Tema proiectului

S se proiecteze sistemul de canalizare al localiti X aflat ntr-o zon de deal n

apropierea rului Y ce va fi folosit drept emisar.
Conform schiei de sistematizare i a datelor culese de pe teren se cunosc urmatoarele
elemente:
1. Populaia actual a localitatii: U=50.000 + 7 * n2 = 50.028
2. Perioada de perspectiva pentru care se intocmeste proiectul : na = 20 ani
3. Orasul este impartit in doua zone de confort edilitar :
Zona I = zona de confort maxim
Zona II = la alegere
4. Debitele de apa uzata se stabilesc conform SR 1343/2006
5. Se considera ca in partea de N V a orasului este amplasata zona industrial ce
descarca, concentrate un debit uzat industrial
Quz ind = 64 + 0.7 * n = 65.4 (l/s)
6. Natura suprafetelor din intravilanul orasului este impartita astfel :

Nr. Crt

Tip suprafata
cladiri cu invelis de
tabla
cladiri cu terase
asfaltice

zone confort

Coeficient de

I (%)

II (%)

scurgere

20

30

0.90.95

30

20

0.85

strazi asfaltate

15

15

0.7..0.8

strazi pietruite

10

0.15

terenuri de sport

10

10

0.10

suprafete impadurite

15

20

0.05

7. Categoria de calitate sanitara a raului este categoria a II-a.

8. Dederminarea debitului de ploaie sau meteoric(pluvial) se va face considerand frecventa
normata a ploii de calcul :
f = 1/1 daca n este par
9. Studiul hidrologic al emisarului precizeaza debitul mediu al raului

Qmed = 15 m3/s , iar variatiile de nivel sunt :

Cota mal = 0.000 m;

Cota talveg = -4.8 + 0.013 * n = -4.774;

Adancimea minima Hmin = -4 + 0.013 * n = -3.974;

Hmax = -2.2 + 0.013*n = -2.174;

Vmed = 1.2 + 0.013*n = 1.226;

10. Analizele de laborator al apelor uzate descarcate in reteaua de canalizare sunt:

-

Materii in suspensie = 275 + n = 277 (mg/l);

Substante organice eprimate prin CBO5 = 180+n = 182 (mg/l);

NO3- = 10 (mg/l);

pH = 7.3;

toC = 16 ~18 0C;

11. Analizele apelor emisarului in amonte de sectiunea de deversare a apelor uzate tratate
precizeaz :
-

MS = 50 (mg/l);

CBO5 = 6 (mg/l);

NO3= 3 (mg/l);

Coeficientul de sinuozitate a raului = 1.2;

Constanta vitezei de consum a oxigenului k= 0.1;

pH=7.5;

12. In aval la o distanta de 30 km se afla o prize de apa in scop potabil

PROIECTUL VA CUPRINDE:
A. Piese scrise:
1. Tema proiectului.
2. Memoriu justificativ.
3. Note de calcul privind dimensionarea hidrauluica a retelei de canalizare.
4. Note de calcul privind dimensionarea obiectivelor din cadrul statiei de epurare.
B. Piese desenate:
1. Planuri de situatie cu schema retelei de canalizare.
2. Profilul longitudinal printr-un colector al retelei de canalizare.
3. Planul de situatie al statiei de epurare.
4. Profil tehnologic prin statia de epurare

Trasarea retelei de canalizare

1. Se cauta pe cat posibil ca transportul apei uzate prin colectoarele retelei sa sa faca
gravitational.
2. Un tronson al retelei de canalizare este simbolizat astfel :
CVi

CVi+1

3. Se cauta pe cat posibil ca traseul colectoarelor sa urmareasca TRAMA stradala.

4. Intr - un nod al retelei de canalizare pot intra tronsoane din toate ''n'' directii , dar, pleaca
obligatoriu pe o singura directive.
1
2
n
Exemplu :

S3
S2

S7
S4

S6
S8

S1
S5

Calculul suprafetelor:
Determinarea suprafetelor in sistem unitar se face utilizand metoda bisectoare:
- La triunghi:
S=

(cm)

- La trapez:
S=
qsp=

SUPRAFETE(ha)
TRONSON

L(m)
2

TRANZIT

AFERENT

I
3

II
4

1--2
2--3
3--4
4--5
5--6
6--7
7--8
8--SE

84
122
36
144
120
134
142
300

0
0
0.653
0.689
0.965
1.217
1.699
3.775

0
0.24
0.398
0.628
0.833
3.291
6.584
6.584

9--10
10--6

64
246

0
0

0
1.652

I
II
5
6
COLECTOR PRINCIPAL
0
0.156
0.653
0.158
0.036
0
0.276
0.205
0.252
0.313
0.482
0
0
0
0
0
COLECTOR SECUNDAR
0
0.076
0
0.632

LATERAL

TOTAL

I
7

II
8

I
9

II
10

0
0
0.036
0
0
0
2.076
0

0.084
0.258
0.23
0
2.145
3.293
0
0

0
0.653
0.689
0.965
1.217
1.699
3.775
8.998

0.24
0.398
0.628
0.833
3.291
6.584
6.584
18.558

0
0

1.576
0.851

0
0

1.652
3.135

Repartitia debitului uzat pe tronsoanele de calcul:

Debit de tranzitie-reprezinta debitul total colectat de pe tronsonul anterior.

Debit aferent-debit colectat de pe o parte si de alta pentru tronsonul supus discutiei.
Debit lateral-Debit colectat in caminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discutiei.
Debit total-suma debitelor de tranzit, aferent, lateral.

Debite repartizate (l/s)

Tranzit

I
11

0
0
17.55917
18.52721
25.94885
32.72513
45.68611
101.5098

Aferent

II
12

I
13

0
0
1.6812 17.55917
2.78799 0.96804
4.39914 7.42164
5.835165 6.77628
23.05346 12.96098
46.12092
0
46.12092
0

Debit uzat

Debit uzat

II
14
COLECTOR
PRINCIPAL
1.09278
1.10679
0
1.436025
2.192565
0
0
0

I
15

II
16

I
17

II
18

industrial
19

total
20

0
0
0.96804
0
0
0
55.82364
0

0.58842
1.80729
1.61115
0
15.02573
23.06747
0
0

0
17.55917
19.49525
25.94885
32.72513
45.68611
101.5098
101.5098

1.6812
4.59528
4.39914
5.835165
23.05346
46.12092
46.12092
46.12092

65.4
65.4
65.4
65.4
65.4
65.4
65.4
65.4

67.0812
87.55445
89.29439
97.18402
121.1786
157.207
213.0307
213.0307

11.03988

11.57226

65.4

76.97226

5.961255

21.96068

65.4

87.36068

COLECTOR
SECUNDAR
0.53238

11.57226

4.42716

Lateral

Total

U = 50.000+7*n2 = 50028;
U3 =

20011;

U4 =

30017;

KS = 1.08;
P = 1.1;
na = 20;
Ns = 100 m3/zi = 4.16 m3/h;
Nim = 400 m3/zi = 16.67 m3/h;
UP3 =24904;
UP4 = 37358;
I
Quz zi med = 0.156 m3/zi
II
Quz zi med = 0.081 m3/zi

I
Quz zi max = 0.195 m3/zi
II
Quz zi max = 0.105 m3/zi
I
Quz or max = 0.242 m3/zi
II
Quz or max = 0.13 m3/zi

Determinarea debitului de ploaie (pluvial)

it

Suprafete

Suprafete

Va

reduse

(m/s)

()

21

II

II

22

23

24

25

tc

tp

(min) (min) (l/s*ha)

Qpl
(l/s)

Qcalctot
(l/s)

26

27

28

29

30

31

1. Panta terenului (col 21):

()

i 1-2 =
i i i+1 =

()

2. Coloana 22 = coloana 9
3. Coloana 23 = coloana 10
4. Coloana 24 = colana 22 * C Imed
5. Coloana 25 = coloana 10 * CIImed
6. Viteza apreciata (va) se alege arbitrar o valoare intre va = (0.9 ~ 3)m/s pentru conducte
din beton
7. Timpul de scurgere a apei prin colector (tc) reprezinta durata pe care o parcurge o
particula de apa din punctual incipient al retelei de canalizare pana in sectiunea de calcul.
tc i-i+1 =

tc 1-2 =

tc 2-3 = tc 1-2 +
8. Durata normal a ploii de calcul (tp)
tp= tc + tcs
tcs- timpul de concentrare superficial si este timpul sau durata pe care o parcurge o
picatura de apa din punctual cel mai indepartat al unei suprafetei receptoare pana in
punctual incipient al retelei de canalizare.

- 5 min i 5;
tcs:

- 10 min - 1 i 5;
- 15 min i < 1;

9. Intensitatea ploii de calcul (i)

i(i/s)

t (min)

10. Debitul ploii de calcul (Qpl) se calculeaza cu relatia:

Qpl = m *c*s*i (l/s) unde:
m coeficient de reducere ce tine seama de capacitatea de inmagazinare a retelei de
canalizare si are doua valori:
m = 0.8 pentru tp 40 min;
m = 0.9 pentru tp > 40 min;
c coeficient de scurgere aferent ariei suprafete S
S aria bazinului de canalizare aferent sectiunii de calcul (ha)
i intensitatea ploii de calcul (l/s ha)
11. Debitul total de calcul
Qtotcalc = Qtotuz + Qpl(coloana20+coloana30);

La dimensionarea retelei de canalizare,se adopta pentru debitul de apa meteorica cea

mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor doua metode de calcul.

Dimensionarea retelei de canalizare in sitem unitar

Dimensionare
ic

Qp

vp

(B/H)

l/s

m/s

32

33

34

35

1. Panta colectorului (ic)

Avand pantele terenului pentru fiecare tronson al colectiarelor ce se dimensioneaza putem
intalnii 3 situatii distinct:
I.

Panta colectorului este egala cu panta terenului (ic = it )

it
ic

II.

Panta colectorului este mai mare decat panta terenului (ic > it)

it

ic

III.

Panta colectorului este mai mica decat panta terenului (ic < it)

it
ic

2. Determinarea sectiunii colectoare D(B/H)

Pentru determinarea sectiunii colectoare se utilizeaza diagramele sectiunii circulare pentru
calculul colectoarelor:
i()

D(B/H)

ic

Qp

vp

Q(m3/s)

Qtot

Cunoscand debitul total de calcul Qtot sip anta colectorului ic se procedeaza astfel:
-

Se intra cu debitul total de calcul Qtot, pe axa abscise si se ridica o perpendicular pe

aceasta;

In acelasi timp se intra cu panta colectorului ic , pe ordonata ducand o paralela la abscisa

pana se intersecteaza cu perpendicular ridicata anterior;

Din acest punct se traseaza o linie paralela cu abscisa (spre dreapta pana se
intersecteaza prima dreapta de diametre (D sau B/H), citindu-se astfel diametrul D sau
B/H.

Atunci cand din grafic rezulta un D>500 mm se trece la diagram pentru determinarea sectiunii
ovoidale a colectoarelor.
3. Determinarea debitului la sectiunea plina (Qp), se determina utilizand aceea diagram:
-

Din punctul A se coboara o perpendicular pe abscisa (axa debitelor);

In punctual de intersectie obtinut se citeste valoarea debitului care reprezinta debitul la

sectiunea plina (Qp).

4. Determinarea vitezei la sectiunea plina (vp) se realizeaza astfel :

-

Din punctul A se duce o paralela la dreptele de viteza;

Daca aceasta paralela coincide cu una din dreptele de viteza, atunci valoarea acestei
drepte reprezinta chiar viteza la sectiunea plina (vp);

Daca paralela se afla intre doua drepte de viteza atunci valoarea vitezei la plin se
determina prin interpolare intre valorile vi si vi+1.

Daca intre va si vp apare o diferenta mai mare de 20% se inlocuieste valoarea va cu

valoarea vp gasita si se reia calculul pentru debitul de ploaie(Qpl).

Verificarea dimensionarii retelei de canalizare pe timp secetos

Verificare reea canalizare pe timp secetos

Quz tot/Qp

(l/s)
36

37

h
cm
38

39

Vef

Vmax

m/s

m/s

40

41

Q=f(h)
A
V=f(h)

Bu
Q=f(h)

u
0

Quztot /Qp

Quztot /Qp

Astfel:
-

Se calculeaza raportul intre debitul uzat total (Quztot ) si debitul la sectiunea plina(Qp);

Cu aceasta valoare se intra pe axa absciselor si se ridica o perpendicular pana se

intersecteaza curba de debite (punctual A) (Q=f(h));

Din punctul A se duce o paralela la abscisa pana se intersecteaza axa ordonatelor

citindu-se gradul de umplere u (coloana 37);

Paralela dusa la abscisa pentru a obtine gradul de umplere intersecteaza curba de viteze
(v=f(h)) in punctul B;

Din punctul B se coboara o perpendiculara pe abscisa obtinandu-se coeficientul

(coloana 39).

Atunci cand raportul Q/Qp <0.1 exista pe figura un detali pentru curba Q= f(h). Citirile in cazul
acesta se fac introducand in detaliu raportul Q/Qp , ridicam o perpendiculara pana intersectam
curba debitelor si notam cu A punctul de intersectie, apoi ducem o paralela la abscisa pana
intersectam curba v=f(h) in bunctul B. Din punctul B coboram o vericala si citim coeficientul .

Coloana 38 h inaltimea de apa se calculeaza astfel :

u=

=> h = u*D

Coloana 40 vef viteza efectiva trebuie da fie mai mare de 0.7 m/s (viteza de autocuratare)
Vef=*vp
Coloana 41 Vmax viteza maxima de curgere a apei prin conducta se determina cu relatia:
Vmax = 1.16*vp (m/s)
Viteza maxima trebuie sa fie mai mica decat 3.5 m/s pentru conducte din beton.
Atunci cand vef are valori cuprinse intre 0.5 si 0.7 m/s este necesar introducerea caminelor de
spalare, in aceasta situatie panta colectorului trebuie marita, refacandu-se calculul de
dimensionare (in general pentru tronsoane cu lungimi mari), iar daca Vmax are valori mai mari
decat viteza maxima admisibila, este necesar introducerea caminelor de rupere de panta, adica
de data aceasta panta colectorului trebuie micsorata, redimensionandu-se colectorul.

Verificarea dimensionarii pe timp ploios

Modul ce calcul al verificarii dimensionarii pe timp secetos este identic cu cel de la verificarea
dimensionarii pe timp secetos, cu o singura exceptie: raportul cu care se intra in diagrame este
intre intre debitul total de calcul Qtotcalcul si debitul de la sectiunea plina Qp.
Verificare reea canalizare pe timp ploios
Quz calc/Qp
l/s
42

u
43

h
cm
44

45

Vef

Vmax

m/s

m/s

46

47

Intocmirea profilului longitudinal printr-un colector

TEREN

H=Ic*L

RADIER

inaltime de acoperire hac

amonte

aval

amonte

aval

amonte

aval

49

50

51

52

53

54

48

Obs
55

Realizarea profilului longitudinal se obtine cunoscand urmatoarele elemente:

Cotele terenului

Cotele radierului

Diametrele conductelor

Lungimile tronsoanelor

Inaltimile de acoperire.

Cotele teren si radier se refera la tronsoanele de calcul , iar inaltimile de acoperire la noduri.
Racordarea colectoarelor in nodurile retelei de canalizare publica poate fi realizata in trei
variante:
1. Racordarea colectoarelor la creasta
Se impune hac.avA aproximativ 1.1 1.5 m
CRamA-B = CTamA-B - hac.avA DnA-B
CRavA-B = CRamA-B - HA-B si se determina
hac.amB = CTavA-B - CRavA-B - DnBC
hac.avB = hac.amB
CRamB-C = CTamBC - hac.avB - DnBC
CRavBC = CRamBC - HBC
hac.amc = CTavBC - CRavBC - DnBC
Cum hac.avC = hac.amC , se determina CRamCD = CTamCD - hac.avC - DnCD , iar procedeul se continua
similar pe toate tronsoanele.
2. Racordarea colectoarelor la cota radier
Se impune hac.avA si se calculeaza:
CRamA-B = CTamA-B - hac.avA DnA-B
CRavA-B = CRamA-B - HA-B
hac.amB = CTavA-B - CRavA-B DnAB
CRamB-C = CRavAB

hac.avB = CTamA-B - CRamA-B - DnBC

CRavBC = CRamBC - HBC
hac.amc = CTavBC - CRa-BC - DnBC s.a.m.d
3. Racordarea la firul apei
Se impune hac.avA si se calculeaza:
CRamA-B = CTamA-B - hac.avA DnA-B
CRavA-B = CRamA-B - HA-B
hac.amB = CTavA-B - CRavA-B DnAB
CRamBC = CTavA-B ( hapaBC - hapaAB)
Unde:
hapaAB inaltimea de apa pe tronsonul A-B la capatul aval
hapaBC inaltimea de apa pe tronsonul B-C la capatul amonte
hac.avc = CTamBC - CRamBC - DnBC

Dimensionarea retelei de canalizare in sistem separativ

In sistem unitar apele uzate si apele meteorice sunt colectate in acelasi colector.
In sistem separativ traseul apelor uzate nu are nici un punct comun cu cel al apelor meteorice,
deoarece:
a. Apele uzate circula prin conducte
b. Apele meteorice circula prin canale deschise (tip rigole) si cand acestea depasesc
capacitatea maxima de transport a rigolelor se introduc in reteaua de canalizare
subterana pentru apele meteorice prin gurile de scurgere.
I.

Dimensionarea retelei de canalizare pentru ape uzate

Modul de calcul este acelasi ca la sistemul unitar.

Recomandari din punct de vedere hidraulic:
1. Pentru a asigura gradul de umplere optim a acestui sistem trebuie ca:
-

Pentru D= 200-500 mm, Qp=1.5 * Qc;

Pentru D=400 mm, Qp=1.2 *Qc

Pentru D>500 mm Qp = 1.1* Qc

2. Viteza efectiva vef> 0.7 m/s, iar viteza maxima vmax = 3.5 m/s.
3. Diametrul minim este de 250 mm si maxim de 500mm sau minim de 400/600 mm in cazul
sectiunii ovoidale.
4. Gradul de umplere in functie de inaltimea conducte (H) trebuie sa fie astfel:

H (mm)

<300

350 400

U=

II.

0.6

500

>900

900

0.7

0.75

0.8

Dimensionarea retelei de canalizare in sistem separativ pentru apele meteorice

Principalele tipuri de rigole sunt:

1.

L<1.0m

2.

L<1.0 m

3.

X=H
H

x = 1.5H
X =2 H
X

L<1.0 m

4.
X =H
H

X=1.5H
X=2H
X

L<1.0m

Pentru stabilirea debitelor de calcul se recomanda folosirea urmatoarei relatii:

Qrig = A*v = A*C
Qrig = A*k* R1/6 *R1/2 *i1/2
Qrig = A*k*R2/3 *i1/2

Valorile pentru K si pentru Vmax se gasesc in tabelul:

Nr. crt

Tip rigola

Vmax (m/s)

Cu placi din

3.5

59

beton
2

Cu piatra

2.5

50

brazduite

1.5

40

Rigolele sunt amplasate pe ambele parti ale strazii.

2Qrig Qpl , daca aceasta relatie nu este respectata nici de cel mai mare tip de rigola stradala
se impune introducerea apei intr-o retea de canalizare subterana.

Qrig poate si determinat si grafic:

La incrucisarile de strazi se prevad podete sau conducte sifon, iar la intrarile in curti se prevad
podete. Pentru evacuarea apelor meteorice in afara localitatilor, cand relieful permite, se vor
proiecta canale deschise , numite santuri de garda, ce conduc apele de ploaie direct la emisar.
Se vor dimensiona 4 sau 5 tronsoane.