SCOALA POSTLICEALA SANITARA ARAD

REFERAT
TESUTUL EPITELIAL

NUME: Spataru Laurentiu

MATERIE: Anatomie
AN: I F, A.M.G.
DATA: 03.12.2014

esutul epitelial sau epiteliul este unul dintre tipurile de esut animal, constituit din
unul sau mai multe straturi de celule, legate ntre ele. Tesutul epitelial este tesutul cel mai
raspandit in organism.
Principalele caracteristici:
-este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte
-spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)
-celulele sunt unite prin jonctiuni
-orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la
tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si
glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB).
-formeaza invelisuri membranare (epiderm, cavitatile inchise ale organismului: pleura,
peritoneu, pericard, peretii cailor de comunicare cu mediul extern: arborele traheo-bronsic,
tubul digestiv, caile genito-urinare etc.).
-asigura transportul selectiv de molecule intre mediul intern si extern sau intre doua
compartimente ale organismului.
-intra in structura unor organe solide si a unor glande: tesutul epitelial realizeaza
unitatea secretorie si ajuta la formarea sistemului canalicular, deci formeaza parenchimul
glandei (parenchimul glandular este format din unitatile secretorii si canaliculele secretorii).
-au rol senzorial, in organele de simt (mugurii gustativi, organul Corti, crestele
ampulare, aparatul otolitic).
-au rol contractil, care prezinta o importanta minora. Acestea sunt populatii aparte de
celule epiteliale, care se numesc celule mioepiteliale (un tesut epitelial care prezinta
miofilamente contractile in citoplasma)
Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). Vasele
sangvine aflate in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelial este hranit prin
difuziune. Spre exemplu, in cazul epiteliului pluristratificat, celulele aflate in contact cu MB
sunt mai bine hranite decat cele aflate la o distanta mai mare de MB. Exista si un epiteliu

vascularizat: stria vasculara, care se gaseste in urechea interna, pe peretele lateral al canalului
cohlear.
Este bine inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform, in retea
butonata, retea in cosulet sau retea nebutonata. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase
libere pentru durere, ceea ce permite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea
epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie, cauterizarea colului uterin).
Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt
inlocuite celulele uzate, prin activitate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din
epiteliu, numite celule stem).
Exist trei mari tipuri de epitelii:
-de acoperire
- secretoare
-senzoriale
Epiteliile de acoperire
Epiteliile de acoperire nvelesc suprafee. Se pot afla la exteriorul corpului sau n
interiorul organelor cavitare pe care le cptuesc. Sunt formate din celule alturate, aezate pe
unul sau mai multe straturi, sprijinite pe o membran bazal fin, care le separ de esuturile
vecine.
Epiteliile pot fi, dup numrul de straturi: unistratificate sau simple (cu celule aezate
ntr-un singur strat) i pluristratificate.
Dup forma celulelor, epiteliile pot fi:
-pavimentoase: celule turtite;
-cubice: celule cubice;
-prismatice: celule cilindrice.
Ele formeaz epiderma i cptuesc cavitile: tubul digestiv, cile respiratorii, inima,
vasele etc. Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei, din cavitatea bucal, faringe i

esofag au funcia de protecie. Cele unistratificate, cu grosimi diferite, sunt adesea traversate
de unele substane.
Tipuri de epitelii de acoperire:
1.Epitelii simple pavimentoase: n endocard (cptuind ncperile inimii), peritoneu
(cavitatea abdominal), pleur (plmni)
2.Epitelii simple cubice: n canalele excretoare ale glandelor salivare
3.Epitelii simple cilindrice: n intestinul subire unde formeaz un platou striat (o
margine n perie)
4.Epitelii pluristratificate pavimentoase cheratinizate: n epiderm
5.Epitelii pluristratificate pavimentoase necheratinizate: n mucoasa bucal
6.Epitelii pluristratificate cubice i cilindrice necheratinizate: n canalele acinilor
pancreatici
7.Epitelii pseudostratificate: conin celule n form de ciuperc/umbrel aezate pe un
singur strat care datorit dispunerii lor creeaz falsa impresie de stratificare
8.Uroteliul: n vezica urinar i uretere, este simplu atunci cnd vezica este plin i
stratificat datorit cutrii atunci cnd vezica este goal
Epiteliile secretoare
Epiteliile secretoare produc i elimin substane. Ele sunt principalele componente ale
glandelor. Au celule bogate n dictiozomi ce secret diverse substane; cnd acest esut este
combinat cu esut conjunctiv i vase de snge, formeaz organe numite glande.
Glandele pot fi: exocrine- prezint canale prin care-i elimina produii de secreie;
endocrine- fr canale de excreie, produc hormoni care trec direct n snge (exemple:
hipofiza, tiroida, suprarenalele); mixte- att endocrine, ct i exocrine; exemple: pancreasul
glandele sexuale.
Epiteliile senzoriale
Epiteliile senzoriale conin celule specializate n recepionarea unor stimuli i
transmiterea semnalelor ctre sistemul nervos central. Ele intr n alctuirea unor organe de

sim precum analizatorii. De asemenea, epiteliile senzoriale, recepioneaz excitaii din

mediul nconjurtor.
Celulele senzoriale se gsesc n contact cu mediul nconjurtor, nu pot conduce
excitaii (doar neuronul poate), dar pot recepiona excitaii (neuronul nu poate). Acestea sunt:
-tactile(n ptura mucoas a epidermei);
-gustative (n mugurii gustativi, fusiformi);
-fonoreceptoare (auditivi);
-olfactive(nu sunt celule nervoase);
-vizuale (nu sunt celule nervoase).