Sunteți pe pagina 1din 98

1

FUNDA TIA UNIVERSIT ARA. HYPERION


ONIVERSIT

A TEA

HYPERION

FACOL TATEA DE PSIHOLOGlE-SOCIOLOGlE

IRINA HOLDEVICI

SUGESTIOLOGIE

~I
PSIHOTERAPIE SUGESTIV A

EDITURA VICTOR
BUCURE$TI

-""""

~.,=,'""'"''"..

1995

j~,;."","

CUPRINS

Cuvant inainte
Toale dreplurile rezervalc EDITURII VICTOR

Tehnoredactor:
Postprocesarc:

HDRICA BUDNIC
FLORIN VLAD

Bun de lipar: 28.10.1995. Format: ]6/6] x86.


Coli de tipar: ]2

Lucrare aparuta cu concursul

ISBN 973-973] 8-0-5

LAMEQ

S.B.

Capitolul I

Sugestia i autosugestia
..7
I .1. Caracterizarea generala a fenomenului
sugestiv
7
1.2. Raspunsul sugerat
17
1.3. Caracteristicile situatiei sugestie
17
1.4. Tipuri (fomle) ale sugestiilor
19
1.5. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei
sugestie i ai inducerii dlspunsului sugerat..
20

Capitolul 2

Sugestia i fenomenul hipnotic


2.1. Caracterizarea generala a fenomenului
hipnotic
2.2. Caracteristicile starii tran~ei hipnotice
2.3. Profunzimea hipnozei
2.4. Teorii explicative ale hipnozei

32
34
38
.42

Capitolul 3

Inductia hipnotica
3.1. Testarea gradului de hipnotizabilitate
3.2. Adancirea transei
3.3. Dehipnotizarea
3.4. Tehnici uwale de inductie hipnotica
3.5. Tehnici avansate de inductie
3.6. Metode de reducere a rezistentelor

.49
50
55
57
60
64
67

Capitolul 4

Hipnoterapia
4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza
4.2. Hipnoterapia i naterea lara dureri
4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice
4.4. liipnoza in tratamentul insomniilor
4.5. Antrenamentul mental pentm vindecarea
incununatll de succes (Hunter, 1988)
4.6. Hipnoza in enurezis
4.7. I-lipnoza in astmul bronic
;
4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismul
4.9. lIipnoterapia in derinatologie
4.10 Hipnoterapia in tulburarile menstruale

27

69
72
75
79
81
83
86
89
91
94
98

4.11. Hipnoterapia In logonevroze


4.12. Hipnoterapia in tuIbudiriIe de dinamidi
sexuaIa psihogena Ia barbali
4.13. Hipnoterapia in tratamentuItuIburariIor
nevrotice
Capitolul 5

CapitoIu16

Capitolul 7

Hipnoanaliza
5.1. Caracterizarea generala ~i metodele
hipnoanalizei ..,
5.2. Tehnici avansate ale hipnoanaIizei
(Hartland, 1979)
Orientari moderne In hipnoterapie
6.1. Hipnoterapia de orientare ericksoriana
6.2. Hipnoza In psihoterapia de familie
6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala In stare
de hiplloza
6.4. lJtilizarea terapeutica a hipnozei la copii
6.5. Hipnoterapia in tratanlentul tulburarilor
anxioase
Autohipnoza
7.1. Construirea autosugestii1or
7.2. Tehnica vizualizlirii
7.3. Gandirea pozitiva
7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme
(Hunter, 1988)
7.5. Strategic pentru 0 curll de slabire reu~ita
7.6. Program pentro reducerea anxietiitii in
cazu1 unor afcctiuni somatice grave
7.7. Program pentro abandonarea consumului
excesiv de alcool

Bib1iografie seIectiva

99
102

Cuvant 'inainte

104
107
107
116
121
121
127
134
141
145
161
162
163
164
174
185
186
188
191

Lucrarea prezenta se adreseaza studenfilor de lafaculta.file de psihologie i sociologie-psihologie care sunt interesali sa fmbralicze
profesiunea de hipnoterapeul.
in acelai timp. lucrarea este de 0 reala utilitate medicilor i psihologilor care doresc sa se specializeze 'in psihoterapie.
in prima parle a lucrarii sunt prezentate probleme generale ale
susgestiei i sugestibilitalii precum !ji caracterizarea generala a fenomenului hipnotic.
Sunt prezentate 'in detaliu tehnici de inductie hipnotica, adancire
a transei i de dehipnotizare.
parle 'insemnata a lucrclri este dedicata aplicaliilor hipnozei En
tratamentul unor disfuncli psi/lice i psihosomatice, precum i En optimiZ,area peryonnanlelor wnane.
Sunt analizate tehnicile hipnoanalizei, care combina metodele hipnozei cu eele ale psihoanalizei. Sun prezentate i unele probleme mai
controversate En domeniul hipnoterapiei: hipnoterapia de orientare
ericksoniana, hipnoterapia cognitiv-experien]iala Enstare de hipnoza.
o atenlie speciata este acordata tehnicilor de autohipnoza care
s-au dovedit a fi metode simple !ji accesibile de reglare i autoreglare
a starilor psihiee i de cre:j1ere a rezistenlei la stress !ji care pot fi
aplicate i in absen]a unui terapeut specializat.

5
4

Capitolul 1

SUGESTIA ~I AUTOSUGESTIA

1.1. Caracterizarea

generala a fenomenului sugestiv

Gheorghiu (1982) definea sugestia ca 0 incitalie susceptibila sa


declan~eze reaclii spontane, nemediate de instanlele ret1exive ale gandirii.
caracteristica a situaliei sugestie 0 reprezinta existenla altemativei de a nu reactiona, de~i doar rareori subiectul supus influenlei
sugestive realizeaza faptul ca dispune de aceasta altemativa. In absenla
altemativei de a nu reactiona se poate vorbi despre 0 situalie cu caracter coercitiv.
In literatura de specialitate se discuta despre:
- situatia sugestie sau stimulul sugestiv;
- compor1amentul sugerat;
_ sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacti-ana la
sugestie.
Situati-a sugestie este definita (Gheorghiu, 1982) ca un stimul sau
conste1atie de stimuli eu earacter provocativ, susceptibil sa dec1aneze:
reactii neadecvate ale subiectului, cum ar fi confundari, distorsionari etc. (sugestii negative);
reactii care potenleaza adecvarea la realitate ~iln consecinta 0
mai buna adaptare la condiliile existenlei (actualizarea disponibilitatilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitivc);
reactii neutresub aspectul adecvarii sau neadecvarii la realitate
(sugestii neutre).
Din punct de vedere istoric, termenul sugestie a fost introdus pentm
prima oara la mijloeul secolului treeut de catre Bertrand In Franta ~i
Braid in Anglia, ca 0 expliealie pentru fenomenul de tip hipnotic.
Prin fraze monotone, uneori insotite de fixarea privirii asupra unui
punet sau insolite de sunete monotone, se induce subiectului starea
hipnoida, stare In care sc produc diferite fenomene neobinuite cum

.- -

ar ti: catalepsia membrelor ~i pleoapelor, mi~dl.ri automate, anestezie,


analgezie, iluzii, halueinapi, amnezie post-hipnotica etc.
Bernheim (1891; 1910) este eel care extinde fenomenul de sugestie
i la fenomene non-hipnotiee, el afirmand ca sugestia este un fenomen
norn1al care poate ayea loe atat in stare de veghe, cat i in stare de
hipnoza.
Bernheim detinea sugestia in sens foarte larg ca reprezentand actul
prin care 0 idee este treziUi in creier i acceptata de el.
Ulterior s-au conturat doua mari directii de cercetare a fenomenelor
sugestiei i sugestibilitatii (Gheorghiu, 1982) .
Directia psihologici sociale
Reprezentantii acesteia, dintre care mentionam pe Tarde (1907),
Sighe1e (1901), Le Bon (1911), Ross (1908), McDougal (1908) i mai
tarziu Sherif (1935), Crutchfield (1955), Asch (1965) i altii, indud
sugestia in grupa mai larga a fcnomcnelor de int1uentare a comportamentului uman.
Au fost studiate diverse aspecte ale moditicarii atitudinilor i opiniilor, fenomenele de prestigiu, confonnism, precum i manipularea
sugestiva a unor norn1e de grup.
Jahoda (1989) subliniaza faptul ca sugestia a fost utilizata la inceputul secolului ca instrument pentru a explica aproape orice fenomen
psihosocial.
Mai tarziu se poate constala un dec1in In ceea ee privcte interesul
pentru fenomene1e de sugestie i sugestihilitate, interes ce va crete
din nou in a doua jumatate a secolului nostru.
Jahoda (1989) da, la randul sau, 0 serie de exemple de fenomene
psihosociale in cadrul carora sugestia joaca un rol explicativ central.
Acestea sunt fenomene cu caracter mistic, cum ar fi: ritualmile,
profetiile, fenomenele de poses ie, exorcismele, vrajitoria, ghicitul etc.
Studiind aceste fenomene In cadrul unor culturi primitive autorul
a observat, de pilda, prezcnta unor simptome psihofiziologice la persoanele care se cred vrajite: cefalec, fatigabilitate, deficit de concentrare a atentiei (studiul a fost efectuat pe studenti africani):

Fenomene psihofiziologice apar ~i la subiectii care sc simteau culpabili pentru ca nu au indeplinit un ritual religios.
Autorul mentionat citeaza i cazul unui subiect african care prezenta simptome de malarie dei nu avea germene1e respectiv in sangc.
Influentarea sugestiva culmineaza cu aa-numita moarte Woodoo
(CalIDon, 1992; Holt, 1969), care nu cste altceva dedit moartea prin
sugestie, condamnatul - convins ca va muri in urma unor practici
magice - moare cu adevarat.
Directia psihologiei experimentale
Reprezentantii cei mai importanti ai acestei directii sunt: Seashore
(1985), Binet (1900), Aveling i Hargraves (1921), Hull (1933),
Eysenck i Fourneaux (1943), Stukat (1958, Eysenck (1987)i altii.
In cadrul analizei factoria1e, Eysenck (1943) i Eysenck i
Fourneaux (1945) au desprins umllitorii faetori ai sugestibilitapi:
a) Sugestibilitate primara, masurata in special prin teste directe prin
intcrmediul carora se cerea subiectului cxccutarea unei actiuni motorii.
b) Sugestibilitate secundara, masurata prin teste senzoriale indirecte
de tipul liniilor progrcsive ale lui Binet (1900). Subiectului i se prezenta la tahistoscop 0 serie de linii progresiv cresditoare. La un moment dat liniile incctau sa mai creasca. Influentati de seria anterioara
de linii erescatoare i de intervcntia sugestiva a exarriinatorului, multi
subiecti afirmau faptul ca liniile, egale de fapt, deveneau din ce in ce
mai man. Trebuie suhIiniat ca aspectul indirect al testului se refera Ia
faplul ca subiectul nu e contient de intentia examinatorului de a-I
influenta.
c) Sugestibilitate tertiara care se refera la modificarea atitudinilor
i opiniilor ca Uffi1area unei influentari persuasive bazate pc prestigiu.
Dupa 0 anumita elapa de declin se constata la ora actuala 0 cretere
a interesului pentru cercetarile din acest domeniu, acestea culminand
cu Simpozionul international pentru prohleme de sugestie isugestibilitate desfaurat la Giesscn (Gennania) in anul 1987.
Dintre autorii modemi care ~i-au adus contributii deosebite in acest
domeniu mentionam pe dltiva: Hilgard (1965), Orne (1970), Barber
9

(1969), Evans (1967), Helen Crawford (1989), Lundy (1989), Sheehan


(1989) i Gheorghiu (1989).
atenVe deosebita mcrWi studiilc cercetatorului gemlan de origine
romana Vladimir Ghcorghiu, care i-a dedicat Intreaga activitate studiului sugestiei i sugcstibiliUilii i ale carui contribulii teoretice ~i
expcrimentale reprezinili punctc de referinla in domeniu. In plan experimental acest autor a claborat ~i validat 0 serie de probe de masurare a sugestibilitalii.
Dintre acestea mentionam:
a) Scala de sugcstibilitate senzoriaIa:
Subiectul estc pus in fala unor aparate, generatoare autentice de
stimuli (auditivi, vizuali ~i tactili), aparate care pot fi astfcl manipulate
in cat experimentatorul sa sirnuIcze administrarea stimuli lor respectivi.
Se considera raspuns In sensul sugestiei acea situalie in care subicctul
raporteaza di a receplionat un stimul inexistent.
b) Scala de sugcstibilitate motorie:
Se pomcte de la premisa di In mod traditional comportamentul
motor este influenlat prin sugcstii directe, de tipul cclor utilizate de
catre hipnoterapeuti. Autorul mentionat dcmonstreaza experimental ca
exista posibilitatca de a intluenta indirect i comportamentul motor
prin intemlediul unor aparate interpuse Intre cxperimcntator i subiect.
Astfc1, de pilda, subicclului aczat pc un scaun i se cere sa plaseze
bratul sau in lungul unci balante metalice. Experimentatorul are posibilitatea sa manevrezc astfcI aparatullneat sa coboare bralul balantei
i odata cu acesta ~i bralul subiectului. Mi~carea aparatului poate fi
insa ~i simulata. Subiectii sugestibili vor executa mi~carea de coborare
a bratului, dei aparatul functioneaza In gol.
c) Probe ~i scale pentru masurarea unor aspecte imaginative ale
sugcstibilitatii, de tipul celor implicate In producerea relaxarii sau
tranci hipnotice:
Accste studii experimcntalc au atat un caracter teoretic contribuind
la dezvaluirca mecanismclor asCunse care stau la baza rcccptivitatii la
sugestii, cat i practico-aplicativ, cu ajutorul sca1clor respective putiind
fi diferentiati subiectii inalt sugestibili de cei slab sau non-sugestibili,
ceca ce reprezinta interes pentru se1cctia profesionala (exislli domcnii
de activitate pentru care sugcstibilitatea prea inalla sau absenta suges-

10

tibiliilitii pot reprezenta contraindicatii) pentru clinic a (utilizarea unor


psihoterapii sugestive) sau pentru actualizarea disponibilitatilor latente
ale mntei umane i pentru creterea perfonnantelor (in sport, arili,
invalare).
Particularitati ale subiectului care stau la baza receptiviilitii la sugestic.
Gheorghiu (1982) se refera la aa-numitelc dispozilii sau predispozitii la sugestie. Factorii de esenta atitudinalii pot avea rol1n potentarea
caracterului provocativ al situatiei sugestie (stimul) sau, dimpotriva,
In diminuarea sau ncutralizarea fortei ei de actiune.
Trebuie sa existe 0 atitudine de expectanja fata de excitant. Atitudinile, motivele, habitudinile joadi rol de potentare a actului sugestiv:
simlim ceca ce suntcm inclinati sa s~mtim, vedem ceca ce dorim sa
vedem (ex.: un om care se teme de hoti poate interpreta scarlaitul
mobilei ca zgomot de pai).
Ambiguitatca situatici stimul poate transfomla 0 simpla bi1nuiala
Intr-o convingere. Cu toate acestea, situatia sugcstie i factorii predispozanti (atitudini, motivatii, expectalii) nu sunt suficienp pentru ca
cineva sa reactioneze la sugestie.
Pentru ca situatia sugestie sa se transforme in comportamcnt SUe
gerat estc nevoie ca individul sa posedeanumite
particularitati ale
personalitatii, denumitc predispo:zjtii sau dispozilii la sugestie.
Inca Binet (1900) a fost unul dintre primii care au postulat existenta
unor astfe1 de dispozilii, cl atragand atcntia asupra unor fenomene
asociate cu sugestia: supunerea, imitalia, atenlia expectanta, influenla
opiniilor preconceputc ~i a ideilor directoare.
Cerceilirllc ultcrioare (Eysenck i Foumcaux, 1945; Stukat, 1958)
au adus noi dovezi experimentale privitoare la varietatea factorilor ce
mediaza receptivitatea rata de sugestie.
Gheorghiu (1982) descrie unnatoare1e predispo7jtii care stau la
baza receptivitalii la sugestii:

Inchipuirea reprezinta capacitatea omului dea-i fauri imagini i


pareri despre situalii sau persoane i de a investi aceste imagini i
pareri cu atributul autenticitatii i plauzibilitatii, indiferent daca eIe
retlccta sau nu adccvat realitatea.
11

Produse1e inchipuirii tind in genere sa se sustraga controlului critic.


Apare astfel tendinta deta~arii constructelor mentale de sistemele discriminative care le-ar putea invalida.
Astfcl de procesc mediaza substituirea realitatii printr-o reprezentare particulara a ci, precum ~i investirea acestei reprezentari cu un
statut de autonomic.
Dispozitia inchipuirii poate fi antrenata de cele mal variate dorinte,
credinte, pareri, sHiri de cxpeetanta i poate fi sustinuta de cele mal
variate mobiluri de aparare: refugierea in iluzoriu, ascunderea in spatelc euvintelor, supracstimarea aspectelor fenomenale etc.
Situaliile in care scpararea dintre aparent i real, subiectiv i obiectiv, tenomenal i escntial se realizeaza cu dificultati, deoarece lipsc~te
un cadru adecvat de referintii constituic 0 sursa pennanentJ:l de activare
a funqiei inchipuirii. (Un evenimcnt repovestit este ajustat in confonnitate eu viziunca idcali7.ata pc care ne-o facem des pre eJ).
Transpunerea.
Bazandu-se in mare masura pc capacitatea de inchipuire, dar implicand i antrenarea altoI' particularitali ca de pilda
capacitatea de empatizare, imitare i invatare sociaHl, transpunerea
reprezinta acel sindrom de insuiri care permit individului sa se comute
spontan sau delibcrat de la un mod de traire i de comportament la
altul.Transpuncrea se realizeaza in confomlitate cu un rol sau model.
Ea poate fi superficiala sau profunda, mergand pana la totala detaare
de concretul ambianlei, paua la uitarea de sine.
Transpunerea poate fi intalnita in procesul aclivitatii creatoare (joc
dramatic, elaborarea unci opere literare), in hipnozii, meditatie i chiar
in viata cotidiana cand empatizam ell allii sau jucam diferite roluri
socialc.
Ciofu i Marcus, intr-o lucrare despre transpunerea seenidl, arata
ea aceasta produce chiar 0 serie de modificiiri fiziologice ale organismului.
Conform area reprezinta disponibilitatea indivizilor de a-i acorda
opiniile, atitudinile cu celc ale grupului din care fac parte (sau de a
Ie elanora de la inceput in aa fel incal sa nu difere de modeleJe
existente la un moment dat).
12

Tendinta de confonnare variaza de la individ la individ i imbraca


o mare varietate de fonne, de la minciunile convenlionale in care individul este pc deplin contient ca aetioneaza din eomplezentii, pana
la situatiil~ in care actul adaptiirii propriilor pareri, atitudini, habitudini
la normele de grup se realizeaza in mod contient.
Binet, 1900; Coffin, 1940; Asch, 1952; Gheorghiu, 1979 au demonstrat experimental cum opinia subieetitor poate fi influentata prin
manipularea nonnei de grup in flagrant dezacord eu realitatea.
Subordonarea
este dispo7itia care mediaza supunerea necritica
fata de incitalii din afara sau din interiorul individului, incitatii care
vizeaza direct sau indirect, cu sau lara intentie, dirijarea comportamentului sau. Dei dispune de libertatea de decizie, persoana in eauza
se simte cvasiconstriinsa sa reactioneze in confonnitate cu indicaliile
ce i se transmit sau pc care i Ie transmite ea insai. 0 astfel de
manifestarc este conditionaHi de sistemul de dependcnla In care se
gasqte individul fata de anumite pcrsoane, institulii sau fala de un
complex de convingeri (prejudecati, superstitii); ea poate rezulta din
prezenta unoI' influente persuasive sau din acliunea unoI' situatii derulante. Cand ia forma subordonarii, supunerea capata un caracter de
cireumstanla. Supunerea poate insa corespunde i unoI' particularitati
de structura ale subiectului (exista persoanc docile, obediente, credule,
gata oricand sa se subordoncze altora).
Tendinla de subordonare fala de persoane sau situalii se inmlnete
in diferite propoqii la toti oamenii, inc1usiv la cei caracterizati prin
spirit critic foarte accentuat sau prin caracter voluntar i autoritar.
Subordonarea interfera Cll manifestiirite de confomusm i transpunere dar nu se confunda cu cle. Ea se bazeaza i pe necesitati de
autoprotejare (aparare a eului):
- evitarea disconfortului pc care 11aduce dupa sine contrazicerea
altora;
- ieirea din situatii de ambiguitate prin soluW mal dificile preluate
de-a gata de la altii (Gheorghiu, 1982).
Captarea reprezinta 0 dispozitie prin intennediul careia se asigura
orient area selectiva a persoanei spre 0 sursa provocativii, avaud drept
13

rezultat faptul ca persoana se lasa atrasa i chiar absorbiHi de respeetiva


sursa.
Anumite situalii exereita asupra individului 0 forta deosebita de
fascinalie sau seduqie. Individul se lasa furat de ideile altora pentru
ea eIc se apropie de ale sale sau pentru ca provin de la persoanc care
Ii plac (Gheorghiu, 198~).
Dispozilia captarii intervinc probabil In toatc situatiile sugestive,
ca reprezenHind mai mult decat un factor predispozant al comportamcntului sugcraL
Caracteristica cea mai reprezentativa a acestei Insu~iri conslli In
aceca di, odata cu oricntarea selectiva spre sursa de atraqie, ea asigura
dirijarea conduitei In conformitate eu iradierea exercitata de aceasta
sursa.
Inca Binet (1900) vorbea de "ideea-directoare" ca una din caracteristicile fundamentale ale sugestibilitali.
Orice om poseda Intr-o masura mai mare sau mai mica, dispozitiile
de mai sus. Aceste dispozitii sunt complementare ele integdindu-se In
sisteme mai ample cum ar fl mecanismcle de aparare ~i echilibrare a
eului.
Cerintele situatiei sunt In esenta ce1e care pemut sa se constituie
o situatie sugestie i asigura transfonnarea acesleia prin intem1ediul
dispozitiilor mentionate (Inchipuire, captare, subordonare) In comportament sugerat.
Gheorghiu (198~) arata ca aceste dispozilii sunt sindroame de proprietati psihice. Caracteristic pentru comportamentul sugerat este ca
aceste dispozitii se desni~oara undeva la marginea sau In afara
con~tiinlei sau, mai exact, produsele acestor dispozilii se instituie ca
o realitate mai muIt sau mai putin autonoma, disociata de distantele
critice ~i de autocontrol ale eului.
Incerdind sa explice, la randul sau, mecanismele receptivitalii la
sugestii, Lundy (1989) postuleaza existenta unci legaturi Intre receptivitatea la sugestie i conflnnarea intema a unor constructe personale.
Autorul porne~te de la conceptcle de baza ale lui Kelly (1955) conform
carora "constructelc personale" reprezinili 0 modalitate cognitiva caracteristica a individului de a ordona lumca sa.

Construetele persona Ie sunt ideile sau noliunile care fac un comportament sa difere de altul, care fac pc un individ sa fie ceca ce estc,
cu aIte cuvinte sa aiba anunute atitudini, credinte, opinii i sa actioneze
in confornutate Cll acestea.
Conform teoriei lui Kelly 0 schimbare a unci persoane reprezinta
o schimbare a sistemului sau de constructe pesonale: adaugarea unui
nou construct, inversarea unor constructe bipolare sau modificarea Intregului sistem de constructe.
Dupa Lundy (1989) influenla sugestiva actioneaza atunci cand un
element relevant, dar Inca neverificat, apare In acela~i timp cu un construct personal.
Constructul nu sc modifica atunci cand este validat fie de evenimente exteme, fic printr-un proces cognitiv demlmit confirmare interna.
Toatc tehnicile de modificare a constructe1or personale sunt modaliiliti de inhibare a procesului conformarii interne a constructului
pertinent prin prezentarea unui material cu continut contrar, cum se
intampla, de pilda, In cazul modificarii atitudinilor datorita comunicarii
bazate pc prestigiu.
Calitatile ~i fam1ecul comunicatorului cresc eficienj;a comunicarii
prin aceea ca distrag atenlia receptorului de la confirmarea intema a
constructului personal (vechea atitudine).
Pornind de la accasta idee, Lundy (1989) prezinm 0 serie de tchnici
menite sa faciliteze influenlarea sugestiva a procesului comunicarii:
Repetarca mesajului (ca in mecanismele reclan1ei).
Utilizarea unui numar sporit de argumente In favoarea a ceca cc
dorim sa sugeram.
Sursa de influenlare care transmite mesajul trcbuie sa fie expert
In domeniu ~i, In acela~i timp, 0 persoana atragatoare.
Utilizarea sa trezeasdi reac!ii emo!ionale la cel care recep!ioneaza mesajul.
Utilizarea unui context care sa produca emolii pozitive (an1bianta
agreabila, muzica, miincare, bautura, etc.).
Utilizarea unor mesaje care trezesc anxietatea (Lundy, 1989)
subliniaza faptul ca anxietatea nu trebuie sa fie excesiv de mare pentro
ca altfcl subiectul nu mai receplioneaza mesajul ~i ca urrnare nu mai
poate ti influenlat.

I.

14

15

II
I

Influentarea directii prin tactica "fata in fata" este mai eficienta


dedit cea indirecHL
Utilizarea tacticii surprizei marete ansa intluentarii sugestive.
Acelai autor se refera i la caracteristici1e subiectului-receptor, caracteristici care sporesc ~ansa transformarii situatiei sugestie in COlllportament sugeraL
1. Mesajc1e sugestive simple au efecte mai mari la subiecti mai
putin inteligenti, in timp ce mesaje1e complexe au efecte mai mari
asupra celor inteligenli.
Subiecti mai putin inteligenli nu pot fi influentati prin mesaje complexe pentru ca au dificuItati de intelegere a acestora. In acelai timp,
indivizii inteligenti nu vor fi influentati decat daca argumente1e aduse
nu sunt suficient de comp1cxe pentru a produce efectul de distragere.
2. Persoanele cu autostima redusa sunt, de regula, mai sugestibile
decat cele cu nivc1 ridicat de autoapreciere.
3. Persoanc1c implicate afectiv, care joaca rolul de avocat sincer
al unei cauze, care militeaza activ pentru 0 idee, ajung sa se impresioneze de proprii1c argumente, sa creada in ele i acest proces pre vine
confinnarea intern a a unui concept contrar.
4. 0 mai rapida schimbare a atitudinilor se produce atunci caud
apare 0 mai mare discrepanta intre atitudinea originaJa i cea pe care
dorim s-o implantam. Discrepanla nu trebuie sa tie insa atilt de mare
incat sa produca lipsa de credulitate sau atitudine negativa fata de
comunicator.
5. Subiectii care au fost solicitati sa fie mai atenti la continutul
comunidirii au putut fi mai uor influentati pentru ca. ei i-au deplasat
atentia de la procesul confinnarii interne al constructe1or persona1e
existente.
6. Pentru a ti mai uor influentat subiectul trebuie sa devina pasiv
pe plan interior, cu alte cuvinte sa reduca procesul confinnarii interne
a propriilor constructe personale.
Helen Crawford (1989) leaga sugestibilitatea de fenomenul de
"flexibilitate cogniti va". Autoarea inlelege prin flexibilitate cognitiva
capacitatea subiectilor de a utiliza unul dintre mai multe stiluri cognitive in rezolvarea diverselor sarcini (stilul cognitiv fiind adecvat sarcinii), cat i capacitatea de a intra In diferite stari de contiinllL
16

Cercetarile experimentale ale autoarei au aratat ca subiectii mai


}1jpnotizabili au 0 mai mare capacitate de a experimenta reveria diurna,
o mai mare capacitate de a fi absorbiti de diverse situatii, i 0 mai
mare implicare afectiva, cilt i 0 mai mare flexibilitate cognitiva i
fiziologica. (la subiectii inalt hipnotizabili se constata 0 cretere a fluxului de sauge la creier in urma inductiei hipnotice).

1.2. Raspunsul sugerat


Reprezinta veriga finaUI. a demersului sugestiv, respectiv reactia
subiectului in sensul celor sugerate. Acest dispuns nu este totdeauna
vizibil i controlabil, marea majoritate a influentelor sugestive ramanand ascunse.
.Prin intermediul sugestiilor pot fi influentate in sens pozitiv sau
negativ practic aproape toate procesele i functiile psihice (atentie,
memorie, decizie, afectivitate, atitudini, credinle, opinii etc.), dar i
functiile fiziologice ale organismului.
Pe sugestii pozitive se bazeaza utilizarea terapeutica i autoformativa a sugestiilor pentru vindecare i optimizare a comportamentului.
Gheorghiu (1982) se refera la termenul de sugestie negativll. nu
numai sub aspectul u.nei mai slabe adaptari la mediu, ci i in sensul
di existii subiecli care reactioneaza invers la sugestii (astfel, de piIda,
in cazul in care experimentatorulle sugereaza diderea spre spate aceti
subiecti manifesrn. tendinla de a cadea in falli). Aceasta reprezinili tot
o manifestare a receptivitalii la sugestie, comportamentul indiferent
fiind caracterizat prin absenta oridirei reactii.
Sugestibilitatea reprezinta capacitatea subiectului de a reactiona la
sugestii. Ea reprezintii acea manifestare particulara a influentabilitatii
care asigura transfom1area situaliei sugestie intr-un comportament sugeraL

1.3. CaracteristicHe

situatiei sugestie

Gheorghiu (1982) subliniaza ea situatia sugestie reprezintii 0 situatie provocativa care indica un drum de Uffilat (realizarea unui anu17

,II
I
I

mit tip de comportamenl), solicitand persoana sa se conformeze fadi


a putea apela la instanle1e critice ale raliunii.
In cazul In care provocarea sugestiva se impune, efectul ei este
susceptibil sa influenleze aparilia, respectiv disparilia, accentuarea sau
diminuarea, conservarea sau transformarea unor stari, procese sau
functii psihice i a unor funclii psihofiziologice ale organismului.
Raspunsul sugestiv indus poate avea 0 semnificatie adaptiva (se
poate realiza vindecarea, antrenarea unor disponihilitati de autoaparare
ale organismului, oplimizarea unar procese i functii psihice i fiziologice), dezadaptativa (sugesliile pot provoca disfunctii, distorsionari,
Imbolnaviri i uneori chiar moartea - vezi "moartea Woodoo") sau 0
semnificalie neutra sub aspectul adaptarii.
Dintre caracteristicile situaliei sugestie, autorul menlional subliniaza:
a) Existenla, cel pulin teorctic, a altemativei de a nu reaqiona la
sugestie, dei, aa cum am mai subliniat, rareori subiectul este
contient de aceasta altemativa. In absenla altemativei de non-reactie
nu este yorba de comportament sugerat ci de unul coercitiv.
b) Anihilarea funcliilor discriminativ-reflexive i de control ale psihicului uman.
In cazul In care subiectul reaetioneaza la sugestii, aceasta reactie
se realizeaza In afara instantelor critice ale gandirii. Cu toate acestea,
o provocare sugestiva poate avea ca punct de plecare un element rational.
Elementelc rationale i cele sugestive se Intrepatrund adesea, dislinclia dintre ele nefiind totdeauna neta. Astfel, e1ementele ralionale
pot intra In componenla unor situatii sugestii, dupa cum elementele
sugestive se pol asocia cu cele rationale.
c) Absenta autocontrolului contienl.
In timpul demersului influentarii sugestive subiectul nu ajunge In
general sa exercite un control contient asupra procesului declanat de
situalia sugestie. Uneori Insa acesta poate sa contientizeze consecintele actiunilor sugestive exercitate asupra sa.

18

1.4. Tipuri (forme) ale sugestiilor


In functie de sursa care genereaza influenta sugestiva distingem:
- heterosugestii - sugestii administrate de catre 0 alta persoana;
- autosugestii - sugestii pe care i Ie administreaza subiectul in
cauza.
Sub aspectul adaptarii la mediu se evidenliaza:
- sugestii pozitive, care contribuie la vindecarea i la optimizarea
unor procese i functii psihice i psihofiziologice;
- sugestii negative, care dezorgamzeaza i chiar traumatizeaza individul;
- sugestii indiferente, care nu au nici un efect sub raportul adaptilrii subiectului la mediu.
Din punctul de vedere al intentiei de a influenta, sugcstiile pot fi:
- directc, In cadrul carora este evidenta intcntia experimentatorului
de a influenta;
- indirecte, unde intenlia de influentare ramane ascunsa subiectului.
Sub aspectul tonului utilizat de catre cel care sugestioneaza distingem:
- sugestii dure, In cadrul carora experimentatorul utilizeaza un ton
autoritar;
- sugestii blande, administrate
nuant.

pe un ton cald, protector i insi-

In funetie de gradul de elaborare sugestiile se pot clasifica i in:


- sugestii spontane (astfel, de pilda, 0 personalitate carismatica
poate sugestiona tara sa-i prop una in mod special acest lucru);
- sugestii elaborate, in cadrul carora se simte stradania de a influenta (ca, de pilda, in cazul reclamei sau afiului electoral).
Practicienii domeniului au aratat ca, pentm a fi eficiente, in terapie
sau in optimizarea comportamentului uman sugestiile trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
sa fie acceptate de subiect;
- sa, concorde cu sistemul de valori al persoanei;
- sa serveasca scopului propus (aeasta presupune 0 buna cunoatere a problematicii celui care va fi influentat);
- sa nu fie prea lung;
19

(1900), Roca (1936) i Bogdan (1972) eu privire la psihologia martorului.


- sa tie exprimate in termeni pozitivi;
- sa fie plastice (este reeomandabiJa utilizarea sugestiei verbaJe In
acelai timp eu imaginea adeevaili);
- sa fie ritmice;
-

sa
sa
sa
sa

urmareasca, pe cat posibiJ, ciclurile respiratorii;


tie realiste;
fie simple;
tie convingatoare.

1.5.. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei sugestie ~i ai


inducerii raspunsului sugerat
Gheorghiu (1982) ineercand sa descrie care sunt faetorii care favorizeaza sugestibilitatea se refera la unliatoarele aspecte:

Conditia nedetcrminarii
Automl subliniaza faptul ell fiinta umana nu este confruntata numai
cu situalii clare, de tip detcnninist, ci i cu situatii de tip probabilist.
Pentru a dcpai ambiguitatea i penlm a ie~i din situatiile ncdcfinile, greu de conlrolat, omul opteaza adesca pentru alternative care nu
satisfac exigenlele raporilirH la un sistcm rational de criterii. In astfel
de condilii intlucntarea sugestiva a dcciziilor, atitudinilor sau opiniiJor
se poate produce cu mull mai multa uurinta.
Aceasta condilie a nedetenninani se refera 1a unnatoarc1e aspecte:
a) Limitele sistemelor de verificare i control de care dispune jiinla
wnana
Astfel, deoarece intelegerea unor informatii sau reconstituirile mnezice nu sunt totdeauna exacte, de multe ori subiectul nu este sigur
daca deciziile luate de el sunt corecte. In aceste conditii multe din
aceste decizii au un caractcr arbitrar, situatie in care acestea pot n
influentate pc cale sugestiva. Astfel, de pildl1, un candidat care nu tie
la ce facultate sa dea admiterea se poate Ulsa influentat de pildl1, de
aspectul cJl1dirii. Intercsante sub acest aspect sunt studiile lui Binet
20

b) Nedetenninari ale situaliei stimu/


In multe cazuri nedetenninarea rezultil din ambiguitatea situapei
stimu1. Acest fenomen este foarte evident in eadrul experimente10r
realizate de Sherif, eu privire la manipularea nonnei de grup.
Sherif utilizeaza in cadrul acesto1' experimente aa-numitul fenomen autokinetic: dadi se proiecteaza in intuneric un spot luminos de
dimensiuni nu prea mari, pata de lumina dei nu se mi~ca in mod
obiectiv, va apare privitorului ca fiind intr-o micare care are lac in
toate direcliile. In aceste condilii privito1'ul poate fi uor influenlat sa
pe1'ceapa deplasarea lumini ca produdindu-se int1'-o anumiill di1'e.cpe.
Sherif i Sherif (1969) subliniaza faptul di zvonurile apar in condilii de incertitudine, dind subiectul nu are elemente suficiente pentru
a aprecia 0 situape.
Fenomene de acest tip se intalnesc freevent i in viata cotidiana.
Astfel, de pilda, teama celui care merge noaptea printr-o pacture 11
po ate detenruna sa fie eonvins ca un trunchi de copac reprezinta un
animal salbatic, iar 0 pcrsaana careia i-a disparut un obiect, va avea
tendinta de a-i suspecta toti cunosculii.
c) Situaliile conflictuale
Conditia incertitudinii, derutci ~i dezorientarii este intrepnuHl ~i de
situatiile conflictuale rezultate din ciocnirea unor elemente cu valente
pozitive ~i negative.
Nu de putine ori 0 imprejurare intamplatoare face ca subiectul,
aflat in conflict, sa se decida pentru una din alternative in defavoarea
ceJeilalte. Astfel, de pilda, un absolvent care are de ales Intre mai
multe oferte de serviciu poate alege una din ele, deoarece Ii place
aspectul patronului.

Sugestia 'ii mecanismele de aparare ale eului


. Aceste mecanisme
Freud.

au fost puse in evidenta ~i descrise inca de


21

Gheorghiu (1982) se refera practic la aceleai mecanisme i la rolul


lor in potentarea comportamentului sugerat, sistematizarea utilizata de
acest autor fiind oarecum diferita de cea a psihanalizei.
Mecanismele de aparare ale eului pot fi sistematizate astfel:
a) Falsificarile pratectoare
Acestea se refera la faptul ca In demersul de evitare a consecintelor
neplacute ale un ora din gandurile sau actiunile sale, omul recurge la
o gama variata de modalitati incontiente de a se autolnela pentru
a-i proteja imaginea de sine.
Dintre acestea Gheorghiu (1982) mentioneaza:
- Rationalizarea, care reprezinta tendinta subiectului de a oferi 0
justificare logica actiunilor sale care nu sunt nici logice, nici totdeauna
acceptabile.
- Protectia - reprezinta tendinta de a pune pe seama aItora intentiilc, tenditele sau scntimente1e inacceptabile ale subiectului (dupa
modelul: am pierdut examenul, Inseamna ca m-a persecutat examinatoru]).
- lntroectia, care reprezinta tendinta individului de a Incorpora In
eul sau elemente strmne care Ii provoadi stan tensionale.
Astfel, experimentele au pus In evidenta faptul ca dintre subiectii
care au fost solicitati sa predice Impotriva fumatului multi s-au lasat
de fumat pentru a-i reduce disonanta cognitiva (Festinger).
b) Mecanismele de evitare
Intr-o serie de situatii omul Incearca sa-i reduca stanle tensionale
sau sa previna aparitia altora noi renuntand la trebuinte greu de indeplinit sau indezirabile, dupa formula traditionala "strugurii sunt acri".
Fenomenul evitiirii are la baza urmatoarele mecanisme:
- Reprimarea, care consta in uitarea unor informatii indezirabile
pentru subiect. Uitarea se poate referi atat la continutul informatiilor,
cat i la sursa lor.
Astfel, fiecaruia i s-a intiimplat macar 0 data in viata sa uite sa se
dud la 0 intiilnire nedorita sau sa uite numarul de telefon al unei
persoane dezagreabile.
- Negarea reprezinta mecanismul defensiv prin interinediul caruia
subiectul neaga adevaruri evidente care nu-i convin.
22

Acest fenomen atinge cote maxime la bolnavi afIati in stadiul terminal al unor bolj cronice care pur i simplu nu cred ca sufera de
boala respectiva i ca vor muri.
Lazarus (1969) spunea foarte sugestiv ca despre un lucru rau se
poate spune fie di nu s-a petrecut, fie ca nu este rau.
- Izolarea reprezinta mecanismul de aparare prin care subiectul
are tendinta de a se detaa excesiv de evenimentele existentei. Astfel,
de pilda, am intiilnit persoanc care, fiind foarte stresate de evolutia
evenimentelor care au avut loc imediat dupa revolutia din Decembrie
1989, rcfuzau sa mai citeasca ziarele, considerand ca daca nu au
cunotinta des pre anumite evenimente, acestea nici nu s-au produs.
- Regresia reprezinta mecanismul defensiv prin care subiectul se
refugiaza In trecut, aparandu-se de factori stresanti ai existentei prin
refugiere In conduitc dc tip infantil.
- Escamotarca reprezinta tcndinta incontienta a subiectului, confruntat cu 0 problema dezagre:1bila, de a pIasa respectiva problema pe
umerii altcuiva.
c) Mecanismele de descarcare a tensiunilor
Influentelc negative sunt mai puternice i In conditiile In care individul reuete sa fad fata unor situatii de supralncordare prin mecanisme de tipul abreaqiei. Acestea pot 1mbraca diverse forme dintre
care mentionam: riposta (hlamare, ridiculizare, molestare etc.), contesarea sau solicitarca ajutorului.
Ciind se dec1ancaza astfel de mecanisme este destul de dificil ca
suhiectul sa exercite un control contient asupra situatiei, ceea ce sporete anselc influentarii sugestive.
Astfel, de pi Ida, acest adcvar este foarte bine ilustrat de intelepciunea populara care, Incerciind sa arate faptul ca riposta nu este justificata, spune "s-a suparat vacarul pe sat".
Mecanismele compensatorii
Gheorghiu (1982) subliniaza ca In sens mai larg toate mecanismele
defensive au un rol compensator. In sens restriins prin compensare se
Intelege preocuparea persoanei de a masca unele din deficientele sale
prin accentuarea unor caracteristici de7jrabile sau tendinla subiectului
23

de a lupta pentru depairea unor slabiciuni i pentru activarea unor


disponibilitati latente.
In situatia in care subiectul pune in actiune mecanisme compensatorii, elementele sugestive pot sa ocupe un loc insemnat. Astfel, de
piIda, complexele de inferioritate nu sunt totdeauna justificate, put1ind
fi induse pe cale sugestiva.
In ace1ai timp mobilurile care intervin in alegerea partenerului,
profesiei, a locului de munca, in stabilirea preferinte10r pentru diferite
persoane sau grupuri sociale pot fi intelese mai bine sub aspect psihologic dadl se au in vedere mecanismele compensatorii i influente1e
sugestive pe care acestea Ie implidL
Persoana care recurge prin mecanisme compensatorii la refugierea
intr-o lume iluzorie specifica reveriei diume este evident supusa unor
influente auto i heterosugestive.
Acest fenomen poate imbraca aspecte pozitive, astfel de mecanisme
stand la baza rezistcntei psihice neobinuite de care au dat dovada
unii oameni aflati in condili deosebit de gre1e (inchisOli, lagare de
concentrare, izolare etc.). Subiectii respectivi i-au inchipuit ca trebuie
sa reziste i chiar au rezistat cu adevarat.
Aspectul negativ al fenomenului dcscris mai sus este ilustrat de
faptul ell un subiect obscdat de boala se va imbolnavi mai repede i
va contracta 0 afcqiunc mai grava.

Mecanismele de identiticare
Este bine cunoscuili tendinla tireasca a oamenilor de a se identifica
cu persoane, grupuri, situatii, institutii sau organizalii, fapt ce Ie confera un plus de stabilitate afectiva.
Este evident ca odata prod usa idenlificarea Cll 0 persoana sau model comportamental, subiectul va incorpora prin mecanisme sugestive
i elemente specifice modelului respectiv (astfel, de pi Ida, nu de putine
ori preluam necritic ideile i comportamentele unei personalitati care
ne place).

24

Sugestia ~i dependcnlele umane


Gheorghiu (1982) subliniaza faptul ca fiinta umana depinde de 0
serie de convingeri, obiceiuri, motivalii, de particulariilitile unor procese cognitive, de rolurile socia Ie pc care este silita sa Ie joace fata
de persoane, institutii (familie, coala, biserica, loc de munca), cat i
fata de colectivitatile dirora Ie apartine.
Un loc aparte 11ocupa dependenta omului fala de sistemele verbale
de comunicare.
Astfel, cercetatoarea gem1ana Petra Netter (1989) a demonstrat experimental eli subiectii tratati cu tablete de nicotina i cu preparate
"placebo" reaqioneaza in functie de propriiIe lor reactii anticipative
la preparat i nu in functie de efectele reale ale acestuia.
Evans (1989) rclateaza, la randul sau, faptul ca doi subiecti
obinuiti sa consume L.SD. i care au primit un preparat "placebo"
au avut experienlc de tip halucinator, in timp ce aceiai subiecti nu
au raportat nimic atunci cand au prin1it cu adevarat L.SD., dar Ii s-a
spus ca este yorba de un preparat "placebo".

Dominapa elementelor concrete

serie de factori care explid1 atat constituirea situatiilor sugestie,


Giiti capacitatea subiectului de a reaqiona la aceste situati cu caracter
provocativ ii au originea in particularitali ale proceselor cognitive .
Una din aceste particularitati 0 reprezinili forta cu care actioneaza
i se insinueaza in procesul cunoaterii concretului intuitiv.
Specialitii in psihologia rec1amei tiu bine ca un produs frumos
ambalat are mai multe anse sa fie cumparat decat a11produs, chiar
de calitate superioara, al caroi ambalaj nu satisface criteriile estetice.

" Persistenta in psihologia aduUului modern a unor clemente


magice ~i mitice
Int1uentarea sugestiva este facilitata i de faptul ell. foarte multi
oameni care se considera rationali nu s-au eliberat pe deplin de reprezentari mitice i conduite magice, ei cazand victime unor prejudedili
sau comportamente superstitioase.
25

Tinand searna de acest lucru nu trehuie sa ne mire interesul de


care se bucura astazi profetiilc, zodiacele sau faptul di multi oamcni
cu nive! cultural ridicat se cred victimele unor intluente malefice produse prin intermediul vrajilor.
Credinta In astfel de influente nu prcsupune neaparat pierderea controlului rational, dar implica ~i l11ulteelemente nonrationaIe, de natura
sugestiva.

Capitolul 2

SUGESTIA ~I FENOMENUL HIPNOTIC

Posibilitatilc hipnozei au fost cand exagerate, a~tept3.ndu-se de la


cei care 0 practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe care
nu Ie puteau realiza alte l11etode medicale sau psihologice, dind minimalizate sau chiar negate de calre sceptici, care Insa nu se straduisera
suficient sa cunoasca metoda In detaliu.
Se pare di un deserviciu Insemnat I-au tacut hipnozei apropierea
exagerata a acesteia de fenomenele parapsihice, considerandu-se ca
persoancIe care 0 practica trebuie sa dispuna neaparat de forte supranaturale, dit si performantele hipnotizatorilor de estrada care au Indepartat pe multi cercetatori serio~i de acest domeniu.
De asemenea, l11ulte Iucran din cadrul literaturii ~tiinlifico-fantastice au accentuat ideea ca subiectul hipnotizat devine un fel de robot
uman, controlat pe cai paranormale de catre eel care a indus hipnoza,
fapt ce a generat tel11eri nejustificative din partea unor pacienli care
ar fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici.
Hipnoza nu este un fenomen supranaturaI, ci doar 0 stare modificala de con~tiinla, asemanatoare cu relaxarea sau cu stan Ie meditative
specifice unor culturi orientale.
Fenol11ene asemanatoare cu eel hipnotic se Inmlnesc frecvcnt In
viata cotidiana. Astfe1, cineva poate fi amt de absorbit de lectura unui
roman sau de vizionarea unui film la televizor, Incat nu mai aude
soncria de la u~a sau poate fi atat de cufundat in ganduri incat nu mai
sesizeaza ce-i spune interIocutorul cu care tocmai discuta. Se apropie
de hipnoza ~i fenol11enele de reverie, cand, furati de propriile constructii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri ~i traim alte
stan decat cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religios
pe care Ie traiesc adevaratii credincio~i.
~oferul care conduce noaptea ~i este fascinat de dung a luminoasa
a ~oselei care ii produce 0 ingustare a campului con~tiinlei ce se poate
uneori soida cu accidente, este ~i eI victima unci swi ascmanatoarc

26

27

,.

11\

cu hipnoza. Aceste stari Ie denumim in limbaj comun cu ajutorul unor


termeni ca: "a te Iasa furat", "a fi pc alta lume" etc. Cei care traiesc
astfel de stari f~i orienteaza de fapt ganduri1e fn interiorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate ~i se inmlnesc
inca 1'recvent fl1 practici1e magice specifiee culturi10r primitive.
Putem vorbi de hipnoza modema odata cu experiente1e medicului
austriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza i
starile specifice acestcia sub denumirea de "magnetism animal". Sistemul de tratament utilizat de Mesmer a 1'ostironizat de catre medicina
din acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii. (Pacicntul era introdus intr-un feI de butoi cu apa, fiind inconjurat de sarme ~i tot felul de magneti, care aveau menirca sa puna fn
evidenta fluidul dcnumit "magnetism animal". Adesea pacientii sugestibili erau cuprini de convulsii).

o comisie instituita in anul 1784 de ditre rege1e Frantei, comisie


din care a flicut parte i Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a prim it
sarcina sa cerceteze cxperimentul "magnetismul animal". Cornisia respectiva a ajuns la conc1uzia eli aceasta nu era altceva dedit un rezultat
al imaginatiei.
J)e~i Mesmer a 1'ost discretitat, teoriile sale 1'iind ne1'ondate
tiintitic, l1ml1i pacienti continuau sa se vindece prin metode1e sale i
aeeasta a eonvins ea dei teorii1e crau grcite, totui 1'enomenul respectiv exista cu adevarat.
De hipnoza s-a folosit i abatele Johann Joseph Gassner (17171799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga
"fortele negative" care puneau stapanire pe pacient.
Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primele interventii chirurgicaJe in stare de lransa hipnotica, iar James Esdaile,
medic scotian (I 808- 1856) a relatat 345 operatii de chirurgie majora
realizate in India, in somn hipnotic (cf. E. Hulgard i J. Mildrad, 1975).
Tennenul de hipnoza este introdus de eng1ezul James Braid (17951860), de la grecesul hipnos care inseamna 50mn, e1 considerand hipnoza ca pe un "somn nervos".

o alenVe

deosehita estc acordata hipnozei de clitre ce1e doua mari


~coli ale psihiatriei franceze, ~coala de 1a Sa1petriere, reprezentata de
28

Jean- Martin Charcot (1835-1893) i coala de la Nancy, a1 caroi reprezentant de seama a fost Hyppolyte Bernheim (1840-1919).
Dad Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic, specific istericilor, dimpotriva, Bernheim era de parere ca hipnoza este
un fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in
mare masura int1uentat de rezultatele deosebite ale unlli medic de tara
- Li6beault (1823-1904).
Utilizarea In scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta i de
succesele cunoscutilor psihiatri Breuer i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii i mctode - psihanaliza - ceea ce a tacut ca, pentru moment, interesul pentru hipnozii sa
inregistreze un regres.
In 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Terapeutidi i Experimentala, i cam in aceeai perioada, marii teoreticieni in domeniul psiho10giei incep sa se intereseze de fenomenul hipnotic. Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.
William James include un capitol dedicat hipnozei in ce1ebra sa
lucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza i el hipnoza din perspectiva disocierilor de personalitate.
In timpul primului razboi mondial McDougal a tratat, cu ajutorul
hipnozei, soldati atlati in stare de oc.
Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiinpfice il reprezinta
lucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza i sugestibilitatc".
~i in timpul celui de-a! doiIea razboi mondial hipnoza a 1'ost utillzata cu succes In tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat,
aplicatiile ei s-au ext ins in stomatologic i obstretidL
In anu1 1955 Asociatia Medicala Britanica l in 1958 Asociatia
Medicala Americana au hoHirat ca hipnoza sa fie inc1usa ca disciplina
in Invatamfu1t, In colile medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psihologilor Americani a dat 0 recunoatere oficiaJa a utiliziirii terapeutice
a hipnozei de catre psihologi.
La ora actuala exista, in a1'ara de societaple nationale, Societatea
europeana de hipnoza, Societatea Internationala de hipnoza i Societatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unul
dintre cei mai talentati i mai creativi hipnoterapeuti ai lumi.
29

In vara anului 1993 a avut loc in Austria (Viena) cel de-al 6-lea
Congres de hipnoza in psihoterapie i medicina psihosomatica la care
au luat parte peste 900 de medici i psihologi din aproape toate tanle
lumii, inc1uzand i lara noastriL
Hipnoza are 0 serie de aplicali practice, alat tn c1inica pentru psihoterapie, cat i In alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea
perfonnanlelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea
psihologica a sportivilor de inalffi perfonnanla, dit i a cosmonautilor
pentru oblinerea unui echilibru emolional de nivel superior, pentru
perfcqionarca capacitalii de concentrare a atenliei, a deprinderilor motrice, dit i pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in ansamblu. De tratanlent hipnotic pot beneficia i artitii Cll trac de scena
sau elevii i studenlii hiperemotivi care au tendinla de a sc bloca la
examenc i de a obline rezultate sub posibilitalile lor reale.
Cerceffirile din ultimi ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui
i la creterea eficicnlei invalarii, cat i la dezvoltarea unoI' disponibiliUili creative latente.
In clinica hipnoza sc aplica tn foarte multe domenii. Astfcl, ea se
folosete cu succes in chirurgie, pentru realizarea unoI' operalii flira
ancstezic sau cu 0 cantitate mai redusa de anestezie atunci cand subicctul prczinta intoleranta la astfe1 de substanle sau cand acestea lipsesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila
i pentru reducerea anxietalii pre-operatorii, precum i pentru realizarea unei evolutii post-operatorii cat mai bune i cat mai rapide. Un
domeniu unde hipnoza poate face foarte mult II reprezinta combaterea
durerii; cste yorba de durerile din boliIe cronice, de migrene, cat i
de celc ce apar in timpul naterii sau In timpul unui tratament stomatologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza tn terapia
unoI' afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, vlirsaturi, colici,
colite, astm bronic, obezitate, tulburan sexuale etc.). Ea are, de asemenea, aplicati tn domeniul unoI' afectiuni demlatologice (prorit, psoriazis, reactii alergice, tratamentul negilor) i tn recuperarea unoI' deficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme.
30

I~ I

Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza tn


cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri de panica,
anxietate, tulburari ale atentiei i memoriei).
Cercetari recente au evidenliat faptul ca prin hipnoza s-ar putea
influenta favorabil chiar evolutia unoI' boli grave, cum ar fi cancerol
sau SIDA. Astfel, la penultimul congres european de hipnoza din
1990, Simonton din S.U.A. a elaborat de curand 0 lucrare denumiffi
"Rolul psihoneuroimunologiei - consiliere i factorul psihic in cancer". Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar practic
dedicat utilizani hipnozei in cancer, iar un coleg al sau, tot geffi1an,
Otremba (1990) a prezentat date clinice i experimenta1e incurajatoare
oblinute pe pacienli bolnavi de SIDA.
Adeplii psihoterapiei, in care inc1udem hipnoterapeulii, au ajuns la
concluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de natura
psihologica, nu facem decat sa mascam problema reala.
Inleleplii orientali spuneau ca dllruind cuiva un pqte ii yom potoli
foamea pentru ditva timp, dar daca 11invalam sa pescuiasca el va fi
capabil sa-i procure hrana pentru tot restul zi1elor.
La fel, daca ii tnvalfun pe pacienli prin interrnediul hipnozei i apoi
ai autohipnozei (hipnoza realizata de pacient singur, in absenla terapeutului) cum sa se insanatoeasca i sa ramana sanatoi, cum sa-i
rezolve problemele de viala, Ie punem Ia dispozilie un mijIoc care ti
va ajuta sa-i menlina echilibrul sufletesc i 0 stare buna tot restul
vietii.
Majoritatea oanlenilor nu sunt contienti de resursele interioare pe
care Ie au la dispozitie, ei ignorand faptul ca' exista 0 cale dea intra
in contact cu aceste resurse pentro a ameli ora i menline sanatatea i
pentru a se autoperfecliona fizic i psihic.
Mentalul contient al omului 11ajuffi sa rezolve 0 serie de probleme,
sa inleleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise i
caile pentru cunoaterea intuitiva care are loc prin mecanisme subcontiente i aceasta se face mai uor cu ajutorul relaxani, hipnozei
i autohipnozei.
31

2.l.Caracterizarca

genera Hi a fenomenului hipnotic

Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este 0 stare modificata


a organismului produsa prin repetarea unor stimuli i in care sugestia
este mai eticienta dedt de obicei.
Majoritatea specialitilor definesc hipnoza ca 0 stare indusa., de
regula in mod artificial asernanatoare cu somnu1, dar in acelai timp
diferita de acesta din punct de vcdere fiziologic, stare caracterizata
prin sugestibilitatc crescuta, ca rczultat al carcia pot fi induse subiectului, mai uor decal in stare nonnaIa, 0 serie de modifidiri senzoriale,
perceptive, mnezicc i motori i (dupa Weitzenhoffer, 1963).
Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare de hipersugestibilitate sclectiva produsa subiectului prin anumite proceduri specifice, de natura
fiziologica sau/i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator)
sau de catre suhiectul insui (in cazul autohipnozei).
In timpul hipnozei pot fi induse 0 serie de modifican spectaculoase
ale procese1or psihice i ale comportamentului, modificari ce pot imbraca aspecte pozitivc sau negative in functie de continutul sugestiilor
administrate (Gheorghiu, 1(77). Astfel, pot ti realizate:
A) Modificliri ale .~(ereisenzoriale, iluzii (perceperea distorsionata
a unor obiecte existente In realiL'ltc), halucinati i (perceptii tara corespondent in realitate), precum i moditicarca uoor praguri senzoria1e,
hiperstezie - accentuarea sensibilitatii, anestezic - reducerea generala
a sensibilitatii i analgczie -- rcduc(~rea sensibilitatii dureroase. Datorita
acestor afectc, este posibila utilizarea hipnozei in combaterea durerii.
B) Mod(ficliri prosexice (ale atentiei): in hipnoza se produce 0
orientare selectiva a atenliei, care este indreptata predominant spre
cele sugerate de terapcut i intr-o mai mica masura spre stimulii arnbiantei.
C) Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza sc poate obtine
o anmezie (uitare) totala sau partiala a unor obiectc, evenimcnte, date,
dupa cum se poate obline 0 hipemmezie sau accentuare a functiei
mnezice, subicctul reliniind i rediind mai uor i mai exact materialul
memorat.

D) Modifidiri 'in sfera gandirii: in orma inductiei hipnotice poate


sa functioneze la unii subiecti ceea ce specialitii numesc "logica transei", datorita careia ei accepHi ca fiind logice situatii pe care nu le-ar
considera ca atare in stare normala. De pilda, subiectul, care, in urma
sugerarii faptului ca este precolar, se comporta ca un copil de 6 ani,
poate discuta in ace1ai timp cu sotia sa, fadi ca acest lucru sa i se
para ciudat sau nepotrivit.
E) Modifidiri 'in domeniu/ activitaJii motorii: relaxare musculara,
actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea timp indelungat a
unor pOLjtii incomode, cat i modificarea comportamentului de ansamblu al subiectului.
F) Modificliri 'in sfera afectivitliJii. Acestea capata conti nut specific
in functie de cele sugerate de terapeut. De regula, majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati, afin:nii in mod spontan ell au trait in
timpul hipnozei 0 stare afectiva pozitiva, de calm, linite i relaxare
profunda.
Frecvent hipnotizatorii profesioniti sugereaza subiectilor regresia
de varsta. Ciind sugestiile au actionat, subiectul se compocta ca i cum
ar avea 0 varsta mai mica decat cea realli, el modificiindu-i comportamentul astfel incat sa corespuncIa varstei sugerate. La subiectii foarte
sugestibili se modifica vocea, mimica i chiar scrisul, caracterele utilizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri
in care subiectii regresati pana 1a varsta copilanei i-au amintit 0 limba
pe care a vorbisera in copilarie i pe care 0 uitasera in prezent, conversiind sau chiar scriind in limba respectiva.
As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta copilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu (1977) pe eel al altui
subiect, care vorbea maghiara. Nici unul din aceti subiecti nu-i mai
amintesc de limbile respective in stare de veghe.
Milard (1975), la riindul sau, citcaza cazu1 unui subiect care fusese
crescut in China, in copilarie, i care in unna regresiei de varsta i-a
scris numele cu caractere chineze, ceea ce nu a fast capabil sa faca
in stare de veghe.
33

32

Regresia de varsHi este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, care
au produs la subiecti tulburari de tip nevrotic.
Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsili,
nu se utilizeaza decat rareori in clinica i atunci mai mult in scopuri
didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profunzime
al hipnozei.
Trebuie tacuili totui precizarea ca datoriili posibilitatilor neobinuite de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utilizarea tcrapeutica a acestei tehniei, prin hipnoza pu~dp-se reali?2. ';I'decm ee par de domeniul miraeolului.

2.2. Caracteristicile starii transei hipnotice


Rezultat al inductiei hipnotiee, starea de transa hipnotica este eonsiderata astazi ca 0 stare modificata de contiinta.
Hilgard i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urmatoarele earacteristici:
A) Reducerea funcfiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierde
initiativa i nu mai are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont
propriu.
Aflat in hipnoza, subiectul actioneaza doar in conformitate cu ceIe
sugerate de terapeut. EI poate actiona, dar de cele mai multe ori nu
simte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate este
al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite din
afara. Acest fen omen este i mai evident atunei cand terapeutul sugereaza subiectului sa mentina mai mult timp 0 pozitie ineomoda pe
care nu 0 modifica decat atunci cand i se cere in mod expres s-o faca.
Gill i Brennman (1959) au intrebat ur subiect de ee ered:: e1 _1
se ana in hipnoza. (Autori au taeut diverse experimente cu respecti\ul
subiect aflat in hipnoza: dad! era relaxat I-au activat, daea a afirmat
ca-i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitatii etc.).
Interogat asupra stani sale, subiectul raspunde: ,,~tiu ca ma aflu in
hipnoza pentru ea fac ceea ce-mi spuneti dumneavoastra".
34

B) Redistribuirea atenfiei. tn hipnoza se accentueaza se1ectivitatea


atentiei, atentia subiectului fiind orientaili in mod special spre ceea ee
spune i face hipnotizatorul. Aflati intr-o hipnoza profunda, acesta poate inregistra stimulii din mediulinconjurator
sau proveniti de la alte
persoane, dar nu reactioneaza decat la eomenzile date de hipnotizator
(este cunoscut faptul ea 0 alili persoana nu poate anula hipnoza indusa
de catre terapeut; dadl subieetul este Iasat singur, el poate reveni treptat la starea normaIa sau poate intra din hipnoza in somn natural).
Hilgard afirma ea interpretarea conform eareia hipnoza reprezinili
o concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din stare
obinuita de veghe, teorie sustinuta de Barber (1960) i Leuba (1960),
nu este sustinuili de date experimentale.
Astfel, Amedeo i Shagass (1963) au demonstrat di subieeti in
stare de hipnoza au fost mai putin capablli sa rezolve probleme de
aritmetica decat eei aflati in stare de veghe. Inregistrarea miCmlor
oeulare eorelate eu performantele cognitive indica mai curand 0
eretere a activitati difuze a creierului la subieeti hipnotizati.
Robert (1964), utilizand 0 serie de teste de atentie, nu a gasit niei
o corelatie intre capaeitatea de concentrare i hipnotizabilitate, iar Das
(1964) afirma ca subiecti cu atentia mai sustinuta sunt mai putin hip-
notizabili.
Interpretand aceste date experiemntale, Hilgard este de parere ca
in hipnoza avem de-a face cu 0 scad ere a atentiei generale, el denumind fenomenul "inatentie selectiva". (Subiectul aude doar vocea hipnotizatorului i nu aude alte voci).
C) Capacitatea crescuta a producfiei imaginative (vivacitatea reprezentanlor memoriei). Din relailirile subiectilor hipnotizati rezulili
ea reprezentanle din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea ei
au adevarate stan halucinatorii, percepand obiecte, persoane sau situatii care nu exisili in realitate. De asemenea, este cunoscuili pregnanta i vivacitatea viselor hipnotice.
D) Reducerea controlului realiiliti i toleranta crescuili pentru distorsionari ale acesteia.
in viata eotidiana controa1eIe pc care Ie realizeaza omul asupra
mediului ineonjuditor sunt foarte frecvente: omul privete in jur, se
35

IIII

uim la ccas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei aceasta reducere a controlului este produsa de sugestiile de relax are i detaare,
ea condudind la randul sau la acceptarea mai facila a distorsiunilor
perceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schimbari ale personalitatii, distorsionan ale perceptiei timpului (cercetarile
au demonstrat ea intervale1e seurte sunt percepute ca mai lungi, iar
ce1e lungi ca mai scurte), perce perea de tip halucinator a unor persoane
sau obiecte care se afla in incapere.
Aceste fenomene pun in evidentii 0 redueere sub influenta hipnozei
a capacitatilor discriminatorii i critice ale subiectului. Dei nu trebuie
sa intelegem ca. toate capacitatile logiee sunt suspendate, se observa
o anumita tendinta necritica de a lua lucrurile "ad literam".
Caracterizand acest [enomen, Orne (1959) vorbete de aa-numita
"logica a transei", conform careia subiectul accepta ca fiind logice
situatii pe care in stare naturaIa nu le-ar considera ca atare.
E) Cre!jterea gradului de sugestiibilitate. In hipn071i receptivitatea
la sugestii a subieetului crqtc foarte niult comparativ eu starea
obinuiUL Stimuli sau incitati sugestive, care in afara hipnozei determini! reactii de intensitate foartc redusa sau nu produe niei 0 reactie,
conduc la modifican de amploare dad sunt administrati in urma inductiei hipnotiee. Pe aceasta se bazeaza numeroase1e aplicati ale hipnozei in terapie san in optimi7Mea comportamentului.
F) Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Subiectul aflat in hipnoza nu efeetueaza numai actiuni simple, sugerate de
terapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfaurarea unor
aetiuni complexe cerute de acesta.
Subiecti prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere
in mlurile sugerate, comparati v cu starea obinuita. Astfel, de pilda,
unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta vinita decat cea reala
sau di este 0 aWi persoana, va tinde sa interpreze cu muM autenticitate
mlul sugerat. Exista chiar i 0 teorie care tinde sa explice fenomenul
hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson,
1%7).
36

G) Apari[ia amneziei post-hipnotice. Amnezia sau uitarea celor ce


s-au pdrecut in timpul hipnozei rcprezint1l una din particularita.!ile.k:
baza ale starii hipnotice. Aceasta amnaie poate fi sugerata de terapeul
dar ea se poate instala i spontan mai ales in starile de trans~i mai
profunda.
H) Starea de relaxare psiho-jixidi. Majoritatea subiectilor care au
fost hipnotizati i s-au dovedit receptivi la hipnoza descriu starea pe
care au resimtit-o ca fiind caracterizaHi prin relaxare tizica i psihidi,
lipsa de interes pentru ceea ce se petrece I'n jur, dorinta de a urma' eu
exactitate instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se opune acestora, dorinta i satisfactia de a ramane vreme indelungata tara a intreprinde ceva. Multi subiecti relateaza i prezenta unor senzatii de
greutate i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupa
metoda antrenamentului autogen al lui Schultz.
I) SdJderea acuitaJii perceptive. In stare hipnotica, stimulii ambiantei sunt perceputi mai estompat, cu mai putina c1aritate ~i precizie,
unii dintre acetia nefiind perceputi deloc.
Multi subiecti au descris starea traita I'n timpul hipnozei ca fiind
o. stare intennediara intre starea de veghe i cea de somn.
Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuia scala de lV-pnotizabilitate Stanford i i-a solicitat apoi pe ace~tia sa relateze eu privire
la efectele spontane, nesugerate ee aPar in timpul hipnozei.
Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au simlit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se mica ~i de a gandi, tendinta de a da curs
celor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiunea Ullor parti ale corpului, senzatie de zbor, de v3.rtej, ei descriind
starea ca fiind asemanatoare cu somnul.
Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentro hipnoza,
asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta a
earacterizat starea sa astfel:
- absenta senzatiei corpului propriu;
- absenta senzatilor sau evenimentelor venite din afara, contientizeaza doar un feI de fluid sau flux de energie care n inconjoara;
37

IIII

- nu are contiinta lumii exterioare, cu exceplia voci depersonalizate a hipnotizatorului, care ii transmite mesaje agreabile i amuzante,
care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic;
- sentimentul ca se afla in afara timpului;
- pierderea identitatii persona1e.
Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant esk ca stari similare ell ceie
descrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care au
studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1%0;
Phillipe, 1963).

- Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme


motorii. Subiectul nu mai poate interveni in desIa.urarea micarilor
automate (daca se imprirna 0 micare rotativa a bratului, subiectul nu
mai este capabil s-o controleze).
- Stare intermediara: la catalepsie i automatisme se adauga faptul
ca subiectul nu mai reaclioneaza la nimic in afara de comenzile date
de hipnotizator i nu-i mai amintete dedit relatiile dintre el i hipnotizator.

B) Stare somnambulidi profunda


- Somn de tip somnambulic obinuit: se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire i halucinalii in timpul starii hipnotice care dispar
la trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului.
- Somn de tip somnambu1ic profund: amnezie totala la trezire.
Halucinalii hipnotice i posibile halucinalii post-hipnotice. Subiectu1
se afla sub controlul total al hipnotizatorului.

2.3. Profunzimea hipnozei


Nu toti oamenii pot fi hipnotizali in aceeai masura. Unii nu
reaclioneaza de fel la induclia hipnotica, altii reaclioneaza moderat,
iar allii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotica
reprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera in
privinla acestei susceptibilitlili aa cum difera in ceea ce privete inteligenta sau aptitudinile sporti ve.
Specialitii au ajuns la conc1uzia ca performanta hipnotica depinde
amt de susceptibilitatea hipnotica a individului, dit i de atitudinea
acestuia fata de hipnoza (0 persoana inalt hipnotizabiUi poate rezista
la hipnoza daca ii propune acest lucru).
Pentru masurarea susceptibilitatii hipnotice au fost a1catuite, inca
de la sfaritul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de pro funzime al hipnozei pe care poate sa-l atingi'i un indi\'id.
Profunzimea
hipnozei, dupa Liebeault (1889) (cf. Hilgard.
Weitzenhoffer, Lande i Moore, 1961):

Cotarea susceptibilitiltii hip notice dupa Davis ~i Husband (1931)


Profunzimea
hipnozei

Punctul
acordat

- Non susceptibil
- Stare hipnotica

(scor)t
~
3
45

- Transa uoara

.- Relaxare musculara
1- Tremurul pleoapelor
1--

6
7
10

II

- Somn uor: semne1e de mai sus, la care se adauga catatepsie


(greutate, inertie musculadi), dar cu capacitatea de a-i modifica
pozilia membrelor.
38

:iT" ransa m edi e

13
1

_______

Ii
~

1-

17

is
IS

Inchiderea fizicii
ochilor
Relaxare
totala

- Catalepsia pleoapelor
- Catalepsia membrelor
- Catalepsia rigida
Anestezie in manua (anularea sensibilitatii numai
in anumite zone ale mainilor)

A) Somnul superficial
- Ameleali'i: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de a
deschide ochii.

Manifestiiri obiective

Amnezie (uitare) partiala

- Modificiiri in sfera personalitalii

- Oistorsioniiri
Reactioneaza
la sugestii
perceptive
Anestezie post-hipnoticii

111-

post-hipnotice
(iluzii)

simple _

39

-,-------------------r-------

~21-T

Capacitate de a deschide ochii- tara a afecta transa


Sugestii post-hipnotice bizare care sunt accept ate
de subiect

23

1-

L__

26
27
28
29

25

1-

5. Blocarea degetelor

Halucinatii vizuale pozitive* post-hipnotice


Halucinatii auditive post-hipnotice
Amnezie post-hipnoticii sistematica
Halucinatii auditive negative

:
I

de tip somnambulic
(='""=
","mhili"'tii)

!-

~__
~
Ciiderea capului

!-

2. Inchiderea ochilor

--

---l

scala Harvard
__
Capul subiectului se apleacii in

6. Rigiditatea bratului

17.
I

I-

pi
,

i
~

-i

"4.ImobiIizarea
- ide~-------[3. COborarea,;;,:;bra_tul_uiil=
idd;em
bratului
______________

40

.....l~

i s~ ciauadministrate
sugestii cii -- Subiectului
:r~:a
bratuJ
nusugestiilor
se poate
ridica;
ridicii bratul
mai mult
de eJ
2-3nucm.

~L

'

1- 1 se sugereaza di palmele se
apropie;
se coteaza atunei cand
~_m_u_lt
de ciiteva
palmele
nu suntgrade.
mai departate de
_
10 cm la terminare-a probei.
!

1:
i

i-

eomuniciirii (i
se sugereaza
cii nu poate sa
rnite eapul In

semn de NUl)

'I

--------j---:---------r---------:---------:--~----------l

1- Senme eVldente cu pnVlre la efeet


' (face rniciiri ca i cum ar dori sa
alLmge musca).

'- Idem

; o.n-;,-l~~~-ps-ia-----Ii
pleoapelor
'1
, 11. Sugestia

nu reuete sa indoaie bratu1 mai


I se sugereaza cii bratul esle rigid;

------i---------+-----------------------1
1- Inhibarea
Nu poate mica capul

9. Halucmatle
pozitiva (i se
sugereaza ca aude
bilzilitul unei

--Li- -Oci,-i-I-r-am-iln
sugereazii sa 11l~~i
Incerce chia-r-c-~d--i-s--e-~
sa-i deschida.

- ;;;,;--

C -i -~~-~~ereazii

- ----j----------

post-hipnotica

post-hipnotica

L12. Amnezie
!

---.--.---t----------------------i

---4

. .

idem

- idem

adrninistriirii indllcpei
Inainte
ca
cxperimentatorul
sa ceara
In mod
expres acest lucru.

8. Inhibarea
eomunidirii

urma sllgestiilor macar cu 10 cm. ~


1- Ochii subiectului se Inchid In urma

idem

Apropierea
palmelor

i
-- -------------------~----------------------------

'I

~
:
I---------~--

1- Face macar unele rniciiri

.,

I se sugereaza cii degete1e sunt


Incletate unele In altele. Nu
reuete sa desfacii degelele atunci
cand i se cere.

Comportament
H
ipero;le"i

!term
(~robe)
aplica~ 1- - Sc~la-t"ia~~d-r----criteriul-de
Scala
Standford
I
a rezultalelor ~~~~~
dupa
(Forma A)
1. Oseilatia corpului

,------------J-----------+-------------

La ora actuaH1.,in domeniu1 hipnozei c1inice i experimentale se


utilizeaza eel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Stanford (autori
Weitzenhoffer i Hilgard, 1957; 1959; 1962) i Harvard (autori Shor
i Orne, 1962) .
Redam in tabelul de mai .ios itemii (probele) comparativi aj susceptibilitatii hipnotice ale scale lor Standford (fonna A) i Harvard
(Hilgard, 1971):

1-

* Halucinatiile pozitive se refera la perceperea unor obiecte, persoane, situatii


inexistente In realitate, In timp ce halucinatiile negative caracterizeaza situatia
In care obiectele i situatii1e prezente nu sunt percepute de catre subiect.

iI

1- idem

Transa profunda
(de tip
.
somnambulic)

I'-

1-

~I
'
i

glema)

atinga glema.

tl-----------------------1
observabile ca i cum ar dori

cii atinge

:- idem

sa

putin) de care ii arnintete cii ar fi


Reproduce
fost realizatecelInmult
timpul
3 probe
hipnozei.
(sau mai

Sca1e1e de testare a gradului de hipnotizabi1itate se utilizeaza, de


regula, mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se mu1tumesc
sa testeze receptivitatea la hipnozil a pacientilor lor utilizand probe
izo1ate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipul
ce10r descrise 1a capitolul consacrat inductiei hipnotice.
o problema care a preocupat mu1t pe specialiti a fost ih ce miisura
susceptibilitatea hipnotica este antrenabilil prin experienle repetate.
41

Rezultatele experimentale referitoare la aceasta problema sunt contradictorii. Astfe1, Shor, Orne, 0' Conell (1962) i Gill i Brennman
(1959) au ajuns la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica este modificabila in mica masura.
As, Hilgard i Weitzenhoffer (1963) au ales un eantion cu scoruri
medii la scala de hipnotizabilitate Standford, fonna A i au incercat
prin diverse metode sa Ie creasca gradul de hipnotizabilitate (disculii
psihoterapeutice menite sa modifice atitudinea fala de hipnoza a subieclilor, utilizarea unor diferite tehnici de induclie hipnotica). Rezultatele obtinute de aceti autori au fost slabe, ei ajungand la concluzia
ca susceptibilitatea hipnotica, aa cum este ea masurata cu ajutorul
scalelor Standford, are 0 stabilitate relativa.

2.4. Teorii explicative ale hipnozei


A) Teoria fluidului vital. Cea mai veche incercare de explicare a
hipnozei apartine lui Mesmer care sustine ca la baza hipnozei se afla
"magnetismul animal", un fel de fluid care curge din corpul hipnotizatorului in eel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infinnat
aceasta ipoteza, dei a fost nevoita sa accepte realitatea clinica a fenomenului hipnotic.
Cercetarile mod erne de laborator, realizate cu ajutorul metodei
electronografice, au pus in evidenta existenla unui biodimp ce inconjoara organisme1e vii i pe care specialitii 11explidi printr-o concentrare masiva de microparticule de apa de la nive1ul pielii modificand
prin prezenla sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fi
insa pusa in evidenta pana in prezent vreo legatura directa dintre existenta acestui biocamp i producerea fenomenului hipnotic.
B) Hipnoza - fenomen psihopatologic - specific isteriei. Cunoscutul psihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotidi fiind
caracteristica doar persoanele isterice, Clecica pe un fenomen patologic. EI presupune ca atunci cand indivizii ii recapata echilibrul, ei nu
mai pot fi hipnotizali. Studiile ulterioare au aratat insa ca subiecti
normali sunt de cele mai multe ori mai hipnotizabili decat bolnavi
psihici.
42

C) Hipnoza ~i somnul. Multi autori au sustinut ideea asemanan


dintre hipnoza i somn (chiar termenul de hipnoza provine de la termenul grecesc Hypnos = Somn).
Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ca persoana hipnotizata parea
ca i adormita (relaxata, inactiva, de ceIe mai multe ori cu ochi 1nchii).
Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca inhibitia, somnul i
hipnoza fac parte din aceeai categorie de fenomene. Dupa opinia sa,
in timpul hipnozei, pe scoaqa cerebraHi aflata in inhibitie se mentin
unele focare de veghe, pe baza carora este posibila legatura dintre
subiect i hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenzile
date de acesta.
Dar nici datele clinice, nici cele experimentale nu au confirmat
ipoteza conform careia hipnoza ar fi tot una cu somnul. Astfel, s-a
demonstrat ca un individ aflat in stare de hipnoza mai profunda poate
fi activ in functie de conlinutul sugestiilor care i se administreaza (tine
ochii deschii, se mica, executa diferite actiuni complexe).
Nici din punct fiziologic reactile din timpul hipnozei nu searnana
cu cele din timpul somnului. Unde1e cerebrale din timpul hipnozei
sunt specifice starii de veghe relaxata (unde alfa), in timp ce pentru
somn sunt specifice unde mai lente. Studiile E.E.G. au demonstrat ca
un individ este cu atilt mai hipnotizabil cu dit are unde alfa mai bine
reprezentate. Pe aceste date se bazeaza cei care considera hipnoza ca
find 0 relaxare mai profunda.
D) Hipnoza ~i teoria rolului. Aceasta teorie apaqine lui Sarbin (cl.
Marcuse, 1959), care considera fenomenul lfipnotic ca interpretarea
unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentueaza ideea ca individul hipnotizat se comporta aa cum crede el ell trebuie sa se comporte 0 persoana aflata in hipnoza; in conformitate cu propriile sale
idei despre hipnoza i cu indicaliile hipnotizatorului, abandonandu-se
pe sine in rol. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozei
se bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie semnificativa illtre hipnotizabilitate i aptitudinile actoriceti.
Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuicte 0 metafora
- cea de "transa hipnotica", cu 0 alta metafora - cea de "rol", tara
43

i::i:ll

ea prin aeeasta sa expliee esenta fenomenului investigat. Nu pot fi


explicate mai ales diferenteIe interindividuale in ceea ce privete hipnotizabilitatea si anume de ce unii subiecti se transpun pana la uitare
de sine in rolul de persoana hipnotizata, iar altii nu reuesc dedit foarte
putin sau deloc acest lucru.
Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se poate realiza
o operatic de chirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unor
substante anestezice i nici modul in care se realizeaza transpunerea
in rol in cadrul fenomenelor de autohipnoza. De asemenea, cu ajutorul
acestei teorii nu se poate explica nici faptul ell unii subiecti care doresc
din tot sunetul sa fie hipnotizati i cunosc foarte bine rolul dc persoana
hipnotizaHi, nu raspund totui la hipnoza.
ill'
'I

~II\
,,\

E) Hipnoz.a fji teoriile fnvaJarii (Hall, 1933; Weitzenhoffer, 1953).


Aceasta teorie epxlica posibilitatea comportamentului hipnotic pe baza
invatarii (condilionarii unor deprinderi de a intra in transa). Autorii ei
suslin d deprinderile hipnotice seamana cu cele de tipul absorbtiei in
lectura sau cu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistand
mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportarnentului hipnotic.
Dupa cum se poate 1esne observa i aceasta teorie este insuficienm,
ea nllirginandu-se mai curand sa descrie modul in care se structureaza
comportamentu) hipnotic decat S3 explice mecanismeIe profunde ale
acestuia.
F) llipnoza fji psihanaliza. Au existat incercari de a explica ceea
ce se intampla cu subiectul aflat in hipnoza i prin intermediul concepte10r specifice psihanalizei.
Astfel, multi autori considera transa hipnotica un fenomen regresiv,
de intoarcere a subiectului ]a trairi specifice varstelor copilariei. In
stare de transa hipnotica subiectul paate obtine 0 serie de beneficii
secundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare de veghe (li pennite libertati pe care altfel nu i le-ar putea penrute).
Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect
i hipnotizator, pe care psihanalitii Ie aseamana eu cele dintre parinte
i copi!. Astfel, conform acestei teorii in cadrul hipnozei paterne, h.ipnotizatorul este identificat cu figura autoritarll a tatalui in timp ce in
cadrul hipnozei mateme hipnotizatorul preia rolul protector al marnei.
44

Toti psihanalitii incearea sa stabileasca 0 analogie intre fenomenul


hipnotic i dragostea de tip erotic, insistandu-se pc fenomenele de tip
transferential care apar intre subiect i hipnotizator.
Astfel~ de pilda, Gill i Brenman (1947) explidi. hipnoza prin intermediul regresiei i transferului.
Psihanaliza modema eonsidera hipnoza ca 0 regresie paqiaHI. in
slujba egoului (Kris, 1952).
Hilgard este de parere ca i aceasta explicatie a manifestanlor hipnotice este insuficienta, neacoperand toata aria de manifestan specifice
acestora.
Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi i
fenomenele de autohipnoza. Daca in ceea ce privete explicatia teoretid psihanaliza pare sa nu fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea
practid dintre hipnoza i psihanaliza - hipnoanaliza - s-a dovedit
metoda utila in terapie.
G) Teorii eclectice ale hipnoz,ei. Aceste teorii combina, in explicarea hipnozei, e1emente apartinand unor teorii diverse. Astfel, Shor
(cf. Gheorghiu, 1977), autorul teonei tridimensionale a hipnozei, COllsidera ca hipnoza ca stare modit1cata de contiinta, trebuie illteleasa
linandu-se searna de trei clemente:
- tendinta subiectului de a juea rolul de persoana hipnotizata (conform teoriei rolului);
- profunzimea transei hipnotice;
- actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, implicate in condui13 hipnotica.
Dei elementele apartinand mai multor orientan se completeaza
reciproe, nid in cadru] teoriei tridimensiona1e nu se poate spune precis
cum se explica diferentele individuale in ceea ce privcte profunzimea
transei atinse de subiect.
H) Teoria comportamentalCi In problema hipnozei. Aceasta teorie,
apartinand lui Barber ~i colaboratorilor sai, pune accentul, in explicarea hipnozei, pe comportarnentul subiectului in situatia experimentaUi,
insistand asupra rolului factorilor: motivatie, atitudine, expectatie in
producerea unor reaqii concordante cu cele sugerate. EI sustine d
45

subiectii traiesc fenomene asemanatoare cu cele de tip hipnotic i in


urmatoare1e situatii:
- dnd au atitudini, motivatii i expectatii favorabile fata de situatia
test;
- dnd Ii se spune sa-i imagineze ce1e sugerate de experimentator.
Deci, atitudinile pozitive ar fi ce1e care fac subiectul sa raspunda
bine la sugestiile hipnotizatorului.
Barber i Hahn (1962) au demonstrat experimental ca anlgezia sugerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cretere
a rezistentei la durere (in situatii experimenta1e) asemanatoare cu cea
produsa prin hipnoza, evidentiindu-se aceleai reactii la masuratorile
tiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor date
de acest tip, faptul ca notiunile de transa i hipnoza nu mai sunt necesare in explicarea hipersugestibilitil.tii i performantelar aa-zisului
"comportament hipnotic". Raspunsuri1e la sugestii1e directe i perforrnantele asociate in mod traditional cu termenul de hipnoza pot ti inc1use in cadrul unui concept mai general pe care autorii 11denumesc
"motivatia pentru indeplinirea sarcinii" (Barber i Calverley, 1962).
Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin hipnoza nu constituie, conform acestei teorii, decat 0 manifestare mai accentuatil. a
receptivita.tii la sugestii.
obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca,
dad lara utilizarea unei inductii hipnotice se obtin fenomene asemanatoare cu ce1e hipnotice, nu inseamna obligatoriu ca avem de-a face
cu situatii identice, motivarea pentru sarcina produdind un comportament complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se identifid
cu cel hipnotic (Gheorghiu, 1977). Deasemenea, este greu de presupus
ca 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizata lara anestezice
doar creind motivatii i atitudini pozitive pacientului.

nozei, durerea dispare din punct de vedere subiecti v, dar corelatele ei


fiziologice persista; in acelai timp subiectul inregistreaza durerea la
nivelul de care este responsabil "observatorul ascuns". (Subiectului
aflat in hipnoza i se cere sa introduca mana in apa cu gheata i sa
spuna daca simte sau nu durerea. Experimentatorul constata cu surpriza ca acesta relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cu
cealaltil. mana, el scrie automat ca 0 simte).
explicatie posibila pentru acest fen omen ar fi aceea a disocierii
psihologice intre diversele substructuri ale personalitatii.
Strans legata de aceastil. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi i
interpretarea care leaga fenomenele hipnotice de diferentele funqionale existente intre cele doua emisfere cerebrale.

In ultimii ani hipnoza a fost definita i ca 0 comutare la nivelul


emisferelor cerebrale, ea constand in activarea emisferei drepte i dezactivarea celei stangi. Aceastil. definire pare sa aiba la baza argumente
valide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari ale
perceptiei spatiului i timpului, a proceselor cognitive (logica i capacitate de testare a realitatii mai reduse, mai multil. sugestibilitate, creativitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altar forme de prelucrare a
informatiei (procesare simultana i paralela in loc de procesare lineara), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii priori tare a
emisferei cerebrale drepte.
Totui, deoarece localizarea cerebralil. exactil. a muhar funqii psihice este inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca prematur sa definim hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul
citat propune in schimb, utilizarea a doua modalitati distincte de
functionare a contiintei: modul dominant (D) i modul altemativ (A),
acesta din urma fiind responsabil de fenomene i manifestil.ri printre
care se pot include i cele de tip hipnotic (i de care pare sa fie mai
curand responsabila funqionarea emisferei cerebra1e drepte).

I) Teoria disocierii personalitaJii i tearia funqionarii diferentiate


a celor doua emisfere cerebrale. In anul 1973 Hilgard se referea pentru
prima oara la conceptul de "observator ascuns", discutand unele fenomene care se petrec in timpul hipnozei. Temlenul a izvorat din
interpretarea unar date experimentale referitoare la controlul durerii
prin hipnoza, experimente in urma carora a rezultat ca, in timpul hip46

47

Modurile

con~tiintei

(dupii UnesUihl, 1987)


Modlll dominant (A)
INSIGHT

Modul dominant (D)


LOGICA
Gilndire analitica
T estarea realitiitii
Tacticii, planificare
Strategii

II'

trecute ~i

Procese seriale
Determinarea verbalii a eOlllcnzilor
Incereiiri
Eforturi
Stare normalii de con~tiinta

Controllli prin autoprograrnarea


scopurilor
Triiire in prezent
Procese cognitive parale\e
Intelegere nonverbalii
Metafore
Modelare
Stare altematiya de con~tiinta

Se constata faptul ca aceasta intcrpretare plaseaza fenomene1e hipnotice aUHuri de celc de crcatie, intuitic sau meditatic.

48

INDUCTIA

HIPNOTICA

Evalllare
Spirit critic
Analiza detaliilor
Instrucyuni verbale
Controlul voluntar
Gilndirea evenimentelor
viitoare
Linearitate temporalii

Sintezii
,Automatism
Sugestibilitate
Sensibilitate
Intuitic
Evaluarea libera a infomlatiei
! Feed-back
pozitiv
Apreciere globaJa
Vizualizare
Irnagini kinestezice

Capitolul 3

Inductia hipnotidi reprezinta procedeul prin care se realizeaza transa hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect de
dimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone a
corpului (de exemplu, punctul dintre sprancene), asociata cu administrarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare,
somnolenla.
Hartland (1971) enumera trei faze ale inducliei hipnotice: A) faza
de pregatire; b) inductia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adiincire a.
transei (v. 3.:2.).
a) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie sa
explice subiectului in ce consta hipnoza, ce se ateapta de la el i ce
efecte poate avea aplicarea hipnozei. Se insista mai ales asupra avantajelor pe care Ie are hipnoza in eliminarea unor simptome de care
subiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pacient ca nu are de ce sa-i fie frica i ca. va trai experienle agreabile.
Subiectii anxioi trebuie interogali de catre terapeut asupra fricii lor
i incurajali. De exemplu, in cazul unui subiect care se teme ca ar
putea fi manipulat de terapeut, este necesar sa i se explice di el nu-i
va pierde starea de contienla i ca, dad dorete, va putea iei oriciind
din starea de hipnoza. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientului
sa fie cat mai pasiv i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna terapeutului. Se precizeaza ca este in interesullui sa beneficieze de avantajele hipnozei i ca dad totui nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi mult
mai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectului
indicalia de a nu-i analiza slarea, de a nu incerca sa afle ce e cu el.
El trebuie doar sa respecte instruqiunile terapeutului.
b) faza de induclie hipnotidi propriu-zisa cuprinde comportamentele impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune
i face terapeutul. Induqia hipnotidl. presupune distragerea de la stimulii perturbatori extemi, concentrarea asupra unui obiect de dimen49

siuni mici i asupra spusclor terapeutului, sugerarea relaxarii i somno1entei, stimularea jocului tiber i a imaginatiei.
Dupa Kubie i Margolin (cit. Hartland, 1971), idnuqia hipnotica
ar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitalii; :2) tixarea privirii;
3) administrarea de stimuli monotoni.
Dupa Gil i Brenman, in astfel de situatii terapeutul:
1) contribuie la saracirea stimularilor senzoria1e ale subieetului prin
limitarea micarilor corporaIe;
:2) incearca sa aItereze imaginea rezultata ca urmare a eontientizarii corporale a subiectului;
3) sugereaza un fel de proces de disociere focalizand atenlia subiectului asupra micarilor proprii, astJcI incat uncle rnicari care, de
regula, se produc in mod voluntar devin involuntare;
4) sparge tiparul relaliilor adaptative normaIe ale subiectului, creind
un fel de atmosfera magica.
In induqia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii speciale:
1) 0 strategie de deprivare senzoriala;
2) 0 strategie care dezvoIta un tip de relalie interumana specifica
intre terapeut i pacient, relatie eu un profund conlinut transfcrehtiaL

3.]. Testarea gradului de hipnotizabilitate


Inainte de a trece la faza de inductie hipnotica propriu-zisa, terapeutul testeaza gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare de
veghe. Menlionam diteva din aceste teste:
a) testul oscilatiei eorpului;
b) testul catalepsiei pleoapelor;
c) testulincletarii degetelor;
d) testul rigiditatii bralului.
a) Testul oscilaJiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spate Ie
la experimentator i sa re1axeze toti muchii (este indicat ca subieetul
sa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se administreaza
este urmatorul:
50

"Dorese sa stai in picioare eu vtirfurile apropiate. Inehide ochii i


relaxeaza-te. In cateva momente iti voi cere sa-v imaginezi di vii pe
spate. Eu voi pune mmnile pc spatele tau i vei sim1i cum mmnile
me1e te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie tearna.
Lasa-te dus, eu voi sta in spatele tau ~i te voi prinde ... etc."
Se considera sugestibil ace! subiect care are tendinta de a eadea
in directia sugerata.
b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, aezat intr-o pozitie
comoda, i se administreaza uffilatoarelc sugestii:
"Doresc sa inchizi ochii i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voi
hipnotiza inca. Fii atent la vocea mea i relaxeaza-te. Pc masura ce
te reIaxezi, pleoapeIe tale devin tot mai grele, din ce in ee mai grele,
gre1c ea de plumb. Curand vei eonstata ca li-e foartc greu sa dcschizi
ochii, deoareee pIeoapele tale sunt grele, foartc grele, grcle ca de
plumb. Ili va fi foarte grcu sa deschizi oehii dnd it;i voi spune s-o
facio Pleoape1e tale sunt foaI1e grele. Foarte gre1e i strans lipite. Ochii
su~t atat de bine inchii, incat nu-i poli deschide. Incearca sa deschizi
oehii. "
Daca subiectul are ditieultali in desehiderea oehilor, terapcutul II
poatc considera un bun subiect pcntru hipnoza.
c) Testul fncletarii degetelor. I se cere subieetului sa-i scoata
inelele i i se administreaza unnatorul instructaj:
"Doresc sa-ti inc1etezi degeteIc (se demonstreaza). Acum uita-te
in ochii mei i strange bine degetele unele intr-altele. Strange degete1e
cat poti de tare. Pe masura ce strangi degetelc unele intr-altele vei
eonstata ca degete1e devin tot mai incletate, tot mai bine stranse unele
in altele, ca i cum ar fi sudate. Degetele sunt tot mai incletate, tot
rnai stranse, tot mai incletate, incat nu poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaei. Incearca sali desfaci degetele, eu dit incerci mai
muIt eu atiit reueti mai pUlin... Ineearca! Oar nu poti!"
Cu subiectii care nu pot desface degete1e sau Ie desfac doar partial
se po ate treee la inductia hipnotica.
g) Testul ridigitalii bra{ului. Subiectului aezat pe un scaun i se
dau uffilatoarele instructiuni:
"Intinde bralul dreptinainte, la Ina!tip1ea umarului (se demonstreaza). Strange pumnul, uita-te in ochii mei i imagineaza-li ca bratul tau
51

drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de ote!. Bratul tau devine
rigid, teapan, parca ar fi 0 bara de otel i tii ca este imposibil sa
indoi 0 badi de otel aa cum este bratul tau. Eratul tau este rigid, tot
mai rigid. Incearca, dar nu poti!". Ca i in cazul celorlalte teste de
sugestibilitate, daca subiectul nu poatc indoi bratul, terapeutul 11 poate
considera potrivit pentm hipnoza.
Inainte de inductia hipnotidl., terapeutul trebuie sa-i spuna subiectului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentm hipnoza. Mai ales
in hipnoza profunda subiectul poate ramane cu ochii deschii. Uneori,
subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motiv
special, dar el se afla totui in trans a, iar pentm inchiderea ochilor se
da 0 simpla comanda: "Inchide ochii!"
Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa Ie traiasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca i cum s-ar petrece
chiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evident
ea subiectul se afla inca in hipnoza, se pot da sugestii intr-o maniera
mai autoritara.
Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentm insuirea unei
tehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui i cum
spui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele:
a) Terapeutul trebuie sa se asigure ca cxista 0 C(jficordanta intre
cuvinte i tonul vocii.
De pilda, cand dam sugestii de genul: "te rclaxezi tot mai adanc,
tot mai adiinc, mai profund ... etc., vocca trcbuie sa reflecte sugestiilc
verbale.
b) In masura posibilitatilor se recomanda evitarea negapilor. Daca
spunem "nu vei mai simti panica" mai mult ca sigur ca subiectul
nostru va trm respectiva stare. 0 sugestie de tipul "te vei sim1i comfombil, in sigurant~L.." are mult mai multe anse de succes.
Adesea, chiar i cei mai experimentati terapeuti par sa uite ca limbajul subcontientului este format din imagini, logica i cuvintele reprezentand modul de lucm al nivelului contient.
c) este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv,
securizant, ca de pilda: "simte- te cat de relaxat doreti", sau "poate
1i se va parea interesant sa explorezi starlIe tale psihice" etc.
52

d) Evitati, pc cat posibiI, utilizarea cuvantului "inceardi" deoareee


acest tennen evoca ideea ca subieetul ar putea sa nu reueasdi; este
mai bine sa utilizam tenneni ea "exploreaza", "descopera", "invata"
etc.
c) Amintiti-va ca unele momente de taeere plasate din eand in eand
dupa afinnatii seeurizante de tipul "e bine aa" sunt bine venite.
f) 0 regula de baza 0 constituie atitudinea degajata a terapeutului
deoarece, in acest caz i pacientul se va simti in largul sau.
Exista diferite tehnici de inductie hipnotica, din care vom enumera
ciiteva: tehnica fixarii cu privirea (este foarte obositoare pentru tel'apeut); tehnica fixarli pe un obiect exterior. Astfel, pot fi folosite obiecte stdUucitoare de dimensiuni mici, de exemplu: 0 bila metalica fixata
pc 0 tijil., 0 bila de cristal pe care terapeutul 0 tine in mana, un capac
de stilou. De asemenea, se poate folosi 0 tinta, ca de pilda, 0 bucata
de carton cenuiu sau verde estompat, pe care se prinde un nasture
metalic stralueitor, argintiu sau auriu. 0 alHi tehniea are in vedere
coneentrarea pe degetele terapeutului pnute in pozitie de V, terapeutul
coborand degetele i spunandu-i subieetului ca pleoapele acestuia coboara. Se mai foloscte i coneentrarea pe punetul dintre sprancene,
pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La eopii se folosete free vent
concentrarea pc unghia degetului pe care se deseneaza un cap de
papua.
Tehnicile de inductie constau deci in cocnentrarea pe un obieet de
dimensiuni miei (de prcferinta stdHucitor), pe un stimul monoton (pendul, metronom, pe 0 anumita zona a corpului) asociate cu administrarea de catre terapeut a unor fonnule sugestive de calm, relaxare, somnolentil

tehnica de inductie hipnotica cunoscuta este metoda de inductie


hipnotica prin fixarea privirii, preeonizata de Hartland (1971). I se
cere subieetului sa se aeze comod pe un scaun sau fotoliu i i se dau
urmatoarele instructiuni: "Doresc sa priveti un punet din tavan, sa-p
fixezi atentia asupra lui. Oriee punet este potrivit. Alege un punet pe
care ti-e eomod sa-l priveti. Nu-ti face probleme daca privirea se
abate de la punctul respecti\'. sau daea ai tendinta de a clipi. Daca ti
se intampla acest lueru, readu incet privirea la punctul fixat. Fixeaza-I
cat poti de bine. Stai relax at. Relaxeaza-te i fii atent doar la voeea
53

mea, la ceea ce iti voi spune. Corpul tau se relaxcaza din ce in ce


mai mult, tot mai mull. Relaxeaza labek picioarelor, g1eznele, gambele, coapsele, bratelc, mainile. Intregul tau corp devine tot mai rclaxat
i 0 stare de toropeala pHicutil te cuprinde tot mai mull. Simti 0 greutate
placuta care iti cuprinde tot eorpul. Corpul devine greu, tot mai greu,
[oarte greu. Bratele devin grele, foarte grcle, tot mai grele. Pieioarele
devin gre1e, foarte grelc, din ce in cc mai grcle. Eti tot mai relaxat,
toropit, de pard ai fi pe punctul de a adormi. 0 senzatie de dldura
placuta, adormitoare iti cuprinde Intregul corp. Curand tc ve cufunda
Intr-o stare de reIaxarc adanca, 0 stare care seamana cu un somn placut, odihnitor. P1eoapele devin grelc, tot mai grelc, din ce In ce mai
grele, foarte grele. Gandqte-te la toropeala i sonmo1enta care tc cuprind. V ocea mea te adoanne, te rclaxeaza, te face tot mai relax at.
Vocea mea te face sa dorqti sa te re1axczi. Ti-e imposibil sa menlii
ochii desehii, ochii se 111ehid,clipcti tot mai des pentru ca nu mai
poti tine oehii deschii. Clipcti tot mai des i In curand nu vei mai
putea tine ochii desehii, pentru ca plcoapelc devin grele, foarte grele,
ca de plumb (ar fi utila eoordonarea acestor sugestii eu micarile reale
de clipire). Devii tot mai toropit, mai relaxat i in eurand nu vei mai
putea desehide oehii. Pleoape1e devin tot mai gre1c, tot mai gre1e i
mai strans lipite. (Dad subicetul nu Inehide oehii In mod spontan, i
se spune pe un ton fenn: "Aeumlnchide ochii i fii atent In eontinuare
la ceca ee-ti voi spune). Ochii sunt inehii acum i te relaxezi pro fund,
tot mai profund. Vei fi atent numai la vocea mea. Iti vei reveni doar
atunci eand iti voi spune eu sa-ti revil. Te vci simti foarte linitit i
relaxat. Nimic nu te va tulbura. Te vei re1axa pro fund, foarte profund.
Pc viitor, ori de cate ori vci pronunta euvintele rclaxare, toropeala, te
vci rclaxa rapid. Dad se va Intfunpla eeva ee-ti poate pune viata sau
sanatata in perieol, te vei trezi imediat, spontan i vei putea faee fata
situatiel." I se mai poate sugerea subieetului ca se va trezi spontan
dupa un anumit timp.
S-a observat d unii subiecti men tin ochii intredeschii i au un
tremor al pleoapclor. Aceste fenomene nu trebuie considerate rezistcnte, deoarece frecvent subiectii respectivi se afla in transa. In stare
de hipnoza, comportamentul subiectilor difera de la un individ la altul.
Unii par foarte relaxati, ca adormiti, iar allii par rigizi muscular (deci
54

nici mentinerea ochilor Inehii nu este 0 conditie obligatorie). Pot fi


evidentiate 0 serie de tdisaturi ale celor hipnotizati cu specificarea ca
manifestari1e aparente dcpind i de cele sugerate in inductia hipnotidi
i pc expeetatie subiectilor. Trasaturile celor hipnotizati sunt: imobilitatea posturala in absenta sugestiilor de mieare; lipsa dorintei de a
eomunica, subiectii trebuind sa fie intrebati de mai multe ori inainte
de a se decide sa raspunda, folosirea unui limbaj sarae, adcsea optit;
lentoare psihomotorie i pasivitate; Ingustarea campului contiintei
hipersugestibili tate.

3.2. Adancirea transei


Hartland (1971), dupa instructajul mentionat anterior, continua cu
urmatorul procedeu de adancire a transei: "V oi inceta sa-ti vorbesc
pehtru un timp, iar tu vei continua sa raruai pro fund relax at. Vei intra
treptat Intr-o stare de rclaxare tot mai profunda, tot mai adanca, tot
mai adanea. Cand voi incepe sa-ti vorbesc, vei fi mult mai relaxat,
mult mai profund relaxat decat eti acum. Te simli foarte bine, nimic
nu te mai tulbura. Te vei relaxa tot mai mult, i mai mult, cu fiecare
expiratie devii tot mai relaxat" (terapeutul va face 0 pauza de 10 secunde; daca intervalul se prelungete, subiectul poate trece in sonm
natural).
Se observa ca, pc masura ce subiectul raspunde mai bine la primele
sugestii, e1 devine tot mai receptiv i transa se adancete spontan. Se
pot administra sugestii pentru cata1epsia pleoapelor (vezi cele mentionate la testul catalepsiei p1eoape1or). Cand ne indoim ca subiectul este
in transa, nu trebuie sa-l provocam sa deschida ochii, ci sa-i adancim
starea: "P1eoape1e tale sunt gre1e, atat de gre1e Incat daca vei Incerca
sa desehizi ochii nu vei putea. Dar nu vei Incerea sa desehizi ochii,
nu simti doriota de a deschide oehii, ci doreti doar sa te relaxezi cat
mai pro fund " .
Pentru a veri fica in ce masura inductia hipnotica a avut efect se
recomanda realizarea testului rigiditatii bratului. Daca subiectul ou-l
realizeaza, se reeomanda sa fie trezit i rehipnotizat dupa aIta metoda.
55

Dadl subiectul este recepti v pot fi folosite sugestii provocative de tipul


"Incearca sa Indoi bralul, Incearca!".
In cazul subieqilor a diror stare de induclia hipnotica a fost confirmata prin ridigitatea bralului ~i nedeschiderea ochilor se poate trece
la adancirea transei dupa unnatorul instructaj realizat tot de Hartland:
"Eti pro fund relaxat, dar poli intra Intr-o stare de relaxare i mai
adanca dedit cea In care te afli acum. Doreti foarte mult sa atingi 0
stare de rclaxare cat mai profunda, pentru ca aceasta este 0 experienla
agreabila care Ili face foarte bine. Te vei relaxa dit mai profund i
toate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficientc. Eu voi
numara acum pana la 5 (se poate numara pana la 10, 20 etc.) i pe
masura ce numar te vei cufunda Intr-o stare de relaxare tot mai profunda, mai adanca, mai placuta. Cand voi ajunge cu numariHoarea
pana la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atat de toropit eli atunci cand
Ili voi spune sa rcvii, nu Ili vei mai reaminti nimic din cele spuse sau
tacute In timpul hipnozei. Acum Incep sa numar: I - reIaxarea devine
tot mai profunda din ce In ce mai profunda; 2. - relaxarea devine i
mai profunda i mai adanca, cu fiecarc cuvant spus de mine, cu fiecare
expiralie te reIaxezi tot mai mult, din ce In cc mai muIt; 3 - rclaxare
adanca, vocea mea te relaxcaza tot mai mult, tot mai muIt, din ce In
ce mai mult; te cufunzi intr-o stare de relaxare foarte adanca, foarte
profunda, auzi doar vocea mea care pardi. vine de undeva de departe;
4 - continua sa te relaxezi tot mai profund pc masura ce numar. Toate
sugestiile pe care li Ie dau sau li Ie voi da In viitor vor fi eficiente i
in avanatajul sanatalii tale. Vei indeplini tot ceea ce Ili spun sa Indeplineti. Nu te teme de hipnoza pentru dI. Ili va face numai bine. E~ti
convins ca nu ti se poate intampla nimic rau. Vei raspunde tot mai
bine la sugestiile mek. Chiar daca Ili vorbesc, e~ti tot mai relaxat, tot
mai profund relaxat. Ori dc cate ori Iti voi spune sa auzi, sa vezi, sau
sa simti ceva, vei trai experienle vii, ca i cum ar fi realc. Vei auzi,
vei vedea ~i vei simli ca In realitate. Ori de cate ori ili voi spune sa
simli sau sa fad ceva, vci indeplini imediat cerinleIe meIe pentru di
sunt in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific orice
comanda pe care li-o dau. Continua sa te relaxezi. Cand voi ajunge
eu numaratoarea la 5 vci fi foartc pro fund, foarte profund rclaxat,
adanc relaxat ~i toropit; 5 - profund relaxat, adanc relaxat. Nu vei
56

reveni din relaxare dedit atunci cand Ili voi spune sa revii sau dad
mi se intampla ceva mie, ori te an1eninta ceva. Altfel vei ramane foarte
relaxat, adanc relaxat ~i vei face tot ceea ce Ili voi spune eu sa facio
Cand ili voi spune sa revii, nu-li vei mai aminti nimic decat de faptul
di te-ai relaxat ~i te-ai odihnit."
Dupa adancirea starii de relaxare hipnotizatorul va incepe sa administreze sugestiiIe terapeutice specifice pentru care a fost indusa
hipnoza. La subieclii prea pasivi, cu tendinla de a intra Intr-o stare
letargidi, trebuie avut In vedere ca adancirea transei sa nu accentueze
pasivitatea, somnul, ci tendinla subiectului de a coopera cu terapeutul.
Adullii au 0 teama incon~tienta de hipnoza, i acest fapt ii Impiedica sa adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa Ie fumizeze informalii
i explicalii suplimcntare, sa acorde 0 mare atentie fonnulelor sugestive pentru a evita interpretarea lor eronata de catre subiect. De asemenea, nu se reocmanda sa foloseasdi drept semnal de inducere a
hipnozei un gest sau un cuvant cu care subiectul se poate intalni spontan in viata cotidiana. MuIte efecte secundare ale hipnozei se datoreaza
mai ales sugestiilor administrate greit.

3.3. Dehipnotizarea
In cazul unui mare numar de subiecti este suficient sa comand1'im
pe un ton placut, dar fem1: "revino! Trezcte-te!" sau "Cand voi lovi
cu degeteIe, vei fi pc deplin treaz, treze~te-te!"
Pentru pacienlii aflati intr-o transii mai profunda este indicat ca
revenirea sa se faca gradat, ca in instructajul um1ator (Hartland, 1971):
"Imediat voi Incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge eu
numariHoarea la I, vei fi compIet treaz, Iti vei reveni complet; te vei
simli bine, Inviorat, odihnit, ea dupa un somn bun. 5 - vei reveni
eurand din relazare; 4 - revii incet la normal; 3 - revii tot mai mu1t;
2. - cand voi ajunge la I vei reveni complet, te ve simti foarte bine;
I - ai revenit complet, eti pe deplin freaz, ai mintea clara, limpede,
eti compIet treaz, vioi, alert!".
Daca subiectul se simte totui amelit, nu se line bine pe picioare,
are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta comandand
57

11"11

'li1

'I[ili

II

'II

!,ll
IIIII
",1

III
"I'

pe un ton fenn: "Eti'pe deplin treaz~" sau poate repeta procesul de


dehipnotizare. In nici un eaz terapeutul nu trebuie sa lase subiectul sa
piece pana cand nu este sigur ca a revenit complet la starea nonnaUi.
Se recomanda ca subiectii care au intrat Intr-o transa mai profunda sa
tie ]asati sa mai atepte putin Intr-o camera, Inainte de a pIeca, terapeutu] unnand sa mai verifiee 0 data starea acestora. ExisHi cazuri
foarte rare cand subieqii pot acuza ccfalee, confuzie, amele]i sau stan
de voma ]a revenirea din hipnoza. Acest fenomen aparc mai ales cand
pacienlii nu sunt de acord sa Indeplineasd. sugestiile administrate de
terapeut (de exemplu, In mod incontient ei pot sa nu doreasca sa sc
lase de fumat). Acest fenomen cstc interpretat ca 0 rezistenla la psihoterapie. Dar In practid. pot aparea ~i aIte tipuri de rezistenle: stare a
hipnotica sa se transfonne Intr-o fuga sau coma isterid., sau Intr-o
stare catatonici:l. la un pacient psihotic; In aparenla subiectu] se trczete
dar po ate mcnline In stare de veghc comportamentu] de tip hipnotic;
subiectu] se trezqtc, apoi reintra spontan In transa. Toate aceste rezistenle ]a revenire se pot datora fic unor erori de tehnica cand, tara
sa-i dea seama, terapeutu] i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar pot
aparea i din a]te cauze: existenla unor scntimcnte de ostilitate fata de
terapeut, sugestii posthipnotice pe care subiectu] nu vrea sa Ie Indep]incasca, cxistcnla unor tu]burari In sfera persona]italii (nevoia de a
fi dominat, de a se supunc, de a evita un conflict, dc a fugi de rea]itate).
Williams (cit. lIart]and, 1971) afinna ca subiectu] poate dori sa
testezc capacitatea terapeutu]ui de a-I contro]a, sau dl. aceste rezistente
]a revenire pot fi exprcsia unor crori i ambiguitati de instructaj.
De regula, aceste dificuItiili de revenire nu apar din prima cdinta
de hipnoza, ci atunci dind subicctu] ana In ce fe] transa poate sa
fo]oseasca scopuri]or ]ui.
Pot exista diferite metodc de rezo]vare a aces tor rezistenlc ]a revenire. 0 metoda frecvcnt fo]osiill este intcrogarea subiectu]ui afIat In
hipnoza In legatura cu motivu] refuzu]ui sau. Raspunsu] subiectu]ui
poate sugera terapeutu]ui ce sugestii trebuie sa administreze In astfel
de situatii.
Rosen (cit. Hart]and, 1971) indica metoda scrisului automat, metoda privirii In bila de crista] sau cea a visu]ui hipnotic ca solutii
pentru aceste situalii. 0 aIta metoda este ignorarea pacientu]ui. Su58

biectu]ui i se dau urmatoareIe instructiuni: "Daca nu doreti sa te trezeti trebuie sa te las aa cum eti!" Apoi, terapeutu] ignora subiectul
i se ocupa de alte probleme. De cele mai muIte ori, subiectu] trece
In somn natura] i se trezete spontan. Terapeutul trebuie sa-l observe
pe subiect i sa-] lasc sa piece din cabinet numai atunci cand acesta
c complet treaz.
Williams (Hartland, I 971) este de parere ca tcrapeutu] trebuie sa
foloseasca aceIe metode care, dupa parerea subiectului II pot trezi, sa
corectczc sugestiiIc ambigue date In induclia hipnotica, sa induca 0
transa sccundara, sa sugcreze experienla care sa duca firesc la terminarea transei, sa acceptc uncle conditii stabi]ite de subiect pentru a
eoopera i sa fo]oseasca sofismele pentru a evita opozilia subiectu]ui.
Folosirea mijloacelor fizice (a paImuirii) nu este indicata decat In cazul
stan lor extreme de tip isteric.
Pc langa tehnica de inductie expusa anterior, Hartland prezinta i
o aItii tehnica de inductie hipnotica rapid:L Subiectul sill In pieioare
In fata terapeutului, iar acesta Ii pune mainile pe umeri i fixeaza eu
privire radaeina nasului subiectului. Instructajul este unnatorul: "Uiillte In oehii mei i imagineaza-li ea vei adom1i repede. Imediat vei intra
intr-un sonm adane, profund, odihnitor. Continua sa te uili In ochii
mei i vei simli 0 greutate care cuprinde tot corpul Corpul devine tot
mai greu. Picioarele sunt grcle, f~arte grele. BralcIe devin ~i eIe grele,
foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ea de plumb. Pleoapele
devin grele, tot mai grelc. Te cuprinde 0 stare de toropeaIa, de somnolenla. Te simti obosit, corpul este greu, greu ca de plumb. Simti
nevoia sa dom1i. PIeoapeIe sunt atat de grele ca nu poti line oehii
deseh:i~i. Ochii se inchid, se Inehid, nu poli sa-i mai lii deschii. Adormi, adonni. Ochii se ineh:id, dormi, dormi, somn profund."
In utilizarea tehnicilor de induelie tcrapeutul trcbuie sa lina seama
de urmatoarcle recomandari:
1) dad! nu e necesara 0 transa profunda, 0 metoda de induclie
rapida este adesea suficienta. Daca insa e nevoie de 0 transa mai profunda, se reeomanda utilizarea unci metodc mai lungi, eu mai multe
detalii; 2) mctodcle rapide fac impresie mult mai putemica asupra
spectatorului; 3) uneori se poate eua eu 0 metoda, dar se poate reui
eu alta. De regula, eu metode mai lungi se reu~e~te mai bine; 4) scopul

59

terapeutic scontat se obtine mai u~or prin utilizarea metodelor mai


lungi pentru di. accstca pcnnit cxercitarca unui control mai bun asupra
pacicntului.

3.4. Tehnici uzuale de inductie hipnotica


Tehnica

de inductie elementara

(Hunter, 1988):

"Aezati-va intr-o pozitie cat mai comoda. E bine aa. Arnintiti-va


ca va puteli oricand mi~ca, va puteli oricand schimba pozitia pentru
a va simli cat mai eomod. Asigurati-va de faptul ca aveti spatele i
capul sprijinite. (Subieetului trebuie sa i se dea asigurari ca el detine
controlul asupra situatiei; confortul fizic este important). Acum lasati
ochii dunmeavoastra sa gaseasca un obiect (punct) agreabil asupra
earuia unneaza sa se eoncentreze. Continuati sa priviti un anumit timp
obieetul respectiv. Treptat-treptat yeti eonstata ca plcoapcle au tendinta
de a deveni tot mai grele, din ce in ce mai grcle, astfel incat ar fi
foarte pUicut sa inchideti ochii pentru diteva secunde. Deschideti din
nou ochii, apoi inchideti-i iar. Yeti constata ca aveti tendinta de a clipi
uor. Accsta este un scmnal ca yeti avca acces la 0 zona placuHi. a
mintii dumneavoastra, 0 zona in care timpul ii pierdc senmificatia i
in care putcti pcrcepe lucruriIe intr-un mod diferit. (Aceste sugestii
sunt mai putin anxiogcne decat cele direete de inchidere a ochilor.
Dad1 obscrvati cu atentic subiectul yeti constata tendinta acestuia de
a clipi. Atunci este momentul sa mentionati acest lucru cu voce tare).
Imaginali-va aeum ca va al1ati intr-un loe foarte plaeut, unde toate
luerurile sunt aa cum ar trcbui sa tic. Introduceti 0 semnificalie personala a imagcrici dirijatc. Va plasati cu ochii mintii in locul respectiv
i yeti constata ea va simliti din ce in ce mai bine, mai relax at, mai
linitit, mai confortabil, incordarea va disparea tot mai mult, din ce in
ec mai mult. (Con~tientizati ideea reducerii incordarii mai ales la subiectii care nu au experienta In domeniul hipnozei). Imaginati-va toate
detaliiIc reveriei dunmeavoastra interioare: ce vedeti eu ochii mintii,
ce auziti cu urechiIe rnintii, ce senzatii percepeti in corpul dumneavoastra. Dad1 va imaginati ca sunteti lntins pe plaja marii, simtiti soarele fierbinte, nisipul moale ~i cald, simtiti micariIe eorpului dum60

neavoastra, atund faccti un semn cu capul. (Faceti ca subiectul sa


diferentieze experientele interne de ce1e exteme). Dadi. va imaginati
ca sunteti in apa unui lac, simtiti rni~carile corpului care aluneca u~or
in apa, simtiti apa racoroasa care va atinge pielea, faceti senmul de
da, prin mi~carea capului. Cautati sa descoperili ce anume simte corpul
dunmeavoastra in aceasta situatie. (Faceti apel la toate modalitatile
scnzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica, taetila, olfactiva, gustativa,
la senzatiile de cald ~i rece). Poate ca in visul dumneavoastra in stare
de veghe sunt lucruri pe care dorili sa Ie atingcti, sa Ie vedeti, sa Ie
gustati sau sa Ie mirosili. Puteli simti arome minunate care se asociaza
cu ceea ce vedeli. Descoperiti ~i bucurali-va de culori, observali dadi.
este cald sau racoare, dad mai exista ~i alta prezcnla in visul dumneavoastra. (Este bine sa se sublinieze ca orice om se lasa purtat de
reverii diurne, i acesta cstc un lucru placut ~i odihnitor). Observati
cu ochii mintii toate detaliile, culorile, sunetele i bucurati-va de imaginile pe care le-ali creat. In timp ce va imaginati aceste lucruri frumoase, mintea dumneavoastra interioara va va purta spre 0 stare de
hipnoza placuta, odihnitoare, 0 stare care va convine i in care yeti
putea realiza ceea ce v-ati propus." (Se subliniaza faptul di, indiferent
ce face subiectul, este bine).
Tehnica inductiei
(Hunter, 1988)

prin metoda imageriei

vizuale

"Stati comod pc fotoliu, cu ochii inehii i spatele sprijinit. Imaginati-va un nor a1b ~i pufos care coboara din eer ~i vine alat de
aproape de dunmeavoastra, lncat va puteti urca pc el ca pe 0 saltea
moale. (Nu uitati ea unii subiccti nu au capacitatea de imaginare vizuala. Pentru ei, 0 astfel de tchnica este mai curand frustranta decat
agreabila.) Lasandu-va purtat de norul pufos yeti putea trm experienle
pHicute in mintea dunmeavoastra. (Subieetul este invitat sa participe
la experienta psihologiea.) Simlili moliciunea i atingerea placuta a
norului care va sustine, va invaluie. Simtiti cum incepeti sa plutiti tot
mai sus, din ce in ce mai sus, In timp ce va simtiti protejat, aparat,
in siguranta. (Se adauga elementele kinestezice celor vizuale. Este importanta accentuarea sentimentului de siguranla.) Pc masura ce norul
61

se rididi ~i plute~te tot mai sus, pc ccrul alhastru, ohscrvali cum 0


pasare alha aterizeaza langa nor ~i va privc~te cu ochi intrebatori.
Parca ar vrea sa va spuna: "nu vrci sa te joci cu mine?" Apoi pasarea
i~i intinde aripilc ~i zhoara lin in jurul norului pe care plutili, Uisandu-se in voia curcntului placut de aeer. Ea estc Iihera, compIet libera.
(Terapcutul trehuie sa se asigure de faptul ca pacientul nu arc fobia
pasarilor). Norul dunmcavoastra parca ar vrea sa urmeze pasarca alba
~i va intrebati oare incotro va va purta ea. Plutili pe norul alb ~i pufos,
care aluneca lin ~i lini~tit. Puteli vedea varfuriIe copacilor, ciimpii1e
verzi, lanurile galhcne de grau ~i panglica argintie a unui diu care
curge printre campii. Inaintca dumneavoastra se zare~te arcul stralucitor al unui curcubeu. ~i pasarea alba care va calauze~te I-a vazut i
zboara spre el. Pe masura ce va apropiali de curcubeul colorat, va
minunali tot mai mult de frumuselea lui. Fiecare culoare este stralucitoare ~i hrodata cu argintiu. CuloriIe sunt minunate, stralucitoare,
cele mai frumoase culori pc care le-ali vazut vreodata. (Exercitiul nu
este recomandabil subieclilor care nu pot vizualiza in culori).
Pasarea alha va conduce spre 0 culoare roz delicatiL Va cufundali
in ea i aveli imprcsia ca atingeli un nou nivcl de con~ticntizare. (Sugestia "atingeli un nou nivel de con~tientizare" cste utila pcntru producerea schimharii.) Norul plute~tc mai departe ~i se cufunda in culoarea galhen-portocalie. E culoarea care aparc pc cer inainte de rasaritul soareIui. Culoarea aduce cu ea caldura, sanatate. Va cufundali
in culoarea galbcn-portocalic ~i simlili cum procesul de vindecare incepe sa se destaoare in interiorul organismului. (Culoarea galbcn-portocalie sugereaza promisiunea unui lucru bun care se va intimpla.
Soarcle este adesea considerat simbolul vindecilrii. "Procesul de vindecare va incepe" reprezinta 0 prom.isiune i 0 parte a noului nivel
de contientizare.) Unnali in continuare pasarea alba care va conduce
spre culoarea verde, simbolul cre~terii ~i reinnoirii. (Se utilizeaza metafora cre~terii ~i schimbarii.) Este 0 culoare minunata, 0 culoare a
tuturor posibilitalilor, culoarea primaverii, a mugurilor care se desfac
inainte de a incepe 0 viala noua. Verde1e este culoarea pe care 0
a~teptam, in zilele mohorate de iarna, culoare ce ne promite un nou
inceput. (Se accentueaza ideea unor noi promisiuni.) Plutili in continuare spre albastrul ceresc ~i pard pasarii albe ii place mai mult aceas62

ta culoare, sau doar vi se pare. Culoarea albastra induce starea de


linite i pace intcrioara, va aduce racoare ~i confort. (Este simbolul
acceptarii). Treptat, culoarca albastra se prcschimba in purpuriul apusului de soare. Estc timpul contemplarii, revedcrii intregii voastre vieli
pentru a atinge un nou sens, un nou ni vel de inlelcgere a propriei
persoane ~i a Universului. (Revederea lucrurilor presupune a vedea
din nou, presupune 0 noua perspectiva). Pasarea alba zhoara liber incoace ~i incolo printre culoriIe curcuheului ~i pard va cheama spunandu-va: ,,i dumneavoastra puteli fi 0 parte a intregului Univers."
(Se sugereaza ideea ca subiectul nu e singur.) (Se pastreaza tacere
pentru un timp).
Acum a sosit timpul sa va reintoarceli acasa, sa cillatorili pc norul
alb i pufos la locul de unde ali pJecat. Pas area alba va urmeaza in
calatorie, zburand in jurul norului dumneavoastra i invitandu-va sa
continuali jocul. ~tili insa d a venit timpul ca jocul sa se sfar~easd
pentru un timp. Acum norul va va purta in deplina siguranla pana
acasa ~i va va a~eza in fotoliul prefcrat. Veli reintra in corpul dumneavoastra tiind ca veli putea urma din nou pasarea alha in alta zi."
(Se ofera perspeetiva unor noi posibilitali.)
Aceasta tehnicii de induqie a fost publicata pentru prima data in
manualul Asocialiei de Hipnoza Clinicil, editat de Corydon Han1mond
in 1988.
Tehnica fixarii privirii (Hunter, 1988)
"Aezati-va confortabil in fotoliu eu pricioarele sprijinite de podea.
E bine a~a. Aveli vreo intrebare inainte de a incepe? Nu? Bine! (Se
of era subiectului posibilitatea sa participe.) Acum privili degetul meu
aratator pc care il voi apropia treptat de fruntea dumneavoastra. (Experimentatorultine mana dreapta la aproximativ 30 cm de fruntea subiectului, eu degetul aratator u~or flectat. Palma deschisa sau pumnul
pot aparea oareeum an1eninlatoare pentru unii subieqi.) Dad veli fixa
un timp suficient de lung degetul meu sau orice alt obiect, ochii dumneavoastra vor obosi treptat i veti avea tendinla de a-i inchide. (Aduceli aratatorul uor flectat in dreptul punctului dintre spranceneIe subiectului). Nu este nimic misterios in asta, doar cii atunci cand acest
63

lucru se va Intampla, acesta va fi un senmal pentru dunmeavoastra i


pentru mine ca sunteli gata sa intrali pana la un anumit nivel de hipnoza, atat cat este confortabil i potrivit pentru dumneavoastra astazi.
(Se stabilete cu subiectul un contract implicit. Continuali sa privili
degetul meu - e bine aa - i observali ca ochii Incep sa se umezeasca
uor i foarte curand veli simli nevoia sa clipiti ... (In aceasta elapa,
ochii se umezesc i subiectul are tendinta de a clipi. Daca se Inchid
ochii, contractul este acceptat).E bine aa - lasali acum ochii sa se
inchida uor i imaginali-va dl va alfati Intr-un loc foarte placut, un de
totul este aa cum ar trebui sa fie, un loc pc care l-ati ales anume
pentru dumneavoastdi".
(Locul ales are 0 semnificalie personala).
Uorul tremor al pleoapelor este probabil cel mai obinuit fenomen
care apare atunci cand cineva intra In hipnoza. Aceasta se Intampla
datorita pozitiei In care ochii se odihnesc atunci cand intram In hipnoza. (Confirmarea faptului ca subiectul se ana In transa). Mai tarziu,
atunei cand yeti Invata autohipnoza, veti utiliza tremorul pleoapelor
ea semnal ca sunteti gata sa intrali Intr-o stare foarte pUicuHii odihnitoare. (Sc subliniaza faptul ca "aeeasta este instrumentul dunmeavoastra". lndifcrent ce se intampla, estc bine ca se intampla.) Acum,
se poate trcce la programul terapeutie propriu-zis.
Varialii ale tehnicii:
1. Subiectul fixcaza varful unui crcion pe carc 11 tine in mana.
2. Se poate cere subiectului sa tixeze eu privirea un punet de pe
peretelc opus.
3. Unii terapeuli reeomanda fixarea flacarii unei lumanari sau a
unui bcculct cu lumina slaba.

3.5. Tehnici avansate de inductie


Metoda levitatiei bratului
Metoda a fost utilizata prima data de Milton Erickson, dar cea mai
buna descriere a acesteia Ii apaqine lui Wolberg. Subieetul estc aezat
in pozilie cat mai comoda, pe un scaun, i primcte urmatoarele instrucliuni: "Dorcse sa stai comod pc scaun i sa tc relaxezi. Pune
64

bralcle pe coapse, cu palmele In jos. Observa cu atenlie bralele. Stai


linitit i relaxat. Vei constata di se petrec anurnite lucruri cu bratele
i cu palmele tale. Aceste lucruri se petrec Intotdeauna cand eti relaxat, dar de regula nu Ie dai atenlie. Te rog sa te concentrezi asupra
palmelor tale, asupra tuturor senzapilor ce apar la acest nivel. Vei
simli poate greutate In palme sau presiune, vei simli materialul din
care sunt Ia.culi pantalonii (sau fusta) ori vei simli caldura sau rnici
furnicaturi In degete. lndiferent despre ce fel de senzalii e yorba, doresc sa Ie observi cu atenlie. Atenpa ta poate sa fluctueze, sa se abata
de la palme, dar readu-o cu calm Inapoi la palme. Continua sa te
concentrezi asupra palmelor intrebandu-te cand va Incepe rnicarea
din ele (cand terapeutul observa rnicarea unuia din degetele subiectului, cl mentioneaza acest lucru i afirma ca micarea se va intensifica
probabil. E interesant de vazut care din degetele tale se rnica mai
intiii. Poate fi degetul rnijlociu sau araUitorul, sau inelarul etc. Unul
dintre degete incepe sa zvaceasca, sa se rnite. Nu tii Inca ce deget
se va mica mai intm. Continua sa-Ii concentrezi Intreaga atenlie asupra degetelor. Vei constata 0 rnicare uoara in degetul aratator al
rnilinii drepte. De indaHi ce a Inceput rnicarea, vei observa ceva interesant. Foarte Incet, degetele se vor Indeparta unele de altele, spaliul
dintre ele va deveni din ce In ce mai mare. Degetele se vor indeparta
tot mai mult unele de altele. Se vor departa uncle de altele tot mai
mult. (Aceasta este prima sugestie adevarata la care ne ateptam sa
raspunda subiectul.) Pe masura ce degetele se depirteaza, vei 6bserva
ca ele au tendinta de a se arcui, de a se ridica. Observa cum aratatorul
rnilinii drepte se arcuiete, tinde sa se ridice. In acest moment i celelalte degete tind sa-l urmeze, sa se arcuiasea, sa se ridiee, sa se
ridiee. Pe masura ee degetele tind sa se ridiee, devii tot mai contient
de faptul ca palma ar fi trasa In sus de un balon, tot mai sus, din ce
in ce mai sus. Palma dreapta e uoara ca un fulg i tinde sa se ridiee
tot mai mult. Pe masura ce palma se ridica, tot bralul se ridica tot
mai mult; din ee in ce mai sus. Pe masura ee priveti palma i bralul
care se rididi tot maimult, observi ea devii tot mai relaxat, tot mai
toropit. Ochii devin tot mai obosip, din ce In ce mai obositi. Pe nllisura
ce bralele se ridica, devii tot mai relaxat, tot mai toropit, mai sonmolent. Pleoapele devin tot mai grele, din ee In ce mai grele, tind sa se
65

inehida. Voi numara aeum de la 1 la 10 ~i eu fieeare numar bralul


tau se va ridica mai mult, tu te vei simli tot mai relaxat, tot mai toropit,
vei simli nevoia sa inehizi oehii ~i sa te la~i in voia relaxarii plaeute,
odihnitoare. 1 .- braiul se rididi u~or, atras ca de 0 forta, bralul se
rididi tot mai mult, sus, tot mai sus. Devii tot mai relaxat, tot mai
toropit, pleoape1e devin grele, foarte grele. Respiraiia devine rara, tot
mai rara, regulata. Inspira ~i expira adanc. 2 - bralul se ridiea tot mai
mult i se apropie de fala ta. Te simli tot mai relaxat, tot mai toropit.
3-4 - pe masura ee bralul se apropie de 1'ata ta, intri intr-o de relaxare
adiinea, tot mai adanca, din ce in ee mai mult, pana cand va atinge
fala, iar tu devii tot mai toropit, din ce in ce mai toropit, dar nu trebuie
sa adorrni inainte ca mana sa atinga obrazul. Cand palma a atins obrazul vei adorrni, vei adormi. 7 - bralul ii schimba direqia i sc rididi
tot mai mull, tot mai mult, indrcptandu-se spre fala ta. Plcoapele devin
grele, 1'oarte grele. Devii lot mai tnropit, tot mai toropit, tot mai som1101ent.Pleoapele devin grete, tot mai grele ~i palma se rididi tot mai
mult, indreptandu-se spre fata. Te simli obosit ~i toropit, oehii se inchid, se inehid. 8 - cand palma va atinge fala, vei adomli, vei adonni
profund. Devii tot mai relaxat, tot mai relaxat, tot mai relaxat. Pleoapele sunt grele, grele ca plumbul ~i bratul se ridica tot mai mult, tot
mai sus, tot mai sus. 9 - cand bralul atinge fala vei adonni adane.
(Dadl palma subiectului atinge fata.) 10 - domli, donni, dormi adanc.
Te simli relaxat ~i loropit, te giinde~ti numai la somn ~i relaxare. Relaxare profunda, profunda, ea un sonm adane."
Se observa ca este mult mai bine dad tehniea levitaliei bralului
se combina cu tehnica numararii pentru ca levitalia este 0 metoda
dificila la care subiectii reactioneaza mai putin ~i reprezinta 0 moda-litate de abordare la care pot recurge doar terapeutij experimentali.
Tehnica de inductie indirectli a hipnozci (Milton Erickson)
Aceasta tehnica de inductie indirecta se poate ap1ica fara acordul
pacientu1ui. Se discuta cu 0 persoana care estc dispusa sa coopereze,
apoi i se cere subiectului sa asiste la 0 edinla de hipnoza a persoanei
inle1ese cu terapeutul. Se dau sugestii pentru persoana inleleasa cu
terapeutul, dar aceste sugestii se adreseaza de fapl subiectului. Este
66

indicat ca eele doua persoane (pacientul ~i martorul) sa fie apropiate


sub aspectul varstei, pregatirii, sexului i sa aiba 0 aezare spaliala in
pozilii simetrice. DatoriHi acestor aspectc i contagiunii afective exista
posibilitatea ca subiectul sa intre automat in hipnoza.

3.6. Metode de reducere a rezistente10r


Hunter (l9~8) sublinia faptul ca rczistenIe1e reprezintil un fenomen
perfect normal care se manifesta la aproape orice subiect normal care
nu a mai practicat hipnoza, dar care poa1e aparea uneori i la subiectii
cu experientain domeniu, atunci cand ace~tia sunt confruntati cu experienle psihologice ineditc care pot avca loc in stare de hipnoza.
Rezis1enlele nu sunt altccva decat exprcsia Door mecanisme de aparare
de natura subconticnta.
Primul pas in direqia inIaturarii rczistentelor consta in lamurirea
unui subiect lipsit de cxpcricnla ca aceste f(~nomene sunt noonale i
adesea dezirabile. Este, de asemenea, indicat sa se administreze subiectu1ui sugeslii pozitive de tipu1: "Imi dau searna ca eti motivat, i
acesta cste eel mai important 1ucru pentru ca hipnoza sa-ti reueasca."
Exista subiecti care vor spune terapeutului pc un ton agresiv: "Nu
mil voi re1axa niciodata!" In astfel de cazuri se comandll. rapid: "Te
rag sa nu te reIaxezi!" Incearca daar sa ascu1ti vocea mea i sa te lai
purtat de ea. Faci parte din acea categoric de persoane care oblin
maximum de profit atunci cand asculta cu atentie ~i se concentreaza
asupra a ceea ce spun ..
Trebuie subliniat faptul ell subcontientul inlerepreteaza invers afirmaliile cu caracter negativ. Astfe1, afirmatia: "va rag sa Nu ..." va fi
interpretata sub forma "va rog Sa ..."
Pentru subiectii care au tendinla de a ramane cu ochii deschii este
bine sa se spun3.: ,,0, dumneavoastra facqi parte dintre acei subiecti
care pretera sa ramana cu ochii deschii atunci cand intra in hipnoza."
Ca urmare a unci afirmalie de accst tip, subiectul va inchide imediat
ochii.
Terapeutul trebuie sa piarda un amlmit timp pentru a ana care sunt
preferinte1e subiectului, spre a conduce coreet procesul imaginatiei di67

rijate. Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu Ii place subiectului, eventualele sale fobii. Evident ca un subiect care se teme de apa
va rezista sugestiilor de a inota in plan imaginar. In acelai timp este
important sa fie cunoscute experientele anterioare legate de hipnoza,
mai ales cele care se refera la hipnoza de estrada. Acestuia trebuie sa
i se dea asigurliri ca hipnoza clinica se deosebete foarte mult de cea
de estrada, i ca terapeutul ii cunoate bine meseria.
Se spune in mod repetat de mai multe ori faptul ca, indiferent ce
anume se intampl3., este bine ceea ce se intfunpla. In acelai timp e
de dorit sa se precizeze faptul ca majoritatea subiectilor intra la inceput
intr-o stare de transa uoara i ca acetia vor invata sa intre intr-o
hipnoza mai profunda abia atunci ciind se vor farniliariza cu tehnica.
In cazul in care subiectul dumneavoastra se dovedete excesiv de
re7istent este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelul:
"Te rog ill sa intre in hipnoza doar subcontientul tau i mentine
contientul treaz."
Reamintiti-va faptul ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnoza
este aceea prin care 'invaJam subiectul sa intre in aceasta stare i nu-i
ordonam s-o faca impotriva vointe sale. Aceasta afimlatie se bazeaza
pe tendinta fireasdi a oamenilor de a se opune oricarei presiuni i de
a proceda invers dedit Ii se cere. Din acest motiv este bine sa se
utilizeze 0 voce blanda i calda, chiar daca ea ascunde 0 comanda
deghizata sub fonna unei invitatii. Este bine sa se utilizeze expresii
de tipul: "lasa sa se intample" , "va fi interesant sa observi ca..."
Asemenea afirmatii asigura subicctul di decizia de a-i explora
propriile stari psoibile sau de a intra intr-o stare de hipnoza mai profunda ii apartine lui insui. Trebuie lasarn impresia ca experimentatorul
nu are dedit sarcina de a ghida, nu de a presa sau de a impune ceva.
Sub nici 0 forma experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectul
prin vorbe sau gesturi pentru di nu obtine 0 experienta satisillcatoare
in domeniul hipnozeL
Pentru succesul terapiei trebuie repetat permanent: "e bine ceea ce
se intampla i este exact lucrul potrivit care trebuie sa vi se intample
acum."

68

Capitolu14

HIPNOTERAPIA

Hinoterapia poate sa imbrace trei forme: a) terapie centrata pe simptom (are ca obiectiv eliminarea simptomului; b) psihoterapie analitid'i
- hipnoanaliza (combinatie a hipnozei cu psihanaliza); c) sisteme de
psihoterapie in care hipnoza se combina cu foarte multe thnici de psihoterapie scurili de orientare comportamentala i experiental3.. In plus,
hipnoza poate fi aplicata i in sustinerea oricarui pacient cu afectiuni
organice, fiind utiIa in reducerea anxietatii. Se considera exagerata
ideea di inlaturarea simptomului determina 0 subtitutie de simp tom,
dar trebuie avut in vedere ca cu cat nevoia pacientului de a avea simptomul este mai mare (este yorba de un mecanism de aparare al egoului), cu atat mai rezistent va fi pacientulla psihoterapie. Deci, pacientul
trebuie invatat sa fadi. fata simptomului sau i sa nu recidiveze sub
actiunea unui nou stres.
Hartland (1971) este de parere ca la inceputul oricarei psihoterapii,
terapeutul trebuie sa obtina informatii de la pacient conform unei scheme de anamneza. Aceasta schema cuprinde urmatoarele categQrii de
informatii:
a. Istoricul bolii - se urmaresc informatiile legate de debutul, durata
bolii, detalii referitoare la tratamentul urmat.
b. Istoria familiala - descrierea plirintilor, a fratilor, a modelului
de rdatii farniliale actuale i trecute, a atitudinilor din familie.
c. Copilaria - sunt interesante informatiile referitoare la boJile copilariei, 0 atentie speciala fiind acordata episoadelor de enurezis sau
somnambulism. Se cer informatii despre situatia colara referitoare la
integrarea in di verse coli urmate, reactiile fata de ceilalti copii, fatli
de succes i eec etc.
d. Istoria ocupationala - cuprinde informatiile referitoare la realizlirile colare, locurile de munca, motivele schimblirii locului de mundi, reactiile fata de mediu, colegi etc.
69

e. Probleme psihosexuale - este vorba de infonnaliile date In legiHura cu cuno~tintele dobandite in copilarie despre problemele sexuaIe, in legatura eu deprinderile rele (de exemplu, masturbatie), dad
aeeste deprinderi persista la varsta adulta, dad au survenit probIeme
emotionale actuale ~i treeulc, care au fast relatiile eu partenerul, dad
au existat dificult1lti maritale, plus informaliile legate de statutul finaneiar.
f. Antecedente patologice -- se cer infonnalii referitoare la boli,
operatii, accidente, tratamente de urma, menstra, sarcini ~i avorturi.
g. Antecedente hercdocolatera.le - cstc vorba de eventua1elc psihoze, nevroze, epilepsii la rude apropiate.
h. Starea psillld actuala - infom1atii rcfcritoare la simptomul dominant la care se adauga infonnalii legate de prezenla sau absenta
depresiei, anxietatii, fobiilor, insomniei, tulburanlor mnezice ~i prosexice, a ideilor suicidare, a tcmerii de boli psihice.
i. Informatii refcritoarc la cuno~tinte1e pacientului despre hipnoza
~i la expectatiile lui legate de aceasta.
Dupa realizarea schemei de anamneza, lucrul cu pacientul este mult
mai u~or, simptomul fiind inlaturat mult mai u~or daca i se dau subiectului ~i sugestii de intarire a eului, de reducere a anxietatii ~i de
cre~tere a increderii in sine.
In general, oamenii au doua reactii psihice la boala. 0 prima categorie este reprezentata de reactiile direete: anxietate, teama, tensiune,
agitatie, di~pozitie depresiva. In cea de-a doua categorie intra reactii1econsecinte ale unor tulburari din sfera personalitatii: lipsa de incredere
In sine, dependenta, dezadaptare, instabilitatc psihica. Avand in vedere
aceste fapte se impune ca un principiu important al terapiei combinarea
sugestiilor de intanre a eului cu sugestiilc terapeutice propriu-zise centrate pe simptom. De~i profunzimea transei nu conteaza, totu~i se observa ca cu cat este mai adanca, cu atat cre~te eficienta tratamentului.
Prezentam spre exemplificare modelul de sugestii utilizate pentru
intarirea eului elaborat de Hartland in 1971:
"E~ti amt de destins, de relaxat, atat de profund relaxat, incat mintea ta devine tot mai receptiva la ceea ee Iti voi spune. Tot ceea ce
ili voi spune va patrunde adanc in subcon~tientul tau, se va intipan
aeolo ~i va Hisa 0 urma adanca pe care nimeni nu 0 va putea terge.
70

Ceea ce se va inti pari in subcontientul tau va avea 0 mare influenta


asupra modului in care gande~ti, simli ~i aclionezi. Aceste idei pe care
ti Ie sugerez ~i care se vor i'ntipari l'n SUbcOlltientultau var continua
sa influenleze gandurile, sentimente1e ~i modul tau de a actiona ~i
atunci ciind nu qti eu mine, cand eti acasa, la servieiu sau in alta
parte. Aceste ganduri vor actiona tot aHit de puternic ea ~i aici. E~ti
profund relaxat i tot ceea ce iti spun se va i'nillmpla spre bine1e tau,
in avantajul tau. In cursul acestei relaxari te vei simti tot mai putemic,
tot mai eficient, tot mai stapan pe tine. Te vei simti tot mai vioi, tot
mai alert, mai energic, mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot
mai putin depresiv. Cu fiecare zi ce trece vei deveni tot mai interesat
de ceea ce se i'ntfunpla in jur, astfe1 incat mintea ta va fi distrasa de
la propria persoana i de la problemele care te framanta. Te vei gandi
tot mai putin la tine insuti, la dificultatile tale, vei fi tot mai putin
preocupat de propriile trairi, vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot
mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimat, vei fi
capabil sa gande~ti clar, sa te concentrezi tot mai bine. Iti vei concentra
tot mai mult atentia asupra a ceea ce faci, iar memoria ta se va imbunatali. Vei deveni capabil sa vezi lucruri1e din perspectiva lor reala
Lara a Ie pernute sa ia proportii. De la 0 zi la alta vei deveni tot mai
relaxat, te vei enerva tot mai putin. Cu fjecare zi ce trece vei deveni
i vei ramane tot mai relaxat, tot mai putin i'ncordat amt fizic, cat ~i
psihic. Devii i ramai tot mai re1axat, tot mai putin incordat amt fizic,
cat ~i psihic. Tot mai increzator in tine, in posibilitatile tale de a duce
la bun srar~it ceea ce ai de Iacut. Vei avea tot mai multa incredere In
forte Ie proprii, lara anxietate, fara incordare, lara teama de a grei. Zi
dupa zi te vei simti tot mai independent, tot mai stapan pe tine, vei
putea sa stai pe propriile picioare, vej fi indepedent, increzator in
forte1e proprii, vei putea face fata cu bine oricarei dificultati. Zi dupa
zi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator in forlele proprii, cu
un sentiment de bunastare ~i siguranta personala. Cu fiecare ~edintii
de relaxare te vei simti tot mai fericit, tot maiincrezator,
tot mai
multumit, tot mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te bazezi pe tine
insuti, sa-ti sustii parerile, judedtile, opiniile, sa stai pe propriile tale
picioare. Vei simti tot mai putin nevoie sa te bazezi pc alii oameni,
sa depinzi de altcineva."
71

Dupa incheierea acestui instructaj conlinaod sugestii de intarire a


eului se poate trece la administrarea sugestiilor pentru inlaturarea
simptomului.
Sugestiile specifice adresate simptomului sunt elaborate dupa parcurgerea unor fraze: 1) terapeutul trebuie sa mareasca motivalia subiectului pentru tratament inainte de inceperea tratamentului. E1 trebuie
sa discute cu subiectul simptomul in detaliu i sa accentueze ideea ca
simptomul este neconvenabil, perturbator, iar existenla subiectului ar
fi mult mai placuta tara el; 2) in cea de-a doua faza i se explica
subiectului cum 11poate ajuta hipnoza sa scape de acel simptom, terapeutul trebuind sa fie dit mai convingator in afirmaliile sale.

4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza


Analgezia se produce in mod diferit de la un subiect la altul In
functie de profunzimea hipnozei i de pragul individual al durerii. Este
foarte important ca terapeutul sa ofere subiectului i 0 motivape logica
pentru disparitia durerii. Amt in stare de veghe, cat i in hipnoza,
terapeutul trebuie sa-i dea subiectului urmatoarea explicatie: "De cele
mai multe ori, durerea este produsa i agravata de supraincordare.
Deci, cu di.t te relaxezi mai mult, cu atat devii mai destins, mai putin
tensionat, cu atat te simti mai bine. Cu cat devine mai profunda relaxarea, cu atat durerea devine tot mai suportabila, descrete tot mai
mult. Te simp tot mai relaxat, din ce In ce mai relaxat. Cu cat te simti
mai profund relaxat, cu atat durerea scade, scade tot mai mult paoa
caod dispare complet.
alta tehnica pentru combaterea durerilor 0 constituie tehnica substitutiei de simptom: se sugereaza pacientului 0 alta senzape care se
substituie celei dureroase: amorteala, raceala, caldura. 0 alta varianta
a tehnicii substitupei este mutarea durerii dintr-o zona in alta a corpului sau tehnica amaoarii durerii.
Spre exemplificare prezentllm un model de inlaturare sugestiva a
durerii prin sugerarea senzatiei de caldura In zona afectata: "Caod ip
voi atinge fruntea vei simti 0 senzatie de caldura care cuprinde fruntea,
fata, gatul. Senzatia de cladura se amplifica 0 data cu fiecare atingere

72

a milinii. Imediat ce vei simli aceasta senzatie de caldura ridica bratul


drept. Bine, acum lasa bratul jos i continua (daca pacientul a ridicat
bralul). eu cat se amplifica aceasta senzape de ealdura 0 data cu fiecare atingere simti cum capul tau devine tot mai des tins, mai relaxat.
Te simti tot mai bine. Pe masura ce dildura se amplifica, durerea
seade mult, tot mai mult, paoa dispare total. Iti vei simp capul uor,
tot mai uor i eliberat de durere. De indata ce vei simli 0 uoara
caldura in zona capului, durerea va dispare. Voi numara de la 7 la 1.
Te vei simti tot mai relaxat, te vei trezi cu capul limpede, tara cel
mai mic semn de durere sau de disconfort.
Exista unele afectiuni, mai ales cele dermatologice, unde este indicat sa se sugereze senzatia de rece, mai ales daca iritarea, pruritul
deranjeaza foarte mult.
Marlene Hunter (1988) sintetizeaza principalele tchnici de combatere a durerii, astfel:
Una din tehnici1e de combatere a durerii consta in utilizarea relaxarii pentru ca musculatura incordata creeaza 0 senzape de disconfort fizic. Orice durere, indiferent de originea ei, implica i 0 anumita
incordare musculata. (Eliberarea de durere este mai indicata decat
controlul durerii pentru ca acesta din urma presupune existenta durerii
pe care subiectul 0 controleaza. Prin relaxarea musculara se elimina
acea componenta a durerii care se datoreaza incordarii i este fncurajator sa tim ca totdeauna putem face ceva pentm a obline 0 anumit.a
uurare. A fi capahil sa i'ntrcprinzi ceva cstc mai hinc dedit a Ii nea
jutorat.)
0 alta tehnicl1 sau grup de tchllid de cumhutero tl durtrll \1
refera la utilizarea mclodci disol'lf'rii. care con"ta tn dhHlUl~Il'Til
(detaarea) subiectului de durere. Subieqii ell ill1Llglnu\lehop-utll ill I
gasit multe solutii pentru a se detaa: ne putCI11ilOagillu ell lultlll till
rerea i 0 aezilm undeva intr-un raft sau ell lasaI1l partett corp\! hll
care ne doare sa stea In pat sau in fotoliu, in timp cc rcslul pcrsoanei
noastre ii vede de treaba; alti oameni li imagineaza ca aazl1 un
material izolator intre corp i durere; eea mai eficient.a tehnica 0 constituie observarea durerii de undeva din afara, de la 0 anumita distantil.
In aceasta situatie durerea face mai putin parte din noi, ea patrunzaod
mai putin in contiinta.
73

0 categoric importanHi de tehnici de combatere a durerii sunt


tehnicile substitutivc:
a) Se pot substitui durerii aIle tipuri de senzatii cum ar fi: caldura,
arnoI1eaIa, presiune etc.
b) Se poate comuta durerea dintr-o parte in alta a corpului. Astfel,
ne putem imagina ca mutam durerea diu iutcriorul organismului uudeva la suprafata, unde putem masa zona respectiva. Daca aveti 0
durere de cap care va impiedica sa terrninati 0 lucrare, va puteti imagina ca mutati durerea respeetiva in alta zona a eorpului pana cand
terminati lucrarea.
c) Se poate substitui perioada In carc subiectul simte durcrca. Multi
oameni aplica spontan aceasta tehniciL Unii sportivi care se accidenteaza In timpul unci competitii, adesea nici nu-i dau seama ca s-au
accidentat pana dlnd nu se tcrmina competitia. 0 mama e capabila sa
ignore propria durcre pana cand copilul se ana in sigurantiL
astfel de tehnica poate ti utilizata In mod deli be rat. Astfel, dad
ne spunem: "Nu am timp acum pentru durcrea asta de cap" s-ar putea
sa constatam cu surprindere ca durerea de cap chiar a disparut.
Eficiente s-au dovedit i tehnicilc care constau in modificarea
imaginii durerii.
Durerea poate avea 0 imagine; e posibil ca, in imaginatia subiectului, aceasta sa aiM marime, forma, culoare, densitate, temperatura
etc. (Se face apel la imaginatia subicctului.) In primul rand, subiectul
trebuie sa contientizezc imaginea respectiva a durerii, cu toate detaliile i apoi s-o faca mai suportabiUL Astfel, roul aprins sc poate
transfoffi1a In rozpalid, caldura in senzatie de rece, iar furia Intr-un
sentiment de seninatate. Cand se moditica imaginea durerii, Insai durerea se schimba.

Cea mai simpJa tehnica este aceea potrivit carcia se modifidi, pe


rand, cate 0 caracteristica a imaginii durerii (tehnica N.L.P.): Transforrnati Intai culoarea, apoi tcmperatura, apoi starea afcetiva care
insotete durerea.
Respiratia controlata este 0 tehnica extrem de simpla care consta
In aceea ca subiectul, in stare de relaxare musculara, ii imagineaza
ca acumuleaza 0 senzatie de confort, dintr-o parte a corpului care se
74

simte bine, In timpul unci inspiratii, i 0 trimitc In zona dureroasa In


timpul unci expiratii.
Copii utilizeaza adesea tehniea cutiei cu butoane. Astfel, ei Ii pot
imagina ca au in cap 0 cutie cu butoane de scoatere din functiune,
prin manevrarea carora pot deconeeta diverse paI1i ale eorpului In care
nu mai simt durerea.
Hipnoza i controlul respiratiei (Hunter, 1988)
Pentm a crete eficienla hipnozei, putem folosi 0 tehnica respiratone in fomtc multe feluri. Astfel, se poate utiliza respiratia pentru a
transfera senzatiile de confort dintr-o zona a corpului care se simte
mai bine intr-o alta zona care are nevoie sa se calmezc. Se proccdeaza
in fclul urrnator:
Se acumuleaza senzatia de con fort (imaginata ea 0 energie) pe inspiratie prin imaginarea unui proees de absorbtie i apoi se trimite
energia respectiva In zona unde este nevoie de ea pc expiratie.
Respirati in ritm personal, inspirand senzatia de contort i trimitand
aceasta senzalie In acea parte a corpului care are nevoie de ea pe
expiratie.
Tot pe expiratie, imaginati-va di alungati senzatiile de disconfort
i tensiune.
Tehnica este foarte simpla ~i se poate aplica atit in stare de hipnoza, cat i In stare de veghe.

4.2. Hipnotcrapia fji nafjtcrca fara durcri


I-lunter (1988) recomanda pacientci un11atorul instructaj:
"De multe saptamini va pregatiti pentru naterea copilului dumneavoastra. Aeum a sosit momentul ea el sa vina pe lume. Probabil,
procesul de dilatare a inceput, iar contraetiile devin mai frecvente i
dureaza mai mult. Este 0 perioada cand trebuic sa va bucurati i din
aceasta bucurie yeti extrage energia necesara pentru procesul naterii.
A avea un copil este 0 experienla minunata. Pentru a-I aduce pe
lume e nevoie de un mare con sum de energie.
Va amintiti din cursul edinlelor lrecute de hipnoza di procesul
naterii are loe in trei faze.

75

In prima faza se produce clilatarea zonei cervicale.


Cand intelegeti modul in care se produc contrac1iile, yeti fi capabila
sa va adaptati mai bine organismul acestui proces.
Amintiti-va faptul ca organismul dunmeavoastra tie exact ce are
de rucut in cursul acestui proces fascinant de aducere pe lume a unci
fiinte; sta in puterea dumneavoastra ca acest proces sa se desruoare
mai eficient daca va yeti detaa de fiecare data dind se produce 0
contractie, astfel indit organismul sa-i faca singur treaba. (Combaterea durerii prin mecanisme disociative.)
Inceputul fiecarei contractii trebuie sa devina pentru dumneavoastra
senmalul de dec1anarea procesului de detaare. Corpul i subcontientul dumneavoastra va recunoate acest semnal inainte de contientizarea lui.
Pentru a fixa acest mecanism, voi pune mana pc abdomenul dumneavoastra pentru a simboliza producerea contractiei. Cand simtiti ca
fac acest lucru detaati-va, imaginati-va ca merge1i tot mai departe.
Atunci cand mana mea se ridica, reveniti in corpul dumneavoastrli.
Puteti sa intrati in hipnoza 0 data cu fiecare contractie i sa reveniti
din hipnoza in perioada dintre contractii sau puteti decide sa ramaneti
permanent in stare de hipnoza i s-o adanciti 0 data cu fiecare contractie.
Utilizati inceputul fiecarei contractii ca semnal pentru a intra in
hipnoza sau pentru a adanci hipnoza i pentru a va distanta de ceea
ce se petrece, lasand corpul sa-i faca datoria. Este ca i cum v-ati
privi din afara, fiind foarte interesata de ceea ce se petrece in corpul
dumneavoastra: zona cervicala se deschide tot mai mult, contractiile
devenind tot mai putemice.
Uterul are 0 musculatura foarte putemica i corpul dumneavoastra
are nevoie de aceasta forta. Uterullucreaza din greu in procesul naterii. Usati aceasta energie sa va ajute sa avansati in procesul naterii
i reac1ionati din ce in ce mai eficient.
La toate femeile care se afla la prima natere, zona cervicala se
deschide cu un centimetru pe ora. Desigur, fiecare organism reactioneaza altfel, fiecare rut este diferit i fiecare travaliu este destinat sa
fie potrivit unor imprejurari specifice, dar, in general, la primipare
zona cervicala se deschide cu un centimetru pc ora. Ea va fi complet
76

deschisa cand s-a ajuns la 10 cm. Acum uterul va actiona pentru a


impinge rutul sa iasa la lumina. Acum aveti nevoie de 0 energie suplimentara, energie ce izvorate din bucuria dunmeavoastra de a da
natere unci fiinte omeneti. Corpul dunmeavoastra ii indeplinete
misiunea din ce in ce mai bine atunci cand sunteti detaata i va situati
undeva in afara corpului.
Concentrati-va aten1ia i plasati-va in afara corpului la fiecare contractie pana cand v-a1i dilatat complet. Medicul sau asistenta medicala
va va spune cand v-ati dilatat la maximum. Va aflati acum in stadiul
al doilea. Acum, fiecare contractie are drept scop sa impinga copilul
pe canal pana cand va fi expulzat. Acum yeti avea 0 alta misiune.
Acum, de fiecare data cand simtiti ca incepe 0 contractie, intrati in
propriul corp i participati la procesul de impingere. Recurge1i la toata
forta i energia de care dispuneti pentru a ajuta contractia, bucurati-va
ca sunteti 0 parte a acestei forte care impinge rutul la lumina. lntrati
in corp i fiti 0 parte a fortei de impingere.
Apoi, dupa incheierea fiecarei contractii, relaxati-va. Acumulati
forti! i energie in timp ce va pregatiti pentru 0 noua contractie. Ave1i
toata foqa i energia necesara. In perioada dintre contractii odihniti-va
i refaceti-va fortele i atunci cand se declaneaza semnalul (incepe
contractia), reintrati in corp i adaugati forta i energie noii contractii.
Acum copilul a coborat tot mai mult i estc gata sa se nasca. Ascultali cu atentie ce va spune medicul sau sora medicala, dar ascultaIi in
acelai timp glasul contientului i subcontientului dumneavoastra.
Toate aceste informatii va vor fi utile in finalizarea travaliului.
lata, iese acum capul copilului. Nu mai impingeti acum; lasati capul
copilului sa iasa incet la lumina. Faceli acum apel la tehnica respiratorie. lnspirati lent i calm spre sfaritul contractiei.
Poate priviIi intr-o oglinda i daca lucrurile stau aa puteti vedea
capul copilului. Asistenta medicala terge fata copilului. Acum realizati 0 noua contraclie in care depuneti toata energia, pentru ca umerii
i trupul copilului sa iasa la lumina. lata, copilul d~nmevoastra s-a
nascut. Luati in brate copilul, atingeti-l, priviti-l, simtiti-l, auzi1i-l. Recurgeti la toate simturile pentru a face cunotintii cu capilul dunmeavoastra- care a sosit pe lume. ~i copilul va face cunotinta cu dumneavoastra pentru ca i el poate sim1i, auzi, atinge, mirosi i poate
77

chiar distinge lumini i umbre. Copilul simte rikoarea camerei, luminile, sunetele, dar mai mult decat orice vocea dumneavoastra, atingerea
dunmea voastra.
In cateva minute, medicul sau asistenta va va cere sa Impingeti
din nou, sa realizati 0 noua contraqie, pentru ca a sosit timpul celei
de-a treia faze. Acum va iei placenta. Suntcti atat de bucuroasa de
copi]u] durrmea voastra Indit abia va mai dati seama de ceca ce se
Inillmp]a, dar Impingeti uor i simtiti cum placenta iese fara cfort din
corp.
Medicul sutureaza (coase) partile rupte ale vaginului durrmeavoastra. ~titi ca totu] se va vindeca foarte repede pentm d sunteti
sanatoasa. IJteru] se va contracta i va reveni la dimensiunile sale
norma]e.
Sanii dumneavoastra sunt capabili sa produca ]apte chiar in primele
momente dupa' natere. Lasati copilul sa suga ]a san, pentru ca alimentatia naturaIa este foarte utila i ii ofera copi]u]ui mecanisme de
aparare Impotri va unor posi bile Imbo Inaviri. Totu I s-a petrecut exact
aa cum a trehuit sa se petre ad atiit pentru dunmeavoastdi, cat i
pentru mica fiinta care tocmai a venit pe lume.
Alte procedee pentru combaterea durerii In stare de hipnoza:
Imagerie specificcl. Subiectul poate sa-i imagineze ca vasek de
sange revin la dimensiuni1c lor normalc (mai mici dad sunt di]atate
sau mai mad dad sunt contract ale produciind un spasm).
Revenirea la dimensiuni]e normale a vaselor de sange reduce 0
migrena sau un spasm muscular.
Sugestii post-hipnotice. Un cuvant sau 0 fraza "cheie" pot fi
condition ate (fixate) In stare de hipnoza, fiind apoi uti]izate ca serrmal
pentru a obtine relaxarea atunci cand subiectu] e ocupat sau nu exista
conditii optime pentru inducerea hipnozei. Este important ca pacientul
sa fie ace]a care alege cuvantu] respectiv, cuvant care nu trebuie impus
de terapeut.
Anestezia In manu~a. Prin intennediu] hipnozei se poate obtine
anestezie Intr-o anumita zona a corpului, de regula In mana i/sau brat,
ca i cum subiectului i s-ar fi injectat un anestezic. Se poate apoi
sugera d bratul anestezist se p]aseaza Intr-o a]ta zona a corpu]ui careia
78

Ii provoadi 0 senzatie de confOrl, extinzand scnzatia de am0rteala


(anestezie) de la brat ]a cea]alta parte a corpului.

4.3. Hipnoza in tulburarile

psihosomatice

Tulburan]e psihosomatice tin In acelai timp i de psihic i de corp.


Psihosomatic nu inseamna "Inchipuit", "imaginar" sau nevrotic.
I. Sugestii pentru acest tip de parienli (Hunter, 1988)
Pacientu]ui aflat deja in hipnoza i se dau urmatoarele instructiuni:
"Peste eateva momcnte voi atinge eu degetul fruntea ta. Cind vei
simti atingerea respectiva, voi cere subcontientu]ui tau sa se Intoarca
In timp, ]a perioada de dinaintea aparitiei simptomuJui i chiar Inainte
ca factorii care au produs simptomuJ sa fi actional. Aceasta perioada
poate fi mai ludepartata decat i~i inchipuie mintca ta contienta.
Lasa mintea ta eonticnta sa proeedeze cum Jorete. S-ar putea ca
ea sa vrea sa ramana prezenta aici, sau sa se intoarca partial sprc
treeut observand de la distanla ceca cc se petrece ori sa Insoteasca
mentalul tau incontient pe parcursul intregii sale ci1latorii.
~i pentru ca menta]lI] eontient ~i mcntalul subconticnt se pot situa
In pelioade diferite de timp vei putea trai sentimente despre care nu
tii de unde provin. Daea aeest Iuem se Intampla, chine sa tii di de
ii au originea In zonele in care te-a purtat subeon~tientul.
Bucura-te ca retraieti perioada aeeea buna eand totulln organismul
tau funqiona cum trebuie, cand te aflai intr-o stare de armonie interioara. Totu] in interiorul fiintei tale este atat de annonios, Incat aproastare de amlonie perfecta
pe di Iti vine greu sa erezi ca e adevarat.
dOllUlete intre tine i lumea Ineonjuriltoare. Totu] functioneazii bine,
efieient, armonios. Traie~ti 0 stare de pace, de fericire ~i annonie In
interior i In exterior. (Se lasa subieetu]ui un timp pentru trairea swilor
pozitive.)

Acurn lasa mentalul subcontient sa se intoarca In prezcnt (se precizeaza data) i revino In timp aducand de aeoln sHirilc al'cctive confortabile pe care le-ai trait.
79

Ori de cate ori mentalul tau subcontient intalnete vreunul din


factorii care au contribuit la produce rea simptomelor, contientulimpreuna cu trupul tau vor face tot ce este necesar pentru a se ocupa
de respectivul factor. ~tii d atunci cand se acumuleaza mai mulli
factori de stress, se creaza 0 mare problema care ne depaete posibilitalile; iata de ce este mult mai uor sa ne ocupam de cate un singur
factor. in fe1ul acesta, tiecare factor va fi identificat pe rand, se va
lucra asupra lui astfel incat sa se asigure impacarea cu propria persoana, dupa modelul celei cxistente anterior.
Nu putem ti dinainte cat va dura caIatoria realizata de subcontientul tau. Se poatc intimpla ca ea sa se produca repede, pentru ca au
fost relativ pUlin factori generatori de stres, astfel incat ne vine uor
sa ne ocupam de ei sau, dimpotriva, calatoria poate dura mult mai
mult, pentru ca simptomele au fost produse de mai mulli factori sau
pentru d acetia sunt mai compleci.
Vom cere unei par? a subcontientului tau sa se ocupe de aceasta
calatorie, de factorii generatori de stress pe care i-a inmlnit in cale i
pe care trebuie sa-i identitice i sa-i rezolve.
Peste cateva momente, cand vei iei din hipnoza, toate celelalte
nivele ale psihicului tau (contiente i subcontiente) vor reveni la
timpul prezent i la starea normala.
2. Metafora simfoniei (Hunter, 1988)
Adesea ne place sa ne gandim la corpul nostru ca la 0 orchestra
simfonica. 0 orchestra simfonicli canta frumos, dar ea este alcatuita
din mai ml1lte seqiuni i fiecare secliune cuprinde mai multe instrumente. Uneori, un instrument se dezacordeaza: de pilda, unei viori i
se poate rupe 0 coarda sau un insturment de suflat trebuie sa fie
curalat. Trebuie Ia.cut ceva pentru ca instrumentul respectiv sa poata
canta la fel de frumos ca inainte.
Alteori, cand se repeta 0 noua compozilie, 0 intreaga secliune a
orchestrei poate avea dificultali in privinla ritmului sau a annonizarii.
Dar, in ciuda faptului ell un instrument trebuie sa fie acordat sau ca
o secliune a orchestrei are de lucrat asupra ritmului, totul este in regula
80

cu orchestra. (Prin analogie, totul este in ordine cu subiectul.) Orchestra e in continuare puternica i vitala, aa cum a fost intotdeauna.
Ei bine, i organismul uman reprezinta 0 orchestra. Acesta este
compus din mai multe seqiuni cum ar ti: aparatul digestiv, respirator,
reproductiv, cardiovascular, osos, muscular etc., care contribuie la realizarea simfoniei reprezentate de funclionarea organismului. ~i la nivelul fiecarui sistem aclioneaza diferite instrumente; astfe1, in cadrul
sistemului digestiv lucreaza gura, stomacul, intestinul subtire, intestinul gros, precum i organe auxiliare, cum ar fi, de pilda, ficatul.
Toate aceste "instrumente" aldtuiesc 0 sectiune, la fel ca i instrumentele ce intra in componenla unei orchestre.
Astfel, dei trebuie sa ne indreptam atentia asupra unei seqiuni
sau a unui instrument, simfonia - adid organismulin ansamblu - este
in continuare capabil sa produd 0 muzica buna.
Spuneli-va in gand: "Corpul meu este ca 0 simfonie ..." i cautati
sa percepeli ritmul minunat al corpului care pulseaza uor, cautfu1d sa
restabiliti annonia din interiorul fiinlei dumneavoastra".

4.4. Hipnoza in tratamentul insomniilor


Pentru subieqii cu insomnii Hunter (1988) recomanda urmatoarea
strategie:
"Va voi invata cum sa utilizati hipnoza pentru a va imbunatati
calitatea somnului.
Oamenii utilizeaza hipnoza in multe feluri pentru a adormi. Unii
subiecti sunt amt de relaxati in hipnoza, lndit au tendinta spontana de
a adormi. Altii utilizeaza hipnoza pentru a intra lntr-un loc foarte
linitit, unde se simt bine i In siguranta i ateapta ca somnul sa vina
de la sine.
Va prezentam una dintre cele mai eficiente tehnici pentru combaterea insomniei: "Imaginati-va ca priviti 0 tabla neagra, 0 creta i un
burete. Imaginali-va ca scrieti cifra I in mijlocul tablei. Priviti-o cateva
minute eu ochii mintii. ~tergeti apoi cifra 1 i undeva, intr-un colt al
tablei (ma lntreb ce coIl veli alege?), scrieli cuvantul somn pe care 11
privili un moment i apoi 11 tergeli. Scrieli apoi In mijlocul tablei
81

cifra :2 i bucurati-va de actiunea de a scrie. Privip cifra :2, apoi tergeti-o i scrieti in coltul tab lei cuvantul "somn" pe care, de asemenea,
11 privip i apoi 11 tergeti.
Scrieti apoi in mijlocul tab lei cifra 3. Ma intreb cum 0 yeti scrie?
a fi ea oare compusa din doua semicercuri sau va contine i tinghiuri?
Ma intreb daca semicercul de sus va fi mai mare sau mai mic decat
cel de jos.
Priviti cifra pe care ati scris-o, tergeti-o i scrieti cuvantul SOMN
in coltul tablei, acordand 0 atentie speciala fiecarei litere. Apoi scriep
faceti pe 4 din linii desthise sau desenap
in mijlocul tab1ei cifra 4.
in partea de sus un triunghi inchis. Exisili multe feluri de a scrie cifra 4.
Continuati procesul de scriere a unei cifre pe care apoi 0 tergeti
i scriep cuvantul somn in coltul tablei.
Yeti avea surpriza sa va treziti dimineata dupa un somn bun. Este
interesant sa va amintiti cate cifre ati reuit sa scrieti. De regula, foarte
putine persoane reuesc sa scrie in gand mai mult de 10 cifre.
alili tehnica consili in a va imagina numarul de cuvinte cordate
cu somnul, la care va puteti gandi. Aflandu-va in stare de hipnoza
incercati sa jucati acest joc. Amintiti-va cuvintele legate de cuvantul
somn care va vin in minte, cum ar fi: a adonni, somnoros, adomlit,
visator, pat, perna etc.
Pentru unii subiecti este potriviili tehnica de a aduna coloane lungi
de cifre sau jocuri de cuvinte, in timp ce altii prefera sa-i imagineze
ca se plimba intr-un loc plkut, toate caile care duc spre acelloc fiind
core1ate cu somnul; astfel 0 carare poate duce spre un hamac, alta
spre un co in care doarme un pisoi, alta sprc donnitorul in care dormeati cand erati mic. Cereti propriului subcontient sa va ajute sa
gasiti cea mai buna tehnica pentru a va ameli ora somnul, tehnica ce
vi se potrivcte cel mai bine.
~i acum, cateva cuvinte despre persoanele care obinuiesc sa se
trezeasca in toiul noptii. Cel mai bun lucru in astfel de cazuri este sa
va sculati i sa va indeletniciti cu ceva care va face placere: tricotap,
scrieti versuri, dezlegati cuvinte incruciate. Luati-va in acelai timp
angajamentul ca vep afecta activiilitii preferate 0 jumatate de ora inainte de a adormi. Astfel, atunci cand va yeti scula i va yeti reaminti
cu placere ca v-ap acordat un anumit timp special pentru dumnea-

II

82

voastra. Puteti apoi sa adomliti linitit, amintindu-va cat de placuta a


fost ultima jumatate de ora dinaititea somnului.
alta tehnica de utilizare a hipnozei in cazul insomniilor consili
in a va intoarce in timp in copilarie, cand somnul era pIacut, natural,
ca de la sine.

Dupa cum vedeti, titi multe lucruri despre somn. Corpul dumneavoastra tie sa se odihneasca; el poseda acest program de somn coreel
inca dinainte de natere. Permiteti corpului i subcontientului sa regaseasca aceste informatii. Contientul dumneavoastra, mintea dumneavoastra lucid a poate face ceea ce dorete in timp ce subcontientul
i corpul dumneavoastra reinnoiesc vechile cunotinte despre somn.
Poate ca sunteti interesati de sentimentele placute i familiare induse
de accesul la vechi1e informatii referitoare la somnul natural. Lasap
aceste sentimente sa pluteasca libere i linitite. E bine aa. Cunoateti
acum mai multe metode de a adonni. Totui, pot exista unele motive
care raman ascunse contientului dumnea voastra, pentru care subcontientul poate considera ca trebuie sa ramaneti treaz sau sa aveti
un somn foarte superficial. E posibil ca subcontientul durnneavoastra
sa considere ca mentinerea acestui model de somn deficitar va este
inca necesara. Spuneti subcontientului i corpului dumneavoastra ca
a sosit momentul ca acest vechi model de somn sa .fie dat de-o parte
pentru ca acum aveti nevoie de un nou model de somn confortabil,
potrivit pentru prezent i pentru viitor.
Poate cu timpul subcontientul va considera ca trebuie sa va aduca
la cunotinta i motive1e pentru care a fost necesar acele vechi model
de somn superficial. Acum insa, bucurati-va de noul model de somn
odihnitor. Ganditi-va cu placere la somnul relaxant care va va odihni
tot mai bine in fiecare noapte."

4.5. Antrenamentul mental pentru vindecarea incununata


de'succes (Hunter, 1988)
In ultimele saptamani ati invatat foarte multe despre modul cum
lucreaza corpul i mintea dumneavoastra.
83

Ali descoperit mai ales ce mult poate fi influenlata funclionarea


organismului atunci dind exista 0 comunicare i un schimb de informalii intre subcontient i organism.
Va este clar, de asemenea, cat de important este sa transmitep
organismului mesajul referitor la refacerea sanlHalii.
Yom transmite astazi impreuna diteva mesaje pozitive mtr-o maniera foarte simpla i practica:
Aezati-va intr-o pozi1ie comoda i intrali in hipnoza pana la acel
nivel care este potrivit pentm dumnevoastra astazi.
In edinlele anterioare am afectat un anumit timp trecerii in revista
a evenimentelor trecute care v-au adus in stare a actuala pentm a Incheia cu acest trecut i a-I da la 0 parte. Am consumat un anumit
timp i pentru prezent: cum puteti aqiona tiind ce trebuie sa faceti
pentru a stimula mecanismele de refacere i a recatiga sentimentul
vitaliilitii i starea de bine interior.
lata ca astazi a sosit momentul sa ne ocupam de viitor, sa ne proiectam in viitor, in acea perioada caud 0 sa va sim1iti mult mai bine
i 0 sa va bucurali de Iucrurile bune care va ateapta.
Atund caud veli simti atingerea degetului meu pe frunte deplasapva in viitor, in perioada in care va veli sim1i bine, caud simptomele
dumneavoastra vor disparea. V-ali atins scopul redltigand sentimentul
de bine al corpului i minlii.
Bucurali-va sa traili senzalia de energie i de vitalitate. Lasap
contientul sa devina 0 parte a minlii, trupului i sufletului, vedep-va
i auzili-va pc dumneavoastra iniva. Simlili cum va bucurap de viala
rcalizaud toate acele lucruri care va fac pHicere.
Gauditi-va la hobby-ul dumneavoastdi., imaginali-va ca va plimbap
pe fa1eza, pe 0 carare care trece printr-o padure sau ell dansali, di va
aflap la 0 petrecere. Gandip-va ell v-ali intors la serviciu i faceli 0
treaba buna pentru ca acum puteti sa va concentrali foarte bine, intrucat vechile simptome nu va mai deranjeaza.
Traili senzapa minunata de bine. Petreceli mai mult timp proiect<indu-va in viitor i traind starea de bine fizic i psihic. De fiecare
data caud va anali acolo trimiteti mesaje puternice, pozitive subcontientului i, prin intermediul acestuia, corpului dumneavoastra.
84

Vizitati locul i timpul acela din viitor de mai multe ori in urmatoarc1e zile i saprnmfu1i atunci caud practicati autohipnoza acasi!. De
fiecare data cand realizali acest lucru va reafinnali i va rdntanli foqa
care va face sa va simtiti bine. Atunci cand veti reveni in aceasta
camera, vep iei din hipnoza in maniera dumneavoastra caracteristidL
Hunter (1988) propune i 0 alta tehnica de utilizare a imaginapei
dirijate in scop de vindecare. lata instructajul administrat subiectilor:
"Toate fiinlele vii, plante sau animale au in comun, printre altele,
i faptul ca poseda in interiorul lor 0 incredibila capacitate de autovindecare. Daca va amintili de un animal ranit sau de 0 planta lovita,
veti fi convini de adevarul spuselor mele. Animalul ii linge ranile
i se vindeca singur, iar plantei ii cresc noi crengule i frunze.
~i dumneavoastra posedali aceasta uimitoare capacitate, aveli
aceasta energie vindecatoare in interior.
Intrali in hipnoza i coborlili adanc in interiorul fiinlei dumneavoastra, unde se ana sursa acelei energii vindecatoare. Contientizali
sursa energiei care vindeca i care ii are originea chiar in interiorul
propriei fiinte. lmaginali-va ca adunali acea energie ~i 0 dirijali spre
acea parte a corpului care va pune probleme. lntuilia este cea care
trebuie sa va spuna unde este bine sa trimiteti energia respectiva.
Fiecare om are noliunea sau imaginea sa personala in legatura cu
energia vindecatoare. Pentru mine, de pi Ida, ea seamana cu 0 lumina,
cu un fel de raza de soare pe care 0 pot dirija in orice parte a corpului
doresc. Este 0 lumina galben-aurie care inconjoara i scalda zona boInaV3 sau lovita.
Descoperip propria imagine sau notiune cu privire la energia interna vindecatoare. Localizati-o In profunzimea fiinlei dumneavoastra
~i dirijali-o acolo unde corpul are nevoie de ea. Acum cautati sa simpv
cum procesul de vindecare lncepe sa se produca in interiorul corpului.
SimPli eu adevarat cum procesul de vindecare lucreaza in interiorul
corpului. Dirijati energia vindecatoare in acele zone ale corpului care
au nevoie de ea. Oneori veti fi suprini de faptul ca ali ales in mod
intuitiv 0 parte a corpului la care nid nu v-ali gaudit pana acum. ~tiind
insa ca subcontientul poseda mai multe informalii decat mentalul
dumneavoastra contient, acordali-i increderea de a trimite energia in
acea parte a corpului pe care 0 alegeti pe baze intuitive.
85

Acum lasali imaginatia dumneavoastra creatoare sa creeze 0 imagine asupra modului in care se prezinm partea bolnava sau ranita a
corpului dumneavoastra. Creati imaginea ~i modalitatea sau modalimtile senzoriale care va convin: vizuaIa, kinestezica, auditiva etc.
lmaginea trebuie sa fie plastica, a~a cum ar fi aparut ea intr-un
atlas de anatomie. Desigur, la unele persoane, componenta vizuala va
fi completata cu cea kinestezica i/sau auditiva.
Creati 0 imagine cat maiovie, cat mai detaliam. Plasati apoi imaginea undeva intr-o zona laterala a campului contiintei. Apoi incepe!i
sa creati 0 aIm imagine - imaginea vindecarii, a convalescentei, a
refacerii. Aceasta imagine va reprezenta modulin care se va prezenta
corpul dumneavoastra atunci cand va yeti simti din nou bine.
Creati imaginea propriei vindecari in culori cat mai vii, cu cat mai
multe detalii. Pentru unii subiecti, imaginea va fi realism, pentru altii
ea poate capata un caracter simbolic.
Plasati noua imagine creata peste cea veche. Sarcina dumneavoastra consm in inlocuirea noii imagini cu cea veche. Unii subieqi
ii pot imagina ca suprapun pur i simplu noua imagine peste cea
veche de parca ar fi un alt diapozitiv care il inlocuiete pe cel proiectat
anterior. Alte persoane ii pot imagina, de pi Ida, ca deseneaza 0 noua
imagine care 0 inlocuiete pe cea veche.
Cand practicati autohipnoza acasa, lucrali permanent pentru a intari
imaginea ce retlecm situatia in care vindecarea s-a produs deja. Cu
cat yeti lucra mai mult, cu amt mesajul pe care 11yeti transmite subcontientului va fi mai putemic. Acest mesaj va suna astfel: Eu pot
sa ma fac bine. Ma aflu deja pe calea vindecarii."

4.6. Hipnoza in enurezis


a.

Enurezisul la copil

Inaintea incepet?i unei psihoterapii pentru lnlaturarea enurezisului,


terapeutul trebuie sa se asigure mai intai daca enurezisul are 0 cauza
organica i/sau psihogena. Deci, abia dupa 0 examinare somatica i
urologica amanuntita ce inlatura 0 eventuala cauza organica, se poate
86

trece la diutarea cauzelor psihogene ale enurezisului. In acest context


intra in actiune 0 multitudine de factori.
Enurezisul la copil poate aparea surprinzator dupa 0 perioada in
care copilul nu I-a avut ~i se poate datora unor deprinderi igienice
gre~ite formate in perioada in care copilul a fost bolnav. Aparitia altui
copilin familie poate favoriza enurezisul ca expresie a unei mari anxietati, copilul tacand eforturi sa atraga atentia ~i asupra lui tara a fi
con~tient de acest mecanis. De asemenea, enurezisul poate aparea ~i
ca 0 reaqie de aparare impotriva unui parinte hipergrijuliu. In aceste
situatii, copilul trebuie mai curand compatimit decat blamat, iar prognosticul psihoterapiei urmeaza sa fie calculat in funqie de factorii
din mediul care intretin simptomul. In primul rand, terapeutul trebuie
sa ia legiitura cu parintii care sunt statuiti sa manifeste indiferenta fata
de situatia cream. Mama este statuim sa nu-i dea copilului lichide
seara, sa-l culce devreme ~i sa-l puna sa urineze inainte de culcare.
Copilul mai trebuie trezit 0 data pentru a urina inainte ca mama sa se
culce. In relatia cu copilul, terapeutul trebuie sa-i ca~tige increderea
~i cooperarea, pentru ca de cele mai multe ori copilul urineaza in pat
atunci cand se teme ca 0 va face. Dupa inducerea hipnotica, terapeutul
ii da copilului urmatorul instructaj: "Din cauza somnului pro fund in
care te afli, vei deveni tot mai putemic de la 0 zi la alta. Vei deveni
tot mai lini~tit, tot mai putin nervos, te vei supara tot mai rar i mai
putin. De la 0 zi al alta vei simti ca ai tot mai mare incredere, stapanire
de sine, ca nu ai griji, incordare. Cand iti ating burtica (este foarte
importanm adecvarea mesajului la nivelul de intelegere al copilului)
vei simti ca vine acolo tot mai mulm caldura, burta ta devine calda,
tot mai calda, foarte calda. Cand simti cald in burtidi rididi mana.
Lasa mana in jos (daca copilul a ridicat mana). Pe masura ce continui
sa-!i ating burta, ciildura se impratie in toam burta ta ~i la vezicii,
acolo unde sta urina. Pe masura ce vine caldura acolo, vezica devine
tot mai puternica i poate tine urina toata noaptea. Cand te trezeti
dimineata, patul este uscat. Cu fiecare tratament pe care !i-I fac, vezica
ta devine tot mai putemica, poate tine urina. Nu vei bea nimic inainte
de culcare i vei tine minte sa mergi la toalem. Nu te vei mai teme
ca urinezi in pat pentru ca nu vei mai simti nevoie sa faci noaptea.
Vei dormi foarte bine, dar nu foarte adanc, astfel incat chiar daca iti
87

apare 0 nevoie noaptea, burta ta se va simli amt de Incordatil, mdit


vei avea destul timp sa te duci la baie. Cand vei reveni In pat vei adormi
imediat."
In continuarea acestui instructaj este utila includerea unor sugestii
post-hipnotice: "In timpul zilei, cand vrei sa urinezi, te relii, sa te
stapaneti dit mai mult i sa mergi la baie doar atunci cand nu mai
polio Cu cat faci mai mult asta, vei vedea ca poli sa Iii apa cat mai
mult In tine. Pe masura ce se vor Intimpla cele spuse de mine, vei
deveni tot mai linitit, mai mullumit, tot mai pulin suparat. Acum voi
numara de la 7 la 1 i cand voi ajunge la I, vei deschide ochii i vei
fi pe deplin treaz. Te vei simli foarte bine, ca dupa un somn lung."
b. Enurezisul la adulJi

Acest simptom este mult mai dificil de tratat. EI se asociaza frecvent cu 0 mare imaturitate emolionala i determina stari depresive i
complexe de inferioritate.
Wolberg (1969) considera ca acest simptom este menlinut de conflicte incontiente, de natura agresiva sau sexuala. De asemenea, el
considera ca simptomul poate fi interpretat ca un cchivalent al masturbarii. Dupa parerea autorului, agresivitatea poate fi orientata spre
parinli sau spre lume in general i reprezinta un strigat incontient de
ajutor din partea unei personalitilli pasive i imaturc. In cazuriIe In
care pre domina conflicte1e de natura incontienta, modalitatea cea mai
bun a de abordare este hipnoanaliza, La cei cu personalitilli dependente
i pasive, un rol foarte important il au sugestii1e de Intanre a cului.
In plus, aceste simptome sunt frecvent 0 piedica In calea disatoriei
sau a carierei. Deci, pacientul va dori cu atat mai mult sa scape de
simptom. Pe langa sugestiile de intilrire a eului se dau sugestii specifice de tipul: "Cu fiecare edinla de relaxare vei Inceta sa te porti ca
un copil si vei fi capabil sa faci fala dificultiililor ca un adult." Tot
ca 0 modalitate de fuga, de aparare poate fi interpretatil i starea de
somn prea profund a acestor pacienli.

88

4.7. Hipnoza in astmul bron~ic


Prognosticul acestei afeqiuni i eficienla terapiei depind de etiologia psihogena a crizei. Cu cat crizele sunt mai favorizate de factorii
psihici, cu atat prognosticul va fi mai bun, dei astmul are In etiologia
lui i factori organici: bronite, alergii, tulburari vasculare.
In cursul psihoterapiei astmului bronic prezintil 0 mare importanla
scaderea anxietalii produse de senzalia de sufocare.
a. Astmul bron~ic la copil
Copilul astmatic are anumite caracteristici de care terapeutul trebuie sa lina seama. In general, acest copil este faarte receptiv la hipnoza, foarte inteligent, anxios, dependent, lipsit de incredere In sine,
adesea fiind unic la parinli. Frecvent, accesul de astm apare consecutiv
naterii fratelui i exprima senti mente incontiente de insecuritate i
agresivitate refulata. In plus, atitudinea anxioasa i hipergrijulie a parinlilor exagereaza sentimentul de insecuritate al copilului, ceea ce
determina crqterea anxieHilii i tensiunii care provoadi i prelungete
atacul de astm. La polul opus, relaliile conflictuale din familie au frecvent aceleai efecte. Se observa ca aceste atacuri au 0 intensitate mult
mai mica daca copilul este spitalizat pentru ca adesea doar anxietatea
anticipatorie provoaca criza. Adesea crizele pot aparea i ca 0 scuza
pentru un eec colar, in ajunul unui examen sau al unei teze.
In cazul copiilor, tratamentul astmului bronic prin hipnoterapie
este mai eficient dupa v3.rsta de 6-7 ani. Dupa inducerea hipnozei,
terapeutul administreaza urmatorul instructaj: "Datorita acestei relaxari profunde, saptamana viitoare te vei simli din ce In ce mai bine,
tot mai bine in fiecare zi. De la 0 zi la alta, pieptul va deveni tot mai
putemic, sufocarile tot mai rare, tot mai rare. Respiralia va deveni tot
mai uoara, tot mai placutil. Vei deveni mai linitit, mai calm, mai
pulin nervos, mai pulin speriat, mai pulin necajit. Cu fiecare zi ce
trece vei avea tot mai multil incredere In tine, te vei simli tot mai
aparat, tot mai capabil sa stai pe propriile picioare, sa te descurci
singur la coala i acasa tara teama, griji, nesiguranla."
89

Dupa ce afla cauzele crizei, terapeutul trece la administrarea unor


sugestii adecvate (Hartland, 1979):
"De la 0 zi la alta, pieptul tau va deveni i mai puternic, respiralia
tot mai uoara, tot mai rclaxata. Muchii pieptului vor ramane relaxali
astfel Indit aerul va putca patrunde cu uurinla In plamanii w. Va
dispare treptat Incrodarea din zona pieptului astfel Incat respiralia va
deveni tot mai uoara, din ce In ce mai uoara. Daca vei simli cumva
o cat de mica senzalie de sufocare sau vei avea respiralia mai scum,
nu te vei speria sau Ingrijora ca va veni criza, pentru ca eu te voi
ajuta s-o opreti. Chiar dad apare 0 uoara senzalie de sufocare te
vej aeza pe un scaun i vei lasa muchii bralelor i picioarelor cat
mai moi posibil. Vei Inchide ochii i Ili vei imagina ca eti cu mine
In cabinet i ma asculli. Vei apasa uor cu palme1e partea de jos a
pieptului i vei simli ca muchii pieptului se relaxeaza i pennit aerului
sa treaca liber, astfel Incat, In cateva minute respiralia va deveni tot
mai uoara, i mai uoara.
b) Astmul bronfjic la adulJi
Se instaleaza dupa 0 perioada de stress sau de Incordare. La femei,
crizele de astm bronic apar In perioada premenstruaIa i pot fi expresia unei frici incontiente de sarcina. AIteori, e1e pot aparea chiar
la cic1u, iar psihanaliza Ie considera uneori expresia dezamagirii provocate de constatarea ca nu sunt Insarcinate. Deci, este foarte importanta interogarea pacientei pentru determinarea cauzei dec1an~atoare.
In plus, datorita faptului ca majoritatea astmaticilor apaqin categoriei
tipului dependent de personalitate, e necesar ca psihoterapia sa cuprinda sugestii de Intarire a eului i de accentuare a independenlei. Tot In
ideea accentuarii independenlei este foarte utiIa familiarizarea pacientului cu tehnici de autohipnoza; astfel, concOInitent cu eliminarea simptomului nedorit se accentueaza Increderea In sine prin simplul fapt
ca pacienlii pot preveni singuri criza.

90

4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismului


Consumul de alcool este 0 deprindere larg raspandita, dar pulini
consumatori devin alcoolici. Alcoolismul nu trebuie vazut ca 0 boaIa,
ci ca un simptom al unci personalitali dezorganizate care nu poate
face fala situaliei i alege alcoolul ca 0 modalitate de pseudoadaptare
la stress. Alcoolul determina pe moment reducerea tensiunilor, creterea Increderii In foqele proprii i creeaza 0 stare psihica pozitiva, adesea euforica. Toate acestea au drept consecinla scaderea anxietalii,
reducerea reacliilor fobice, a fricilor obsesive, astfel fucat alcoolul
ajunge sa fie folosit pentru e1iminarea suferinlei psihice. In aceasta
situalie, persoaneIe cu probleme emolionale devin dependente de alcool. Dar aceste efecte favorabile descrise sunt tranzitorii i adesea
urmate de 0 accentuare a depresiei. Consecinla imediata este faptul
ca pacientul tinde sa creasca progresiv doza de alcool. Unii oameni
folosesc alcoolul pentru reducerea inhibiliei: timizii Ii depaesc fricile
i au contacte interpersonaIe mai uoare, pc alIi oameni alcoolul Ii
ajuta sa-i depaeasca sentimentele de ostilitate, dei marirea dozei are
drept consecinla creterea agresivitalii. Exista i oameni care recurg
]a alcool pentru a depai sentimenteIc de inferioritate, izolare, inutilitate.
Observaliile clinice au aratat ca alcoolicul este un tip hipersensibil,
dependent, singuratic, cu 0 rezistenla scazuta la frustraIii i 0 imagine
de sine joasa. Sentimentele de autocompatimire i ceIe incontiente de
ostilitate sunt adesea prezente la alcoolic. In copilarie, a1coolicul a fost
In majoritatea cazurilor hiperprotejat de parinli i ca urmare, nu i-a
format capacitatea de a face fala responsabilitalilor. Ulterior, condiliile
sociaIe nefavorabile, prob1emele de familie, grijile financiare i profesionale II pot face sa caute consolarea In alta parte i adesea e1
ajunge sa se refugieze In alcool. Daca subiectul continua sa bea i nu
gasete modalitatea de a face fala situaliei, treptat acesta ajunge la
degradare psihica i sociaHL Inilial, individul are un autocontrol al
dozelor i al frecvenlei consumului de alcool, dar cu timpul el nu-i
mai poate controla tendinla de a bea.
A1coolicul se adreseaza terapiei pentru a Invala sa bea moderat.
Dar consumul de alcool trebuie eliminat complet i pentru totdeauna
(pentru un alcoolic, un pahar e prea muIt i 30 de pahare prea pUIin).
91

Se observa ca tratamentul da rezultate daca pacientul dore~te acest


lucru ~i nu daca este adus de familie, prieteni sau politie. Cel mai bun
moment pentru inceperea tratamentului 11constituie revenirea din starea de ebrietate, cand pacientul are sentimente de culpabilitate ~i este
motivat pentru schimbare.
Exista 0 serie de obiective principaIe ale terapiei impotriva alcoolismului, dintre care enumeram: mai intm stabilirea unei re1atii simpatetice ~i de intelegere pentru pacient; incurajarea autostimei pacientului; stimularea pacientului pentru a dezvolta interese exterioare (mai
ales legate de activitati in aer liber); sprijinirea pacientului astfel incat
el sa poata face fata frustratiei - in aceasta categorie intra cultivarea
gandirii pozitive ~i a atitudinii optimiste fata de existenta; incurajarea
pacientului pentru stabilirea unor contacte sociale; adoptarea unei terapii centrate pe simptom - terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient sa
abandoneze Mutura.
Un element important al terapiei este atitudinea terapeutului fata
de pacient ~i fata de deprinderea gre~itlL Sub nici un motiv terapeutul
nu trebuie sa condamne deprinderea gre~ita a pacientului, dimpotriva
e necesar sa manifeste 0 atitudine calda, de inteIegere ~i toleranta
simpatetica. Chiar daca pacientul continua sa bea ~i dupa inceperea
tratamentului, terapeutul nu trebuie sa-~i exprime dezamagirea, ci sa-l
incurajeze in tralament, sa-i arate ca ii intelege problemeIe ~i motivele
i ca are incredere in capacitatea lui de a gasi 0 alta modalitate de a
face fata situatiei.
In acela~i limp, pacientului trebuie sa i se modifice gandul ca este
un caz disperat, eviden1iindu-se trasaturile pozitive care au fost mascate de conduita de alcoolic.
Din punct de vedere al abordarilor terapeutice posibile se observa
ca abordarea psihanalitica nu da rezultate semnificative in principal
pentru ca egoul aces tor pacienti este mult prea imatur. Hipnoterapia
alcoolismului i~i propune urmatorul obiectiv; indrumarea pacientului
sa se adapteze mai bine la mediu. La acestea se adauga modificarea
atitudinii pacientului care crede ca nu va face fata existentei tara alcool
~i implcmentarea ideii ca dorinta de a bea va disparea daca el va invata
sa faca fata situatiei.
92

Terapia trebuie sa inceapa de la cauzele de baza care 11determina


pe pacient sa bea (de exemplu, depresivii beau pentru a scapa de tristete, altii pentru a se detensiona, a reduce anxielatea, pentru evitarea
dificultatilor familiale sau socio-profesionale). Daca terapeutulll ajutil
pe pacient sa se descurce in situatiile stresante ~i fara alcool, atunci
cre~te mult ~ansa de succes a tratamentului. Una din metodele terapiei
este realizarea de reflexe conditionate astfel incat subiectul sa aiM
senzatie de greata dupa consumul de alcoo!. Aceasta conditionare se
face prin administrare de disulfiram in asociere cu tranchilizante (diazepam sau meprobamat) ~i dupa 0 cura de vitamine apartinand complexului B: 81 - 4 13blete pe zi ~i B6 - 2 tablete pe zi.
Cu pacientii care intra in hipnoza conditionarea se poate face prin
sugestii post-hipnotice. Majoritatea alcoolicilor sunt subieqii hipnotizabili. Hipnotizabilitatea lor este restransa de doua situatii: cea in care
pacientul fiind in stare de ebrietate nu are cum sa reaqioneze la hipnoza ~i situatia in care s-a produs deja dezintegrarea personalitatii,
cand degradarea psihica ingrcuneaza considerabil aplicarea hipnozei.
In cele1alte situatii, chiar cand se obtine 0 transa u~oara, pacientii pot
sa fie ajutati cu sugestii de autostima, autoincredere combinate cu psihoterapii de suport, metode de reeducare, discutii cu pacientul.
Wolberg (1969) vorbe~te de doua modele de tehnici de conditionare care se pot utiliza daca se atinge un nivel suficient de profunzime
a transei.
a) Dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza pacientului urmatorul instruc13j: "Indata ce vei 'feveni din s13rea de relaxare vei
simti 0 dorintil irezistibla sa bei ceva. Dorinta ta va fi atat de puternica,
incat iti va ocupa compIet minteai te va face incapabil sa te gandeti
la altceva. Dei iti vei da seama de faptul ca a1coolul este ca 0 otrava
pentru tine, dorinla va deveni tot mai puternidi, tot mai irezistibiIa.
Deodata vei observa langa tine 0 punga cu bomboane. Pe masura ce
sugi bomboane, dorinta de a bea ceva va disparea complet. Vei deveni
treptat tot mai calm i mai relaxat (precedeul reu~i?te mai ales dadl
terapeutul da sugestii de anmezie post-hipnotica totala). Vei dori sa
te lai de Mutura. Dorinta i hotararea 13 vor deveni atat de puternice,
atat de puternice, atat de intense, indit vor invinge dorinta 13de a bea.
Vei capa13 0 puternica repulsie fata de alcool sub orice forma. Cu

93

fiecare zi ce trece, dorinta ta de a bea va sci1dca, va dl'Vl'ni 101 Illui


slaba, tot mai slaba pana cand va disparea comple\. Vci dcvtni tot
mai con~tint de faptul ca alcoolul este 0 otrava pentm tine. Ilad v<.:i
simti dorinta de a bea, 0 bomboana ti-o va potoli imediat ~i tu Ie vei
simti tot mai linitit, tot mai lini~tit, mai cahn."
b) 0 a doua tehnica de conditionare are in vedere obtinerca unci
senzatii de dezgust ~i greata ca urmare a consumului de alcool. "In
momentul in care consumi alcool vei simti 0 jena puternica in stomal',
ti se va face tot mai rau, din ce in ce mai rau. Iti va fi atat de rau ca
nu vei mai fi capabil sa inghiti bautura pe care 0 vei VOrrlltaimediat... "
Aceste conditionari au nevoie de un numar mare de intariri, initial
chiar zilnice. Dupa ce aceste conditionari au inceput sa functioneze,
numaml intaririlor se poate reduce la una pe saptilmanapana cand
deprinderea proasta estc tinuta sub control cateva luni, apoi se poate
trece la edinte lunare. Este foarte important ca terapeutul sa nu accentueze exagerat in fata pacientului lui, defectul sau ci, dimpotriva,
e necesar sa -1 ghideze spre un comportament mai matur ~i mai responsabil.
Gindes (cil. Hartland, 1971) atrage atentia ca simptomul se poate
reduce chiar i atunci cand cauzele care I-au deterrrllnat raruan ascunse.
In consecinta, chiar simplul fapt ca pacientul devine capabil sa-i reia
lucrul i sa se reintegreze in familie i societate justifidi tratamentul.

4.9. Hipnoterapia In dermatologie


S-a observat ca multe afectiuni dermatologice pot fi tratate cu succes cu ajutorul hipnozei, iar tratamentul este mai uor i mai rapid in
faza acuta, cand boala nu s-a cronicizat inca. Din pacate, majoritatea
pacientilor care apeleaza la hipnoterapie au deja 0 afectiune dermatologica cronica. Rezultatele favorabile ale hipnoterapiei in afectiunile
dermatologice s-ar explica prin relatia dintre piele i sistemul nervos,
datorita originii embrionare ectoderrrllce comune. In plus, pielea realizeaza contactul atat cu interiorul organismului, cat ~i cu mediul extern.
Orice om se poate inro~i, albi sau poate avea prurit cand este irital.
Se observa ca multi pacienti cu tendinte agresive i masochiste reactio94

neaza cutanat. De asemenea, psoriazisul, eczemele sunt influentate de


factori emotionali. Pornind de la celalalt pol se observa ca boli1e de
pie1e produc reactii emotionale, ~i astfel se ajunge la un cerc vicios
care prelungete durata bolii.
Hipnoterapia se aplica in asociere cu tratamentul specific i da
rezultate cand aproape toate celelalte metode au e~uat. Un prim obiectiv al hipnoterapiei este reprezentat de terapia de suporl. Terapeutul
va da sugestii de intarire a eului pacientului (directe in timpul hipnozei
i post-hipnotice); la acestea se adauga substitutia de simptom i uneori, cand este cazul, hipnoanaliza.
Sugestii1e directe date de terapeut au ca obiectiv reducerea simptomului (pmrit, arsuri, insomnii), ajutarea pacientului sa tina un anurrllt regim alimentar. Aceste sugestii sunt folosite frecvent in scop analgezic. In practica nu i se sugereaza direct pacientului ca nu va mai
simti durerea, pruritul, ci i se tranSrrllt astfel de mesaje sugestive: "Indiferent ce senzatie ai, vei constata ca ea te supara tot mai putin";
"Chiar daca vei mai simti un uor prurit, tendinta de a te scarpina va
disparea treptat ~i complel."
Cu cat profunzimea transei este mai mare, cu atat eficacitatea terapiei va crete. Oar uneori e necesara ~i 0 abordare globaIa i de
profunzime i nu doar 0 concentrare pc simptom. De aceea se face
apella hipnoanaliza. Pe langa aces tea, terapeutul trebuie sa tina seama
i de beneficiul secundar al simptomului i sa nu-Ilipseasca pc pacient
de mecanismul lui de aparare. Astfel, el nu-i va sugera ca simptomul
dispare, ci ca se reduce treptat (e bine sa ramana un simptom rezidual
de rrllca importanta). Se pot da diferite sugestii pentm atenuarea pruritului i pentm reducerea tendintei subiectului de a se scarpina. Astfel,
Scott vorbete de metoda anularii pruritului pe 0 portiune lirrlltata,
apoi pe 0 portiune mai larga de pie1e, apoi de pe toata mana etc.; 0
aha metoda consta in sugestionarea pacientului ca distruge rrllci obiecte i ca in felul acesta obtine aceeai satisfactie ca atunci cand se
scarpina.
Pentru exemplificare va oferim un model de sugestii terapeutice
(Hartland, 1971): "Ca rezultat al acestui tratament vei deveni tot mai
puternic i mai eficient. Circulatia sangelui la ni velul pielii se va imbunatati, se va imbunatati tot mai mult, mai ales activitatea capilarelor
95

din zona care iriga pielea de pe mana ta (localizarea pruritului). Inima


ta va bate tot mai putemic i va pompa tot mai mult sange care ajunge
la nivelul capilarelor ce hranesc pielea. De aceea, pielea devine tot
mai sanatoasa, nonnaIa, astfel 1ncat eruplia se va reduce treptat pana
cand va disparea compIet, Iasand pielea curata, perfect sanatoasa sub
toate aspectele. Pe masura ce se 1mbunatalqte circulalia i nervii devin
tot mai putemici, mai tari, astfel 1ncat ei devin tot mai pulin sensibili.
Deci, pruritul se reduce treptat, se reduce treptat, pana cand va disparea
complet. Pruritul i iritalia devin tot mai rnici, devin tot mai rnici,
astfel1ncat nu vei mai simli nevoia sa te scarpini. Daca vreodata vei
mai avea tendinta sa te scarpini 11ivei da seama ce faci i vei fi capabil
sa exercili un autocontrol suficient pentru a opri scilrpinatul. Vei simti
mai putina iritalie i disconfort, iar iritalia va disparea mult mai rapid.
Chiar dad vei avea tendinta sa te scarpini 1n sOlun, 1n momentul, in
care degetele vor atinge pielea te vei trezi imediat i-ti vei da seama
imediat de ceea ce faci i vei fi capabil sa te opreti. Datorita acestui
tratament vei fi capabil sa exercili un control suficient pentru a opri
sdi.rpinatul 1nainte de a-li rani pielea." La acest instructaj trebuie sa
adaugam i sugestii specifice fiedrei afectiuni elaborate 1n colaborare
cu dennatologul.
Tehnica substituliei de simptom are ca obiectiv recducarea incontientului pacicntului aflat in transa 1n sensu I inlocuirii unui model
negativ de comportament cu unul dezirahil. Noul comportament sugerat trebuie sa fie suticient de motivat logic pentru a distruge patemul
vechi de comportament. De asemenea, este necesar ca noul comportament sa aiba acceai semnificalie simbolica ca i simptomul. Dad
simptomul reprezinta expresia unor tendinte agresive sau masochiste,
noul comportament trebuie sa reprezinte 0 altemati va dezirabila pentru
exprimarea acelorai tendinte (de exemplu, scilrpinatul ofera satisfaclia
unor tendinte agresive incontiente - in acest caz, terapeutul poate
sugera unui pacient ca va obtine satisfactii mai mari jucand tenis).
Pentru exemplificare va oferim un model de instructaj: "V oi interoga incontientul tau daca este dispus sa accepte un tip de exercitiu
tizic, sau un alt tip de activitate ca fiind potrivit pentru a in1esni descarcarea tensiunilor tale. Dad subcontientul tau este de acord, vei
96

ridica degetul aratator drept daca el nu este de acord, vei ridica degetul
aratator stang."
Cand terapeutul considera ca sunt implicati factori incontienti mai
profunzi in etiologia bolii, acetia trebuie analizali mai atent. Dar, de
cele mai multe ori, in numeroase afectiuni dennatologice, conflictele
sunt superficiale i lin de conditiile din imediata apropiere a pacientului. Adeseori, prin simpla plasare a mainii terapeutului pe fruntea
pacientului 1n timp ce acesta se afla in transa medie i sugestionarea
lui ca va fi capabil sa se intoardl in timp i sa descopere ce s-a 1ntamplat acasa sau la serviciu dnd s-a dec1anat boala, se oblin multe
infonnalii utile referitoare la etiologia bolii.
Wolberg (1969) descrie i tehnica vizualizarii prin metoda teatrului
interior.
In afectiunile dermatologice severe i cronice, terapia necesita 0
transa profunda i multa dibdare, pentru ca aceste conflicte profunde
sunt greu de identificat, ceea ce impune utilizarea cu predidere a tehnicilor hipnoanalitice.
Afectiunile dennatologice posibile de a fi tratate prin hipnoterapie
sunt: alopecia areata, eczemele, hiperhidroza, neurodennitele, psoriazisul, negii (s-au facut cercetari cu doua grupe de subiecti cu negi:
prima grupa a beneficiat de tratament cu raze X, cea de-a doua grupa
cu placebo instrumental. S-a observat ca la ambele grupe negii au
disparut la tel de repede).
In general, pentru hipnoterapia negilor sunt necesare doua-trei
edinle pe saptamana. Pentru exemplificare va oferim un model de
instructaj: "Cand ili ating mana vei simti caldura, 0 dlldudi. placuta,
care patrunde prin piek in mana ta. Pe masura ce eu continui sa-li
ating mana crete senzalia de <;aldura astfel incat 0 poti percepe claro
Cand ai senzatia de caldura ridid, te rog, cealalHi mana. Este bine
aa! Acum ili voi atinge negii. Pe masura ce ii atingi simli cum caldura
se concentreaza 1n acel loc, iar ei devin mai calzi decat restul mainii.
Cand simti dldura cuprinzand fiecare neg ridid cealalta mana. Acum
lasa mana in jos. Pe masurii ce dldura cuprinde negii, acetia vor
deveni rnici, tot mai rnici, se vor usca, se vor usca i vor disparea
treptat. Cu fiecare edinla, pielea ta devine tot mai sanatoasa pentru
d negii se usuca i dispar treptat."
97

_----~-~-~.~------------------------

-.~_ ..

Este foarte important ca tratamcntul


catie logica pentru disparilia negilor (de
a administrat unui subiect unniHoarca
dispar pentm ca nu mai sunt alimentati

sa-i ofere pacientului 0 expliexcmplu, Gheorghiu. In 1978,


sugcstic: "Ncgii se usuca ~i
cu sange.")

4.10 Hipnoterapia In tulburarilc menstrualc


Se pometc de la premisa ca multe tulburari menstrua1e au adesea
origine psihogena, iar accas(a 1e face abordabi1c prin hipnoza. llipnoterapia cstc mult mai eticienHi daca factorii emotionali sunt de data
recenta. In majoritatea cazurilor sc pot obtine rezultate favorabile rnra
hipnoanaliza prin simpJa combinare a tcrapici centrate pc simptom cu
psihoterapia simpla de suport. Ccle mai frecvente tulburari menstruale
sunt: hemoragia uterina funqionala,
amenoreca ~i dismenorcea
funclionala.
Hemoragia uterina functionala poate ti rezultatul unui oc, al anxietatii i supraincordarii. Dar accste cauze psihicc (rcbuie suspcctatc
dupa elirninarea cauze10r organice (dcci cxamenul medical preliminar
este obligatoriu). Cauze1c psihice sunt multiple: 0 rcactie de aparare
impotriva actului sexual, teama ineon~tienta dc sarcina etc. Majoritatea
cazurilor sc rezolva doar prin administrarca unor sugcstii directe de
lnlaturarc a simptomului, iar pcntru aceasta estc ncccsar un stadiu cel
pulin mediu al hipnozci. Pe liinga sugestiilc directe dc inlaturare a
simptomului, terapeutul va ofcri pacientci explieatii, incurajari - dcci
o terapie suportiva. Un alt obicctiv important al tcrapici este evitarea
anemierii, iar pentru aceasta terapeutul trebuie sa dea sugcstii de reducere a fluxului de sange la menstra normala. Cazuri1c severe de
hemoragie uterina funqionala impun hipnoanaliza pentm idcntiticarea
cauzclor emotion ale ce au dctenninat tulburarea.
Amenoreea poate varia de la oprirca completa a menstrei pana 1a
reducerea considerabila a Duxului de sange In menstra. Cauze1e psihogene ale amenoreei pot ti evidentiate, cu siguranla, numai dupa eliminarea eauzelor organicc. In categoria cauze10r psihogene pot fi evidentiate ~ocurile , anxietatca, teama de sarcina, atitudini greite fala
de viala sexuala, absenta unui partcner, schimbari de mcdiu, dctentia,
98

situalia de razboi. Hipnoterapia da rezultate favorabi1e prin sugestii


directe adiministratc in hipnoza. In eadrul sugestiilor directe se vor
face referiri la faptul ca ciclul menstrual se va rcstabili ~i functiona
nonnal, tara dureri, ca menstra se va instala cu rcgularitate (la 28 de
zi1e, rnra exceplie) (uneori c necesar sa se precizeze data i durata
menstrei). De cele mai mut1e ori estc suficient 0 singura edinta de
hipnoterapie sau 0 discutie lunga eu un terapeut cald ~i Intc1egator
pentru rezolvarea prob1emei. Cazuri1e rcbele de amenoree nccesita intcrventie hipnoanalitid pentru rcalizarea insight-ului cu privire la situatia pacientei.
Dismenoreea functionala are i ea 0 origine psihogena: se instaleaza ca un raspuns conditionat pentru ca fctila afla de la allii faptul
ca menstra cste In mod obligatoriu Insotita dc durerc i disconfort.
Alii factori psihogeni ar Ii: stress-ul, sentimentele ca culpabilitate legate de masturbatic, tcama dc viata sexuala, sarcina, conflicte in familic. Dismenorcca funqionala la fcmeile casatorite poatc fi semn de
dizarmonie conjugala; la femei1e instabile emotional i la fete, durerile
menstruale pot fi atat de intense incat Ie afecteaza activitatea profesionaUL
Terapia dismenoreei funqionale trebuie sa aiba in vcdere elirninarea eauzc10r organice pasibile de a produce tulburarca, abia ulterior
tredindu-se la psihoterapic. Tcrapeutul trchuie sa admjnistreze sugestii
directc de eliminare a durerii, asociate eu sugestii de reducere a anxietalii, supraincordarii, tensiunii i a expectaliilor anticipatorii.
In eazuri1e rebcle de dismenoree funqionala, hipnoanaliza este de
un real folos, ea diagnosticand eonflicte emolioha1e nerezolvate ce ii
cautil 0 alta supapa i realizeaza astfeJ substitulia de simp tom.

4.11. Hipnoterapia in logonevroze


Subiectii eare sufera de logonevroza (ha1bism) trebuie tratali cat
mai de timpuriu, pentru ca dad pattemul de vorbire deficitar s-a instalat, acesta estc dificil de rcstructural. Chiar i tratanlentul prin hipnoza este mai eficient Ia copii i adolesccnti comparativ cu adullii.
99

-------------------------

------~----------------------

Se observa ca pacientul traiete tensional defectul lui i devine


timid, irascibil, anxios referitor la actul vorbirii. AceasHi tensiune determina incordarea suplimentara a muchilor laringclui, gatului, fetei,
limbii, buzelor i uneori chiar a muchilor antrenali in respiratie. Cu
cat pacientul incearca mai mult sa-i depaeasca tulburarea, el nu face
decat a-i amplifice spasmele musculare, ceea ce creeaza noi dificulHili. Cercul acesta vicios se prelungetc, iar subicctul ajunge foarte
curand sa dezvolte 0 logofobie (teama de a vorbi). Terapia logonevrozei la copiii mici parra la 9 ani consta doar in cxercilii logopedice:
copilul rerilli versuri baHind masura, citete cu voce tare lungind vocalele i face exercitii de gimnastica respiratorie. Psihoterapia logonevrozci arc drept obiective eliminarea simptomului i reducerea anxietatii i a unor tulburari de personalitate aparute ca 0 consecinta a 10gonevrozei.
Hartland (1979) facc 0 serie de recomandiiri in terapia logonevrozei:
- Carrd se biinuiete prezenta unor traume emotionale in antecedente, acestea trebuie neaparat explorate. Conflictcle trebuie abordatc,
explicate, rezolvate, iar pentru a ob1ine infonootii referitoare la acestea, terapeutul poate utiliza interviul clinic aprofundat i uneori hipnoanaliza.
- Stress-uri1e i traurncle actuale trebuie eliminate, de exemplu,
modificarea atitudinii parin1ilor rata de copilul balbic.
Este obligatoriu ca terapeutul sa administreze sugestii cu caracter
general de calm, relaxare, destindere fizica i psihicii, creterea increderii in sine i inHirirea egoului; in acest sens, un rol important il au
sugestiile centrate pe inlaturarea sentimentului de inferioritate i imbunaHitirea imaginii de sine a pacientului.
Pacientului trebuie sa i se sugereze ca va fi atat de pro fund interesat
de continutul propriei comunicari, indit nu va mai acorda aten1ie 010dului de exprimare.
Este absolut necesara restructurarea atitudinii fata de propria deficienla: subiectului i se va spune ca ceilal1i acorda mult mai pulina
atentie defectului decat 0 face e1. In viata cotidiana, subiectul trebuie
sa-i creeze deprinderea de a vorbi rar, clar, controlat ~i de a-i construi
un autocontrol al respiraliei.
100

In destaurarca tratamentului, terapeutul trebuie sa urmareasca urmatoarele obiecti ve: fonnarea la pacient a unor deprinderi de relaxare:
inHirirea eului i creterea increderii in sine; reducerea anxietatii legate
de actul decomunicare; eliminarea simptomului prin sugestii directe,
antrenarea in stare de hipnoza a vorbirii rare, clare, cu respiratie corecta; minirnalizarea pe calc sugestiva a semnificatiei psihice a situatiei
in care este solicitaHi comunicarea; modificarea atitudinii pacientului
fala de defieienta luL
In terapia logonevrozei se aplica cu succes: I) tehnica desensibilizarii; 2) tehnica imaginatiei dirijate.
In primul eaz este neeesara 0 transa medie in care subiectului i se
demonstreaza ca poate vorbi bine in stare de relaxare. Apoi se reduce
treptat profunzimea hipnozei pana cand subiectul ajunge sa vorbeasdi
bine in simpIa stare de relaxare.
In tehnica imagina1iei dirijate, terapeutul cere subiectului aflat in
hipnoza sa se iloogineze pe sinc vorbind in fala unui grup de persoane
fala de care are de regula dificuWiti de exprimare i sa asocieze aceasHi
experienta cu 0 stare dc calm, linite, incredere. Pentru exemplificare
va ofcrim urmatorul model de instructaj: "Devii i ramai tot looi calm,
destins, relaxat. Eti tot mai relaxat ~i in prezenta altora, indiferent
dad! sunt multi sau putini, straini sau cunoscu1i. Vei fi capabil sa
comunici eu aceste persoane de pe pozitii de egalitate, lara urme de
sentimente de inferioritate, tara sa te simli bulversat, intimidat, ridicol,
tara s3.-1i pese de ce vor gandi ele. Vei deveni atat de preocupat ~i
absorbit de cele ce ai de spus, incat nu vei mai acorda nici 0 atentie
modului in care te exprimi. Vei deveni tot mai pu1in contient de
prezen1a altora. Aeetia vor lnceta sa te mai deranjeze. Vei catiga tot
mai mulHi incredere In capacitatea ta de a vorbi clar i frumos. In
fiecare zi vei exersa deprinderea de a vorbi tot mai controlat, raspicat,
astfel lncat atunci eand incepi sa vorbeti te simti foarte relaxat, din
ce In ce mai relaxat, atat fizic cat i mental. Vei fi capabil sa vorbcti
fiira cea mai midi ezitare."

aM tehnica de terapie este regresia de varsta cu hipnoanaliza.


Se reali zeaza abreaqia (catharsisul) prin retrairea in stare de hipnoza
a conflictelor care au stat la baza tulburarii. Pacientul este invalat sa
practice independent 0 tehnica de relaxare museulara pentru ca aceasta
101

"Iiva accentua increderea in sine i pentru ca in etiologia acestor tulburari sunt incriminali foarte mulli factori care dclennina contraqia
musculara, asupra carora se poatc actiona specific.
idee importanta a tcrapiei balbismului este cea care se refera la
motivarea pacientului pentru terapie. eu cat paeientul este mai motivat
cresc semnilicativ ansele de sucees.

4.12. Hipnoterapia In tulburarilc de dinamica sexuala psihogcna la barbati


Printre cele mai frecvente tulhurari de dinamica sexuala la barbali
menlionam: ejacularea precoce, tulburarile de erectie sau pierderea
erectiei, i imposibilitatea ereqiei. Un prim pas in terapie 11constituie
eliminarea cauzelor organice ale acestnr tulburari prin intem1ediul unui
examen medical. Dupa eliminarea eauzei organice, terapeutul trebuie
sa-l asigure pc pacient ca e yorba de 0 dcticienla treeatoare, remediabila. Prognosticul terapiei este eu atat mai favorbail, eu cat tulburarea
e mai reeenta, iar individulmai tank Este dificil de luerat cu tulburari
mai vechi de 15 ani, la barbati peste 45 de ani.
Terapeutul trebuie sa realizeze 0 anamneza detaliata a bolii (eand,
in ce condilii a aparut, care sunt ractoni care 0 agravcaza) pentru a
contracara sugestiv faclorii care au determinat i agraveaza tulburarea.
Printre cauzele psihogene pot fi evidenliate: e~ecul actului sexual consecutiv stress-ului, eonsecutiv consumului de alcool, sau consecutiv
actului sexual eu 0 partenera rejectanta. Terapeutul trcbuic sa stabileasca daca problema prezentata de pacient este un defect real sau
constituie 0 tluctuatie a unui act sexual obiinuit. De rqinut faptul d.
in cazul contactelor sexualc sporadicc, la intervale prea mari de timp
poate aparea, mai ales la tineri, 0 ejaculare precoce. De aceea, pentru
a construi sugestiile, terapeutul trebuie sa ~tie care cste tipul de dcficienVL In cursul terapiei accsta are in vedcre catcva aspecte importante: in primul rand coopcrarea partenerei, pentru ca tcrapia tulburilrii
de dinan1icil sexuala, aillt la barbati, cat ~i la femei, se include in
cadrul mai larg al tcrapiei cuplului; 0 a doua problema este investi102

garea regimului de viala al pacientului, pentru ca foarte frecvent se


prezinta la terapie pacienli epuizali fizic sau psihic.
aWl problema se refera la evaluarea personalitalii pacientului
pentru diagnosticarea posibilclnr conllicte profunde, caz in care hipnoanaliza este ahsolut necesara. In cursul terapiei terapeutul pomete
de la 0 serie de ipoteze: 0 prima ipoteza este modificarea atitudinii
pacientului fala de delicienla lui acesta considerand ca defieienla are
un caracter treditor i poate fi remediat,'"L Pentru aceasta, terapeutul
poate da sugesti i de intarire a eului, poate face terapie de suport sau
poate apela la tehnici de psihoterapie ralional- emotiva (Ellis) sau psihoterapie prin intervenlie paradoxala. 0 alta ipoteza de lueru a terapeutului 0 constituie deprinderea suhieetului de a practica 0 tehnica
de autoreglare a starii psihice (antemament autogen Schultz, unele
exercilii de Yoga etc.) ca 0 condilie a creterii capacitiitii acestuia de
a face fala situatiei.
In cursul terapiei, dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza
sugestiile clasice de intarire a eului, apoi sugestii centrate pe simptom,
sugestii legate de reducerea anxietiitii anticipatorii referitoare la eecul
sexual. lata cateva exemp1e;
- "Performanla mi-e indiferenta, ma straduicsc doar sa-i fac placere partenerei."
"Grice teama legata de modul in care vei aparea in ochii partenerei
dispare complet i pentru totdeauna."
Un alt tip de sugeslii centrale pe simplom sunt ce1e directe prin
care lerapeutul sugereaza rigiditalea bralului i face transferul rigiditalii la nivelul penisului.
Terapeutul mai poate apela la tehnica imaginaliei dirijale punandu-l
pe pacient sa-i imagineze in detaliu un act sexual reuit sau deterrninand ahreactia situaliei in care a aparut prima data tulburarea. Dadl
aceasta tulburare este mai profunda, prin hipnoanaliza terapeutul interogheaza subcontientul pacientului referitor la momentul i cauza
instalarii tulburarii, precum i la semnificatia acesteia pentru pacient.
De remarcat ca demersul psihanalitic, cel putin in primele faze ale
terapiei, nu e de dorit, pentru ca 0 tulburare de dinamica sexuala este
o problema acuta care trebuie rezolvata rcpede, iar psihanaliza reprezinta 0 tehnid. de durata.

103

I
4.13. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor nevrotice
Exista 0 serie de subieqi cenestopati care ajung sa invoce tot felul
de acuze somatofonne lara acoperire organica. Ei merg din cabinet in
cabinet, iar cei din jur ajung sa-i statuiasell sa tie tari pentru ca tulburarea lor poate disparea ca unnare a unui efort de vointa. Astfel de
sfaturi nu fac dedit sa agra veze starea pacientului.
Un autor - Ross (eiL Harlatnd, 1979) este de parere ca nu exista
dureri irnaginare. In consecinta, subiectul ori sufera acea durere, ori
minte. Oar exista dureri fizice care pot fi produse i de cauze psihologice, ele fiind resimtite la tel de acut ca i cclelalte. Pentru ilustrarea
acestei situatii cste valabila urmatoarea butada: "Pacientul spune ca
nu poatc, sora spune ca nu vrea, iar adevarul estc ca nu poatc sa vrea."
In terapia tulburarilor nevrotice, un prim obiccti v 11constituie descoperirea cauzelor incontiente care stau la spatc1e simptomului. Se
merge pc ideea insight-ului referitor la acestc cauze, care determina
disparitia simptomului. Psihanaliza considera ell aceste simptome sunt
rezultatul reprimarii unor situatii psihotraumatizante pe care subiectul
nu i Ie poate reaminti,iar acuzele apar ca 0 reactie de aparare impotriva anxietatii into1erabile. Daca aceste refulari ale situatiilor psihotraumatizante devin indiciente, apar simptomele. De aceea, demersuri1e de tip hipnoanalitic in terapia tulburarilor nevrotice sunt mai
indicate deoarece fac posibila abreactia in stare de hipnoza a psihotraumei generatoare de simptome.
Afecliunea nevrotiell este cieci 0 modalitatc incontienta de a scapa
prin boala de dificultalile rcale sau imaginare ale viqii. In terapia
nevroticului se impune evidenlierea catorva aspecte. In primul rand,
nevroticul nu trebuie criticat i blamat pentru modul cum ii rezolva
problemele. El are deja complexe de inferioritate, 0 imagine de sine
scazuta i ii atinge foarte uor punctul limita. De accca, el nu mai
are nevoie i de critica terapeutului. In al doilea rand, tulburarile nevrotice sunt greu de abordat pentru ca intotdcauna pacientul obline de
pe unna lor beneticiu secundar. In al trcilea rand, tcrapeutul trebuie
sa tie ca cenestopatu] are impresia ca nimeni nu-l intelege i cauta
in pem1anenla 0 persoana care sa-i asigure sprijin. Daca terapeutul ii
asuma acestor rol cresc foartc mult anse1e de succes ale terapiei.
104

Nevroticul trebuie incurajat pennanent i interogat in detaliu cu privire


la diticulUitilc vietii lui. Dc ascmcnea, nu e indicat sa lie intrerupt sau
criticat, indiferent ce-ar spune. Tcrapeutul trebuie sa-i stimuleze respectul de sine, sa ia in considerare cu seriozitate durerile lui i mai
ales sa nu-j spuna "sa se ia de mana" sau ell vindecarea depinde de el.
La aplicarea hipnozei, terapeutul trebuie sa lie foarte atent la selectia cazurilor pentru ca simptomul pacientului poate fi expresia unui
conflict mai profund, iar reducerea lui tara hipnoanaliza poate determina 0 substitutie de simtpom. Hipnoza, pc ]anga tratamentul starilor
somatofom1e, mai poate Ii utilizata i in tratarnentul starilor anxioase,
stmlor fobiee de intensitate medie (anxietate generalizata, atac de panica; tulburare fobica), starilor de hiperemotivitate, trae, lipsa de Incredere in fortele proprii etc.
Pentn! starile anxioase severe, eu obsesii i fobii multiple i profunde, este necesar ca tratamentul sa fie tacut de 0 persoana cu
cunotinte de psihiatrie, hipnoterapia fiind incJusa intr-o psiholcrapie
mai complexa.
Pentru simptomatologia isterica se recomanda abordarea pacientuIui de catre 0 persoana ell cunotinle de psihiatrie, la feI ca in cazul
stmlor anxioase severe. Pentn! starile obscsivc, abordarea hipnoanalitiell este mai diticil de realizat. Ea poatc da unele rczultate, dar starile
respective nu trt~buie abordate doar prin psihoterapia eentrata pe simptom. In cazul depresiilor nu este recomandata utilizarea hipnozei mai
ales in depresiile Cll potential suicidar, cu exceplia pacienlilor internati
i in combinatie Cll alte metode de psihoterapie i tratament psihiatric.
In depresiilc nevrotice, tara impulsuri suicidare, hipnoza este utilizata
in combinalie cu medicalia antidepresiva. In depresii1c reactive, hipnoza poate fi folosita aHHuri de restructurarea atitudinala, reorientarea
moti vationala.
Hipnoterapia la subieqii ncvrotici parcurge anumite etape:
a. Descoperirea cauzelor care au determinat simptomul. Pentru
atingerea acestui obiectiv, in afara interviului clinic, se recomanda
aplicarea tehnicilor de hipnoanaliza, de interogare a suhiectului In stare
de hipnoza la care se adauga tehnicile bazate pc asocialiile libere i
analiza viselor.
105

b. Ghidarea pacientului. Tratamentul se axeaza pc ghidarca pacientului pentru a face fata mai bine diliculta!ilor vietii. Pacicntul Catlta
o autoritate care sa-i rc/Olvc prohlema. Are nevoic pcnnancnt de sfaturi (cum sa se comportc in fami lie, la ~coala). Aceste sfaturi date in
stare de veghe trchuie transfonnate apoi in sugestii hipnotice ~i posthipnotice, la care se adauga ~i sugestii1c de intarire a eului. De remarcat ca ahordarea persuasiva a tulhurarilor nevrotice este muIt mai indicata dedit cea autoritara.
c. fncurc{jarnl. Pacientul trehuie permanent incurajat in privinta
simptomului lui, a evolutiei holii de care sufera. El are nevoie de
ajutor pentru a-I depa~i temerile ca ar avea 0 hoala organica grava
sau ca va inncbuni.
d. Persuasiunea. Tcrapeutul trebuie sa corecleze ideilc grqite ale
pacientului in legatura eu boala lui, meand apeI la inteligenta pacientului prin intermediul tehnicilor de psihoterapie cognitiv-rationala. Pacientul trehuie convins de natura rcala a simptomului lui ~i de modul
in care acesta se fonneaza. Hipnotcrapeutul trcbuie sa-i inocuJeze sugestiv dorinta de a Ii sanatos ~i ideeea ca poate face fata dificultatilor.
e. Decondilionarea. Terapeutul folose~te tehnica deeondilionarii
pentru inlaturarea unor deprinderi gre~ite: consum ahuziv de aleool,
mancat excesiv, fumat, onicofagie. Satisfaqia obtinuta de paeient de
pe urma dcprinderii grqitc practicate se asociaza cu () cmotie negativa,
iar terapeutul trcbuie sa-i inUireasca pacicntului motivatia de a se dcbarasa de prohlema lui. Insa, accasta tehnica da rezultate slahe eand
simptoll1ul arc 0 valoare defcnsiva majora. In astfcl de cazuri trehuie
ca mai intai pacientul sa realizeze insight-ul eu privire la problema
lui ~i aceasta se poatc face doar prin ahordarc hipnoanalitica.

Capitolul 5

HIPNOAN ALIZA

5.1. Caracterizarca

gcncrala ~i metodelc hipnoanalizei

In multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice, simptomul se ll1anifesta ca 0 reactic de aparare a cului pacientului ill1potriva unor contlicte
mai profunde
sau (reactiile
mai superficiale.
Di vcrsele
simptome
de voma, alergiilc, atacurile lie/ astm
etc.) rcprczinta mesaje ale organismului prin care acesta comunica
faptul ca ceva nu e in regula eu el, eerand in mod incon~tient ajutor.
Anumitc expresii utiJizate de pacienti sunt de fapt indicatori-simboluri ai contlictelor psihologicc care stau la baza imbolnavirilor.
Astfel, expresia "mi se face sila de pisalogcala ta" se poate traduce
in plan somatic printr-o reaqic de voma.
marc cantitate de agresivitate sau frustrare care nu e exprimata
verbal sc poatc manifesta sub forma unor simptome. Medici au constatat ca persoane1c care nu se ccarta niciodata l~i cxprima free vent
ncmultUlnirea prin simptome corporale. Este cunoscut faptul ca artitreIe reumatoide apar la persoanele care au acumulat 0 cantitate mare
de nemullumire refulatii, In timp ce insomnia poate ascnnde 0 teama
incontienta de moarte, iar in cazul colitclor u1ceroase, psihosomaticienii spun ca paeientul se "roade pc dinauntru" din cauza eforturilor
pc care Ie face de a scapa de problema sa.
Daca psihotraumelc i conflicteIe mai rccente i mai supcrficiale
pot tl abordate prin simpla hipnoterapie centrata exc1usiv pe simptom,
in cazul conflictelor mai severe este absolut necesara terapia de profunzime care vizcaza descoperirea aeestor contlicte, a reaqiiIor
emotionale asociatc, terapia incheindu-se cu ajutarea pacientului sa Ie
cunoasca ~i sa Ie faca faFt.
astfel de abordarc se realizeaza prin intermediul hipnoanalizei
care imbina tehnicile de hipnoza cu uncle mctode speeifice psihanalizei. Hipnoanaliza utilizeaza acelea~i tchnici de induqic i adancire

106

107

-------------,,------------------

a transei hipnotice, dupa care recurge la proccdee specifice psihanalizei. Hipnoanaliza are, fata dc psihanaliza, avantajul ca reprezinta 0
psihoterapie de seurta durata. Ea II ajuta pe pacient sa se elibereze de
simptomeIe de care dorqte sa scape, contribuind totodata ~i la restructurarea mai profunda In sfera personalitatii acestuia prin accesul la
anumite zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conHicteIe gcneratoare de simptome.
Hipnoza, prin atenuarea rezistentelor la psihoterapie, scurtcaza durata tratamentului cornparativ cu psihanaliza cJasica. In medic, cura
hipnoanalitica totalizeaza 20 de cdintc, ceca ce Inscamna relativ putin
comparativ cu 0 cura psihanalitica cc dureaza 2-3 ani.
Difcrcnta csenliaHi fata de psihanaliza consta In aceca ca tcrapcutul
hipnoanalist nu dimane pasiv pana cand rezistenlele pacicntului ccdeaza, ci Ie ataca frontal, Inainte ca acestea sa opreasca progresul psihoterapiei sau, In uneIe situatii, ignora aceasta rezistenta. Singurul critcriu de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza estc gradul lor de
hipnotizabiJitate.
Cu cat sc obtine 0 transa mai profunda, eu atat hipnoanaliza are
~ansc mai mari, paeicntul avand acces mai u~or la amintiri i confliete
uitate din trecutul sau, care Ii produc simptome nevroticc sau psihosomatiec.
transa mai profunda faciliteaza i producerca amneziei
posthipnotice care II va proteja temporar pe pacicnt de amintiri prea
penibiJc, ce vor fi aduse In planul contiintei abia atunei cand pacientul
se va simti sulicient de putemic sa Jc raca fata.
Wolberg considcra ca scopurile rezonabiIe ale unci psihotcrapii
scurte de tip hipnoanalitic ar li:
- reducerea simptomelor;
- revenirea la nivclul de functionare psihidi dinainte de Imbolnavire;
- Intelcgerea de catre pacient a naturii factorilor care au favorizat
Imbolnavirea;
- recunoa~terea de catre pacient a unor pcrturbari ale personalitatii
care Il Impiedidi sa se adaptcze III mod eficient la mcdiu;
- con~tientizarca modului In care se produc simptomeIe (psihice
i somatice), structurate pe baza expericntelor psihotraumatizante trecute i a condilionarilor din copilane;

108

- recunoa~terea de catre pacient a legiHurii dintre confIictele trecute i boala prezenta.


Hartland (1975) considera ca hipnoanaliza prezinta doua etape
principale:
a) ahalitica - se refera la descoperirea de catre pacient a conflictelor
incontiente care sunt generatoare de simptome;
b) sintetica - prin intermediul "insight" -ului i reeducarii, pacientul
este ajutat sa-i elaboreze noi deprinderi de gandire i noi modele de
In
comportament
capacitatea
sa
i, In
de consecinta,
autocontrol sa-i
i dereconstruiasca
a face fala existcntei
Increderea aa
In si_n2'
Cj'l1
este
ea.
Hipnoanaliza reprezintil, deci, 0 modalitate prin care terapeutul se
adreseaza ego-ului incontient al pacientului; acest dcmers se realizeaza mai direct i mai rapid In comparatie cu psihanaliza.
Psihanaliza clasica utilizcaza patru tehnid de descoperire a conflictelor incontiente, i toate acestca pot fi utilizatc In cadrul hipnoanalizei:
1) tehnica asociatiilor libere;
2) interpretarea rezistenlelor i a mecanismelor de aparare;
3) analiza transferului;
4) interpretarea viselor.
Asocia{iile lihere
Tehnica este asemanatoare Cll cea a psihanalizei clasice, diferenla
constiind In aceea ca In hipnoanaliza demersul are 10c In transa hipnotid, iar procesul asociativ apare mai frecvent sub fomla imaginarii.
Pacientul e Incurajat sa ia act de diversele imagini, ganduri, asocialii
care Ii trec prin minte, indiferent daca legaturile dintre ele i se par
logier sau nu.
Insai inductia hipnotica va InIatura unele rezistente la asociatia
libera. Asocialiile se realizeaza mai uor In hipnoza i adesea 0 singura
edinta va fumiza mai multe infonnalii relevante dedit ciiteva edinle
In stare de veghe.
Transa medie este, de regula, suficienta pentru ca pacientul sa produca un material semnificativ pentru psihoterapeut. Hipnoanalistul tre109

huie sa ascultc In mod pasiv ~i sa cvite Intreruperea lluxului normal


al asociatiilor pacientului (care vorhe~te liher), not and ee ~i cum se
exprima acesta. Daca el remarca ceva deosehit, trehuie sa-l intcrogheze
pe pacient In Icgatura cu prohlema neclara, dircqionand lluxul asociatiilor acestuia pc canalul dorit. Daca pacientul sc blocheaza, terapeutul pune mana pc fruntea acestuia ~i comanda:
" Voi numara pana la 5 ~i cand voi ajunge cu numaraloarea pana
la 5, Iti va veni In minte cuvantul sau imaginca care are 1cgatura eu
ceca ce ai spus Inainte" (llartland, 1(78).
Meconisllle/e de oparare

~yi rezistenle/e

In psihanaliza, terapeutul interpreteaza rezistenleJc pacientului. De


piIda, eand pacientullntarzie, terapeutulll dezvaluie ce se ascunde in
spatcle Intarzierii - un meeanism de aparare a cului: Inlarziind, pacientul cauta sa evite sa sc oeupe de problemele sale limp de 50 de
minute sau, eand inlarzie frecvent, cl poate dori In mod ineon~tient
sa-i provoace terapeutul sa-I dea afara. Psihanalistul interpreteaza
aceste 1'enomene pentru pacient. Ilipnoanalistul intcrprcteaza aceste
mecanisme In acela~i 1'eI.Dar, in hipnoza pacientul este mai vulncrabil,
~i accste rczistenlc trebuic manevrate eu rnai multil grija, bliindetc i
respect fata de pacient. I:ste interzisa atacarea lor prea rapida. De pilda,
un student la arte plastice a venit la hipnoanaliza pentru ca nu era
capabil sa-i tennine lucrarea de diploma ~i nu ~tia daca este sau nu
homosexual, neavand curajul sa se arropie nici de barbati, nici de
femei. Cand a 1'ostaplicata pentru prima data tehnica teatrului interior,
paeientul a spus In hipnoza ca s-a defeelat 1'ranghia earl' trehuia sa
traga cortina (de doua ori). Apoi a vazut 0 noua cortina metalica ee
bloca vederea pc seena imaginara. In aceasta situatie, terapeutul a sistat
temporar incerearea, reJuand-o abia dupa 0 luna de tcrapie. Aeum tehniea a putut fi aplicata, paeientul vazand pe seena imaginara un batran
earc agresa sexual un haiat. Aceasta seena a readus in eontientul
subiectului amintirea terilianta din eopilaric cand aeesta dormise in
pat eu bunieul sau, i acesta a incereat sa abuzeze sexual de e1. Astfel,
pacientul a ajuns sa contientizeze sursa temerilor sale de natura homosexuala (Erika Fromm, 1984).
110

In hipnoanaliza, intcrpretarea rezistenlclor nu cste neaparat atat de


riguroasa ea In psihanaliza. Uneori, hipnoanalistul interpreteaza rezistentcle, dar sunt ~i sitmqii In care terapeutul ohscrva rezistenlele ~i Ie
treee sub tacere. EI cauta aceIc strategii terapeuticc menite sa faca
rezistcnlc Ie inutile. Numai atunci ciind accstc strategii dau gre~, terapeutul atrage atenlia pacicntului asupra cxistcnlci rezistenlclor.
Analiza rezistentelor nu mai reprezinta 0 piatra unghiulara ca in
psihanaliza, mai ales datorita faptului ea una din caracteristicile subiectului hipnotic estc aceea de a coopcra cu tcrapeutul, ceca cc face
ca rczistenlele sa se manifeste mai pulin decat In stare de veghc .
Tran~feru/
In psihanaliza, Iransferul se refera la 1'aptu] ca paeientul arc sentimente nerealiste 1'ata de tcrapeut pe eare II identitica cu 0 tigura semnificativa din copilaria sa. (IJ vede pe terapeut prin ochelarii treeutului,
oehelari ee pot Ii roz sau intunecali). AstfcI, pacientul eauta sa reediteze eu terapcutul 0 rdatie importanta din cxistenta sa timpurie. Cand
pacientul realizeaza un transfer pozitiv, eJ ii iubcte i I~i idealizeaza
terapeutuJ. Cand transferul e negativ -ll uratc. Ambcle tipuri de transfer trebuic prelucrate de catre terapcut.
Transferul estc i mai putemie In hipnoanaliza comparativ eu psihanaliza clasica, pentm ca in hipnoza pacientul are aeees lllai rapid la
contlictcle i afcctele sale reprimate, el tiind Intr-un contact mai direct
cu propriul sau subeontient. Exista trei mari categorii de transfer
(Erika Fomm, 1984):
1) transferul care caractcrizeaza tipul infantil de dependenta;
2) transferul oedipian;
3) transferul fratern.
Dependen/a de tip infantil
Situatia hipnotiea in sine tinde sa favorizeze trans1'cml de tip in1'antil, mai ales la ineeputurile sale. Pacientul vine la hipnoterapie i
ateapta ca terapeutul sa aiba grija de el, sa-i rezolvc problemele in
timp ce el "doanne". Dc fapt, pacientul vrea sa tic dependent, eonsidcrandu-l pe terapeut ca pe un parinte omniscient i omnipotent.

III

Sentimentele legate de transfer sunt ncrcaliste si cxagcrate, el dorind


ca terapeutul sa ia dccizii1e In locul pacientului, aa cum au flkut
parintii - tat a sau mama - In copilana sa.
Tran.~/pru! de tip oedipian
Aa cum comp1exul Ocdip are doua laturi - dorinta de a Intretine
relatii sexuale cu parintele de sex opus ~i dorinta de a ditiga obiectul
dragostei In competitie cu parintele de acelai sex, de a carui razbunare
subiectul se teme - i In hipnoza, acest complex Imhraca doua forme:
seductia i compctitia cu dorinta de moarte a concurentului. In hipnoanaliza, acestc sentimcntc arhaice sunt transferate asupra persoanei
hipnoterapeutului.
Senti mente Ie respective pot Imbraca diverse forme:
- pacienta (fcmcie) poate avea fantezii legate de faptul di hipnotizatorul 0 tine In brate, face dragoste cu ea;
- 0 aIm pacienta poate acuza nejustitlcat terapeutul ca a agresat-o
sexual In timp ce se ana in hipnoza (aceasta din urma se razbuna in
mod incontient pe terapeut - tlgura ta11l.lui- pentru ca nu a sedus-o).
Transfau!

de tip fra/ern

Adesea, pacientul dezvo!til in hipnozil 0 traire de tip rivalitate fratema.


Erika Fromm rclateaza cazul unei paciente care nu putea intra dedit
lntr-o transa uoara in cabinetul terapeutului. Aceasta pacienm a rugat-o s-o lnvete autohipnoza. Rezultatul a fost ca pacienta relata ca
acasa, practidind autohipnoza, ea putea atinge 0 transa muIt mai profunda. La 0 analiza mai atenta a reiqit un sentiment de rivalitate fratema: "eu pot sa fac asta mai bine decat 0 faci tu."
Problema se pune daca este util sa interpretam rivalitatea fratema
a pacientului anat in hipnoza. Majoritatea terapeutilor considera ca e
mai util sa nu 0 facem, pentru ca pacientul sc va simti jcnat i culpabil.
Daca In psihanaliza se analizcaza In dctaliu toate componentele
transferului, In hipnoanaliza e mai bine sa nu contientizam chiar fiecare sentiment incontient care li face aparitia (FrOlmn, 1968).

Specialitii considera ca este mai constructiv sa utilizam senti mentele legate de situatia transferentiala dedit sa Ie analizam cu orice pre\.
De pi Ida, Erika Fronml lauda pacienta aflam In heterohipnoza pentru
succeseIe obtinute de ea In autohipnoza. Terapeutul Ii spune ca este
foarte fericit ca ea a Invatat sa se ajute singura intrand In transa prin
autoinduqie.
Terapeutulli sugereaza, de asemenea, In heterohipnoza, ca ea va
intra lntr-o transa din ce ill ce mai profunda prin autohipnoza i ca,
In aceasta situatie, Ii vor reveni In minte tot [elul de amintiri i imagini
care vor arunca 0 lumina noua asupra problemelor sale. Aceste imagini
vor fumiza un material tot mai bogat pentru viitoarea edinta de hipnoanalizlL
Analiza viselor
Dupa cum am mai aratat, Freud (1953) a denumit visele nocturne
"calea regala spre subcontient".
Din punct de vedere psihanalitic, visul estc considerat ca 0 incercare a ego-ului de rezolvare a problcmelor incontiente ale subiectului.
French i Frorrun (1964) au aratat ca visul reprezinta 0 reactie la
un conflict dit i 0 expresie a unui conflict de natura subcontienm.
Orice vis nu este altceva decat 0 Incercare mai mult sau mai putin
izbutim de a rezolva conHictul.
Psihanalistul sau hipnoanalistul care incearca sa interpreteze un vis
se afla ill situatia unui cercetator care se straduiqte sa descifreze hieroglifelc dintr-un text. Acest mesaj trebuie tradus In codul specific
starii contiente (de veghe). Demersul terapeutului se concretizeaza In
decodificarea simbolurilor pentru a Ie face accesibile mentalului
contient al pacientului.
In ceea ce privete interpretarea viselor, hipnoanalistul are un mare
avantaj fata de specialistul in psihanaliza cIasica. Psihanalistul trebuie
sa atepte, uneori sapmmani, pentru ca pacientul sa relateze visele sale.
In acelai timp, psihanalistul clasic se confrunta mereu cu problema
ca marea majoritate a continutului viselor - chjar i a celor pe care
pacientul i Ie amintete - a fost refulat, uitat, reprimat.

112
113

.II

In schimh, hipnoza pune la dispozilie 0 serie de mijloace care faciliteaza ~i optimizeaza lucrul asupra vise1or. Astfcl:
Hipnoanalistul
are posihilitatea sa invoce visele In timpul
~edinlei de hipnoza. Aceste vise pot ti relatate imediat de catre pacient.
Hipnoanalistul poate sugera pacientului faptul ca cl are "un vis
legat de 0 problema anume sau de un conflict" pc care vor Incerca
sa-l rezolve Impreuna.
Daca pacientul nu a ajuns la 0 solulie prin intennediul visului,
hipnoanalistul Ii poate sugera faptul ca el reviseaza visuI i Incearca
sa se confrunte Inca 0 daUi cu prohlema sa Intr-o maniera diferita i
la un nivel diferit. Tcrapeutul poate sa-l Incurajeze pe pacient, sugerandu-i ca va gasi 0 solulie mai buna daca va Inccrca sa reviseze visul
(Sacerdota, 1967).
De asemenea, terapeutul ii poate sugera pacicntului ca cste capabil sa inle1eaga semnificaliile i simbolismul propriilor vise din ce
In ce mai bine, pe masura ce trece timpuL IIipnoanalistul dispune i
de mecanismul sugestiei posthipnotice. Astfel, e1 poate sugera pacientului ca va visa 0 seric de vise importante, semnificative pentru problematica sa. Se poate sugera eli, de~i este posihil ca acestc vise sa
fie uitate, ele vor reveni in con~tiinla pacientului imediat ce acesta va
intra 'in cabinetul psihoterapeutului. Astfel, terapeutul poate explora ~i
interpreta impreuna cu pacientul sau intrcg continutul visclor. In felul
acesta se analizeaza vise complete i nu doar fragmcnte pe care eventual i Ie aminte~te pacientuL
Adesea, in timpul ~edinlei de hipnoanaliza, cand i sc da pacientului
sugestia sa viseze, acesta poate reproduce in mod spontan un vis nocturn senmiticativ, care fusese refulaL In acela~i timp, el poate produce
un vis diurn care arc semniticalii psihologice cc pot .ti interpretate.
Hipnoanaliza mai are ~i alte avantaje comparativ cu psihanaliza
clasidLAstfel, atunci rand pacientul se ana in hipnoza, mai ales intr-o
hipnoza profunda, terapeutul se poate adresa direct incon~tientului subiectului prin utilizarea unor tehnici specitice, dintre care arnintim tehnica imaginaliei dirijate sau regresia de varsta.
In astfel de situalii, incon~tientul pacientului poate furniza raspunsuri nemijlocite. Datorita acestui fapt, hipnoza poate aduce imbunaililiri rapide in comportamentul pacienlilor.
114

Tehnica hipnoanalitica se utilizeaza pentru descoperirea i interpretarea contlicte1or incon~tiente. Odaili ce terapeutul identifica un
contlict de natura incontienUi, el trebuie sa-l ajute pe subiect sa-l
rezolve. In acelai timp, hipnoanalistul trehuie sa-l conduca pe pacient
in a~a fel incat sa vada care este sursa luptelor sale interne ~i sa fie
capahil sa-i reorganizeze mecanismele personaliilitii sale astfelindit
sa ajunga la 0 formula de viala productiva ~i placuta.
Scopul tinal al hipnoanalizei este facilitarea maturizarii ~i cre~terii
psihice a pacientului. In afara asocialiilor libere ~i a analizei vise1or,
hipnoanaliza utilizeaza ~i alte tehnici cum ar fi:
Tehnica imaginatiei dirijate (Fromm, 1984)
Psihanalistul Heinz Hartamann (1958) suhlinia faptul ca exisili
doua feluri de imaginalie:
a) imaginalia simbolica, reprezcntand 0 strategic cognitiva a egou- .
lui incon~tient;
b) imaginalia de testare a realiililii, meniili sa asigure planiticarea
viitoare1or situalii cu care subiectul este confruntat (ce va face sau ce
va spune suhiectulintr-o situalie dificila).
Hipnoterapeutul utilizeaza amhele tipuri de imaginare. Astfel, el
recurge la imaginarea de tip simbolic atunci cand, dore~te, de piIda,
sa simholizeze pocesul evoluliei pacientului de la 0 boala spre starea
de sanatate printr-un rau tumultos pc care pacientul trebuie sa-I traverseze sau printr-un munte pc care acesta unneaza sa-l urce.
Imaginarea care are drept scop testarea realitalii poate fi utilizaili,
de pilda, atunci dnd avem de-a face cu 0 fohie cum ar ti fobia zborului
cu avionuL Hipnoterapeutul poate descrie pacientului treapta cu treapili
drumul sau spre aeroport, intrarea in aeroport, predarea bagajelor, trecerea pc la organele de control ale aeroportului, imbarcarea, calatoria
cu avionulin timpul careia subiectuli~i imagineaza ca citete 0 carte
atilt de interesanta, incat ignora disconfortul zborului.
Apeland la antrenamentul mental al unor situalii psihotraumatizante
in stare de hipnoza, terapeutul 11poate ajuta pe pacient sa oblina un
bun control asupra realitalii.
115

Prin hipnoterapie pacientul ajunge sa transfere sentimentul de succes din cadrul unor situalii imaginare asupra unor situalii reale (Frankl,
1976).
Un alt concept utilizat in cadrul hipnoanalizei este cel de "ego
ideal".
Psihologia psihanalilica face diferenla dintre supraeu sau con~tiinla
~i eul ideal. Supraeul stabile~te nonne-granite-limite, in timp ce eul
ideal stabi1e~te scopuri (Stolar i Fromm, 1975).
Ego-ul ideal reprezinta ceea ce un individ dore~tc sau viseaza sa
devina. Daca cineva nu-~i atinge nivelul de aspiralii, el traiete sentimente de jena i culpabilitate pentru ca nu a ajuns atat de competent
~i atat de perfect cat ~i-ar 1'idont.
Hipnoanalistul il poatc ajuta pe pacient sa aduca ego-ul ideal la
~edinla de terapie ca ~i cum acesta ar 1'i real. De pi Ida, poate sugera
pacientului ca un indi vid care arata exact ca eI intra in incapere, se
a~aza pe un alt fotoliu i povestete cum a Hicut eI fala in mod eficient
i competent acelor situalii care 11prcocupa pe pacient. Apoi se poate
sugera in continuare ca pacicntul se contope~tc, devine una cu acel
personaj eficient.

5.2. Tehnici avansate ale hipnoanalizei (Hartland, 1979)


Tehnic'o scrisu/ui automat. Se plaseaza un crcion in mana pacientului anat in transa i i se sugereaza ca mana i hralul sau sunt
complet detaate de corp i llu-i mai apartin. 1 sc sugereaza apoi sa
serie 1'ara sa-~i dea scama de ceea ce scrie. Produsul. este adesea indescifrabil (fraze incomplete, litere fragmcntatc etc.). Daca pacientul
poate deschide ochii tara sa-i intrerupa transa, cl poate fi solicitat sa
scrie corect, utilizand tehnica scrisului automat. Daca acesta nu poate
deschide ochii tara sa se trezeasdl., i se poate sugcra, posthipnotic, ca
sensu 1 cuvintelor scnse de el i se va clarifica dupa ce se va trezi.
Aceasta sugestie duce la e1iminarea dificultalilor de intrepretare a materialului. Dei primc1e illcercari pot eua, pnn antrenament subiectul
ajunge sa sffipaneasca tehnica. Mulli pacienli 0 pot utiliza in transa
uoara, dezavantajul acestora con stand in aceea ca ei ll-au posibiIitatea
116

sa surpnnda senmificalia ascunsa a ceea ce au vrut sa cornu nice, a~a


cum se inmmpla cu cei anali in transa profunda. Acest dezavantaj se
explid prin accesul mai limitat la zonek profunde ale psihismului in
transa u~oara.
Desenul hipnotic. Rezultate bune se oblin numai in masUfa in
care pacientul atinge 0 stare de transa profunda, de tip somnambulic,
tiind in stare sa deschida ochii fara sa se trezeasdL Pacientul poate fi
instruit sa deseneze ce dorqte sau i se poate sugera ce sa deseneze
(frecvent, tematica desenului poate izvorl din informaliile cupnnse in
asocialiile libere). In desen, pacientul reflecta uneori atitudinea sa incon~tienta fata de familie ~i chiar fata de terapeut. In unele cazuri, el
poate fi solicitat sa-~i ilustreze visele sau trairile care 11domina. Tehnica da rezultate dad este combinata cu regresia de varsta cand pacientul, regresat, i~i ilustreaza mai uor decM la varsta adulta atitudinile
i sentimentele.
Terapia prin joe. ~i in acest caz, pacientul trebuie sa He capabil
sa deschida ochii tara a ie~i din transa. Numeroase rezistenle manifestate de adulli fata de aceasta terapie sunt inIaturate in stare de hipnoza.
De indata ce pacientul a11at in hipnoza i~i dil seama ca nu trebuie sa
a~tepte pasiv indicalii1e terapeutului, el se joaca cu multa pIacere pentru a expnma agresivitatea ~i gelozia incontiente fala de parinli, frali
sau alte persoane. Matenalul consta in papu~i ce reprezinta un barbat
i 0 femeie, un hatran i 0 batrana, un baiat ~i 0 fetila de circa 10
ani, un haiat i 0 fetila de 4 ani i un bebe1u~. Sunt prezente, de
asemenea, anima1e, mobilier, un pat mare, tren, maini, arme, soldali,
cat ~i hartie, creioane ~i plastelina. Pacientului i se spune sa construiasca ~i sa se joace cum 11place, dar sa povesteasca ceea ce face. Uneori,
terapeutul alege ceea ce trebuie tacut pe baza matenalului oblinut din
asociatiile libere. Daca terapeutul a sesizat conflictele esenliale din
viala pacientului, ulterior el 11va regresa la acea varsta.
It Tehnica dramaticil. In hipnoza profunda rezistenlele la dramatizare sunt inlaturate. Pacientul este instruit sa reprodudi, in stare de
hipnoza, incidenteIe dramatice din cursu I existenlei sale ~i sa retraiasca
pe plan emolional situaliile ~i experienlele anterioare. In transa pro-

117

funda el face acest lueru eu atata forta de sugeslie ea ~i cum ar retrai


eu adevarat experienta rcspectiva. Adesea, cxpcricnta este atal de intensa i puternica, incal se produce 0 adevaraHi abreactie. Cel mai
dramatic exemplu de abrcactic apare in tratamentul nevroze1or de razboi, cand pacientul traicte alat de putcmic siluatia, eI mimand chiar
mitralierea inamicilor. Daca tehnica e combinam cu regrcsia de viirsm,
ea devine i mai cticienm. Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar
uneori este necesar ca el sa intervina accentuand una sau alta din
caracteristicile situatiei respectivc. Tchnica se dovedete deosebit de
utila mai ales pentru exoprimarea deschisa a agresivitatii i ostilitatii.
Regresia de varsta. Pacientului i se sugereaza ca are 0 alta viirsta
decat cea reala, de regula mai mica. In timpul hipnozei pot fi induse
doua tipuri de regresie (Hartland, 1979):
a) In cadrul primului tip, pacientul actioneaza in conformitate cu
propria reprezentare asupra modului cum era e1 la viirsta mai mica.
EI se comporm aa cum crede ca ar fi Ia.cut-0 in calitate de copil la
varsta respectiva. Aceasta este un feI de simulare a unci perioade trecute (pseudoregresie).
b) In al doilea tip de regresie se produce 0 intoarcere reala la 0
perioada timpurie de viirsta, eu 0 reactivare a mode1elor de eomportament existente la timpul respectiv. Chiar i terapeutul primete ralul
unci persoane din perioada respectiva de viata a pacientului: invatator,
parinte, ruda. Aceasta este regresia de varsta in adevaratul sens al
cuvantului, in care pacientul are acees la amintiri i traiete evenimente
i smri care au fast reprimate. Rcgresia de varsm se combina, de regula, cu celelalte tehnici de hipnoanaliza. Pentru regresia adevarata
este necesara a transa de tip somnambulic (deci pacienti eu grad mare
de hipnotizabilitate). Exism doua metode pentru a obtine regresia de
varsm:

teasca i sa retraiasca timpul i locul eand a aparut pentru prima oara


simptomul rcspectiv (cu cat mai multe detalii).
2) eu subiectii foarte buni se poate trece direclla sugerarea viirstei
dorite tara dezorientarea prealabila. Se va folosi 0 tehnica de numarare
i i se va spune pacicntului ea e1 se va intoarce Inapoi in treeut i se
va simll ea i cum ar trai din nou perioada sugeram. Pentru exemplifieare prezentam urmatorul instructaj: "Eti foarte relaxat, calm,
linitil. Acum yom incerca sa adancim tot mai mult starea de relaxare.
Pc masura ce ma asculti te vei intoarce tot mai mull in trecut i vei
trai "situatia X" (este yorba de situatia in care a aparut simptomul,
problema, contlictuI). Eu voi numara pana la 10 i, eand voi ajunge
la 10, te vei rcinotaree in timp cand aveai varsta de 10 ani. Acum voi
Incepe sa numar i pc masura ce numar te intorei in timp, te intorei
in timp tot mai mull. 1,2 - simti cum devii tot mai nue, din ee in ce
mai nilc; 3,4 - miiini1e i pieioare1e tale devin tot mai mici, din ce in
ee mai miei, ea atunci eand aveai 10 ani; 5,6 - devii tot mai mie, i
mai mie, miiinile i picioarele sunt tot mai mici; 7,8 - te intorci i
devii ca atunei cand aveai 10 ani; 9,10 - te intorci in timp i eti ca
atunei cand aveai 10 ani. Eti imbracat ca atunci. III aminteti c1ar
camera, lucrurile din jur. Le poti vedea eu mulm c1aritate, parca ar fi
adevarate. Indata ce simti ell eti la varsta de 10 ani ridica bratul."
Inainte de trezire, pacientului i se spune ca va uita tot ce s-a intiimplat i ca atunci cand va fi suficient de puternic pentru a suporta
adevarul, intiimplarile respective ii vor reveni treplat in memorie.

1) Tehnica confuziei: pacientul, af1at In stare de hipnoza, este treptat dezorientat cu privire la timpul i locul in care se af1a (ziua, saptamana, luna i in ce1e din urrna anuI). Cand ajunge intr-o stare de
confuzie este reorientat spre perioada de viirsta dorim. Atunci cand se
pune problema investigarii unui anumi! simptom, i se cere sa i-l amin118

119

Capitolul 6

ORIENT ARI MODERNE IN HIPNOTERAPIE

6.1. Hipnoterapia de orientare cricksoriana


Principii Ie terapiei lui Milton Erickson pot fi gasite mai ales In
lucrarile discipolilor sai, Haley ~i Rossi (1973, 1980). Strategia terapeutica a lui Erickson are in vedere inlaturarea simptomului i crearea
1a pacient a unor expectalii pozitive referitoare la vindecare. Ea contribuie la reducerea disonanlei cognitive i favorizeaza evolulia pacientu1ui spre starea de sanatate. Erickson nu situcaza la baza psihoterapiei sale 0 teorie a personalitatii, ci este de parere ca teoriile asupra
persona1italii ingradesc posibilitatea psihoterapeutului de a conceptua1iza mecanismele psihopatologice puse in aqiune de pacient. De aceea,
Erikson elaboreaza 0 noua teone asupra personalitatii pentru fiecare
din pacienlii sai. Aceasta noua teorie line seama de identitatea, starea
psihica, nevoile, dorinlele, tendintele i fortele psihice ale pacientului.
Psihoterapia cricksoriana are 1a baza eateva principii derivate din
teoria inf]uenlarii sociale a comportamentului:
1. Psihoterapia reprezinta 0 interaqiune intre pacient i terapeut,
in care terapeutul are ascendent i putere asupra pacientului.
2. Terapeutul este cel care ghideaza pacientul sa-i examineze problemele intr-o noua lumina.
3. Terapeutul trebuie sa-l convinga pe pacient di psihoterapia lucreaza chiar i atunci cand nu se evidenliaza modificilri obiective in
comportamentul acestuia.
Gill i Beahrs descriu modelul de interaqiune terapeut - pacient
specific terapiei ericksoriene astfel: Terapeutu1 observa modul in care
pacientul comunica la toate nivelurile. Deci, ullnarete modul in care
gandete pacientul, ce constructe verbale folosete, ce patternuri de
comunicare nonverbaIa utilizeaza (auditive, vizualc, kinestezice). Terapeutul trebuie sa 1ucreze cu pacientul Iui atat la nivel contient, cat
i incontient. EI aduna infonnalii de la ambele niveluri i incearcil
121

sa le sintetizezc. Terapcutul trebuie sa-l manipulezc pc pacient astfel


incat moditicari1c suferite de acesta sa fie egosintonice i sa produca
schimbari pozitive sub aspect interaclionaL Terapeutul arc menirea de
a utiliza forte1c latente de natura subcontiente care nu reprezinili doar
un depozit de emolii, impulsuri, tendinle refulate i experienle negative, ci mai curand 0 sur sa dc energie i forta rczultata din expcrienla
cu care a venit pacientul in contact. Subcontientul ar avea deci capacitatea de a crea modele de comportament, modele cognitive care
depaesc expectaliile obinuitc ale pacientului.
In finalul psihoterapiei trcbuie sa se realizeze 0 structura unica ce
imbina tipurile de cognilie contienili i subcontienta, care sa reprezinte un tot unitar, specitic annoniei individului i relaliilor lui eu
mediul.
Dupa r;;riekson, simptomul are rolul de a menline echilibrul psihie
al paeientului, iar inlaturarea lui presupune 0 restructurarc profunda a
psihieului pacientului. In transa terapeutiea, terapeutul trebuie sa pna
seama de faptul ca subiectul nu va incorpora sugestii eu earacter of ensiv si distonic; de asemenea, terapeutul trebuie sa lina seama de modul
in care s-a format simptomul, de scopul caruia ii scrvesc aceste motivalii, de stilul cognitiv i de sistemul fundan1ental de reprezentare
cu care opereaza paeient u1.
Are loc un proces de invalare de natura incontienta, in cadrul
careia ego-ul critic este estompat. Atenlia pacicntului trebuie ghidata
spre realiililile interioare, unnarindu-se moditicarea unor patternuri habituale de control ale accstuia. Deei, se vizeaza schimbarea modului
in care pacientul ii acceptl tluxul propriilor asocialii interne.
Transa terapeutica a lui Erickson are 0 anumita specificitate ce
rezida in:
- Utilizarea conversaliei uzua1e care conline sugestii indirecte de
intrare in transa.
- Folosirea confuzici ca tehnica ce sparge tiparele i sistemul de
referinla obinuit ale pacientului. Incerdind sa unnareasca instruqiunile ambigue date de terapeut, emisfera eerebrala dreapili se activeaza,
ceea ce are drept rezultat modificarea sistemului de imagini i a
funqionarii diverse10r modalitali senzoriale.
122

- Folosirea surprizei - este asemanatoare cu folosirea confuziei i


produce 0 modi fcare brusca a modului obinuit de funqionare psihicii
a pacientului.
- Utilizarea unor intrebari care conlin in sine sugestii dirccte i
indirccte in legatura cu hipnoza.
- Direclionarea atenlici asupra unor aspccte interne ale organismului (exemplu: "ma intreb cu cat este mai greu bralul drept fala de cel
stang?").
- Utilizarea subconticntului in scopul cxplorarii contlictelor interioare ale subiectului. Subcontientul estc implicat in demcrsul terapeutic in sensul ca el "da voie" pacientului sa intre in transa i accepta
modificarile in sfera cognitiva i comportan1cntaUi (exemplu: "mintea
ta subcontienta tie mai bine cand i de cc a aparut problema i cand
te vei schimba").
- Utilizarea acceptarii pasive de ditre pacient (exemplu: "nu este
nevoie sa fii atent la vocea mea ..., sa acorzi atenlie senzaliei de greutate care ili cuprinde tot mai mult bralul").
- Utilizarea unor expericnle din copilaria pacientului - acesta este
invitat sa-i reaminteasca de perioada cand obinuia sa viseze cu ochii
deschii.
Erickson utilizeaza i diferite tehnici de induqie hipnotica, dintre
care enumeram: induqia prin fixarea privirii, tehnica 1evitapei bralului
i alte mecanisme nonverbale de induqie (modificari in tonul i ritmul
vocii, specularea efectului monotoniei: spune 0 poveste, inca 0 poveste
i inca 0 poveste pana cand subiectul intra in transa in mod spontan).
El folosete i tehnica provocarii (exemplu; "preferi sa intri in transa
acum sau peste cinci minute'?"), tehnica semnalului ideomotor, precul11
i utilizarea unui set de intrebari la care pacientul nu poate sa raspunda
decat prin DA; exemplu: "ili aduci aminte de perioada dnd aveai 10
ani i 1i se intfunpla sa vezi cum plutesc norii pc cer?"; "au fost
perioade in copilaria ta cand nu tiai precis de ce ai llicut un anurnit
lucru'?"; "ili anunteti drumul parcurs asilizi pana la cabinet?". Prin
astfel de intrebari la care pacientul nu poate sa raspunda decat prin
DA apare setul mental de raspunsuri pozitive pc care Ie va da i in
continuare, pacientul fiind astfel silit sa coopereze.
123

Obiectivul acestci psihoterapii consHl in incurajarea comportamentelor cent rate pe scop, care sunt in acord cu nevoile interne ale subiectului: hunastarea fizidl i psihica, interaqiuni sociale henefice.
Pe baza principijlor psihoterapiei ericksoriene a luat natere psihoterapia strategidl a \ui Haley. Psihoterapia strategidl include acele demersuri psihoterapeutice in cadrul carora terapcutul ii asuma responsabilitatea de a dirija pacientul i-i propune modalitali concrete de
realizare a schimharii. Principiile psihoterapiei strategice au fost
enunlate de Nixon in 1979:
- Terapeutul are nevoie de un motiv pentru toate demersurile sale.
e1 definete prohlema, planifidi interventia, evalueaza consecinteIe, accepta responsabilitatea tratamentului - toate accstea in timp ce neaga
ca ar avea vreo responsabilitate pcntru moditicariIe aparute in comportamcntul pacientului.
- Terapeutul trebuie sa identifice stilul cognitiv al pacientului, modul \ui de percepere a realiililii i ratiunile complexe care detennina
mentincrea simptomului.
-- Terapeutul trebuie sa fie contient de faptul ca un comportament
simplomatic are un caracter circular i repetitiv.
- Se considera ca pacientii sunt motivali sa se schimbe, ca dovada
venirea lor la psihoterapic, dar motivatia poatc sa nu fie cea pe care
o atirma sau gandesc ei.
- Dei pacientul a afacut incerdlri rcpetate de a-~i rezolva singur
problema, acestea au c~uat. Terapcutul trcbuic sa manifcste inlclegere
i sa incurajczc accste eforturi. In plus, multi pacienli simt nevoia sa-i
spuna istoria vietii. Ascmenea manifestan trehuie incurajatc de terapeut pentru ca elc ofera posibilitatea familiarizarii cu simbolisitica verhala a pacientului, cu modul lui de a vedca luerurile i eu eomportamentul sau.

prohlema importanta a acestor terapii 0 eonstituie depairea rezistentelor paeientului. Se observa ca terapiile prca directc pot determina activarea mecanismelor de aparare i a rezistentelor. In schimb,
o abordare indirecta vadcte respect fata de problema pacientului, fata
de simptom i motivele mentinerii acestuia. Psihoterapia strategica este
o terapie indirecta caracterizata prin faptul ca utilizcaza chiar simpto124

mul care funqioneaza atat la niveI contient, cat ~i subcontient ~i se


exprima simbolic prin structurilc lingvistice utilizale de pacient.
Tehnici concrete de in\aturare a simptomului ce apartin psihoterapiei strategice:
- Utilizarea simptomului - aceasta tehnica nu neaga existcnta
simptomului i nici dreptul pacientului de a-I avea. Exemplu: in cazul
unui pacient psihotic delirant ce se credea Isus, Erickson a recomandat
o terapie ocupationala in meseria de dulgher; unui pacient cu dureri
cronice i s-a recomandat angajarea In discutii i prelegeri cu privire
la durere.
- Tehnica programului sau a orarului - prin intennediul acestei
tehnici, pacientul primqte In mod indirect dreptul de a-i controla
simptomul; exemplu: "maine seara 1ntre 8 ~i 9, la alegerea ta, timp
de 10 minute 0 sa ai 0 durere in tot capul ~i nu doar in zona cerei,
aa cum se intfunpIa de obicei."
- Invatarea pacientului cum sa-~i foloseasea mai bine simptomul
pentro a obline bcneficii secundare; exemplu: unui copil enuretic, terapeutul i-a spus ca nu trebuie sa urineze in pat decat atunci rand vrea
sa-i enerveze mama, atragandu-i atenlia asupra lui.
- Tchnica programarii simptomului. In stare de hipnoza se poate
programa timpul rand va disparea simptomul, se poate negocia intensitatea lui sau se poate mula un simp tom dintr-o parte a corpului 1n
aha. Pacientul are posibilitatea sa comunice prin tehnica scrisului automat cat va dura simptomul i cand va disparea.
- Oferirea unei alternative mai rele decal simptomul. r sc propune
pacientului sa-i provoace declan~U"easimptomului, ceea ce-i confera
un anumit control asupra acestuia, cu menliunea ca subiectul trebuie
sa fie pus in situatia de a-I abandona. Exemplu: unui pacient cu insomnie, terapeutul ii propune ca in noptile in care nu poate sa doarma
sa ceruiasca parchetuL
scopuri: a) simptomul poate fi trait la nivel comportamental rara {ecPrescrierea care
simptomului
sau indirecta)
are unnat~ele
teIc - psihologice
il insotesc(directa
de obicei
(anxietate, - depresie,
Jlpabilitate); b) simptomul poate fi experimentat 1n plan psihologic lara a
ti realizat efectiv in plan comportamental. Prcscrierca directa a simptomului ii ofera pacientului posibilitatea de a-I controla: "poate ca
125

mai ai ceva de Invalat de la vcchea dumita1e depresie, aa ca este bine


sa 0 simli aceasta saptamana".
- Tehnica reintrepretarii - psihoterapeutul abordeaza suportiv pacientul i Ii ofera interpretari ale unor mecanisme subcontiente care
stau la baza apariliei i fonnarii simptomului. Exemplu: "Se pare ca
durerea dumitaIe de la umar ascunde multa nemuI1U1nire. Dei pari
fericita ca te casatoreti, de fapt cti ambi valenta."
- Tehnica c3tigarii simpatiei pacientului. Erickson 0 denumete
tehnica flatarii si are drept scop de a-I face pe pacient sa-i priveasca
simptomullntr-o lumina noua. Exemplu: " Doamna, dei ave1i 90 kg,
modul de dispunere a grasimii va poate face sa pareli sexy." La aceasta se adauga i tehnica sublinierii unor asemanari pacient - terapeut
(,,i mie mi s-a Intamplat acelai lucru").
- Tehnica provocarii. Se aplica In cazulln care pacicntul vine la
psihoterapie, dar nu pare destul de motivat pentru a se schimba (exemplu: "ma Intreb daca vei fi In stare sa faci cu adevarat acest lucru?").
- Tehnica similitudinii de cazuri. Se aplica In situa1ia In care paeientul este rezistent la psihoterapie. Se poate aranja cu un coleg terap cut ca acesta sa intre In cabinet sau sa sune la te1efon pentru a
discuta un caz similar eu cel al pacientului. Astfel, pacientul primete
feed-back-uri directe prezentate indirect, creindu-i-se iluzia ca ideile
rcferitoare la schimbare i noile solulii Ii apartin lui, nu terapeutului.
- Strategia "terapeutul este foarte ocupat" - aceasta marete expectatiilc pacientului care Ii da sean1a de faptul ca terapeutul lui este
foarte bun i foarte solicitat. Terapeutul fixeaza Intiilniri la ore i zile
dificile (de exemplu: duminica la ora 7).
- Tehnica temelor pentru acasa i a exercitiilor diticile aplicabila
mai ales pacientilor foarte rezistenti. Terapeutulli poate cere pacientului sa scrie istoria vietii cu multe detalii sau 11 poate supune la teste
lungi i plictisitoare de mai multe ori pe zi.
- Incurajarea recaderilor - daca pacientul a progresat prea repede
i terapeutul banuiete ca s-ar putea produce 0 recadere, el Ii da urmatoarelc instructiuni: "N-ai mai suferit de muM vreme de depresie.
Poate ar fi bine ca saptamana viitoare sa fii deprimat timp de 0 ora
pentru ca este posibil sa mai ai ceva de Invatat de la depresia ta."

_____

Terapeutul trebuie Insa sa fie atent ca aceasta tehnica sa nu conduca


la 0 profectie autolmplinita.
- Incurajarea reactiei prin frustrarea ci - se Incurajeaza un anumit
comportamcnt prin fonnulari care contravin comportamcntului rcspectiv. Exemplu: "Mi-ai spus ll1ultc lucruri despre tinc, dar ll1i-ai ascuns
ceva. Vreau sa nu-mi spui acel lucru decat atunci cand vei fi pregatit
s-o faci."
- Substitutia de simptom - se citeaza cazul unui candidat ce-i
pregiltea teza de doctorat i a facut un blocaj sever (el nu putea sa
citeasca nimic In legatura cu teza). Erikson In hipnoza a negociat cu
subcontientul pacientului care a pem1is ca ori de dite ori acesta deschide 0 carte 1egata de teza sa-i an10rteasca degetul ll1ic de la mana
stanga."
- Utilizarea sill1bolurilor i ritualilor In psihoterapie - sugerarea
schimbarii lara diseutii deschise cu pacientul Ii da acestuia iluzia ca
detine controlul asupra situatiei i ca el estc cel care lucreaza asupra
lui. Haley citeaza cazul unei paciente cu halucinatii chinestezice. In
hipnoza, pacienta a relatat ca este convinsa de prezenta tatalui decedat.
In acest caz, tcrapeutul a indicat practicarea unui ritual re1igios. Haley
men1ioneaza i cazul unci paeiente eu dureri mari i erampe prell1enstruale, lara cauza organica. In acest caz, terapeutul care a intuit ca
pacienta dorete In mod incontient sa atraga atentia asupra sa, a recomandat pacientei urmatoare1e: "eu doua zile Inainte de ciclu sa-i
cumpere 0 rochic roie foarte frumoasa pc care sa 0 poarte In prima
zi a ciclului. Terapeutul i-a mai dat i instruqiuni cu privire la maehiaj
i coafura. In mod surprin:zator, simptomele au disparut ca prin farmec."

6.2. Hipnoza 'in psihoterapia de familie


Psihotcrapia de familie a debutat In 1950 ca micare terapeutica
independenta. Unii autori II eonsidera ca precursor pc Freud (care I-a
implicat pc lata In tratamentul fobiei rata de cai la un copil), altii pe
Fluegel i Adler (s-au ocupat de problemele neuropsihiatriei infantile,
la edintele de psihoterapie tiind prezenti i parintii). Dar preocuparile
lor s-au Indreptat mai ales asupra modului In care familia influenleaza

126

127

altul (bio-feed-back negativ) i Ii Impiedica sa-i exteriorizeze propriile


conflicte (acestea presupune un bio-feed-back pozitiv potential).
Utilizarea hipnozei in psihoterapia de familie po ate detennina 0
stare de calm in familie, eei implieati eontientiziind faptul ea 0 stare
mai bun a poate fi atinsa prin explorarea meeanismelor ee stau la
funetionarii sistemului i prin solutionarea eonflietelor, prin ajutarea
membrilor familiei sa formuleze noi optiuni in sfera eomportamentala
i sa intareasdi aeeste oPliuni. Toate acestea due la stabilirea unui nou
eehilibru al sistemului familial. Kramer (1968) deserie patm stiluri de
baza ale interaetiunii familiale:
a) Familia care face front eomun, casatoria este armonioasa la nivel
manifest, terapia fiind indicaili pentru ca unul din eopii este simptomatie. Freevent in eadrul aeestui tip de interaetiune familiala se urmarete rezolvarea problemei eopilului rara sa se supuna i restul familiei la terapie.
b) Mariajul supraadeevat - subadeevat reprezinili tipul de relatie
in eadrul careia unul din membrii euplului detine 0 pozitie superioara.
partenerul eu pozitie inferioara are simptome, iar eel eu pozitie superioara este sanatos. Ciind eel dintai incepe sa s~ simta bine, relatia eu
eelalalt partener devine ineordaili.
c) Mariajul eonflietual, caraeterizat prin conflict i lupta desehisa.
Conflietul poate servi pentm mentinerea apropierii ~i interaetiunii in
eadrul eareia membrii cuplului se simt eonfortabil. In plus, eonflietul
mai poate fi utilizat pentru evitarea situatiilor caraeteristiee marlajului
supraadeevat.
d) Mariajul de tip mixt eombina doua sau mai multe din tipurile
de interaetiune descrise anterior.
Stilurile de baza functioneaza in direetia mentinerii homeostaziei
sistemului familial, care manifesta rezistenta la sehimbare.
Psihoterapia de familie ii propune sa ajute familia prin membrii
ei, sa ajunga la un nou mod de homeostazie care sa fie in aeo.rd eu
scopurile de vialll i nevoile membrilor familiei.
Spre deosebire de grupul supus psihoterapiei, membrii familiei se
afla aproape tot timpul impreuna. Deei este evident ea Ie vine greu
sa inlature barierele, sa se ineurajeze reeiproe, sa-i elimine inhibitiile
i apoi sa revina la eomportamentul de acasa. In aceste eonditii, sin-

individul i nu asupra [amiliei ca sistem. Actuala psihoterapie de familie pledeaza pentru 0 abordare mai holistica, afinnilnd existenta unor
influente reciproce intre membrii familiei.
Bateson 1986 este de parere ca aceste interactiuni din familie sunt
ilustrate i de situatiile extreme (exemplu: canel un membru al familiei
schizofren incepe sa sc simta mai bine, un alt membru al fami11ei va
avea probleme).
Psihoterapia de familie este putemic inllucntaili de teoria generala
a sistemelor in sensul ca ea de1'inete familia ca pc un ansamblu de
clemente (indivizi) at1ate In interactiune.
Cilnd abordam familia trebuie sa avem in vedere unnatoarele subsisteme:
1. Intrapersonal
somatic.

- subdivizat didactic In sistcme1e instrapsihic i

2. Interpersonal - cuprinde amunite subcomponente: a) cuplul fiecare partener aduce i'n relatia interpesonala istoria vietii sale, nevrozele, prob1eme1e somatice. Toate acestea inlluenteaza modul de interactiunc dintre cei doi partencri care unnaresc aUlt mentinerea propriului echilibru, cat i pc cel al cuplului; h) copiii - care au propriul
lor sistem ce interaqioncaza cu ficcare parinte In parte si cu cupIul
In ansamblu. La acestea sc adauga i interactiul1ea cu ceilalti copiii i
cu sistemul intrapersona1.
3. Societatca - intcraqioneaza i exercita presiuni asupra tuturor
tipurilor de rdatii.
Deci, fiecare sistem interactioneaza i exercita presiuni asupra tuturor tipurilor de relatii.
Astfel, fiecare sistem interaqioneaza cu cclelalte, la diverse l1iveluri, prin mecanisme de bio-feed-back ncgativ (care contribuie la
mentinerea homeostaziei sistemului) i bio-fced-back-ului pozitiv
(actiuni de fuga din sistcm).
Exemplu: un adolescent cc consuma droguri are 0 interrelatie bazata pe bio-feed-hack pozitiv ell parintii care 11face sa se izolele tot
mai mult de ei. EI utilizeaza drogul pentru a se stabiliza intrapsihic.
(bio-feed-back negativ) i pentru a-i consolida relatiile cu colegii.
Comportamentul lui Ii face pe pannti sa se simta mai legati unu1 de

129

128

-----

gura modalitate de a face fala avalanelor de stan afective 0 reprezinta


disocierea celor doua situalii: cea de psihoterapie i cea de viala cotidiana.
Dupa Braun (1978, unul din scopurile principale ale hipnozei in
terapia de fanlilie este acela de a oferi familiei posibilitatea unei experienle agreabile - relaxarea. Dupa Braun, experimenHind impreuna
relaxarea, membrii familiei pot capata mai muM ineredere unii in allii.
In plus, experienla hipnotica ii poate ajuta pe membrii familiei sa intre
in acord eu ei i cu ceilalti, sa devina mai reeeptivi fala de problemele
partenerilor lor (daca un membru al familiei are dificultali de exprimare a sentimentelor, celalalt 11 poate ajuta exprimand ill locul lui
sentimentele). Se constata ca nu exista contraindicalii absolute ale hipnozei in psihoterapia de familie, ci doar unele relative eare lin de
abilitatea hipnoterapeutului i de cunotinlele lui in domeniul psihoterapiei de familie. In acest sens, hipnoterapeutul trebuie sa fie gata
sa faca fala unor informalii neateptate sau unor abreactii puternice
pentru ca relaxarea conduce la sl3.birea barierelor i cenzurii. EI trebuie
sa tie ca se pot produce regresii de varsta spontane la copii in prezenla
parinlilor (panntii par sa devina un stimul care faciliteaza regresia).
Terapeutul trebuie sa manevreze aceste fenomene i sa ramana calm
i stapan pe sine. EI utilizeaza relalia hipnotidi pentru a-i face pe
eeilalli sai pastreze ealmul in timp ee el lucreaza eu un membru al
familiei care prezinta simptomul principal.
aM eontradielie relativa a hipnozei in psihoterapia de fanlilie
are in vedere struetura de personalitate a paeientului. Nu se reeomanda
utilizarea hipnozei la pacienlii isterici sau borderline. In aceasta situalie, prezenla fanliliei aecentueaza riseul i po ate precipita dec1anarea unei crize. La pacienlii borderline riseul cel mai mare este
dec1anarea de reactii psihotice atunci cand mecanismele de aparare
ale ego-ului sHibesc iar materialul refulat iese la suprafal~L Un alt risc
11constituie abandonarea terapiei datorita interpretani eronate a unei
reIalii hipnotiee mai apropiate, sau aparilia unor relalii transferentiale
cu 0 intensitate prea mare.
In afara aeestor eontraindieatii relative, hipnoza ii demonstreaza
utilitatea ajutand familia sa devina mai empatica i sa-i dinlinueze
conflictele: sporete increderea reciproca a membrilor familiei; imbu-

130

natalete dispozilia acestora; ii face ca deseopere noi informalii refe~


ritoare la sine i ceilalli i sa-i rezolve mai bine problemele.
Hipnoza ca fenomen regresiv detern1ina activarea meeanismelor
empatice, ceea ce duce la creterea anselor de transfer i contratransfer. Grupul fanlilial 11 vede pe terapeut ca pe un tata omnipotent i
detestat, ceea ce duce la reactivarea rezistenlelor la hipnoza. Adesea
aceasta activare apare prin rotatie la toli membrii fanliliei. In cazul
unui transfer pozitiv, normele interne ale fanliliei referitoare la apropierea afectiva pot fi destructurate. De aceea, de regula trebuie sa se
mearga pe linia oblinerii alianlei psihoterapeutice in triunghi:
T = terapeut
MI, M2 = membrii familiei
In cursul inductiei hipnotiee, adesea chiar terapeutul intra In hipnoza ceea ce Ii marete receptivitatea, tendinlele de tip regresiv i duce
la crqterea anse1or contratrasferului. Inaime de a realiza inductia hipnotiea terapeutul, cu ajutorul interviului prehipnotic, obline date detaliate asupra problemei-simptom, inlatura anxietatea pacienlilor in raport cu hipnoza (mai ales a fricii de pierdere a autocontrolului). In
cursu I interviului prehipnotie, terapeutul trebuie sa inleleaga tipul de
contact psihic dintre membrii familiei i tipul de contract dintre fiecare
membru i terapeut. Contactul psihic este un tip de interactiune psihologica asemanator celui din analiza tranzaelional3..
Terapeutul trebuie sa furnizeze familiei informatii referitoare la
hipnoza, la modul cum actioneaza ea i la posibilitalile de aplicare in
psihoterapia de farnilie.
Este necesar ca terapeutul sa ia anunlite masuri de precaulie: persoanele aflate in confliet sa stea cat mai departe una de aha, iar cele
mai anxioase sa fie aezate langa terapeut.
Etapele hipnoterapiei sunt:
- Induclia hipnotidi - focalizarea atentiei i intrarea terapeutului
in rezonanla cu paeientii, mai ales cu cel eu probleme.
- Adancirea transei.
- Faza terapeutica propriu-zisa - se folosete de regula tehnica
imaginaliei dirijate pentru a detern1ina aparilia unor informalii sau pen131

tru a obtine anumite modifidri de eomportament (exemplu: imaginatia


dirijata pentru exersarea autoafirmarii In eadrul interaetiunilor din familie).
- Faza finaHi - euprinde de regula sugestii posthipnotice care pot
fi diferite pentru fieeare membru al familiei sau pot fi identice pentru
toata familia.
- Faza de proeesare psihoterapeutiea - dei indirect legata de hipnoza este 0 etapa importanta pentru di In eadrul ei se diseuta eu pacientul i eu familia lui. Pacientul afla ee anume s-a obtinut m hipnoza
i ee sehimbari se ateapta de la el pentru edinta viitoare. Terapeutul
11 ajuta pe pacient sa integreze informatia din hipnoza In realitatea
eotidiana. Exista mai multe modalitati de abordare: a) se poate luera
individual eu unul din membrii familiei (eel eu probleme); se induce
transa i i se sugereaza paeientului sa luereze asupra propriei probleme
i sa interactioneze ell eeilalti membri ai familiei aflati In cabinet; b)
se poate luera eu toata familia odata, dar demersul este difieil pentru
ea terapeutul trebuie sa fie eapabil sa eontroleze simultan reaetiile mai
multor persoane (deci sa controleze niveluri i moduri diferite de interactiune) .
Tehnica eea mai potrivita penfru luerul eu toaHi familia este inductia prin relaxare progresiva. Dupa inducere se utilizeaza tehnica
imaginatiei dirijate. E neeesar ea toti ceiprezenti sa se concentreze
asupra aceluiai lucru. Se poate sugera eoneentrarea pe un cer albastru
pe care plutesc nori (pentru pacientii copii) sau sugestia cli ur:maresc
programul TV preferat. 0 alta tehnica utila este eea a regresiei de
varsta pentru aducerea la suprafata a psihotraumelor trecutului. Aceasta tehnica da posibilitatea celorlalti sa trliiasdi plenar experienta celui
regresat.
Tehnica imaginatiei dirijate aplicata familiei ca Intreg poate contribui la 0 h1ai profunda trliire a unor experiente comune i la realizarea
unei mai marl apropieri i mcrederi Intre membrii familiei. Aceasta
poate fi utilizata pentru a putea lucra asupra problemei unui membru
al familiei i pentru a-i ajuta pe ceilalti sa seidentifice cu celln cauza
(exemplu: pacientul fobic respins de familie). Tehnica imaginatiei dirijate se poate utiliza pentru problema sa concomitent cu ceilalti.
132

Pentru familia care face front comun se recomanda utilizarea unei


tehnici de relaxare care Ii va determina pe membrii familiei sa se
relationeze mai bine i va reduce reactia de aparare. Un asemenea tip
de familie va deveni mai capabila sa-i exprime ostilitatea mascata.
De exemplu, acestei familii i se poate cere sa-i imagineze In hipnoza
ca se aflli pe 0 nava spatiaHi care are 0 anumita misiune. Nava intra
Intr-un nor de meteoriti, calculatorul se defecteaza, astfel ca echipajul
este nevoit sa se mtoarca fua sa-i fi mdeplinit misiunea. In aceste
conditii, capitanul trebuie sa explice cine este de vina. La aceste imagini, membrii familiei pot oferi fantezii referitoare la modul In care
familia face fata stress-ului, cum se realizeaza cooperarea, asumarea
responsabilitatii, cine este culpabilizat.
Pentru mariajul supraadecvaUsubadeevat pot fi folosite sugestii direete sau indireete de Intarire a ego-ului partenerului subadeevat. In
aeelai timp, partenerului supraadeevat i se va da de Inteles ea i el
poate deveni vulnerabil. In cazul partenerului subadecvat se poate recurge i la psihoterapie asertiva In hipnoza. Prin tehnica imaginatiei
dirijate, rolurile celor doi parteneri pot fi inversate astfellndl.t fiecare
sa trliiasca starile i sentimentele celuilalt. 0 alta tehnica utila In psihoterapie 0 reprezinta antrenarea In stare de hipnoza a ego-ului ideal.
De Indata ce pacientulli elaboreaza propria imagine, aa cum dorete
sa fie, i se sugereaza ca aceasta imagine, i se va Intipari m memorie
pentru mai tarziu. Apoi i se cere sa-i creeze propria imagine reala.
Se observa ca, de regula, pacientul se situeaza mtre cele doua imagini.
EI poate fi Invatat sa priveascli mental ambele imagini i sa se identifice alternativ cu fiecare dintre ele. Prin acest joc al identificarii,
pacientul poate sa catige un sentiment de autocontrol i libertate interioarll.. Un alt factor important In psihoterapie sunt feed-back-urile
care vin din partea familiei. Prin imaginatie dirijata se determina
creterea empatiei familiei fata de membrul considerat tapul
ispaitor".
Pentm familia de tipul mariajului conflictual, hipnoza poate servi
la spargerea cercului vicios, membrii familiei fiind Invatati sa traiasca
o stare de linite interioara In prezenta celorlalti. Tehnica imaginatiei
dirijate este utila sub doua aspecte: a) familiei i se cere sa-i imagineze
cum ar fi dadi nu ar exista conflictul i b) dimpotriva, terapeutul poate
133

crea in stare de hipnoza contlicte atat de puternice, indit membrii


farniliei sa se sperie sau sa se plictiseasca de cleo
Hipnoterapia in situatiile de criza familiala:
- La moartea unui membru al familiei - reactiile emotionale ale
celorlalti membri inregistreaza doua faze: a) faza acuta - dominata de
sentimentul negarii realiti'ilii.In aceastll.situatie familia are nevoie de
ajutor pentru a putea avea acces la sentimente1e legate de pierdere.
Experienla hipnotidi poate reprezenta un factor unificator, iar uncori
simpla inductie hipnotica este suficienta (tehnica imaginatiei dirijate
este mult prea stressanta); b) faza cronica - terapeutul poate interveni
cu sugestii directe de reducere a reactiilor depresive ~i reconstruirea
unor obiective de viata.
_ Pensionarea - aceste eveniment poate ~i trebuie sa fie trait afectiv. EI determinll un dezechilibru in functionarea sistemului familiaL
Cuplurile ce functionau bine anterior sunt acum puse in stiuatia de a
interactio~a mai mult. Hipnoza poatefi utilizata pentru a-I face pe cei
doi parteneri sa accepte piederea, modificarea stilului de viata ~i sa
devinll mai receptivi la comunicare. Un rol important are ~i modificarea ierarhiei de valori a pacientului prin sugestii de tipul: "vei descopen 0 mare placerein planificarea unei call1toriiimpreunll cu solia
ta"; "ai meritat dreptul ce a te odihni, drept pentru care ai muncit
toata viata" ..
- Situatiile de divort - Framo (1977) susline cll scopul terapiei.
rezidli in sprijinirea partenerilor pentru a se desprinde de vechea lor
relatie cu demnitate ~i a ca~tiga libertatea de a se angaja in noi relatii
cu minimum de daune pentru ego-ul propriu, partener ~icopii. Hipnoza
poate contibui la atingerea acestui obiectiv prin mecanisme de proiectare in viitor ~i prin actiuni sugestive asupra situatiei de pierdere.

6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala in stare de hipnoza


Terapia cognitiv-experientiaHi,denumita ~iterapia rationala in trepte, a fost pusll la punct la Tossi ~i Marzlla in 1975. Aceasta terapie
acordll prioritate controlului cognitiv asupra functiilor afective, comportamentale ~i fiziolggice ale organismului. Ea pleaca de la ideea
134

necesitatii restructurarii functiei cognitive, restructurarea realizata prin


antrenarea unor abilitati cognitive care sunt formate, dezvoltate, implementate in stare de relaxare profunda sau hipnoza.
In conformitate cu modelul teoretic al terapiei cognitiv-experientiale, functionarea sistemului psihic uman (SPU) este in acela~i
timp dinamica i integrativa. Modelelor lui Mooney, care postuleaza
interactiunea in prototip organism-mediu ~i a lui Elis, care leaga cognitia de emotie, Tossi le-a adaugat inca doua trepte: raspunsurile fiziologice ~i cele de tip comportarnentaL Deci, persoana apare ca un
sistem deschis in interactiune cu mediul, eul constand dintr-un set de
operatii cognitive, afective, fiziologice ~i comportamentale raportate
la mediul natural ~i social cat ~i la obiecte realc sau imaginare. Autorii
acestui sistem terapeutic sunt de parere ca oamenii interactioneaza atat
cu conditiile interne (reactii corporale, senzatii sau imagini proprii),
cat ~i cu cele externe. Modelul sugereaza ideea ca un raspuns emotional nu are sens decat daca este legat de evenimente externe, evaluan
cognitive ~i modifican produse in functionarea psihofiziologidi a organismului.
Operatiile cognitive sunt reprezentate de interpretari, aprecieri, atitudini ~i credinte ale subiectului referitoare la evenimentele externe.
Acestea formeaza un set cognitiv care include 0 serie de strategii cognitiv-simbolice (exemplu: disoeiere-asociere; atenlie se1eetiva-neatentie, negare, reprimare, proiectie, giindire logic critica, giindire- divergenta, imaginare, distorsionare, abordare destruetiva-abordare constructiva, evitare). Acest set de raspunsuri este asociat eu un set de
raspunsuri afective traind anxietate, frustratie, vinovatie, depresie.
Activarea emotionala determina reactii fiziologice: hipertensiune arteriala, vasoconstrictie, hipersecretie gastrica, oscilatii ale ritmului respirator, hiperhidroza etc. Ciind aceste raspunsuri fiziologice dureaza
prea mult se produc perturbari ale sistemului de aparare a organismului
~i are loc scaderea rezistentei generale cu posibilitatea producerii de
tulburari nevrotice sau boli psihosomatice. Reactiile afective, cognitive, fiziologice se exprima in raspunsuri comp011amentaledeschise sau
implicite. Aceste raspunsuri vor influenta comportamentul viitor al su
bieetului (deci, aceasta terapie are 0 clara tenta behaviorista).
135

Un concept important al terapiei cognitiv-experientale este acela


de restructurare cognitiva. Autorii arata ca restructurarea cognitiva este
mai uoara in stare de hipnoza pentru ell hipnoza reprezinta urmatoarele avantaje:
- maximizeaza posibilitatile subiectului de a-i orienta atentia asupra unor procese destaunite in afara pragului contiintei;
- atenueaza influenta factorilor de distragere i faciliteaza
invatarea;
- asigura posibilitatea integrarii functiilor corticale i subcorticale.
In cadrul terapiei cognitiv-experientiale, restructurarea cognitiva
are loc in ase etape:
1. Contientizarea - presupune discriminarea pe care 0 face subiectul intre comportamentele dezadaptative i cele adaptative.
2. Explorarea - pacientul este invatat sa experimenteze ideile sugerate de catre psihoterapeut.
3. Acceptarea schimbarii.
4. Implementarea schimbarii - presupune utilizarea deliberata i
constructiva de catre pacient a noilor abilitati cognitiv-comportamentale achizitionate in timpul psihoterapiei.
5. Intemalizarea - presupune integrarea ideilor constructive a sentimentelor pozitive i a raspunsurilor fiziologice i comportamentale
adecvate in sistemul ego-ului pacientului.
6. Stabilizarea comportamentului - survine atunci cand modificarile obtinute in timpul psihoterapiei devin 0 constanta a comportamentului de fiecare zi al pacientului.
Restructurarea cognitiva are loc mai ales prin tehnica imageriei de
tip hipnotic. Pacientul folosete hipnoza pentru a identifica modurile
sale negative de a gandi i de a percepe realitatea. Deci, pacientul
identifica de fapt ideile irationale i tipurile de distorsionare cognitiva.
Ulterior, subiectul imagineaza la nivel mental secvente cognitive,
emotionale, comportamentaIe i fiziologice, pozitive.
Inainte de a incepe terapia, psihoterapeutul trebuie sa identifice
aspecte1e psihice i sociale esentiale ale comportamentului subiectului
inc1uzand modelele de gandire, simtire iraspunsuri sanatoase, dar i
pe cele dezadaptative patologice.
136

Mooney, Rudy i Lewis (1975) propun un model de terapie cognitiv-experientiala in tratamentul hipertensiunii arteriale. Inductia hipnotica prop usa de autori presupune utilizarea unei tehnici de relaxare
musculara pornind de sus in jos, de la muchii fruntii, obraji, maxilare,
gat, ceata, brate pana la picioare. Ca adjuvant autorii recomanda folosirea unei tehnici respiratorii cu sugestii de tipul: "Inspiri relaxare,
expiri tensiune, incordare". Dupa inducerea relaxarii, transa se aprofundeaza prin numarare de la I la 25, iar dupa adancirea transei i se
dau subiectului urmatoarele instructiuni: "In relaxare oamenii pot gandi mai bine unele aspecte legate de propria lor existenta.
In aceasta stare ei sunt capabili sa vada imagini vii i sa traiasca
sentimente mai putemice cu pri vire la evenimentele prezente, trecute
i viitoare. In relaxare sau in hipnoza putem lua contact cu ganduri i
experiente de care altfel nici nu ne dam seama. Starea hipnotica e 0
stare de concentrare care ne ajuta sa ne extindem autocontrolul mental.
Pentru ell hipnoza determina 0 stare de concentrare i de contientizare
de nivel superior, ea poate ajuta mintea noastra sa functioneze mai
bine i sa obtina un autocontrol mai bun asupra gandurilor, sentimentelor, reactiilor fiziologice i comportamentale, astfel incat este bine
sa continuati sa va relaxati. Pe masura ce dispare starea de tensiune
yeti observa cum mintea i trupul opereaza ca un intreg la un nivel
mai mare de integrare."
Acest instructaj i inductia se realizeaza dupa interviul clinic in
timpul ellruia terapeutul a aflat care sunt aspectele esentiale ale pacientului. Urmeaza apoi etapa de contientizare (aproximativ trei
edinte de terapie). Dupa atingerea transei se cere subiectului sa se
concentreze asupra propriilor probleme. EI este instruit sa vizualizeze
pe un ecran interior toate evenimentele care reprezinta 0 sursa de disconfort personal. Subiectul trebuie sa-i imagineze, de asemenea, raspunsuri emotionale de orice fel la 0 serie de evenimente: amenintare,
frustrare, anxietate etc. Aceste raspunsuri pot sa fie inhibate de regula
datorita sanctiunii sociale. Apoi subiectii sunt invatati sa se concentreze asupra tuturor gandurilor negative pe care Ie au cu privire la ei
inii atunci cand se comporta defensiv, neasertiv, agresiv sau anxios.
De asemenea, subiectii sunt invatati sa se concentrze asupra simptomelor psihosomatice sau psihice care. se pot instala. In concluzie,
137

obiectivul central al terapiei 11constituie concentrarea i vizualizarea


secvente10r negative de comportament. Deci i se sugereaza subiectului
sa se concentreze asupra ideilor irationale care produc patternuri psihosomatice de instalare a tulburani (a hipertensiunii arteriale). Autorii
prezinta urrnatorul instructaj: "observatii1e au aratat ca atunci cand
oamenii traiesc stan afective perturbatoare (furie, ostilitate, anxietate,
culpabilitate) se produce simptomul: hipertensiune arteriaHl (HTA)
care este generat de ganduri1e negative de tipul "Trebuie sa fiu alert
i in garda", "trebuie sa fiu gata pentru orice", "nu trebuie sa las pe
nimeni sa mi-o ia inainte", "nu trebuie sa euez", "sunt incapabil sa
suport eecul"; "daca voi eua, ceilalti vor spune ca nu sunt bun de
nimic i nu pot suporta idee a de a fi pus Intr-o astfel de situatie". lmi
este interzis sa-mi exprim furia." "trebuie sa fiu foarte competitiv,
dar oamenii ma sperie". "am nevoie de oameni pe care sa ma hazez,
dar aceasta nevoie ma face sa ma simt slab i inferior, astfel incat ma
cuprinde furia pc care Insa n-o voi exprima niciodata."
Apoi subiectului i se dau sugestii ca va deveni tot mai contient
de influenta exercitata de idei1e de acest fel asupra propriei gandiri.
Treptat, subiectul va fi ghidat sa se accepte Intr-o masura tot mai mare
i sa exploreze modalitatile de depaire a acestor stan. Subiectul este
invatat sa retraiasca secvente negative de comportament, sa simta disconfortul i chiar sa perceapa mecanismul de forrnare al simptomului
(HT A), simptom care reprezinta 0 consecinta a gandirii irationa1c. Pacientii sunt instruiti sa opreasca experimentarea i sa se re1axezc.
Intr-o etapa viitoare i se cere pacientului sa-i imagineze modele
alternative de gandire care sa conduca la modifican observabi1c in
sfera afectiva, fiziologica i comportamentala. Pacientului i se cere sa
se concentreze asupra ace1orai tipuri de probleme, sa incetineasca
fluxul mental i sa formulcze un set de ganduri mai rationale i mai
mobilizatoare. Spre exemplificare va oferim urmatorul model de instructaj: "Nu imi place ce se petrece cu mine In situalia aceasta i
este important sa vad elar ce se intiimpla exact pentru a putea face
fata mai bine situaliei. Rareori este yorba de 0 situatie de viata sau
de moarte. Situatia nu este chiar atat de grava i trebuie sa-i fac fata
cu calm i detaare. Chiar daca nu voi reui pe deplin acest lucru nu
Insearnna ca sunt un ratat, un om lara valoare. Am dreptul sa-mi ex138

prim sentimente1e indiferent ce vor spune ceilalti. Voi fi preocupat sa


gasesc 0 solutie cat mai buna la problema mea lara ca aceasta sa ma
copleeasca. De fapt, ce catastrofli se va produce daca voi eua in
aceasta situalie? Cum pot ceilalti sa ma perturbe atat de tare de vreme
ce eu nu Ie dau voie? Pana acum am depins de altii care ma aprobau
sau nu, dar nu voi mai fi dependent de ei in ceea ce privete sentimentele i valorile mele personale. Am valoare pentru mine insumi
macar i pentru faptul ca exist. Am dreptul sa ma simt din cand in
cand frustrat i am dreptul sa-mi manifest deschis sentimentele lara
sa ma autoblamez, sa simt teama sau culpabilitate. Chiar daca unii ma
dezaproba, aceasta nu inseamna ca ma resping pe toate planurile ca
om." Pe masura ce subiectul ia cunotinla de posihilitatea elaborani
unui stH de gandire mai rational, el este ghidat sa observe consecinlele
acestui nou stil, concretizate in reducerea tensiunii psihice, irascibilitalii, anxietalii, depresiei cu modifidlri fiziologice i comportamentale
corespunzatoare: "Observi cum aceste ganduri mai rationale se asociaza cu sentimente pozitive care la randul lor fac ca trupul tau sa
functioneze tot mai bine. Observi cum corpul se relaxeaza, cum fruntea
devine tot mai rece i cum ai 0 senzatie de con fort psihic. Observi
cum mintea devine tot mai limpede i mai elara, observi cum gandurile
pozitive, sentimentele mai bune i raspunsurile organismului pun bazele unei metode mai bune de abordare a situatiilor neplacute. Daca
eti suficient de concentrat spre interior, vei remarca chiar procesul
prin care tensiunea arteriala scade pc masura ce gandirea devine mai
rationaUL Observi diferenlele dintre secventele irationale i cele ralionale de gandire, simlire i comportament."
Urmeaza apoi 0 faza de explorare (aproximativ trei edinle de terapie) in care procedee1e de restructurare cognitiva sunt aplicate i in
alte situalii relevante din viata subiectului. Se pune accent pe direclionarea atentiei subiectului asupra conlinuturilor psihice aflate sub pragul de contientizare (conlinuturi amt din trecut, dit i din prezent).
Pacientul este Incurajat sa intre Intr-o stare de rc1axare sau hipnoza
tot mai profunda In timp ce exploreaza diverse secvente cognitive,
afective, comportamentale i fiziologice la nivel de antrenament mental.
Apoi i se dau subiectului sarcini pentru comportamentul real, prezentate sub forma de sugestii posthipnotice. Urmatorii pai ai terapiei
139

se refera la decizia de schimbare, la implementarea, internalizarea i


stabilizarea noilor strategii cognitive elaborate (aproximativ doua sap~
tamani). Terapeutul reamintete subiectului noul mod de a gandi, fe1ul
in care gandurile afecteaza starile emotionale, reactiilc corpora1e, comportamentul i modul in care demersul psihoterapeutic a adancit
contientizarea avanatajelor unui mod raponal de a gandi. La fiecare
edinlli, terapeutul ofera pacientului noi exemp1e referitoare la modalitatile rationale de a-i analiza problema, cu privire la avantajele acestui mod pentru intarirea patternurilor de gandire pozitiva. Aceasta
intarire a patternurilor de gandire pozitiva se poate face i in stare de
veghe. Pentru exemplificare va oferim urmatorul model de instructaj:
"Pe masura ce va concentrap asupra unor idei tot mai raponale, acestea vor deveni intr-o masura din ce in ce mai mare modul dumneavoastra obinuit de a gandi i reactiona. Transformarea gandurilor
iraponale de tipul "nu trebuie'sa las pe nimeni sa mi-o ia inainte" in
ganduri mai rationale de tipul "pot ajunge la 0 formula mai eficienta
de viata, eecul nu este un lucru chiar atat de groaznic pentru ca nu
exista eec pe toate planurile; chiar daca euez intr-un domeniu nu
voi deveni neaparat un rataL" Observati ca, pe masura ce va concentrap asupra unor idei mai rationale i mai constructive, aveti tot mai
mult tendinta de Ie aplica in viata in rezolvarea problemelor zilnice,
de a Ie interioriza. Incepeti sa va vedeti pe dumneavoastra gandind
mai rational, avand sentimente mai constructive, fiind mai calm i mai
eficienl. Aceste ganduri rationale vor atrage dupa sine i sentimentul
de bine psihic. Vep continua sa practicap acasa autohipnoza i yeti
observa ell noile modele de gandire invatate va vor deveni tot mai
familiare i se vor dec1ana automat in noile situapi de viata. In orice
situatie stressanta va yeti adresa intrebari de tipul: "ee imi spun mie
insumi; cum evaluez situatia; cum ma autoapreeiez." Vep observa ell
abilitatea de a discerne situatiile i de a oferi raspunsuri adaptative s-a
automatizal.' ,

140

6.4. Utilizarea terapeutidi a hipnozei la copii


Grady i Hoffman (1984 (cil. Wester i Wester, 1984) sunt de
parere di in raport eu adultii, copiii manifesta 0 mai mare receptivitate
la hipno~a. Acest lucru este ilustrat de utilizarea spontana sau deliberata a hipnozei la sugari i eopiii mici. Acetia se concentreaza pe acpuni
cu caracter repetitiv, monoton: leganatul, suptul degetelor, reveria.
Gardner, Hinton, Olnes (1981) au demonstrat experimental ca, copii sunt mai receptivi la hipnoza decat adultii. Acest fenomen se explica prin faptul ca frecvent, copiii sunt angajati in activitati care au
legiHura cu fenomenul hipnotic (exemplu: atenpa focalizata, gandirea
concreta, limitarea testarii realitatii i alunecarea in fantezie). La toate
acestea se adauga i interesul copilului pentru noi experiente, intensitatea mare a trairilor lui afective i tendinta de refugiere in situatii
regresive care, impreuna cu cele mentionate anterior, contribuie la
creterea hipnotizabilitatii la copii. La nivel interpersonal se observa
dl. toti copiii aceepta mai uor autoritatea i exprima mai deschis nevoia de ajutor. Majoritatea studiilor experimentale au relevat ca exista
un nive1 mai ridicat de susceptibilitate hipnotidl. situata intre 7 i 14
ani i ca nu exista diferente importante de hipnotizabilitate Intre baieti
i fete. Multi autori considera ca i copii de 4-6 ani sunt susceptibili
la inductia hipnotica cu conditia sa fie utilizata 0 tehnica adecvata de
inducpe bazata pe activare imaginativa.
Psihoterapeutul care aplica hipnoza la copii are a ansa mai mare
de succes daca va primi raspunsuri afirmative la urmatoarele intrebari:
- S-a stabilit 0 relatie afectiva pozitiva intre copil i terapeut?
- Are copilul un scor cel putin mediu la seale1e de susceptibilitate
hipnotica pentru copii?
- Este mai mare catigul obtinut datoriHl. rezolvarii problemelor
copilului in raport cu beneficiul secundar?
- Nu are copilul tulburari psihice care ar putea fi agravate prin
aplicarea hipnozei? (epilepsie, schizofrenie)
- Este copilul motivat sa-i rezolve propriile probleme i sa participe activ la tratament?
- S-a realizat 0 evaluare corecta a etiologiei simptome1or organice
i s-a instituit tratamentul corespunzator?
141

- Este hipnoza indieata ea tratament de baza sau ea tratament adjuvant?


- Parintii eopilului sunt de aeord? Este favorabila atitudinea parintilor fata de hipnoza?
o prima etapa a hipnoterapiei la eopii este aeeea de pregatire, care
se refera mai ales la parinli. Dupa Gardner (1974) aceasili etapa se
subimparte in trei faze:
1. Faza de explicare-educare - implica definirea hipnozei in termeni familiari parinlilor, distrugerea mitului referitor la pierderea controlului, inIaturarea temerilor referitoare la dehipnotizare.
2. Faza de observare - terapeutul ii incurajeaza pe parinli sa observe ce se petrece eu copilul in timpul inductiei hipnotice. In prima
edinla se lucreaza cu copilul singur pentru evitarea inhibiliilor fala
de parinli. La edinla urmatoare, copilul este intrebat daca este de
acord ca parintii sa asiste la edinta. Majoritatea oopiilor sunt bucuroi
sa arate ce au invatat, dar exisili i copii care nu accepili separarea de
parinti. De aceea, prima inductie se realizeaza in prezenta parintilor.
De obicei, aceti copii accepta separarea de parinti la a doua edintii
3. Faza de experimentare personaIa de catre parinti a starii hipnotice. Dei aceasta etapa nu este neaparat necesara pentru succesul hipnozei la copil, In cazul In care parintele accepta, el traiqte 0 stare de
relax are pIacuili. Aceasta stare de relaxare favorizeaza colaborarea dintre parinti, copil i terapeut.
Pregatirea copilului variaza in functie de varsili i de conditia medicala a copilului. Intre 4 i 6 ani se practica inductia hipnotiea prin
joc. I se poate spune eopilului ca va Invaia 0 metoda prin care sa fuga
de situaliile neplaeute i sa devina eful propriului sau corp. Pentru
inductie se folosesc povestiri legate de programul TV favorit, de personaje de basm, de jocuri sau papui preferate. In cazul copiilor de
6-10 ani se insisili pe faptul ea hipnoza este 0 metoda care ii va ajuta
sa se relaxeze; Ii se spune ea terapeutulli va invata sa utilizeze imaginile favorite pentru a se elibera de team a, durere, pentru a deveni
stapani pe senzatiile i trairile lor. Marea majoritate a copiilor de pcste
11 ani inteleg tara multe explicatii ce este relaxarea i imaginatia.
Josephine Hilgaard i Morgan (1978) afirma ca la eopii inlre :\ i
6 ani induetia hipnotica bazaili pe imaginatia dirijaH\ eslc, (~t'.U mai
142

eficienta. Dupa 6 ani s-au eonstatat diferente miei din punctul de vedere al eficientei diferitelor tehnici de inductie.
Inductia prin antrenarea copilului In joc imaginativ poate lua diferite forme: "Sa mergem In excursie cu pesoanjul preferat"; "Jucariei
favorite Ii este somn"; "Hipnotizarea papuii"; "Tehniea televizorului
interior". Adancirea transei se poate face prin sugestii directe sau prin
intermediul persoanjelor prieteni ai copilului. Se observa ca foarte
multi copii nu Inchid ochii i se mica frecvent. Atunci apare Intrebarea daca ei se afla eu adevarat In hipnoza.
Hilgaard i Morgan sunt de parere ca aceti copii se afla In hipnoza
i au denumit aceasta stare pratohipnoza.
Dupa varsta de 6 ani pot fi folosite i tehnicile c1asice de induclie
hipnotidi: fixarea privirii, coborarea bralului. Aceste tehnici faeiliteaza
Inchiderea ochilor i utilizarea imagieriei vizuale cu conlinut relaxant
(vizionarea programului TV favont, deplasarea la locul preferat).
Apliealiile hipnozei la eopii au In vedere urmatoarele:
- reducerea durerii i anexieilitii; in afectiunile acute sau cronice,
pentru a uura suferintele In fazele terminale ale unor boli, in boli
psihomatice (astm), in ehirurgie, stomatologie;
- In tratamentul unor deprinderi greite: tieuri, balbism, onicofagie,
enurezis, encomprezis.
Terapeutul trebuie sa verifice gradul de hipnotizabilitate al copilului (se poate face eu ajutorul scalei Standford pentru eopii) i sa se
convinga daca copilul Intelege termenul de relaxare. In caz contrar, i
se explica termenul cu ajutorul unor expresii ca: "lasa-te dus", "te
simti ca 0 papua de dl.ri'a".
Pentru exemplificare va oferim urrnatorul model de instructaj (dupa
Arlene Morgan i Josephine Hilgaard): "Te voi Invata astazi nite
lucruri interesante despre imaginatie. Multi eopii spun ea un joe plaeut.
Iti voi cere sa te gandeti la diferite lueruri i yom vedea cum functioneaza imaginatia ta. Unii copii Ii imagineaza mai uor anumite lueruri
dedt aJtii. Asculili-ma cu atentie i lasa lucrurile sa se Intample de la
sine. Stai comod pe fotoliu i hai sa ne inchipuim diferite lucruri. Te
rag inchide ochii pentru ca aa iti vei putea Inchipui mai bine ceea
ce ili spun. Acum a vrea sa-ti Inchipui ca faci pluta intr-un colac, .
intr-un bazin cu apa ealdula. Ei, cum e? Acum Inehipuie-ti ea pluteti
143

i"l

pe un nor alb, pufos, moale. Cum e? Deschide ochii! Te voi invata


sa te simti tot mai bine, tot mai relaxat, pentru di aa iti poti imagina
mai bine diverse lucruri. Acum eu voi desena 0 papua pe unghia
degetului meu mare. Hai sa facem una i la tine! 0 desenezi tu sau
eu? Vite ce draguta e! Acum ridica mana i uita-te la papua de pe
unghia ta ascultand cu atentie ce-ti spun. Incearca sa te gandeti doar
la ceea ce iti voi spune eu. Lasa corpul moale, relaxat, linitil. ~i
pleoapele se relaxeaza, devin tot mai grele, tot mai grele. Cu cat te
uiti la papua de pe unghia degetului tau, cu atilt pleoapele devin grele,
tot mai grele. Incepi sa clipeti, sa clipeti, clipeti tot mai mult i
asta e bine. Inseamna eli te relaxezi tot mai bine. Continua sa priveti
papua i sa asculti doar vocea mea. Pleoapele tale sunt gre1e, tot mai
grele. Curand ele vor deveni atat de grele, incat nu vei mai putea tine
ochii deschii. Lasa ochii sa se inchida daca simti ca trebuie sa 0 facio
Dadi ochii s-au inchis lasa-i aa! Te simti bine, relaxat, linitil. Acum
voi incepe sa numlir de la I la 10 i vei simti cum corpul tau se
relaxeaza tot mai mull. Te vei relaxa tot mai mult in timp ce ma
asculti cum numar. I - eti tot mai relaxat, tot mai relaxat, te simti
atat de bine; 2,3 - tot mai relaxat, tot mai linitit, 4, 5, 6 '--eti i mai
relaxat, i mai relaxat, pleoapele tale sunt tot mai grele, i mai grele.
Te simti atat de bine, e atat de bine sa te lai dus de vorbele mele i
sa te relaxezi comp1et; 7, 8, 9 - eti foarte relaxat, foarte relaxat, e
bine sa te lai dus de vorbele mele; 10 - (daca copilul tine inca mana
sus, i se da urmatoarea comanda); "Acum lasa mana sa se odihneasca,
lasa mana sa se odihneasca linitita pe fotoliu"; (daca copilul nu a
inchis ochii i se da urmatoarea comanda): "Acum inchide ochii i
relaxeaza-te, lasa ochii sa ramana inchii."
Pentru copii de 4-6-8 ani care nu se pot relaxa i nu vor sa inchida
ochii (copiii foarte mici sau anxioi) recomandlim urmlitorul instructaj:
"A vrea sa-V povestesc cum poate cineva sa-i foloseasca imaginatia
pentru a simti diverse lucruri. ~tii ce e aia imaginatie? ~tii ce inseamna
sa te faci ca...? Nu ti se intampIa sa spui ca tu erai altcineva: zana,
Fat-Frumos, Tom? Daca ai putea sa faci doar ceea ce iti place, cei ai
prefera? Care sunt lucrurile pe care iti place sa Ie faci cel mai mult
pe lumea asta? (se investigheaza interesele copilului, apoi se alege
activitatea preferata i i se cerecopilului, sa i-o imagineze, de exem144

pIu: mersul la pic-nic). Hai sa ne inchipui ca suntem la pic-nic. In


fata noastra e un co mare cu mancare. Cum arata coul? O'it e de
mare? Eu 0 sa intind fala de masa galbena pe iarba. De ce nu scoli
ceva din co chiar acum? Spune-mi ce faci? Ce mai e in co acum?
(se continua pana cand copilul se implica total in situalie) (...) Poli sa
traieti muIte lucruri interesante daca gandeti aa cum li- am spus.
Cand ili inchipui ceva foarte tare, lucrul acesta devine ca i adevarat."

6.5. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor anxioase


Barnet (1985) arata ca anxietatea este 0 teama difuza, lara obiect
bine precizat, adesea insotita de acuze somatoforme: presiune toracica,
tahicardie, transpiralie, cefaIee, tendinla imperioasa de a urina.
Fobia reprezinta teama cu obiect bine precizat.
Autorii disting:
a. anxietatea situationala (se apropie mai mult de fobie; frica de
examene, anxietate precompetilionala etc.);
b. anxietate difuza, persistenta care este de fapt anxietate cronica.
Gellhom (1965) considera ca aceasta anxietate cronica se datoreaza
aCliunii repetate a unor stimuli anxiogeni care altereaza sistemul nervos autonom producand descarcliri masive de adrenalina.
Stimulii care produc 0 astfel de anxietate se numesc stresori.
Pentru ca un eveniment sa se dovedeasca stressant trebuie sa avem
in vedere: natura evenimentului, resursele adaptative de a-i face fata
i gradul de adecvare al mecanismelor de aparare ale ego-ului.
Daca aceste mecanisme adaptative sunt inadecvate, va apare anxietatea
tative. care 11va determina pe subiect sa-i mobilizeze resursele adapStressul psihic cronic rezulta dintr-un conflict permanent intre seturi de atitutidini i convingeri contradictorii. De pi Ida, in cazul anxietatii de examen, convingerea incontienta este ca studentul va pierde examenul, ceea ce va atrage dupa sine dezaprobarea celorlalli.
Aceasta convingere este in conflict cu cealalta convingere conform
clireia studentul a studiat suficient i are capacitatea de a promo va
examenul.
145

Aceti stresori declaneaza raspunsuri neuroendocrine mediate de


hipotalamus i glanda pituitara care, la randul lor, prin intermediul
hormonului adrenocoritcotrop, stimuleaza activitatea glandelor suprarenale detenninandu-le sa secrete adrenalina i cortizon.
Aceti honnoni produc dectele fizice i emotionale specifice anxietatii i stresului cronic.
Freud (1926) a considerat initial ca anxietatea reprezinta rezultatul
refularii impulsurilor instinctive. Mai tarziu (1936) cl a inversat re1atia
dintre anxietate i refulare, considerand ca anxietatea este cauza refularii impulsurilor inacceptabile.
Homey (1937) considera ca anxietatea se datoreaza reprimarii ostilitatii copilului care nu-i poatc pennite sa exprime agresivitatea atata
timp cat este neajutorat i izolat intr-o lume dumanoasa.
Rank (1952) considera ca originea anxictatii ar fi trauma suferita
de copilla naterc, anxietatca de separare fiind prima cxpcrienta afectiva a noului nascut.
Sullivan (1953) considera ca anxietatea rezulta din teama copilului
de dezaprobarea mamei.
Rado (1962) a aratat ca starea psihica a mamei poate influenta
stare a afectiva a ratului asHel incat fricile i sentimentul de culpabilitate ale manlei pot constitui cauze primare ale tuturor disfunctiilor
in sfera comportamentului copilului.
Reaqia la stres are trei componente:
a) stimulul;
b) evaluarea acestuia;
c) raspunsul emotional i fizologic la acesta.
Reactia la stresul cronic variaza, printre altele, i in functie de
varsta individului. Astfel, la copii apar mai mult tulburari in sfera
conduitei ca:
- onicofagie;
- enurezis;
- tulburari de comportament;
- suptul degetului.
La adolescenti anxietatea se manifesta prin:
- lipsa increderii in sine;
sentimentul inadecvarii personale;
146

- timiditate;
- tendinta de retragere;
- .inc1inatia spre masturbare.
La adultii tineri anxietatea este asociata free vent cu nivele de aspiratie excesiv de inalte i cu stabilirea unoI' scopuri imposibile. Eecul
este asociat cu scaderea autostimei, retragerea in sine i susceptibilitate
crescuta la stresori din mediu, care produc atat anxietate, cat i reactii
de tip depresiv.
La varstnici anxietatea este free vent asociata cu:
- nemultumire i suparare refulata;
- teama de a fi abandonati i de a ramane singuri ii impiedica
sa-i exprime deschis nemultUlnirile.
In anumite limite anxietatea este un fenomen normal pentru ca ea
transmite ego-ului semnale ca trebuie sa declaneze mecanismele de
aparare.
Anxietatea cronica este un fenomen patologic pentru ca ameninlarea este perceputa doar la nivel incontient. (Stimulul real anxiogen a disparut demult, dar individul pare sa nu fie contient de acest
lucru.) Astfel, subiectul crede ca trebuie sa-i menlina nive1ul subcontient de vigi lenta, ceca ce pc plan contient se traduce in anxietate.
Laughlin (1967) este de parere ca anxietatea reprezintil 0 suma a
tuturor problemelor psihologice ale individului, ea rcprezentand expresia unui conflict persistent intre tendinte1e incontiente i solicitarile
pe care i Ie pune in fala contiinta.
Conflictul este reprimat, acesta cauzand, la randul sau, simptome
emotionale, ceea ce produce un cere vicios.
Anxietatea este un simptom prezent aproape in toate cazurile care
se prezinta la psihoterapie:
- a1coolicii cronici au un nivel de anxietate mai ridicat decat cei
care beau in mod social (Brown, 1980);
- fumatorii au un nivel mai ridicat de anxietate decM cel considerat
normal (McCral, 1978);
- Celucci (1978) a observat ca existil 0 stransa interrelatie dintre
anxietate i prezenla unoI' vise terifiante sau a altoI' dificultati de somn.
Mai mult, Ishizvka (1979) a observat ca un element eomun in cadrul cuplurilor care ajung la divort il constituie anxietatea prea ridieatil,
147

iar Kupfer (1977) a dovedit existenta interrelatiei dintre anxietate ~i


tulbudiri sexuale la ambe1e sexe;
- ~i persoanele care au tendinta de a se imbolnavi de boli somatice
au anxietate mai crescutl:i (inclusiv cancer, Labaw, 1977).
particularitate interesanta sub aspect psihologic a anxietatii cronice consta in nivelul scazut al autostimei pe care il au subiecp.i anxio~i.
Shahi (1978) a observat ca subiectii cu anxietate sdizuta au, de
regula, 0 imagine de sine ridicata.
Pestonjce (1979) a constatat ca pacientii cu afectiuni coronariene
au un nivel de anxietate mai ridicat decat subiectii din lotul martor.
Chiar ~i incidenta complicatiilor postoperatorii coreleaza pozitiv cu
anxietatea preoperatorie (Lange, 1978).

Terapia anxietalii (Principii):


a)
cerea
-

Modificarea mediului (pe cat posibil) pentru a impiedica produunor noi evenimcntc stresante, respcctiv:
schimbarca locului de munca;
rcducerca Incarcaturii de efort etc.

b) Modificarea interpretarii !ji modului In care individul evalueaza


situaliile. Accasta modificare de atitudine Ii va face pe oameni rnai
putin vulncrabili la stres.
c) AClionarea directa asupra raspunsului emolional !jifiziologic la
stimulul anxiogen (aici se Inscrie i medicatia anxiolitica), relaxarea
progresiva, autohipnoza i tehnicile meditative.
d) Modificarea modului de interpretare a datelor mediului extern
Desensibilizarea sau deconditionarea reprezinta 0 tehnica comportamentalista de a modifica modul in care cineva apreciaza situatiile,
de la situatii non-anxiogene, putin anxiogene, pana la situatii puternice
anxiogene. Aceasta orientare este bazata pe supozitia (Wolpe, 1958)
conform careia anxietatea se datoreaza asocierii dintre stimuli nOffi1ali,
neanxiogeni cu situatii amenintatoare.
Psihoterapia este orientata spre 0 reasociere a respectivilor stimuli
cu 0 stare de confort ~i destindere.
148

in practica se recomanda practicarea relaxarli i asocierea practicarli acesteia cu stimuli progresiv tot mai anxiogeni (se incepe cu
stimuli tot mai putin anxiogeni).
Pentru reducerea anxietatii se mai utilizeaza ~i metode bazate pe
"insight" .
Ellis i Harper (1975) considera ca anxietatea este bazata rnai ales
pe ideea supraevaluarli ~i exagerarii situatiilor periculoase.
in majoritatea cazurilor, situatia anxiogena pe care noi 0 apreciem
ca "teribWi" nu mai cstc privita chiar aa la 0 exanlinare mai atenta.
Hipnoterapia In cazul tulburarilor anxioase implid'i:
Sugestii directe
Sugestiile directe de reduccre a anxietatii sunt i mai eficicnte dad'i
se asociaza cu tchnica imaginap.ei dirijate .
Lamb (1980) a dcmonstrat rolul psihoterapiei de relaxare pentru a
reduce anxictatea pacicntilor care se adresau imui cabinet de stomalogic.
Santon (1978) a demonstrat ca doar simpla relaxare obtinuHi In
unna unci inductii hipnotice, rara nici 0 sugestie, relaxare in care suhiectul a ramas timp de 0 jumatate de ora, a avut efecte pozitive In
reducerea anxietatii subiectilor.
Sugestiile administrate In hipnoza pentru reducerea anxietatii sunt
rnai eficiente atunci di.nd sunt administrate Intr-o maniera mai putin
direcili, prin utilizarea imageriei dirijate: pacientului i se sugereaza sa
se vizualizeze pe sine relaxat ~i linitit In diverse situatii care Ii creau
anxietate In trecut.
Simpla sugerare a relaxarii reduce adesea anxietatea Hira a solicita
din partea terapeutului abilitati speciale.
Autohipnoza
Aproape toate sugestiile care s-au dovedit eficiente In heterohipnoza se dovedesc utile ~i In autohipnoza.
O'Connor (1978) a gasit ca dadi hetcrohipnoza este combinaili cu
o tehnica de autohipnoza, rata vindecarii este de peste 82%.
149

Sodomsky (1974) a demonstrat exprimental ca. 0 mare parte a pacienlilor care au Invalat autohipnoza (dupa 1-3 edinle de heterohipnoza), au renunlat la medicalia cu tranchilizante.
Hipnoanaliza

o mare parte a pacienlilor anxioi beneticiaza doar partial i temporar de pe urma sugestiilor directe administrate In stare de hipnoza.
Se presupune ca la pacienlii care nu beneficiaza de pe urma sugestiilor directe anxietatea are un rol important In cadrul mecanismelor
de aparare ale eului.
Psihoterapia are drept obiective In aceste cazuri:
_ sa descopere sursa de conflict care contribuie la perpetuarea anxietalii;
- sa intre In comunicare cu acc1e instan Ie intrapsihice care pot
rezolva conflictul i care pot ajuta subiectul sa faca fala anxietalii.
Astfe1:
_ tehnica raspunsului ideomotor permite descoperirea unor amintiri semnificative cat i identiticarea unor resurse subcontiente latente
ale subiectului.
Cand respective1e resurse latente sunt mobilizate, pacientul devine
capabil sa faca fala ace10r prob1eme cu care se confrunta.
Prezentare de caz (Barnet, 1985):
femeie de 35 de ani s-a prezentat la psihoterapie pentru anxietate
accentuata, cefalee, insomnie, atacuri de panica i transpiralii reci aparute lara nici un motive evident.

Anxietatea aparea mai ales cand persoana se afla In compania unor


straini, mai ales barbali. Pacienta nu se simlea bine la petreceri i avea
tendinla de a abuza de alcool i tutun.
In ciuda anxietalii ei, aceasta era 0 era. eticienta In serviciul ei,
dCi nu era suficient de asertiva pentru a pune la punct 0 subalterna
ineficienta.
Incapacitatea ei de a-i exprima sentimentele Ii crea dificultali de
comunicare cu solul ei. Solul nu tia niciodata ce gandete ea pentru
ca nu discuta niciodata des pre lucrurile care Ii creau problemc sau 0
preocupau.

Ambii soli erau de parcre ca pe plan sexual comunicarea era ineticienta. Pacienta afirma ca solul se puna rece cu ea, iar solul atirma
ca ea niciodata nu a manifestat interes pentru a face dragoste cu el,
ceea ce a creat la e1 0 aversiune de a Intretine re1alii sexua1e cu ea;
la randul ei, ea se simlca jcnata sa-i cxprime nevoile sexuale i presupunea ca solul ar ti trebuit sa intuiasca dorinla ei, fara ca ea s-o
expnme.
Pacientei i s-a explicat rolul hipnoterapiei i s-a subliniat ca ea va
beneticia de aceasta terapie doar daca va dori sa coopereze.
Is-au dat sugestii ca se va relaxa i mai bine In edinla viitoare
de psihotcrapic.
Peste 0 saptamana ea a relatat ca a donnit bine i s-a simlit relaxata.
Totui, anxietatea i-a dimas la feI de puternica. In aceste condilii terapeutul a fost de parere ca este necesar un demers hipnoanalitic.
In hipnoza pacienta a [ost regresata In timp pana In perioada dinaintea apariliei anxietalii. Pacienta a zambit i a evocat experienle
agreabile.
Apoi i s-a sugerat sa se deplaseze In timp spre perioada cand a
aparut prima experienla producatoare de anxietate, sugerandu-i-se sa
redea experienla respectiva cu detalii.
Fragment din protocolul de psihoterapie (Barnet, 1985):
Dr.:
- Cali ani ai, Sarah? (Intrebarile au rolul de a Intari regresia
de varsUi oblinuta). Unde te afli? - (soliciHi implicarea
pacientei Intr-o experienla localizata)
- :2 ani.
P.:
Dr.:
- Unde te at1i?
P.:
- Sunt In bucatarie.
Dr.:
- In bucatarie?
P.:
- Eu gatesc la cuptor.
Dr.:
La cuptor? Cine face aceasta? (La Inceput pare ca ceva

P.:
Dr.:
P.:

nu e In regula cand se vorbete unei persoane In varsta


de 2 ani)
- Eu ga.tesc la cuptor.
- Gateti la cuptor? Dar ai doar :2 ani! Este cuptorul tierbinte? (Sarah este adanc implicata In jocul imaginativ.)
- Nu~
151

150

Dr.:
P.:

- Te prefaci ca gate~ti?
- Da. (Deoarece aceasta experienta a creat anxietate, terapeutul intuie~t.e ca se ascunde ceva mai mult in spatele
aeestei experiente)
Dr.:
- Bine. Ce se mai Intampla? (Intrebarea: ce se intampla? 0
determina pe Sarah sa vizualizeze evenimente1e eu ~i mai
multe detalii. In cateva cuvinte este redata experienta terifianta)
P.:
- Ma~ina de gatit se rastoarna~
Dr.:
- Ma~ina de gatit se rastoarna? ~i ee se mai Inrnmpla?
P.:
- Oala eu apa fierbinte se rastoarna.
Dr.:
- Peste tine? (Sarah, inehisa in cuptor, este speriata nu numai de situatia ei disperata, dar si de urletele surorii ei).
P. (Pliingand): - Peste sora mea.
Dr.:
- ~i ee se Intfunpla
P.:
- 0 opare~te.
Dr.:
- Te opare~te pe tine?

Dr.:
P.:

Dr.:
P.:

Dr.:
P.:
Dr.:

~i tu ee simti?
Mi-e frica!
- Frica de ce?
- Mama spune ca eu sunt vinovatii. (Intreaga panica a lui
Sarah revine. Mama 0 cearta pentru toate. Ea trebuie sa
tie un copil rau daca i-a facut un lucru atat de ingrozitor
surorii sale. In ace1a~i timp, ceva din ca Ii spune ell. nu
ea a facut aceasta. Numai ell.mama nu e de aeeeai parere)
- Tu ai facut?
- Nu, oala cu apa fierbinte a facut-o.
- Da, oala eu apa fierbine a taeut aeeasta faptii! Tu n-aJ
vrut, nu-i aa?

P.:

- Nu.

Dr.:

P.:

Dr.:
P.:
Dr.:

- Nu te atinge deloc?
- Nu, pentru ca eu sunt in cuptor.
- E~ti Inauntru ~i totulln jurul tau se rastoarna, nu-i a~a?

P.:
Dr.:

- Ce-ai faeut tu? Te-ai urcat in cuptor? (Terapeutul revede


impreuna cu pacienta tllmul evenimentului i ajung la
coneluzia ca aqiuni1e fetitei de 2 ani crau foarte rezonabile pentru acea perioada)
- Da, i e un buton care 11bloeheaza in spate.
- Un huton? {lnul din acelea cu care ohi~nuieti sa te joci?

P.:

- Da.

P.:

- Da.

Dr.:

Dr.:

- E un mare zgomot?

P.:

P.:

- Da.

Dr.:

- Cine vine?

P.:

- Mama. (Mama vine In ajutor ~i neeazurile fetitei de :2 ani


iau sfiir~i1. )
- Ce spune mama?
- Doamne! Bine ea e~ti intreaga! (Mama este fericitii ca ea
este bine i aeest lueru este ineurajator)
- $i eu surioara ta ce s-a intamplat?
- Pare sa fie bine. (Surioara pare sa tie bine la prima vedere,
dar de fapt nu este chiar aa. Sora nu numai ca este foarte
speriata, dar serios oparita)
- Adica ce s-a intfu11plat?
- Mama 0 sehimba pe eanapea. Are ba~iei pe pieioare.

- Cum ai reu~jt sa faci asta?


- M-am jucat i am umhlat la el. (Ea nu era In acel moment
suticient de inte1igentli pentru a prevedea ce consceintear
putca avea aqiunile, ce dezastru ar putea deelan~a. E elar
eli mama credea ca fetila ar fi trehuit sa tie. Mama es!e
cxtrem dc suparata i evident ca Sarah e de vina)
- Da, i tu a trebuit sa ajungi la d, nu-i a~a?
- Da. (Sarah a deeis ca nu mai trebuie sa tie 0 fctita rea ~i
singurul mod de a face aeeasta este sa retina panica paniea ee 0 impiedica sa aibii un comportament aventuros
~i independent. In locu] acestui comportament ea trebuie
sa urmeze indiealiile altora pentru a evita riscul de a fi
dezaprobatii)
~i nu te-ai giindit ell.aragazul ar putea sa cada?

Dr.:
P.:
Dr.:
P.:

Dr.:
P.:
152

Nu.

Dr.:
P.:

Dr.:
P.:

Nu.
153

Dr.:
P.:

Dr.:

P.:
Dr.:

P.:

Dr.:

P.:

Dr.:

154

- Bine, Sarah, femcie de 35 de ani, ai auzit aceasta afirmalic?


- Da. (Terapia esle direqionala sprc descopcrirca resursclor
ci actuale de intcligcnla, specifice unei pcrsoane adulte,
aslfel incat s-o inlcleaga pc mama ei, dar i pe Sarah cea
de :2 ani i sa inlcJeaga faptul ca nu mai trebuie sa lraiasca
vechilc ci scnlimente de teama care au fosl menlinule in
inconticnl penlru a 0 proteja de dezaprobarea materna).
Sarah a avut la :2 ani 0 expericnla intricoatoarc, poli s-o
ajuli? Ei ii esle ingrozitor de tficlL Da-i loata inlelepciunea
la, acorda-i inldegerea de care Cti capabila i alunci dind
ai tacut asla, ta un senm cu capul ca sa tiu i cu. Mica
Sarah e foarlc speriaili. Trebuic sa 0 iei in brale i sa"i
acorzi afecliunc.
Da din cap.
Ai tacul asla? E bine. Sarah cea de :2 ani, daca ai auzil
asta, mai trebuie sa fii speriata? (Pacienta a menlinul acesle senlimenle un limp indelungal i trebuie sa gaseasca
un mod de a Ie lichida. Atata timp dit nu cxisla 0 nevoie
ncexprimata de a Ie paslra, trebuie gasitii 0 modalitate de
a scapa de de)
- Nu.
- Bine. Sarah eea de 35 de ani i eea de :2 ani simt ca nu
mai trebuie sa simta senlimenlelc de tcama care au dural
33 de ani. Te rog gasete 0 solulie pentru a face ca toate
senlimcnleJe de leama sa dispara i cand ai gasil solulia,
ta un scmn cu capul.
- Da din cap. (Sarei i se sugereaza sa lase leama, sa pIece
i, spre surprinderea ei, ea descopera ca ii esle foarle uor
s-o faca. Ea simte cum stan afective mai conforlabile vin
sa ia loco I anxieililii. Ea za.mbele lara voie)
- Sarah de 35 de ani, exisili 0 call' de a sdipa de leama,
senlimenlul vechi, nepliicut i care nu e necesar. S-a lerminal cu el. Lasa-l sa pIece. Cand loaili kama le-a parasil
i eli sigura de asla, ta un senm cu capul! (S-a observal

ca inlaturarea unor vechi tensiuni face pacientul sa zambeasca spontan, ceea ce confinna starea de eliberare)
P.:
Da din cap i zfunbete. (Acum terapcutul trece la localizarea altar expcricnle care au contribuit la anxietatea generalizaili a Sarei)
Dr.:
A disparut totul?
P.:
- Da din cap i zfunbete din nou.
Dr.:
- E bine aa. Ia sa vedem acum daca mai este 0 Sarah inlauntrul tau care nu se simte bine. Daca este, da din cap
in serrill de da! (Sarah descopera 0 experienla care s-a
petre cut dupa mulli ani i care seamana cu prima. Aparent,
biiiatul cu care era prietena, era dragul dar ea simlea altfel.
El 0 speria i ea nu-l placea)
P.:
- Da din cap.
Dr.:
- Cali ani aveai atunci?
P.:
- 18, 19 ani.
Dr.:
- Ce s-a intamplat atunci?
P.:
- Aveam un prielcn!
Dr.:
- Era un baiat dragul?
P.:
- Aa parea.
Dr.:
- Trebuia sa le simli bine. Ce c rau in asta?
P. (Cu 0 mimica lrisla): - Este un barbat.
Dr.:
- ~i ce dad esle? Ce face el?
P.:
- Sc bale cu latiil sau. Ii place lupla.
Dr.:
- ~i asta nu e bine, nu-i aa?
P.:
- E egoist. (Sarah ii urate pdetenul i tolui sla cu el penlru a nu supara pe nimeni, mai ales pentru a nu supara
figuriIe materne. Ea se simle neajularaili i asta ii amplifica anxietalea)
Dr.:
- Cc simli de fapt?
P.:
- f1 urasc.
Dr.:
- Daell i1 uri1~ti; de cc stai cu c1?
P.:
Mama lui l1u-mi da vok sa ma intalnesc cu alli baieli.
Dr.:
- Dar cc umcslcl' arc mama lui in asta?
P.:
- Eu locuicsl' In pl1rin\ii lui.
Dr.:
- Dc cc locuiqli aClllo'!
155

P.:

- Tatal meu m-a acuzat ell sunt 0 tarta. Atunci am pIecat


de-acasa, mi-am luat serviciu ~i locuiesc cu ei. (Din nou
Sarah a primit confirmarea ca e rea ~i nu trebuie sa se
apere, nu trebuie sa Iina seama de propriiIe ei dorinle ~i
nevoi)

Dr.:

- Te simii ca intr-o capcana? (Aceasta n-o Impiedica sa fie


furioasa, dar furia trebuie reprimata ~i aceasta produce anxietatea)
- Da. Larry se intalne~te cu alte fete, iar nu an1 voie s-o
fac.

P.:
Dr.:

P.:

Dr.:
P.:

- Pariez ca asta te infurie! (Din nou terapeutul face apella


ego-ul ei de adult pentru a vedea lucrurile a~a cum sunt
de fapt)
Da.
- Sarah de 35 de ani, ai auzit ce am vorbit?
- Da.

Dr.:

- Sarah de 18, 19 ani e prinsa In capcana ~i se simte groaznic. Poli s-o ajuIi? Ea este furioasa ~i neajutorata. A~ vrea
sa inle1egi ce simte ea. Cand ai reu~it, da din cap. (Din
nou Sarah e incurajaHi sa simta ca sentimenteIe ei din acea
perioada erau fire~ti la timpul respectiv ~i acceptabile, dar
ca acum ele nu mai sunt necesare)
- Da.
P. (Semn):
Dr.:
Bine. Sarah de 18, 19 ani, aeum ca ai auzit asta, mai
trcbuie sa te simii speriatil, lovita, furioasa i cu senti mentele de culpabilitate? (ea e Incurajatil sa gaseasca singura
o modalitate de a se elibera de aceste trairi)
P.:

- Nu.

Dr.:

- Bine. Sarah, eea de 35 de ani, doresc sa gasqti 0 calc


pentru Sarah cca de 18 ani sa scape de sentimentele de
disconfort de care nu mai are nevoie. Cand ai gasit soluIia,
ta un semn cu capul!
- Da (Semnal ideomotor) (Apoi, dupa ce s-au explorat toate
conflictele trecute s-au administrat sugestii directe de intarire a ego-ului i creterea autostimei)

P.:

156

Dr.:

- Deci, Sarah de 18 ani, exista 0 cale prin care poli scapa


de vechea tensiune care nu mai este necesara. Folosete-te
de calea indicata i cand ai scapat de teama, :fii semn.
(Sugestiile au fast Inregistrate pe 0 caseta ~i ea trebuia sa
Ie asculte zilnic)
P. (Semn):
- Da. Zambe~te. (Apoi pacienta a fost invalatil sa
practice autohipnoza pentru cazurile cand s-ar simii
tensionata)
Dr.:
- S-audus toate. E bine acum, nu-i aa? (Cand Sarah a
devenit mai re1axata s-a constat i imbunatalirea re1aIiilor
cu solul)

Hunter (1988) prezinta un set de sugestii utile pentru psihoterapia


anxietalii ~i fobiilor: "Te voi invala 0 tehnica cu ajutorul careia sa
poli scapa de atacurile de panica.
Stai foarte relaxat in fotoliu i intri intr-o stare de hipnoza profunda.
Te afli cu mine in cabinet ~i e~ti in deplina siguranla. Cauta acum sa
retraie~ti starile pe care Ie ai in timpul unui atac de panica. Retraieti
doar atat din aceIe stan cat crezi sa ai posibilitatea sa controIezi. E
bine aa. Acum, daca totul e in regula, cauta sa retraie~ti stariIe respective la nivel maxim ~i incearca sa observi ce se intiimpla. Poate
ca inima incepe sa bata mai repede, poate respiralia devine mai accelerata sau poate simii 0 incordare in stomac. Unii oameni au 0 senzalie
de tensiune in zona capului ~i Ie transpira palmele.
Cauta sa retraieti in minte starile pe care Ie ai tu In situalia cand
e~ti cuprins de un atac de panica, tara a uita ca poli sa limitezi trairile
pana la nivelul pe care il doreti, pentru ca te afli In siguranla.
Dadi. totul este in regula, retraie~te stanle resepctive cat poli de
intens. Cand ai ajuns la trairea maxima opre~te exerciliul i apoi cauta
sa inversezi tiecare simptom in parte. Incepe cu repsiratia, care este
cel mai uor de controlat. Concentreaza-te asupra respiraliei ~i :fiiin
aa felincat respiralia sa devina calma, linitita, agrcabila. 0 data ce
respiratia s-a calmat, vei constata ca i bataile inimii au tendinia de
reveni la normal, pentru ca respiralia ~i inima lucreaza impreuna. Cand
r~spiralia i bawIe inimii s-au calmat ateapta putin, apoi concentreaza-te asupra aItei senzaIii, poate asupra tremorului mainilor sau asupra
157

II'

senzatiei de nod in gat sau de incordare in zona abdominaUL Relaxeaza-te i readu la nonnal fiecare simptom in parte. Cand totul s-a normalizat, inspira adanc i continua sa te relaxezi.
Acum gindete-te la ce ai invatat astazi. Ai invalat faptul ca !ftii
exact la cc sa te concentrezi i ce sa faci pentru a te cahna. Mai mult,
ai invatat ca e!jti capabil sa faci asta. Ai reuit singur sa inversezi
fiecare simptom readucandu-l la normal. ~tiam ca eti capabil sa faci
acest lucru i ai dovedit-o cu prisosinta.
Acum yom intm cele invatate. Retraieti din nou starile proaste
pe care Ie ai in timpul atacului de panica pina la limita in care eti
capabil sa Ie controlezi. Apoi cauta sa Ie retraiqti la nivc1 maximal,
dupa care inverseaza fiecare simptom in parte, incepind eu respiratia.
Cind ai terminat inspira adinc, apoi expira. Simti 0 mare uurare, nu-i
aa?
Feliciwi! Ai realizat acest lucru de doua ori i ai reuit foarte bine.
Acum tii ce ai de t3.cut cand eti cuprins de un atac de panica.
eu aHa ocazie 0 sa vorbim i de modalitatea de a preveni atacul
pentru ca acesta sa nu se mai produca de fel. Este insa destul de
reconfortant sa tii ca ai un instrument care te poate seoate din situatie.
Trebuie sa-ti dai seama ca atunci cind inversezi simptomul tu e!jti
eel care controlez,i situalia.
Acum este momentul sa mergem mai departe. (Instructajul urnilitor
se da in eursul aItei edinte de hipnoza).
Stai aczat eonfortabil pc fotoliu, intra in hipnoza i apoi adinccte
transa. Imagineaza-ti aeum ca te deplasezi in viitor atunei cind vci
realiza 0 calatorie eu avionul fara sa-ti mai fie teama. Mai este 0
jumatate de ora pana la aterizarc i stai comod in fotoliu cu 0 ccaca
de ceai (cafea) i eu un pahar dc bautura rkoritoare, simtindu-te eat
se poate de binc. Este 0 expericnta deosebit de pIacuta, dcosebit de
plkuta.
Te simti foarte multmnit de tine, foarte satisfacut. Eti satisfacut
de propria persoana i ai tot dreptul sa iii. Savureaza pentru un limp
acest sentiment de satisfactie.
Acum deplaseaza-te in timp spremomentulin
care avionul tocmai
a aterizat. Traieti un sentiment minunat de satisfactie. Victorie! Am
reuit. Am ramas calm i linitit! Acum deplaseaza-te in timp la pe158

rioada cand mai ai de zburat earn un sfert din distanla. Te simti cat
se poate de binc i nu ai nici 0 indoiala ca zborul va fi incununat de
sucees.
Apoi deplaseaza-te in timp la perioada cand mai ai de zhurat aproximativ 0 jumiHate din distanta. Te simti foarte hine. Timpul treee
repede i pIkul. Traiqti intens senzalia de reuiUL
Te deplasezi in timp la perioada cand mai ai de pareurs trei sferturi
din distanta de zbor. Ai mult curaj pentm ca totul deeurge foarte bine.
Te simti linitit, calm, eu totul altfel decat eu oeazia altor zhoruri.
Te deplasezi i mai mult in timp la perioada cand tocmai te-ai
imbareat in avion i li-ai oeupat loeul pc fotoliu. Traieti un sentiment
placut de calm. Ili spui in gand eu fcrmitate: "Voi reui cu hine!"
Te reintorei i mai mult in timp la pcrioada cind te indreptai spre
aeroport. Te simti plin de euraj pentru ca totul va deeurge foarte hine.
Te simti linitit, destins, eu totul altfel decat eu oeazia a1tor zhoruri.
Totul va fi foartc hine. De fapt totul este foartc hine.
Foarte repede, surprinzator de repede, te uili la eeas i-ti dai seanm
di a treeut mai muIt de jumatate din durata dc zbor. E nemaipomenit~
Cum de a trecut timpul atat de repede i de plaeut! Este un mare
succes pe care 11traieti in adancul fiintei tale.
Putin mai tarziu observi ca a nmi ramas aproximativ un sfert din
distanla de zbof. Te simti foarte hine, fiind ahsolut convins ca restul
duratei de zhor va fi incununat dc sucees.
lata, acum avionul a aterizat. Ce sentiment plaeut de satisfactie!
Am facut-o! Am reuit!
Acum, cand ai ajuns la destinatie, stai eomod pe un fotoliu i iti
reanuntqti experienla pozitiva. Traiqti un putemic sentiment de satisfactie i Cti mindru ca cti pcrsoana care qti.

159

Capitolul 7

AUTOHIPNOZA

Dadl hipnoza reprezinta 0 stare modificata de contiinta indusa de


catre 0 alta persoana (hipnotizatori, hipnoterapeut), autohipnoza este
o stare asemanatoare pe care subiectulinvata sa i-o induca singur.
Pentru a Incuraja independenta i autonomia pacientului se recomanda tot mai mult practicarea autohipnozei, mai ales dupa ce subiectul a realizat cateva edinte de hipnoza sub Indrumarea unui terapeut
calificat, care are i menirea de a-I lnvata principiile i tehnica autohipnozei. Totui, daca problemele nu sunt prea grave, puteti Incerca
i singuri sa aplicati 0 astfel de tehnica.
Autohipnoza este considerata, alaturi de relaxare, 0 metoda de autoterapie, autoreglare a starilor psihice ale omului i 0 modalitate de
explorare creativa a eului, In care subiectul Ii poate cunoate mai
bine propriile probleme, Ie poate rezolva supunandu-se propriilor autosugestii. In autohipnoza subiectul Ii investigheaza lumea sa subiectiva, gandurile, amintirile fanteziile pentru a afla mai precis Cine este
el de fapt. Odata cunoscute dificultatile i particularitatile individului,
se poate trece la depairea acestora i la auperfeqionarea propriilor
posibilitati.
Concret, ce putem realiza prin autohipnoza?
- sa ne cunoatem mai bine ~i mai profund;
- sa ne re1axam dupa 0 zi Incordata i agitata;
- sa realizam un inventar al propriilor noastre probleme i sa stabilim 0 strategie de rezolvare a lor;
- sa ne eliberam, prin utilizarea autosugestiilor, de anxietate, tristete, irascibilitate, insomnii, dureri de cap (de natura psihogena), de
fluctuatii ale dispozitiei i randamentului, de ganduri negative si compleze de inferioritate;
,
- sa ne Imbunatatim capacitatea de concentrare a atentiei, memoria, vointa, sa giindim mai lucid i sa ne autoprogramam psihicul pentru 0 viata mai sanatoasa i eficienta;
161

- sa ne debarasam de unele deprinderi negative cum ar fi fumatul,


consumul abuziv de alcool sau mcdicamente.
Psihicul omului nu se reduce doar la e1cmentele con~tiente, de care
ne dam seama, ci e1 cuprinde i zone incon~tiente la care nu avem
acces cu ajutorul gandirii ralionale. Acestea conlin alaI resurse i disponibilitali creative nebanuite, cat i conflicte ~i psihotraume reprimate
care se pot transfoffi1a in simptome nevrotice sau psihosomatice.
lncontientul poate lucra in favoarea individului sau impotriva lui,
n poate face un creator fericit i eficient sau, dimpolriva, un om nefericit sau chiar bolnav.
Observaliilc empirice ~i practica clinica au aratat di, de celt mai
muIte ori, ca.nd apare un conflict intre contient ~i incontient, acesta
din unna este eel care ciiliga batalia. Mulli psihologi spun ehiar ca
incontientul este. un fel de ,,ef" care ne conduce rara ca noi sa ne
dam seama. In acelai timp insa, la nivcl incon~tient nu se poate face
deosebirea dintre adevarul sau falsul unei infoffi1alii, intrucal nu exista
posibilitatea de testare a realitalii. Daca, dintr-un motiv oarecare, s-a
fixat informalia "Cand Ana traverseaza 0 strada sau 0 piala larga i se
face rau", atunci cand Ana se apropie de locul cu pricina, criza se
dec1aneaza ca i cum ar fi apasat pe un buton de comanda; in mod
incontient se activeaza programul i se dec1aneaza simptomul.
Progran1area "incontientului" se poate realiza in stare de relaxare
sau, i mai eficient, in stare de autohipnoza prin autosugestii de tip
afim1ativ, prin tehnica imaginaliei dirijate (vizualizate) i prin practicarea gandirii pozitive. Autosugestiilc sunt afirmalii prin care subiectul
ii spune in gand cum dorete cl sa fie sau ce dorete sa realizeze.

7.1. Construirea autosugestiilor


Pentru ca autosugestiile sa fie eficiente, se impune indeplinirea
anumitor condilii:
- sir se utilizeze doar afirmalii cu conlinut pozitiv (de exemplu in
loc de "nu-mi va mai fi niciodata teama" trebuie sa spunem: "sunt
deja calm, puternic, echilibrat!");
- autosugestiile se combina cu tehnica vizualizilrii;
162

- dupa ce am practicat un timp autohipnoza sau relaxarea, putem


utiliza i autosugestii in stare de veghe, atunci cand ne simlim nervoi;
- autosugestiile administrate in stare de relaxare trebuie sa fie utilizate anticipat, atunci cand ne pregatim sa facem fala unei situalii
dificile sau care ne produce teama.
Persoana care dorete sa practice autohipnoza trebuie sa invele sai crceze propriile autosugestii pentru a-i rezolva probleme1e personale. Acestea se construiesc pornind de la conlinutul problemelor i
gandurilor negative care ne vin in minte. De pilda, pentru 0 persoana
cu ganduri suicidare se poate construi sugestia: "Viala mea contine
muIte lucruri pozitive", "Vreau sa traiesc ca sa ma bucur de toate
lucrurile pozitive din viata mea" etc.
lata, pentru excmplificare, ditcva modele de autosugestii pentru
imbunatalirea imaginii de sine (Handley i Neff, 1985):
- sunt 0 persoana echilibrala, eficicnta i generoasa, care merita
sa aiba succes;
zi de zi, pe toate caile, eu devin pcrsoana care doresc sa fiu;
- sunt perfect calm, fericit, increzator in propriile forte;
corpul m~u este perfect sanatos i normal;
- mintea mea funqioneaza perfect i gasesc in mine noi posibilitali
creati ve de a trai.

7.2. Tehnica vizualizarii


Vizualizarca ("a te vedea in minte"), 0 aIta tehnica de autoprogramarc a incontientului, consta in reprezentarea mentaIa a modului
in care dorim sn filll sau a situatici pe care dorim sa 0 cream. Ea se
deosehqle de Silllpill rt'vcril: salt visarc diurnl1 prin faptul di se realizeaza numai in stare d(~ rcluxl\I'c suu ulitohipnozl1 i are un caracter
dirijat i plani lkat.
Pentru ca vi~,ualil.llrCliNll ulh~ cf'oc.:luJ yoi'll, lrchuk stl rcspccll1m.
de asemenea, ditcva regull CIClllcltllro.
- imaginilc S~ aib~ un l,;ol1~lnut pUlJUVI
- sa se foloscasl.:1iilllll!l,ini tlctulhLlo. viii

- imaginea sa fIe asociata cu autosugestia i cu starea afectiva


corespunzatoare;
- sa se lucreze cu aeeasta tehnica suficient de mult limp (cel pulin
30 de 7ile pentru a rezolva ,,0 problema").

7.3. Gandirea pozitiva


Unii oameni sunt stresati datorita personalitatii de baza. Ei fac,
probabil, parte din cadrul tipului A de personalitate, care muncete zi
i nuapte :tara odihna, tara sa-i acorde timp de relax are sau distraclii.
Pentru persoanele astfel structurale, perfeetioniste, orice mie eee este
o catastrota. Alte persoane au 0 imagine negativa despre sine datorita
psihotraumelor suferite in copiliirie, iar cei din categoria a treia s.e vad
pe sine in culori negative pentru ea nu pot face fata ateptarilor exagerate, irationale din pmiea celorlalti (de pilda, parinlii care nu concep
ca fiul lor sa nu fIe premiant, 11 silesc sa fadi. pian i matematica, dei
nu are aptitudini sau ar prefera altceva);
Oamenii pot atinge performanle extraordinare cand aleg corect lentile1e prin care ii observa propriilor limite. Acestea se realizeaza prin
coneentrarea asupra calitati1or, i nu asupra propriilor defecte. Incontientul persoanelor care au succes in viata e programat in mod
spontan pe ideea ca ei pot face lucruri marL 0 astfel de programare
se po ate realiza insa i deliberat.
De vreme ce am admis faptul ca. noi nu gandim cIar i ca giindirea
"negativa" este 0 parte a propriului psihie, putem ineerca sa 0 modifidim. Primul pas eonstain identifiearea manifestarilor gandirii negative, proees nurnit de psihologi contientizarea cognitiva. Urmeaza inloeuirea ei treptata eu gandirea p07itiva - restrueturarea cognitiva proces care lucreaza atat in stare de veghe, cat i in reIaxare.
lata cateva modele de gandire negativa care influenleaza multe persoane (dupa Handley i Neff, 1985):
tendinta spre perfectionism, tendinla prin care individul ii tixeaza standarde, exigente i seopuri excesiv de inalte, nerationale;
concentrarea negativa consta In acordarea unci atentii exagerate
aspectelor negative perrnitandu-i sa Ie intunece pe celelalte;

refuzul pozitivului - este tendinla de a diuta i descoperi aspecte


negative chiar in situaliile pozitive (cand cineva imi face un compliment, imi inchipui di Ii bate joc de mine);
fenomenul transformiirii "albului in negru". Aceasta se manifesta atunci cand folosim fapte neutre sau chiar pozitive pentro a trage
concluzii negative. Astfel, de multe ori se interpreteaza ca ostile actiunile unei persoane care de fapt se simte stanjenWi sau are 0 suparare
personala;
modelul amplificare-reducere reprezinta deprinderea de a exagera un eveniment negativ i de a minimaliza unul pozitiv;
crearea de fantasme prin care ne lasam in voia reveriei cu
continut negativ ce ne invadeaza psihicul;
comportamentul "trebuie" care ne detemtina sa action am impotriva vointei noastre de parea un ef imaginar i sever ne-ar presa
mereu. Aceasta gandire tiranica nu face decat sa produca eulpabilitate
care mai mult franeaza decat ne ajuta sa aclionam;
eroarea de generalizare consta in a ne spune tot timpul ca suntem
rai sub toate aspeetele daca am facut 0 grqeala oarecare. Adeviirul
este ca toti oanlenii fac greeli i ca nu sunteti 0 persoana mai putin
valoroasa daea vi s-a intamplat sa greiti.
alta varianta a aeeleiai erori 0 constituie i tendinla de a generaliza 0 respingere IntampIatoare asupra tuturor situatiilor de viala
(ciind 0 fata s-a purtat distant cu tine la 0 petrecere, iti spui imediat
di. "nu faci doua parale");
asumarea unoI' responsabilitati care nu ne privesc inseanma a ne
simti vinovati de erorile i comportament~le negative ale altor petsoane (de exemplu, daca sotul bea prea !TIult, sotia pliinge i-i spune "e
vina mea").
Cum putem opri eursul gandirii negative atunci dind am identificat-o?

() metoda simpla este sa rugam pe cineva apropiat sa ne atraga


atentia ori de cate ori exprimam cu voce tare gandirea noastra negativa.
Ciind aceasta se exprima in limbaj interior, putem utiliza metoda
opririi brute (ne spunem in giind "oprete!"), fie pe cea a incetinirii
vocii interioare cu continut negativ (Unestilll, 1988). Aceasta consta
in identificarea respectivei voei interioare i ineerearea de a 0 face sa
165

164

----~_

' ..

__

;..-;;=-

================~~~~~~---~~-------------------------------------------------

ne rasune in minte tot mai iucet, pana cand nu se mai aude aproape
deloc.
Actiunea cea mai eficienta 0 realizeaza gandirea pozitiva in stare a
de relaxare sau autohipnoza. Pentru pacieuta care se teme sa iasa singura pc strada pentru ca va intra in panid., se recomanda ca in stare
de relaxare sa i~i spuna: "Ori de cate ori voi ie~i pc strada corpul ~i
mintea mea vor fi perfect relaxatc. Ma voi simti calma, eehilibrata,
destinsa. Ma bucur sa ies pe strada ~i ma vad cu ochii mintii mergand
peste tot, senina, eu 0 figura zambitoare, Taeand lucruri interesante,
care imi fac plaeere."
Cum sa inducem autohipnoza?
Primul pas in induccrca autohipnozci este invalarca unci tehnici
simple de relaxare.
In prczenta lucrare nu nc propuncm dcscrierea mccanismelor relaxarii, ci doar prczentarea unor procedcc elementare care pot fi utilizate
de catre oricine, Tara riscuri. Ii avertizam pc cititori ca, daca problemele lor sunt mai serioasc, este bine sa se adrcsczc cabinetelor de
psihoterapie sau medicina psihosomatica.
"Luali 0 pozitie comoda, cu1cat pc spate, cu capul ridicat (este
indicat sa folositi 0 perna mica) ~i bratc1e uor departc de corp, pahne1c
in sus ~i picioare1e de asemenea uor dcpartate.
Puteli, la nevoie, sa va aezali i intr-un fototiu, cu capul sprijinit
i bralele comod pc bratele fotoliului sau pc coapse.
La inceput incordali de catcva ori toli mu~chii ~i apoi cautali sa-i
destindeli, inchideti ochii i imaginali-va ca destindeli mu~chii frunlii,
obrajii, maxilarele. Cautali sa sim1i1i pleoapele grele, grele ca atunci
cand sunteli pe calc sa adormiti. Relaxati apoi mu~chii cefei ~i gatului,
apoi umerii ~i bralele de sus pana in varful degetelor. Destindeti musculatura pieptului, abdomenului, spatelui. Ci1utati sa va imaginati cum
coloana vertebrala parca se destinde pc dinauntru, parca vertebrele se
departeaza uncle de altele ca verigile unui lanl care se intinde. Relaxati
picioarele cu coapse1e, gambeIe i ajungand pana la degete. Expirati
de cateva ori profund ~i lent; imaginati-va ca, 0 data cu fiecare expiratie, corpul devine tot mai moale, mai destins, mai linitit. Apoi spuneli-va ill gand ca brale1c devin grele, tot mai grelc, parca ar fi de
plumb. Imaginali-va in acelai timp ca doua greutali (caqi groase,

saculeti cu nisip) sunt aezatc pc brate i Ie apasa, Hicandu-le tot mai


grele, grele ca de plumb. Vizualizali greutati1e care apasa pc picioare
i Ie fac din ce in ce mai grele.
Spuneti-va apoi ca tot corpul devine mai greu, tot mai greu, mai
destins, mai lini~tit; incercali sa creali imagiuea propriului corp care
sta intins, lini~tit, pc 0 paji~te insorita sau pc 0 plaja la mare.
Cautati sa mentineli imaginea pHicuta i odihnitoare in care va
vedeli odihnindu-va in mijlocul naturii ~i spuneli-va ca va cuprinde 0
stare de calm, de lini~tc de pace interioara.
Va simlili destini, linitili i parea va vine greu sa iciti din starca
pc care singuri ali creat-oi acesta reprezinta cel mai bun indiciu in
privinta reuitci relaxarii.
Cand doriti sa revenili, va spuneli in gand ca revenili la normal,
vizualizali corpul care ii recapata tonusul firesc, inspirali de diteva
ori profund, expirati scurt, micali degetele de la maini i de la picioare, apoi bralele i picioarele. Strangeti de cateva ori pumnii, inspirati i expirali i apoi va ridicali vioi, tara a brusca insa organismul.
Daca relaxarea nu a reuit, nu va demobilizali, incercati de multe
ori, in zile i ore diferite. Pan a la urma incontientul dumneavoastra
va gasi singur soIulia de a intra in starea agreabila in care poate lucra
atilt de bine."
Oar relaxarea nu este decat prima faza a autohipnozei pc care multi
autori au denumit-o relaxare profunda.
Oupa ce subiectul a participat la catcva edinle de hipnoza sub
indrumarea unui specialist sau a' practicat cu succes relaxarea, modaIitalile de a intra in autohipnoza i se vor parea destul de simple.
Hunter (1988) ne propune ciiteva tehnici de autohipnoza precum
i uncle strategii de utilizare terapeutica i autoformativa a acestcia.
"Este momentuI sa incepi sa practici singur hipnoza acasa, pentru
a intari ceea ce facem noi aici (se solicita cooperarea subiectului).
Trebuie sa cunoti faptuI ca, dei exista unele reguli generale de
practicare a autohipnozei, este de dorit sa-li gaseti aceIe formule sau
ritualuri de a intra in autohipnoza care li se potrivesc mai bine (Personalizarea tehnicii).
Eu ili voi prezenta 0 tehnica de intrare in stare de autohipnoza care
s-ar putea sa ti se para potrivita cu unele mici modificari: poate unele
167

166

----. --'''~-~~'P'',,,,=,,,,,,,,,,,,-~=====

~~~~~

_____________J

cuvinte ai dori sa fie altele, poate ai dori sa utilizezi alte imagini sail
alte amintiri ori poate un ritm diferit al vorbirii sau poate ai dori sa-ti
vorbqti in limba pe care 0 foloseai in copilarie.
Poate ca ceea ce iti spun eu i'ti amintee de ceva din propria ta
experienta, ceva ce ai dori sa-ti serveasca drept "cheie" pentru a intra
in autohipnoza. (reamintirea i retrairea pe plan imaginativ a unor experiente trecute reprezinta un fenomen regresiv).
Tinand seama de ceea ce ti-mTIspus, vei ajunge sa-ti gaseti calea
proprie spre autohipnoza.
Totul trebuie sa fie simplu. In hipnoza, cea mai buna tehnica este
totdeauna cea mai simpla i aceasta e tehnica numararii. (Evitati sa
cereti subiectului sa stea culeat pentru ca astfel se induce mai curand
sornnul dedit hipnoza.) Aezati-va intr-o pozitie confortabila, cu capul
sprijinit, inchidetii ochii i incepeti sa numarati. Numarati lent pana
cand ajungeti in starea de destindere dorita. Unii oameni au i facut
un fel de pact cu ei inii, de tipul: "cand voi ajunge cu numaratoarea
la 10 ma voi atla intr-o hipnoza uoara, dind voi ajunge la 20 voi fi
intr-o hipnoza modcrata, iar dind voi ajungc la 25 voi putea sa ma
ocup de problemcle mele in stare de autohipnoza.
Exista persoane care, in loc sa numerc, prefera sa repete mereu
serii de numere: 1-2-3-4-5; 1-2-3-4-5 etc., sau sa rcpete in gand literele
alfabetului i accasta Ie aduce mninte de experiente1e din copilarie.
alta modalitate
(invitatia la regresie reprezinta 0 sugestie hipnotidi.)
de a obtine starea darita estc sa va vede[i sau sa va simJili pe dumneavoastra ini va coborand intr-o gradina in tcrase sau, dimpotriva,
urcand 0 scara catre stele, plutind tot mai uor de la 0 treapta la alta,
fiecare treapta ducand sprc un nivel mai pro fund al hipnozei. Putep
sa va imaginati oricate trepte sau oricate terase, cate credeti ca v-ar
tl necesare pentru a atinge starea dorita. (Atentie! Exista persoane care
au imaginatie mai curand kinestezicii decat vizuala. Cei care ii imagineaza starea de autohipnoza ca un fel de zbor, pot sa nu agreeze
imaginea de a zbura in jos. De asemcnea, conceptul de a cobor! sau
de a se cufunda poate fi anxiogen pentru unii subiecti. Oferiti subiectului posibilitatea de a aIege intre imaginea urcarii i coborarii.)
Unii oaITIeni prefera sa foloseasca mai multe imagini: poate v-ar
placea sa va imaginati ca plutiti intr-o barca pc apele unui rau, admi-

168

rl

rand raze1e soarelui ce se strecoara printre frunzele pomilor i se retlecta in apa al carei clipocit placut va produce 0 stare de hipnoza.
(Asigurati-va ca subiectul nu se teme de apa.) Sau poate v-ar placea
sa va imaginati ca plutiti pe un nor sau sa explorati cu ochii mintii
galaxiile. Puteti sa utilizati orice vis treaz care va face placere. Alp
oameni prefera sa se joace cu culoriIe, imaginandu-i un fel de caleidoscop interior sau un punct colorat pe care i'l privesc cu ochii minpi,
imaginandu-i ca se apropie tot mai mult i devine tot mai mare, pana
cand norul colorat ii invaluic complet, cufundandu-i In hipnoza. Altii
prefed imagini i sunete fmniliare cum ar fi tic-tacul ceasomicului,
zgamotul valurilor marii, melodia preferata sau ritmul propriei respiratii. (Concentrarea asupra unor procese interiaare (respiralia) tinde
sa accentueze hipnoza.)
Alegeti acea metoda care vi se potrivete mai bine i concentrati-va
asupra a ceea ce v-ati propus timp de. cateva minute. Repetap acest
exercitiu de concentrare timp de cateva minute, imaginati-va ca intrati
in autohipnoza prin metoda aleasa.
Aezap-va comod, cu capul sprijinit, Inchideti ochii cu intentia clara de a intra in autohipnoza. Simtiti tremorul uor al pleoapelor ca
atund cand vi s-a indus hipnoza in cabinet. (Treceti de la heterohipnoza la autohipnoza.) Bucurati-va de starea placuta de relaxare In care
va puteti cufunda dupa voin/a. Repetati de cateva ori in gand intregul
scenariu. Este autohipnoza dumneavoastra. Yeti invata sa controlati
stare a de transa in felul urmator: Eu voi numara de la 5 la I. Inainte
ca eu sa ajung cu numaratoarea la I va voi atinge fruntea cu degetul.
Cand yeti simti atingerea degetului meu, utilizati tehnica personala
care va va aduce inapoi in hipnoza, Intr-o stare putin mai profunda
decat cea in care va aflati acum: ,,5-4, e bine aa - 3 suntem la jumatatea drumului - 2 (terapeutul atinge cu degetul fruntea subiectului
- acum intrati prin metoda personala in autohipnoza. Mergeti mai profund dedit ati facut-o prima oara. Bine. (Sugestiile sustin ideea ca
subiectul va avea autocontrolul starii sale.) Atingerea degetului meu
servete drept fntarire pentru faptul ca utilizati bine tehnica de autohipnoza.
Acum observati daca ceca ce ati realizataici In cabinet impreuna
cu mine seaITIana cu propria tehnica de autohipnoza utilizata. Daca
169

ililli

credeli dl sunt necesare uncle modifidiri, realizali-le acul11. (Se of era


subiectului posibilitatea sa mai realizeze 0 repctitie, de data aceasta
Intr-un mod diferit).
Acum voi Intari din nou tchnica aa cum am tacut Inainte: Eu voi
Incepe sa numar de la 5 la I i, Inaintc dc a ajungc cu numariHoarea
la 1, yeti simli dcgctul mcu aratator atingandu-va fruntca. Cand ali
simlit atingerea, utilizali tehnica personala de autohipnoza pentru a va
aduce Inapoi la starea de rclaxare, dar Intr-o stare ceva mai profunda
dedit cea In care va aOati acum. 5-4-3 (atingcrea fruntii) - reintoarceli-va acum Inapoi In rclaxarc, pc calc a propric. Atingerea degetului
meu aratator nu cste decat 0 fntarirp pentru modul personal In care
intrali In hipnoza. (Se accentueaza idcca ca subicctul arc controlul
situaliei. Acesta cstc aprobat pentru ceca cc face.) Uisali-va dus spre
o stare de rclaxare mai adanca i mai placuUi, stare care cste potrivita
pentru dumneavoastra In mOlnentul de fata. E foartp bine aia. Ati
Invatat acum 0 tchnidi pc care 0 yeti putea rcaliza atunci cand, dintr-un
motiv sau altul, vcti dori sa aprofundali starca dc autohipnoza. E bine
sa tili ca noi nu putcm forta In nici un fel subconticntul sa realizcze
ceva. ~u-I putcm deci nici forta sa intre Intr-o hipnoza mai profunda.
Putem, In schimb, sa-l Incurajam, i yom race acest lucru In tehnicile
de adancire a autohipnozei. (Pcntru ca tehnica autohipnozei sa aiba
succes este bine ca subiectul sa exersezc zilnic i, pc cat posibil, la
aceeai ora). Va Ii 0 Intalnire eu dumneavoastra Iniva. Daca acordali
autohipnozci 5 sau 15 minute arc mai putina importanta. Cu adevarat
important este sa sc lucreze zilnic, pentru ca authipnoza reprezinili un
reOex conditionat: cu cat 0 practici mai mult, cu atat reucti mai bine
i cu cat reueti mai bine, cu atat este mai folositoarc.

*
Subiecfilor trpbuip sa Ii sp faea unele precbiri:
Frecvent tehnica aplicaili aeasa nu da rezultate la reI de bune ca
eea realizata Impreuna cu terapeutul. Daca subicctul este prevenit, el
nu va mai fi dezamagit.
Trebuic sa i sc atraga atcnlia pacientului ca nivelul de profunzime a autohipnozei estc rareori identic cu cel al helerohipnozei, mai
ales la Incepatori.
170

Subiectul trebuic sa tie ca, atunci cand realizeaza autohipnoza


a mica partc a contientului ramane In stare de alerta, pentru a conduce
procesul, in timp ce In hcterohipnoza i acea mica parte poate sa se
re1axeze.
Trebuie mentionate i faptul ca i In cazulln care subiectul atinge doar 0 stare foarte uoara, experienta este dczamagitoare, totui
merita efortul de a continua, pentru ca orice noua experienla nu face
dedit sa Intareasca tehnica.
Subiectul trebuie Invalat sa utilizeze proprozilii simple, afirmative, sa evile negaliile i sa limiteze lucrul doar la una sau doua probleme pc care Ie are de rezolvat In cursul unci singure edinle de
autohipnoza.

Teme pentru aease! (Hunter, 1988):


In cadrul acestor teme veli Invala sa conversati cu subcontientul
dumneavoastra.
$edinla I
a. Prima tema pe care i-a yom da subcontientului se va referi la
strangerea de inronnalii. Veli explora trecutul, prezentul i poate chiar
viitorul pentru a intra In posesia acclor informalii care va sunt utile
In cursul psihoterapiei. Subcontientul va aduna pentro dunmeavoastra
aceste infonnatii, Ie va organiza, Ie va filtra i va fi gata sa Ie prezinte
mentalului contient la timpul potrivit i In fonna potrivita.
Probabilnici nu va puteli da seama ca acest proces are loc deoarece
el se destaoara dincolo de pragul contiinlei. Din cand In cand poate
ar fi bine sa aruncali 0 privire dincolo de acest prag i atunci 0 amintire
veche va poate veni In minte i chiar va yeti Intreba: "oare de ce
m-am gandit tocmai la asta'?". Se poate Intamp la ca un lucru care
pana atunci parea confuz sa devina dintr-o data c1ar, tara sa tili de
ce, sau se poate Intiimpla sa privili din alt punct de vedere un lucru
la care v-ali gandit pana acum de sute de ori, surprini de faptul ca
nu I-ati examinat pana atunci din noua perspectiva. (Pacientii relateaza
frecvent In cursul celei de-a doua edinle ca i-au amintit tot fclul de
171

lucruri din trecut.) Daca aceste lucruri se intfunpIa yeti remarca faptul
di ele se desta~oara la un nivel foarte subtil.
b. A doua tema pe care 0 dam subcon~tientului seamana cu prima
~i amandoua pot fi realizate simultan: Ii cerem subcon~tientului sa
reevalueze vechi problcme care au legatura Cll perioada prezenta. (Sugestii pentru modificarea perspectivei.) De pilda, copilului care ali fost,
casa parinteasca i se parea uria~a, in timp ce adultului de acum ea Ii
poate parea nonnaIa, poate chiar mica. Nu cas a s-a schimbat, ci noi
ne-am schimbat.

Sa dam decicon~tientului
libertatea de a alege situatia ~i de a
extrage acea informalie pe care 0 considera relevanta ~i sa procedeze
aa cum crede el de cuviinla.
Veti avea astfel 0 saptiUnana interesanta pentru dl ceva in viata
dumneavoastra se va schimba un pic In sens pozitiv ~i nu tim inca
exact despre ce e yorba. (Putin mister are un caracter incitant pentru
subiect.) Va fi probabil un lucru minor: ceva vi se va parea mai uor
de facut, nu va va mai deranja in aceai masura, yeti gasi 0 noua calc
de a realiza acel lucru etc.
Pentru di este yorba de un lucru neinsemnat, pastrati con~tiinta
treaza pentru a fi capabili sa recunoa~teti mica schimbare i, cand 0
gasiti, bucurati-va de ea. (Cautati un lucru bun i cu siguranta n yeti
gasi.)
A doua tema este identidi cu cea pe care ati mai realizat-~ deja:
Iasati subcontientul sa reevalueze vechi probleme, valabile la timpul
respectiv, dar care acum au devenit piedici, sunt invechite i ar trebui
revizuite, modificate, Vindecate, astfel incat sa fie pe deplin incheiate
i puse de-o parte. In felul acesta, yeti face loc pentru lucruri Noi i
Bune care deja se intfunpla. Da, da! Ele se intfunpla deja. (Se accentueaza temlenul "Vindecate". Sugestia de vindecare este preluata direct.)
Veti recunoa~te cu siguranta starea de autohipnoza dupa profunzimea ei, dupa senzatia placuta de plutire, de lini~te, pardi de pierdere
a perceptiei propriului corp, dit i dupa starea afectiva agreabila de
lini~te, calm i incredere.
Odata starea instalata, putem, investiga incon~tientulln legatura cu
propriile probleme i apoi II putem reprograma schimbandu-ne Intreaga existenta, devenind mai sanato~i, mai echilibrati, mai fericiti, mai
eficienti.
Reprogramarea se realizeaza prin utilizarea autosugestiilor afirmative, a vizualizaii, a cultivani gandirii pozitive i prin stabilirea unor
scopuri precise legate de moduI In care doriti sa va transformati.
A dori i a spera nu atrag automat dupa sine nici 0 schimbare. In
schimb, stabilirea unor scopuri 0 poate aduce, ele reprezentand trepteIe
de Uffilat pentru a face ca 0 schimbare doriut sa devina realitate. Fie
ca ne place, fie d1 nu, dorinte1e noastre devin scopuri pentru incontient, se fixeaza sub forma uoor programe care ne dirijeaza exis-

Deci, toate interpretarile de odinioara erau valabile, dar pentru timpul de atunci, pentru ca atunci erali 0 persoana diferita. Este bine sa
lasarn subcon~tientul sa reevalueze vechile lucruri, perfect valabile si
folositoare atunci, dar care nu mai sunt valabi1e ~i folositoare intr-o
alta ctapa a existentei noastre. (Noua perspectiva poate modifica tabloul unui eveniment.) De aceea, este bine ca asemenea experienle sa
fie reevaluate, moditlcate, aduse cumva la zi, astfelincat sa fie incheiate ~i puse de-o parte.
Inlaturand vechile cxperiente care s-ar putea sa va dcranjeze ~i In
prezent, faceti loc pentru noi lucruri bune care trcbuie sa se intil.mplc.
(Se sugereaza ca sc vor Intampla noi evenimente pozitive).
$edin(a a II-a
A sosit deja timpul ca eu sa ma adrcsez mai direct subcon~tientului
dumneavoastra, a~a ca lasati-va mintea contienta sa faca ceea ce
dore~te. Dadi ea dore~te sa asculte, este foarte bine. Daca vrea sa-~i
ia zborul este, de asemenea, foarte bine. Eu ma voi adresa direct subcontientului pentru ca a sosit timpul sa-i mai trasez 0 sarcina.
Prima tema consta In a-i cere subcon~tientului sa aleaga din noianul
de informatii culese exact acea infoffilatie care este re1evanta pentru
o anumita situatie particulara. Lasati subcon~tientul sa aleaga el situatia
respectiva.
Noi putem sa credem ca 0 anumita situatie trebuie sa fie in atentia
noastra, dar subcontientul detine mult mai muIte informatii despre
situatia respectiva decat contientul.
172

173

J
__

~_m~.

~~~~

tenta. Din pacate, adesea, aceste scopuri se exprima In sens negativ,


blocandu-ne activitatea.
Pentru ca scopurile propuse sa ne ajute sa ne dezvoltam trebuie sa
tim animati de dorinta licrbine de a reui sa Ie atingem. Scopul propus
trebuic sa fie sulicient de important pentru individ, astfel Incat sa-l
fadl. sa-i mobilizeze fortele pentru a-I atinge.
In acelai timp, scopurile trebuie sa tie realiste. Nu ne pUlem, transforma peste noapte dintr-o pcrsoana grasa Intr-una slaba, dar un scop
stabilit pc tenncn lung poate sa ne ajutc sa slabim. Ca i celelalte
autosugestii, scopurile trebuie exprimate In tenneni pozitivi. Inlocuiti
fonnulare "nu mai vreau sa fiu grasa" cu fonnularea "ma vad supIa".
Unii autori considera ca ceca ce s-a prelucrat In stare de autohipnoza se va Intari In stare de veghe prin practicarea comportamentului
"ca i cum", ceca ce Inseamna "comportati-va ca i cum ati fi deja
persoana care doriti sa deveniti".

7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme (Hunter, 1988)


Rezolvarea de probleme in stare de hipnoza ofera subiectului posibilitatea sa fad ceva in mod diferit. Oamcnii sunt, de regula, alat
de prini in cercul vicios al dilemclor lor, incat au impresia ca nu mai
exista niei 0 solulie.
Tehnicile propuse de Marlene Hunter nu sunt altceva decat modalitati de schimbare a sistemului de referinta prin prisma caruia este
privita problema.
Persoanele care se prezinta la psiholerapie ateapta un feI de cura
miraculoasa care sa le rezolve situatia, ei dorind mai curand sa-i
schimbe pc ceilalti decat pc sine, ceca ce reprezinta 0 cerinta nerealista. Hipnoza of era subiec{ilor 0 modalitate neanxiogena de ieire din
situatie - un nou mod de abordare a situatiei.
Milton Erickson afim1i1d fiecare om are in el informalia necesara
i suficienta pentru schimbare, iar terapeutul nu face decat sa faciliteze
aceasta schimbare.
174

Tehnica cplor trei cutii (Hunter, 1988)


Metoda pc care 0 yom Invata astazi est foarte simpla, pard ar fi
un joc de copii i, datorita simplitatii ei, se potrivete oricarui fel de
problema. Mai mult, tehnica iiind simpla, nu va trebui sa irositi enertie
pentru reali7Area ei, ci doar pentru rezolvarea situatiei care va frilrnanta.
Giinditi-va pentru inceput la 0 problema de mica importanta din
viata dumneavoastra, la un lucru pe care ati dori sa-l faceti mai bine
dedit 11 faceti la ora actuala. Analizati situalia problematica desprinziind clementele ei componente.
hnginati-va apoi ca aveli trei cutii. Pe prima cutie se aOa 0 eticheta
pc care scrie "Ceilalti oameni". Imaginali-va d aezali in aceasta
cutic toatepilrlileproblcmei
care sunt generate de alti oameni. Desigur,
poate sa apara tentatia de a considera ca inlreaga problema este generata de ceilalti, dar, daca ne giindim mai bine, ne dam seama d nu
este chiar aa.
Pc a doua cutie "lipili" eticheta "Faple" i aczali in ea datele
realitalii obiective. De pilda, daca aveli un temlen pentru 0 lucrare,
data respecli va va ti aezata in cutia imaginara pc care scrie "Fapte".
Dadl. tennenul este stabilit dc 0 aWl.pcrsoana, aceasta pcrsoana va ti
plasata in prima culie.
A treia cutie se va rcferi la propria persoana i va purta eticheta
"Eu". Aici yeti "pIasa" reacliile personale i trairile legate de situatia
respectiva, cum ar fi, de pilda, reaqia la giindul d se apropie termenul
de predare a lucrarii. Ii VOl' gasi locul aici teama, mania, miindria,
tristclea, experienlele trecute, dorintele, ateptarile.
Luali apoi cutia pc care scrie "Ceilalti oameni" i aruncati-o cat
mai deparlc, pcntru dl. este limpede ca nu-i putem schimba pc ceilalti.
Desigur, ccilalti sc pot schimba, dar ei 0 VOl' face sub imperiul nevoii
lor intcrioan:. Atcntic, nu "aruncati" la co oamenii, care pot fi persoane scmniiicativc in viata dumncavoastra (soli, copii, parinti, prieteni), ci doar ceca cc rcprczinH1 contribulia lor la situatia care va face
nefericiti.
Luati acum a doua cutic pc cure scric "hlptc" ~i aruncali-o i mai
departe pentru di e limpcdl' l~l1nu PUll'1Il 111oditk'a datc1c rcalit~lii
175

obiective. Situalia se poate schimba, desigur, dar atunci avem de-a


face cu un nou set de date obiective.
Dad analizali acum problema dumneavoastra veliconstata ca ea
are 0 configuralie diferita: in primul rand este mai midi i in al doilea
rand au dimas din ea acelc parli in privinla dlrora se poate face ceva.
Sa desfacem acum cutia a treia. S-ar putea ca in interiorul ei sa
existe anumite clemente care, intr-adevar, nu se pot schimba (de pilda,
nu putem sa ne modificam varsta, in cazul in care pensionarea este
problema care ne supara). Unele persoane ar decide sa puna acest
clement in categoria " Fapte", dei fiind un factor personal, poate fi
plasat in cutia "Eu".
In cutia a treia s-ar putea sa existe i uncle clemente care se pot
schimba, dar, pc care, dintr-un motiv sau altul, nu dorili sa Ie schim. bap. Nu are importanla care sunt motivcle acelea (egoiste, banale),
trebuie doar sa recunoa~teti respectivele elemente i sa Ie plasali in
cutie intr-un loc accesibil, astfel indit sa Ie puteli reevalua atunci cand
veli dori s-o faceti.
Au mai dimas acum pUline clemente in cutia a treia, poate unul
sau doua i pe acestea sunteli gata sa Ie schimbali.
Acesta reprezinta inceputul unei rezolvari constructive a problemei.
Observali aceste mici paqi ale problemei, paqi pc care dorili sa Ie
schimbali i incepcli prin a da curs primei modificari. Curand veli fi
surprini sa constatali ca lucrurile care va deranjau nu mai constituie
o "problema", ci doar 0 situalie pe care 0 puteli stapani foarte bine.
Metafora "icebergului"

(Hunter, 1988)

Exista multe metafore care ne ajuta sa ne rezolvam problemele de


vialii i una dintre acestea este metafora "icebergului".
Se tie ell un iceberg este 0 bucata uriaa de gheala care plutete
in ocean, doar a noua parte din eafiind vizibila deasupra apei, restul
fiind ascuns sub apa.
Sa definim problema care va supara drept un " iceberg ", rezolvarea
ei reprezentand topirea icebergului. Este foarte dificil sa topim un iceberg atat de mare i de rece, dar e mult mai uor sa topim un cub de
gheala.

Deci pentru a topi icebergul nostru i respectiv pentru a rezolva


problema, imaginali-va ca rupeli 0 buellpca de gheala din marele iceberg. 0 puteli topi in multe feluri: linand-o in mana, expunand-o la
soare sau sub un jet de apa. Dar ce se intampla cand topili cubul de
gheala?
Ei bine, nu mai avep gheala, ci doar apa, i apa este 0 materie
diferita. Priyili acum icebergul. Locul de unde ati desprins bucata de
ghea1ll. stralucete la lumina soarelui in culori minunate, albastru i
verde, culori pc care nu le-ali observat inainte pentru ca erau "ascunse" de suprafala plata a "icebergului". Icebergul are acum 0 forma
diferita, are dimensiuni mai mici i chiar mai mult, 0 bucata din el,
care inainte era ascunsa sub apa, a ieit acum la suprafa1ll. i poate fi
vazuta. (Cand se schimbll. 0 parte, se schimba i restul problemei care
capata un aspect diferit.)
Continuali sa desprindeti mici bucali de gheala din iceberg i sa
Ie topip. i veli observa ca treptat va aparea 0 situalie cu totul diferiHi:
ap obpnut 0 rezerva insemnata de apa folositoare, iar icebergul - care
parea atat de mare i infricoator - are acum 0 cu totul aM forma i
dimensiune i scanteiaza in culori stralucitoare pe care Ie admirali i
Ie apreciali. (Se subliniaza pentru pacient aspectul total nou al situapei,
ca i eventuale1e avantaje neateptate.)
Metafora punlii ~i a bolovanului (Hunter, 1988)
Imaginali-va ell urcali cu greu carmIe unui munte inalt. Pe drumul
stancos este foarte cald. In dreapta i in stanga sunt stanci i prapastii.
Sunteli foarte obosit i insetat i nu se intrevede nici 0 uurare. Din
cate tiu, acesta este singurul drum pe care puteli merge pentru a
ajunge acolo unde dorili i este forate important sa ajungeli acolo.
Deci, urcali insetat i obosit, l\lptand cu inallimile, treapta cu
treapta. (Treapta cu treapta, pas cu pas, reprezinta sugestia de a nu
sari peste etape.)
Mai faceli un pas i inca un pas. Deodata observap ca 0 bucata
mare de stanca, rostogolita de undeva de sus, va bareaza calea.
(Metafora dificultalii neateptate.) Ce este de tacut? Puteli daca
dorili, sa va continuali elllatoria impingand bolovanul i inaintand aa.
177

176

Este foarte obositor i va ia foarte muIt timp i energie, dar 0 puteti


face. Unii oameni sunt in stare s~o faca. (Unii subieqi nu-i dau seama
ca au posibilitatea de alegere i continua sa lupte eu indpaVinare facand mereu acelai lucru.)
Oa, poate ati putea folosi putin din energia dumneavoastra i, in
loc sa impingeti bolovanulinainte, l-ati putea deplasa putin intr-o parte, doar putin, cat sa va streeurati pc langa el. Sau ati putea sa va
calarati pc stanci i sa oeolili drumul principal, dupa care uti reveni

la el.
Ali ajuns cumva de parte a ccalalta a drumului i va putcti continua
calatoria. In acelai timp va putcti intoarcc oricand inapoi i puteti sa
atacali obstacolul intr-un mod difcrit in viitor dad, bineintcles, dorili
s-o faceli. (Pacientul nu a "distrus puntile" i poate aborda obstacolul
altadata.)
Sa presupunem di ati procedat aa. Va aflati de cealalta parte a
bolovanului, continuandu-va diliHoria i drumul devine tot mai ingust,
tot mai abrupt, mai plin de praf. Stancile sunt tot mai colluroase, i
prapastiile tot mai adanci. Mergeti mcreu inainte i nu vcdeti capatul
drumului, dar continuali sa urcati. La un momcnt dat ajungeti la 0
prapastie adanca i constatali ca podul pcste respcctiva prapastie s-a
rupt. Vedeti cum drumul continua de partea cealaltiL (Se sugereaza
ideea ca orice problema implica mai multe dificultclJi.) .
Ce este de facut? Daca dori{i, va puteti continua calatoria calarandu-va cu dificuItate pe pcretele stancos din partca latcrala a prapastici.
Este un drum dureros i greu, dar unii oameni 11fac. (Metafora pentru
depresie.)
Ali putea insa sa va folositi toata imaginalia i creativitatea pentru
a gasi 0 modalitate de a realiza 0 punte provizorie peste prapastie.
S-ar putea sa rasturnati un copac pcste prapastic, astfel incat crengi1e sale sa ajunga de cealalta parte a rapei, sau sa impletili 0 franghie
din ierburi ori atiputea folosi cureubeul drept punte! (Pacientul detine
in el informalia cu privire la ce are nevoie~)
Trebuie sa treceti dincolo i sa va continuali calatoria. Puteti oricand reveni pentru a cerceta prapastia daca acest lucru este important
pentru dumneavoastra. (Poate altadata pacientul dorqte sa tie ceva
rnai mult despre acest obstacol.)
178

Oeci, daca uneori va simiiti blocat in actiunile pe care intentionaii


sa intreprindeIi, solicitaii subcontientul sa gandeasca pentru dumneavoastra problema utilizand imaginile cu stanci i punti, pentru ca totdeauna exista 0 solujie.
aM abordare a unor situaIii problematice consta in a sugera
subiectului sa imparta problema in capitole sau in domenii ca, de pilda,
coala, situaiia de acasa ctc. sau probleme dificile, probleme uoare
de rezolvat, dileme, dificultaii financiare etc. Se poate considera, de
asemenea, ca fiecare capitol trebuie sa reprezinte 0 etapa in viala individului.

Modificarea sistemului de referinja


Modificarea sistemului de referintii insearnna abordarea situatiei
dintr-un nou context.
"Rescrierea " scenariului de viaja
Pacicntul nu se afla in hipnoza cand incepe aplicarea acestei tehnici. I se adrninistreaza urmatorul instructaj: "Saptamana trecuta, cand
te-ai aflat in hipnoza, Ii-ai amintit de 0 experienta foarte neplacuili pe
care ai trait-o demult. (Unii terapeuti obinuiesc sa solicite mai muIte
detalii cu privire la experienia respectiva. Marlene Hunter prefera sa
cunoasca doar cadrul general i sa lase subcontientul pacientului sa
prelucreze infonnaliile in modul sau particular.)
Am cazut an1andoi de acord ca yom cauta alinare suferinlei trecute.
Adesea obinuiam sa ne spunem: "dadl a fi tiut atunci ceea ce tiu
acum, a fi procedat cu totul altfel." Desigur, oricine ar fi procedat
aa. Oar sa nu uiilim ca atunci Nu am ~tiut ~i am procedat cat se
poate de bine jinand seama de informajiile de atunci. (Validarea deciziilor anterioare.) Sunt sigur ca aji procedat fn modul eel mai corect
la timpul respectiv. Oe asemenea, noi tindem sa credem ca, dad am
fi procedat altfel, ar fi fost mai bine. Sa nu uitam fnsa ca nu aveam
de unde sa ~tim acest lucru. (Oeculpabilizarea subiectului.) Ceea ce
tim sigur este ca, daca am fi procedat diferit, evenimentele uIterioare
ar fi fost diferite, tara sa putem ti dad ar fi fost mai bune sau mai
rele.
179

sa nu va mai tulbure atunci cand Ie priviti cu ochii mintii dintr-un


nou punct de vedere.
Pentro ca subiectul sa-i dea seama de ce trebuie sa-i administreze
doar sugestii pozitive i se da urmatorul exemplu: cauta sa Nu te gandeti la pantera roz! Dupa diteva momcnte el este i'ntrebat: Nu-i aa
ca te-ai gandit la pantcra roz? Bineintelcs ell subiectul se va gandi
exact la ceea ce i s-a cerut sa nu se gandeasca?
Trebuie sa i se explice, de asemenea, ca logica i cuvintele reprezinta modul de operare al contientului, i'n timp ce subcontientul ope- ,
reaza cu imagini, metafore, simboluri i este foarte dificil de lucrat cu
imagini negative pentru ca mentalul creeaza exact imaginea pe care
prin cuvinte i'i cerem sa n-o creeze. Astfel, In loc sa ne spunem "nu
mi-e teama" este bine sa ne spunem: mil simt calm".
Subiectul trebuie sa contientizeze i faptul ca exista cuvinte prin
care el se autosaboteaza, cum ar fi cuvantul "lncearca", pentro ca ori
de cate ori folosim acest cuvant, i'n el se afla posibilitatea implicita a
eecului. (Undeva In gand parca suna 0 voce care ne spune: n-ai sa
reueti!)
In loc de "i'ncearca"se pot folosi alli termeni ca, de pilda, "cauta",
"i'nvata" etc. Cel mai bine este i'nsa sa se utilizeze sugestii explicite
atunci cand se unnarete modificarca sistemului de referinta din care
este privita problema. Astfel, afirmatia "totdeauna Incurc lucrurile"
devine" viala m-a i'nvatat unele lucruri utile" sau "niciodata nu mil
voi i'nsanatoi" devine: "sunt convins ca i'n viitor 0 sa mil simt din
ce In ce mai bine".

Acum, cand ~tili mai multe, puteli vedea retrospectiv diverse alternative ale situaliei respective. In stare de hipnoza va ve~ i'ntoarce
In timp i veli retrai situalia respectiva aa cum ali fi dorit sa fie.
Desigur, mintea dumneavoastra contienta tie foarte bine ce faceli,
dar subcontientul poate folosi experienla hipnotidi pentru a vindeca
vechile rani.
Aezati-va confortabilln fotoliu i urmarili cu privirea degetul meu
care coboara i'ncet pana cand va atinge fruntea. In timpul acesta ochii
dumneavoastra se i'nchid, simlili un uor tremor al pleoapelor i intrali
i'n hipnoza In modul dumneavoastra personal, pana la acel nivel care
va este necesar pentru a obline ceea ce dorili sa obtineli astazi. E bine
aa. Cand credeli ca ati atins profunzimea dorita inspirali adanc ca sa
tiu i eu ca va aflali In starca dorita. E binc aa. Va simtiti In siguranla
In stare de hipnoza i'n cabinetul meu. Cand veli simli atingerea degetului mcu pe fruntca dumneavoastra lasali subconticntul sa se i'ntoarca
In timp, atunci cand a avut loc acea experienla dureroasa. Simlindu-va
aparat i i'n sigurant:i la mine i'n cabinet, rctrmli pe plan mental expericnla respectiva. Daca va vine sa plangcli, plangeli. Lacrimilc vor
spala vechea durerc. Daca 0 sa-mi dali voic va voi tergc eu lacrimile.
(Nu trebuie sa atingem subiectul tara sa-i cerem permisiunea.) Cand
ap tcmunat de retrmt experienla nepIacuta In gand, faceli-mi UR> semn.
(Pacientul da din cap.) Bine.
Acum Uisati subcontientul sa se Intoarca din nou In timp i retraiti
de data aceasta experienla aa cum ali fi dorit sa fie, scotand la iveaHi
toatc informatiile, cunotintele i nivelul de Intelegere pe care Ie aveti
acum. Folositi tot ce ali i'nvalat de-a lungul timpului pentru a reaeza
vechea experienla i'ntr-un nou cadru. Plasali-o i'n alt sistem de referint:i.
~tili deja cum trebuie sa faceli asta. E bine aa. Cand ali terminat
modificarea cadrului din care priviti vechea experienta neplacuta, lasap
din nou subcontientul s-o retraiasdi i'nca 0 data, ca i cum ar fi prima
oara.

Sa alintim copilul care se ascunde fn noi (Hunter, 1988)


In fiecare dintre noi se afla un ego de copil, i acestei paqi a
psihicului nostru Ii vom acorda atenlie In cele ce urmeaza:
"Aezati-va comod i intrali in hipnoza la acel mvel care considerati ca este potri vit. 12bine aa. Acum acordati atenlie acelei situatii
cand ... (se descrie situatia care 11preocupa pe pacient) Da, bine. Retraiti in rninte situatia respectiva aa cum ati trait-o atunci. Fiti atenti
la sentimentele care i'nsolesc experienla respectiva, sentimente care
v-au cop1eit candva. Cand veli simli atingerea degetului mcu pe frun-

Cand procedap astfel contientizati faptul ca sc produce un proces


de vindecare. SimliJi cum are loc vindecarea. Cautati s-o traiti. Ramanep cat timp dorip i'n stare de hipnoza. Eu voi fi atent la ceas pentru
dumneavoastra. Ui.sati procesul subcontient sa lucreze i sa vindece
toate arnintirile dureroase, astfel i'ncat acestea sa vi se para indepartate,

]l{ 1

180

_~

tea dumneavoastra lasati suhcon~tientul sa se intoarca in timp1a perioada dind aJi tnlit pentru prima oara aeele sentimentf'. Va imaginali
ca sunteti in acea perioada, traind acele sentimente. Va simtiti copilul
mic speriat ~i nefericit care se straduiqte, dupa puterile sale, sa
inteleaga ce se intfunpla ~i sa procedeze cat mai hine posibil, dar el
este speriat ~i nefericit ~i nu ~tie ce sa faca. Ati identificat copilul mic
din interioru1 fiintei dumnea voastra care arc atiita nevoic de prezenta
dumneavoastra pentru ca sunteti singurul care ~tie ce a simlit acel
copi1 atunci, singurul care po ate intelege ~i singurul in care copilul
poate avea incredere. Inffirirea ego-ului copilului va conduce la in13.rirea ego-ului adultului.)
Adi.tati afectiune copilului din interiorul dumneavoastra, imaginaliva ca il cuprindeli in hrate i il mangaiati. Spuneti-i ca este un Miat
(0 fata) bun(a), ca ~titi di. este un Miat bun, ca totdeauna s-a straduit
sa se poarte dit mai bine cu putinta. Spuneti-i cat de mult il respectati
pentru asta, pentru ca s-a straduit din rasputeri sa se poarte bine. Spuneti-i ca tiJi acest lucru.
Acum yeti fi capahil (nu ~tiu exact cum yeti proceda, dar sunt
sigur ca veli reu~i) sa-i explicali copilului din dunmeavoastra ceea ce
el trebuie sa inteleaga pentru a se simli mai bine. (Divcri subiecti au
modali13.li diferite de a comunica cu ei in~i~i). Explicali-i ca, dei se
simte derutat ~i nefericit acum, titi ca el se va simli 'in curand foarte
hine.
Sunteti singurul in stare sa-i spuneti aceasta ~i singurul pc care el
il va crede. E bine aa. Acordati afectiunc i sprijin copilului din interiorul fiintei dumneavoastra.
Spuneti-i in acelai timp ca ii yeti acorda de-acum inainte mai
muM atentie, ca yeti cauta sa-I cunoateli mai bine. Ayeti atiit de
multe sa-i oferiti i cl are atat de multe sa va ofere la riindul sau:
creativitatea, bucuria copilariei, curiozitatea, tendinta de a cerceta ~i
capacitatea de a se mira. (Sugestii referitoare la explorarile viitoare in
sfera propriei vieti psihice; se ofera subiectului posibilitatea de a-i
redobandi ceva din entuziasmul tineresc).
Spuneli-i copilului din interiorul tiinlei dumneavoastra ca 11 veli
vizita din nou i daca el dorete sa va viziteze 0 poate face "batand"
la poarta subcon~tientului ~i cerandu-va permisiunea sa intre in comu-

nicare cu dumneavoastra. In ace I moment yeti simli dorinla de a intra


pentru scurt timp in stare de hipnoza pentru a lua contact cu ego-ul
dumneavoastra mai tanar. Astfe1 veli avea posibilitatea sa-l auzili cand
va cheama.
Acum luali-va ramas bun de la copilul din dunmeavoastra, spunandu-i ca 11veti vizita cat mai des. E bine aa. Cand va luali ramas
bun de la ego-ul de copil, ramaneli in hipnoza i revenili la timpul
prezent, la data de ..., in cabinetul meu.
Sa adresam un cuvant de rnullwnire proteetorului
(Hunter, 1988)

interior

(Pacientul se ana in hipnoza i prezinta unele modele de comportament


dezadaptive pe care, dintr-un motiv sau altul, nu reu~ete sa i Ie moditice.)
"Amintili-va faptul ca orice comportament a fast declan~at cu un
scop. Ne punem intrebarea care a fi fast motivul pentru care s-a declanat respectivul comportament, motiv care poate ramane ascuns.
Trebuie insa sa fim convin~i de faptul ca acest comportament a servit
unui scop important stabilit de subcontient pentru acel moment deoarece acesta a facut i face eforturi de a-I menline pana in ziua de azi.
Va aflali acum in situalia de a fi prizonierul unui comportament
de care vreti in mod sigur sa va debarasali. In cazul acesta trebuie sa
adresali cu fermitate un mesaj subcontientului, in acela~i timp recunoscand i respectand faptul ca ego-ul dumneavoastra interior a tacut
ceea ce a considerat ca trebuie tacut. Spuneli-i ego-ului interior, cu
cuvintele dunmeavoastra, ceva de genu 1 acesta: "Ili mullumesc pentru
huncle intenlii. Mi-am dat seama ca ai tacut ceea ce ai crezut de
cuviinla ca este mai bine, ceea ce ai crezut ca e de tacut. De ce ai
considerat ca trebuie procedat astfel nu-mi este clar, dar am inleles
ca acesta a fast ralionamentul tau. Oricum, motivcle care te-au determinat sa procedezi astfe1 apartin trecutu1ui. Acum am nevoie de un
alt mod de comportament pentru viitor i prezent. Te rog, ajuta-ma sa
elaborez noul model de comportament ~i da la 0 parte motivcle trecute.
Sarcina lor este incheia13..

Iln

182

mu.

Repetali acest text in gand de mai multe ori in zilele (saptarnanile)


urmatoare. Subcontientul dunmeavoastra trebuie sa tie pe deplin asigurat ca aveli cu adevarat nevoie de noi modele de comportament
inainte de a renunla la cele vechi pe care Ie apara animat de ce1e mai
bune intenlii. Adresali un cuvant de mullumire protectorului dumneavoastra interior. Acesta a facut i va continua sa faca ceea ce crede
ca e mai bine pentru dumneavoastra. (Acest text implica urmatoarele
aspecte: valoarea comportamentului inilial; ideea de respect pentru
modulin care a actionat subcon~tientul in loc de a se autoblama; elemente de intarire a ego-ului.)

aceste informalii au fost oblinute din diferite experienle de viala ~i ele


trebuie adunate ~i aplicate la noile condilii.
In situalia noua in care te ani, cere subcon~ticntului tau sa adune
toate informaliile care au vreo legiHura cu respecti va situalie ~i sa Ie
grupeze intr-o noua slruclura care esle potriviHi pentru conjunclura
prezenta. De fapt, tii mult mai mull decal crezi ca ~tii. Bucura-te
descoperind cat de mulle cunotinle ai.
In cele ce urmeaza yom prezenta cateva strategii psihoterapeutice
~i autoformative in cadrul carora autohipnoza joadi un rol cenlral.
Aceste stralegii pot fi utilizate de subiectul care stapane~te tehnica
autohipnozei i re1axiirii chiar in absenla unui terapeut califical (dupa
Handley i Neff, 1985) eIe putand servi drepl model pentru solulionarea unor probleme de alta natura.

Metafora trenului (Hunter, 1988)


Adesea cand sun tern confruntali cu 0 situalie noua care nu ne este
familiara, sun tern anxio~i penlru ca nu ~tim nimic cu privire la situalia
respectiva. Cand suntem pu~i intr-o astfe1 de situalie este util sa ne
imaginam ca ea seamana cu imprejurarea in care cineva trebuie sa
faca 0 ciilatorie cu trenul, dar este nervos pentru ca nu a mai calatorit
pana atunci niciodata cu trenul (avionul). Sa presupunem ca persoana
respectiva se numete doamna Ionescu.
D-na Ionescu nu a mai calatorit pana acum niciodata cu trenul, dar
a calatorit cu autobuzul. Ea a mers cu autobuzuI chiar in ora~e diferite,
astfeI incat este familiarizata cu orarele de plccare ~i de sosire ale
autobuzelor, ~tie ce trebuie sa faca pentru a-~i rezerva un loc i un de
se afla stalia de plecare. In autobuz, ea are conversalii pIacute cu
persoanele a~ezate langa ea.
La sosire ~tie cum trebuie sa procedeze pentru a-~i recupera bagajul, cum sa gaseasca stalia de taxi sau autobuze locale ori unde sa
a~tepte ca prietenii ei sa vina sa 0 ia.
D-na Ionescu, dei nu a mai calatorit cu trenul, a fost de multe ori
pIecata de-acasa la rude sau prieteni, aa ca e obi~nuita sa doanna
intr-un pat strain. Mai mult, cand era mica ii facea pIacere sa fie
leganata inainte de a adomu.
Daca stam bine i ne gandim, d-na Ionescu deline toate infonnaliile
care-i sunt necesare pentru a face 0 caIatorie cu trenul, numai ca pana
acum nu a mai folosit niciodata un asemenea mijloc de transport. Toate

7.5. Strategie pentru 0 cura de slabire reu~itii


Scopul pc care ~i-1 propune persoana:
Voi cantiiri arntea kilograme cate sunt nonnale pentru structura ~i
varsta mea.
Vizualizarea (In stare de hipnoza):
1. Ma vad pe mine, pe plaja, in costum de baie, ariitand bine.
2. Ma vad adHand supla ~i gralioasa la 0 petrecere la care ma simt
bine.
3. Cand inu vin in minte alimenteIe care ingraa i care ma tenteaza, imi imaginez ca trasez X peste ele.
4. II vad pe solul meu (sau oricare alta persoana) privindu-ma cu
placere i facandu-mi complimente ca arat bine.
Sugestii cu caracler afmnativ (administrate in stare de autohipnoza):
Zi de zi devin tot mai supliL
Merita efortul sa fac exercitii i sa tin regim.
Imi face placere sa mananc ralional pcntru a-mi mentine silueta
i a-mi pastra sanatatea.
Imi face placere hrana din cadrul regimului pe care I-am ales.
InIaturarea gandirii negative i restructurarea cognitiva:

184

185

i
i

- Evitarea tcndintei sprc pcrfectionism: "Nu c nimic dad mi s-a


intamplat sa mananc ec nu trehuic. Cu toate aeestea pot sa-mi ating
scopul" .
- InliHurarea tendintei ~i a ideii ca mancatul ne ajuta sa suportam
mai hine stresul. "V oi inecta sa eompensez eu ajutorul mancatului
orice pierdere. Voi inlocui gandul ca voi manca aeeasta prajitura pentru a nu ma simti atat de nenorocita cu gandul i:mi lipse~te cu adevarat
persoana X, dar mancand prea mult nu 0 voi aduee inapoi. Voi depai
treptat aceasta pierdere. Pana atunci voi avea putina grija de mine.
- Eliminarea concentrarii negative: "voi Inccta sa-mi spun mereu
ca arat rau pentru d sunt prea grasa. Ma voi Imhraca eu gust ~i voi
pune aecentul pe trasaturik me1e pozitivc".
- Modificarea gandirii "alhul e negru": voi Inceta sa prevad ca
nu pot sa slahese.
Autorii mentionali sunt de parere d achizitiile ohlinute pe plan
psihic trebuie i:ntarite la nivc1 eomprotamental:
* Voi studia luerari despre regimurik alimentare.
* Imi voi planitiea meselc astfcl incat sa nu depa~esc 1 500 de
calorii.
* Ori de catc ori refuz un aliment care ingra~a inri notez intrun
camet i Imi acord 0 recompcnsa.
* Voi accepta cu placcre complimentele pc care mi Ie fac allii
pentru ea am sIahit ~i arat hinc.
* Voi line un grafic zilnic al grcutalii mc1c.
* Voi linc 0 evidenla a progresc1or din domeniul cxerciliilor tizice.

7.6. Program pentru reducerca anxietiitii 'in cazul unor


afectiuni somatice grave
Desigur, e normal ca orice persoana care afla dare 0 boaIa somatiell grava ce-i ameninla viala sa se simUl speriata ~i dezorientata.
Teama excesiva Insa nu face decat sa accelereze evo!ulia bolii. Autorii
mai sus mentionati citeaza cazul unui barbat de 6"2 de ani care, diagnosticat eu un cancer icipient, operahil a dccedat de alae de cord datorita fricii excesivc. In astfel de situatii este necesar sa reprogramam

subconticntul pentru a pune In nucare resurscle de vindecare ale


organismului. Scopul propus: Ma voi vindcca total.
Vizualblre in autohipnoza:
I. Ma vad pc mine perfect calm, radiind de sanatate.
2. VizuaIizez ce1u1e1ecanceroase devenindtot mai slabe, tot mai
lipsite de putere. Imi reprezint gIobu1e1e me1e albe ea pe nite cavaleri
In annura care ucid cdu1e1e canceroas.
3. Mil vad ocupandu-ma de Iucruri1e care
randu-ma de ele.

11m

fac placere i hucu-

Sugestii afinnatice (in autohipnoza)


- Zi de zi sanatatea mea se imbunatalete.
- Corpul meu are capacitatea naturala de a se autovindeca i eu
11ajut sa 0 faca.
- Ma simt bine i capabil sa fac acele lucruri pe care doresc sa
Ie fac.
Restructurarea cognitiva:
Eliminarea tendinlei de a te simli respins de toata lumea: Voi
Inceta sa-mi spun ca ceilalli nu ma plac i de aceca nu ma vizitcaza.
Voi fi rccunoscator acdor persoane care ma iuhese.
InIaturarea concentrarii negative: Voi inccta sa ma gandesc tot
timpul doar la boala mea i voi Inlocui ganduri1e negative eu ganduri
pozitive despre ceea ce vreau sa fac In viitor.
Elinunarea modului de gandire "albul e negru": "Voi Inceta sa
prevad ca se vor Intiirnpla doar Iucruri re1e i ma voi antrena sa ma
gandesc doar la lucruri hunc."
Inlaturarea fanteziilor imaginative cu conlinul negativ: Voi Inceta sa-mi spun ell hoala mea este ceva Ia care trcbuie sa ma adaptez
i care, in cele din uffi1a, ma va ucide i voi cultiva 0 stare de sanatatc
buna.

Modificarile pe plan comporta.mental manifest:


* V oi practica autohipnoza de 6 ori pe zi timp de calc 5 minute
Inainte de ma reprograma pentru 0 buna sanalate.

186

IH7

____

* Voi studia in amanunt boala mea astfe1 in cat autosugestiile i


vizualizari1e sa lie dit mai corecte. (Voi discuta cu medicul meu asupra
acestor amanunte.)
* Ma voi comporta amabil cu cel putin 5 persoane in tiecare zi
pentru a evita sa liu respinsa de catre acestea i ma voi mentine intr-o
atitudinc extroversa i deschisa.
* Ma voi documenta mai mult i voi practia hobby-ul meu preferat.
* Voi lua medieamentele prescrise de medic.
* Le voi spune ee10rlalti ca 0 sa ma fae bine. In astfel de cazuri,
Ifandley ~i Neff (1985), recomanda ca vizualizarca sa lie racuta cu
cat mai multe detalii, dit mai precise. De asemcnea, ei smtuiesc pacientul sa evite sa-~i activeze cat mai mult expectatiile legate de faptul
d va mai trai inca mult timp pc pamiint, stabilindu-~i scopuri de lung a
durata care presupun realizarca unor lucruri intercsante ~i folositoare
cclorlalti. Sa nu uitam cunoscute1c cuvinte ale lui Iisus: "Credinta ta
te-a vindccat", sau "dad ati avea crcdin1a cat un graunte de mutar,
veti spune munte1ui aecsta sa se mi~tc ~i el se va mi~ca."
7.7. Pro~ram pcntru abandonarea consumului cxcesiv de
alcool
Scopul stabilit:
Ma simt perfect rericit rara sa con sum bauturi alcoolice.
Vizualizare (In aUlohipnoza):
1. Ma vad pc mine sanatos i rclaxat.
2. Ma vad indepilrtiind nite catue care imi tin mainile i picioarele
legate.
3. Imi vizualizez artere1e i vene1e pline de sange rou, curat, liber
de chimicale.
4. 1mi vad crcierul ca i cum ar li 0 maina cu multe pistoanc care
func1ioneaza in annonie perfecta. Fiecare piston luereaza la timpul
potrivit, ajutiindu-ma sa giindesc clar i eficicnt.
5. Ma vild la 0 petrecere deseniind un X peste paharcle cu bauturil
care mi se ofera.
188

6. Ma vad la aM petree ere l11ullumit, vesel i destins, rara sa beau


mrrnc.

Sugestii afinnative (In autohipnoza):


Devin pe zi ce treee tot mai sanatos, tara a1cool sau droguri.
lmi place cum funclioneaza corpul i mintea mea fara chimicalc.
Sunt liber de oriee dorinla de a consuma a1cool sau medicamente
neprescrise de medic.
Ma bueur ca ma voi distra la petreceri tara sa beau alcoo!.
Restructurare cognitiva:
- Inlaturarea modului de giindire: "albul e negru": "V oi inceta
sa-mi spun ca nu pot sa ma bueur de viata tara alcool sau droguri.
Voi prevedea un succes total in incercarea mea de a nm lasa de bilutura.
- Oprirea fanteziilor cu continut eognitiv: Imi voi aminti mereu
ca sunt liber sa aleg calea pc care 0 doresc; dei inainte am folosit
alcoolul pentru a scapa de starile proaste, acum am decis sa fac fata
acestor stan, sa Ie abordez intr-un mod constructiv.
Modificari in plan comportamental:
* Ori de cate ori m:i se ofera ceva de baul voi refuza.
* Voi spune tuturor cunoscutilor i rudelor ca m-am lasat de bautura.

* Voi Inloeui deprinderea greita eu un program de exercilii tizicc


care sa ma re1axeze :isa ma menlina in forma.
* 1mi voi planifica modulin care ma voi comporta la 0 petrecere
tara sa depind de alcool. Voi cauta mai curiind sa fiu amabil i interesat
de altii dedit sa fae 0 impresie buna cu orice pre1.
* imi voi nota cu regularitate succesele, Ie voi revedea frecvent
i ma voi recompensa pcntru ele.
Pentru ca programelc propuse s11aibl1 decl, estc indical ca, dupa
invatarea relaxarii i autohipnozci, acestca s11fie practicatc zi Inie (sail
chiar de mai multe ori pc zi in cazurilc llIai serioasc) pfllll1la elilllillan;t
problemei care ne deranjeaza.

189

_______ J

mhliog:rafie

selectiva

1. BANDLER R. Using Your Brain Ji;r a Change. Andreas, S: Andreas, Conirac


(cds.). Real People Press, Moab Utah, 1985.
2. BARBER, Th. X; SPANOS, N; ('11/\ VES, J.F., Hypnosis, ill/agillfliwn and Human
Potentialities. Perga Press, Inc., New York, Toronto. hankfurt, 1980.
3. ERICKSON, MILTON, ROSSI. E.I,. llypntotherapy - lln i~\plomtory Casebook.
Ivington Publishers Inc; New-York, 1992.
4. FROMM,
ERIKA,
SIlOS, R.E., Hypnosis: Research i)n'l'inpll/ellls
and
Perspectives, Aldine, Atherton, Chicago, New York. 1')72
5. GRAHAM, G. How to Change Your Life. Real Option Prcss. 1(NO.
6. GHEORCHIU, VI. JJipnoza - realitate ~i fiefiune, Ed. ~tiin\ilicti. Bucllre~ti, 1977.
7. GHEORGHIU, VI. crOFU, 1. Sugestie ~i Sugestibilitate, Ed. Acadclllici R.S.R ..
Bllcllreti, 1982.
8. HARTLAND, Y. Medical and Dental Hypnosis and its Clilllml IlpplimtlOlls,
Bai.lliere, Tindall, London, sec. ed., 1979.
9. HAVENS, R.A; WALTERS, CATHERINE. llypnotherapv
Smpls
- II NeoEricksonianApproach
10 Persuasive Healing. Bruner Mazc!. Ncw York,
1989.
lO. HILCARD, E.R., The Experience of Hypnotic Susceptibility. A llarbinger
I1arcourt, Brace and Woraldn, Inc, New York, 1968.

Book,

11. HILGARD, E.R.; HILGARD JOSEPHINE. Hypnosis in the Relief o( Pail/.


William Kaufmann, Inc.: Los Altos, California, 1')75.
12. I10LDEVICI
IRINA, V ASILESCU, 1.1'. JJipnoza ~i forfele nelilllitale ale
psihismului /lman, Ed. Aldomars, Bucureti, 1991.
13. HOLDEVICI IRINA. Psihoterapia - un tratament lara medicamente, Ed. Ceres,
BllCllfqti, 1993.
14. HOLDEVICI IRINA. Autosugestie ~i rela.1Xlre, Ed. Ceres, Bllcureti, 1995.
15. HUNTER, MARLENE. Psych Yourself in Hypnosis and Health, Sea Walk Prcss.

L.TD., 1987.
16. HUNTER, MARLENE. Daydreams for Discovery. A Manual(or Hypnotlli'f'IIl)l.I/.1
Sea Walk Press, Canada, 1988.
17. L/\NKTON, St. Practical magic. Meta Publications, ('UPCr1ill(),Cali IilIniu, I ')X!)
18. LF ('J~()N, L.M. SELF. - J/YflNoti.\'I/I thl' li'dllliqUl'
IIlIti il.l 1/.1'1' iN /111111' 1,/l'/lIg,
l'rclllin: I Lill, IIlL hll'.lnvood (,!irrs, I ')7l(
Pill/,.lIill 11,"\1,';, I')'l')
19. MAI '11.'-;'.I III'f)1I01IS (,t, I </Ild !-'it/Ifill,

20. POWERS,
M. Advanced Techniques' of Hypnosis, Wilshire Book Camp.
Hollywood, California, 1965.
21. UNESTAHL, L.E. Self-Hypnosis in Sports and Life in Applied Sport Psychology,
Williams, J.M (eds.) 1987.
22. WESTER, W, SMITH, A; (eds.). Clinical Hypnosis - A Multidisciplinary
Approach; .LB. Lppincott Company, London, New York, Sao Paulo,
Sydney, 1984.
23. WEITZENHOFFER, A.M. General Techniques og Hypnotism, Grune and Straton,
Inc.; New York and London, 1957
24. WEITZENHOFFER, A.M. An Objective Study in Suggestibility, Science edition,
John Wiley and Sons, Inc., New York, 1963.

192

S-ar putea să vă placă și