Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1578
1578
A TEA
HYPERION
IRINA HOLDEVICI
SUGESTIOLOGIE
~I
PSIHOTERAPIE SUGESTIV A
EDITURA VICTOR
BUCURE$TI
-""""
~.,=,'""'"''"..
1995
j~,;."","
CUPRINS
Cuvant inainte
Toale dreplurile rezervalc EDITURII VICTOR
Tehnoredactor:
Postprocesarc:
HDRICA BUDNIC
FLORIN VLAD
LAMEQ
S.B.
Capitolul I
Sugestia i autosugestia
..7
I .1. Caracterizarea generala a fenomenului
sugestiv
7
1.2. Raspunsul sugerat
17
1.3. Caracteristicile situatiei sugestie
17
1.4. Tipuri (fomle) ale sugestiilor
19
1.5. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei
sugestie i ai inducerii dlspunsului sugerat..
20
Capitolul 2
32
34
38
.42
Capitolul 3
Inductia hipnotica
3.1. Testarea gradului de hipnotizabilitate
3.2. Adancirea transei
3.3. Dehipnotizarea
3.4. Tehnici uwale de inductie hipnotica
3.5. Tehnici avansate de inductie
3.6. Metode de reducere a rezistentelor
.49
50
55
57
60
64
67
Capitolul 4
Hipnoterapia
4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza
4.2. Hipnoterapia i naterea lara dureri
4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice
4.4. liipnoza in tratamentul insomniilor
4.5. Antrenamentul mental pentm vindecarea
incununatll de succes (Hunter, 1988)
4.6. Hipnoza in enurezis
4.7. I-lipnoza in astmul bronic
;
4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismul
4.9. lIipnoterapia in derinatologie
4.10 Hipnoterapia in tulburarile menstruale
27
69
72
75
79
81
83
86
89
91
94
98
CapitoIu16
Capitolul 7
Hipnoanaliza
5.1. Caracterizarea generala ~i metodele
hipnoanalizei ..,
5.2. Tehnici avansate ale hipnoanaIizei
(Hartland, 1979)
Orientari moderne In hipnoterapie
6.1. Hipnoterapia de orientare ericksoriana
6.2. Hipnoza In psihoterapia de familie
6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala In stare
de hiplloza
6.4. lJtilizarea terapeutica a hipnozei la copii
6.5. Hipnoterapia in tratanlentul tulburarilor
anxioase
Autohipnoza
7.1. Construirea autosugestii1or
7.2. Tehnica vizualizlirii
7.3. Gandirea pozitiva
7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme
(Hunter, 1988)
7.5. Strategic pentru 0 curll de slabire reu~ita
7.6. Program pentro reducerea anxietiitii in
cazu1 unor afcctiuni somatice grave
7.7. Program pentro abandonarea consumului
excesiv de alcool
Bib1iografie seIectiva
99
102
Cuvant 'inainte
104
107
107
116
121
121
127
134
141
145
161
162
163
164
174
185
186
188
191
Lucrarea prezenta se adreseaza studenfilor de lafaculta.file de psihologie i sociologie-psihologie care sunt interesali sa fmbralicze
profesiunea de hipnoterapeul.
in acelai timp. lucrarea este de 0 reala utilitate medicilor i psihologilor care doresc sa se specializeze 'in psihoterapie.
in prima parle a lucrarii sunt prezentate probleme generale ale
susgestiei i sugestibilitalii precum !ji caracterizarea generala a fenomenului hipnotic.
Sunt prezentate 'in detaliu tehnici de inductie hipnotica, adancire
a transei i de dehipnotizare.
parle 'insemnata a lucrclri este dedicata aplicaliilor hipnozei En
tratamentul unor disfuncli psi/lice i psihosomatice, precum i En optimiZ,area peryonnanlelor wnane.
Sunt analizate tehnicile hipnoanalizei, care combina metodele hipnozei cu eele ale psihoanalizei. Sun prezentate i unele probleme mai
controversate En domeniul hipnoterapiei: hipnoterapia de orientare
ericksoniana, hipnoterapia cognitiv-experien]iala Enstare de hipnoza.
o atenlie speciata este acordata tehnicilor de autohipnoza care
s-au dovedit a fi metode simple !ji accesibile de reglare i autoreglare
a starilor psihiee i de cre:j1ere a rezistenlei la stress !ji care pot fi
aplicate i in absen]a unui terapeut specializat.
5
4
Capitolul 1
SUGESTIA ~I AUTOSUGESTIA
1.1. Caracterizarea
.- -
Fenomene psihofiziologice apar ~i la subiectii care sc simteau culpabili pentru ca nu au indeplinit un ritual religios.
Autorul mentionat citeaza i cazul unui subiect african care prezenta simptome de malarie dei nu avea germene1e respectiv in sangc.
Influentarea sugestiva culmineaza cu aa-numita moarte Woodoo
(CalIDon, 1992; Holt, 1969), care nu cste altceva dedit moartea prin
sugestie, condamnatul - convins ca va muri in urma unor practici
magice - moare cu adevarat.
Directia psihologiei experimentale
Reprezentantii cei mai importanti ai acestei directii sunt: Seashore
(1985), Binet (1900), Aveling i Hargraves (1921), Hull (1933),
Eysenck i Fourneaux (1943), Stukat (1958, Eysenck (1987)i altii.
In cadrul analizei factoria1e, Eysenck (1943) i Eysenck i
Fourneaux (1945) au desprins umllitorii faetori ai sugestibilitapi:
a) Sugestibilitate primara, masurata in special prin teste directe prin
intcrmediul carora se cerea subiectului cxccutarea unei actiuni motorii.
b) Sugestibilitate secundara, masurata prin teste senzoriale indirecte
de tipul liniilor progrcsive ale lui Binet (1900). Subiectului i se prezenta la tahistoscop 0 serie de linii progresiv cresditoare. La un moment dat liniile incctau sa mai creasca. Influentati de seria anterioara
de linii erescatoare i de intervcntia sugestiva a exarriinatorului, multi
subiecti afirmau faptul ca liniile, egale de fapt, deveneau din ce in ce
mai man. Trebuie suhIiniat ca aspectul indirect al testului se refera Ia
faplul ca subiectul nu e contient de intentia examinatorului de a-I
influenta.
c) Sugestibilitate tertiara care se refera la modificarea atitudinilor
i opiniilor ca Uffi1area unei influentari persuasive bazate pc prestigiu.
Dupa 0 anumita elapa de declin se constata la ora actuala 0 cretere
a interesului pentru cercetarile din acest domeniu, acestea culminand
cu Simpozionul international pentru prohleme de sugestie isugestibilitate desfaurat la Giesscn (Gennania) in anul 1987.
Dintre autorii modemi care ~i-au adus contributii deosebite in acest
domeniu mentionam pe dltiva: Hilgard (1965), Orne (1970), Barber
9
10
Construetele persona Ie sunt ideile sau noliunile care fac un comportament sa difere de altul, care fac pc un individ sa fie ceca ce estc,
cu aIte cuvinte sa aiba anunute atitudini, credinte, opinii i sa actioneze
in confornutate Cll acestea.
Conform teoriei lui Kelly 0 schimbare a unci persoane reprezinta
o schimbare a sistemului sau de constructe pesonale: adaugarea unui
nou construct, inversarea unor constructe bipolare sau modificarea Intregului sistem de constructe.
Dupa Lundy (1989) influenla sugestiva actioneaza atunci cand un
element relevant, dar Inca neverificat, apare In acela~i timp cu un construct personal.
Constructul nu sc modifica atunci cand este validat fie de evenimente exteme, fic printr-un proces cognitiv demlmit confirmare interna.
Toatc tehnicile de modificare a constructe1or personale sunt modaliiliti de inhibare a procesului conformarii interne a constructului
pertinent prin prezentarea unui material cu continut contrar, cum se
intampla, de pilda, In cazul modificarii atitudinilor datorita comunicarii
bazate pc prestigiu.
Calitatile ~i fam1ecul comunicatorului cresc eficienj;a comunicarii
prin aceea ca distrag atenlia receptorului de la confirmarea intema a
constructului personal (vechea atitudine).
Pornind de la accasta idee, Lundy (1989) prezinm 0 serie de tchnici
menite sa faciliteze influenlarea sugestiva a procesului comunicarii:
Repetarca mesajului (ca in mecanismele reclan1ei).
Utilizarea unui numar sporit de argumente In favoarea a ceca cc
dorim sa sugeram.
Sursa de influenlare care transmite mesajul trcbuie sa fie expert
In domeniu ~i, In acela~i timp, 0 persoana atragatoare.
Utilizarea sa trezeasdi reac!ii emo!ionale la cel care recep!ioneaza mesajul.
Utilizarea unui context care sa produca emolii pozitive (an1bianta
agreabila, muzica, miincare, bautura, etc.).
Utilizarea unor mesaje care trezesc anxietatea (Lundy, 1989)
subliniaza faptul ca anxietatea nu trebuie sa fie excesiv de mare pentro
ca altfcl subiectul nu mai receplioneaza mesajul ~i ca urrnare nu mai
poate ti influenlat.
I.
14
15
II
I
1.3. CaracteristicHe
situatiei sugestie
Gheorghiu (1982) subliniaza ea situatia sugestie reprezintii 0 situatie provocativa care indica un drum de Uffilat (realizarea unui anu17
,II
I
I
18
sa
sa
sa
sa
Conditia nedetcrminarii
Automl subliniaza faptul ell fiinta umana nu este confruntata numai
cu situalii clare, de tip detcnninist, ci i cu situatii de tip probabilist.
Pentru a dcpai ambiguitatea i penlm a ie~i din situatiile ncdcfinile, greu de conlrolat, omul opteaza adesca pentru alternative care nu
satisfac exigenlele raporilirH la un sistcm rational de criterii. In astfel
de condilii intlucntarea sugestiva a dcciziilor, atitudinilor sau opiniiJor
se poate produce cu mull mai multa uurinta.
Aceasta condilie a nedetenninani se refera 1a unnatoarc1e aspecte:
a) Limitele sistemelor de verificare i control de care dispune jiinla
wnana
Astfel, deoarece intelegerea unor informatii sau reconstituirile mnezice nu sunt totdeauna exacte, de multe ori subiectul nu este sigur
daca deciziile luate de el sunt corecte. In aceste conditii multe din
aceste decizii au un caractcr arbitrar, situatie in care acestea pot n
influentate pc cale sugestiva. Astfel, de pildl1, un candidat care nu tie
la ce facultate sa dea admiterea se poate Ulsa influentat de pildl1, de
aspectul cJl1dirii. Intercsante sub acest aspect sunt studiile lui Binet
20
Acest fenomen atinge cote maxime la bolnavi afIati in stadiul terminal al unor bolj cronice care pur i simplu nu cred ca sufera de
boala respectiva i ca vor muri.
Lazarus (1969) spunea foarte sugestiv ca despre un lucru rau se
poate spune fie di nu s-a petrecut, fie ca nu este rau.
- Izolarea reprezinta mecanismul de aparare prin care subiectul
are tendinta de a se detaa excesiv de evenimentele existentei. Astfel,
de pilda, am intiilnit persoanc care, fiind foarte stresate de evolutia
evenimentelor care au avut loc imediat dupa revolutia din Decembrie
1989, rcfuzau sa mai citeasca ziarele, considerand ca daca nu au
cunotinta des pre anumite evenimente, acestea nici nu s-au produs.
- Regresia reprezinta mecanismul defensiv prin care subiectul se
refugiaza In trecut, aparandu-se de factori stresanti ai existentei prin
refugiere In conduitc dc tip infantil.
- Escamotarca reprezinta tcndinta incontienta a subiectului, confruntat cu 0 problema dezagre:1bila, de a pIasa respectiva problema pe
umerii altcuiva.
c) Mecanismele de descarcare a tensiunilor
Influentelc negative sunt mai puternice i In conditiile In care individul reuete sa fad fata unor situatii de supralncordare prin mecanisme de tipul abreaqiei. Acestea pot 1mbraca diverse forme dintre
care mentionam: riposta (hlamare, ridiculizare, molestare etc.), contesarea sau solicitarca ajutorului.
Ciind se dec1ancaza astfel de mecanisme este destul de dificil ca
suhiectul sa exercite un control contient asupra situatiei, ceea ce sporete anselc influentarii sugestive.
Astfel, de pi Ida, acest adcvar este foarte bine ilustrat de intelepciunea populara care, Incerciind sa arate faptul ca riposta nu este justificata, spune "s-a suparat vacarul pe sat".
Mecanismele compensatorii
Gheorghiu (1982) subliniaza ca In sens mai larg toate mecanismele
defensive au un rol compensator. In sens restriins prin compensare se
Intelege preocuparea persoanei de a masca unele din deficientele sale
prin accentuarea unor caracteristici de7jrabile sau tendinla subiectului
23
Mecanismele de identiticare
Este bine cunoscuili tendinla tireasca a oamenilor de a se identifica
cu persoane, grupuri, situatii, institutii sau organizalii, fapt ce Ie confera un plus de stabilitate afectiva.
Este evident ca odata prod usa idenlificarea Cll 0 persoana sau model comportamental, subiectul va incorpora prin mecanisme sugestive
i elemente specifice modelului respectiv (astfel, de pi Ida, nu de putine
ori preluam necritic ideile i comportamentele unei personalitati care
ne place).
24
Capitolul 2
26
27
,.
11\
o alenVe
Jean- Martin Charcot (1835-1893) i coala de la Nancy, a1 caroi reprezentant de seama a fost Hyppolyte Bernheim (1840-1919).
Dad Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic, specific istericilor, dimpotriva, Bernheim era de parere ca hipnoza este
un fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in
mare masura int1uentat de rezultatele deosebite ale unlli medic de tara
- Li6beault (1823-1904).
Utilizarea In scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta i de
succesele cunoscutilor psihiatri Breuer i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii i mctode - psihanaliza - ceea ce a tacut ca, pentru moment, interesul pentru hipnozii sa
inregistreze un regres.
In 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Terapeutidi i Experimentala, i cam in aceeai perioada, marii teoreticieni in domeniul psiho10giei incep sa se intereseze de fenomenul hipnotic. Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.
William James include un capitol dedicat hipnozei in ce1ebra sa
lucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza i el hipnoza din perspectiva disocierilor de personalitate.
In timpul primului razboi mondial McDougal a tratat, cu ajutorul
hipnozei, soldati atlati in stare de oc.
Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiinpfice il reprezinta
lucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza i sugestibilitatc".
~i in timpul celui de-a! doiIea razboi mondial hipnoza a 1'ost utillzata cu succes In tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat,
aplicatiile ei s-au ext ins in stomatologic i obstretidL
In anu1 1955 Asociatia Medicala Britanica l in 1958 Asociatia
Medicala Americana au hoHirat ca hipnoza sa fie inc1usa ca disciplina
in Invatamfu1t, In colile medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psihologilor Americani a dat 0 recunoatere oficiaJa a utiliziirii terapeutice
a hipnozei de catre psihologi.
La ora actuala exista, in a1'ara de societaple nationale, Societatea
europeana de hipnoza, Societatea Internationala de hipnoza i Societatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unul
dintre cei mai talentati i mai creativi hipnoterapeuti ai lumi.
29
In vara anului 1993 a avut loc in Austria (Viena) cel de-al 6-lea
Congres de hipnoza in psihoterapie i medicina psihosomatica la care
au luat parte peste 900 de medici i psihologi din aproape toate tanle
lumii, inc1uzand i lara noastriL
Hipnoza are 0 serie de aplicali practice, alat tn c1inica pentru psihoterapie, cat i In alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea
perfonnanlelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea
psihologica a sportivilor de inalffi perfonnanla, dit i a cosmonautilor
pentru oblinerea unui echilibru emolional de nivel superior, pentru
perfcqionarca capacitalii de concentrare a atenliei, a deprinderilor motrice, dit i pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in ansamblu. De tratanlent hipnotic pot beneficia i artitii Cll trac de scena
sau elevii i studenlii hiperemotivi care au tendinla de a sc bloca la
examenc i de a obline rezultate sub posibilitalile lor reale.
Cerceffirile din ultimi ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui
i la creterea eficicnlei invalarii, cat i la dezvoltarea unoI' disponibiliUili creative latente.
In clinica hipnoza sc aplica tn foarte multe domenii. Astfcl, ea se
folosete cu succes in chirurgie, pentru realizarea unoI' operalii flira
ancstezic sau cu 0 cantitate mai redusa de anestezie atunci cand subicctul prczinta intoleranta la astfe1 de substanle sau cand acestea lipsesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila
i pentru reducerea anxietalii pre-operatorii, precum i pentru realizarea unei evolutii post-operatorii cat mai bune i cat mai rapide. Un
domeniu unde hipnoza poate face foarte mult II reprezinta combaterea
durerii; cste yorba de durerile din boliIe cronice, de migrene, cat i
de celc ce apar in timpul naterii sau In timpul unui tratament stomatologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza tn terapia
unoI' afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, vlirsaturi, colici,
colite, astm bronic, obezitate, tulburan sexuale etc.). Ea are, de asemenea, aplicati tn domeniul unoI' afectiuni demlatologice (prorit, psoriazis, reactii alergice, tratamentul negilor) i tn recuperarea unoI' deficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme.
30
I~ I
2.l.Caracterizarca
32
Regresia de varsHi este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, care
au produs la subiecti tulburari de tip nevrotic.
Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsili,
nu se utilizeaza decat rareori in clinica i atunci mai mult in scopuri
didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profunzime
al hipnozei.
Trebuie tacuili totui precizarea ca datoriili posibilitatilor neobinuite de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utilizarea tcrapeutica a acestei tehniei, prin hipnoza pu~dp-se reali?2. ';I'decm ee par de domeniul miraeolului.
IIII
uim la ccas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei aceasta reducere a controlului este produsa de sugestiile de relax are i detaare,
ea condudind la randul sau la acceptarea mai facila a distorsiunilor
perceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schimbari ale personalitatii, distorsionan ale perceptiei timpului (cercetarile
au demonstrat ea intervale1e seurte sunt percepute ca mai lungi, iar
ce1e lungi ca mai scurte), perce perea de tip halucinator a unor persoane
sau obiecte care se afla in incapere.
Aceste fenomene pun in evidentii 0 redueere sub influenta hipnozei
a capacitatilor discriminatorii i critice ale subiectului. Dei nu trebuie
sa intelegem ca. toate capacitatile logiee sunt suspendate, se observa
o anumita tendinta necritica de a lua lucrurile "ad literam".
Caracterizand acest [enomen, Orne (1959) vorbete de aa-numita
"logica a transei", conform careia subiectul accepta ca fiind logice
situatii pe care in stare naturaIa nu le-ar considera ca atare.
E) Cre!jterea gradului de sugestiibilitate. In hipn071i receptivitatea
la sugestii a subieetului crqtc foarte niult comparativ eu starea
obinuiUL Stimuli sau incitati sugestive, care in afara hipnozei determini! reactii de intensitate foartc redusa sau nu produe niei 0 reactie,
conduc la modifican de amploare dad sunt administrati in urma inductiei hipnotiee. Pe aceasta se bazeaza numeroase1e aplicati ale hipnozei in terapie san in optimi7Mea comportamentului.
F) Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Subiectul aflat in hipnoza nu efeetueaza numai actiuni simple, sugerate de
terapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfaurarea unor
aetiuni complexe cerute de acesta.
Subiecti prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere
in mlurile sugerate, comparati v cu starea obinuita. Astfel, de pilda,
unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta vinita decat cea reala
sau di este 0 aWi persoana, va tinde sa interpreze cu muM autenticitate
mlul sugerat. Exista chiar i 0 teorie care tinde sa explice fenomenul
hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson,
1%7).
36
IIII
- nu are contiinta lumii exterioare, cu exceplia voci depersonalizate a hipnotizatorului, care ii transmite mesaje agreabile i amuzante,
care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic;
- sentimentul ca se afla in afara timpului;
- pierderea identitatii persona1e.
Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant esk ca stari similare ell ceie
descrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care au
studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1%0;
Phillipe, 1963).
Punctul
acordat
- Non susceptibil
- Stare hipnotica
(scor)t
~
3
45
- Transa uoara
.- Relaxare musculara
1- Tremurul pleoapelor
1--
6
7
10
II
13
1
_______
Ii
~
1-
17
is
IS
Inchiderea fizicii
ochilor
Relaxare
totala
- Catalepsia pleoapelor
- Catalepsia membrelor
- Catalepsia rigida
Anestezie in manua (anularea sensibilitatii numai
in anumite zone ale mainilor)
A) Somnul superficial
- Ameleali'i: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de a
deschide ochii.
Manifestiiri obiective
- Oistorsioniiri
Reactioneaza
la sugestii
perceptive
Anestezie post-hipnoticii
111-
post-hipnotice
(iluzii)
simple _
39
-,-------------------r-------
~21-T
23
1-
L__
26
27
28
29
25
1-
5. Blocarea degetelor
:
I
de tip somnambulic
(='""=
","mhili"'tii)
!-
~__
~
Ciiderea capului
!-
2. Inchiderea ochilor
--
---l
scala Harvard
__
Capul subiectului se apleacii in
6. Rigiditatea bratului
17.
I
I-
pi
,
i
~
-i
"4.ImobiIizarea
- ide~-------[3. COborarea,;;,:;bra_tul_uiil=
idd;em
bratului
______________
40
.....l~
i s~ ciauadministrate
sugestii cii -- Subiectului
:r~:a
bratuJ
nusugestiilor
se poate
ridica;
ridicii bratul
mai mult
de eJ
2-3nucm.
~L
'
1- 1 se sugereaza di palmele se
apropie;
se coteaza atunei cand
~_m_u_lt
de ciiteva
palmele
nu suntgrade.
mai departate de
_
10 cm la terminare-a probei.
!
1:
i
i-
eomuniciirii (i
se sugereaza
cii nu poate sa
rnite eapul In
semn de NUl)
'I
--------j---:---------r---------:---------:--~----------l
'- Idem
; o.n-;,-l~~~-ps-ia-----Ii
pleoapelor
'1
, 11. Sugestia
------i---------+-----------------------1
1- Inhibarea
Nu poate mica capul
9. Halucmatle
pozitiva (i se
sugereaza ca aude
bilzilitul unei
--Li- -Oci,-i-I-r-am-iln
sugereazii sa 11l~~i
Incerce chia-r-c-~d--i-s--e-~
sa-i deschida.
- ;;;,;--
C -i -~~-~~ereazii
- ----j----------
post-hipnotica
post-hipnotica
L12. Amnezie
!
---.--.---t----------------------i
---4
. .
idem
- idem
adrninistriirii indllcpei
Inainte
ca
cxperimentatorul
sa ceara
In mod
expres acest lucru.
8. Inhibarea
eomunidirii
idem
Apropierea
palmelor
i
-- -------------------~----------------------------
'I
~
:
I---------~--
.,
Comportament
H
ipero;le"i
!term
(~robe)
aplica~ 1- - Sc~la-t"ia~~d-r----criteriul-de
Scala
Standford
I
a rezultalelor ~~~~~
dupa
(Forma A)
1. Oseilatia corpului
,------------J-----------+-------------
1-
iI
1- idem
Transa profunda
(de tip
.
somnambulic)
I'-
1-
~I
'
i
glema)
atinga glema.
tl-----------------------1
observabile ca i cum ar dori
cii atinge
:- idem
sa
Rezultatele experimentale referitoare la aceasta problema sunt contradictorii. Astfe1, Shor, Orne, 0' Conell (1962) i Gill i Brennman
(1959) au ajuns la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica este modificabila in mica masura.
As, Hilgard i Weitzenhoffer (1963) au ales un eantion cu scoruri
medii la scala de hipnotizabilitate Standford, fonna A i au incercat
prin diverse metode sa Ie creasca gradul de hipnotizabilitate (disculii
psihoterapeutice menite sa modifice atitudinea fala de hipnoza a subieclilor, utilizarea unor diferite tehnici de induclie hipnotica). Rezultatele obtinute de aceti autori au fost slabe, ei ajungand la concluzia
ca susceptibilitatea hipnotica, aa cum este ea masurata cu ajutorul
scalelor Standford, are 0 stabilitate relativa.
i::i:ll
~II\
,,\
47
Modurile
con~tiintei
II'
trecute ~i
Procese seriale
Determinarea verbalii a eOlllcnzilor
Incereiiri
Eforturi
Stare normalii de con~tiinta
Se constata faptul ca aceasta intcrpretare plaseaza fenomene1e hipnotice aUHuri de celc de crcatie, intuitic sau meditatic.
48
INDUCTIA
HIPNOTICA
Evalllare
Spirit critic
Analiza detaliilor
Instrucyuni verbale
Controlul voluntar
Gilndirea evenimentelor
viitoare
Linearitate temporalii
Sintezii
,Automatism
Sugestibilitate
Sensibilitate
Intuitic
Evaluarea libera a infomlatiei
! Feed-back
pozitiv
Apreciere globaJa
Vizualizare
Irnagini kinestezice
Capitolul 3
Inductia hipnotidi reprezinta procedeul prin care se realizeaza transa hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect de
dimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone a
corpului (de exemplu, punctul dintre sprancene), asociata cu administrarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare,
somnolenla.
Hartland (1971) enumera trei faze ale inducliei hipnotice: A) faza
de pregatire; b) inductia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adiincire a.
transei (v. 3.:2.).
a) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie sa
explice subiectului in ce consta hipnoza, ce se ateapta de la el i ce
efecte poate avea aplicarea hipnozei. Se insista mai ales asupra avantajelor pe care Ie are hipnoza in eliminarea unor simptome de care
subiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pacient ca nu are de ce sa-i fie frica i ca. va trai experienle agreabile.
Subiectii anxioi trebuie interogali de catre terapeut asupra fricii lor
i incurajali. De exemplu, in cazul unui subiect care se teme ca ar
putea fi manipulat de terapeut, este necesar sa i se explice di el nu-i
va pierde starea de contienla i ca, dad dorete, va putea iei oriciind
din starea de hipnoza. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientului
sa fie cat mai pasiv i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna terapeutului. Se precizeaza ca este in interesullui sa beneficieze de avantajele hipnozei i ca dad totui nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi mult
mai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectului
indicalia de a nu-i analiza slarea, de a nu incerca sa afle ce e cu el.
El trebuie doar sa respecte instruqiunile terapeutului.
b) faza de induclie hipnotidi propriu-zisa cuprinde comportamentele impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune
i face terapeutul. Induqia hipnotidl. presupune distragerea de la stimulii perturbatori extemi, concentrarea asupra unui obiect de dimen49
siuni mici i asupra spusclor terapeutului, sugerarea relaxarii i somno1entei, stimularea jocului tiber i a imaginatiei.
Dupa Kubie i Margolin (cit. Hartland, 1971), idnuqia hipnotica
ar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitalii; :2) tixarea privirii;
3) administrarea de stimuli monotoni.
Dupa Gil i Brenman, in astfel de situatii terapeutul:
1) contribuie la saracirea stimularilor senzoria1e ale subieetului prin
limitarea micarilor corporaIe;
:2) incearca sa aItereze imaginea rezultata ca urmare a eontientizarii corporale a subiectului;
3) sugereaza un fel de proces de disociere focalizand atenlia subiectului asupra micarilor proprii, astJcI incat uncle rnicari care, de
regula, se produc in mod voluntar devin involuntare;
4) sparge tiparul relaliilor adaptative normaIe ale subiectului, creind
un fel de atmosfera magica.
In induqia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii speciale:
1) 0 strategie de deprivare senzoriala;
2) 0 strategie care dezvoIta un tip de relalie interumana specifica
intre terapeut i pacient, relatie eu un profund conlinut transfcrehtiaL
drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de ote!. Bratul tau devine
rigid, teapan, parca ar fi 0 bara de otel i tii ca este imposibil sa
indoi 0 badi de otel aa cum este bratul tau. Eratul tau este rigid, tot
mai rigid. Incearca, dar nu poti!". Ca i in cazul celorlalte teste de
sugestibilitate, daca subiectul nu poatc indoi bratul, terapeutul 11 poate
considera potrivit pentm hipnoza.
Inainte de inductia hipnotidl., terapeutul trebuie sa-i spuna subiectului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentm hipnoza. Mai ales
in hipnoza profunda subiectul poate ramane cu ochii deschii. Uneori,
subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motiv
special, dar el se afla totui in trans a, iar pentm inchiderea ochilor se
da 0 simpla comanda: "Inchide ochii!"
Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa Ie traiasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca i cum s-ar petrece
chiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evident
ea subiectul se afla inca in hipnoza, se pot da sugestii intr-o maniera
mai autoritara.
Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentm insuirea unei
tehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui i cum
spui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele:
a) Terapeutul trebuie sa se asigure ca cxista 0 C(jficordanta intre
cuvinte i tonul vocii.
De pilda, cand dam sugestii de genul: "te rclaxezi tot mai adanc,
tot mai adiinc, mai profund ... etc., vocca trcbuie sa reflecte sugestiilc
verbale.
b) In masura posibilitatilor se recomanda evitarea negapilor. Daca
spunem "nu vei mai simti panica" mai mult ca sigur ca subiectul
nostru va trm respectiva stare. 0 sugestie de tipul "te vei sim1i comfombil, in sigurant~L.." are mult mai multe anse de succes.
Adesea, chiar i cei mai experimentati terapeuti par sa uite ca limbajul subcontientului este format din imagini, logica i cuvintele reprezentand modul de lucm al nivelului contient.
c) este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv,
securizant, ca de pilda: "simte- te cat de relaxat doreti", sau "poate
1i se va parea interesant sa explorezi starlIe tale psihice" etc.
52
reveni din relaxare dedit atunci cand Ili voi spune sa revii sau dad
mi se intampla ceva mie, ori te an1eninta ceva. Altfel vei ramane foarte
relaxat, adanc relaxat ~i vei face tot ceea ce Ili voi spune eu sa facio
Cand ili voi spune sa revii, nu-li vei mai aminti nimic decat de faptul
di te-ai relaxat ~i te-ai odihnit."
Dupa adancirea starii de relaxare hipnotizatorul va incepe sa administreze sugestiiIe terapeutice specifice pentru care a fost indusa
hipnoza. La subieclii prea pasivi, cu tendinla de a intra Intr-o stare
letargidi, trebuie avut In vedere ca adancirea transei sa nu accentueze
pasivitatea, somnul, ci tendinla subiectului de a coopera cu terapeutul.
Adullii au 0 teama incon~tienta de hipnoza, i acest fapt ii Impiedica sa adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa Ie fumizeze informalii
i explicalii suplimcntare, sa acorde 0 mare atentie fonnulelor sugestive pentru a evita interpretarea lor eronata de catre subiect. De asemenea, nu se reocmanda sa foloseasdi drept semnal de inducere a
hipnozei un gest sau un cuvant cu care subiectul se poate intalni spontan in viata cotidiana. MuIte efecte secundare ale hipnozei se datoreaza
mai ales sugestiilor administrate greit.
3.3. Dehipnotizarea
In cazul unui mare numar de subiecti este suficient sa comand1'im
pe un ton placut, dar fem1: "revino! Trezcte-te!" sau "Cand voi lovi
cu degeteIe, vei fi pc deplin treaz, treze~te-te!"
Pentru pacienlii aflati intr-o transii mai profunda este indicat ca
revenirea sa se faca gradat, ca in instructajul um1ator (Hartland, 1971):
"Imediat voi Incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge eu
numariHoarea la I, vei fi compIet treaz, Iti vei reveni complet; te vei
simli bine, Inviorat, odihnit, ea dupa un somn bun. 5 - vei reveni
eurand din relazare; 4 - revii incet la normal; 3 - revii tot mai mu1t;
2. - cand voi ajunge la I vei reveni complet, te ve simti foarte bine;
I - ai revenit complet, eti pe deplin freaz, ai mintea clara, limpede,
eti compIet treaz, vioi, alert!".
Daca subiectul se simte totui amelit, nu se line bine pe picioare,
are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta comandand
57
11"11
'li1
'I[ili
II
'II
!,ll
IIIII
",1
III
"I'
biectu]ui i se dau urmatoareIe instructiuni: "Daca nu doreti sa te trezeti trebuie sa te las aa cum eti!" Apoi, terapeutu] ignora subiectul
i se ocupa de alte probleme. De cele mai muIte ori, subiectu] trece
In somn natura] i se trezete spontan. Terapeutul trebuie sa-l observe
pe subiect i sa-] lasc sa piece din cabinet numai atunci cand acesta
c complet treaz.
Williams (Hartland, I 971) este de parere ca tcrapeutu] trebuie sa
foloseasca aceIe metode care, dupa parerea subiectului II pot trezi, sa
corectczc sugestiiIc ambigue date In induclia hipnotica, sa induca 0
transa sccundara, sa sugcreze experienla care sa duca firesc la terminarea transei, sa acceptc uncle conditii stabi]ite de subiect pentru a
eoopera i sa fo]oseasca sofismele pentru a evita opozilia subiectu]ui.
Folosirea mijloacelor fizice (a paImuirii) nu este indicata decat In cazul
stan lor extreme de tip isteric.
Pc langa tehnica de inductie expusa anterior, Hartland prezinta i
o aItii tehnica de inductie hipnotica rapid:L Subiectul sill In pieioare
In fata terapeutului, iar acesta Ii pune mainile pe umeri i fixeaza eu
privire radaeina nasului subiectului. Instructajul este unnatorul: "Uiillte In oehii mei i imagineaza-li ea vei adom1i repede. Imediat vei intra
intr-un sonm adane, profund, odihnitor. Continua sa te uili In ochii
mei i vei simli 0 greutate care cuprinde tot corpul Corpul devine tot
mai greu. Picioarele sunt grcle, f~arte grele. BralcIe devin ~i eIe grele,
foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ea de plumb. Pleoapele
devin grele, tot mai grelc. Te cuprinde 0 stare de toropeaIa, de somnolenla. Te simti obosit, corpul este greu, greu ca de plumb. Simti
nevoia sa dom1i. PIeoapeIe sunt atat de grele ca nu poti line oehii
deseh:i~i. Ochii se inchid, se Inehid, nu poli sa-i mai lii deschii. Adormi, adonni. Ochii se ineh:id, dormi, dormi, somn profund."
In utilizarea tehnicilor de induelie tcrapeutul trcbuie sa lina seama
de urmatoarcle recomandari:
1) dad! nu e necesara 0 transa profunda, 0 metoda de induclie
rapida este adesea suficienta. Daca insa e nevoie de 0 transa mai profunda, se reeomanda utilizarea unci metodc mai lungi, eu mai multe
detalii; 2) mctodcle rapide fac impresie mult mai putemica asupra
spectatorului; 3) uneori se poate eua eu 0 metoda, dar se poate reui
eu alta. De regula, eu metode mai lungi se reu~e~te mai bine; 4) scopul
59
de inductie elementara
(Hunter, 1988):
vizuale
"Stati comod pc fotoliu, cu ochii inehii i spatele sprijinit. Imaginati-va un nor a1b ~i pufos care coboara din eer ~i vine alat de
aproape de dunmeavoastra, lncat va puteti urca pc el ca pe 0 saltea
moale. (Nu uitati ea unii subiccti nu au capacitatea de imaginare vizuala. Pentru ei, 0 astfel de tchnica este mai curand frustranta decat
agreabila.) Lasandu-va purtat de norul pufos yeti putea trm experienle
pHicute in mintea dunmeavoastra. (Subieetul este invitat sa participe
la experienta psihologiea.) Simlili moliciunea i atingerea placuta a
norului care va sustine, va invaluie. Simtiti cum incepeti sa plutiti tot
mai sus, din ce in ce mai sus, In timp ce va simtiti protejat, aparat,
in siguranta. (Se adauga elementele kinestezice celor vizuale. Este importanta accentuarea sentimentului de siguranla.) Pc masura ce norul
61
rijate. Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu Ii place subiectului, eventualele sale fobii. Evident ca un subiect care se teme de apa
va rezista sugestiilor de a inota in plan imaginar. In acelai timp este
important sa fie cunoscute experientele anterioare legate de hipnoza,
mai ales cele care se refera la hipnoza de estrada. Acestuia trebuie sa
i se dea asigurliri ca hipnoza clinica se deosebete foarte mult de cea
de estrada, i ca terapeutul ii cunoate bine meseria.
Se spune in mod repetat de mai multe ori faptul ca, indiferent ce
anume se intampl3., este bine ceea ce se intfunpla. In acelai timp e
de dorit sa se precizeze faptul ca majoritatea subiectilor intra la inceput
intr-o stare de transa uoara i ca acetia vor invata sa intre intr-o
hipnoza mai profunda abia atunci ciind se vor farniliariza cu tehnica.
In cazul in care subiectul dumneavoastra se dovedete excesiv de
re7istent este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelul:
"Te rog ill sa intre in hipnoza doar subcontientul tau i mentine
contientul treaz."
Reamintiti-va faptul ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnoza
este aceea prin care 'invaJam subiectul sa intre in aceasta stare i nu-i
ordonam s-o faca impotriva vointe sale. Aceasta afimlatie se bazeaza
pe tendinta fireasdi a oamenilor de a se opune oricarei presiuni i de
a proceda invers dedit Ii se cere. Din acest motiv este bine sa se
utilizeze 0 voce blanda i calda, chiar daca ea ascunde 0 comanda
deghizata sub fonna unei invitatii. Este bine sa se utilizeze expresii
de tipul: "lasa sa se intample" , "va fi interesant sa observi ca..."
Asemenea afirmatii asigura subicctul di decizia de a-i explora
propriile stari psoibile sau de a intra intr-o stare de hipnoza mai profunda ii apartine lui insui. Trebuie lasarn impresia ca experimentatorul
nu are dedit sarcina de a ghida, nu de a presa sau de a impune ceva.
Sub nici 0 forma experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectul
prin vorbe sau gesturi pentru di nu obtine 0 experienta satisillcatoare
in domeniul hipnozeL
Pentru succesul terapiei trebuie repetat permanent: "e bine ceea ce
se intampla i este exact lucrul potrivit care trebuie sa vi se intample
acum."
68
Capitolu14
HIPNOTERAPIA
Hinoterapia poate sa imbrace trei forme: a) terapie centrata pe simptom (are ca obiectiv eliminarea simptomului; b) psihoterapie analitid'i
- hipnoanaliza (combinatie a hipnozei cu psihanaliza); c) sisteme de
psihoterapie in care hipnoza se combina cu foarte multe thnici de psihoterapie scurili de orientare comportamentala i experiental3.. In plus,
hipnoza poate fi aplicata i in sustinerea oricarui pacient cu afectiuni
organice, fiind utiIa in reducerea anxietatii. Se considera exagerata
ideea di inlaturarea simptomului determina 0 subtitutie de simp tom,
dar trebuie avut in vedere ca cu cat nevoia pacientului de a avea simptomul este mai mare (este yorba de un mecanism de aparare al egoului), cu atat mai rezistent va fi pacientulla psihoterapie. Deci, pacientul
trebuie invatat sa fadi. fata simptomului sau i sa nu recidiveze sub
actiunea unui nou stres.
Hartland (1971) este de parere ca la inceputul oricarei psihoterapii,
terapeutul trebuie sa obtina informatii de la pacient conform unei scheme de anamneza. Aceasta schema cuprinde urmatoarele categQrii de
informatii:
a. Istoricul bolii - se urmaresc informatiile legate de debutul, durata
bolii, detalii referitoare la tratamentul urmat.
b. Istoria familiala - descrierea plirintilor, a fratilor, a modelului
de rdatii farniliale actuale i trecute, a atitudinilor din familie.
c. Copilaria - sunt interesante informatiile referitoare la boJile copilariei, 0 atentie speciala fiind acordata episoadelor de enurezis sau
somnambulism. Se cer informatii despre situatia colara referitoare la
integrarea in di verse coli urmate, reactiile fata de ceilalti copii, fatli
de succes i eec etc.
d. Istoria ocupationala - cuprinde informatiile referitoare la realizlirile colare, locurile de munca, motivele schimblirii locului de mundi, reactiile fata de mediu, colegi etc.
69
e. Probleme psihosexuale - este vorba de infonnaliile date In legiHura cu cuno~tintele dobandite in copilarie despre problemele sexuaIe, in legatura eu deprinderile rele (de exemplu, masturbatie), dad
aeeste deprinderi persista la varsta adulta, dad au survenit probIeme
emotionale actuale ~i treeulc, care au fast relatiile eu partenerul, dad
au existat dificult1lti maritale, plus informaliile legate de statutul finaneiar.
f. Antecedente patologice -- se cer infonnalii referitoare la boli,
operatii, accidente, tratamente de urma, menstra, sarcini ~i avorturi.
g. Antecedente hercdocolatera.le - cstc vorba de eventua1elc psihoze, nevroze, epilepsii la rude apropiate.
h. Starea psillld actuala - infom1atii rcfcritoare la simptomul dominant la care se adauga infonnalii legate de prezenla sau absenta
depresiei, anxietatii, fobiilor, insomniei, tulburanlor mnezice ~i prosexice, a ideilor suicidare, a tcmerii de boli psihice.
i. Informatii refcritoarc la cuno~tinte1e pacientului despre hipnoza
~i la expectatiile lui legate de aceasta.
Dupa realizarea schemei de anamneza, lucrul cu pacientul este mult
mai u~or, simptomul fiind inlaturat mult mai u~or daca i se dau subiectului ~i sugestii de intarire a eului, de reducere a anxietatii ~i de
cre~tere a increderii in sine.
In general, oamenii au doua reactii psihice la boala. 0 prima categorie este reprezentata de reactiile direete: anxietate, teama, tensiune,
agitatie, di~pozitie depresiva. In cea de-a doua categorie intra reactii1econsecinte ale unor tulburari din sfera personalitatii: lipsa de incredere
In sine, dependenta, dezadaptare, instabilitatc psihica. Avand in vedere
aceste fapte se impune ca un principiu important al terapiei combinarea
sugestiilor de intanre a eului cu sugestiilc terapeutice propriu-zise centrate pe simptom. De~i profunzimea transei nu conteaza, totu~i se observa ca cu cat este mai adanca, cu atat cre~te eficienta tratamentului.
Prezentam spre exemplificare modelul de sugestii utilizate pentru
intarirea eului elaborat de Hartland in 1971:
"E~ti amt de destins, de relaxat, atat de profund relaxat, incat mintea ta devine tot mai receptiva la ceea ee Iti voi spune. Tot ceea ce
ili voi spune va patrunde adanc in subcon~tientul tau, se va intipan
aeolo ~i va Hisa 0 urma adanca pe care nimeni nu 0 va putea terge.
70
72
75
chiar distinge lumini i umbre. Copilul simte rikoarea camerei, luminile, sunetele, dar mai mult decat orice vocea dumneavoastra, atingerea
dunmea voastra.
In cateva minute, medicul sau asistenta va va cere sa Impingeti
din nou, sa realizati 0 noua contraqie, pentru ca a sosit timpul celei
de-a treia faze. Acum va iei placenta. Suntcti atat de bucuroasa de
copi]u] durrmea voastra Indit abia va mai dati seama de ceca ce se
Inillmp]a, dar Impingeti uor i simtiti cum placenta iese fara cfort din
corp.
Medicul sutureaza (coase) partile rupte ale vaginului durrmeavoastra. ~titi ca totu] se va vindeca foarte repede pentm d sunteti
sanatoasa. IJteru] se va contracta i va reveni la dimensiunile sale
norma]e.
Sanii dumneavoastra sunt capabili sa produca ]apte chiar in primele
momente dupa' natere. Lasati copilul sa suga ]a san, pentru ca alimentatia naturaIa este foarte utila i ii ofera copi]u]ui mecanisme de
aparare Impotri va unor posi bile Imbo Inaviri. Totu I s-a petrecut exact
aa cum a trehuit sa se petre ad atiit pentru dunmeavoastdi, cat i
pentru mica fiinta care tocmai a venit pe lume.
Alte procedee pentru combaterea durerii In stare de hipnoza:
Imagerie specificcl. Subiectul poate sa-i imagineze ca vasek de
sange revin la dimensiuni1c lor normalc (mai mici dad sunt di]atate
sau mai mad dad sunt contract ale produciind un spasm).
Revenirea la dimensiuni]e normale a vaselor de sange reduce 0
migrena sau un spasm muscular.
Sugestii post-hipnotice. Un cuvant sau 0 fraza "cheie" pot fi
condition ate (fixate) In stare de hipnoza, fiind apoi uti]izate ca serrmal
pentru a obtine relaxarea atunci cand subiectu] e ocupat sau nu exista
conditii optime pentru inducerea hipnozei. Este important ca pacientul
sa fie ace]a care alege cuvantu] respectiv, cuvant care nu trebuie impus
de terapeut.
Anestezia In manu~a. Prin intennediu] hipnozei se poate obtine
anestezie Intr-o anumita zona a corpului, de regula In mana i/sau brat,
ca i cum subiectului i s-ar fi injectat un anestezic. Se poate apoi
sugera d bratul anestezist se p]aseaza Intr-o a]ta zona a corpu]ui careia
78
psihosomatice
Acurn lasa mentalul subcontient sa se intoarca In prezcnt (se precizeaza data) i revino In timp aducand de aeoln sHirilc al'cctive confortabile pe care le-ai trait.
79
cu orchestra. (Prin analogie, totul este in ordine cu subiectul.) Orchestra e in continuare puternica i vitala, aa cum a fost intotdeauna.
Ei bine, i organismul uman reprezinta 0 orchestra. Acesta este
compus din mai multe seqiuni cum ar ti: aparatul digestiv, respirator,
reproductiv, cardiovascular, osos, muscular etc., care contribuie la realizarea simfoniei reprezentate de funclionarea organismului. ~i la nivelul fiecarui sistem aclioneaza diferite instrumente; astfe1, in cadrul
sistemului digestiv lucreaza gura, stomacul, intestinul subtire, intestinul gros, precum i organe auxiliare, cum ar fi, de pilda, ficatul.
Toate aceste "instrumente" aldtuiesc 0 sectiune, la fel ca i instrumentele ce intra in componenla unei orchestre.
Astfel, dei trebuie sa ne indreptam atentia asupra unei seqiuni
sau a unui instrument, simfonia - adid organismulin ansamblu - este
in continuare capabil sa produd 0 muzica buna.
Spuneli-va in gand: "Corpul meu este ca 0 simfonie ..." i cautati
sa percepeli ritmul minunat al corpului care pulseaza uor, cautfu1d sa
restabiliti annonia din interiorul fiinlei dumneavoastra".
cifra :2 i bucurati-va de actiunea de a scrie. Privip cifra :2, apoi tergeti-o i scrieti in coltul tab lei cuvantul "somn" pe care, de asemenea,
11 privip i apoi 11 tergeti.
Scrieti apoi in mijlocul tab lei cifra 3. Ma intreb cum 0 yeti scrie?
a fi ea oare compusa din doua semicercuri sau va contine i tinghiuri?
Ma intreb daca semicercul de sus va fi mai mare sau mai mic decat
cel de jos.
Priviti cifra pe care ati scris-o, tergeti-o i scrieti cuvantul SOMN
in coltul tablei, acordand 0 atentie speciala fiecarei litere. Apoi scriep
faceti pe 4 din linii desthise sau desenap
in mijlocul tab1ei cifra 4.
in partea de sus un triunghi inchis. Exisili multe feluri de a scrie cifra 4.
Continuati procesul de scriere a unei cifre pe care apoi 0 tergeti
i scriep cuvantul somn in coltul tablei.
Yeti avea surpriza sa va treziti dimineata dupa un somn bun. Este
interesant sa va amintiti cate cifre ati reuit sa scrieti. De regula, foarte
putine persoane reuesc sa scrie in gand mai mult de 10 cifre.
alili tehnica consili in a va imagina numarul de cuvinte cordate
cu somnul, la care va puteti gandi. Aflandu-va in stare de hipnoza
incercati sa jucati acest joc. Amintiti-va cuvintele legate de cuvantul
somn care va vin in minte, cum ar fi: a adonni, somnoros, adomlit,
visator, pat, perna etc.
Pentru unii subiecti este potriviili tehnica de a aduna coloane lungi
de cifre sau jocuri de cuvinte, in timp ce altii prefera sa-i imagineze
ca se plimba intr-un loc plkut, toate caile care duc spre acelloc fiind
core1ate cu somnul; astfel 0 carare poate duce spre un hamac, alta
spre un co in care doarme un pisoi, alta sprc donnitorul in care dormeati cand erati mic. Cereti propriului subcontient sa va ajute sa
gasiti cea mai buna tehnica pentru a va ameli ora somnul, tehnica ce
vi se potrivcte cel mai bine.
~i acum, cateva cuvinte despre persoanele care obinuiesc sa se
trezeasca in toiul noptii. Cel mai bun lucru in astfel de cazuri este sa
va sculati i sa va indeletniciti cu ceva care va face placere: tricotap,
scrieti versuri, dezlegati cuvinte incruciate. Luati-va in acelai timp
angajamentul ca vep afecta activiilitii preferate 0 jumatate de ora inainte de a adormi. Astfel, atunci cand va yeti scula i va yeti reaminti
cu placere ca v-ap acordat un anumit timp special pentru dumnea-
II
82
Dupa cum vedeti, titi multe lucruri despre somn. Corpul dumneavoastra tie sa se odihneasca; el poseda acest program de somn coreel
inca dinainte de natere. Permiteti corpului i subcontientului sa regaseasca aceste informatii. Contientul dumneavoastra, mintea dumneavoastra lucid a poate face ceea ce dorete in timp ce subcontientul
i corpul dumneavoastra reinnoiesc vechile cunotinte despre somn.
Poate ca sunteti interesati de sentimentele placute i familiare induse
de accesul la vechi1e informatii referitoare la somnul natural. Lasap
aceste sentimente sa pluteasca libere i linitite. E bine aa. Cunoateti
acum mai multe metode de a adonni. Totui, pot exista unele motive
care raman ascunse contientului dumnea voastra, pentru care subcontientul poate considera ca trebuie sa ramaneti treaz sau sa aveti
un somn foarte superficial. E posibil ca subcontientul durnneavoastra
sa considere ca mentinerea acestui model de somn deficitar va este
inca necesara. Spuneti subcontientului i corpului dumneavoastra ca
a sosit momentul ca acest vechi model de somn sa .fie dat de-o parte
pentru ca acum aveti nevoie de un nou model de somn confortabil,
potrivit pentru prezent i pentru viitor.
Poate cu timpul subcontientul va considera ca trebuie sa va aduca
la cunotinta i motive1e pentru care a fost necesar acele vechi model
de somn superficial. Acum insa, bucurati-va de noul model de somn
odihnitor. Ganditi-va cu placere la somnul relaxant care va va odihni
tot mai bine in fiecare noapte."
Vizitati locul i timpul acela din viitor de mai multe ori in urmatoarc1e zile i saprnmfu1i atunci caud practicati autohipnoza acasi!. De
fiecare data cand realizali acest lucru va reafinnali i va rdntanli foqa
care va face sa va simtiti bine. Atunci cand veti reveni in aceasta
camera, vep iei din hipnoza in maniera dumneavoastra caracteristidL
Hunter (1988) propune i 0 alta tehnica de utilizare a imaginapei
dirijate in scop de vindecare. lata instructajul administrat subiectilor:
"Toate fiinlele vii, plante sau animale au in comun, printre altele,
i faptul ca poseda in interiorul lor 0 incredibila capacitate de autovindecare. Daca va amintili de un animal ranit sau de 0 planta lovita,
veti fi convini de adevarul spuselor mele. Animalul ii linge ranile
i se vindeca singur, iar plantei ii cresc noi crengule i frunze.
~i dumneavoastra posedali aceasta uimitoare capacitate, aveli
aceasta energie vindecatoare in interior.
Intrali in hipnoza i coborlili adanc in interiorul fiinlei dumneavoastra, unde se ana sursa acelei energii vindecatoare. Contientizali
sursa energiei care vindeca i care ii are originea chiar in interiorul
propriei fiinte. lmaginali-va ca adunali acea energie ~i 0 dirijali spre
acea parte a corpului care va pune probleme. lntuilia este cea care
trebuie sa va spuna unde este bine sa trimiteti energia respectiva.
Fiecare om are noliunea sau imaginea sa personala in legatura cu
energia vindecatoare. Pentru mine, de pi Ida, ea seamana cu 0 lumina,
cu un fel de raza de soare pe care 0 pot dirija in orice parte a corpului
doresc. Este 0 lumina galben-aurie care inconjoara i scalda zona boInaV3 sau lovita.
Descoperip propria imagine sau notiune cu privire la energia interna vindecatoare. Localizati-o In profunzimea fiinlei dumneavoastra
~i dirijali-o acolo unde corpul are nevoie de ea. Acum cautati sa simpv
cum procesul de vindecare lncepe sa se produca in interiorul corpului.
SimPli eu adevarat cum procesul de vindecare lucreaza in interiorul
corpului. Dirijati energia vindecatoare in acele zone ale corpului care
au nevoie de ea. Oneori veti fi suprini de faptul ca ali ales in mod
intuitiv 0 parte a corpului la care nid nu v-ali gaudit pana acum. ~tiind
insa ca subcontientul poseda mai multe informalii decat mentalul
dumneavoastra contient, acordali-i increderea de a trimite energia in
acea parte a corpului pe care 0 alegeti pe baze intuitive.
85
Acum lasali imaginatia dumneavoastra creatoare sa creeze 0 imagine asupra modului in care se prezinm partea bolnava sau ranita a
corpului dumneavoastra. Creati imaginea ~i modalitatea sau modalimtile senzoriale care va convin: vizuaIa, kinestezica, auditiva etc.
lmaginea trebuie sa fie plastica, a~a cum ar fi aparut ea intr-un
atlas de anatomie. Desigur, la unele persoane, componenta vizuala va
fi completata cu cea kinestezica i/sau auditiva.
Creati 0 imagine cat maiovie, cat mai detaliam. Plasati apoi imaginea undeva intr-o zona laterala a campului contiintei. Apoi incepe!i
sa creati 0 aIm imagine - imaginea vindecarii, a convalescentei, a
refacerii. Aceasta imagine va reprezenta modulin care se va prezenta
corpul dumneavoastra atunci cand va yeti simti din nou bine.
Creati imaginea propriei vindecari in culori cat mai vii, cu cat mai
multe detalii. Pentru unii subiecti, imaginea va fi realism, pentru altii
ea poate capata un caracter simbolic.
Plasati noua imagine creata peste cea veche. Sarcina dumneavoastra consm in inlocuirea noii imagini cu cea veche. Unii subieqi
ii pot imagina ca suprapun pur i simplu noua imagine peste cea
veche de parca ar fi un alt diapozitiv care il inlocuiete pe cel proiectat
anterior. Alte persoane ii pot imagina, de pi Ida, ca deseneaza 0 noua
imagine care 0 inlocuiete pe cea veche.
Cand practicati autohipnoza acasa, lucrali permanent pentru a intari
imaginea ce retlecm situatia in care vindecarea s-a produs deja. Cu
cat yeti lucra mai mult, cu amt mesajul pe care 11yeti transmite subcontientului va fi mai putemic. Acest mesaj va suna astfel: Eu pot
sa ma fac bine. Ma aflu deja pe calea vindecarii."
Enurezisul la copil
Acest simptom este mult mai dificil de tratat. EI se asociaza frecvent cu 0 mare imaturitate emolionala i determina stari depresive i
complexe de inferioritate.
Wolberg (1969) considera ca acest simptom este menlinut de conflicte incontiente, de natura agresiva sau sexuala. De asemenea, el
considera ca simptomul poate fi interpretat ca un cchivalent al masturbarii. Dupa parerea autorului, agresivitatea poate fi orientata spre
parinli sau spre lume in general i reprezinta un strigat incontient de
ajutor din partea unei personalitilli pasive i imaturc. In cazuriIe In
care pre domina conflicte1e de natura incontienta, modalitatea cea mai
bun a de abordare este hipnoanaliza, La cei cu personalitilli dependente
i pasive, un rol foarte important il au sugestii1e de Intanre a cului.
In plus, aceste simptome sunt frecvent 0 piedica In calea disatoriei
sau a carierei. Deci, pacientul va dori cu atat mai mult sa scape de
simptom. Pe langa sugestiile de intilrire a eului se dau sugestii specifice de tipul: "Cu fiecare edinla de relaxare vei Inceta sa te porti ca
un copil si vei fi capabil sa faci fala dificultiililor ca un adult." Tot
ca 0 modalitate de fuga, de aparare poate fi interpretatil i starea de
somn prea profund a acestor pacienli.
88
90
93
ridica degetul aratator drept daca el nu este de acord, vei ridica degetul
aratator stang."
Cand terapeutul considera ca sunt implicati factori incontienti mai
profunzi in etiologia bolii, acetia trebuie analizali mai atent. Dar, de
cele mai multe ori, in numeroase afectiuni dennatologice, conflictele
sunt superficiale i lin de conditiile din imediata apropiere a pacientului. Adeseori, prin simpla plasare a mainii terapeutului pe fruntea
pacientului 1n timp ce acesta se afla in transa medie i sugestionarea
lui ca va fi capabil sa se intoardl in timp i sa descopere ce s-a 1ntamplat acasa sau la serviciu dnd s-a dec1anat boala, se oblin multe
infonnalii utile referitoare la etiologia bolii.
Wolberg (1969) descrie i tehnica vizualizarii prin metoda teatrului
interior.
In afectiunile dermatologice severe i cronice, terapia necesita 0
transa profunda i multa dibdare, pentru ca aceste conflicte profunde
sunt greu de identificat, ceea ce impune utilizarea cu predidere a tehnicilor hipnoanalitice.
Afectiunile dennatologice posibile de a fi tratate prin hipnoterapie
sunt: alopecia areata, eczemele, hiperhidroza, neurodennitele, psoriazisul, negii (s-au facut cercetari cu doua grupe de subiecti cu negi:
prima grupa a beneficiat de tratament cu raze X, cea de-a doua grupa
cu placebo instrumental. S-a observat ca la ambele grupe negii au
disparut la tel de repede).
In general, pentru hipnoterapia negilor sunt necesare doua-trei
edinle pe saptamana. Pentru exemplificare va oferim un model de
instructaj: "Cand ili ating mana vei simti caldura, 0 dlldudi. placuta,
care patrunde prin piek in mana ta. Pe masura ce eu continui sa-li
ating mana crete senzalia de <;aldura astfel incat 0 poti percepe claro
Cand ai senzatia de caldura ridid, te rog, cealalHi mana. Este bine
aa! Acum ili voi atinge negii. Pe masura ce ii atingi simli cum caldura
se concentreaza 1n acel loc, iar ei devin mai calzi decat restul mainii.
Cand simti dldura cuprinzand fiecare neg ridid cealalta mana. Acum
lasa mana in jos. Pe masurii ce dldura cuprinde negii, acetia vor
deveni rnici, tot mai rnici, se vor usca, se vor usca i vor disparea
treptat. Cu fiecare edinla, pielea ta devine tot mai sanatoasa pentru
d negii se usuca i dispar treptat."
97
_----~-~-~.~------------------------
-.~_ ..
-------------------------
------~----------------------
In destaurarca tratamentului, terapeutul trebuie sa urmareasca urmatoarele obiecti ve: fonnarea la pacient a unor deprinderi de relaxare:
inHirirea eului i creterea increderii in sine; reducerea anxietatii legate
de actul decomunicare; eliminarea simptomului prin sugestii directe,
antrenarea in stare de hipnoza a vorbirii rare, clare, cu respiratie corecta; minirnalizarea pe calc sugestiva a semnificatiei psihice a situatiei
in care este solicitaHi comunicarea; modificarea atitudinii pacientului
fala de defieienta luL
In terapia logonevrozei se aplica cu succes: I) tehnica desensibilizarii; 2) tehnica imaginatiei dirijate.
In primul eaz este neeesara 0 transa medie in care subiectului i se
demonstreaza ca poate vorbi bine in stare de relaxare. Apoi se reduce
treptat profunzimea hipnozei pana cand subiectul ajunge sa vorbeasdi
bine in simpIa stare de relaxare.
In tehnica imagina1iei dirijate, terapeutul cere subiectului aflat in
hipnoza sa se iloogineze pe sinc vorbind in fala unui grup de persoane
fala de care are de regula dificuWiti de exprimare i sa asocieze aceasHi
experienta cu 0 stare dc calm, linite, incredere. Pentru exemplificare
va ofcrim urmatorul model de instructaj: "Devii i ramai tot looi calm,
destins, relaxat. Eti tot mai relaxat ~i in prezenta altora, indiferent
dad! sunt multi sau putini, straini sau cunoscu1i. Vei fi capabil sa
comunici eu aceste persoane de pe pozitii de egalitate, lara urme de
sentimente de inferioritate, tara sa te simli bulversat, intimidat, ridicol,
tara s3.-1i pese de ce vor gandi ele. Vei deveni atat de preocupat ~i
absorbit de cele ce ai de spus, incat nu vei mai acorda nici 0 atentie
modului in care te exprimi. Vei deveni tot mai pu1in contient de
prezen1a altora. Aeetia vor lnceta sa te mai deranjeze. Vei catiga tot
mai mulHi incredere In capacitatea ta de a vorbi clar i frumos. In
fiecare zi vei exersa deprinderea de a vorbi tot mai controlat, raspicat,
astfel lncat atunci eand incepi sa vorbeti te simti foarte relaxat, din
ce In ce mai relaxat, atat fizic cat i mental. Vei fi capabil sa vorbcti
fiira cea mai midi ezitare."
"Iiva accentua increderea in sine i pentru ca in etiologia acestor tulburari sunt incriminali foarte mulli factori care dclennina contraqia
musculara, asupra carora se poatc actiona specific.
idee importanta a tcrapiei balbismului este cea care se refera la
motivarea pacientului pentru terapie. eu cat paeientul este mai motivat
cresc semnilicativ ansele de sucees.
103
I
4.13. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor nevrotice
Exista 0 serie de subieqi cenestopati care ajung sa invoce tot felul
de acuze somatofonne lara acoperire organica. Ei merg din cabinet in
cabinet, iar cei din jur ajung sa-i statuiasell sa tie tari pentru ca tulburarea lor poate disparea ca unnare a unui efort de vointa. Astfel de
sfaturi nu fac dedit sa agra veze starea pacientului.
Un autor - Ross (eiL Harlatnd, 1979) este de parere ca nu exista
dureri irnaginare. In consecinta, subiectul ori sufera acea durere, ori
minte. Oar exista dureri fizice care pot fi produse i de cauze psihologice, ele fiind resimtite la tel de acut ca i cclelalte. Pentru ilustrarea
acestei situatii cste valabila urmatoarea butada: "Pacientul spune ca
nu poatc, sora spune ca nu vrea, iar adevarul estc ca nu poatc sa vrea."
In terapia tulburarilor nevrotice, un prim obiccti v 11constituie descoperirea cauzelor incontiente care stau la spatc1e simptomului. Se
merge pc ideea insight-ului referitor la acestc cauze, care determina
disparitia simptomului. Psihanaliza considera ell aceste simptome sunt
rezultatul reprimarii unor situatii psihotraumatizante pe care subiectul
nu i Ie poate reaminti,iar acuzele apar ca 0 reactie de aparare impotriva anxietatii into1erabile. Daca aceste refulari ale situatiilor psihotraumatizante devin indiciente, apar simptomele. De aceea, demersuri1e de tip hipnoanalitic in terapia tulburarilor nevrotice sunt mai
indicate deoarece fac posibila abreactia in stare de hipnoza a psihotraumei generatoare de simptome.
Afecliunea nevrotiell este cieci 0 modalitatc incontienta de a scapa
prin boala de dificultalile rcale sau imaginare ale viqii. In terapia
nevroticului se impune evidenlierea catorva aspecte. In primul rand,
nevroticul nu trebuie criticat i blamat pentru modul cum ii rezolva
problemele. El are deja complexe de inferioritate, 0 imagine de sine
scazuta i ii atinge foarte uor punctul limita. De accca, el nu mai
are nevoie i de critica terapeutului. In al doilea rand, tulburarile nevrotice sunt greu de abordat pentru ca intotdcauna pacientul obline de
pe unna lor beneticiu secundar. In al trcilea rand, tcrapeutul trebuie
sa tie ca cenestopatu] are impresia ca nimeni nu-l intelege i cauta
in pem1anenla 0 persoana care sa-i asigure sprijin. Daca terapeutul ii
asuma acestor rol cresc foartc mult anse1e de succes ale terapiei.
104
b. Ghidarea pacientului. Tratamentul se axeaza pc ghidarca pacientului pentru a face fata mai bine diliculta!ilor vietii. Pacicntul Catlta
o autoritate care sa-i rc/Olvc prohlema. Are nevoic pcnnancnt de sfaturi (cum sa se comportc in fami lie, la ~coala). Aceste sfaturi date in
stare de veghe trchuie transfonnate apoi in sugestii hipnotice ~i posthipnotice, la care se adauga ~i sugestii1c de intarire a eului. De remarcat ca ahordarea persuasiva a tulhurarilor nevrotice este muIt mai indicata dedit cea autoritara.
c. fncurc{jarnl. Pacientul trehuie permanent incurajat in privinta
simptomului lui, a evolutiei holii de care sufera. El are nevoie de
ajutor pentru a-I depa~i temerile ca ar avea 0 hoala organica grava
sau ca va inncbuni.
d. Persuasiunea. Tcrapeutul trebuie sa corecleze ideilc grqite ale
pacientului in legatura eu boala lui, meand apeI la inteligenta pacientului prin intermediul tehnicilor de psihoterapie cognitiv-rationala. Pacientul trehuie convins de natura rcala a simptomului lui ~i de modul
in care acesta se fonneaza. Hipnotcrapeutul trcbuie sa-i inocuJeze sugestiv dorinta de a Ii sanatos ~i ideeea ca poate face fata dificultatilor.
e. Decondilionarea. Terapeutul folose~te tehnica deeondilionarii
pentru inlaturarea unor deprinderi gre~ite: consum ahuziv de aleool,
mancat excesiv, fumat, onicofagie. Satisfaqia obtinuta de paeient de
pe urma dcprinderii grqitc practicate se asociaza cu () cmotie negativa,
iar terapeutul trcbuie sa-i inUireasca pacicntului motivatia de a se dcbarasa de prohlema lui. Insa, accasta tehnica da rezultate slahe eand
simptoll1ul arc 0 valoare defcnsiva majora. In astfcl de cazuri trehuie
ca mai intai pacientul sa realizeze insight-ul eu privire la problema
lui ~i aceasta se poatc face doar prin ahordarc hipnoanalitica.
Capitolul 5
HIPNOAN ALIZA
5.1. Caracterizarca
In multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice, simptomul se ll1anifesta ca 0 reactic de aparare a cului pacientului ill1potriva unor contlicte
mai profunde
sau (reactiile
mai superficiale.
Di vcrsele
simptome
de voma, alergiilc, atacurile lie/ astm
etc.) rcprczinta mesaje ale organismului prin care acesta comunica
faptul ca ceva nu e in regula eu el, eerand in mod incon~tient ajutor.
Anumitc expresii utiJizate de pacienti sunt de fapt indicatori-simboluri ai contlictelor psihologicc care stau la baza imbolnavirilor.
Astfel, expresia "mi se face sila de pisalogcala ta" se poate traduce
in plan somatic printr-o reaqic de voma.
marc cantitate de agresivitate sau frustrare care nu e exprimata
verbal sc poatc manifesta sub forma unor simptome. Medici au constatat ca persoane1c care nu se ccarta niciodata l~i cxprima free vent
ncmultUlnirea prin simptome corporale. Este cunoscut faptul ca artitreIe reumatoide apar la persoanele care au acumulat 0 cantitate mare
de nemullumire refulatii, In timp ce insomnia poate ascnnde 0 teama
incontienta de moarte, iar in cazul colitclor u1ceroase, psihosomaticienii spun ca paeientul se "roade pc dinauntru" din cauza eforturilor
pc care Ie face de a scapa de problema sa.
Daca psihotraumelc i conflicteIe mai rccente i mai supcrficiale
pot tl abordate prin simpla hipnoterapie centrata exc1usiv pe simptom,
in cazul conflictelor mai severe este absolut necesara terapia de profunzime care vizcaza descoperirea aeestor contlicte, a reaqiiIor
emotionale asociatc, terapia incheindu-se cu ajutarea pacientului sa Ie
cunoasca ~i sa Ie faca faFt.
astfel de abordarc se realizeaza prin intermediul hipnoanalizei
care imbina tehnicile de hipnoza cu uncle mctode speeifice psihanalizei. Hipnoanaliza utilizeaza acelea~i tchnici de induqic i adancire
106
107
-------------,,------------------
a transei hipnotice, dupa care recurge la proccdee specifice psihanalizei. Hipnoanaliza are, fata dc psihanaliza, avantajul ca reprezinta 0
psihoterapie de seurta durata. Ea II ajuta pe pacient sa se elibereze de
simptomeIe de care dorqte sa scape, contribuind totodata ~i la restructurarea mai profunda In sfera personalitatii acestuia prin accesul la
anumite zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conHicteIe gcneratoare de simptome.
Hipnoza, prin atenuarea rezistentelor la psihoterapie, scurtcaza durata tratamentului cornparativ cu psihanaliza cJasica. In medic, cura
hipnoanalitica totalizeaza 20 de cdintc, ceca ce Inscamna relativ putin
comparativ cu 0 cura psihanalitica cc dureaza 2-3 ani.
Difcrcnta csenliaHi fata de psihanaliza consta In aceca ca tcrapcutul
hipnoanalist nu dimane pasiv pana cand rezistenlele pacicntului ccdeaza, ci Ie ataca frontal, Inainte ca acestea sa opreasca progresul psihoterapiei sau, In uneIe situatii, ignora aceasta rezistenta. Singurul critcriu de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza estc gradul lor de
hipnotizabiJitate.
Cu cat sc obtine 0 transa mai profunda, eu atat hipnoanaliza are
~ansc mai mari, paeicntul avand acces mai u~or la amintiri i confliete
uitate din trecutul sau, care Ii produc simptome nevroticc sau psihosomatiec.
transa mai profunda faciliteaza i producerca amneziei
posthipnotice care II va proteja temporar pe pacicnt de amintiri prea
penibiJc, ce vor fi aduse In planul contiintei abia atunei cand pacientul
se va simti sulicient de putemic sa Jc raca fata.
Wolberg considcra ca scopurile rezonabiIe ale unci psihotcrapii
scurte de tip hipnoanalitic ar li:
- reducerea simptomelor;
- revenirea la nivclul de functionare psihidi dinainte de Imbolnavire;
- Intelcgerea de catre pacient a naturii factorilor care au favorizat
Imbolnavirea;
- recunoa~terea de catre pacient a unor pcrturbari ale personalitatii
care Il Impiedidi sa se adaptcze III mod eficient la mcdiu;
- con~tientizarca modului In care se produc simptomeIe (psihice
i somatice), structurate pe baza expericntelor psihotraumatizante trecute i a condilionarilor din copilane;
108
~yi rezistenle/e
III
de tip fra/ern
Specialitii considera ca este mai constructiv sa utilizam senti mentele legate de situatia transferentiala dedit sa Ie analizam cu orice pre\.
De pi Ida, Erika Fronml lauda pacienta aflam In heterohipnoza pentru
succeseIe obtinute de ea In autohipnoza. Terapeutul Ii spune ca este
foarte fericit ca ea a Invatat sa se ajute singura intrand In transa prin
autoinduqie.
Terapeutulli sugereaza, de asemenea, In heterohipnoza, ca ea va
intra lntr-o transa din ce ill ce mai profunda prin autohipnoza i ca,
In aceasta situatie, Ii vor reveni In minte tot [elul de amintiri i imagini
care vor arunca 0 lumina noua asupra problemelor sale. Aceste imagini
vor fumiza un material tot mai bogat pentru viitoarea edinta de hipnoanalizlL
Analiza viselor
Dupa cum am mai aratat, Freud (1953) a denumit visele nocturne
"calea regala spre subcontient".
Din punct de vedere psihanalitic, visul estc considerat ca 0 incercare a ego-ului de rezolvare a problcmelor incontiente ale subiectului.
French i Frorrun (1964) au aratat ca visul reprezinta 0 reactie la
un conflict dit i 0 expresie a unui conflict de natura subcontienm.
Orice vis nu este altceva decat 0 Incercare mai mult sau mai putin
izbutim de a rezolva conHictul.
Psihanalistul sau hipnoanalistul care incearca sa interpreteze un vis
se afla ill situatia unui cercetator care se straduiqte sa descifreze hieroglifelc dintr-un text. Acest mesaj trebuie tradus In codul specific
starii contiente (de veghe). Demersul terapeutului se concretizeaza In
decodificarea simbolurilor pentru a Ie face accesibile mentalului
contient al pacientului.
In ceea ce privete interpretarea viselor, hipnoanalistul are un mare
avantaj fata de specialistul in psihanaliza cIasica. Psihanalistul trebuie
sa atepte, uneori sapmmani, pentru ca pacientul sa relateze visele sale.
In acelai timp, psihanalistul clasic se confrunta mereu cu problema
ca marea majoritate a continutului viselor - chjar i a celor pe care
pacientul i Ie amintete - a fost refulat, uitat, reprimat.
112
113
.II
In schimh, hipnoza pune la dispozilie 0 serie de mijloace care faciliteaza ~i optimizeaza lucrul asupra vise1or. Astfcl:
Hipnoanalistul
are posihilitatea sa invoce visele In timpul
~edinlei de hipnoza. Aceste vise pot ti relatate imediat de catre pacient.
Hipnoanalistul poate sugera pacientului faptul ca cl are "un vis
legat de 0 problema anume sau de un conflict" pc care vor Incerca
sa-l rezolve Impreuna.
Daca pacientul nu a ajuns la 0 solulie prin intennediul visului,
hipnoanalistul Ii poate sugera faptul ca el reviseaza visuI i Incearca
sa se confrunte Inca 0 daUi cu prohlema sa Intr-o maniera diferita i
la un nivel diferit. Tcrapeutul poate sa-l Incurajeze pe pacient, sugerandu-i ca va gasi 0 solulie mai buna daca va Inccrca sa reviseze visul
(Sacerdota, 1967).
De asemenea, terapeutul ii poate sugera pacicntului ca cste capabil sa inle1eaga semnificaliile i simbolismul propriilor vise din ce
In ce mai bine, pe masura ce trece timpuL IIipnoanalistul dispune i
de mecanismul sugestiei posthipnotice. Astfel, e1 poate sugera pacientului ca va visa 0 seric de vise importante, semnificative pentru problematica sa. Se poate sugera eli, de~i este posihil ca acestc vise sa
fie uitate, ele vor reveni in con~tiinla pacientului imediat ce acesta va
intra 'in cabinetul psihoterapeutului. Astfel, terapeutul poate explora ~i
interpreta impreuna cu pacientul sau intrcg continutul visclor. In felul
acesta se analizeaza vise complete i nu doar fragmcnte pe care eventual i Ie aminte~te pacientuL
Adesea, in timpul ~edinlei de hipnoanaliza, cand i sc da pacientului
sugestia sa viseze, acesta poate reproduce in mod spontan un vis nocturn senmiticativ, care fusese refulaL In acela~i timp, el poate produce
un vis diurn care arc semniticalii psihologice cc pot .ti interpretate.
Hipnoanaliza mai are ~i alte avantaje comparativ cu psihanaliza
clasidLAstfel, atunci rand pacientul se ana in hipnoza, mai ales intr-o
hipnoza profunda, terapeutul se poate adresa direct incon~tientului subiectului prin utilizarea unor tehnici specitice, dintre care arnintim tehnica imaginaliei dirijate sau regresia de varsta.
In astfel de situalii, incon~tientul pacientului poate furniza raspunsuri nemijlocite. Datorita acestui fapt, hipnoza poate aduce imbunaililiri rapide in comportamentul pacienlilor.
114
Tehnica hipnoanalitica se utilizeaza pentru descoperirea i interpretarea contlicte1or incon~tiente. Odaili ce terapeutul identifica un
contlict de natura incontienUi, el trebuie sa-l ajute pe subiect sa-l
rezolve. In acelai timp, hipnoanalistul trehuie sa-l conduca pe pacient
in a~a fel incat sa vada care este sursa luptelor sale interne ~i sa fie
capahil sa-i reorganizeze mecanismele personaliilitii sale astfelindit
sa ajunga la 0 formula de viala productiva ~i placuta.
Scopul tinal al hipnoanalizei este facilitarea maturizarii ~i cre~terii
psihice a pacientului. In afara asocialiilor libere ~i a analizei vise1or,
hipnoanaliza utilizeaza ~i alte tehnici cum ar fi:
Tehnica imaginatiei dirijate (Fromm, 1984)
Psihanalistul Heinz Hartamann (1958) suhlinia faptul ca exisili
doua feluri de imaginalie:
a) imaginalia simbolica, reprezcntand 0 strategic cognitiva a egou- .
lui incon~tient;
b) imaginalia de testare a realiililii, meniili sa asigure planiticarea
viitoare1or situalii cu care subiectul este confruntat (ce va face sau ce
va spune suhiectulintr-o situalie dificila).
Hipnoterapeutul utilizeaza amhele tipuri de imaginare. Astfel, el
recurge la imaginarea de tip simbolic atunci cand, dore~te, de piIda,
sa simholizeze pocesul evoluliei pacientului de la 0 boala spre starea
de sanatate printr-un rau tumultos pc care pacientul trebuie sa-I traverseze sau printr-un munte pc care acesta unneaza sa-l urce.
Imaginarea care are drept scop testarea realitalii poate fi utilizaili,
de pilda, atunci dnd avem de-a face cu 0 fohie cum ar ti fobia zborului
cu avionuL Hipnoterapeutul poate descrie pacientului treapta cu treapili
drumul sau spre aeroport, intrarea in aeroport, predarea bagajelor, trecerea pc la organele de control ale aeroportului, imbarcarea, calatoria
cu avionulin timpul careia subiectuli~i imagineaza ca citete 0 carte
atilt de interesanta, incat ignora disconfortul zborului.
Apeland la antrenamentul mental al unor situalii psihotraumatizante
in stare de hipnoza, terapeutul 11poate ajuta pe pacient sa oblina un
bun control asupra realitalii.
115
Prin hipnoterapie pacientul ajunge sa transfere sentimentul de succes din cadrul unor situalii imaginare asupra unor situalii reale (Frankl,
1976).
Un alt concept utilizat in cadrul hipnoanalizei este cel de "ego
ideal".
Psihologia psihanalilica face diferenla dintre supraeu sau con~tiinla
~i eul ideal. Supraeul stabile~te nonne-granite-limite, in timp ce eul
ideal stabi1e~te scopuri (Stolar i Fromm, 1975).
Ego-ul ideal reprezinta ceea ce un individ dore~tc sau viseaza sa
devina. Daca cineva nu-~i atinge nivelul de aspiralii, el traiete sentimente de jena i culpabilitate pentru ca nu a ajuns atat de competent
~i atat de perfect cat ~i-ar 1'idont.
Hipnoanalistul il poatc ajuta pe pacient sa aduca ego-ul ideal la
~edinla de terapie ca ~i cum acesta ar 1'i real. De pi Ida, poate sugera
pacientului ca un indi vid care arata exact ca eI intra in incapere, se
a~aza pe un alt fotoliu i povestete cum a Hicut eI fala in mod eficient
i competent acelor situalii care 11prcocupa pe pacient. Apoi se poate
sugera in continuare ca pacicntul se contope~tc, devine una cu acel
personaj eficient.
117
1) Tehnica confuziei: pacientul, af1at In stare de hipnoza, este treptat dezorientat cu privire la timpul i locul in care se af1a (ziua, saptamana, luna i in ce1e din urrna anuI). Cand ajunge intr-o stare de
confuzie este reorientat spre perioada de viirsta dorim. Atunci cand se
pune problema investigarii unui anumi! simptom, i se cere sa i-l amin118
119
Capitolul 6
Obiectivul acestci psihoterapii consHl in incurajarea comportamentelor cent rate pe scop, care sunt in acord cu nevoile interne ale subiectului: hunastarea fizidl i psihica, interaqiuni sociale henefice.
Pe baza principijlor psihoterapiei ericksoriene a luat natere psihoterapia strategidl a \ui Haley. Psihoterapia strategidl include acele demersuri psihoterapeutice in cadrul carora terapcutul ii asuma responsabilitatea de a dirija pacientul i-i propune modalitali concrete de
realizare a schimharii. Principiile psihoterapiei strategice au fost
enunlate de Nixon in 1979:
- Terapeutul are nevoie de un motiv pentru toate demersurile sale.
e1 definete prohlema, planifidi interventia, evalueaza consecinteIe, accepta responsabilitatea tratamentului - toate accstea in timp ce neaga
ca ar avea vreo responsabilitate pcntru moditicariIe aparute in comportamcntul pacientului.
- Terapeutul trebuie sa identifice stilul cognitiv al pacientului, modul \ui de percepere a realiililii i ratiunile complexe care detennina
mentincrea simptomului.
-- Terapeutul trebuie sa fie contient de faptul ca un comportament
simplomatic are un caracter circular i repetitiv.
- Se considera ca pacientii sunt motivali sa se schimbe, ca dovada
venirea lor la psihoterapic, dar motivatia poatc sa nu fie cea pe care
o atirma sau gandesc ei.
- Dei pacientul a afacut incerdlri rcpetate de a-~i rezolva singur
problema, acestea au c~uat. Terapcutul trcbuic sa manifcste inlclegere
i sa incurajczc accste eforturi. In plus, multi pacienli simt nevoia sa-i
spuna istoria vietii. Ascmenea manifestan trehuie incurajatc de terapeut pentru ca elc ofera posibilitatea familiarizarii cu simbolisitica verhala a pacientului, cu modul lui de a vedca luerurile i eu eomportamentul sau.
prohlema importanta a acestor terapii 0 eonstituie depairea rezistentelor paeientului. Se observa ca terapiile prca directc pot determina activarea mecanismelor de aparare i a rezistentelor. In schimb,
o abordare indirecta vadcte respect fata de problema pacientului, fata
de simptom i motivele mentinerii acestuia. Psihoterapia strategica este
o terapie indirecta caracterizata prin faptul ca utilizcaza chiar simpto124
_____
126
127
individul i nu asupra [amiliei ca sistem. Actuala psihoterapie de familie pledeaza pentru 0 abordare mai holistica, afinnilnd existenta unor
influente reciproce intre membrii familiei.
Bateson 1986 este de parere ca aceste interactiuni din familie sunt
ilustrate i de situatiile extreme (exemplu: canel un membru al familiei
schizofren incepe sa sc simta mai bine, un alt membru al fami11ei va
avea probleme).
Psihoterapia de familie este putemic inllucntaili de teoria generala
a sistemelor in sensul ca ea de1'inete familia ca pc un ansamblu de
clemente (indivizi) at1ate In interactiune.
Cilnd abordam familia trebuie sa avem in vedere unnatoarele subsisteme:
1. Intrapersonal
somatic.
2. Interpersonal - cuprinde amunite subcomponente: a) cuplul fiecare partener aduce i'n relatia interpesonala istoria vietii sale, nevrozele, prob1eme1e somatice. Toate acestea inlluenteaza modul de interactiunc dintre cei doi partencri care unnaresc aUlt mentinerea propriului echilibru, cat i pc cel al cuplului; h) copiii - care au propriul
lor sistem ce interaqioncaza cu ficcare parinte In parte si cu cupIul
In ansamblu. La acestea sc adauga i interactiul1ea cu ceilalti copiii i
cu sistemul intrapersona1.
3. Societatca - intcraqioneaza i exercita presiuni asupra tuturor
tipurilor de rdatii.
Deci, fiecare sistem interactioneaza i exercita presiuni asupra tuturor tipurilor de relatii.
Astfel, fiecare sistem interaqioneaza cu cclelalte, la diverse l1iveluri, prin mecanisme de bio-feed-back ncgativ (care contribuie la
mentinerea homeostaziei sistemului) i bio-fced-back-ului pozitiv
(actiuni de fuga din sistcm).
Exemplu: un adolescent cc consuma droguri are 0 interrelatie bazata pe bio-feed-hack pozitiv ell parintii care 11face sa se izolele tot
mai mult de ei. EI utilizeaza drogul pentru a se stabiliza intrapsihic.
(bio-feed-back negativ) i pentru a-i consolida relatiile cu colegii.
Comportamentul lui Ii face pe pannti sa se simta mai legati unu1 de
129
128
-----
130
Mooney, Rudy i Lewis (1975) propun un model de terapie cognitiv-experientiala in tratamentul hipertensiunii arteriale. Inductia hipnotica prop usa de autori presupune utilizarea unei tehnici de relaxare
musculara pornind de sus in jos, de la muchii fruntii, obraji, maxilare,
gat, ceata, brate pana la picioare. Ca adjuvant autorii recomanda folosirea unei tehnici respiratorii cu sugestii de tipul: "Inspiri relaxare,
expiri tensiune, incordare". Dupa inducerea relaxarii, transa se aprofundeaza prin numarare de la I la 25, iar dupa adancirea transei i se
dau subiectului urmatoarele instructiuni: "In relaxare oamenii pot gandi mai bine unele aspecte legate de propria lor existenta.
In aceasta stare ei sunt capabili sa vada imagini vii i sa traiasca
sentimente mai putemice cu pri vire la evenimentele prezente, trecute
i viitoare. In relaxare sau in hipnoza putem lua contact cu ganduri i
experiente de care altfel nici nu ne dam seama. Starea hipnotica e 0
stare de concentrare care ne ajuta sa ne extindem autocontrolul mental.
Pentru ell hipnoza determina 0 stare de concentrare i de contientizare
de nivel superior, ea poate ajuta mintea noastra sa functioneze mai
bine i sa obtina un autocontrol mai bun asupra gandurilor, sentimentelor, reactiilor fiziologice i comportamentale, astfel incat este bine
sa continuati sa va relaxati. Pe masura ce dispare starea de tensiune
yeti observa cum mintea i trupul opereaza ca un intreg la un nivel
mai mare de integrare."
Acest instructaj i inductia se realizeaza dupa interviul clinic in
timpul ellruia terapeutul a aflat care sunt aspectele esentiale ale pacientului. Urmeaza apoi etapa de contientizare (aproximativ trei
edinte de terapie). Dupa atingerea transei se cere subiectului sa se
concentreze asupra propriilor probleme. EI este instruit sa vizualizeze
pe un ecran interior toate evenimentele care reprezinta 0 sursa de disconfort personal. Subiectul trebuie sa-i imagineze, de asemenea, raspunsuri emotionale de orice fel la 0 serie de evenimente: amenintare,
frustrare, anxietate etc. Aceste raspunsuri pot sa fie inhibate de regula
datorita sanctiunii sociale. Apoi subiectii sunt invatati sa se concentreze asupra tuturor gandurilor negative pe care Ie au cu privire la ei
inii atunci cand se comporta defensiv, neasertiv, agresiv sau anxios.
De asemenea, subiectii sunt invatati sa se concentrze asupra simptomelor psihosomatice sau psihice care. se pot instala. In concluzie,
137
140
eficienta. Dupa 6 ani s-au eonstatat diferente miei din punctul de vedere al eficientei diferitelor tehnici de inductie.
Inductia prin antrenarea copilului In joc imaginativ poate lua diferite forme: "Sa mergem In excursie cu pesoanjul preferat"; "Jucariei
favorite Ii este somn"; "Hipnotizarea papuii"; "Tehniea televizorului
interior". Adancirea transei se poate face prin sugestii directe sau prin
intermediul persoanjelor prieteni ai copilului. Se observa ca foarte
multi copii nu Inchid ochii i se mica frecvent. Atunci apare Intrebarea daca ei se afla eu adevarat In hipnoza.
Hilgaard i Morgan sunt de parere ca aceti copii se afla In hipnoza
i au denumit aceasta stare pratohipnoza.
Dupa varsta de 6 ani pot fi folosite i tehnicile c1asice de induclie
hipnotidi: fixarea privirii, coborarea bralului. Aceste tehnici faeiliteaza
Inchiderea ochilor i utilizarea imagieriei vizuale cu conlinut relaxant
(vizionarea programului TV favont, deplasarea la locul preferat).
Apliealiile hipnozei la eopii au In vedere urmatoarele:
- reducerea durerii i anexieilitii; in afectiunile acute sau cronice,
pentru a uura suferintele In fazele terminale ale unor boli, in boli
psihomatice (astm), in ehirurgie, stomatologie;
- In tratamentul unor deprinderi greite: tieuri, balbism, onicofagie,
enurezis, encomprezis.
Terapeutul trebuie sa verifice gradul de hipnotizabilitate al copilului (se poate face eu ajutorul scalei Standford pentru eopii) i sa se
convinga daca copilul Intelege termenul de relaxare. In caz contrar, i
se explica termenul cu ajutorul unor expresii ca: "lasa-te dus", "te
simti ca 0 papua de dl.ri'a".
Pentru exemplificare va oferim urrnatorul model de instructaj (dupa
Arlene Morgan i Josephine Hilgaard): "Te voi Invata astazi nite
lucruri interesante despre imaginatie. Multi eopii spun ea un joe plaeut.
Iti voi cere sa te gandeti la diferite lueruri i yom vedea cum functioneaza imaginatia ta. Unii copii Ii imagineaza mai uor anumite lueruri
dedt aJtii. Asculili-ma cu atentie i lasa lucrurile sa se Intample de la
sine. Stai comod pe fotoliu i hai sa ne inchipuim diferite lucruri. Te
rag inchide ochii pentru ca aa iti vei putea Inchipui mai bine ceea
ce ili spun. Acum a vrea sa-ti Inchipui ca faci pluta intr-un colac, .
intr-un bazin cu apa ealdula. Ei, cum e? Acum Inehipuie-ti ea pluteti
143
i"l
- timiditate;
- tendinta de retragere;
- .inc1inatia spre masturbare.
La adultii tineri anxietatea este asociata free vent cu nivele de aspiratie excesiv de inalte i cu stabilirea unoI' scopuri imposibile. Eecul
este asociat cu scaderea autostimei, retragerea in sine i susceptibilitate
crescuta la stresori din mediu, care produc atat anxietate, cat i reactii
de tip depresiv.
La varstnici anxietatea este free vent asociata cu:
- nemultumire i suparare refulata;
- teama de a fi abandonati i de a ramane singuri ii impiedica
sa-i exprime deschis nemultUlnirile.
In anumite limite anxietatea este un fenomen normal pentru ca ea
transmite ego-ului semnale ca trebuie sa declaneze mecanismele de
aparare.
Anxietatea cronica este un fenomen patologic pentru ca ameninlarea este perceputa doar la nivel incontient. (Stimulul real anxiogen a disparut demult, dar individul pare sa nu fie contient de acest
lucru.) Astfel, subiectul crede ca trebuie sa-i menlina nive1ul subcontient de vigi lenta, ceca ce pc plan contient se traduce in anxietate.
Laughlin (1967) este de parere ca anxietatea reprezintil 0 suma a
tuturor problemelor psihologice ale individului, ea rcprezentand expresia unui conflict persistent intre tendinte1e incontiente i solicitarile
pe care i Ie pune in fala contiinta.
Conflictul este reprimat, acesta cauzand, la randul sau, simptome
emotionale, ceea ce produce un cere vicios.
Anxietatea este un simptom prezent aproape in toate cazurile care
se prezinta la psihoterapie:
- a1coolicii cronici au un nivel de anxietate mai ridicat decat cei
care beau in mod social (Brown, 1980);
- fumatorii au un nivel mai ridicat de anxietate decM cel considerat
normal (McCral, 1978);
- Celucci (1978) a observat ca existil 0 stransa interrelatie dintre
anxietate i prezenla unoI' vise terifiante sau a altoI' dificultati de somn.
Mai mult, Ishizvka (1979) a observat ca un element eomun in cadrul cuplurilor care ajung la divort il constituie anxietatea prea ridieatil,
147
Modificarea mediului (pe cat posibil) pentru a impiedica produunor noi evenimcntc stresante, respcctiv:
schimbarca locului de munca;
rcducerca Incarcaturii de efort etc.
in practica se recomanda practicarea relaxarli i asocierea practicarli acesteia cu stimuli progresiv tot mai anxiogeni (se incepe cu
stimuli tot mai putin anxiogeni).
Pentru reducerea anxietatii se mai utilizeaza ~i metode bazate pe
"insight" .
Ellis i Harper (1975) considera ca anxietatea este bazata rnai ales
pe ideea supraevaluarli ~i exagerarii situatiilor periculoase.
in majoritatea cazurilor, situatia anxiogena pe care noi 0 apreciem
ca "teribWi" nu mai cstc privita chiar aa la 0 exanlinare mai atenta.
Hipnoterapia In cazul tulburarilor anxioase implid'i:
Sugestii directe
Sugestiile directe de reduccre a anxietatii sunt i mai eficicnte dad'i
se asociaza cu tchnica imaginap.ei dirijate .
Lamb (1980) a dcmonstrat rolul psihoterapiei de relaxare pentru a
reduce anxictatea pacicntilor care se adresau imui cabinet de stomalogic.
Santon (1978) a demonstrat ca doar simpla relaxare obtinuHi In
unna unci inductii hipnotice, rara nici 0 sugestie, relaxare in care suhiectul a ramas timp de 0 jumatate de ora, a avut efecte pozitive In
reducerea anxietatii subiectilor.
Sugestiile administrate In hipnoza pentru reducerea anxietatii sunt
rnai eficiente atunci di.nd sunt administrate Intr-o maniera mai putin
direcili, prin utilizarea imageriei dirijate: pacientului i se sugereaza sa
se vizualizeze pe sine relaxat ~i linitit In diverse situatii care Ii creau
anxietate In trecut.
Simpla sugerare a relaxarii reduce adesea anxietatea Hira a solicita
din partea terapeutului abilitati speciale.
Autohipnoza
Aproape toate sugestiile care s-au dovedit eficiente In heterohipnoza se dovedesc utile ~i In autohipnoza.
O'Connor (1978) a gasit ca dadi hetcrohipnoza este combinaili cu
o tehnica de autohipnoza, rata vindecarii este de peste 82%.
149
Sodomsky (1974) a demonstrat exprimental ca. 0 mare parte a pacienlilor care au Invalat autohipnoza (dupa 1-3 edinle de heterohipnoza), au renunlat la medicalia cu tranchilizante.
Hipnoanaliza
o mare parte a pacienlilor anxioi beneticiaza doar partial i temporar de pe urma sugestiilor directe administrate In stare de hipnoza.
Se presupune ca la pacienlii care nu beneficiaza de pe urma sugestiilor directe anxietatea are un rol important In cadrul mecanismelor
de aparare ale eului.
Psihoterapia are drept obiective In aceste cazuri:
_ sa descopere sursa de conflict care contribuie la perpetuarea anxietalii;
- sa intre In comunicare cu acc1e instan Ie intrapsihice care pot
rezolva conflictul i care pot ajuta subiectul sa faca fala anxietalii.
Astfe1:
_ tehnica raspunsului ideomotor permite descoperirea unor amintiri semnificative cat i identiticarea unor resurse subcontiente latente
ale subiectului.
Cand respective1e resurse latente sunt mobilizate, pacientul devine
capabil sa faca fala ace10r prob1eme cu care se confrunta.
Prezentare de caz (Barnet, 1985):
femeie de 35 de ani s-a prezentat la psihoterapie pentru anxietate
accentuata, cefalee, insomnie, atacuri de panica i transpiralii reci aparute lara nici un motive evident.
Ambii soli erau de parcre ca pe plan sexual comunicarea era ineticienta. Pacienta afirma ca solul se puna rece cu ea, iar solul atirma
ca ea niciodata nu a manifestat interes pentru a face dragoste cu el,
ceea ce a creat la e1 0 aversiune de a Intretine re1alii sexua1e cu ea;
la randul ei, ea se simlca jcnata sa-i cxprime nevoile sexuale i presupunea ca solul ar ti trebuit sa intuiasca dorinla ei, fara ca ea s-o
expnme.
Pacientei i s-a explicat rolul hipnoterapiei i s-a subliniat ca ea va
beneticia de aceasta terapie doar daca va dori sa coopereze.
Is-au dat sugestii ca se va relaxa i mai bine In edinla viitoare
de psihotcrapic.
Peste 0 saptamana ea a relatat ca a donnit bine i s-a simlit relaxata.
Totui, anxietatea i-a dimas la feI de puternica. In aceste condilii terapeutul a fost de parere ca este necesar un demers hipnoanalitic.
In hipnoza pacienta a [ost regresata In timp pana In perioada dinaintea apariliei anxietalii. Pacienta a zambit i a evocat experienle
agreabile.
Apoi i s-a sugerat sa se deplaseze In timp spre perioada cand a
aparut prima experienla producatoare de anxietate, sugerandu-i-se sa
redea experienla respectiva cu detalii.
Fragment din protocolul de psihoterapie (Barnet, 1985):
Dr.:
- Cali ani ai, Sarah? (Intrebarile au rolul de a Intari regresia
de varsUi oblinuta). Unde te afli? - (soliciHi implicarea
pacientei Intr-o experienla localizata)
- :2 ani.
P.:
Dr.:
- Unde te at1i?
P.:
- Sunt In bucatarie.
Dr.:
- In bucatarie?
P.:
- Eu gatesc la cuptor.
Dr.:
La cuptor? Cine face aceasta? (La Inceput pare ca ceva
P.:
Dr.:
P.:
150
Dr.:
P.:
- Te prefaci ca gate~ti?
- Da. (Deoarece aceasta experienta a creat anxietate, terapeutul intuie~t.e ca se ascunde ceva mai mult in spatele
aeestei experiente)
Dr.:
- Bine. Ce se mai Intampla? (Intrebarea: ce se intampla? 0
determina pe Sarah sa vizualizeze evenimente1e eu ~i mai
multe detalii. In cateva cuvinte este redata experienta terifianta)
P.:
- Ma~ina de gatit se rastoarna~
Dr.:
- Ma~ina de gatit se rastoarna? ~i ee se mai Inrnmpla?
P.:
- Oala eu apa fierbinte se rastoarna.
Dr.:
- Peste tine? (Sarah, inehisa in cuptor, este speriata nu numai de situatia ei disperata, dar si de urletele surorii ei).
P. (Pliingand): - Peste sora mea.
Dr.:
- ~i ee se Intfunpla
P.:
- 0 opare~te.
Dr.:
- Te opare~te pe tine?
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
~i tu ee simti?
Mi-e frica!
- Frica de ce?
- Mama spune ca eu sunt vinovatii. (Intreaga panica a lui
Sarah revine. Mama 0 cearta pentru toate. Ea trebuie sa
tie un copil rau daca i-a facut un lucru atat de ingrozitor
surorii sale. In ace1a~i timp, ceva din ca Ii spune ell. nu
ea a facut aceasta. Numai ell.mama nu e de aeeeai parere)
- Tu ai facut?
- Nu, oala cu apa fierbinte a facut-o.
- Da, oala eu apa fierbine a taeut aeeasta faptii! Tu n-aJ
vrut, nu-i aa?
P.:
- Nu.
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
- Nu te atinge deloc?
- Nu, pentru ca eu sunt in cuptor.
- E~ti Inauntru ~i totulln jurul tau se rastoarna, nu-i a~a?
P.:
Dr.:
P.:
- Da.
P.:
- Da.
Dr.:
Dr.:
- E un mare zgomot?
P.:
P.:
- Da.
Dr.:
- Cine vine?
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
152
Nu.
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Nu.
153
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
154
ca inlaturarea unor vechi tensiuni face pacientul sa zambeasca spontan, ceea ce confinna starea de eliberare)
P.:
Da din cap i zfunbete. (Acum terapcutul trece la localizarea altar expcricnle care au contribuit la anxietatea generalizaili a Sarei)
Dr.:
A disparut totul?
P.:
- Da din cap i zfunbete din nou.
Dr.:
- E bine aa. Ia sa vedem acum daca mai este 0 Sarah inlauntrul tau care nu se simte bine. Daca este, da din cap
in serrill de da! (Sarah descopera 0 experienla care s-a
petre cut dupa mulli ani i care seamana cu prima. Aparent,
biiiatul cu care era prietena, era dragul dar ea simlea altfel.
El 0 speria i ea nu-l placea)
P.:
- Da din cap.
Dr.:
- Cali ani aveai atunci?
P.:
- 18, 19 ani.
Dr.:
- Ce s-a intamplat atunci?
P.:
- Aveam un prielcn!
Dr.:
- Era un baiat dragul?
P.:
- Aa parea.
Dr.:
- Trebuia sa le simli bine. Ce c rau in asta?
P. (Cu 0 mimica lrisla): - Este un barbat.
Dr.:
- ~i ce dad esle? Ce face el?
P.:
- Sc bale cu latiil sau. Ii place lupla.
Dr.:
- ~i asta nu e bine, nu-i aa?
P.:
- E egoist. (Sarah ii urate pdetenul i tolui sla cu el penlru a nu supara pe nimeni, mai ales pentru a nu supara
figuriIe materne. Ea se simle neajularaili i asta ii amplifica anxietalea)
Dr.:
- Cc simli de fapt?
P.:
- f1 urasc.
Dr.:
- Daell i1 uri1~ti; de cc stai cu c1?
P.:
Mama lui l1u-mi da vok sa ma intalnesc cu alli baieli.
Dr.:
- Dar cc umcslcl' arc mama lui in asta?
P.:
- Eu locuicsl' In pl1rin\ii lui.
Dr.:
- Dc cc locuiqli aClllo'!
155
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
P.:
Dr.:
- Sarah de 18, 19 ani e prinsa In capcana ~i se simte groaznic. Poli s-o ajuIi? Ea este furioasa ~i neajutorata. A~ vrea
sa inle1egi ce simte ea. Cand ai reu~it, da din cap. (Din
nou Sarah e incurajaHi sa simta ca sentimenteIe ei din acea
perioada erau fire~ti la timpul respectiv ~i acceptabile, dar
ca acum ele nu mai sunt necesare)
- Da.
P. (Semn):
Dr.:
Bine. Sarah de 18, 19 ani, aeum ca ai auzit asta, mai
trcbuie sa te simii speriatil, lovita, furioasa i cu senti mentele de culpabilitate? (ea e Incurajatil sa gaseasca singura
o modalitate de a se elibera de aceste trairi)
P.:
- Nu.
Dr.:
P.:
156
Dr.:
II'
senzatiei de nod in gat sau de incordare in zona abdominaUL Relaxeaza-te i readu la nonnal fiecare simptom in parte. Cand totul s-a normalizat, inspira adanc i continua sa te relaxezi.
Acum gindete-te la ce ai invatat astazi. Ai invalat faptul ca !ftii
exact la cc sa te concentrezi i ce sa faci pentru a te cahna. Mai mult,
ai invatat ca e!jti capabil sa faci asta. Ai reuit singur sa inversezi
fiecare simptom readucandu-l la normal. ~tiam ca eti capabil sa faci
acest lucru i ai dovedit-o cu prisosinta.
Acum yom intm cele invatate. Retraieti din nou starile proaste
pe care Ie ai in timpul atacului de panica pina la limita in care eti
capabil sa Ie controlezi. Apoi cauta sa Ie retraiqti la nivc1 maximal,
dupa care inverseaza fiecare simptom in parte, incepind eu respiratia.
Cind ai terminat inspira adinc, apoi expira. Simti 0 mare uurare, nu-i
aa?
Feliciwi! Ai realizat acest lucru de doua ori i ai reuit foarte bine.
Acum tii ce ai de t3.cut cand eti cuprins de un atac de panica.
eu aHa ocazie 0 sa vorbim i de modalitatea de a preveni atacul
pentru ca acesta sa nu se mai produca de fel. Este insa destul de
reconfortant sa tii ca ai un instrument care te poate seoate din situatie.
Trebuie sa-ti dai seama ca atunci cind inversezi simptomul tu e!jti
eel care controlez,i situalia.
Acum este momentul sa mergem mai departe. (Instructajul urnilitor
se da in eursul aItei edinte de hipnoza).
Stai aczat eonfortabil pc fotoliu, intra in hipnoza i apoi adinccte
transa. Imagineaza-ti aeum ca te deplasezi in viitor atunei cind vci
realiza 0 calatorie eu avionul fara sa-ti mai fie teama. Mai este 0
jumatate de ora pana la aterizarc i stai comod in fotoliu cu 0 ccaca
de ceai (cafea) i eu un pahar dc bautura rkoritoare, simtindu-te eat
se poate de binc. Este 0 expericnta deosebit de pIacuta, dcosebit de
plkuta.
Te simti foarte multmnit de tine, foarte satisfacut. Eti satisfacut
de propria persoana i ai tot dreptul sa iii. Savureaza pentru un limp
acest sentiment de satisfactie.
Acum deplaseaza-te in timp spremomentulin
care avionul tocmai
a aterizat. Traieti un sentiment minunat de satisfactie. Victorie! Am
reuit. Am ramas calm i linitit! Acum deplaseaza-te in timp la pe158
rioada cand mai ai de zburat earn un sfert din distanla. Te simti cat
se poate de binc i nu ai nici 0 indoiala ca zborul va fi incununat de
sucees.
Apoi deplaseaza-te in timp la perioada cand mai ai de zhurat aproximativ 0 jumiHate din distanta. Te simti foarte hine. Timpul treee
repede i pIkul. Traiqti intens senzalia de reuiUL
Te deplasezi in timp la perioada cand mai ai de pareurs trei sferturi
din distanta de zbor. Ai mult curaj pentm ca totul deeurge foarte bine.
Te simti linitit, calm, eu totul altfel decat eu oeazia altor zhoruri.
Te deplasezi i mai mult in timp la perioada cand tocmai te-ai
imbareat in avion i li-ai oeupat loeul pc fotoliu. Traieti un sentiment
placut de calm. Ili spui in gand eu fcrmitate: "Voi reui cu hine!"
Te reintorei i mai mult in timp la pcrioada cind te indreptai spre
aeroport. Te simti plin de euraj pentru ca totul va deeurge foarte hine.
Te simti linitit, destins, eu totul altfel decat eu oeazia a1tor zhoruri.
Totul va fi foartc hine. De fapt totul este foartc hine.
Foarte repede, surprinzator de repede, te uili la eeas i-ti dai seanm
di a treeut mai muIt de jumatate din durata dc zbor. E nemaipomenit~
Cum de a trecut timpul atat de repede i de plaeut! Este un mare
succes pe care 11traieti in adancul fiintei tale.
Putin mai tarziu observi ca a nmi ramas aproximativ un sfert din
distanla de zbof. Te simti foarte hine, fiind ahsolut convins ca restul
duratei de zhor va fi incununat dc sucees.
lata, acum avionul a aterizat. Ce sentiment plaeut de satisfactie!
Am facut-o! Am reuit!
Acum, cand ai ajuns la destinatie, stai eomod pe un fotoliu i iti
reanuntqti experienla pozitiva. Traiqti un putemic sentiment de satisfactie i Cti mindru ca cti pcrsoana care qti.
159
Capitolul 7
AUTOHIPNOZA
164
----~_
' ..
__
;..-;;=-
================~~~~~~---~~-------------------------------------------------
ne rasune in minte tot mai iucet, pana cand nu se mai aude aproape
deloc.
Actiunea cea mai eficienta 0 realizeaza gandirea pozitiva in stare a
de relaxare sau autohipnoza. Pentru pacieuta care se teme sa iasa singura pc strada pentru ca va intra in panid., se recomanda ca in stare
de relaxare sa i~i spuna: "Ori de cate ori voi ie~i pc strada corpul ~i
mintea mea vor fi perfect relaxatc. Ma voi simti calma, eehilibrata,
destinsa. Ma bucur sa ies pe strada ~i ma vad cu ochii mintii mergand
peste tot, senina, eu 0 figura zambitoare, Taeand lucruri interesante,
care imi fac plaeere."
Cum sa inducem autohipnoza?
Primul pas in induccrca autohipnozci este invalarca unci tehnici
simple de relaxare.
In prczenta lucrare nu nc propuncm dcscrierea mccanismelor relaxarii, ci doar prczentarea unor procedcc elementare care pot fi utilizate
de catre oricine, Tara riscuri. Ii avertizam pc cititori ca, daca problemele lor sunt mai serioasc, este bine sa se adrcsczc cabinetelor de
psihoterapie sau medicina psihosomatica.
"Luali 0 pozitie comoda, cu1cat pc spate, cu capul ridicat (este
indicat sa folositi 0 perna mica) ~i bratc1e uor departc de corp, pahne1c
in sus ~i picioare1e de asemenea uor dcpartate.
Puteli, la nevoie, sa va aezali i intr-un fototiu, cu capul sprijinit
i bralele comod pc bratele fotoliului sau pc coapse.
La inceput incordali de catcva ori toli mu~chii ~i apoi cautali sa-i
destindeli, inchideti ochii i imaginali-va ca destindeli mu~chii frunlii,
obrajii, maxilarele. Cautali sa sim1i1i pleoapele grele, grele ca atunci
cand sunteli pe calc sa adormiti. Relaxati apoi mu~chii cefei ~i gatului,
apoi umerii ~i bralele de sus pana in varful degetelor. Destindeti musculatura pieptului, abdomenului, spatelui. Ci1utati sa va imaginati cum
coloana vertebrala parca se destinde pc dinauntru, parca vertebrele se
departeaza uncle de altele ca verigile unui lanl care se intinde. Relaxati
picioarele cu coapse1e, gambeIe i ajungand pana la degete. Expirati
de cateva ori profund ~i lent; imaginati-va ca, 0 data cu fiecare expiratie, corpul devine tot mai moale, mai destins, mai linitit. Apoi spuneli-va ill gand ca brale1c devin grele, tot mai grelc, parca ar fi de
plumb. Imaginali-va in acelai timp ca doua greutali (caqi groase,
166
----. --'''~-~~'P'',,,,=,,,,,,,,,,,,-~=====
~~~~~
_____________J
cuvinte ai dori sa fie altele, poate ai dori sa utilizezi alte imagini sail
alte amintiri ori poate un ritm diferit al vorbirii sau poate ai dori sa-ti
vorbqti in limba pe care 0 foloseai in copilarie.
Poate ca ceea ce iti spun eu i'ti amintee de ceva din propria ta
experienta, ceva ce ai dori sa-ti serveasca drept "cheie" pentru a intra
in autohipnoza. (reamintirea i retrairea pe plan imaginativ a unor experiente trecute reprezinta un fenomen regresiv).
Tinand seama de ceea ce ti-mTIspus, vei ajunge sa-ti gaseti calea
proprie spre autohipnoza.
Totul trebuie sa fie simplu. In hipnoza, cea mai buna tehnica este
totdeauna cea mai simpla i aceasta e tehnica numararii. (Evitati sa
cereti subiectului sa stea culeat pentru ca astfel se induce mai curand
sornnul dedit hipnoza.) Aezati-va intr-o pozitie confortabila, cu capul
sprijinit, inchidetii ochii i incepeti sa numarati. Numarati lent pana
cand ajungeti in starea de destindere dorita. Unii oameni au i facut
un fel de pact cu ei inii, de tipul: "cand voi ajunge cu numaratoarea
la 10 ma voi atla intr-o hipnoza uoara, dind voi ajunge la 20 voi fi
intr-o hipnoza modcrata, iar dind voi ajungc la 25 voi putea sa ma
ocup de problemcle mele in stare de autohipnoza.
Exista persoane care, in loc sa numerc, prefera sa repete mereu
serii de numere: 1-2-3-4-5; 1-2-3-4-5 etc., sau sa rcpete in gand literele
alfabetului i accasta Ie aduce mninte de experiente1e din copilarie.
alta modalitate
(invitatia la regresie reprezinta 0 sugestie hipnotidi.)
de a obtine starea darita estc sa va vede[i sau sa va simJili pe dumneavoastra ini va coborand intr-o gradina in tcrase sau, dimpotriva,
urcand 0 scara catre stele, plutind tot mai uor de la 0 treapta la alta,
fiecare treapta ducand sprc un nivel mai pro fund al hipnozei. Putep
sa va imaginati oricate trepte sau oricate terase, cate credeti ca v-ar
tl necesare pentru a atinge starea dorita. (Atentie! Exista persoane care
au imaginatie mai curand kinestezicii decat vizuala. Cei care ii imagineaza starea de autohipnoza ca un fel de zbor, pot sa nu agreeze
imaginea de a zbura in jos. De asemcnea, conceptul de a cobor! sau
de a se cufunda poate fi anxiogen pentru unii subiecti. Oferiti subiectului posibilitatea de a aIege intre imaginea urcarii i coborarii.)
Unii oaITIeni prefera sa foloseasca mai multe imagini: poate v-ar
placea sa va imaginati ca plutiti intr-o barca pc apele unui rau, admi-
168
rl
rand raze1e soarelui ce se strecoara printre frunzele pomilor i se retlecta in apa al carei clipocit placut va produce 0 stare de hipnoza.
(Asigurati-va ca subiectul nu se teme de apa.) Sau poate v-ar placea
sa va imaginati ca plutiti pe un nor sau sa explorati cu ochii mintii
galaxiile. Puteti sa utilizati orice vis treaz care va face placere. Alp
oameni prefera sa se joace cu culoriIe, imaginandu-i un fel de caleidoscop interior sau un punct colorat pe care i'l privesc cu ochii minpi,
imaginandu-i ca se apropie tot mai mult i devine tot mai mare, pana
cand norul colorat ii invaluic complet, cufundandu-i In hipnoza. Altii
prefed imagini i sunete fmniliare cum ar fi tic-tacul ceasomicului,
zgamotul valurilor marii, melodia preferata sau ritmul propriei respiratii. (Concentrarea asupra unor procese interiaare (respiralia) tinde
sa accentueze hipnoza.)
Alegeti acea metoda care vi se potrivete mai bine i concentrati-va
asupra a ceea ce v-ati propus timp de. cateva minute. Repetap acest
exercitiu de concentrare timp de cateva minute, imaginati-va ca intrati
in autohipnoza prin metoda aleasa.
Aezap-va comod, cu capul sprijinit, Inchideti ochii cu intentia clara de a intra in autohipnoza. Simtiti tremorul uor al pleoapelor ca
atund cand vi s-a indus hipnoza in cabinet. (Treceti de la heterohipnoza la autohipnoza.) Bucurati-va de starea placuta de relaxare In care
va puteti cufunda dupa voin/a. Repetati de cateva ori in gand intregul
scenariu. Este autohipnoza dumneavoastra. Yeti invata sa controlati
stare a de transa in felul urmator: Eu voi numara de la 5 la I. Inainte
ca eu sa ajung cu numaratoarea la I va voi atinge fruntea cu degetul.
Cand yeti simti atingerea degetului meu, utilizati tehnica personala
care va va aduce inapoi in hipnoza, Intr-o stare putin mai profunda
decat cea in care va aflati acum: ,,5-4, e bine aa - 3 suntem la jumatatea drumului - 2 (terapeutul atinge cu degetul fruntea subiectului
- acum intrati prin metoda personala in autohipnoza. Mergeti mai profund dedit ati facut-o prima oara. Bine. (Sugestiile sustin ideea ca
subiectul va avea autocontrolul starii sale.) Atingerea degetului meu
servete drept fntarire pentru faptul ca utilizati bine tehnica de autohipnoza.
Acum observati daca ceca ce ati realizataici In cabinet impreuna
cu mine seaITIana cu propria tehnica de autohipnoza utilizata. Daca
169
ililli
*
Subiecfilor trpbuip sa Ii sp faea unele precbiri:
Frecvent tehnica aplicaili aeasa nu da rezultate la reI de bune ca
eea realizata Impreuna cu terapeutul. Daca subicctul este prevenit, el
nu va mai fi dezamagit.
Trebuic sa i sc atraga atcnlia pacientului ca nivelul de profunzime a autohipnozei estc rareori identic cu cel al helerohipnozei, mai
ales la Incepatori.
170
lucruri din trecut.) Daca aceste lucruri se intfunpIa yeti remarca faptul
di ele se desta~oara la un nivel foarte subtil.
b. A doua tema pe care 0 dam subcon~tientului seamana cu prima
~i amandoua pot fi realizate simultan: Ii cerem subcon~tientului sa
reevalueze vechi problcme care au legatura Cll perioada prezenta. (Sugestii pentru modificarea perspectivei.) De pilda, copilului care ali fost,
casa parinteasca i se parea uria~a, in timp ce adultului de acum ea Ii
poate parea nonnaIa, poate chiar mica. Nu cas a s-a schimbat, ci noi
ne-am schimbat.
Sa dam decicon~tientului
libertatea de a alege situatia ~i de a
extrage acea informalie pe care 0 considera relevanta ~i sa procedeze
aa cum crede el de cuviinla.
Veti avea astfel 0 saptiUnana interesanta pentru dl ceva in viata
dumneavoastra se va schimba un pic In sens pozitiv ~i nu tim inca
exact despre ce e yorba. (Putin mister are un caracter incitant pentru
subiect.) Va fi probabil un lucru minor: ceva vi se va parea mai uor
de facut, nu va va mai deranja in aceai masura, yeti gasi 0 noua calc
de a realiza acel lucru etc.
Pentru di este yorba de un lucru neinsemnat, pastrati con~tiinta
treaza pentru a fi capabili sa recunoa~teti mica schimbare i, cand 0
gasiti, bucurati-va de ea. (Cautati un lucru bun i cu siguranta n yeti
gasi.)
A doua tema este identidi cu cea pe care ati mai realizat-~ deja:
Iasati subcontientul sa reevalueze vechi probleme, valabile la timpul
respectiv, dar care acum au devenit piedici, sunt invechite i ar trebui
revizuite, modificate, Vindecate, astfel incat sa fie pe deplin incheiate
i puse de-o parte. In felul acesta, yeti face loc pentru lucruri Noi i
Bune care deja se intfunpla. Da, da! Ele se intfunpla deja. (Se accentueaza temlenul "Vindecate". Sugestia de vindecare este preluata direct.)
Veti recunoa~te cu siguranta starea de autohipnoza dupa profunzimea ei, dupa senzatia placuta de plutire, de lini~te, pardi de pierdere
a perceptiei propriului corp, dit i dupa starea afectiva agreabila de
lini~te, calm i incredere.
Odata starea instalata, putem, investiga incon~tientulln legatura cu
propriile probleme i apoi II putem reprograma schimbandu-ne Intreaga existenta, devenind mai sanato~i, mai echilibrati, mai fericiti, mai
eficienti.
Reprogramarea se realizeaza prin utilizarea autosugestiilor afirmative, a vizualizaii, a cultivani gandirii pozitive i prin stabilirea unor
scopuri precise legate de moduI In care doriti sa va transformati.
A dori i a spera nu atrag automat dupa sine nici 0 schimbare. In
schimb, stabilirea unor scopuri 0 poate aduce, ele reprezentand trepteIe
de Uffilat pentru a face ca 0 schimbare doriut sa devina realitate. Fie
ca ne place, fie d1 nu, dorinte1e noastre devin scopuri pentru incontient, se fixeaza sub forma uoor programe care ne dirijeaza exis-
Deci, toate interpretarile de odinioara erau valabile, dar pentru timpul de atunci, pentru ca atunci erali 0 persoana diferita. Este bine sa
lasarn subcon~tientul sa reevalueze vechile lucruri, perfect valabile si
folositoare atunci, dar care nu mai sunt valabi1e ~i folositoare intr-o
alta ctapa a existentei noastre. (Noua perspectiva poate modifica tabloul unui eveniment.) De aceea, este bine ca asemenea experienle sa
fie reevaluate, moditlcate, aduse cumva la zi, astfelincat sa fie incheiate ~i puse de-o parte.
Inlaturand vechile cxperiente care s-ar putea sa va dcranjeze ~i In
prezent, faceti loc pentru noi lucruri bune care trcbuie sa se intil.mplc.
(Se sugereaza ca sc vor Intampla noi evenimente pozitive).
$edin(a a II-a
A sosit deja timpul ca eu sa ma adrcsez mai direct subcon~tientului
dumneavoastra, a~a ca lasati-va mintea contienta sa faca ceea ce
dore~te. Dadi ea dore~te sa asculte, este foarte bine. Daca vrea sa-~i
ia zborul este, de asemenea, foarte bine. Eu ma voi adresa direct subcontientului pentru ca a sosit timpul sa-i mai trasez 0 sarcina.
Prima tema consta In a-i cere subcon~tientului sa aleaga din noianul
de informatii culese exact acea infoffilatie care este re1evanta pentru
o anumita situatie particulara. Lasati subcon~tientul sa aleaga el situatia
respectiva.
Noi putem sa credem ca 0 anumita situatie trebuie sa fie in atentia
noastra, dar subcontientul detine mult mai muIte informatii despre
situatia respectiva decat contientul.
172
173
J
__
~_m~.
~~~~
(Hunter, 1988)
176
la el.
Ali ajuns cumva de parte a ccalalta a drumului i va putcti continua
calatoria. In acelai timp va putcti intoarcc oricand inapoi i puteti sa
atacali obstacolul intr-un mod difcrit in viitor dad, bineintcles, dorili
s-o faceli. (Pacientul nu a "distrus puntile" i poate aborda obstacolul
altadata.)
Sa presupunem di ati procedat aa. Va aflati de cealalta parte a
bolovanului, continuandu-va diliHoria i drumul devine tot mai ingust,
tot mai abrupt, mai plin de praf. Stancile sunt tot mai colluroase, i
prapastiile tot mai adanci. Mergeti mcreu inainte i nu vcdeti capatul
drumului, dar continuali sa urcati. La un momcnt dat ajungeti la 0
prapastie adanca i constatali ca podul pcste respcctiva prapastie s-a
rupt. Vedeti cum drumul continua de partea cealaltiL (Se sugereaza
ideea ca orice problema implica mai multe dificultclJi.) .
Ce este de facut? Daca dori{i, va puteti continua calatoria calarandu-va cu dificuItate pe pcretele stancos din partca latcrala a prapastici.
Este un drum dureros i greu, dar unii oameni 11fac. (Metafora pentru
depresie.)
Ali putea insa sa va folositi toata imaginalia i creativitatea pentru
a gasi 0 modalitate de a realiza 0 punte provizorie peste prapastie.
S-ar putea sa rasturnati un copac pcste prapastic, astfel incat crengi1e sale sa ajunga de cealalta parte a rapei, sau sa impletili 0 franghie
din ierburi ori atiputea folosi cureubeul drept punte! (Pacientul detine
in el informalia cu privire la ce are nevoie~)
Trebuie sa treceti dincolo i sa va continuali calatoria. Puteti oricand reveni pentru a cerceta prapastia daca acest lucru este important
pentru dumneavoastra. (Poate altadata pacientul dorqte sa tie ceva
rnai mult despre acest obstacol.)
178
Acum, cand ~tili mai multe, puteli vedea retrospectiv diverse alternative ale situaliei respective. In stare de hipnoza va ve~ i'ntoarce
In timp i veli retrai situalia respectiva aa cum ali fi dorit sa fie.
Desigur, mintea dumneavoastra contienta tie foarte bine ce faceli,
dar subcontientul poate folosi experienla hipnotidi pentru a vindeca
vechile rani.
Aezati-va confortabilln fotoliu i urmarili cu privirea degetul meu
care coboara i'ncet pana cand va atinge fruntea. In timpul acesta ochii
dumneavoastra se i'nchid, simlili un uor tremor al pleoapelor i intrali
i'n hipnoza In modul dumneavoastra personal, pana la acel nivel care
va este necesar pentru a obline ceea ce dorili sa obtineli astazi. E bine
aa. Cand credeli ca ati atins profunzimea dorita inspirali adanc ca sa
tiu i eu ca va aflali In starca dorita. E binc aa. Va simtiti In siguranla
In stare de hipnoza i'n cabinetul meu. Cand veli simli atingerea degetului mcu pe fruntca dumneavoastra lasali subconticntul sa se i'ntoarca
In timp, atunci cand a avut loc acea experienla dureroasa. Simlindu-va
aparat i i'n sigurant:i la mine i'n cabinet, rctrmli pe plan mental expericnla respectiva. Daca va vine sa plangcli, plangeli. Lacrimilc vor
spala vechea durerc. Daca 0 sa-mi dali voic va voi tergc eu lacrimile.
(Nu trebuie sa atingem subiectul tara sa-i cerem permisiunea.) Cand
ap tcmunat de retrmt experienla nepIacuta In gand, faceli-mi UR> semn.
(Pacientul da din cap.) Bine.
Acum Uisati subcontientul sa se Intoarca din nou In timp i retraiti
de data aceasta experienla aa cum ali fi dorit sa fie, scotand la iveaHi
toatc informatiile, cunotintele i nivelul de Intelegere pe care Ie aveti
acum. Folositi tot ce ali i'nvalat de-a lungul timpului pentru a reaeza
vechea experienla i'ntr-un nou cadru. Plasali-o i'n alt sistem de referint:i.
~tili deja cum trebuie sa faceli asta. E bine aa. Cand ali terminat
modificarea cadrului din care priviti vechea experienta neplacuta, lasap
din nou subcontientul s-o retraiasdi i'nca 0 data, ca i cum ar fi prima
oara.
]l{ 1
180
_~
tea dumneavoastra lasati suhcon~tientul sa se intoarca in timp1a perioada dind aJi tnlit pentru prima oara aeele sentimentf'. Va imaginali
ca sunteti in acea perioada, traind acele sentimente. Va simtiti copilul
mic speriat ~i nefericit care se straduiqte, dupa puterile sale, sa
inteleaga ce se intfunpla ~i sa procedeze cat mai hine posibil, dar el
este speriat ~i nefericit ~i nu ~tie ce sa faca. Ati identificat copilul mic
din interioru1 fiintei dumnea voastra care arc atiita nevoic de prezenta
dumneavoastra pentru ca sunteti singurul care ~tie ce a simlit acel
copi1 atunci, singurul care po ate intelege ~i singurul in care copilul
poate avea incredere. Inffirirea ego-ului copilului va conduce la in13.rirea ego-ului adultului.)
Adi.tati afectiune copilului din interiorul dumneavoastra, imaginaliva ca il cuprindeli in hrate i il mangaiati. Spuneti-i ca este un Miat
(0 fata) bun(a), ca ~titi di. este un Miat bun, ca totdeauna s-a straduit
sa se poarte dit mai bine cu putinta. Spuneti-i cat de mult il respectati
pentru asta, pentru ca s-a straduit din rasputeri sa se poarte bine. Spuneti-i ca tiJi acest lucru.
Acum yeti fi capahil (nu ~tiu exact cum yeti proceda, dar sunt
sigur ca veli reu~i) sa-i explicali copilului din dunmeavoastra ceea ce
el trebuie sa inteleaga pentru a se simli mai bine. (Divcri subiecti au
modali13.li diferite de a comunica cu ei in~i~i). Explicali-i ca, dei se
simte derutat ~i nefericit acum, titi ca el se va simli 'in curand foarte
hine.
Sunteti singurul in stare sa-i spuneti aceasta ~i singurul pc care el
il va crede. E bine aa. Acordati afectiunc i sprijin copilului din interiorul fiintei dumneavoastra.
Spuneti-i in acelai timp ca ii yeti acorda de-acum inainte mai
muM atentie, ca yeti cauta sa-I cunoateli mai bine. Ayeti atiit de
multe sa-i oferiti i cl are atat de multe sa va ofere la riindul sau:
creativitatea, bucuria copilariei, curiozitatea, tendinta de a cerceta ~i
capacitatea de a se mira. (Sugestii referitoare la explorarile viitoare in
sfera propriei vieti psihice; se ofera subiectului posibilitatea de a-i
redobandi ceva din entuziasmul tineresc).
Spuneli-i copilului din interiorul tiinlei dumneavoastra ca 11 veli
vizita din nou i daca el dorete sa va viziteze 0 poate face "batand"
la poarta subcon~tientului ~i cerandu-va permisiunea sa intre in comu-
interior
Iln
182
mu.
184
185
i
i
11m
186
IH7
____
189
_______ J
mhliog:rafie
selectiva
Book,
L.TD., 1987.
16. HUNTER, MARLENE. Daydreams for Discovery. A Manual(or Hypnotlli'f'IIl)l.I/.1
Sea Walk Press, Canada, 1988.
17. L/\NKTON, St. Practical magic. Meta Publications, ('UPCr1ill(),Cali IilIniu, I ')X!)
18. LF ('J~()N, L.M. SELF. - J/YflNoti.\'I/I thl' li'dllliqUl'
IIlIti il.l 1/.1'1' iN /111111' 1,/l'/lIg,
l'rclllin: I Lill, IIlL hll'.lnvood (,!irrs, I ')7l(
Pill/,.lIill 11,"\1,';, I')'l')
19. MAI '11.'-;'.I III'f)1I01IS (,t, I </Ild !-'it/Ifill,
20. POWERS,
M. Advanced Techniques' of Hypnosis, Wilshire Book Camp.
Hollywood, California, 1965.
21. UNESTAHL, L.E. Self-Hypnosis in Sports and Life in Applied Sport Psychology,
Williams, J.M (eds.) 1987.
22. WESTER, W, SMITH, A; (eds.). Clinical Hypnosis - A Multidisciplinary
Approach; .LB. Lppincott Company, London, New York, Sao Paulo,
Sydney, 1984.
23. WEITZENHOFFER, A.M. General Techniques og Hypnotism, Grune and Straton,
Inc.; New York and London, 1957
24. WEITZENHOFFER, A.M. An Objective Study in Suggestibility, Science edition,
John Wiley and Sons, Inc., New York, 1963.
192