Cladiri cu pereti structurali din beton armat monolit.

Elemente generale
Cladirile cu sistem structural cu pereti structurali din beton armat prezinta regim de
inaltime mediu sau inalt.
Din punct de vedere functional aceste cladiri prezinta un domeniu larg de
aplicabilitate; pot avea destinatie de tip locuinta, cladiri administrative (birouri), cladiri
comerciale si social culturale.
Cladirea poate fi considerata ca un sistem care este alcatuit din subsisteme,
subansambluri si elemente.
Sistem cladire
Subsistem anvelopa alcatuit din:
subansamblurile:
pereti exteriori;
acoperis.
Subsistem pereti nestructurali
interiori .

Subsistem structural (fig.....)compus din:

suprastructura (SS);
substructura (infrastructura)
(SB);
structura de fundatii (SF);
masivul de pamant (MP).

Pereti exteriori nestructurali din:

-zidarie din caramida cu goluri,
din blocuri de beton celular
autoclavizat, fasii din b.c.a.;
-panouri prefabricate din beton
armat;
-pereti de sticla, panouri cortina;

Acoperis:
-terase;
-acoperis cu
panta mare (pt.
cladiri cu regim
mic de inaltime)

Pereti interiori
nestructurali:
-zidarie din
caramida, blocuri
si placi din b.c.a.,
fasii b.c.a., pereti
din gips carton.

Suprastructura - SS

Substructura - SB
Structura de fundatii - SF

Masivul de pamant - MP
Fig.1

Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat au reprezentat, in

prima etapa, la inceputul anilor 60, o extindere a cladirilor cu pereti portanti din zidarie.
Peretii de beton au fost pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal
(interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip camera, fie spatii cu
un oarecare grad de flexibilitate de tip apartament. La aceste cladiri peretii de fatada au
fost de tip pereti nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau fasii
din beton celular autoclavizat.
In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput sa aiba rezolvari
specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile, cu posibilitatea schimbarii acestora
pe durata de exploatare.
Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip mixt sau dual si
sunt alcatuite din doua subsisteme structurale: subsistemul pereti structurali din beton
armat care asigura capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre din
beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile, dar si pot corecta
dezavantajele deformatei peretilor structurali din beton la actiuni seismice orizontale
puternice.
Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme in plan
dreptunghiulare, patrate, poligonale.
Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton armat :
capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate;
posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin deformatii
postelastice favorabil la actiunea seismelor majore;
posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care se refera
la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de industrializare;
Tipuri de structuri
1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip fagure. Aceasta structura este
corelata din punct de vedere functional cu spatiile rigide. Cladirile sunt de tip punct
sau bara; ultimile sunt alcatuite din mai multe tronsoane, identice sau cu
diferentieri, legate de pozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig......).
Tr. 1

Tr. 2

Tr.3

Tr.4

rosturi antiseismice
Tr. 1, 4-trosoane de capat
Tr.2,3 tronsoane interioare

Fig....

bulb
perete exterior
nestructural

izolatie
termica

hg

perete structural
longitudinal
Fig....

pereti structurali transversali

hg
grinda de
fatada din
beton armat

Fig........

Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate cu regim de

inaltime S+P+4E 10E. Domeniul de folosire a fost in special la locuinte (cu grade diferite
de confort), camine , hoteluri. Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit
in viitor datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe perioada de
exploatare.
Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante. Perioadele proprii de
vibratie corespunzatoare modului fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 0,7
sec. Datorita modului specific de realizare , rigiditatile difera pe cele doua directii
principale de rigiditate.
Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera, la travee de
3,30m 4,50m (fig....). Pe directia longitudinala a structurii exista unul sau doi pereti
structurali. Distantele intre subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele
structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre 5,10m 6,00m.
Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980, proiectate conform
normativelor P16-63 si P13-71, grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 20
cm. Aceste valori au fost stabilite functie de zona de amplasament seismic, numarul de
niveluri, tehnologia de executie.
Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura mixta, din beton si un
material termoizolant, pozitionat catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata din
blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu goluri si polistiren, panouri
prefabricate din beton armat.
Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor nestructurali din zidarie
de caramida cu goluri, blocuri sau fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu
agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.
a

captuseala
termoizolanta

perete
de beton
grinda de fatada

perete de fatada
din zidarie

d
panou
prefabricat din
beton armat

perete de fatada din fasii de b.c.a.

27
30

22,5
25

f
Fig.......

22

Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida plina presata ,

caramida cu goluri, placi si fasii din beton celular autoclavizat.
Planseele au fost realizate in doua variante:
placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm, rezemate perimetral
pe peretii structurali si pe grinzile de la fatada;
panouri si semipanouri prefabricate din beton armat (fig....); impartirea
prefabricatului de tip panou (P) in semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de
urmatoarele criterii;
-capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in mod curent pe santier;
-dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu posibilitatile de transport ale
acestuia, pe trailer , de la fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;

Sp1

P5

Sp2
Fig......

Sp3

P6

Sp4
panou prefabricat
semipanou prefabricat
1-1

1-1
monolitizare
1

1
panou prefabricat
perete beton
armat

Fig.......
armare inferioara

d
a

armare superioara

Fig.....

Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri au fost realizate cu dinti

desi (a) sau rari (b) , pentru rezemarea pe pereti si grinzi (fig......).
Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la monolitizari inguste , cu turnari
defectuoase ale betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de asemenea, si
traversarea uniforma a rostului orizontal (intre panouri si planseu) de catre armatura
verticala a peretilor.
plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig.......); predalele se pot realiza
la fabrica sau la santier; in cel de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni
maxime de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelor sunt corelate cu
posibilitatile de transport de la fabrica la santier, pe trailer.

8
5

-suprabetonare;
-predala
armare in
suprabetonare

conectori de tip bucle

Pd1
Pd2

Pd3

Pd4

predale
Fig......
Fig......

-suprabetonare
-predala
8
a
8

conectori de tip ferme

b
Fig.......

Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa si incarcarile pe

aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 8 10cm. Clasa betonului
din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonare Bc15.
Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta a fost
calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare si considerarii
placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pe reazeme este pozitionata
in suprabetonare. Armatura poate fi din otel OB37, PC52 sau plase sudate din
sarme STNB
Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se realizeaza cu
conectori , de tip bucle (fig.....) sau de tip ferme (fig....), din otel OB37 sau PC52.
Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la suprafata de separatie dintre
cele doua straturi de beton. Pentru suprafete de placi curente, in jur de 25mp si
incarcari curente de cladiri civile, conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete
mai mari, cu valori ridicate de forta taietoare care conduc la eforturi unitare
tangentiale ridicate, conectorii pot fi de tip ferme .
In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi telescopici.
(fig......b,c). Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorul unui sistem de ridicare
prevazut cu mai multe carlige, care se agata de tevi ,care trec prin cele doua siruri
de conectori marginali.

l
l
l
l

carcasa cu
conectori bucle

plasa sudata

predala

Fig.......

b
grinzi extensibile

perete de fronton
din beton armat

hg

hg

hg

grinda de fatada

Fig....

Fig.....
1

material
termoizolant

Fig.....

Fig....

7,50

7,50

7,50

7,50

5,05

3,85

7,50

3,85

5,05

Figura
Hotel Dorobani (inainte de consolidare) cldire cu
S+P+20E cu structur de rezisten de tip dual
l
t l

Seciune 1-

Seciune 2-

suprastruc

infrastruc
radie
r
Figura.....
Seciune
transversal prin
stlpii i pereii

Figura.....
Seciune
transversal prin
grinzile
de
faad,
grinzi

G faad

3,65

Gt
Gl

Gt

Gt

Gt

Gt

5,87

Gl

3,65

G faad
Gt

Gt

Gt

G faad

3,70

4,85

3,75

4,60

1,60

G faad

4,55

4,85

Figura
Cldire de locuit S+P+14E cu structur
de rezisten cu perei structurali din
beton armat, sistem dual

3.00
3 20

3.20
2.10
2 10
3 00

3.00
2 10

3.20

2.10
3.20
3 20
3 00

2.10

2.10

3.00

3.00

3.00

3.00

3.00

3.00

3.20

3.20

2.10

2.10

3.20

longitudinal

bulb

perete structural
longitudinal

perei structurali transversali

transversal

D
5.70

Bc

c.zi

hg

5.70

3.60

4.20

3.30

4.50

3.30

4.20

Figura
Cldire multietajat cu structura de tip fagure
transversal i un singur perete structural longitudinal

3.60

pe direcie

Cadru de faad
4.54

4.64

2.24

4.50

2.24

4.64

4.54

14 cm

3.14

4.74

3.54

4.50

3.54

4.74

3.14

Figura
Seciune tip OD, bloc de locuine; structur de tip fagure, cu un
singur perete longitudinal

Bc

C zi

10,58

15
B

15

C zi

Bc

1,30

1
3,35
1

3,75
2

3,35
3

4,45
4

3,35
5

Figura
Cldire de locuit, S+P+9E,
cu rigiditi i capaciti de
rezisten nesimetrice fa de
axul longitudinal

14

16 9 15

1-1

1,30

25

Figura
Plac planeu monolit, grind de faad i
plac cu seciune variabil de balcon

3,75
6

3,35
7

D
Profil P1,st

Bc

C zi

D
Profil P2,st

B
r1

r1
Profil P2,dr

Profil
r6

r1

r7

r2

Profil P1,dr

r8

r3

Arie P1

Profil

r9

r5

r4

Arie
Figura

Cldire de locuit cu S+P+10E seciunea M1f4;

-compartimentare apartament; plan structur; Arie P1 i arie

P2 -arii aferente de planeu pentru stabilirea ncrcrilor

Profil P1,st
Direcie i sensuri de aciune
seismic

Qas, r10
Qas, r6

Qas, r1

Figura.
Qas, r7 Profil de perei structurali P1st. supus
aciunii seismice pentru cele dou
sensuri ale direciei considerate.
Qas,(r1, r6, r7, r10)-fore tietoare
pentru rigle, asociate plastificrii
acestora i care induc efecte axiale
indirecte egale i de semn contrar n
peretele structural

Profil P2
Direcie i sensuri de aciune
seismic

Qas, r11

Qas, r9
Qas, r10

Qas, r8
Qas, r4

Qas, r5

Figura
Profil de perei structurali P2. supus aciunii
seismice pentru cele dou sensuri ale direciei
considerate.
Qas,(r4, r5, r8, r9, r10, r11)-fore tietoare
pentru rigle, asociate plastificrii acestora i
care induc efecte axiale indirecte egale i de
semn contrar n peretele structural

S27

S28

70x35

S29

50x55

11.40

S31

S14

45x115

S32

S33

40x55

S34

50x55

S23
S15

S39
30 60

S41
60 30

S35

S36

50x55 65x60

S16 S17

S18

45x115

S37

70x55

80x50

P2

40x6

40 6

S13

45x130

2.25

40x55

S22

P1

S12

S30

50x55

S25
45x7

2.90

S40
40x40

S11

P3

S19

45x115

S20

45x115

2.43

2.25

S38
30x40

50x5

S21
50x115

115x50

S24
45x75

S1

S2

60x45

50x55

3.40

S3

S4

50x55

55x55

3.30

S5

3.70

S6

S7

50x55
45 175

50x55

3.70

3.30

S8

S9

S10

50x55

50x75

50x55

3.42

3.37

S11
40x175

3.65

Figura
Cldire cu parter slab. Plan structur parter

S27

S28

70x42

S29

50x45

2.25

S31
40x40

S14

30x130

S2

S3

45x50

45x50

S18

3.30

S5

50x50

3.70

3.70

S41
40x30

S34 S35

S36

80x40

S6

3.30

S11

P3

S19

45x50
30x175

S37

50x45 55x45 70x45

30x135

S4

S39
30x40

P2

S15 S16 S17

60x55

S33
50x45

S23

30x135

S1

3.40

S32
40x40

S22

S13

30x130

S30

50x45

P1
S12

2.90

S40
40x40

S20

S21

30x135

S7
45x50

3.42

30x7

35x115

S8
45x50

105x40

S9
45x50

3.37

Figura
.

Cldire cu parter slab. Plan structur etaje 1,2

3.65

S10
40x175

2 43

2.25

S38
30x40

3 64

P1, P2, P3-profile de perei structurali din beton armat

P1

P1

QY
QY
h
Z

NP1

NP1

MY, P1
QY, P1

MY, P1
QY, P1
hP

NP1

NP1

MY, P1
QY, P1

MY, P1
QY, P1

b
S12
S24

S25

S25

S13

G
S13
d

S14

S24

S13

S14

Figura
Eforturi secionale globale n profilul de perei structurali
P1supus aciunii seismice alternante.
a, c seciune profil de perei structurali.

NP1-efort axial; MY, P1, QY, P1- momente de plastificare ,

respectiv fore tietoare corespunztoare plastificrii
peretelui la baza etajului 1;
b, d- seciuni prin stlpii de la parter, de sub profilul de
perei structurali i tipuri de eforturile secionale (N,
M,Q) corespunztoare celor dou sensuri de aciune
seismic

Figura
Mecanism de disipare de energie prin
deformaii postelastice, pentru stlpii de
la parter pe care reazem profilul P1
Articulatii plastice (AP)

hP

S12

S13

MY, S

S14

AP

MY, S