Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografia Turismului

Monografia orasului Focsani

Nume:Tufanoiu Ionut
Grupa:210

Cuprins
Introducere.........................................................................................pag.3
Scurt istoric.........................................................................................pag.3
Asezare geografica.............................................................................pag.3
Relief..................................................................................................pag.4
Riscuri naturale...................................................................................pag.4
Hidrografie.........................................................................................pag.5
Clima..................................................................................................pag.5
Accesibilitate......................................................................................pag.6
Populatie.............................................................................................pag.7
Economie............................................................................................pag.9
Industrie..............................................................................................pag.9
Agricultura..........................................................................................pag.10
Transporturi........................................................................................pag.11
Sistemul financiar-bancar...................................................................pag.12
Comert si servicii................................................................................pag.13
Sanatate..............................................................................................pag.14
Educatie.............................................................................................pag.15
Cultura...............................................................................................pag.16
Obiective si atractii turistice..............................................................pag.16
Sport..................................................................................................pag.20
Mass Media.......................................................................................pag.20
Bibliografie.......................................................................................pag.21
2|Page

Introducere
Focani este un municipiu, reedina i cel mai mare ora al judeului
Vrancea la limita ntre regiunile istoriceMoldova i Muntenia din Romnia.

Scurt istoric
Denumita n multe scrieri Orasul de pe Milcov, rul pe care voievodul
Stefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova si Tara Romneasca n anul
1482, localitatea a intrat n constiinta oamenilor drept orasul Unirii.
Desi atestat documentar din secolul XVI,s-a dovedit in urma unor sapaturi
arheologice ca asezarea de pe Milcov este mult mai veche (neolitic).
Numele orasului se trage de la numele familiei Focsa,moldoveni buni si
drepti din vremea lui Stefan cel Mare.
Este cunoscut drept Oraul de pe Milcov, locul unde tefan cel Mare a
stabilit hotarul dintre Moldova i ara Romneasc n anul 1482. Dup Unirea
Principatelor, Focaniul este cunoscut drept Oraul Unirii, devenind simbol al
idealului de Unire, cci pe 6 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul
de unificare a Focanilor, cel din Moldova i cel din ara Romneasc, care
pn atunci fusese mprit de rul Milcov ntre cele dou principate.
Oraul Focani a devenit municipiu reedin a judeului Vrancea, odat cu
noua mprire administrativ-teritorial a Romniei care a avut loc n anul 1968.

Asezare geografica
Orasul Focsani este ncadrat geografic la intersectia latitudinii nordice de
4542` cu longitudinea estica de 2613`. El face parte din Regiunea Sud-Est a
Romniei. Este localizat in cadrul judetului Vrancea in partea sa sud-estica.
Municipiul Focsani are o suprafata de 4815 ha., ceea ce reprezinta 1% din
suprafata judetului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

3|Page

Relief
Focsaniul strajuieste partea sud- estica a Carpatilor de curbura, la contactul
dintre Cmpia Siretului inferior si dealurile subcarpatice ce culmineaza cu
Magura Odobestilor (1001 m). Orasul Focsani se situeaza n cmpia joasa a
Siretului Inferior la o altitudine de 50- 55 m deasupra marii, cmpie ce se ntinde
de la linia Marasesti, Vnatori, Tataranu, Ciorasti pna la albia Siretului.

Riscuri naturale
Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din
tara noastra. Seismele, cu epicentru n Vrancea, au origine tectonica, fiind
provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau alte parti superioare ale
nvelisului, n lungul unor falii formate anterior sau n lungul unora foarte
adnci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsa ntre 7 si 8 grade pe
4|Page

scara Richter, s-au nregistrat n 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie

1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838.
n secolul al XX- lea, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25
mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape n ntregime orasul Panciu
avnd magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade,
30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea
de 6,9 respectiv 6,4 grade. Numarul cutremurelor cu magnitudine egala sau mai
mare de 3 grade nregistrate n judetul Vrancea pe ultimii trei ani se prezinta
astfel:
- n anul 1998, s-au nregistrat 19 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la
data de 28 aprilie cu magnitudinea de 5 grade;
- n anul 1999, s-au nregistrat 33 cutremure din care, cele mai puternice s- au
produs la data de 28 aprilie cu magnitudinea de 5,3 grade, la data de 8 si 14
noiembrie cu magnitudinea de 4,6 grade;
-n anul 2000, s- au nregistrat 23 cutremure din care, cel mai mare s- a produs la
data de 6 aprilie, cu mag de 5g.

Hidrografie
Orasul este flancat de rurile Putna, spre rasarit la o distanta de 7 km., si
Milcovul, spre miazazi la o distanta de 2 km.

Clima
Pe teritoriul municipiului Focsani, clima este temperat continentala,
influentata de adapostul Carpatilor de curbura, cu variatii mari de temperatura. 5
Temperatura medie este de cca. 9 Celsius, maxima absoluta nregistrata fiind
de +42,3 C (iulie 1990), iar minima absoluta de -33,7 C (februarie 1987).
Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind maiiunie, iar cele mai secetoase decembrie- februarie. Numarul zilelor cu ninsoare
este de cca. 20 pe an. Vnturile dominante n toate anotimpurile bat dinspre
nord- est, iar vnturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est.

5|Page

Accesibilitate
Fiind situat pe magistrala feroviara Bucuresti - Ploiesti - Bacau - Suceava si
pe cea rutiera Bucuresti - Buzau- Suceava pe E 85 (DN 2),municipiul Focsani
are o asezare strategic. Drumul European E85 strbate Grecia, Bulgaria, intr n
ar prin Giurgiu, trecnd prin Buzu i apoi prin Focani. Reteaua de
comunicatii este dispusa radial, accesul n oras facndu-se prin sase porti de
intrare:
- dinspre sud pe E85 (DN2) din directia Bucuresti - Buzau prin Bariera
Bucuresti;
- dinspre est, pe DJ 204 din directia Braila - Galati prin Bariera Brailei si Galati;
- dinspre est, pe DJ 204D din directia Suraia prin Bariera Galati Suraia;
- dinspre nord, pe E85 din directia Suceava Bacau - Marasesti sau Iasi - Vaslui
- Tecuci prin Bariera Marasesti si pe DJ 204E si DJ 209 din directia Petresti si
Vnatori;
- dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei - Odobesti din directia
Trgul Secuiesc Vidra Bolotesti Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din
directia Vidra- Bolotesti Odobesti Focsani;
- dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotesti din directia comunei Cmpineanca

6|Page

Populatia
La recensmntul din 2002, populaia Focaniului era de 101.854 locuitori,
dintre care 98,68% romni (100.510 persoane), 1,07% igani (1.093 persoane) i
0,25% alii. Din punct de vedere religios, majoritatea sunt ortodoci (98,39%). O
pondere mic o reprezint cei care se declar ca apartinnd altor religii, ateii sau
neafiliaii.
Resursele de munca n municipiul Focsani au nregistrat n ansamblul
economico-social mutatii generate de factorii specifici perioadei de tranzitie
cum ar fi: schimbari profesionale si structurale ale economiei de piata,
privatizarea, somajul.
Populatia stabila de 18 ani si peste nregistrata la 1 ianuarie 2001 n
municipiul Focsani este de 67.096 persoane.
n anul 2001, numarul somerilor n municipiul Focsani este de 2.107, acestia
reprezentnd 3,14% din populatia stabila aflata la vrsta de munca.
7|Page

Actualmente sporul natural in Judetul Vrancea este negativ,natalitatea

atingand valori mai scazute decat mortalitatea(3942 nascuti si 4708 decedati in
anul 2009).
Din punct de vedere al mpririi pe sexe a populaiei din Orasul Focsani in
anul 2002, se poate remarca faptul ca exista o majoritate a populatiei de varsta
mijocie,respectiv 15-59 de ani, atat in randul barbatilor cat si in randul femeilor.
Sub acest raport populatia feminina de varta mijlocie este mai numeroasa fata de
populatia masculina din cadrul aceleiasi grupe.Populatia cu cel mai mic numar
este aceea a carei varsta trece de 60 de ani.De asemenea in cadrul acestei grupe
de varsta populatia feminina este in numar mai mare.Grupa cuprinsa intre 0 si 14
ani cuprinde un numar de 16.218 locuitori iar populatia de sex masculin este mai
numeroasa fata de cea de sex feminin.

Graficul evolutiei numerice a populatiei

Resursele de munca, n municipiul Focsani, au nregistrat, n ansamblul

economico-social, mutatii generate de factorii specifici perioadei de tranzitie
cum ar fi: schimbari profesionale si structurale ale economiei de piata,
privatizarea, somajul. n anul 2001, numarul somerilor n municipiul Focsani
este de 2.107, acestia reprezentnd 3,14% din populatia stabila aflata la vrsta de
munca.
8|Page

Piaa forei de munca, joaca un rol hotrtor n asigurarea creterii

economice i a productivitii pe termen lung. Crearea condiiilor pentru
creterea competentelor profesionale, n scopul asigurrii unui proces de
producie performant, care s dea natere unor produse competitive, capabile s
fac fa cerinelor pieei, devine o prioritate absolut. Acest lucru a fost
demonstrat i din intenia Primriei Municipiului Focani de a investi n
formarea profesional prin programele prevzute, dar i prin programele
investiionale n scoli i uniti de nvmnt.
Problemele cu care se confrunta orasul Focsani i n egal msur ntreaga
ar, sunt legate, n special de scderea populaiei totale, active i ocupate.
Scderea numrului total al populaiei, a avut repercusiuni majore i asupra
pieei forei de munc.

Economia
Economia judeului Vrancea cuprinde majoritatea ramurilor economice din
care se menioneaz cele mai importante: industrie, construcii, agricultura,
silvicultura, transporturi, telecomunicaii, gospodrie comunala, nvmnt,
cultura, instituii de ocrotirea sntii etc. ntre anii 1991 si 2006 s-au nregistrat
n Vrancea 443 de societati cu participare strin, judeul deinnd astfel 0,3%
din totalul naional. Valoarea capitalului strin investit n judet a fost de 18,565
milioane de euro, reprezentnd 0.1% din totalul investiiilor strine n Romnia.
La nivelul municipiului Focsani sunt 3.306 agenti economici care desfasoara
activitati aproape in toate domeniile de activitate pornind de la industrie, comert,
transporturi, agricultura.
Baza resurselor naturale ale municipiului Focsani o constituie exploatarea
terenurilor agricole aflate n extravilanul localitatii. Prin structura bazei
materiale din sectorul economic, se asigura, totodata, prelucrarea a cca 56 % din
resursele naturale ale judetului.

Industria
Orasul Focsani are o industrie diversificat, n care ponderea o dein industria
textil i a confeciilor (aproape 50% din totalul produciei, dar i 50% din
totalul de resurse umane angajate), alimentar i a buturilor (aproape 20% din
total industrie i angajeaz 30% din total resurse umane), producia de mobilier,
9|Page

industria celulozei, hrtiei i cartonului, industria de maini i echipamente,

industria de aparataj electric.
In anii de dupa revolutie productia industriala a cunoscut profunde
modificari structurale, astfel nct incepand cu anul 2000 productia
preponderenta o constituie confectiile textile care fata de anul 1990 a crescut cu
46 % , iar fata de anul 1996 de circa 4 ori in detrimentul celorlalte ramuri ale
industriei respectiv productia vinului pentru consum, prelucrarea produselor
agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lna si bumbac, etc.
Configuraia reliefului i bogia punilor favorizeaz creterea animalelor,
n special a ovinelor i a bovinelor, activitate ce asigur materia prim pentru
industria alimentar. Sectoarele dominante ale judetului sunt i cele competitive
pe piaa internaional - balana comercial a judeului este coerent cu structura
produciei industriale i cu numrul de salariai din industrie. Industria textil i
de confecii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeului
fiind reprezentate de confecii. Un alt sector competitiv este cel al industriei
lemnului, care deine 31% din restul exporturilor.
Industria alimentar este nc orientat spre piaa naional, dei este una
dintre industriile competitive ale judeului. Ea se dezvolt cu precdere n
mediul rural, valorificndu-se astfel resursele umane din aceast zon a
judeului. Dintre cele 20 de firme prezente n Topul firmelor judeene (2007), 8
se afla n mediul rural. O serie de firme s-au orientat spre nie de pia
inovatoare, cu potenial de cretere ridicat, cum este producia industrial a
produselor alimentare tradiionale. n ceea ce privete industria vinului, din cele
16 mari firme de vinificaie din Romnia, 3 sunt localizate n Vrancea, lucru
care reflect puternica reprezentare a potenialului vinicol n acest jude. n
Vrancea s-au nfiinat 12 noi combinate de vinificaie cu sprijinul programului
SAPARD.

Agricultura
Agricultura este slab reprezentativa, fiind concretizata in cresterea animalelor
si a culturilor mici, in cartierul Mndresti.

10 | P a g e

Transporturile

Municipiul Focani se afl la intersecia cilor de comunicaie rutier i

feroviar europene, fiind strbtut de coridorul feroviar nr. 9 (HelsinkiMoscova-Chiinu-Bucureti-Plovdiv).
Focsani este un nod rutier si feroviar important al Romaniei,facand legatura
intre orasele din Moldova si capitala Bucuresti,este tranzitat de magistrala
feroviara 500 (Bucuresti Nord-Suceava) si de drumul european E 85 (care
traverseaza Europa de la N la S,de la portul Klaipeda-Lituania,pana la
Alexandroupolis-Grecia).
Din autogara Focsani pleaca zilnic curse
catre:Bucuresti,Iasi,Braila,Galati,Marasesti,Adjud,Bacau, Targu
Frumos,Tecuci,Targu Neamt,Sascut,catre majoritatea comunelor din judetul
Vrancea,dar si in afara granitelor spre orase
ca:Roma,Napoli,Brescia,Verona,Udine,Milano,Torino,Rimini,
Istambul,Barcelona,Madrid,Varna etc.
Transportul in interiorul orasului este asigurat de activitatea unei retele de
autobuze care face legatura intre cele mai importante puncte din
oras:Gara,Cartier Obor,Centru,Cartier
Sud,Golesti,Carrefour,Dedeman,Onasis,Doi Stejari.Autobuzele circula din 15 in
15 minute.

11 | P a g e

Sistemul financiar-bancar
La nivelul municipiului sunt urmatoarele institutii bancare :
-Banca Comerciala Romana
-Banca Romana pentru Dezvoltare
-Banca Transilvania
-Banc Post
-Banca Agricola-Reiffeisen
-Banca Comerciala Ion Tiriac
-Finansbank
-Casa de Economii si Consemnatiuni
-Volksbank etc.

12 | P a g e

Comert si servicii
Comertul si prestarile de servicii detin o pondere nsemnata in activitatea
municipiului. Municipiul Focsani dispune de unitati de cazare cum ar fi :

Hotel Unirea (1 stea)

Hotel Vrancea (2 stele)
Hotel Solar (2 stele)
Hotel Sorste (3 stele)
Hotel Fashion Center (3 stele)
Hotel Amadeus (3 stele),
Pensiunea Dana etc

13 | P a g e

Sanatate
ncepnd cu data de 1 ianuarie 1999 si n conformitate cu Legea nr. 100 din
1998 si a Legii nr. 145 din 1997, au luat fiinta, ca unitatii distincte, Directia de
Sanatate Publica a judetului Vrancea si Casa de Asigurari de Sanatate a judetului
Vrancea. Din anul 1999 (semestrul II), Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
cofinanteaza patru programe nationale de sanatate, acestea fiind:sanatatea
mintala si profilaxie psihosociala
ire
si control n patologia oncologica,prevenire si control n diabetologie si alte boli
de nutritie.
Municipiul Focsani concentreaza cea mai mare parte a dotarilor pentru
sanatate si asistenta sociala ale judetului (peste 50%), oferind servicii
diversificate. S-a finalizat si amenajat statia de dializa care asigura derularea
programului nr. 15 a Ministerului Sanatatii de prevenire n patologia
nefrologica, dialize si transplant renal (septembrie 1998). S-a amenajat si dotat
Camera de primire urgente a Spitalului Judetean Focsani. S-a marit capacitatea
Serviciului judetean de Ambulanta prin dotarea acesteia cu o ambulanta FIAT
DUCATO pe lnga cele 4 existente.
S-au nfiintat noi unitati medicale cum ar fi:Centru de Diabet judetean,Centru
de Diagnostic si Tratament al Vrstnicului,Statia de Hemodializa,Clinica de Zi
pentru Copii Infestati cu HIV, Compartimentul de Tomografie computerizata n
cadrul sectiei de radiologie a Spitalului judetean Vrancea ,Centru de Transfuzie
Sanguina dotat la ultimile standarde europene.
S-au ncheiat contracte de comodat cu medici din ambulatoriu pentru
nfiintarea cabinetelor medicale, pentru un numar de 283 de cabinete medicale.

14 | P a g e

Educatia
In Municipiul Focsani,reteaua de invatamant este formata din:
-18 unitati pentru invatamantul prescolar;
-8 unitati pentru invatamantul primar si gimnazial;
-13 licee,dintre care cel mai important este Colegiul National Unirea care se
claseaza in top 10 cele mai bune din Romania.

15 | P a g e

Cultura
n municipiul Focsani, municipiu cu traditii n domeniul culturii, si
desfasoara activitatea o serie de institutii culturale care au drept scop
culturalizarea maselor, asigurarea petrecerii timpului liber al cetatenilor. La
nivelul municipiului functioneaza: 2 case de cultura, 1 teatru , 2 ansambluri
folclorice, 25 biblioteci, 1 biblioteca publica, 2 cinematografe, 3 muzee, 1
institutie de valorificare a traditiei folclorice; Focnenii sau turitii ce viziteaz
oraul se pot delecta cu numeroase activiti intelectuale: piese de teatru jucate
de trupe din ntreaga ar la Teatrul Municipal, spectacole de folclor la Casa de
Cultur Leopoldina Blnu, spectacole de oper i operet la Ateneul
Popular. Biblioteca judeean Duiliu Zamfirescu ofer o vast colecie de
cri, iar numeroasele biserici, datnd nc dinainte de mica unire din 1859,
completeaz peisajul cultural al oraului. Din punctul de vedere al educaiei,
municipiul Focani are o bogat tradiie, primul gimnaziu al Focanilor datnd
nc din 1867, aici formndu-se ca personaliti cunoscui oameni de cultur din
Romnia. Cele mai importante licee sunt Colegiul Naional Alexandru Ioan
Cuza i Colegiul Naional Unirea, ce fac parte i din patrimoniul cultural al
oraului.

Obiective si atractii turistice

Teatrul Maior Gheorghe Pastia (o cladire cu o arhitectura
spectaculoasa)
Construia teatrului a fost realizat la iniiativa maiorului n rezerv Gheorghe
Pastia care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrrilor de construcie i
de amenajare interioar, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea
oraului Focani. Condiia principal cu care maiorul Pastia a realizat donaia a
fost ca teatrul s poarte venic inscripiaTeatrul Maior Gheorghe Pastia. O
comisie condus de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin
Nottara i Gheorghe Bicoianu a judecat cele patru proiecte ce participau la
concurs, alegnd lucrarea arhitecilor Constantin Ciogolea i Simion Vasilescu.
Lucrrile pentru construcia cldirii au nceput n anul 1909, piatra fundamental
fiind pus la 11 septembrie 1909, iar inaugurarea fcndu-se pe 22
noiembrie 1913 cu spectacolul Fntna Blanduziei de Vasile Alecsandri, n
16 | P a g e

montarea Companiei Dramatice a Teatrului Naiona din Iai, aflat sub

conducerea lui Mihail Sadoveanu.

Monumentul Unirii (un adevarat simbol al orasului);

Este opera a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Baza octogonala a
acestuia este nalta de 1,4m, n trei trepte placate cu granit rosu, peste care se
ridica un tor de bronz nalt de 2,24m. Pe tor se desfasoara un basorelief
nfatisnd n prim plan,spre sud pe Al.I.Cuza nconjurat de M.Kogalniceanu,
C.Negri, V.Boerescu,V.Alecsandri si alti fruntasi unionisti de la 1859, iar spre
nord un muntean si un moldovean strngndu-si minile n fata bornei de hotar.
Prim planul se desfasoara pe toata suprafata torului, nfatisnd diferite
categorii de sustinatori ai Unirii, dintre care se remarca deputatul razes Mos Ion
Roata .
Planul al doilea reprezinta Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice.
Pe tor se ridica un obelisc sub forma unui trunchi de piramida n sectiune
patrata, nalt de 16m, placat cu acelasi granit rosu. Pe fata nordica este prins
ntre frunze de stejar, un scut de bronz cu inscriptia Unirea Principatelor
Romne 1859.
Piata care nconjoara obeliscul este situata pe vechiul hotar dintre Tara
Romneasca si Moldova. Aici n fiecare an, la 24 ianuarie este omagiat marele
act al Unirii.

17 | P a g e

Ateneul Popular
n secolul al XIX-lea, notiunea de ateneu desemna asezamintele n
care oamenii de litere si stiinte fac cursuri si lecturi publice, nsa neoficiale.
Sufletul ateneului focsanean care a mobilizat ntreaga intelectualitate a
orasului, cum ar fi profesorul C.I.Lupu de la Liceul Unirea , unde aveau loc
conferinte n fiecare seara de duminica.
Conform Statutului Societatii Stiintifice, Literare si Muzicale Ateneul
Milcov din 1900, avea menirea de a contribui la propasirea culturala a
focsanenilor, prin sustinerea unor conferinte si cursuri, manifestari, editarea unor
publicatii, nfiintarea Scolii pentru adulti si a Scolii de muzica.
Societatea se compunea din trei categorii de membri: activi, onorifici si
sprijinitori. Patronul Societatii era sarbatorit n ziua de naltarea Domnului, n
fiecare an oficiindu-se un Te Deum la Biserica Nasterea Sf. Ioan Botezatorul .
n acelasi an a fost aleasa conducerea Societatii Ateneul Milcov formata din
personalitati precum: Grigore Alexandrescu, C.Lupu, C.Giurescu, D.F.Caian
etc.
Existenta Ateneului Popular din Focsani, monument istoric clasat cod
LMI VN-II-m-B-06488, este legata de personalitatea maiorului Gh.Pastia,
ctitorul teatrului din orasul de pe Milcov.
Cu ncepere din 1926, efortul financiar al acestuia s-a canalizat si n
directia construirii unui local pentru Ateneul Popular din localitate, edificiu
care-i va purta numele. n conformitate cu Actul de Donatie, maiorul Gh.Pastia
s-a implicat n construirea Ateneului Popular: s-a ocupat de procurarea
18 | P a g e

materialelor, a ncheiat angajamente cu maistrii, a efectuat plati, a supravegheat

si a condus lucrarile pe santier.
La 29 mai 1927 a avut loc depunerea pietrei fundamentale la Ateneul
Popular n prezenta ministrului de interne O.Goga , a lui V.Goldis, Petru Groza
si altor senatori, deputati, prefecti si primari.
Construit n stilul romnesc al arhitectilor Ion Mincu, Petre Antonescu,
S.Vasilescu, Frederich Hamel, receptia Ateneului Popular a avut loc n anul
1945. Constructia prevazuta cu subsol, parter si etaj a fost ridicata pe temelie de
piatra.
Accesul n cladire se face pe o scara de mozaic, printr-o usa n patru
canate. Din holul principal, se ajunge la etaj, unde se intra separat, fie n
balconul salii de spectacole, fie n cele trei camere amplasate pe latura de nord.
Ctitorind Ateneul Popular, din dorinta de a nzestra orasul Focsani cu o
noua institutie de cultura, Maiorul Gh.Pastia va ramne unul din reperele culturii
vrncene.

Dintre obiectivele cultural ale orasului mai pot fi amintite: Mausoleul

Eroilor, Casa Apostoleanu, Biserica Catolica Sf.Anton, Muzeul de

Stiinte ale Naturii, Muzeul Vrancei, Muzeul Unirii etc

19 | P a g e

Sport
Activitatea sportiva este bine reprezentata prin orele de educatie fizica si
sport din nvatamnt, existenta unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastica
si alte sporturi de performanta, o sala polivalenta, doua terenuri de sport.

Mass Media
Presa, radio-ul si televiziunea sunt bine reprezentate n municipiu, dupa cum
urmeaza: 2 posturi de radio (Radio Uno si Radio DADA), 6 de televiziune din
care 3 posturi locale (Atlas TV, Diplomatic TV, DVTV), 6 edituri de presa, 5
ziare locale (Monitorul de Vrancea, Ziarul de Vrancea, Jurnnalul de Vrancea,
Gazeta de Vrancea, Revista Focsanii).

20 | P a g e

Bibliografie:

http://www.focsani.info/
http://www.cjvrancea.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Foc%C8%99ani
http://focsaniulvechi.ro/opinii/
http://www.arhivelenationale.ro

Acest proiect a fost realizat de:

TUFANOIU IONUT
Grupa: 210

21 | P a g e