Management in sanatate

XIV/1/2010; pp. 9-14

MANAGEMENT FINANCIAR

PERCEPTIA POPULATIEI ASUPRA CORUPTIEI,

PLATILOR INFORMALE SI INTRODUCERII
COPLATII IN SISTEMUL PUBLIC
DE SANATATE DIN ROMANIA
Prezentul articol prezinta rezultatele unui studiu de opinie realizat in anul
2009, reprezentativ la nivel national, privind perceptia populatiei despre la coruptia
din sistemul de sanatate, a platilor informale si a introducerii co-platii pentru
servicii medicale in sistemul public de sanatate, suplimentare celor deja existente.
Conform studiului, unul din cinci respondenti considera coruptia ca fiind
principala problema a sistemului medical romanesc. Marea majoritate a
respondentilor se declara impotriva platilor informale si considera ca introducerea
de co-plati nu vor conduce neaparat la reducerea coruptiei sau a platilor informale
1. Introducere
din sistemul de sanatate, nici la cresterea calitatii serviciilor de sanatate, daca nu
Intr-o perioada de profunda criza economica, sunt insotite de masuri adresate direct acestora.

Dr. Dana Otilia FARCASANU

Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate,
Romania

introducerea co-platii in sistemul public de sanatate

Cuvinte cheie: Sistem public de sanatate, Romania, coruptie, plati informale,
poate constitui o povara suplimentara substantiala
co-plata
pentru populatie. Prezentata de autoritati ca o
Esantionul a fost de tip probabilist, multistadial stratificat,
masura recomandata de Banca Mondiala in procesul actual
iar criteriile de stratificare au fost regiunea de dezvoltare,
de reforma a sistemului de sanatate, este oare o masura
mediul de rezidenta si tipul de localitate. Esantionarea a
acceptata si suportabila de catre populatie? Prezentul
constat in selectie probabilista a localitatilor, gospodariilor
articol prezinta perceptia populatiei cu privire la coruptia
si a respondentilor. In prima etapa esantionul a fost
din sistemul de sanatate, a platilor informale si a
stratificat in opt regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est,
introducerii de co-plati pentru servicii medicale in sistemul
Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru si Bucuresti. In
public de sanatate, suplimentare celor deja existente.
cea de-a doua etapa au fost alese de la nivelul fiecarei
Opinia populatie trebuie cunoscuta si luata in considerare
regiuni de dezvoltare prin tragere la sorti cate 3-4 judete.
de decidenti cel putin din doua perspective: (1) intr-un
In a treia etapa, in cadrul fiecarui judet au fost stratificate
sistem de asigurari sociale de sanatate ca cel din Romania,
localitatile dupa gradul de urbanizare (tip de localitate), in
declarat centrat pe nevoile pacientului, toate deciziile
4 categorii: (1) sat periferic; (2) sat centru de comuna; (3)
care afecteaza direct populatia trebuie sa tina seama de
orase mici si mijlocii - sub 50.000 locuitori si intre 50.000
nevoile si asteptarile acesteia si (2) masurile legislative
200.000 locuitori; (4) orase mari, resedinte de judet cunoscute, intelese si acceptate de populatie anterior
peste 200.000 locuitori. Au fost alese in mod aleator doua
emiterii lor sunt mai usor de pus in practica si au sanse
localitati rurale (un sat centru de comuna si un sat
sporite de reusita.
component) si doua localitati urbane unde au fost realizate
Obiectivul studiului general este sondarea opiniei
interviurile. Sansele de selectie ale fiecarei localitati au
populatiei asupra evolutiei sistemului de sanatate din
fost direct proportionale cu marimea localitatii respective
Romania, cu accent pe accesul la serviciile medicale atat la
(numar de locuitori), pentru a se acorda sanse egale de
nivel urban cat si rural, precum si a modului in care
includere in esantion fiecarui locuitor al judetului. In cea
serviciile de sanatate raspund nevoilor si asteptarilor
de-a patra etapa, la nivelul fiecarei localitati alese a fost
populatiei.
selectat in mod randomizat un sector de gospodarii (cuib
In continuare sunt prezentate principalele rezultate ale
de gospodarii, succesiune de gospodarii selectate pe baza
sectiunii privind perceptia asupra fenomenului de coruptie
unui anumit pas statistic, pornind de la un punct de plecare
din sistemul de sanatate, atitudinea si practicile legate de
selectat aleator). La nivelul sectoarelor au fost realizate
platile informale. Unele rezultate sunt descrise comparativ
interviurile. In fiecare sector, gospodariile au fost selectate
cu rezultatele unui studiu similar derulat in anul 2007.
succesiv, incepand cu punctul de inceput (selectat
aleatoriu), respectand regula partii drepte a strazii (au fost
2. Materiale si metoda
realizate chestionare numai pe partea dreapta a strazii,
Esantionul este reprezentativ pentru populatia in varsta
incepand de la punctul de inceput, folosind diverse reguli
de peste 15 ani din Romania, cu o eroare tolerata de 3 %
de urmare a traseului in functie de situatiile intalnite. Pe
la un nivel de incredere de 95%. Metoda de cercetare a fost
baza numarului de gospodarii necesar astfel calculat,
intervievare pe baza de chestionar administrat de operator
precum si pe baza regulilor de vizitare a sectorului, au fost
de interviu.
intocmite listele de esantionare. In fiecare gospodarie a
Volumul esantionului a fost de 1213 persoane cu
fost aleasa o persoana cu varsta de peste 15 ani.
varste peste 15 ani din mediul urban si rural din Romania.

MANAGEMENT FINANCIAR
In cazul in care in gospodaria selectata erau prezente mai
multe persoane eligibile era aleasa una singura dintre ele,
folosindu-se un tabel de numere randomizate in corelatie
cu codul de chestionar si numarul de persoane eligibile din
gospodarie. Daca persoana selectata nu era acasa, o a doua,
respectiv a treia vizita a fost programata pentru
intervievarea persoanei selectate (principiul celor trei
vizite). Operatorul de interviu a inregistrat pentru fiecare
gospodarie vizitata numarul total de persoane eligibile
precum si principalele caracteristici socio-demografice
(sex, varsta, nivel de educatie etc.). Astfel, esantionul a
cuprins un numar de 1213 persoane. Validarea datelor s-a
realizat conform normelor Institutului National de
Statistica. A fost necesar ca in vederea analizei datele sa
fie ponderate intrucat modelul esantionului nu este
autoponderat. Deoarece dimensiunea esantionului pentru
fiecare regiune de dezvoltare selectata nu este
proportionala cu dimensiunea populatiei tinta, a fost
necesar sa se foloseasca un factor de ponderare care sa
redea fiecarei zone ponderea corespunzatoare. Acest factor
de ponderare post-ajustare este egal cu raportul dintre
valoarea nationala cunoscuta si estimarea de catre esantion
a acelei valori. Pentru fiecare regiune de dezvoltare din
esantion, s-a alocat respondentilor o pondere egala cu
raportul dintre populatia din regiunea de dezvoltare
respectiva si numarul de respondenti din esantionul
corespunzator. Dimensiunile reale ale populatiei care au
fost folosite au fost cele oferite de catre rezultatele
Recensamantului din 2002. Astfel, ponderea a fost
calculata ca fiind raportul dintre populatia din recensamant
si cea din esantion. Controlul calitatii a constat in
verificarea a 20% din interviuri, prin vizitarea
respondentilor si telefonic. A fost verificata corectitudinea,
atat a administrarii chestionarelor, cat si a selectarii
persoanei eligibile. Inainte de introducerea chestionarelor
acestea au fost corectate. Pentru evitarea erorilor s-au
utilizat texte si reguli de validare ale inregistrarilor pentru
fiecare control din formularul utilizat la introducerea
datelor. Analiza datelor a fost realizata utilizandu-se un
soft specializat de prelucrare statistica.
Ancheta de teren si alcatuirea bazei de date au fost
realizate de Totem Communication, in perioada aprilie-mai
2009.
3. Rezultate
3. A. Opinia privind evolutia sistemului de sanatate
In anul 2009, opinia populatiei privind directia in care
se indreapta sistemul sanitar din Romania este impartita.
Astfel, 43,4% dintre respondenti apreciaza ca directia in
care merge reforma sistemului de sanatate din Romania
este buna, in timp ce 24,8% nu stiu sau nu raspund (Grafic
nr. 1). Rezultatele sunt similare cu cele ale studiului
anterior, in 2007 inregistrandu-se un procent egal al
respondentilor (43,2%) care considera ca sistemul de
sanatate se indreapta intr-o directie buna, in timp ce
ponderea raspunsurilor celor care considera ca directia este
gresita are tendinta de scadere (de la 36,1% in 2007 la
31,8% in 2009).

Management in sanatate
XIV/1/2010; pp. 9-14

Unul din cinci respondenti (20,5%) considera coruptia

ca fiind principalul defect al sistemului medical
romanesc; alte probleme identificate sunt neglijenta si
dezinteresul personalului medical (8,2%) si lipsa dotarii cu
aparatura medicala moderna (7,5%). Aproape jumatate
dintre cei intervievati (47%) nu au dat niciun raspuns la
aceasta intrebare (Grafic nr. 2). Cea mai importanta
calitate a sistemului medical romanesc este, pentru una din
cinci persoane intervievate (20,8%), profesionalismul si
pregatirea personalului medical. Tratarea bolnavilor cu
devotament sau comunicarea cu pacientii sunt considerate
calitati ale sistemului medical doar de catre 1,5% dintre
respondenti, iar compensarea medicamentelor si atentia
acordata pacientilor sunt vazute ca fiind calitati ale
sistemului doar de catre 1% dintre respondenti. Doua
treimi dintre persoanele intervievate (63,5%) nu au avut
nicio opinie in aceasta privinta sau nu au raspuns intrebarii
(NS/NR = nu stiu/nonraspuns).
3.B. Opinii privind coruptia in sistemul de sanatate
Conditionarea actului medical prin solicitarea de bani,
cadouri sau servicii de catre un medic sau asistenta
medicala este considerata fapta de coruptie de catre 78%
din populatie. Sase din 10 respondenti considera de
asemenea fapta de coruptie inducerea sentimentului de
obligatie de a oferi mici atentii personalului
medical (59,4%), in timp ce 4 din 10 respondenti adauga
in componenta coruptiei si oferirea de bani unui medic de
care respondentul a fost multumit. Oferirea de cadouri sau
a unui buchet de flori unui medic de ale carui servicii
respondentul este multumit, nu este considerata de
majoritatea respondentilor (70,4% si respectiv 78,6%) ca
fiind fapta de coruptie (Grafic nr. 3).
Principalele motive pentru care respondentii apreciaza
ca exista coruptie in sectorul sanitar sunt: obisnuinta
societatii de a da sau a lua mita (73,4%) si lipsa
sanctiunilor (70,9%). Jumatate dintre persoanele
intervievate considera ca salariile mici ale personalului
medical pot constitui de asemenea o motivatie a existentei
coruptiei in sistemul de sanatate (Grafic nr. 4).
Mai mult de trei patrimi dintre respondenti (78,3%)
considera ca in ultimii ani coruptia din sistemul de
sanatate a crescut sau a ramas la fel, in timp ce 44%
considera ca acest fenomen s-a redus (Grafic nr. 5).
Majoritatea respondentilor (80%) apreciaza ca
institutiile abilitate pentru prevenirea si combaterea
coruptiei ar trebui sa pedepseasca faptele de coruptie din
sistemul sanitar. O mica parte dintre respondenti (5,9%)
apreciaza ca ar trebui definite baremuri oficiale privind
plata, oferirea de cadouri pentru serviciile prestate de
personalul medical.
In opinia respondentilor principalele masuri ce ar
putea fi luate in vederea diminuarii coruptiei din sectorul
sanitar sunt: prezentarea cazurilor de coruptie in massmedia (62,7%), obligativitatea cadrelor medicale de a trata
egal toti pacientii (60,9%), cresterea salariilor cadrelor
medicale (54%). Mai mult de jumatate dintre
respondenti (53,3%) apreciaza ca introducerea coplatii

MANAGEMENT FINANCIAR

Management in sanatate
XIV/1/2010; pp. 9-14

Grafic nr. 1: Opinia privind directia in care se indreapta

sistemul de sanatate din Romania

Grafic nr. 5: Opinia privind fenomenul coruptiei din

sistemul sanitar in ultimii ani
14.4%

24.8%
43.4%

33.9%

Direcia este bun

A ram as la fel

Direcia este greit

A scazut

NS/NR

31.8%

A crescut
44.4%

7.3%

NS/NR

Grafic nr. 2: Opinia privind cel mai mare defect al

sistemului medical romanesc
coruptia

Grafic nr. 6: Opinia privind masurile ce pot fi luate

pentru diminuarea fenomenului coruptiei in domeniul
sanitar

20.5%

neglijenta si dezinteresul personalului medical

8.2%

lipsa dotarii cu aparatura medicala moderna

7.5%

lipsa de profesionalism si pregatire a

personalului medical

3.2%

preturile marite ale medicamentelor si

tratamentelor

2.3%

igiena precara

2.2%

lipsa fondurilor

2.1%

Foarte mare msur

lipsa medicamentelor

1.3%

personal medical insuficient

1.2%

Altele

Mare msur

Mic msur

Prezentarea cazurilor de corupie n mass media

Foarte mic msur/Deloc

30.9%

Obligativitatea de a se administra acelai tratament

medical pentru cazurile similare (pacienii s fie
tratai n mod egal)

31.8%

26.7%

34.2%

NS/NR

20.0%

17.6%

6.1% 11.2%

7.5% 13.9%

4.4%

NS/NR

47.0%
0%

10%

20%

30%

40%

Grafic nr. 3: Opinia privind situatiile care reprezinta

fapte de coruptie in sistemul sanitar
Da

Nu

NS/NR

Sa ti se solicite bani, cadouri sau servicii catre un

medic sau o asistenta medicala pentru anumite
tratamente, interventii chirurgicale etc

Sa dai cadouri unui medic de care ai fost multumit

cum te-a tratat

Obligativitatea ca pacienii s plteasca pentru unele

servicii medicale (coplata serviciilor medicale)

8 .0 % 2 .9 %

13.1%

70.4%

16.5%

11.0%

23.6%

22.8%

31.2%

19.4%

32.2%

13.5%

12.2%

21.1%

11.0%

19.0%

16.3%

23.1%

34.6%

42.3%

14.7%

32.6%

Grafic nr. 7: Acordul privind plata neoficiala (oferirea de

bani, cadouri) pentru personalul medical pentru servicii
de sanatate

14.6%

26.0%

59.4%

Sa dai bani unui medic de care ai fost multumit

cum te-a tratat

Uurina mai mare n a obine informaii despre

funcionarea sistemului sanitar (afisarea
programrilor pe internet, etc)

19.4%

12.1% 9.9%

78.0%

Sa te simti obligat sau dator sa oferi mici atentii

personalului medical

Creterea salariilor cadrelor medicale

50%

6 .3 %
Da

Sa dai un buchet de flori unui medic de care ai fost

multumit cum te-a tratat

Nu

11.1%

78.6%

10.2%

m i e s te in d if e re n t
0%

20%

40%

60%

80%

100%

N ? /N R
8 2 .8 %

Grafic nr.4: Opinia privind motivele existentei coruptiei

in domeniul sanitar
Foarte mare msur

Mare msur

Mic msur

Obinuina la nivelul societii de a da sau lua mit

Lipsa sanciunilor

Moralitatea oamenilor

Foarte mic msur/Deloc

33.6%

39.8%

35.0%

35.9%

36.5%

29.4%

NS/NR

10.8% 5.1% 10.6%

11.5%

4.5% 13.2%

17.3%

4.6% 12.1%

Grafic nr. 8: Practici privind cererea in mod direct de catre

medic sau asistentii medicali a platilor suplimentare
Da
2.1% 4.5%
Nu

42.5%
50.9%

Birocraia

20.4%

Salariile mici ale cadrelor medicale

20.4%

32.1%

24.0%

9.0%

14.6%

Nu a accesat servicii medicale n

ultimele 12 luni
NS/NR

30.0%

26.6%

12.8%

10.1%

11

MANAGEMENT FINANCIAR
pentru serviciile medicale nu reprezinta o masura in
vederea diminuarii coruptiei (Grafic nr.6).
Grafic nr. 9: Practici privind platile suplimentare pentru a
primi ingrijiri medicale, in afara taxelor oficiale (cu
chitanta) Numar de cazuri: 697 persoane din esantionul
total
Da

Nu

NS/NR

Medic din spital

25.1%

64.1%

Asistent() medical() din spital

23.4%

66.1%

Infirmiere din spital

17.4%

10.8%
10.5%

71.0%

11.6%

Medic de familie 9.6%

80.5%

9.9%

Medic specialist din sistemul de stat din

9.3%
policlinic (ambulator de spital, centru de

78.9%

11.8%

Personal paz, portar din spital 8.8%

79.6%

11.6%

Brancardier din spital 7.3%

80.9%

11.8%

Asistent() medical() de la cabientul medicului

3.9%
de familie
Medic specialist din sistemul privat sau medic
3.0%
specialist din policlinic privat

85.5%

10.6%

84.5%

12.5%

Personal ambulan/salvare2.9%

85.1%

12.1%

Medic stomatolog1.9%

86.5%

0%

20%

40%

11.6%
60%

80%

100%

Grafic nr. 10: Opinia privind plata suplimentara catre o

companie de asigurari private pentru servicii medicale
13.9%

10.6%
Da
Nu
NS/NR
75.5%

Grafic nr. 11: Sunteti de acord cu initiativa Ministerului

Sanatatii de a introduce coplata serviciilor medicale din
sistemul public?
23.2

13.5

Da
Nu
NS/NR

63.2

3.C. Opinii si practici privind platile informale in

sistemul de sanatate
Majoritatea respondentilor (82,8%) nu sunt de acord cu
plata neoficiala (oferirea de bani, cadouri) a personalului
medical, pentru serviciile medicale furnizate. Doar o mica
parte a respondentilor (6,3%) sunt de acord cu aceasta
practica. (Grafic nr. 7). Rezultatele sunt concordante cu cele
12 reliefate de studiul similar din anul 2007, cand 81,4%

Management in sanatate
XIV/1/2010; pp. 9-14

dintre respondenti au declarat ca nu sunt de acord cu plata

neoficiala a personalului medical, 8,8% au afirmat ca le este
indiferent si numai 7,6% dintre respondenti declarasera ca
sunt de acord cu platile neoficiale pentru serviciile medicale
din sistemul public de sanatate.
Intrebati daca ultima oara cand au accesat servicii
medicale in ultimele 12 luni (medic de familie, spital etc.)
li s-a cerut in mod direct de catre medic sau asistentii
medicali sa plateasca suplimentar pentru a primi ingrijire
medicala, din cele 1213 persoane din esantion, peste
jumatate dintre respondenti (50,9 %) au declarat ca nu leau fost solicitate plati suplimentare de catre personalul
medical, doar un procent de 4,5% declarand acest lucru
(Grafic nr. 8).
Un procent de 42,5% dintre persoanele intervievate
mentioneaza ca nu au accesat servicii medicale in ultimele
12 luni. Raspunsul preponderent printre utilizatorii de
servicii medicale din ultimul an (697 de respondenti) este
ca nu au oferit sume de bani neoficiale pentru a primi
ingrijiri medicale. Principala institutie medicala unde sunt
declarate plati neoficiale este spitalul (25,1% mentioneaza
plati suplimentare catre medicii de spital, 23,4% catre
asistentele medicale din spital si 17,4% catre infirmiere
din spital (Grafic nr. 9).
Dintre respondentii care au oferit bani sau cadouri
diferitelor categorii de personal care lucreaza in sistemul
medical (221 persoane din esantionul total), aproape
jumatate (46,2%) au facut acest lucru pentru a primi
ingrijiri mai atente. Motivele invocate de catre aproximativ
o treime dintre respondenti au fost obisnuinta/faptul ca asa
face toata lumea (30,8%), respectiv drept multumire/
recunostinta pentru serviciile primite (29,9%). Un procent
de 11,3% dintre respondenti mentioneaza plata neoficiala
ca fiind solicitata sau sugerata de personalul medical, in
timp ce 5,4% spun ca aceste plati au fost facute pentru a fi
admisi in spital/in sectia de spital.
Jumatate dintre respondentii care au oferit bani sau
cadouri diferitelor categorii de personal medical (50%) au
facut acest lucru inainte de a beneficia de orice fel de
ingrijire medicala (consult, tratament, interventie
chirurgicala). Un sfert dintre acestia (25,5%) au oferit bani
sau cadouri la sfarsitul consultului/tratamentului/
interventiei chirurgicale, iar unul din cinci respondenti
(17,7%) au platit neoficial personalul medical atat inainte,
cat si dupa ce au beneficiat de servicii medicale.
Mai mult jumatate dintre respondenti (54,1%) au
folosit economiile personale pentru a plati oficial si
neoficial serviciile medicale. Una din cinci persoane
intervievate (19,1%) a trebuit sa se imprumute pentru a
putea plati aceste servicii, in timp ce pentru 17,3% dintre
respondenti plata oficiala si neoficiala a serviciilor
medicale nu a implicat un efort financiar deosebit.
3.C. Opinii si practici privind asigurarile private
de sanatate si co-plata
Un procent de 8,2% dintre respondenti declara ca
detin o asigurare privata de sanatate iar majoritatea
respondentilor (90%) afirma ca nu detin asa ceva,

MANAGEMENT FINANCIAR

Management in sanatate
XIV/1/2010; pp. 9-14

Tabel nr.1: Opinia populatiei privind initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce coplata serviciilor medicale din
sistemul public de sanatate

Sex
Mediu de
rezidenta
Varsta
Studii

Ocupatie

Sunteti de acord cu initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce

coplata serviciilor medicale din sistemul public?
Da
Nu
NS/NR
Total
%
%
%
%
Nr. Cazuri
13,8
64,1
22,1
100
574
13,3
62,4
24,3
100
639
13
62,9
24,1
100
685
14,2
63,6
22,2
100
528
12,4
54,8
32,7
100
217
15,7
63,5
20,9
100
446
12,2
66,4
21,5
100
550
6,2
68,7
25,1
100
339
15,3
62,3
22,4
100
687
19,5
56,8
23,7
100
169
27,8
55,6
16,7
100
18
17,4
60,9
21,7
100
489
13,8
52,6
33,6
100
152
10,8
67,5
21,7
100
166
8,6
69,1
22,3
100
337
15,9
63,8
20,3
100
69
13,5
63,2
23,2
100
1213

Barbat
Femeie
Urban
Rural
15-24 ani
25-44 ani
45 ani si peste
Studii inferioare
Studii medii
Studii superioare
Studii nedeclarate
Persoane ocupate
Elevi/Studenti
Persoane neocupate
Pensionari
Ocupatie nedeclarata
Total

Tabel nr.2: Opinia populatiei privind nivelul co-platii pentru diferite categorii de servicii de sanatate
Care ar fi suma maxima pe care ati fi dispusi sa o platiti pentru
Nici un
ban

Pana la 50
de lei

Pana la
100 de lei

Pana la
300 de lei

Oricat de
mult

NS/NR

Serviciile medicale furnizate de medicul de

familie

69,8

11

2,3

0,5

0,7

Serviciile medicale furnizate la cabinetele

medicale de specialitate

61,3

12,2

6,3

1,1

66,1

8,5

5,2

0,7

69,4

7,5

3,3

0,6

Serviciile medicale din spitale

Serviciile medicale de la Camera de Garda
(UPU)

inregistrandu-se un procent de 1,8% de non-raspunsuri.

Intrebati daca ar fi dispusi la o plata suplimentara catre o
companie de asigurari private pentru servicii medicale,
peste trei sferturi dintre respondenti (75,5%) au declarat ca
nu sunt de acord cu achizitionarea unei asigurari private
(Grafic nr. 10).
Privind initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce
coplata serviciilor medicale din sistemul public, numai o
persoana din 10 (13,5%) se declara de acord cu aceasta
initiativa (Grafic nr. 11). Tabelul nr.1 prezinta distributia pe
sexe, varste, medii de rezidenta, educatie si ocupatie ale
respondentilor.
Tot o persoana din 10 (13,7%) este de parere ca
introducerea sistemului de co-plati ar conduce la scaderea
nivelului coruptiei in sistemul de sanatate din Romania, in
timp ce 58,1% dintre respondenti nu sunt de acord cu
aceasta afirmatie, iar 28,2% nu stiu sau nu raspund la
aceasta intrebare.
Doua treimi dintre cei chestionati nu sunt dispusi sa
plateasca nicio suma pentru serviciile medicale. Sumele de
sub 50 de lei sunt considerate acceptabile de aproximativ

Total
%

Nr. cazuri

15,7

100

1213

1,2

18

100

1213

1,2

18,2

100

1213

1,2

18,1

100

1213

10% dintre persoanele intervievate. Tabelul nr. 2 prezinta

opinia populatiei privind nivelul co-platii pentru diferite
categorii de servicii de sanatate
4. Discutii si concluzii
Conform rezultatelor prezentate anterior, mai putin
de jumatate dintre respondenti apreciaza ca directia in
care merge reforma sistemului de sanatate din Romania
este buna, iar unul din cinci respondenti (20,5%)
considera coruptia ca fiind principala problema a
sistemului medical romanesc. Principalele motive pentru
care respondentii apreciaza ca exista coruptie in sectorul
sanitar sunt: obisnuinta societatii de a da sau a lua mita
(73,4%) si lipsa sanctiunilor (70,9%). Mai mult de trei
patrimi dintre respondenti (78,3%) considera ca in
ultimii ani coruptia din sistemul de sanatate a crescut sau
a ramas la fel. Aceste rezultate sunt concordante cu cele
din raportul Indicele de perceptie a coruptiei publicat
de Transparency International in 2009, Romania
situandu-se pe ultimul loc in clasamentul statelor
membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste
perceptia generala asupra coruptiei, la egalitate
13

MANAGEMENT FINANCIAR
cu Bulgaria si Grecia. Astfel, tara noastra este perceputa
drept cel mai corupt stat din UE, in conditiile in care
anul 2009 este primul din ultimii sapte ani in care nu s-a
mai inregistrat niciun progres in lupta anticoruptie.
Jumatate dintre persoanele intervievate (50,4%)
considera ca salariile mici ale personalului medical pot
constitui, de asemenea, o motivatie a existentei coruptiei
in sistemul de sanatate. In sistemul de sanatate, desi
majoritatea studiilor privind coruptia includ platile
informale, definite ca toate platile directe efectuate de
pacienti in afara prevederilor legale oficiale (adaptat
dupa Killingsworth, 2002), ca una dintre componente
coruptiei din sistemele publice, analize recente
demonstreaza caracterul pluridimensional al fenomenului coruptiei in sistemele de sanatate de la
coruptia la nivelul deciziei macro-sistemice (achizitii,
constructii, noi tehnologii medicale, educatie medicala,
etc.) la coruptia indusa de distribuirea si utilizarea
medicamentelor si serviciilor.
Asadar, desi platile neoficiale ale pacientilor nu
trebuie asimilate cu fenomenul de coruptiei din sanatate,
nici nu pot fi complet excluse, din cauza poverii pe care
o reprezinta pentru populatie, intr-un sistem declarat
construit pe principiul accesului universal si echitabil la
servicii de sanatate. Marea majoritate a respondentilor
(82,8%) se declara impotriva platilor informale, iar
peste jumatate dintre utilizatorii de servicii medicale in
ultimele 12 luni anterioare studiului mentioneaza ca nu
li s-a solicitat in mod direct de catre medic sau
asistentul medical sa plateasca suplimentar pentru a
primi ingrijire medicala. Spitalul este institutia medicala
cel mai frecvent mentionata de utilizatorii de servicii
medicale (697 cazuri din esantion). Este necesar de
mentionat, insa, ca pentru evaluarea amplorii platilor
informale in spitale, alte studii cu o metodologie mai
sensibila pentru aceasta ipoteza ar trebui realizate,
adresate pacientilor externati. In studiul de fata, desi nu
fac parte din capitolul prezentat in acest articol, se poate
mentiona ca la sectiunea privind serviciile medicale
spitalicesti, cel mai important aspect care ar trebui
schimbat in spitalele din Romania este considerat (de
aproximativ 33% dintre respondenti) grija fata de
pacient si eliminarea spagilor. De asemenea, este de
mentionat ca 64,8% dintre respondentii utilizatori de
servicii medicale in ultimele 12 luni mentioneaza
cumpararea de medicamente sau alte materiale sanitare
la ultima internare, o alta forma de plati neoficialesuplimentare substantiale in sistemul de sanatate.
Introducerea co-platii si a asigurarilor private de
sanatate, recomandate cu consecventa in Romania de catre
expertii Bancii Mondiale (Proiectul RO 4676/2005,
conditionalitati
2009-2010
conform
declaratiilor
autoritatilor centrale) ca o masura de (1) eficientizare a
utilizarii sistemului de sanatate prin limitarea accesului la
servicii de sanatate ne-necesare, (2) de crestere a finantarii
sistemului si (3) de crestere a transparentei utilizarii
resurselor si reducere a coruptiei, nu vor conduce

14

Management in sanatate
XIV/1/2010; pp. 9-14

neaparat la reducerea coruptiei sau a platilor informale din

sistemul de sanatate, nici la cresterea calitatii serviciilor de
sanatate, daca nu sunt insotite de masuri adresate direct
acestora. Aceasta este si opinia populatiei asa cum
reiese din studiul de fata, (1) numai o persoana din 10
(13,5%) se declara de acord cu aceasta initiativa, (2)
sumele acceptate se situeaza sub 50 de lei, iar (3) mai
mult de jumatate dintre respondenti apreciaza ca
introducerea co-platii pentru serviciile medicale nu
reprezinta o masura in vederea diminuarii coruptiei.
Legiferarea co-platii va trebui obligatoriu insotita de
masuri de crestere a transparentei utilizarii fondurilor
publice, de limitare reala a platilor neoficiale (mai ales
pentru serviciile spitalicesti), de monitorizare a calitatii
serviciilor primite. Insa nimic din istoria reformelor din
ultimii 20 de ani nu garanteaza ca introducerea co-platii
va conduce la altceva decat o povara
financiara
suplimentara pentru populatie, in conditiile in care
aceasta este deja afectata de criza economica si
nemultumita de serviciile din sistemul public de
sanatate. Reducerea numarului de paturi sau co-plata
este masura general recomandata de catre expertii in
reformarea sistemelor de sanatate pentru tarile in
tranzitie sau recent iesite din tranzitie, dar adesea aceste
interventii sunt dificil de implementat si pot avea efecte
adverse
mai
ales
asupra
populatiei
sarace.
Decentralizarea serviciilor de sanatate catre autoritatile
locale, privatizarea reglementata corect, pot fi adesea
optiuni mai realiste si mai eficace.

Bibliografie
1.

2.
3.
4.
5.

6.

7.

8.
9.

Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Barometrul privind

opinia populatiei asupra sistemului de sanatate, 2007,
www.cpss.ro;
http://www.hsph.harvard.edu/ihsp/publications/pdf/lac/
MerckReportFINAL.pdf.
http://epp.eurostat.cec.eu.int Long term indicators/population and
social conditions.
http://www.who.int/countries/ Key health expenditure indicators.
KILLINGSWORTH, J.R., Official, Unofficial and Informal Fees
for Health Care, Third WHO Health Sector Development
Technical Advisory Group Meeting, WHO Conference,
Philippines, 2002.
MURTHY, A., MOSSIALOS, E. - Informal payments in EU
Accession Countries, Euro Observer, , Volume 5, no. 3, summer
2003.
SCHWENKE, S., Sectoral Perspectives on Corruption - CrossSector Analysis of Corruption: Summary Report, November 2002.
www.usaid.gov.
Transparancy International Romania, Indexul de Perceptie a
Coruptiei 2009. .http://www.transparency.org.ro.
VIAN, T., Review of corruption in the health sector, Health Policy
and Planning 23(2), 2007.