Sunteți pe pagina 1din 1

Exilul romanesc

-instaurarea regimului comunist cu sprijin sovietic a produs un adevarat exod al romanilor peste granita , in special in Occident. Apare acum o noua Romanie formata din oameni care aveau o aversiune profunda fara de comunism. Aceasta Romanie a exilului a aparut dupa 1948. -se pot distinge 3 grupuri importante de refugiati romani in Occident. 1) primul grup, destul de restrans numeric, era alcatuit din personalitati culturale ca Eugen Ionescu, Constantin Brancusi , Emil Cioran , Mircea Eliade, Geroge Enescu, unii stabilindu-se in Occident inainte de razboi. Lor li s-au adaugat reprezentantii misiunilor diplomatice, care dupa instaurarea regimului comunist si dupa plecarea regelui au refuzat sa se mai intoarca in tara. Din radul acestora s-a constituit si un guvern romanesc in exil, condus de Constantin Vioianu , fost ministru de Externe. 2) al doilea grup este reprezentat de exilul legionar. Era format din membrii Garzii de Fier care au fost expatriati dupa esecul rebeliunii legionare( ianuarie 1941) 3) al treilea grup, si cel mai numeros, care a crescut continuu dupa 1971 era alcatuit din cei lamuriti de ceea ce insemna regim comunist si care, cu riscul vietii, au trecut fraudulos frontiera stabilindu-se in Occident. Printre acestia au fost strecurati si numerosi agenti si Serviciilor Secrete Comuniste care aveau misiunea de a dezbina membrii exilului romanesc. Intre ei se aflau si multi care au mimat ca sunt fideli regimului comunist dar la prima ocazie de iesire din tara au ramas in Occident. - o alta categorie de refugiati cu o anumita mentalitate a aparut in anii `70. - neostalinismul promovat de Nicolae Ceausescu dupa adoptarea tezelor din iulie 1971 a produs o mare deziluzie in randul intelectualilor. Unii dintre acestia au ales exilul in timp ce altii , ca scriitorul Paul Goma, preotul Calciu Dumitreasa, doctorul Ionel Cana au incercat sa realizeze o miscare de disidenta in tara care in final a esuat . - generalizarea fenomenului de trecere frauduloasa a frontierei , care a cuprins toate categoriile sociale si oameni de toate varstele , a determinat regimul comunist sa introduca unele masuri represive. - 1981 a fost adoptata o noua lege cu privire la trecerea frauduloasa a frontierei care marea substantial pedepsele asazisilor frontieristi. - 1982 s-a introdus taxa de scolarizare ce trebuia platita in valuta de toti cei care vroiau sa paraseasca tara. - 1983 au fost adoptate masuri de ingradire a contactului cu strainii iar pentru impedicarea raspandirii cuvantului scris toate masinile de scris si multiplicatoarele trebuiau inregistrate la organele de militie. - in ciuda acestor masuri , romanii nu au trait total izolati. Cortina de Fier a fost strapunsa pe calea undelor prin intermediul posturilor de radio Europa Libera, Vocea Americii, BBC, Deutsche Welle. Vocile devenite familiare de la aceste posturi de radio au intretinut speranta intr-un viitor mai bun si au incurajat romanii supusi la numeroase umilinte. Impactul postului de radio Europa Libera , considerat o mare primejdie de regimul comunist, rezulta din faptul ca Serviciile Secrete Comuniste au organizat tentative criminale la adresa celor care lucrau la acest post de radio. - 1971 a avut loc agresiunea asupra Monicai Lovinescu. - 1981 s-a organizat un atentat cu bomba asupra Europei Libere la Munchen, atac coordonat de teroristul Carlos. - unii colaboratori ca Paul Goma, Nicolae Penescu, Serban Orescu au primit pachete capcana cu bomba la domiciliu. - de asemenea, destul de suspecte sunt mortile unor directori ai sectiei romane ai Europei Libere ca Noel Bernard, Radu Cizmanescu si Vlad Georgescu. - dupa 1989, Romania democratica a recunoscut rolul unic jucat de Europa Libera in anii comunismului iar fosti lucratori ai postului de radio au primit ordine si medalii din partea sefului statului. Printre ei s-au numarat Ileana Magura Bernard , Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nestor Rates, Mircea Carp, Emil Hurezeanu, Nicolae Stroescu Strunisoara. - in aceasta perioada a fost infiintat si institutia nationala pentru memoria exilului romanesc.