mai multe orae din Turcia sunt
organizate n jurul unor simple piee, aici populaia fiind una ridicat datorit varietii de bunuri
i servicii. n general, oraele cu funcie economic tind s fie mici, conservatoire i rurale n
caracter.
Ankara cunoscut sub numele de Angora pn n 1930, i n perioada clasic Ancyra, este
capitala Turciei i al doilea cel mai mare ora al rii dup Istanbul. Ankara este un important
centru comercial i industrial. De asemenea este centru de comer pentru zona agricol care o
nconjoar. nainte s devin capitala rii, Ankara era faimoas pentru lna caprelor sale.
Obiective turistice:
Mausoleul Ataturk (fig.22). Mausoleul a fost construit ntre anii 1944 - 1953, fiind creeat
de arhitectul Emil Onat. Complexul include Calea Onoarei flancat de lei hititi, o Curte a
Onoarei, mausoleul n sine i un muzeu.
Moscheea Kocatepe (fig.23). Situat pe dealul Kocatepe, aceast moschee este cea mai
nou i cea mai mare din Ankara. Cldirea n stil otoman a fost terminat n 1987 i este
decorat cu foie din aur i marmura, vitralii, plcute ceramice decorative i un
candelabru enorm din cristal.
Istanbul numit n antichitatea greac Byzantion, apoi, dup anul 330 d.Hr.,
Constantinopol, a fost capital a Imperiului Roman, pentru dou scurte perioade dintre anii 324395, a Imperiului Roman de Rsrit, denumit i Imperiul Bizantin de istoriografia umanist.
Cu o populaie de peste 18,8 miloane Istanbulul este un megalopolis, precum i principalul
centru financiar, comercial i cultural al Turciei. Se ntinde peste 27 de districte din cele 39 ale
provinciei cu acelai nume, fiind una dintre cele mai mari metropole din lume. Este capitala
economic a Turciei i prefectura provinciei cu acela nume.
n anul 2010 metropola este declarat una din cele trei Capitale Europeene ale Culturii,
celelalte dou capitale culturale din 2010 fiind Pcs, Ungaria, i Essen, Germania.
Obiective turistice:
Biserica Sfanta Sofia (fig.24) reprezint triumful cretinismului, dar i un simbol al
bizanului. Blocurile din calcar i marmur necesare ridicrii acestui lca au fost aduse
din carierele de pe coasta Mrii Marmara.
Palatul Topkapi sau Topkapi Sarayi a fost reedina sultanilor i centrul administrativ
al Imperiului Otoman, vreme de aproximativ 400 de ani, precum i o surs de legende
privind viaa din harem (fig.25)
Fig.29 Francistown
9. Aezrile rurale
n Turcia, 54% din populaia naional este rural. n mediul rural, centrul vieii este
agricultura. ntr-un sat tipic, casele sunt construite n jurul unui loc central i sunt
mprejmuite de o curte.
Satul este nconjurat de terenuri agricole. n fiecare sat, exist, de obicei, o moschee,
o scoala, o cafenea, camere de oaspei i unele magazine mici.
Satele tradiionale din Botswana sunt, nc, prevzute n jurul kgotla (curte) i kraal (corral).
Mai ales din anii 1970, aezrile tradiionale din Botswana au fost oarecum modernizate i
mbuntite cu ajutorul drumurilor i altor faciliti precum colile, birourile, mall-uri i baruri.
10.
Concluzii
Dup cum am putut observa exist diferene ntre cele dou state, diferene care le fac s
fie unice. Botswana este o ar care s-a bucurat de una dintre cele mai mari creteri ale venitului
pe cap de locuitor dup proclamarea independenei, cretere ncetinit la un moment dat de criza
economic mondial.
Aceast dezvoltare economic s-a bazat pe extracia diamantelor, ea ajungnd s fie pe
locul 1 la nivel global la diamantele pentru bijuterii. Economia statului va fi n continuare
afectat de HIV/SIDA, chiar dac sunt programe de combatere a epidemiei, inclusiv tratament
gratuit i o prevenire la nivel naional de la mam la copil.
Pe de alt parte, Turcia este o ar mare, cu venituri medii i resurse naturale relativ
puine.
Economia sa este, n prezent, n tranziie de la un grad ridicat de ncredere pe agricultur
i industria grea, la o economie mult mai diversificat, bazat pe servicii.
Fig.35 Cappadocia-Turcia
11.
Bibliografie