\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh!

eREAtdGA

!.

'*r

lir
i

1_

"4

.l

"ji*"

," ''

"

,rur.Es RENAnD

MORCOVEATA

?:

- Pii ce, nu-l ;tim noi? E viteaz ca un

1lp. sarc cu gura sori-sa Ernestina.
- Nrr .r tr:mr.ie nim,:nr )r Lle nrmrc.
adaugi irutcle siu Felix.
Morcovcali :c umlli-n pene la auzul
aceslor laude 9i, ru5inindu-se in sinca sa
cii nu-i vrednic de cle, inccarcd si-iji biruie

GAINILE

leama.

Ca .h-r mai dea cura1. maicr-sa

mlte o pirlmi-

priuoare,

Pun
spune doamna Lelic,
ci- Honorina iar a ui! t si-nchidir giinlle.
E-adeviral. Te uili pe lercastrl Si vezi
indati. In fundul ogrizii. colclul glinilor

i$i casci, in noapt, pitratul ncgru al por-

lilei deschise.
Felix, daci tc-ai duce tu si le-nchizi?
- doanrna
zice
Lepic cclrri mai mare dintre
coplt s:l t,
N -i trcaba mea si vard de gdini,
mormiie Felix, un biiat gilbejit, trindav
$i fricos.

tu, Ernestina?
- Atrrnci
O, mimico, a$ muri dc frici!
-Felix, liatele mai mare,;i sori-sa Erneslina abia ridici ochii cind rispund. Citesc

amindoi lbarte adincifi,

masi, liunte-n frunte.

cu

coatelo

pe

* Doamne, ci proasti mai

sinrl
spune doamna Lepic. Unde mi era capul?
Morco!,eati. du-te $i-nchide gSinile!
Cu porccla asta il alinti pe nezinul ca'<i. ,lin pricini ci are plrul rulu pi fcla

pistruiatil. Morcoveald. carc-$i licea de

lucru pe sub masi, se ridici 9i ingini sfios:
Zirll cj pi mre mr-e lrici. mamico.
- Curml
i-o intoarce doamna Lepic.
I'n rornrc ca linel Mil laci .u rid. Her, nrrl-

.i-lcl

ii

pro-

- Birrrnr .r.mr fareli lumini. ingii.

meazi el.
Doamna Lepic ridicd

din umeii. Felix

suride dispreluitor. Doar Ernestina se
ia o lunrinarc yi i7i in.uaralJ nril,'r.ii
pini
friliorul
la capitul coridorului.
lette

Te-a$lept aici, zice ea.

-NrLmai
cl o zbugheste intr-o clipiti indiri1, inspiimintati de o ribufnire de
\inl cdrc /buciumr llacira luminiirii )i o
stinge.

incordirrdu-9i pulpele

ti

simlindu-5i

celciicle parci lipite de pimint, Morcoveafi incepe si dirdiie in intuneric; afarl e

o hc/nlr .le i sc pare ti a orbil. Cite un \irrej dc vint il infi$uri ca un cear$af inghelal, gata si-l smulgi din loc. Vulpi, ba
poate ci $i lupi, nu-i slllli oare peste
miini. in obraji? Cel mai bine ar fi sA dea
buzna, la nimereali. spre cotel, cu capul
inarnte. .pintecin.l inlunecimca din ilrr.
Gise$te pc bijbiite ivirul portjfei. Zdupditul pa$ilor sIi face giinile sa se foiasci
pe slinghii qi si ciriie speriate.
odati! le striSi
- Da' potolili-le
Mgrcovea;i.
Eu sint !
InclrLl( purtilr. apur /bo.rra inipoi (d
crrm
rr rrca aripi. Iar cind int15 in ca.i.
>i
gifiind 5i mindrLr de isprali. $i d.l de cal-

JULES RENARD

duri 9i de lumini, i

se par ce a lepadat
nitte zdrenle pline de noroi 9i pdtrunse de
ploaie. Si a lmbrAcat ve$minl uqor 5i nou.
Zlmbe$te plin de sine ti sti [anto$, a$teptind laude, ba, fiindci se $tie scepat de prF
mejdie. cauti pe chipurile alor sii urmele
ingrijordrii care trebuie si-i fi friminrat

mai adineauri.

Felix 9i Emestina citesc inse linittili

mai departe, iar doamna Lepic ii spune cu

nepisare, ca 9i cum nimic nu s-ar fi lntimplat:

Morcoveald, de azi inainte ai sd inchizi giinile in fiecare seare.

POTIRNICHILE

Domnul Leoic isi desarta ca de obicei

tolba pe masl. inauntru. doui potirnichi.
Felix, fratele cel mare, le inscrie pe tiblila
atirnatl in perete. Asta-i datoria lui. Fiecare dintre iopii are cite ceva de ficut. Ernestina jupoaie sau jumulegte vinatul. Cit
despre Morcoveata, lui ii revine sarcina
deosebiE sd dea gata pAsarile rdnite. I s-a
ficut acest hatlr, $tiuti fiind cruzimea. ini:'
mii sale nesimlitoare,
Cele doui potirnichi se zbat, i9i smucesc capetele in toate pa4ile.
Doamna LeDic:
Ce mai astipii ca si le vii de hact
Morcovesld:
Mimico, a9 prefera sd le inscriu eu

t6blile.

'

MORCOVEATA

Doamna Lepic:
Tablila-i prea sus pentru tine.
Morcoveald:
Atunci lasd-mi sA le jumulesc.
Doqmna Lepic:
Asta nu-i treabe de biiat.

Morcovea16 ia potlrnichile. Ceilalli se

simt datori si-i dea toate sfaturile obignuite ln asemenea ocazii.
Strlnge colea, itii tu, la beregate,
unde se termine puful 9i incep penele.
Tinindule la spate, cite una in fiecare
mina. Morcoveati incepe se stringi.
Domnul Lepic:
Ia te uiti la el, doud deodat5!
Morcoveqld:
A5a merge mai repede.
Doamna Lepic:
la n-o mai face pe simtitorul! Stiu
eu bine ci nu mai poli de bucurie.
Potirnichile se apiri zbitindu-se ii dau
din aripi. imprestiind fulgi jur lmprejur.

JULES RENARD

MORCOVEATA

Nu vor si moari $i

pace. Morcoveall
$i-ar sugruma mai lesne un prieten. $i numai cu o singuri mini. Le viri intre genunchi, ca sA slea nemilcale. )i. aici inrogindu-se, aici pAlind la fati, nidu$it tot,
cu capul dat pe spate ca si nu mai vadi nimic, stringe din toate puterile.
Totuti polirnichile se incipatineaTi si
nu mor.

Hotirit sl sfir$eascd mai repede, Morcoveali le apucd de picioare si le izbe$te

cu capul de virful ghetelor.

lix

Ah ! C6hul ! Ciliul ! izbucnesc Fc-

$i Ernestina.

Adeviru-i

ci

face asa de-al dracului I ii place. Bietele pdsiri ! N-ag vrea s5

fiu in locul lor, in labele Astuia.
Domnul Lepic, de$i vinitor incercat,
iese pe u$i scirbit.
Poftim ! zice Morcoveali, aruncind
pe-masi potlrnichile moarte.
Doamna Lepic le suce$te pe toate pirlile. Din cap)oarele lor terciuite 1i insingerate se prelinge o

diri de creier.
si i le luiim din

Eru si timpul

mina.

- ea. Destul cu porcAria asta !

zice
E drept cd azi a cam scrintit-o, ros- Felix,
te;te
n-a lucrat frumos ca de obicei.
CiINELE

cioarele la foc, iar Morcoveala, pe jos, l$i

deapini amintirile.
Pe neasteptate, Pyram, care picotegte
virit sub rogojini, scoate un miriit surd.
Ssst !face domnul Lepic.
-Pyram
miriie 5i mai tare.
Neghiobule ! se minie doamna Lepic.
-Dar Pyram se porneite si latre cu atita
indhjire, incit tresar cu totii. Doamna Lepic duce mina la inimi. Domnul Lepic se
uiti chiorit la ciine, stringind din din1i.
Felix dricuiette. Se stirneste un tAlaboi
de nu mai pricepi nimic.
Taci, javri afurisitd ! Taci naibii

odati

Pyram latra 9i mai qi. Doamna Lepic ii

arde citeva scatoalce. Domnul l-epic il
pocne$te cu ziarul, apoi cu piciorul.
Pyram, lungit pe burti, cu botul intre
labe,. schelileie de frica bitiii, impinge
rogojina cu botul, ca apucat, $i urlA de{i
vine si-ti iei cimpii.
Toli ai casei turbA de furie 5i se ndpustesc cu naduf asupra ciinelui, care o tine
a$a intruna.
Geamurile zingdnesc, burlanul sobei
se cutrcmuri; pina ti Ernestina a inceput
sa urle.

Firi si-i spuni

se duce

cineva ceva, Morcoveald

si vadi ce s-a intimplat.

ci-i \reun intirziat

Pesemne

care trece lini5Lit spre

dacl n-o fi sdrit cumva gardul in gridini. la furat,

Orbecdind cu miinile intinse, Morcoveafd pa$e$te in lungul coridorului intunecos. Gisegte zivorul gi-l trage cu zgocasA,

Domnul Lepic ai Ernestina citesc sprijinili in coate sub lamp5, el ziarul, ea cartea
primitd ca premiu. Doamna Lepic impleteste cu andrclele, Felix iti perpeleite pi-

mot, dar nu deschide usa.

Altidati avea curaj;i iegea afari, se
apuca sa fluiere, sd cinte si st tropaie din
picioare, cautind s5-9i bage dulmanul in
sperieli.

Acum doar se preface.

Jt LES RL\1RD

Ai lLri i5i inchipuic cij \coroce$te neinfri,

ca1 prin loate unghcrele ;i se in\.irle r^n jurul
cascr ca un paznrc credinciol, iar el le tragc

chiulul $i rilmine pironir dupi u|i.

lnlr-o zl ro1 au si-l prindi cLt mila-n
sac. dar utte ci e alila vreme cle ct^ncl ii pi-

calc$I.- a$a.

Se tenrc doar :i nu slranute. ori si tuleasci. Ili !utc risullarea.;i daci ridici
r'rhii .p|r tLr(.l lia J( rle.r.upra rr.ri. zrIc)l( \r(,' Irci.parrrr .tele D! rer. a ciror
lirnprzimc sclipitoare il inghia g.
fhr c tinpul si !c illloarci. NLr lrcbuie
sil impingi .jocLrl prca depar.re. Ceilalli ar

nllra la binuiN l;i

Mii il,:-r pLpinJL .mri(\'\c J rr ,,ll /.vorul. calc scri$ne$le in scoabele ruginite.
;i-l inrprng cu zgonrol la loc. Dupi atita
bocincali. s;i .judecc ai ci daci nu vine de
dcpartc ;i dacir nu 5i-a flcut darorra r
MinLlru d. rinc. ,,j Brirb()r( .i.i lini,rerrj
pc lolr.
.. pa1,. ca qi ultima,aioari, Pyrant r-a poro
lil in lif,l lrrr : ri
.rJrr lrnr)lili nc locU
ril< l,,r rlint,'tdearrnr :t. (u lott(.i ||||||.nr
nttl i-rtre,rhr nimrr. M.r.rrr.e.rl.r le rlunr
oln onlSnLI nl:l
A lisat ceva Pvrlm !

ghiile in poponeala.
arma el.

'

\IORCO\

ElTi

pini la singe- A\ta-i

llrletul lui Morcovcali il

trezegtc brLtsc

pe domnul l-epic, cale intreabN

Ce-i 'l

- Ninric, a \,isat urit I rispunde

doamna
Lepic.
incepe
si ingine, aidoma doiciior.
$i
me^lodie tiriginati ca un cintec indian.
Inphe'.rittdrr-se in pcr.te c,' lrrrnler )l
cu genunchii. ca $i cum ar vrea sil dA<r

rtme. 1t .iprndrrlr miinilc dc pnpnq cJ .rl

se apere de pl$citura ce-l ameninfi la intiiul .li rii'. Mrtco!crli JJodrnrc iirriirl. in
patul ccl mare, aliluri de ma;ca-sa.
SA NE FIE CTJ IERTACIUNE

C)are -se poatc. se curine sa spuncm ? La

virsta cind ceilaltri copir ntarrluriscsc cu ncvrnovilic celor din.iuf ne!oile lor, Morcorcali a r:tma! un bicisnic. Intr o nOapte
s-a codit prea mult li n-a indriznir \i se

cearir a fa ri.

UN VIS URiT

Morcoveaii nu poate si-i sufere pe

prielcnii (a,ri. ll .ttnghcrc.ic. bl ir nrr.r
patul. silindul si se culce cu maici-sa. 5i
daci Morcoveali e plin de cusururr zlua.
apoi noaplca i9i dir-n petic cum nu se
poate mai riu: sforiie. Sforiie intr-adins.
nici vorbi-r.
OJaia mare. frrgtrroa.a , hiar >r in arrgust, are doud paturi. [-inul e al domnului
Lepic. iar in celilalt se cLLIci Morco!eatd,
alituri de maici-sa, la perete.
Pini si adoarmi, tu$cftc sub pituri ca
:;-)i , Lrrctc gitlcjUl. Si Jrcj u .i .[urric pe
nas ? Sufl5 incetigor pc nas, inc!edinlindu-se ci nu-i iniundat. Se striduie$te si
respirc cit mai nrauzit.
jL]ri vmnul.
Si r.,ru)i. J( Lllm il
lin( t.
sforiit. Parci-i un fictrt.
Cit ai clipi, doamna Lcpic ii infige un-

sI iasl din incurcirura cll

a.jutorul unor savant0 zvircoliri.
Ce nes:lbuinl:r !
Intr-alti noapte, visindu-se a;ezat boierc>ts lrnti o pi.rrru dr lrorar. h rJjpo.t .-a
Niclijduia

\lnb0/rl tn J)lCrnul. .J Un plJn( rc\inu\nt. f)ormea buttean, dar s-a trezit indatit.
Piatra de hotar, ia o de unde nu-i !

Mare i-a fost mirarea.

Doamna l,epic se fereqte s5,5i iasi din
firr. Currli rnrul linilrirj. ingaduilnirrc.
ca o adevirati mami. Ba, a doua zi, Morco!eale se pomene$te cu mama de dimjneafi la pat. ca un copil risfilar.
i se.aduce supa o sitpii gtrstoasi,
.ln Da,
care malca-sa a ameslecat
cu un beli5or
Lrn pic din ce-a licut noaptca trecLltd in
alternut
o, doar un pic I
- Ernestlna
Felix 5i
slau la ciplriiul patului $i-l pindesc cu mutie viclene, gata si izbucneasci in hohore de ds la primul
semn. Doanna Lcpic ii di si minince lingu-il; ilr lrrguri(J. l|l ri.timpl| . tt,rgr cLr
..'ada uthiului .pre fclrr pr hrnr.ltno, LJc
pilrca lc-ar lpune : ..Acum l Fili gata !"
..Da, lnimico. '

Amindoi se veselesc dinainte de stfimbiturile ce-o sd le faca Morcoveati. Ar fi

rrebuil si pofreasci pi rreo citiva vecini.
Intr-un tirziu, doamna Lepic le aruncd o
ultimd privire, ca fi cum i-ar intreba :
.,Sinteti gata ?" gi ridicind tacticos cea din
urma lingu ii spre gura ciscatd a lui
Morcoveali. i-o infige in gitlej. i-o in-

il indoapd, apoi spune zeflemitoare $i scirbitA :

spurclciune micd, ai mincat
- Aha,
d-ila,
ai mincal d-ila, gi incd de-al tau,
din il de azi-noapte.
deasi bine,

Mi-am inchipuit, zice simplu Mor-

coveatd,
fArA si faci mutra a$teptati.
S-a deprins $i cu asta, gi cind te deprinzi

cu cera. ajungi si nici nu te mai miri.

OALA DE NOAPI'E

Fiindci adesea s-a intimp]at sil pocneasci nenorocirea in pat, Morcovsale,

previdlor, i5i ia de cu seara roare mAsurile. Vara. e ugor. La ora noud, atunci
cind doamna Lepic il trimite la culcare,
biialul dd intii o raire pe afard.5i doarme
linistit roatd noaDtea.

in

schimb, iarna, plimbarea asta

se

intr-o corvoadd. Degeaba se

arata el previzitor de cum se insereazi,
preschimbd

cind inchide giinile. Nici vorbi, numai cu

atita n-are s, o duci pini dimineaga. Ai
lui stau la masi, zdbovesc la taifas, ceasul
bate noue, afare e noapte $i noaptea asta
mai line inci o veqnicie. Morcoveala
simle nevoia sa fie pentru a doua oarA
prevAzAtor.

Asti-seari, ca de obicei,

il

aceea;i intrebare:,,Oare o sd-mi

friminti

vini,

sau

nu a
Fie cd nu se mai poate 1ine, fie ci luna
strilucitoare ii di ghes, de cele mai multe
ori el igi rdspunde : ,,Da". Citeodate imboldul vine de la domnul Lepic ;i de la
Felix. Dealtfel, arareori e nevoit si se depArteze de casi, pind la gantul drumului,
aproape in plin cimp ; mai de fiece dati se
o_pre$te Jos, in capul scirii. Dupi lmprejurafl.
AslA-seard insi toarna cu gileata, vintul a stins stelele, $i nucii din livada se zbat

gemind.
,,S-a brodit bine, i9i zice MorcovealA,
dupi o indelunge chibzuiali, vid ci nu-mi
vine."
Di tuturor buni seara, aprinde o luminare $i se duce in odaia lui singuratici 5i

golag, aflati in capdtul corid6rului, pe

dreapta. Se dezbracA, se culci !i a$teapti

si vind doamna Lepic. Cu o mi5carc repe-

10

ziti,

JULES RE\\RD

ea indeasi marginile peturii sub el,

apoi sufl5 in luminare. Luminarea t-o

lasd, in schimb ia chibriturile. Pentru cel
ftie fricos, rdsuce$te Si cheia in broasci.

La inceput, Morcoveati se bucurd de singurdtate. Ii place sa stea;i si se gindeasci

pe intuneric. Revede intimplarile de peste
zi, se fericegte ci a scipat ile citeva oii de
bucluc ca prin urechile acului $i sperd sd
aibe acelagi noroc Ai miine. Gindul ci
doui zile de-a rindul doamna Lepic nici
n-are sa-l bage in seami il umple de mindrie, )i biiatul incearci si adoarmA cu
acest vis.

Dar abia apucd si inchidd ochii, Si o nelini;te binecunoscutl incepe si-i dea ghes.
,,Sigur, nici ci se putea !" iqi zice el.
Altul in locul lui s-ar scula, dar MorcoveaJi ttie ci oala de noaptc nu-i sub pat.
Doamna Lepic. de5i ar pirtea si jure ii a
adus oala, uitl mai totdeauna de ea.
Dealtfel, la ce bun sd se ingrijeascd de
asta, de weme ce Morcoveatri este previzAtor '!

Biiatul. in loc si

cugeIe.

se scoale. se

apuci

sd

,,Mai devreme sau mai tirziu, tot trebuie si-i dau drumul, i;i spune el. Ori, cu
cit ma tin, cu atit se-aduni mai mult. Daci-mi dau drumul acuma. fac mai pulin 9i

'

}IORCO\

EtfJ

ceargaful are timD sa se usuce sub mine.

$tiu eu bine cd mama nici n-o sd bage de
seaml, doar nu-i prima datd".
$i Morcoveatre se u5ureazi, inchide
ochii linigtit ii se a$terne pe somn.

II
Deodati se trezeSte yi a:,cultA cum ii
ghioriie malele.
,,Oho ! Se-ngroa5i gluma !"
, Adineauri se crezuse scipat. Prea ar fi
tost mare norocul pe capul lui. Aseari I-a
impins pacalul si fie lenel $i si uite ce pedeapsdl a$teapte.
Se a5azd pe marginea parrrlui gi incearci sd chibzuiasci. U$a incuiatd. Ferea\tra. libreliri. Cu nepurinli sd iasi.
Totu$i se ducc;;i pipiie u5a. apoi
gratiile ferestrei. Se tirilie-pe podea -5i b-ijbiie
cu miinile pe sub pat, ciutind oala, deii
$tie bine ci n-are s-o giseasci.
Se culci, apoi se scoali iar. Ar face
orice, numai si nu stea locului. Se invirte
incolo si-ncoace. gopiie. 'e zvircoleprc.

frimintindu-5i cu pumnii burra care ise

umlla mereu.

! MAmico ! ingind el cu o
- Mimico
!oce
stinsi. lemindu-se si nu fie auzit,
cici daci doamna Lepic s-ar ivi cumva pe

u$i, i-ar trece totul ca prin farmec qi-ar

avea aerul ci-$i bate joc de ea. Nu vrea altceva decit si poati spune de dimineata, cu

mina pe inimi, ce a chemat-o intr-adevdr.

Si cum ar fi in stare si stfige ? Std incordat, se strdduiette din risputeri sA intirzie
nenorocllea.
Nu trece mult pi o durere indrlcitd il
face si ddnluie ca un apucat. Se izbegte de
perete Si sare indirat. Se izbe$te de pat. Se
izbegte de scaun. Se izbette de almin,
smulge tiblia gi )e pune acolo. inrre gritare, incovrigat, istovit, beat de fericire.
In odaie, lntunericul crette.

III
Morcoreali n-a adormir decil spre lua ti
nu se indud sA iasi din culcu5, cind doamna
l,epic impinge u;a 9i incepe sd strimbe din
nas, adulmecind in toate pa4ib.
Hm, ciudat miros I face ea.

Buni
MorcoveatA.

dimineala, mAmico,

spune

Doamna Lepic smulge pdtura de pe el.

adulmeci prin unghere

fi nu-i trebuie

mult se afle care-i buba.

Mi-a fost riu. si oala nicdieri ! ii di
cu-gura Morcoveald, socotind cA n-ar putea gdsi o mai buna dezvinovifire.
! Mincinosule ! striei
- Mincinosule
Lepic.
doamna
Iese ca o furtund pe ugd gi se intoarce
ascunzind oala de noapte, pe care o furiteazi la iuleali sub pat. Pe urmd trage
bliatul jos din agternut ii se pune pe nitte
tipete de adund toati casa.
! Cu ce 1i-am gretit ca sa am
- Cerule
parte
de un asemenea copil ?
Aduce in grabi cirpe. o gdleari cu apA.
De care o ristoarni in cimin de Darce ar fi
irebuit sl stingA focul, intoarce agternutul
pe dos 9i cere aer, aer, robotind de zor Si
vAicArindu-se lntruna.
Dupi un timp se opre$te in faF baiatului 9i se rdste$te la el, dind din miini :
! Nesimlit ce esti ! Sel- Pripiditule
baticule
I Ai ajuns sd trAie$ti ca vitele ?
D5-i unui bou o oald de noaDte si tot are
si Stie ce si facd cu ea. Iar lie ii-a idsnir se
te spurci in cimin. Dumnezeu mi-e mar-

tor, din pricina ta o se-mi ies din minli gi-o

sA mor nebund ! Auzi ? Nebuni !
MorcovealS. in camasi de noapte 5i
descull, se uiti la oale. Azi-noapte nici
pomeneali de ea, 9i acum uite-o colo, la
picioarele patului. Oala detarta $i alb6 ii
ia ochii. Daci gi acum s-ar incapelina sA
n-o vadi, asta ar fi curadr neobrdzare din
partea lui.
Si cum toti ai casei, opdrili, il siclie 5i-l
herluiesc cu intrebirile. dimpreuni cu vecinii batjocoritori care se perindd intruna
$i cu factorul care tocmai atunci $i-a gisit
qi el si pice acolo, el roste$te in cele din
urmi, cu ochii pironili la oali :
ZAu dacd mai pricep ceva ! Credeli
$i voi ce-oli vrea.
IEPURII

nu li-a mai remas pepene, - lie

doamna Lepic. Dealtfel, in pivinta
spune
asta $emenl cu mlne : nu-il place pepenele.

.,Bine am mai brodit-o", cugetd Morcoveafi in sinea sa.

Aga are el parte mereu se afle ce-i place
5i ce nu. De obicei trebuie sa-i place numai ce-i place maicd-si. Bun5oari, cind se
aduce brinzl la masd, doamna Lepic
spune:
.iguri ca Morcoveati nu me- Sint
ninca
b nzi.
Si Morcoveald cugetd :
,,De vreme ce-i sigurS, n-arc rost nici
gust",

si

Pe de alti parte, $tie 9i cd nu lar fi

moale daci ar face una ca asta.
$i ce, parci n-are cind sl-$i implineasci
cele mai sucite toane, in locuri numai de el
cunoscute ? La desert, doamna Lepic ii
spune:
Du iepurilor cojile astea de pepene.
-Morcoveali
se ridicd de la masl ascultitor, peieste misural ti line fafuria cu
bdgare de seami, si nu rAstoarne nlmrc.
Cind intri in cote1, iepurii, cu urechile
ciulite, cu bolul in vint 9i labele dinainte
fepene, de parc5 s-ar pregiti sd bati toba,
se

inghesuie in

jurul lui.

! Stati nifel !ii domole$te Mor- OhoStali

coveaF.
nilel, mA rog: sr-mpa4im.
Se ataze pe o gramade de gunoi, unde-s

\trin\c dc-!i \rln)r iotoate dc !atzi.

lrrrlL (r, L,lb.r '. \r.r..i.rri .'r'liil( pini

la ra.lacinl. apoi lc' dir repurilor simburii

de pepene. iar zeama o bea el :$i-i dulce ca

PUSCA

m usl Lrl.

Pe urmi roaclc cu dinlii lot cc-au lisat

ai lui. orice urmi de miez galben ;i dulce 9i
lot ce se mar poate minca ; coaja lerde o
irru|l.j i(pufrl,!r. (rrc:tru r,'at:l in jur.
agezali in capitl oaselor.
Portila cotelului e inchisi.
Solrclc Je dLtpr-amra/i .c .trccoar:r
printrc olane, nruindu-;i capituL razelor
in umbra ricoroasi.

CAZMAUA

t-:i
e@

toarea oi verde $i

,:l.tt.

Felix 5i cu Morcoveali muncesc cot la

cot. Fiecarc are cazmaua lLri. A lui Felix e
dc fier;i r lbst fatcuti pc mlsuri, la potco\ar. Pr-i .J. Mnrc,,\(.itlil >i-u fatrrt-o singrrr. dintt'o h|lcirti,l( lemn. Cldr-lrniresc,
robotesc de zor ni pe-ntrccute. Deodati,
(ind \( ir\rcprr nrei puqin (rocmri alunci
se abat totdeauna ncnorocirile), Morcovea[i se pomeneste izbit cu cazmaua
drept in liunle.

Citeva clipe mai tirziu. Felix trebuie

cu griji 9i intins pc pat. I s-a ficur riu
vizind singele friliolului siu. To;r ar caser sint acolo, in pir : umbli in virful pidLrs

croarelor $i Sutolesc ingri.jorali :

sirurile ?
- Unde-s
Un pic de api rece, si-i umezim timplcle.
Morcoveali sc Llrci pe scaun, se uili
pe.te umcrii 1i prrnrre caperelr celorlalli.
I lrgtt ld lnl, c cu L, cirpc pc (are pala de
singe sc liilc$te mercu.

Da' frumos mai ariti ! ii

Domnul Lcpic le spunc biielilor:

Vi ajunge o pu5ci la amindoi. Fralii -care se iubcsc pun lotul laolalti.
Pii :igur. tiliculc, riispundc Fclix, o
\-o- purlim f'e rtntl. Sfun drrpt. cU mii
mullumesc daca Morcoveatri mi-o di numai din cind in cind.
Morcovcalar nu,zioc nici da. nici ba. Nu
prear vrnc si creadi.
Domnul Lepic scoate po$ca din inveli-

spune

domnul
Lepic.
Si Frncstrrra. carc r-J panial rana
intrat in el ca-n brinzi.
-De Aviicirit
nu s-a viicirit, fiindci l-au
prevenrl ci asra ir-ajuti Ia nimic.
Dar iati, Felix deschide un ochi, apoi $i
p. cclalalt. S-a ul<. doar cu spaima.;i cum
lala lui prinde culoare incetul cu incetul.
grija 5i teama se grerg din inimi.
de pocinoguri efti bun ! se
- Numai
rilslc$te
doamna Lepic la Morcoveali.
Nu puteai si bagi de seami, nitiriule ?!

Cinc

iiltrcabi:

o poarti

- aSa s-ar cuvcn'.

mare,
ii

printirl

'l Ccl nrai

las lui Morcorealit cin5tca asra. S-o

poarte el intii.
Domnul Lepic :
Te porli tare frumos
Felix. Anr si lin minle.

in dimineala

asta.

Domnul Lepic a;azi pulca pe uminil

lui Morcoveali.
Domnul Lepic:
H.ri. c.rpii. l:r Jrum I l-r1r \uro)r )i .5 nu
va certafl.
MorcoveaTd:
Luim ciinele 'l
Domnul Lepic :

N-are rost. Faceii pe ciinele cu rindul.

Dealtlel. nrptr \inilLln cit \ol nici nu t5nesc : ucid pe loc.

Morcoveali :;i Felix o pornesc. Sint imbrlcali cu hainele lor obi$nuite. Le pare
riu cd n-au cizme. dar domnul Lepic le-a
spus adesea ci un adevi!-at vinlitor nu di
un ban pe cizme. Nidragii unui vinitor
adevirat atirni peste cilciie. Niciodatd
nu $r-i sumete. Umbli apa prin noroaie 5i
peste larini 9i cizn'rele se formcazi de la
slne, urci pini la gcnunchi, zdravene, naturale. lar.erritoarea are porUnca \; nu
se atingi de ele.
ci n-o s,t tc intorci cu tolba
- Cred
goali,
spune Felix.
Sper ;i eu, ritspunde Morcoveali.
-Simrc
o mincrrim( in,Job ura unlirului, dar se stlpine$tc;i nu proptegte acolo
patul armer.

- Vezi, spune Felix, te las s-o po4i cit

- Doar egri fratele meu. raspunde
Morcoveali.
polte$tl.

Cind vreun stol de vribii iti ia zbdrul, el

in loc Ai-i face semn lui Felix sd
nu mai migte. Stolul trece de la un gard la
altul. Aplecati de mijloc, cei doi vTndtori
se apropie tiptil, ca si cum vrdbiile ar
se opreste

dormi. Stolul inse n-are astimper ti

zboard ciripind in alte pafie. Micii vind_
tori se indreapli de laie. Felix driicuie.

Morcoveald. degi ii zvicne5te ininra. pare

mai rabdator. Se teme de cliDa cind va'trebui si-gi dovedeasci iscusi;ta. Dac6 dA
grg$ ? Si la fiecare aminare risufld ugurat.
Numai cI de astA datA vribiile pai siJ
a9repte,

Felix:
Nu trage, esti prea departe.
Morcoreald :
Crezi ?
Felix :

, Pai ce naiba 1 Cind srai aplecar nuli

oar seama. lt se pare ci ai vinatul in bA_
taia pu$l.ii,5i cind colo e$[i la dracu-n

ce9te capul incoace fi incolo, adtindu{i

pleprul.
Morcoyeald:
Pe asta zdu c-o dobor ! Sint sisur.
Felix :
De-te,la o parte se vid. Da, ai dreptate,
stra$nicd ocazie ! Pu'ca, repede !

Morcoveale se pomenigte cu miinile

in locul si sub ochii
lui, Felix duce arma la umAr, tinte$te,
apasa pe trdgaci 5i vrabia cade la p6mint.
_ _Asta-i ca o scamatorie. Adineauri,
MorcoveaF stringea pu$ca in miini, cu
Inima zvicnind. Dintr-o dati. uite ca n-o
mal are, tl-acum se vede iarigi cu ea, cici
Felix i-a 9i dat-o indidt. Dupi care face
pe ciinelc $i alearga si aduci viabia.
Hai odari. ii zice el, gribe5te-te
.goale $i gura cescate:

mIel.
Morcoveold:
Nilel cam mult,
Felix :
Ce, te-ai pi bosumflat ?
Morcoveala :
Pii cum ! Ai vrea si cint

praznrc.

Ca sd-i arate cI are dreptate. Felix iese

din ascunzi5. Speriate. vribiile
strrr !- zboari in alti pafie.
Una singurd a mai rimas ti se leagana in
^
virful
unei crengi. Migcd din coadi liipi sud^eodatd

',1/rfr

L!\iI- ca Ie nrrr \tlciretti. dc rreme

.,- r,,.
J(

I\
L/,1(J ,.n( \CJpd. la

ce

gln_

.Vatcoteeld:
Binc. da' eu...
Trr. , rr

lur

riir A/i rm ri,\ (u! miine

l r,l.

Morcoreulri;
Aha, miiDe !

Ziu, mi

Morcoteald:
Dr. ala-mr :prri trt rlc ficcJre

drli.

Na, ma.jur, e$li multumit ?

,\alorco|eald:
Bine... Da' $tii. daci mai cdutinr
bre. a$ trage !l eu cll putca.

tul.-

Ei. dricia draclrlur

mormaie bilir-

intr-adcrir. ,:irrila rre.rrc pc prilrtJ

plini dc .ingc: pint((ul ct. nLrntil ',\in/.r.
lrcrnura ca o prllic. )i Jin prrcrna artl ar
putea si Juri ci triiefte.
Ei, dricia dracului ! se infurie Mor-

covea(i.
Tol n-a cripat !
O ia dc jos, ocirind de mama focului, ;i
schimbi tactica.
Rogu la faJi, cu ochii inlicrimaqi, scuipi cirtila 5i o izbegtc iar de piarri, cie
aproapc $i cu toati puterea.
Dar pintecul ei tercitrit mitci intrunaSi cu cit o izbe$te mai invergunat, cu atit
pare mal vle.

o vra-

LUCERNA

Nu, e tirzju. Hai acasi, si ne-o frigd

nrama pe a\ta_ Ti-o dau lie_ Tine, natAflcrli, bag o in buzunar, $i iasi-i pliscul la
rcdere,

Cc; .lor rinutori

porne\c \pre

CA\a.

Dn cintl in cinc inrillirc in cali citr un

liran carc Ic di binele gi le spune
Mii biieli. si nu care cumva si fi Ii:

5at puii orfani

Morcoveati. minclnt,

igi uiti

necazul_
rar

Ajung acasi impicali, triumfiton,

dnmnur Lcpic 'c miri de cum ii zarc)tc

Morcoveati. tot tLl cu pu$ca ?
- Cum,
Numai
tu ai purtat-o:
Aproape, momeie Morcoveali drept
:

raspuns.

CiRTITA

Morcoveati

9i Felix se intorc oe

la

vecernie $i gribesc pasul spre casi. E vre

mea grrstirii de la ora patru.
Pc felix rl a)lcrpla o leli( Lle piinc un.i
cu unt sau cu marmeladi, pe Morcoveali
ribdnri prajrte pe piine. A.la penrnr (i r-J

gribit si-$i dea ifose de om marc )r

s-a

lSudat fala rie mlrrorr ca nu-i mincacio,.

Ii plac lucrurile.imple yi de obrcer minincl piinea goali : face pe grozavul. Ast6-seari o ia inaintea lui Felix, vrind si
primeasci cel dintii gustarea.
Uneori, piinea goald i se pare cam lare

luj Morcoveall. Atunci o inhali cu du9-

manre. mu$ci virtos din ea, dn indirjit din

cap $i o cfinldne inrre dinti, de sai fdrimi[e. Ai casei, stringi in jur, il privesc mr-

Morcoveali gise:ite pe drum o cirtili.

E neagri ca un co5ar. Dupi ce s-a jucat de
.rlttn'. sc hntir:)tc \'o omuare. O arunca
de citeva ori in sus. cu indeminare, aya ca
cadi pe un bolovan.
'i La
inceput, trcaba merge struni.

Cirtila gi-a sfirimat labele. $i-a sparr

frinr.pinrr.c ;i nu plre rj mai
rrbi mllit de triir.
Pe urmi, Morcoveafi vcdc cu uimire ci
nu nlai vrea si moari. Dcgeaba o azvirle-n
caprrl. pi-a

\us. cit casa. pin' la cer : nu vrea 9i pace

nunlndu-se-

Slomacul lur dc :lrul rr inghili orrcr:

pratri, moncde coclite.
Intr-un cuvint, cind e vorba de min-

care, nu face mofturi.

Apasi pe clanta porritei. E incuiati.
Cred ci babacii nu-s acasi. Ia arde-i
tu -citeva picioareFelix se repedc. draculnd. In poarta greir.
lerecati ru tot lelul de piroane, luciDLl-u .
bubrrie indclung. Apoi. .u pLrrerr unire. sc
arunci ,amindoi, asupra ei, invinelindu-5i
umenr oe pomana.

Morcoveald:
Ce mai incolo $i-ncoace, nu-s acasd.

Felix:

Unde si fie oare ?

Morcoveald:
Po;i si qtii ? Hai sA stam colea jos.
Treptele reci ale scdrii le ingheati fundul gi-o foame ndprasnicd ii chinuie. Bdietii cascd- $i se bat cu pumnii in piept de lihnllr ce $nt.

Felix:
S-o creadd ei cd stau aici si-i aqtept !
Morcoveald:
Pdi n-avem incotro.

Felix:

SA-i aftepte altul, nu eu. Ce, sI crlp de

Ibame ? Eu vreau si mininc, ce-o fi, chiar
qi iarbi.
Morcoyeald:
Iarbi ? Stragnici idee ! Cu asta si $tii
ci le-am tras clapa.

Felix:

Te cr^ed !Ce. la masi nu se mininci salatd ? Intre noi fie vorba, lucerna, de
pildi, e tot atit de fragedi ca 9i salata. Un
fel de salati firi untdelemn ti fire otet.
Morcoyeald:
Ba bine ci nu.

Felix:

Pui prinsoare

nu?
Morcoveald :

cI

eu mdninc lucerni gi tu

Adici de ce ru da
Felix:

$i eu ba ?

Ei, lasi gluma, te prinzi ori nu ?

Morcoyeqld :
Ce-ar fi dacA am cere mai intii ni$te piine $i ni$te lapte acru de la vecini ?

Felix:
Mie imi place lucerna.
Morcoveald:
Haidem !

Curind, cimpul de lucerni iti a$terne

sub ochii lor verdeaia sa ispititoare. Ndrile.c in el bucuropi ci-pi pol lirSii in voie
ghetele, zdrobind tulpinile fragede ;i li.ind in urma cirari ingllsle ce ror ingriJora multi vreme pe oameni, fircindu-i sI
se intrebe :
'Ce soi de.jivind o fi trecut peaici ?"
O dcoreala placuri le pilrundc prin !esatura pantalonilor scurli, amorlinduJe
treptat picioarele.
Se opresc in mijlocul lanului iji se tdntesc pe burti.
E grozav I spune Felix.
-Firele
de lucerni le gidill fap gi rid
amindoi ca pr: wemea cind dormeau in
acelati pat $i domnul Lcpic le striga din
camera invecinali

,,Da', nu mai dormili odati, plozi afurisifi ?"

Au uitat de foame Si s-au apucat se
inoate. cind voinice$te, cind ciinette, cind

broa\ca Dorr capcLcle li ,e mai rad.

larc cu brirlclL,;i but cu picioareI ralurile
rcrzl care \e 5larma pc loc 5i ntor aga. firii
L_a

si

se

nrai ridice.
Mic mi-alunge pio

la birbic,

l_e lr

_ Apol se oprcsc, ca si-$i gusle in tihni

buc u rra.
Sprijinili in coare. privesc galcriilc alinate

ale cirtilelor. carc se intind ca ni$te umtlituri

intortochcale pe
cimpului. aidoma

fap

rcnclor sub pielea birriniloi. Aici abia se

ghicesc, aici 5c rc!arsi in vrcun lumirri;,
unde lorlrlul ccl hain inlinluic ca o pacoste blajina lucerni, risfirinclu-9i baiba
de lrnloare ro$cate. Mu$uroaicle par un
citun dc colibc indienc.
Gata. spunc Felix. hai sil mincim !
- nu-mi
Eu
ntai pierd vremea. Bagi cle
seamd si nu te-i ingi dc panea mea.
Si i$i role$rc braful in jur.
Nici o griji. inri rininc 5i nie destul.- roslc$1e Morcoveali.
$i capctelc li se fac nevizute. Cine ar

putea sii ghiccasci unde sint

Vintul sLrlli !l$or. inloarce

ii

toar.na rrn.

Mullumesc. milmico. nu fiu-e \ete.

-La cinii
zice iar
Mttllunr. 'u. mrntr(,). nll nti-L .(tc.
- Faci economic. spunc doanrna Lc- Crr rtiL mni hinr. pcntrtr ri rl,rlli.
pic.
:

spune

- \.
rr uiti l.t minc c, mulr inainleT..(
- InMorco\,eali.
laiida
_

la prinz doanrnci Lepic. care

ca de oblcci :

frunzele

subfiri dc luccrni. dind la iveali spatele

lor albicios. 5i tot lanul c cuprins de-fiori.
fLlir .mrrl3r bralr inrregi Llu luc(rnr,
ipi inlurrrli capul in (r. .e prcface cii sr intlolrpi. clcruinrl ,l un riJil prostLrl 5r laconr. )l ln ltntl cr .c prclacc doar ci ma_
ninci pc rLtprc, rontiind $i riidicinile, ca
unltl care $tie cc-i ria1a, Morcovea[ii o ia
dc buni, dar'. mai ginga5 dccil frale-siu,
alcgc dorr flunzclc frunroa,sc.
Lc indoaic cu virful narului, lc aduce
pini lil gu[r 5i npcrr lc m,,lfiic conpriinctos,

De cc:--ar gribi ?
Mara-i intinsl nu-i nici un zor.
Crr JinlilrrIp..zi1i..u linrhl anlxrii. in-

grelofilli. inghite intruna, se ospiteazi.

ciNrTA

. $i cum nu e nici cald nici frig, iar lui pur

$l srntplu nu-l este sete. rinrine toati ziua

liri si bca ninric.

A doua zi. cind punc masa. doanlna Lc,

pic il intreabi :
Azi ti-e scte, Morcovcafi'l
- ZIu
daci $riu, riispundc cl,
- Trcaba
la, Llrmeazi cloantna Lcpic.
- vrci ciillila.
daci
o ici din dLrlap.

Morcoveali sri locului. nici gind sI ia

crnilrr. Oarr'-i vorha da-o (oanil. ( llilur.
:aLr :( lcmt .i .( :.(.r\LJ.c:t
'ingur :
Ai lui inccp sal sc minuneze
:

s-ajLrngi un biiar $i jun.rijlarc.

- OJoanrna
spunc
Lepic. l:rrj-r. liu incr 0 cirhtalc.
Si incl una rari, adaugl dontnul Lc- Ar(
pk'.
'i1i prindi hinr'. nlii jrl(. ntiri rirz'u. dacl tc riLicc$ti cunt!a intr-un pustiu,
singur, litri cimilL
Fclix ;r Erne.tinlr ptrrr plrrt.orrc ir te ci.

Emetlina:

A{a nu bca nintic o siptlmini.

Haida-dc ! Daci o linc a5a rrei zilc,

pini dunrinici, c ntarc lucru.
,. 1 'r nIr! M(rrc(r\r'rli. cu url
- Defiret.
zimbel
N-o sir nrai bcau niiiodari.
daci n-o si-nri fis sclc. Cindifi-vl la ic
puri 9i la cobai : cc. vi sr parc cI au trcun
meril

- Cobrrirrl
toalcc
Felix.

robar

fj

ru c)ti rit, i-o in-

Morcovcali sc antbilioncazi : lasi lc

arati cl cc-i in starc. Doantna Lepic uiti 5i
in zilele Ltrn]litoarc dc cini[a lui, iar cl nUii ingidui( :.r o ccari. Primelrc cLr ac,.eupi
n(pilrrre laudr'le b:rtjucorrtoarc. irr pi
minuriile pljne dc admiralie ale celor din
Jur.

Ori c bolnav, ori c ncbun, spun unij.

-Si ceilalti
! Bea pe ascuns.
-DarA;rorba
ccca : tot ce-i nou e gi fru:

Morcovea(i nu mai bea nimic la masi.

Se dozvald de asta in vreo citeva zile, cu o
u$urinii care-i uime$le pe-ai sei !i pe roti
prictenii ca:ci. Mai intii ii spune intr-o zi

n1os. Morcovcalil, care

la inccpul lrebuiI
linrhr ;i ra arittc cii i :.-;r
tr(ah;t u'tll rlin cc in tc nrai rlr.

.i .,r,'uti ir)rrun'r
u:.c:lt.

I'a(

Nimcni
blazat.

lu-i

nt;ri pLrnc intreblri.

S-aLr

Doar cite un striin mai ridici bralele a

mimre spre cer, cind afli despre ce-r
vorba :
Nu se poate ! Nimeni nu e-n stare sI
scape de trebuiniele firii.
Doctorul, chemat $i el, spune ci toali
povestea asta i se pare ciudatd, dar ci, la
ltrma rrrmei, nimic nu-i cu nepulinlii.
$i Morcoveafd, care se temea de cine
)ti( ce sufcrinte. recunoatte uimit ca, daca
ili pui cc\a in cap ;i re incilpilinezi. poti
face tot ce vrei. Crezuse ci hotirirea asta
o ra fie p(nrru el un canon, ca o .a-i ceard
o sforlare grozavi 5i, cind colo, uite ci tot
la largul lui se simte. Ba -i chiar mai zdradn
ca inainte. Der putea S+i biruie Si foa mea Ia fel ca setea ! Ar posti, ar trei cu aer.'

Nici nu-ti mai aminte;re de cinilr.

Multi vreme a stat in dulap degeaba.
Apoi. slujnicei Honorina i-t dat prin

minte sd puni in ea praful ro$cat de cura-

lat sie$nicele.

MIEZUL DE PIINE

Cind e bine dispus, domnul Lepic igi

petrece wemea bucuros cu copiii. Le
spune snoave! plimblndu-se cu ei prin
gridini, qi nu o dati Felix $i Morcoveali
ajung sd se tlvileascl pe jos de atita ris. in
dimineata asta parci e 9i mai gi. Tocmai
atunci se ivegte Ernestina, si-i cheme la
masi, ti iati-i potolili ca prin farmec, De
fiece dati cind se intrune$te familia, felele
se

posomorisc.

Toli mininci la repezeali $i pe ticute,

mininci de obicei. zorili parca sd

lase altora locul, ca gi cind n-ar sta ra
masi in casa lor ; 9i, deodat!, doamna Lepic spune :
* Vrei si-mi dai, te rog, pulin miez de
piine, sd-mi sfirgesc compotul ?
Oare cu cine vorbe$te ?
a5a cum

De obicei, doamna Lepic se servefte

singud, iar de vorbit nu vorbe$te decit cu
ciinele. Jine sl-l puni $i pe el la curent cu
pretul legumelor ii-l limure$te ce greu
este in /iua de a7i \i hrinesti cu bani pulini

$ase persoane gi

un animal.

ea catre Pyram. care miriie

- Nu. zice
prietenos.
bilind cu coada-n rogojind.
habar n-ai cit pitimesc eu ca sA lrn casa

I fi-nchipui

poate $i ru. ca toli birbaunlpli cotnila pe nimica. CeJi

untltl sc scumpctte $i ci de oui
nici nu le poli alinge micar !

r:Lil

lii. cili
pasai ci

Or. dc asti dati c lucru mare

cu

doamna Lcpic. Se adrcscazl de-a drcptul

donrnului Lepic, cunl n-a flcut dc cind lr
mea. Nici vorbi cl-i ccre lui miezul de piinc cu carc si-9i tcrmine compotul. Mai

'f-,,:r..il.

intii, ilindci

il

pri\cfte linri : )-apoi pr'ilingi domnul Lcpic. Ui-

nea s0 alle chiar

mit. cl .tu lulin in ,umpini. lpoi r;r crr

virlirl dcgctrlor,, hrrcrtl ,l,. mi.z r'lrc i-a
rimas in farfurie ti. cu o nlulr:'r cltrinitl.
i-o azvirlc doanrnci Lcpic.
Farsi, ori dranri ? Cinc Stic

Erncstina. Lrnrilitl pcntru nlricar-sa. i$i

simtc inima cit un puricc.
.,TItictr' c in toanc bunc azi !" cugetl

f.lir. , en .rlri

Il..htrIr.:1.. p. .crurr.
lar Morcovcali, murdar dc ntincarc pc
la tsuri. cu ttrcthilc riliirrrJ )i ljrlil aprin\i.

ill:

i ,i,r,- ,'1;\

lacc inr'rtrntat- qala-gal!

\J

izbLrr:rrcu.cir.

Noroc cI doanrna Lepic sc lidici numarcli.'cit dc la masir. jignitir si sc vadi tralali

ca o otrcapi. $i asla mai ales in lala copiilor!
TRiMBITA

p';.-*.'

lkq
Donrnul Lepic soscatc chiar in dimineata asta de la Paris. Deschide geanrantanul. Ics la iveillal claruri pcntru Felix 9i
pcntrtr frnc.tina
nilt. riarLrri nrinunalc. tocmai acelca- la care, ca si vc'zr crudllcnic, au visat amindoi roati noaptea.
Pe urmir. clonrnul Lcpic sc uili.l :iirct la
Morcovcali 5i-i spLrnc linind nriinile la
spatc:
cc-ai vrea nrai nult : o lrimbifi.
- unTupislol
?
sau
La drcpl vorbind, Morcovcali e mal

degrabl previrzilor decit indrlznel. Ar

prl.l'era u rrimhilir : ,)flr m. r'in)hila nu-i

i.-.-

i*
lr

{jt

"_' ,, t
''lr.
c:: il i

.,?

',

ca pl\lLrlLlL. .J ii .. !je.rilfcr in ntiini cind

nici nLr t.-esr.p1t : rlur e uuzir tle etiten ori
..r .ltr,t l-,rt .:r 'l i. .r, hrrr, .r ., ,,,.r,.
c pu)ti. cu.abii li ntapini cle riz'rumai
Lroi
I I lt rc'nir pi lui rrcmea si adLtlntece
fUl\.r(.r .r .., fni.r pr':rl t.'l .,.-r lici in
mini. Tlici \aru \e priccpe la copii : e clar
ci ia adus tocnlat ce trcbuir.
pllrce un pistol. rc\tegte el
- Mr-ar
raspical.
increciinlxl ci a ghicil. Ba sare
chiar pcsle cal ii adaugi : I)cgcabal as-

vid !
-Ei. ilnormiic
domnul Lepic.
- !rcr pitrol ! incurcar
acLrm
V,ld ci 1i-xi schinrbat
cunzi
gLl\t

rl lc.

Morcor,cali'r o dregc la iulcalii :

riiricule, liceam afa. in
- l)a'Fiideprunde.
gluma.
pacc. nu- i plac pi\roatele
nici dc 1rici. Dr-mi iutc trirrbila. ci abia
aftept si sLrllu in c! |
Doantnq Lepit :
{t,rn,r,l, rc nrirrli 'i (.r .ir-t n(cur\tr l.
taicil-taru. da l Cind igi plac rlimbigclc. nu
spui cili plac pisroaleI fi nici nu bali
iirrrpii. p.rrrrrrtl Lr \c/t pr\todl(. NLt lLrpr
IU ni, i li'lnl. ici trinrhrli : i,.la cit .i t(
in!cli minle ! l.liti,rc bine la trinrbitir I arc
rrci canali rogri ;ii un stegulel cu ciucuri de
drrr. C:rlir. li-irjllnF(: A(Unt )trrCc1,: in-

chrde uia pe (linaiirS 5i bare din buzc'.

In dulap. tocmai sus. pe un tcanc cle ru
f:rrrc alhi. n(\r/Lllr )i r.r ..pr inlr tlc
:rl||l:.. jIlli)uirlr rn .l(AUlullll , rr citrcrlIr
cle aur fi cu cei rrei canafi fo$ii. lrimbila
lrri Murro'rrlJ \lr tl:t\lrilft; m l.r. f\-(-

cum cea a judecitii de apoi.

PARUL

Drrrninita. Joarnnr Lcpic lrne murlr)

sa-$i lrimitir biielij la biserici. Sinr Sitili
,l
tlirr , u(i( . ); Er
in,il)i :,,r in'.r>i de
'r('linr
grilc$lc
asta. cu riscul
si nu fic ea gata
la timp. Le alege cravatelc. le raie unghiile. lc impane cirfilr dc ruglicrune. alegind-o pc cca mai groasii pcntru Morcovcalil. Drr mai ales i5i cll fralii cu ponrad;i
pr cap.
Astl-i pasiunea ei.
Dirci't Morcovcali ii tacc pc roie. blind
cil .l nli.lLl)(1. Frlir. i ..lrrnrb.,. prcrrnr
ca pina la urmi arc sa se supcrc, Si Erner-

!na na\coc.5le tot \oiul de rrfripu

Dc dera a\ta

Llitat. :punt ca. N anr

licut-o
dinadins. crede-nta: jur ci. de duminicil \iitoarc incolo. nu tc nrar rrrre.
$i t,'Ltlc.,ttna r/h|lr()lc .j ' prrnj.'t< rin
deget
pomadi pc pir.
^dc

Intr-o zi ai s-o pilegti cu mine. mor- Fel,x.

miie
in dimineala asta. Ernesrina umbla iar
cLr pircLlir uri. ,lar F,.lir. inl,'l.lir in prn
\op.$r cu capul aplccal inaintc, nu \lnttc
ntmlc.

Poftin. zice ca. le-an ascultat. N-o

sir-mai ai dc cc bomblni: uitc borcanul a\-

lupat pc clnrin. Sinl slu nu fa!a

dl]

lreabi'l Dcallfcl, n-rm nici un mcrir. P.n

lru Morcorcali ar trebui ciment, nu pomadi. dar cu line e altccva. Pirul tiu rr'

infoaic qi facc bucle dc la sinc. Ai un cap

ii, ,' .,'nupidu. >i cur';rrr:r r.lJ (ir)( .t!l l
pini dcscari.
mullumesc, spunc Fclix.
-Sr: I1i
ridici. tinl si binuilrci ninric. Nu-pr
mai lrccc mina prin pir. a)r cltnr lace dc
obicei. ca sI se incredinlezc.

Ernr'.tin" il imh,:rrr. il Jichi.(.r\' ).-l

nc Ininu)i elbc t[ nrirr.,: in nrirrri

Ei, gala'l intreabi Feli\.

- Slrlluce$ti
ca un prinll il admirl Erncstina.
Doar $apca-li nrai lipse$rc. Iiil)

din dulap.

fclir irr'a Brr)r)t(. dt ntUl: rr(L( f

fala dulapului. di 1!ga la butit, deschiclc
,l)il. rlPllcil .r clni plinu crr:rpr rr 'i o r':i.

loarnil lini$ti( pc cap.

Eu tc-am pfevcnit, r,urioari. glii\u-

- biiiullrl rr\prcat. N -mr llirc( .i-:l

itrtc
bati nimeni 1,)c dc nrin, F)ri pr(J ntici rl
nu poli si tragi pc sfoarii un vulpoi cll

minc. Bagi dc seantil: daci sr nrai intinrpli o dali. ji-azr,irl ponrada pe girlii!
Cu purul lin'. cu hainel. J( (lunrinr.:-,
Siroind, murat din cap pini n picio:trc. irt-

lcapti si llc schintbat sau:i-l Lrsucc soapulin ii pasi.

,.Felix ista e cine!al crrgcti Morco-

relc

\(illir in 'irr.r .r. irt.(nl(nit.l( icinririrlr(.

Nu rc tcme dc nimcni. (ic s-ar mai ridc pc
socoleala nlra daci a5 Iace ca ell Mli bir)c
si-$i inchipuie ci-mi placc pomada.'

Ntrnui ci, in rrrnte tc.( rc.r:nlrrm/ir

astlel. pirul lui plinuicatc si-l rlzbunc.
Pirrul. intins un timp cu de-a sila sub
pomNdl. tace pe morlul; pe urmil sc dezmorlcttc $i. imboldit parci dc un spiliclul
nrrizut. inereleltc . itfilpJi(J ll)L,itri )r
lucitoar< a nonraJl.i. ,r .pint((i. o craf.r

Ai

zice ci-i o miriSte ce se dezghealA.

curind,
descdtusatd, prima $uviti i se
Si
ridici feapind in cap.

LA SCALDAT

Luali-o voi inainte; citinel, beieli, ci

doar nu zorili si prindeli moartea din
urm5.

Pe Morcoveali il minlnci tilpile qi

abia i9i mai stApinegte pasul. Duce pe
umir costumul lui de baie, simplu, firi

lui Felix, rogu cu alstriluceire de bucurie, fle-

de$ene, $i costumul

bastru. Fala

ii

cerette, ^cinti, sare si apuce cite o

creangi. Inoatd cu miinile prin aer gi-l intreabi pe Felix:
O fi buni apa. ce zici? Tii. ce-o sa ne

- zbenguim!
mai

E aproape patru $i Morcoveal5, nerlbditor, ii trezette pe domnul Lepic qi pe

Felix, care dorm sub alunii din grddini.

- Mergem? intreabd el.

Felix:
Mergem! Ia costumele de baie.
Domnul Lepic:
E lncd prea cald.
Felix:
Mie-mi place clnd arde soarele.
Morcoveald:

Titicule, ti tie o sd-li placd pe malul

apei mai mult decit aici. Te intinzi acolo
pe iarbi.
Domnul Lepic:

nu mai face pe grozavul! i-o re- Ia

teazd
Felix dispreluitor, convins ci gtie el

ce spune.

Si, intr-adever, Morcoveali se

numaidecit.

moaie

Sare sprinten cel dintli peste un zid

scund de piatre, $i riul se ivegte pe nea$teptate, curge chiar pe sub ochii lui, Hm, a
trecut vremea de glume!
Sclipiri ca de gheatd scinteiazi pe apa
wajit5.
Riul plesciie de parcA ar cldntini din
dinli. rnspindind un miros searbid in jur.
Va trebui si intrc in ape, sA stea acolo $i
sA se bildceasce, in timp ce domnul I-epic,
pe mal, va socoti cu ceasul minutele ingiduite pentru scdldat. Morcoveali se cu-

tremuri. Curajul pe care $i-l face singur,

cu atita sirg. il piriseite inci o dati, tocmai cind e la ananghie, iar riul, care de depalte il ispitea, il inspaiminti acum.
Incepe sf, se dezbrace ceva mai departe.
Barem sa nu se facd de rugine, sI nuJ
vadi nimeni cum dirdiie 9i cum ii tremuri
picioarele de frici.
Scoate lucrurile de pe el, unul cit^e unul,
ti le imptturette grijuliu pe iarbl. Igi dezleagi $ireturile de la pantofi $i parci nu
mqi ajunge si desfaci nodurile.
Igi pune costumul de baie, leapidl cdmala gi, nidugit ca o bomboani ndcllitd
in invelitoarea ei de hirtie, mai agteaptd
un pic.
Felix a 9i luat fiul in stipinirc: se zbenguiegte voinicepte 9i nici ci-i pasi; bate
apa cu bralele, cu picioarele, o face sd
spumege 9i, cumplit in mijlocul valurilor,
gonegte spre maluri turma lor minioasd.
MorcoveaF, te-ai pi dezumflat?
- Ei,domnul
intreabd
Lepic.
sd md mai zvint nitel, rds- Stiteam
pu_nde
Morcoveali.
In cele din urmd igi ia inima-n din1i, se
a$azi jos pe mal ti incearcl apa cu degetul
cel mare de la pic^ior, turtit de incelldmintea prea stfimti. In acelagi timp se freaci
cu mina pe burti: poate ci n-a mistuir

inca tot ce-a mincat la masi. Se lasi apoi

sI alunece cle-a lungul rldicinilor $i ridicinile ii zgirie pulpele, coapsele, dosul.
Cum ii trecc apa de mijloc. nu mai are
decit un gind: si iasl ci1 mai repede afara.
I se pare c! o sfoari udi i se infigoari lncet-lncet in jurul trupului, ca pe o sfirIeazrl. Colag peste pupiza. se surpi qi maIul de care se sprijinea. }i Morcoveali
se duce la fund, se zbate, -se
bildlblc!
pune iar pe picioare yi tu5elte. scuipi. se
inibuqd, e orbit, buimac.

Da, plonjezi bine, beiefat,

Lepic.
domnul

Mda, face Morcovea;i drept

ras-

- numai ci nu-mi prea'place.'lmi inpuns,

tri apd-n urechi 9i dupi aia md doare capul.

Cauti un loc prielnic unde si invefe si

inoate, adicd si dea doar din miini gi sd se
tiriie cu genunchii pe nisip,
Prea te gribe$ti, il discilegte domLepic.
Bali apa cu pumnii de parci 1i-ai
nul
pirul
smulge
din cap. Di din picioare, nu
le lAsa sA stea degeaba,
- FI ri picioare e mai greu, spune
MorcoveatA.
Felix nu-i di pace 9i se ia mereu de el.
hai incoa'! Aici adln- Morcoveali,
cime!
Nu mai dau de fund. Ia te uiti! Md

':

-*.:{*.__

spune

Tffi

!czil Cata. nu mI ntai vezi! Acum, du-le

llngl salcia de colo. Si nu re misri! Pun

pflnsoare ci alung la tine din zecc azvirlilLrri de bral.

Bine, eu numir, spune Morcoveafi
clinlinind din dinli. cu umerii al'ari din
apI. nemi5cat ca o adevlratl piatri de
hotar.
Apoi sc asazi iar pc vine ca sI inoate,
,hr Frlir ii \aru p( umcri. se azrirle in api
ctr capul inainte pi-i spune:
Hai. urci-te ii tu in spatele meu.
- Di-mi
pacel mormiie Morcoveali.
- Gata. afari!
domnul Lepic.
- incoa'si belislrigi
Vcnili
cite o guri de rom.
Ce. gata? sc miri Morcoveali.
-Acum
n-ar mai ieSi din api. Abia i-a
gll.tul.
A uitat de oricc reamil )i .-ar
frrin.
tot scilda. AdineaLrri era grcoi ca o bucatu dr plumb. i.rr ircum sc zbL'nBuic usor
.u rrn [ulg..uprin:. Jc o rrteyic furtrrnoa'i.
in[runtintl prrnrcjtliir. grirl \i]i Jeil ri!la
numai si salvczc pe cineva: sc 5i lasi de
huniroic la tLrnd. \rind .l gu.tc,fraima
celor pe cale sii se inece.
Ei. grarbc$le-k, slrigi domnul
Lcpic, altfel bea Fclix tot romul.
Lui Morcovcalir nu-i place romul, dar
sarc numaidccil crr grrra:
Si nu s-atingi de panea meal

-Si-i lrage o du$ci zdravini, ca un bA-

trin lup de mare.

Domnul Lepic:

Nlr

glezne.

t('ri

.pulat bine. Ti-a rrnra\ Jeg pe

Morcoteald:
Asta-i piminl. tilicule.
Dontnul Lepic:
Ba-i jeg.

Cili ani ai tu, Honorino?

$aizeci 9i ;apte, implinili Ia Sfinlii Mucenici, cucoanI

Doamna Lepic:
Ei, li-ai cam triit traiul, birtrinico!
Hokorina:

Asta nu-nseamni nimic, daci mai egti

bun de munci. Niciodali n-am fosl bolnari. Nrci caii nu-\ mai zdra\cnr ca mine,
ziu a$a.
Doamna Lepic:

Vrei slJi spun eu ccva, Honorino? Ai

si mori cind nici n

lc-a$rcpli. Intr-o
seari, intorcindu-tc de la girli, ai si simli
co$ul mai greu, roaba mai anevoie de impins decil al{idati: ai si cazi in genunchi,
intre bralcle roabej, cu na-\ul peste rufele
muiate, 9i gata. TeapInI o sI tc ridice
de-acolo.

Mi

laci \a rid. cucoanil Frr pe pace: mu

mai 1in cle, ba lamalele.

Doamna Lepic.
Tc-ai cam cocirjat tu, c drept, dar vczi,
cind e$ti a!a. adus din spalc. parcil nu te
mai dor atita $alele la spillal. Pical numat
ci-Ji slibe$le vederea! Nu spune nu, Honorino! Am bigat eu de seami de-o vre-

Hono

na.

At. clc untlcl Vud lrmpcric ca-n liua

nunIr r.

Sir mai intru nilel in api, titicule, da?

Domnul Lepic:

Lasi, te spell miine: miine \enim

Doamna Lepic:

me-ncoace,

MorcoveaTd:

Morcoveayd:

HONORINA

iar.

Straqnic! Numai dc-ar fi vrcme frumoasi!

Se $terge cu un coll uscat al prosopului
cu care s-a gters inrii Felix 9i, amefit, rdgu5it. ride si se pr,pideascil. asa-s de caraghioase glumele pe care liate-siu $i domnul Lepic le fac pc rcama degetelor lui de
la picioare. stilcitc dc incilli'lmintea
\ttimta.

Doamna Lepic:
Bine! Atunci deschicle dulapul 5i

di-mi

o farfurie. care o fi. DacI gtergi vasele

cum trcbuie, ce-i cu abureala asta?
Honorina:
E umezeali in dulap.
Doamna Lepic:
Or fi cumva in dulapul irta fi degete
care umbli pe farfurii, mai gtii? Ia uiti-te
la dira asta !
Honorina:
linde. mi rog, cucoani? Nu vld nimic.
Doamna Lepic:
PIi. ceJi spuneam eu, Honorino'l Asculti-mi pc mine: nu /ic ci re lali pc tinirrlli. ar fi piicat - cJ tinc. treJni.i. nu gise$ti niciieri; atita
doar ci imbltrineqti.

$-.
.i$F
$1f,,

P.:

f. ."

r.

{Inbilrinc.c

)i eul imbalrinim cu tolii, !ii

i'r. ^ \ rrl|l( . in(l nll-i L]e\rrrl rJ fri inimo\.
Pun prinroare ci uneori simli un fel de
picla pc ochi. Dcgcaba 1i-i frcci, Lor nu
\

lrece,

All M:r zgiiesc cit pot, dar vid tulbure.

a$a cun'r vezi cind viri capill inlr-o gileatd
cu apa.
Daomno Lepic:

Ba da. ba tla, Honorino. Doti sA mi

crczil Uire, chiar ieri i-ai dar'lui domnu'
u'r l.rhi|| nrlrLldr. N-am zi. nimic, ca :,J
n-a\em vorbe $r sa nu te necije$li. Njci
donnLrl n-a zrs nimic. El nu zice niciodati

nimic. dar nrr-i lucrti sh-i scape. Ceilalfi i$i

tn, hrpLri, . i prrqrn ri pl.ii: mare gre)eala!
L( \L(tr )t l(. lrnc mrntlj pr toete. S-a mul
iunlrt si impingi paharul la o parte cu un
degel tl-a avut tiJia si prinzeasci ferd si
hcl nrmrc. Mi tlrrrer inima;i penrru tine,
$i penlru dinsul.

Doamtv Lepic:
Cine-1i 'pune

cii lr jtlLrngj, Hnnurrnol

Uitc cj rc-ri Inro)ir loarc. Vorbim tr nor.
llrict(octl(. )r lir-li .ar( lanJara )r jndr Ugi
ra pto\Ul mar mafl ca hr\cnca.
Ei. Doamnc! Cc 5riu eu?
Doanna Lepic:

Da' eu? N-ai nici o rini ci te lasi vederca..insi nici cu n-am vini. Trag nidejcte
ci doclorul o si re lecuiasci. Se mai intihnli >i J-ir.rea. Numar cl. pini arun(i. uare
drnlrc n()r do|li ( iIl mii mtrc incL|ca_
turi? Tu una nici nuli dai seama ci te
la.i o.hii. Crcdc-mi. rrcrha in ca.i nu
mai merge. li-o spun din mili, si nu care
cumva sa se-ntimple vreo nenorocire;
$l-apol, daca nu mii-n$cl, am tol dreplul

siJi

fac. cu blindeje, cite o muslrarc.

Honorinu;

sfiind
spu.

Citc pottelri. frir cum Ir-( !oia, cucoanI. Adineauri mir 5i vecleam pe drumuri, da' uire cd ma|ale m-ai lini$tir. Cit
d.9sq1c_mine. o si am roali g;i.ja de farfunl, Iagaoutesc.

Honorino, numai ci gi altele mai

,.Mde,
ornlr
ca ltne n-ajung si scoati un cuvint
,lc l:r dnmnrr' r'inrl nu rrca el. Pinc )r cu
rn-rm lu:dr pigrrha>r. Da' nlt de\pre alta-i

Doamno Lepic:
. Pii eu ce vrcau? Nu-\ chiar a5a cic afurisrta precum se spunc. Honorino. Si n-o si
tn,i lipsc.q LJu lrn( dccit rluti n-,,i .rrcl incotro.
Honorina:

Ei. dricie. ci doar nu s{ fi

domrrrr' d,. min(..lujnica lui! Si

\r-r:Lhrntb rn pJha ru I numaidecit.

ti

Donmna Lepit':

vorba. Pc scuit: {ic iti slibegte vederea cu

trccare zt. Acum. cu treburile mai de rind,
nu-i nici o pagubi, dar la ceva mai de miSali sc schimbi povesloa. Cu toati cheltF
iala,,a5 lua bucuroasi pe cineva si-li dea o
ollna (le alutor...

N-o

si mi impac niciodati

nrere pc capj cucoana.

Doamnd Lepic:

l'ocmai asta voiam

1-au, tu cc

Pr'n-oi

ml

si

sfituie5ti?

cu alre fe-

spun. $i-atunci?

muri. merge ea treaba

bine

Dodm a Lepic;

Pini nrori! Cc vorbl-i

asra? Tu etti in
ingropi pe toli, cum ili ti doresc, Sl-fr rnchlput oare ci eu contez pe

si

nc-

ntoarlea la1

Ci doar n-o1i avea

Doamnq Lepic:

ar

$r-a$a.

slrre

Daci-i .r1r. (ueulni. nri mat \pun nlmic. Eu zic ci mai por face trea6i gi a;i
.lflga ci-i ncJreptatc dc m-dli poni. Dar
in ,,iur cin(j .r su beg tl \.amr (;rm JJrrn\
o potara )i cil nll m:ri ,int in.lar( \i pun
un ceaun d( rpi la lhL. plcc c .jDguricA.
lr rulcal;1. liri si-mi mti :\pui( cinc\a.

de gind si mi alungalj llindci a fo-.r o zi cind n-am Srers vascie ca ltmca! Mai intii ci nu plec din casa
r.lJ J.( l JJ(i mi rlati pc uJa afara.
$i-epor. tllri ma rzgonilr. sa crip?

$i si nu ui1i, Honorino. cl-n caJa asra

-si gisegti oricind o linguri de ciorbi.

nonoftha:

Nu, cucoani, nu-mi trebuie ciorbd;

doar un codru de piine. Baba Maitte nll
pune-n guri decit piine, fi Llite ci nu ise
mal lspravesc zllele,
Doomna Lepic:
$i irre pe pulin

o \uli J( ani. lrril Afia

dc la min(. Honorino: ccr)clorir \inl mal
[cricilr decir nni. r.crrlti \orba mer
Dacir zici matale.
cucoana.

apii tol

a$a zrc $r eu,

De diminea[i pini seara, un

CEAUNUL

Rareori are Morcoveale prilejul sd fie

de folos in casA. Ghemuit intr-un ungher,
baiatul l-alteapti si se iveasci. Std asa si
asculti, Iiri si se gindeascd dinainte la
ceva. ca la momentul Dotrivit sa iasa din
umbrd $i, asemeni unui om cu mintea limpede, singurul care nu $i-a pierdut capul
in mijlocul unor fiinle tulburate de parimi, si ia el hiluile in mina.
Or, de astd datd ghiceqte ci doamna
Lepic are nevoie de un ajutor istel $i de
nidejde. !ire9te, n-ar mirturisi-o, e prea
mindri. Inlelegerea se va face tacit $i
Morcoveali ra trebui si se a5learnd pe
treabd, fhri sA mai aqtepte incurajiri 9i
Iad speranti de risplatA.
Totugi, e hotArit s-o ajute.

ceaun

atirni de cirligul vetrei. larna, cind e nevoie de multi api caldl, se umple si se gole$te intruna, 9i apa clocote'te pe un foc
zdravln.
Vara, apa folosegte doar dupi-masi, la
spdlatul vaselor; in restul timpului, fierbe
de pomanli. cu un luier inibusit $i neintrerupt, ln timp ce sub pintecul crestat al
ceaunului fumegl doi butuci aproape
slln$1.

Uneori, Honorina nu mai aude puierul

apei, Atunci se apleaci din mijloc ai trage
cu urechea.

A secat de tot, spune

-De$artl
la iuleali o gileata ln ceaun,
apropie bu5tenii. scormone in spuzi qi.
curind, cintecul domol isi reinnoadi firul.
iar Honorina, linittitn, iti vede mai deea,

palte de treburi.
Daci i s-ar spune:
,,Honorino, la ce-i fi incilzind tu apa
a5a, liri rosl? Da ceaunul deoparte ;;i
stinge focul. Arzi lemnele de parci le-am
avea de pomani. ,Atllia sAruci ingheaF

cind \rnc gerull Tc ttiam femeie chibzurti . ea ar clatina .lin cap.

Din totdeu trn.r )rrr craunrtl acolo..pin-

zurind dea\upra vctrei.

DinlotdcauDa c tieprinsi si audi cum
dli apa in clocot. tri daci ceaunul se gole$te. ea il unrplc numaidecit, fie ci afari e
ploaic. fic !inl \au ar$ili.
.Actrm nici nll nrri arr nc\or( .i fltni
mr-na pe ccaun $i nici si-l vadi: il $tie $i cu
ochii inchi5i. I-a.junge si-i audi cintecul,
$i daci nu-l mai aLrdc. deSarti in ceaun o
gilcali cl| dfj. ca )j (Um ar in)ira u murgici pe ati: inlr-atil e de incredinlati cI
nrciodati nLl poalc si dca gre$.
A.tizr inri a Llal ere) pcnlru prima
oaIa.
A valrsat apa pestc loc 5i un nor de cenu$i \aro ursupri-i ca o jivini stirnitli din

birlog.
arde.

o infi5oari sl ns. o inibu$i. o

Honorina scoate !tn fipart,

scuipd. lrigindu-se indll'jl.

strinutd fi

Ptiu! Ilcigl-rc roaca! Parc-a 1i9nir

salana de sub p,rmint.
C,r ,rhii lrprlr 1i rprrnpr .lc rr.rtrrim<.

bijbiie cu miinile innegrire prin

Llrn val

noaprea

r:-r

Aha! Priccp. mormiie ea uluiri.

Ceaunul nu mai e aici. Nu. ziu, nu prrccp

Aga-s de miniati. c-af spune

vlne la guri.
Doomna Lepic;

tot

ce-nti

lmpotn\a nua\tri .au impotrira

'a.
tredntcu Honnrinal Sarr irnpbrrir. cui,
Nu c!-\ curioa.i. dar \ rrtu ;i e .i )tiu.
Ce sir-fi spun, mi-ai luat piLlitul. Pe moliv
ci nu mai vezi ceaunul Ia locul lui. inqiaci
gilcata clt api ti,o torni in foc. ba, indirilnici. in loc ,ri1i rrcrrno>ti rina. te legr
de ccilalli, chiar 9i cle minc. Tc cam intrcii
cu gluma, ziu a$a !

Morcoveali, maicii. nu $1ii tlr pc

fi ceaunul?

rLnclc-c)

Doamna Lepi..;

De unde vrei si gtie el. un coptl firi

minte'l Lasi-l .in plara Domnului de

adili aminte de vorba ta

ieri: ..ln tirra Linrl u .i hag dr suam5 ci
nll-. in \ttrc .:t plln nl( r :lf\al l.r loL. pl( c cll
.rngurtca. liri 'il-nli .p n; nrmcnt . Firc$te. $tiam er.r ci 1i-a slibit vcclcrca, dar.
pas sl-mi inchipui ci esri in a$a hal. Eu nu
mar zic nimic. Honorino: pune-tc numal
nilel in locul meu. Stii si tu cum stau tLrcrurilc: chibzuie$te yi vezi ce,i de lircLrt.
Plingi. nu te sfii. ai ;i clc cc.
ceaun! Mai bine
Lle

nifiic- Adineaufi cra. Da, nici vorbl,

doar;uiera ca din trigci.
De buni scanli ci cincva a luat cca unul
in vrcme ce Honorina era intoarsi cu spatclc $i scutrLra pe iereastri $orlul plin de

iNnornlt

coji de legume.
Dar cinc oare'l
. Doamna Lepic. cu un aer aspru gi liniqlll, se rvefle pe rogoJrna din pragul odiii
de culcare.

ce glligie. Honorinol
- Of,
Auzi. gilitgie! se riloieile Hono- Ce nlare ncnorocire ci fac giligie!
rjna.

incri nigel 9i ajungeam fripturi. Uirt-le

numai la saboli. Ia fustal, la miinile mele.

Cimaga mi-e neagri de tiDi, buzunarcle
pline dc ticiuni.
Doamna Lepic;

Mi

r.rit la aparaia asla care curge din

vatrlt. Honorino. O si se faci o murdirie!

De cc mr-it lu.rt c(ilunul fcri \i-mi

spuni l NLr cumva l-ai luat matale?

Doarnra Lepic.
Ceaunul e al lururor. Honorino. E neroic ca cu. sau domnu'. sau copiii salJi cercm voic ca sir luim ceaunul?

Mimico! Honorino!
Cc-o mai fi vrind 5i Morcoveali'l O

\a'r

strice lotLrl. Din fericire, sub privirea dc

gheaF a doamnei Lepic, anlule$te intr-o

clipiti.
N-are nici un rost sir-i \puni Honorinel:
.,Eu sint

!inoratul! '
Nimic n-o mai poate salr.a pe biata birtrini. Nu mai reJr ;i pace. CLr aril mli riu
pentru ea. Mai derrene sau mai tirziu tot
trebuia sI se dca bItr.rti. Minurisirea biiatului n-ar [ate decit .r, neciled.ci ]i
mai mult. Departc dc a-l binui pc Morcoreali. mai bine su->i inchiprrir cll r;a r
\ rol !()trla neinduplecalir.
$i cc rosr are si-i spuni cloamnci Lcpic:

..Mimico. eu sint \ ino!atul! '

La ce bun 5e te impiunezi cu o isprava
\rednicl de laudA, sI certeiti un su s de
preluire? Afari de asta ar putea s-o p5leasci: $tie doar ci doamna Lepic e in
stare sil faci de ocari in gura mare. Prin
urmare, sirii vadl de-ale lui ori, 9i mai
bine, si se prefaci, si caute ceaunul dimpreund cu maici-sa 9i cu Honorina!
$i cind se pornesc tustrei sA-l caute, tot

intii Felix, apoi Ernesrina, ca mal marc. sl

la urmi Morcoveali, care st, in capitul

piguba$i cea dintii.

Honorina se resemneaza 9i pleaci bombdnind, iar Morcoveali, pe care o mustrare de cuget era cit pe ce sa-l piarda. se
inchide in sine, a;a cum intri sabia drepdlii in teaci, atunci cind nu mai e nevole

Ernestina, mai pulin sfio;i

atunci cind vor incd o porlie, imping farfuria inainte, dupi pilda domnului Lepic.
,,Oare ce-or fi avlnd?" se intreabi

arati cel mai zelos.

Doamna Lepic, nepisitoarc, se lasl

el se

de ea.

AGATA

mesei.

Morcovea!i nu cere niciodati

si ise

mai dea mincare, ca gi cum aga ceva ar fi

cu stri$nicie oprit. Trebuie si se mullumeasci cu o singuri porgie. Daci i se mai
pune in farfurie, nu zice ba $i, fiti si bea
nimic, se indoapi cu orez; nu-i place otezul; il mlninci numai ca s-o mdguleasce
pe doamna Lepic. singura dintre toli ai
casei cireia ii place la nebunie.

Felix

$i

Agata.
N-au nimic, A$a-s ei, asta-i tot.
Agata nu \e poate stipini si nu ca$re $i
se intinde, cind in fala unuia, cind a altuia.
Domnul Lepic mininci incet, dc parci
ar mesteca sticli pisata,

Doamna Lepic, altminteri mai guralivi

o co1ofanf,, la ma\6 le rinduiegte pe

,.lecit

Honorinei

ii ia locul o nepoatA

de-a ei,

Agata.

Morcoveata o cerceteaza curlos cu prlvirea pe noua venitl, care va abate citeva

zile de la el atentia intregii familii.
Asata. sDune doamna Lcpic, ciocineste iriainte rle-a intra in o,laie. Numai.
vezi, asta nu-nseamnd sd ditimi utile cu
copltele.

.,Abia lncepe, cugeti Morcoveali in sisa;:ri te fii la pfnz ce-o sd fie."

nea

Familia prinzctle

in bucitiria cea

mare. Agata, cu un $eruet pe bral, sti gata

sd dea fuga de la cuptor la dulap, de la dulap la masi, cici ea nu prea gtie si umble
ca lumea: ii place sA gifiie, ctl tot slngele-n
obmji.
$i vorbeqte prea repede, Iide Pfea tare,
orea ar vrea sd le faci bine pe toate.
' Domnul Lepic se a$azl cel dintii la
masi, desface' $ervetul, imping farfuria
spre. felul pe care-l are^in^fatd,
,lri.Pl.tt1d,
Inoarat.
rsl
ra $r sos, apor trage Iarlurla ^ia
toarni si bea $i, niJel adus din spate, cu

ochii-n jos, mesteci nepisitor 9i plin de

cumpitare, a$a ca in fiecare zi.
Cind ise schimbd farfuria, se pleaci pe
scaun 9i billie dintr-un picior.
Pe copii li servegte chiar doamna Lepic:

.)

Loate doar ariilind

semne din cap.

cu mina $j

ficind

stl cu ochii in la\itn_

Felix friminti o bucall dc miez intrc
degete, iar Morcoveaj;i, care a rimas hri

\L;7r

La pivniti,
-MorcoIeold:

Erncstina

cilnifi, n-are alli griji dccil si-5i curelc ra

limp larfllra. nici ctr znrul lacomrei. ni.
i

cu zibava unui guri-casci. Si pentrLr a\ta

\e pierde rnrr-o mllllimr rl( i,,cotclt
Deodatd, domnul Lepic se ridici de la
masl sil umple cana cu aDi.

si mi duc-eu. iipune Agara.

-MuiPuteam
bine-zi. nrrr rrrr drrrhiJe gLrri_l:-gin-

de$le doar. Molipsiri si ea de metea-hna

familiei, i9i simte limba grea 5i nu indrdzne)te si icotti o \orhi: (terinJ cit a gre)lt
cu ce\a. \ri rtr ochii-n parru..i nrr-i mai
scapc nlntlc,
I)omlul Ltpic apruape cc nu mar are
piinc. De asli Llali. Agal. n-o \i ingrdure
.i i:'r il inarnrc. Tor vcghin,l Lupr:r lui.

l||l .l{ ceiltlti. iar doamnl Lcpir o

afli tiios la ordine:
nu cllm\a ri prini rjdicini.'
- AEara.
P., lnctll. au((,.t il [i\pltr](l( {gala.
-Sr'imp.,r'r, in (rrr.rllir .i in.ringu hri
i-l .lib(a\(i ,lin ,'qh1 f'. .1,'mnul I epi..
Vrcit .i-l
(
r
rr
che

Lt Fntil t. ltnL
fi. lUalJ
ln seilma.
Ela 1i tinrpul.
(lum clomnul Lepic inghire ultinrul drimical de piine. Agara se repcdc la dulap $i
aducc un colac ncinccput, dc vr-co doui
ocalc, pe care i-l intinde din toati:nrma,
fun.li (i;r ghrcir rl,,rrn1l .lininulLrl
Domnul Lepic impartufcttc inri lcrvctul, sc lidici de la masl. ili punc pilirria 5i
ttl(ir, ii in SrtiJin;. . lLrnterc L) ti,tirrii.
Otlati cr. -rr i\pri\it .I minc r. nu n mai
iN el dc la capil.
Niruci'i. Agata fi'tmj^nr pironiti Iocului,
cu rotocolul piinii dc doui ocale. incit
parr' ,-cclunta dc ccarJt a unci lilbrici de colaci dc talVare.

ci\liF.

PROGRAM[-JL

lmts*\
dezuntflar. ail zice Mo: co- Tc-ai
rrlrlii
c!'rlrc Agtlir. (ic ind:t1it cc rilmin srngirli in bLrt'irtirlit. La.ir. nu-i nimic. ai si

tu )t ;t (t\" Inc('ltrr ir| p("nrt-o cu \lldomnigorule.

Nrr rc .rrpltrr. tllr l:r prrrrrlj numilt eu

unrblu. Ditl ziua cincl anr cobor.it cu binc
scara aia picitoasi. pc carc l'emcile aiurlci.r (lr pi,l .i1i liingi )i ! ltl. Jm aJuns
omul dc inclcderc al clsr'i. Nunrai etr mI
dcscurc la piVnilat. Eu vind butoaiele
\echi. si-nli :unc 5i mic Lrn pitac in buzunar; rind 5i picilc dr'icprrre. dar banii i5tilr
ll {.ra u nlantcr
Si ne-nlelegem. rogu-te. ca si nu nc
incurcim unul pe altul la treabi.
Dimineala, eu dau drumul la ciine 9i-l
chem si minince. Seara il fluier si vini la
culcare. Daci umbli haihui ii inrirzie, il
aitept.

Alari de asla. mama mi-a inpiduit si

inchid eu giinile in ficcare seari.
Tot eu .mrrlg burrrienilc. alea care Stiu
eu ci-s de smuls, 5i nu afa, Ia nimereali; le
hat ridd. ind Jc ghcarc. cJ lirina si a.lupc giurile. $i pc urmi le dau la vire.
, Cii si am mugchi, l-ajut pc lara la tiiat
lemne

Fu vin d. hirc \iltrtului aJrr. Je riu. pr

care, dupi aia, tu qi cu Ernestina trebuie
sI-l .iumulili.
Tot eu spintec burta pe$tilor, le scot
malele afarl 5i le pocnesc bigicile sub cilctL

Numai ci tu ii cureli de solzi. Tot tu

scoti !i apir din nntini.
Eu ajut la dcpinalul sculurilor.
Eu riqnesc cafea ua.
Cind tala se descalli, eu iau ghctele 9i le
.(ol p( coridor..llr trne.tinr. \oral-mea,
n-ar lisa pe nimeni sd-i aducd papucii, pe
care i-a brodal ea. cu mina ei.
Trebrrrrle mai in.emnat(, un Jrum mai

lung. pini la larmacist ori la doctor, cad

tot in seama mca.
Cil (lc.prr ullc. |ll o 'a urnbli prin .ar
dupi rirguieli mi runtc.
Doui-trei ceasuri pe zi va trebui si speli
la girli, orice vreme o l-i. Asla-i lrcaba cea
mai grea clin toate, mititico. dar n-am
cc-1r frce. Cu tolrc astea, cilld intin/i rufele pe garcl $i se-ntimpli si am o clipi de
ragaz. vin $i eu siJi dau o mini de ajutor.
A, cra si uit
o povati: nu intinde ni-

ciodati rufele -in pomi. Tata n-o siJi

spunl nimic. dar 1i lc trinteqte cu un deget

la pimint 9i, penlru cea mai mici pati.
mama te trimite iar si le speli.

\p.'r l-.,!i . - :r: r., ir.. j.lirnrnl-.

Pun! rnirlti Lrn',,.::.' f. hocancii c[' rinirtoare jl loril: c!rlrnt crL-ma pe ghelc.
Crema ic ardc prcier
Ntr 1e onrori cLr plltrlonii cind ii rezi
plini de noroi. Tltu zice ci noroiul pislred/r lrainrlr. o i.r ruzn.-r frin trilllri.
iiru -u )r-r \rrnrLrti. tLr rrrr lJc r)d, ru iml
sumet pantalonii, cind mal ia cu cl si-i duc
tolba.
.,Morcoveali, zice, tu n-o si ajungi niciodati un adevirat linitor."
Iar nrama sare numaidccit:
,.Sn $tii ciji rup urechile daci mi te intorci murdar de noroi!
Fiecare cu gustul lui.
Pc scurt. dracrrl nu-i chiar a$a de negru.
Cincl venim acasi in lacanli, noi doi o si
ne impi4im treaba, iar cind plccim la inl(rnal. iori-nr(a. l-rutc-rncu 1i crr mine, o
si ai mai pulin de furci. Aga ci vezi 9i tu.
La drept vorbincl, nici unul dintre noi
n-o si ii se pari prea afurisit. Intreabi-i

pc prrclcnrr c.ts(i: luli o .i jrtre cd

\ori-meJ trne:rina c blindi ia un inger.
ci liale-meLl Felir ure o lnrmi de aur, cA

lata e un om cu capul pe umeri $i drept din

fire, iar mama o gospodini fid pereche.
Poate ci eu o sili par cel mai sucit din
tofi. Adevirul e ci sint ti eu la fel ca oricare. Numai si Stii cum si mi iei. gi-apoi.
eu imi dau seama cind gregcsc $i caut si
mA indrept: firi falsd modestic. iti spun
cA pe zi cc trece sint tot nrai cumsecade. Si
daca pui qi lu nilrci bunu!uin(j,,'.i ne
in;elegem de minune.
Nu, nu-mi mai spune domnigorule,
\punc-mi MorLo|cat5.3)a cum rmi .ptrrtr
toati lumca. E mai scurt decit domnigorul
Lepic. Tr rng doJr Ltn lrrirrr. .rr mi scrrteitti de dezmierdirile bunici-1i Honorina; nu puleam s-o sufir din pricina asta;
inlotdeauna mi jignc-a.
ORBUL

{zi e ziua lur de ccrut. Lesa-l ri

utlre.

dpu.i orbul Jc bral ;i-l .rrtl(()lr

rrr.rrrr-

L.rrLrzil. doamna Lepic de.chide uya.

tru. din pricina liigului.

zrrra la tL)1r. sprrnc .rrbrrl.

-Si Buna
pi$eiite inainte. Toiagul i-aleargi

nrinrnl(l pe lcspczi. ca >i cum ar !,'ni

niSte goareci, 5i dir de un scaun. Orbul se

a$azi ti intinde spre sobi niinile-i inghetate.

Domnul Lepic scoate un gologan 9i iJ

intinde:

Na,linel
$i igi viri din nou nasul in ziar, fird si-l
mai ia in seaml
Morcoveali chicote;;te in laini. Ghcmuit in cotlonul lui, sc uiti la sabolii orbului: zipada de pe ei se tope$te, $i pe Jos
s-au qi infiripat citeva piriia$e.
Doamna Lepic prinde numaidecit dc

ii

Mo$ule,

ia di-ncoace sabolii,

spune

ea,

duce sub vatri, dar e prea tirziu. in

urmi a rimas o biltoaci, gi orbul, nelini;-

tit, simte umezeali Ia picioare: qi le ridicd

pe rind, imprl$tiind jur imprejur

zApada

norotoasd.

Morcoveali zgirie pardoseala cu unghia, de parci ar facc apei murdare semn

se se scurgi spre el, arrtindu-i crapilurjle
adinci dc pc jos.
Acum, ci $i-a cipitat gologarnul. cc
- vrea?
mai
bombine doamna Lepic, liri

si

se sinchi-reasci de bitrin.
Orbul insi disculi politici, la inceput
mai sfios, pc urmi tot mai increzitor.
Cind nu gise;tc !reun cuvint, agiti toiagul, i9i frige mina de burlanul sobei, o
trage iute indirlt li, binuitor, roteqte gogoloaqele ochilor in orbitele-i vegnic licri-

moase,

Uneori, in vreme ce intoarcc o loaie a

ziarului, domnul Lepic spunel
- M.la, nici vorba, mo) fir.ler. nrcl
vorbi, dar e$ti sigur de treaba asta'l

Daci sint sigur'l strigi orbul. Ba

- ci nu ! Ascultir la mine , dom' Lcpic,

bine
si-1i spui cum a fost de-am rimas firi vedere.

CiocineSte ugor la u$i cu capitul toiagului.

poamna Lepic:
Asla ce-o nrai fi vrind'l

Lepk:
Parci n-ai $til ^Iti vrea omu' gologanul.

Dontnul

Hm, ista nu mai are de gind s-o ia

din loc'l miriie doamna Lepic.
Chiar^asa: orbul sc simte acum ca la el

acasi. Igi povestegte ncnorocirea, se tot

intinde ;i ajunge si se dczghcle de-a blnelca. Adineauri parci avea in vcne lurluri
de ghealS, dar uite ci se topesc, prind

!iali {i

crcd. ca drn retminrele fi madularele lui picura ul.i. Pe los. bikoaca se li_
spre Morco!eali, e gara
leste. o
\a ajunga,porne)t.
ta el.
Parci asta-i este finta.

Curind. bararui o.a aibb cu ce .a-ti

de joaci.
Intre timp. doamna Lcpic purcede lf,
un r\cu.ll \ iclelug. Il izbejle pe orb ca din
gre;eali. il inrpinge cu colul $i-l calca pe
orcroare. lacindu-l 5a \e tragi indirir,
prni il ad.rce inrre bufer 5i dulap. acolo
unde nu mar a1unge cildura. Zipjcit, orbul bijbiie. caure cu miinile in irri pi dcgelele r \e calire pesle lor ca nisle jivine. Difac^a

bure pnn noaptea sa. Jurlurii se infiripi

la loc ii iala-l ca ingheata iar.
$i orbul i;i sfir5i;re pore.reo cu o rtce

plinglreati.
Da, dragii mei, gata, s-au dus ochii,
- dus
s-au
toate, bezni ca-n cuptor.
Deodala:,capa loiagul din minA. Atira
a$tepta doamna Lepic. Se repede, il la de
jos gi se preface ci iJ di inapoi, dar
cAleSte.

Orbul crede cI are toiagul, ti cind colo

nu{ a$.I.
AmiginduJ cu dibicie, ea il face si
inainteze, ii dd sabotii Si-l indrumi cirre
u$.1.

prag. il tirrpepte u1or. ca.a \c ralbune, apoi il impinge in ulifi, sub plapuma cenu$ie a cerului care cerne belgug
de omit, in bitaia vintului miriind ca un
ciine uitat pe afarI Si inainte si inchidi
u$a, ii strigd din urmi, parc-ar fi surd:
redcrel Vszi .i nu pl(r7l
- La buni
gologanul;
pe duminica viitoare de-o fi
vreme tiumoasd 9i de nu dai cumva oflul
popii..ZIu, ci bine zici matale, mo,S. Tissier, niciodati nu 5tii cine are zile $l ctne o
si se pripideasci. Fiecare cu necazurile
lui,9i Dumnezeu cu noi toli!

In

\orul la porli!a. Copiri

aLr 5i inccput rri

\muceasca de clanla. si ciocineasci. la

inceput cr.riiniiu.. "poi in d,rpmin.e. .zbind cu picioarele. pcnlrLr ca, pini la
urmi, luindu-Si nideldea. si se depdrteTe
de-a -ndi ra telea, cu ochii pironili spre lerea,\tra de la care pindc$te doamna Lcpic.
Si z!.r'lotLrl peyilt-rr li .e inibrrri in /i
pada.

Mor.o\erlir sare.lin pat pi se duic u.r

spele la jgheabul din gridini, firi si mai
ia sdpunul. Apa-i inghelati. Trebuie si
spargi gheata, $i treaba asta ii impriitie
din capul locului prin tot corpul o fierbin-

leali mai sinitoasi decit dogoarea sobei.

Abia i5i udi fala, de mintuiali, fiindcd
oricum se spune despre el ci-i murdar,

chiar $i atLrnci cind se spali cu nide.jde.

inviorat 5i voios, gata de sirbltoare, se
au/i i'l .par(le lur Felir,. care sro in .palele Erneslinei. ca mai mare. lnlra tuslrer

in- bucilirie. Domnrrl yr doamna LeJric .c

atli 9i ei acolo, ca din inrimplare.
Ernestina ii imbri!i!ea2i ji rosteSte:
- Brrni uiLra. rilicule. b nil /i'ta, mi

mico, \'i urez un an nou cu bine, multd sinatate gL raiul pe lumea cealalti.
Felix turrrie pe nerisuflale acela6i Iucru. grabir ,d .firrea:.ca mat repede. rpoi ii

intbri9iSeazd 9i el.
In sLhin b. Motco\crli scortc
soare drn gapci. Pe plic scrie:

scri

,,Scumpilor mei paringi'. Arita tor. O

pasire ciudati 9i pestrilli zboari, :,igeati,
intr-un coll.
Morcoveali intinde plicul doamnei Lepic Si ea il deschide numaidecir. Flori de
toati frumuselea impodobesc din oerSug
foaia de hirtie, imprijmuind-o ca o danteli, astfel ci deseori penila 1ui Morcoveali.,-impi(di, inLlu-.c,. :l improj(Jr ((l
cerneata c|le un cutlnt ln\ectnat
Domnul Lepic:
$i pentru nrine, nimic?
MorcoveaTd:

ANUL NOU

Ninge. De Anul
nesresit si
ningi, altlcl nu arc ,i:i,ll"Rl;:
Doamna Lepic, previzAloare, pune zi-

. E pentru amindoi. Memica o si ti-o dea

$l lle.
Domnul Lepic:
Va sd zicl tu lii mai mult la mamlca ta
decit la mine. Atunci linge-te pe bot de gologanul ista nou-noul.
Morcoreald:
A$teapti pulin: uire, mamica e gara.
Doamna Lepic:
Bine adusd din condei, nimic de zis, numai ci scrisul e tare incilcit, aproape ca
nlcl nu se poate citi.

Poftim, titicule, rosteste Morco-

- acuma-i rindul tlu.

ve4ld,
In timp ce biiatul stl smirnd 5i agteaptl

si vadi ce-o si spuni tatd-siu, domnul

Lepic citc$te scrisoarea o datI, de doui
ori, o cerceteazi indelung cu privirea, aqa
cum are obiceiul, apoi mormiie: hm! hm!

gi o pune pe masi.

S-a dus nrirarea primelor clipe, scrisoarea nu mai spune nimic. Acum e a tuturot.
Oricine poate sa o ia in mini. si o citeascS. Ernestina qi Felix, la rindul lor, se
apuca sA vineze gre;elile de ortografie.

,,Cu siguranll cI aici Morcoveaje a

schimbat peniJa: se citette mai lesne."
Dupi asta i-o lnapoiazi.
Morcoveald risuce5te scrisoarea pe
toate felele 9i suride prosteqte. ca 5i cum ar
int-reba: ,,Care dintre voi o vrea?"
In cele din urmi viri :-crisoarca iar in

tapcl.

Li sc impart darurile.

me$te

Ernestina pri-

o pipu$i cit ea de mare, ba chiar

mai mare, iar Felix o cutie cu soldati de

plumb, gata de betnlie.
tine am o surprizi, ii spune
- Pentnr
doamna
Lepic lui Morcoveatri.

Motcoveald:
Da, gtiu.
Doamna Lepic:
Aha, qtii? PIi, dacd-i aga, n-are nici un
rost si-fi mai arit.
Morcoveald:
Si mi bati Dumnezeu daci gtiu!
Si ridici o mini in sus, cu o mutri serioasi, convingdtoare. Doamna Lepic
deschide bufetul. Morcoveali gifiie de ne-

rlbdare. Ea viri mina iniuntru pini la

umir gi, firi grabi, misterioasi, scoate la
iveali o bucatl galbenl de caflon, p care
e prinsi o pipl de acadea.
Morcoveall strlluce$te de bucurie. $tie
ce arc de ficut. Vrea sI fumeze in fala pArinlilor, numaidecit, sub privirile invidioase (de, nu se poate sI le ai chiar pe
toate!) ale lui Felix 9i ale Ernestinei. Jinind pipa cea ro;ie intre doui degete,
scoate pieptul inainte 5i lasl putin capul
sprc :\tinga. Apoi iSi rotunje$te gula. i5i
suge obrajii 9i trage din ea cu putere, zgomotos,

$i, dupi ce a pufirit o dati virtos, trimi;ind fumul pini la cer, exclami incintat:

E stra$nic, trage bine!

DL5:l

poliirn.

I\TORS

i r-a :r nizi fir \i lu.i p.' groa\ ull

il .ir.rli n( lrrnrL. Ll,'rrr,'.in
.ir
\lirrr..i-(ir

l-',lr..i

-rttr.litL.r. (.r

Iru

!rl,\/lr.

.ig_,

TOCUL

Domnigorii Lepic 5i domnipoara Lcpic

.osesc in racanli. De cunr sare din tiiligenlS iii ifi zirefle pirinlii. Morcoveali se
intreabi:

.,Oare sii alcrg inaintca lor?'

$i sor.iie;
.,Prea devremc: o si mi se taic risullarea; gi-apoi, niciodali nu-i binc si intrcci

misura.
Pe urmi, alte amini ri:

.,Dc-aici o iau la firgi... ba nu, de-acolo...'

Si altc intrcbiri:

..CitrJ .u-mr scol )dpcal

inrbriligcz mai intii'l '

$i pc rrnc si
Frlir 1r tlnc.tin.r i-ru lual-o in\i
inrirtt< ti rli inrprrt nrrngiirrilc purinrc)ri.
Cind vinc ai rindul lui MorcovcalI, pentrtr .l n-ir mxi rrmit. llnrotpc ninti(
sc aprinde doanrna Lepic.
- Cum?
Biial
mare ;i mai spui .,laticulc'l Spunc

..lrti \i :lringc rninu rlomrrului

inrrc birbafi.

Lcpic t.r

Apoi il siruli o singuri dati. pe lrunte,

ca

si

nu str'rncascl glclozii.

Morcoleati e:rtit dc incinlal vilndu-se

plinsul. A$a -\e
intimpli adescori: tot anapocla le face cl pc

in vacanli. cil nipidc$lc

loalc.

Cind incepe ;coala (ziua hotariri

este

luni 2 octombrie , climineala. ;i purcc'de cu

sfeStania), de cum auclc in dcpirlarc zurgiliii diligenlei. doamna I-epic se repcde
la copii 5i-i stringc in bra1c. Dar Morco\.ll1i rimine p< Jinufrri Cu nrrna intinsi spre curelele imperialci', agteapti
riibLliloli-r rrnl;i lui rindLll.5r-a preglrtil cutintelc de bun-r'imas $j c atil dc lrist.
incil. {irir :.i-ji (lra .eamr- rnglnJ un cin-

Cei de la intcrnatul Saint-Marc, unde

domnul Lcpic i-a adus la invilitural pe
Felix qi pc Morcovcali, urmeazar cursurile
la liceu. De patru ori pc zi. clevii fac acecaqi plimbare. Vara e foartc pllculj dacar
plor.rir. drumul c atit dc scurt, incil apa
mai rlcgrabu ii in! iur(.r,/r clccit ii murcazl, iar, pc dca\[pra. de la un capalt la
cclIIall al an lui plinlbarca asta e crt se
lL,rlc d( f,'lositorrc .inrrilli liecrruia.
Azi-Jiminurl:r. pe ctnd .. intor,.cau in
cird dc, la liciru, tir'!iinclu-$i picioarele,
Morcoleala. carc umbla cu capul in pinrinl. audc:

liu!

Morcovcalii. uite-l colo pc laici-

Dor.nului Lcpii ri plric :'i->i ia coprii

.rirprin(l.:rc. S,,.ctt. , in,l ni( i nu l('
,litcpli $i nrrmai cc-l zirc5ti prolipit pe
trulUil|lrl rlir lalj. ||r r'rllLrl trlzii..rr mii-

lrin

nilc la spale $i ligara in guri.

Morco'"calir 1i Fclix ics clin rind 9i

aleilrgi la cl.
spunc Morcoveafi. La oncc
- l'iZiu!
ginclit. numai la tinc nu.
nr-:rp
La miire te gindepti doar cind mi

- rispundc domIrul Lepic.

vczi,
Morcovcali ar vroa si spunl un cu!int

drigistos. dar nu-i rine ni ic in ntintc. E

absorbit dc altcera. S-a ridicat in !irlul
piciu:rrel.rr

)i .( (u,/tl()tL .i.l.irlllc

ci-su. Prima oarl abia-i atinge

pc taibarbiSo-

nul clr buzclc. dar domnul Lepic fi-a sil-

lal capul in

tec,

acecaSi clipi, ca 5i cunr s-ar

\c
fcri. Apoi aplcaci din nou 5i din nou se
trage indirit, a$a ci Morcoveali. carc-l
caulil obrilzul.
nici dc asti
'lu rcu$ellc
dati. Abia-i atinge
!irful nasuluj. Siruti
in gol. Se lasar piguba$ 5i. cuprins de nelini$tc, incearci si-$i limurcascii aceasli

.pun ililiorul pr .lrritura rl) S-a mri pomrnrt a)J cc!ill I n mLtcos rlt r'r) la guri li

prrrtarc cirrtlatr.
..Oarc tirticul nu mi mai iubegte? se intreabi el. Vid c.i pe Felix l-a sirutat. $i nu
s-a feril clcloc: ba dimpotrivl Dc mine de
cc se fercate? Vrea sl mi iaci gelos? A$a
se intimpli intotdeauna, am bigat eu de
scaIni. Daci stau lrei luni departe de-ai

La rcvedcrc, mami, roslc$tc el cu

demnltate.
la te uiti, i-o intoarce doamna Lepic,
- ccJi
da'
inchipui tu, caraghiosule? [i-e
.i-mi
\J'ui ..mimi(o. t)t !um iml
Ftcu

P.rr.a sup(rinrri! a onu, rchir!L cra.rt.

@q?.

oi;t@r.:','

,}
.:.

c.

niei. nii lopc\. c: i-'r.-rl lor. Imi pL,rn in

..,1 .r . .Jr J- -: ..' .r'.,1(lJndnr >i 'r-i
imbrilir<z p '..f. lrf. .Jnr ii /.ire.r.
gata. ma-n-qh.a!a'

Cullndat in gindurile-i triste, Morco-

\eali abia rispunde la intrebirile dom

rului I epi.. .ur, t dornic .i :tie daci a in-

ceput si mai mi$re la greaci.

Morcowald.
Aga 5i a;a. Traducerca merge mai bine

ca relro!ersiuned. le mri de.curci

)i

pe

-qhicite.

Domnul Lepic:
$i cu germana cum stai?
MorcoveaTd:
E grea a naibii pronunlia, tAticulc.
Domnul Lepic:
Pe dracu! $i cind incepe rizboiul, cum
ai si-i bali pe nemli, dacd epti clei la germani?
Morcoveald:
Pin-atunci nu stau nici eu degeaba. Mereu te-aud spunind de razboi. Las' ce nu
incepe el: a)leapta intii sd-mi termin
Scoala, de asta sint sigur.
Domnul Lepic:
Ce noti ai luat la ultima compunere?
Sper ca nu efti in coadi.
Morcoveald:
Trebuie si fie $i pe-acolo cineva.
Domnul Lepic:
Ei, dracel $i eu care voiam sA te iau la

..Acum. cugeta el. o si rad dacii !atii ii

plsce.a-l \d rut ori ba. '
Se apropre holaril. pri\rndu-l linli )l
intinzind gura.
Domnul Lepic insi il line la distanli cu
mina 5i de asti date.
la urmA o sl-mi scoli ochii cu
- PinI
zice el. N-ai
dla de dupi ureche
tocul
putea si-L scoti atunci cind- mI siruli? Te
rog sd rezi ca pi eu scot ligara din gura
Morcoveald:

Vai, iarta-me, titicule drag! Ai dreptate. Intr-o buna zi cine )lie ce nenorocirc
se-ntimplI, 5i asta numai din vina mea.
Nu-i prima oari cind mi se spune de toc,
dar uite cA se simte atit de bine dupi ureche... 5i eu il las acolo meteu, incit uit de
el. Barem penila sa i-o fi scos! oh, tdticule
drag. tare bine imi parc \a aflu asta: \a.A
zicd de toc te fereai tu!
Domnul Lepic:
Ei, drAcie! Era cit pe ce sA mi chiora$ti.
ti tu rizi.
Morcoveqld:

Nu, titicule, de altceva rid: de un gind

pro\le\c pe care mi-l viri'em .ingur in
cap.

OBRAJII ROSII

masd in ora5. Barem de-ar fi duminici!

A$a, peste sAptAmind, nu prea-mi place sd
ve strngheresc de la rosturile voastrs.
Morcoveald:

Eu unul n-am prea mult de ficui; tu,

Felix, cum stai?

Felix:

La fel. Azi, domnu' nu ne-a dar ntmrc

pentru acasi, a uitat.
Domnul Lepic:
Ata o sd inveli mai bine leclia.
Felix:
Pii o qtiu ca pe api, titicule. E tot aia
de ieri.
Domnul Lepic:
Oricum, eu zic ci e mai bine sA vi duceli la inrernal. Am \a caul si ramin aici
pina duminica ei alunci ne scoalem noi
pirleala.
Nici mutra bosumfl.rrd a lui Felir, nrcr
t:rcerea mihniti a lui Morcoveali nu intirzrr desparlrrca )i iari ci rrebuie iii-5i ia rintas oun,
Morcoveap astepta cu ingrijorare clipa
a

sta.

Dupi ce ti-a fecut inspeclia obignuiti,

domnul direcior al lnternatului Saint-

Marc iese din dormitor. Elevii s-au strecurat in a$ternut, inflgurindu-se in pdturA
ca intr-o teaca. ghemuindu-se ca si nu rAmind dezvelili. lncredinlindu-se dintr-o
privire ci toatd lumea s-a culcat, pedagogul Violone se inalld pe virful picioarelor
Si micsoreazi lumina becului de gaz. Numaidecit incepe $i flecareala intrc vcclnii
de pat. $oaptele se intretaie de la un cap la
altul al inciperii, buzele se mi$ci stirnind
un fosnet nedeslu$it in tot dormitorul,
prin care rAzbate in dstimpuri $uierul
scurt al unel consoane.
F o larmi surda. neintrerupli. supiriloJr( in cele din urmi. )i1i \ine sa crezi cJ
gungureala asta tainicd li neastimpirati
ronFie linistea ca ni$te soareciViolone i9i pune papucii 9i se plimbi

LiL\a timp.printre paturi. aci gidilind un

biiat in talpi. dincolo triigind pe altul de
ciucurele de la scufic. Pe urmi se oprc$te
lingi patul lLri Marseau. c|l care di seari
de scari o pildi dc sporoviirli prelungrti
pini noaptea lifziu. Dc celc mai mullc ori,
tu,.otcala biictilol r.c inirbu$i trcptat,
cl li crrm yi-ar trage citc pulin pilura
pesle gori. $i adornl cu lolii. in limp ce pedagogul mai sli aplccat pcstc patul lui
Matseau. cu cclatclc sprijinitc cle ficrr.rl
lare. 1I ral si-i pcse (lc amorlcala bralelor
9i de firrniciturilc ce-l lrcc pini in viriul
unghiilor.

Se amuzi ascultindu-i istorioarcle codestiinuirj

intime;i polclti dc clragoste. Pc Marscau
Fa inclrigrt di|i prima clipar, pentru lrigc/im(r t(l(r lur .. a hLrl.rr rrl. .uulrnirrir par.i

pilire;ti 9i-l tine lreaz cu

pe Jin.rrrntrrr. {.lr rLr nr'ri c uhlrz.. miez

cle fruct. in carc. Ia cea mai nrici schimbare cle lrcmc. sc vid vini5oarele intrelarindu-\c ca liniile unei hirli din atlas sub

loillr .trircui<. Mar.c.rrr lr.,lcelLmint,ri

un fel fernrc'cl'rtor clc a ro5i pe nea$teptalc

9i flri motir. din carc pricirlii sinrfi ci li-e
dra-e ca o tatr. Dcseori, cite r.rn coleg i-apasi degclul in obraz 5i apoi $i-l retrage
irr1e. lisinrl in urmi o pa(i xlbi. nilpridital
numaidecil dc o lo;cali ginga$i, care se
rispinde;tc ca vjnul in api 5i se coloreazi
cu nuanfc ielurite. dc la virlul trandilllri!r
al nasului $j pina la urcchilc Iiliachii. Oricine poatc si incerce asta. cici Mrlseau e

ingiduitor 5i plin dc buniirointl. Biielii

l-au porcclit Lirnrpila. Felinarul. Obrali
Ro$ii. Putinla lui dc a sc imbujora dupi

plac a stirnit mLrltc invidii.

Morcovealir. !ecinul siu dc pat. il pizmuie5e cel mai mu11. Gilbejit $i slih:inog.

.a o nairli .I fal.r nlrnt ,i< [rini. r.i .itrpeqte zadarnic 5i pini la durere obraiii tj

pentru ce? Doar penlru o pati de rogeafi

indojclnici, $i a\ta numai citeodata. nu
totdeauna. $i-ar intige bucuros ghearele
;i ar jupui plin cle urri obfa1ii trandafirii ai
lui Marscau. a;a cum cojepti o portocali.
Asti-\earl, cum c de multa rremc pus
pc ginduri. de indati ce-l rcde pe Violone
apropiindu-se, ciulcftc urechilc binuitol
- ri p,'11r. p. hr,nr Jr.ptrrc - d,'rnit 'lr
afle aderirrrl asupra purllrilor tainicc illc
pcJegogtr,Lri. Ptrnc irr loi lual; i\ rr.irrlii
lui cle nric spion: sforl-ric u5or. ca in glunrit.
5i se inloarce slingaci pc o parlc $) pc allr.
arirrrr griju Llc l-i(cr (lirri, .i 'r ri.ir((:r.(i
pini vine din nou in pozilia de la inccput.

ll

Vocca lui Violonc lrcrnuri inibu;it. iar

Morcovcali sc prcfacc ci doarmc. Totu5i
rirli,:r nrlcl ! Jrr,.: \ rcil s.l mar
"uda.
Marseau ascultir linindLt-ti
risuflarea:
cu!intele pc'dagogului i se par cit se poate
de fire$li. dar tremuri ca gi cum s-ar teme
dr tlezr;rltrjtu lln(i laine. Violonc continui in $oapti de-abia auzilit. Vorbe$te
clczlinat. parci de departe. abia deslufesti
ce .punc. Mort.rvei!i nu inJri;/nefe :.J .(
inloarci; sc apropie pe nesimfite, mutindu-;i incet tot corpul. dar nu mai aude njnri,. f inturrhr f(:\1(. mar.uri. i sr purr ei
Lrrcchilc i sc scobesc pe diniuntru 5i se lir8c5c cf, J pilniL: rolu.i nu prindc nici mi

car un runct.
igi amintcgtc cir a mai incercat cindva
un sinllimint aseminaitor ascultind pe la
u5i, lipindLr-5i ochiul de gaura cheii. dorind si o mircasci $i sir tragi spre el. cum
ai
cu un cr^rlig, tot ce voia sd vad5.
^lrage
Intr-un
tirziu. pedagogul se apleaci
ugor ca o umbrl spre Marseau, il siruti
pe lruntc, mingiindu-l cu barbi$onul ca ii
cu un pcncl. rpoi se ridicil. )i Morcoveald
rl u|mirr:.tc cI pl|\|l(a (ulll lunrci prin1rc rindLrrilc de palrrri. Daci Violone
atingc in trcacalt \,reo pernat cu mina, cel

stingheril se intoarce pe partea cealalti,

suspinincl prelrrng.

Morcovcali ri'rmine'"reme indelungati

Se leme de reintoarcerea neagteptati a lLri Violone. Marseau s-a,si ghemurl in a$1ernut, lrigindu-Si pitura peste
cap ;i. lrcaz. crrgeti la cele petrecute. fi ri

la pincli.

.i

)tic r rrm .r tilmicer.ci lrrcrrrrils.

Morcoveafi a obosit a$teptind.

Ca

magnctrzatr. pleoapelc ise apropie. Se

striduie$te si plivcasci linla becul de gtz
rproape slilrs; dar dupa ce numiri lrei
brl.rn;r1c ec inmugure-c irr lunrrrrl ;i .u
grirbcsc si'r iasi din bcc. adoarme.
III

cloua zi dimineag. la spilitor, in

Umli cr bric(ir i>t l|eai.t u'Lrr<l ohrriii itlIiigurati cu capilul prosoapelor abia mur,rl( in dlJ. Mor(.lruali.( uilu Ju)mirnu.
la MarseaLr 1i. ciznindLr-se si aibi un aor
cil mai crunr. izbucncate in ociri, silabi\ incl iLrierltor printlc dinli:
Bibiculc! BibicLrlcl
-M:rr...rtr
.c inrprrrp,rrr.rz.r le lrli. d,rr
rl'rspunde fi ri'r minic. pririndLt-1 aproapc
rugitor:

Nu-i aderirar ce crezi tu, dacalli

spunl
Pedagogul

lrce in.peclia miinilor. A5L.zali pe douA rinduri, biielii arate automat miinile, intii dosul, apoi palmele, ri-

sucindu-le iute $i virindu-le numaidecit in

buzunare, la cilduri, sau sub pltura cea
mai apropiati, De obicei, Violonc nicl nu
se uiti. De asti dati insi, tocmai cind
n-ar fi trebuit, vede ci Morcoveali are
miinile murdare. Morcoveafi, rugat si 5i
le vire din nou sub robinet, se revoltl. La
drept vorbind, parcl se zire$tc o patl vinelie pe miinilr: lui. Jar briiarul su\line ci-i
un inceput de degerdturi, Pedagogul ii
poartd picl, nici vorbi.
Violone e nevoit si-l dLrci la domnul director.
Acesta. sculat tlis-de-tlimincali. pregiteqte in biroul siu verde, vechi de cind lumea li pimintul, cursul de istorie pe care-l
predi clor mari in clipele de rigaz. Teqindu-;i degetele butucinoase de masi, el
stabilc$te punctele principale: aici ciderea Impr.riului Roman: la mijloc. cucerirea Constantinopolului de citrc turci: iar
mai departc. Istoria ModernS. care incepe
de nu se ttie unde gi nu mai are capit.
E imbrdcat intr-un halat larg, cu brandenburguri. care ii inconjoari pieprul voinic ca ni$te curmeie risucite in jurrrl unei
coloane. S( \eJe cit de colo ci-i un mincicios; trdsiturile-i sint grosolane $i fata intotdeauna cam lucioasi. Vorbe$te rdstit
chiar qi cu doamnele, iar crelurile gitului,
revirsate peste guler, i se unduiesc incet gi
ritmic. Nici mustl(ile-i stufoase ;i ochii-i
rotunzi nu se uiti u$or.
Morcoveald sti smirnd inaintea lui, cu

5apca intre genunchi, ca si nu fie stinjenit

cilugi de pulin in miqciri.
Cu o voce care te bagi-n speriegi, direc-

torul intreabi:

este?
- Ce
M-a
trimis dom' pcdagog si vi
spun ci am miinile murdare, da'nu-i ade-

virat

$i, congtiincios, Morcoveald 9i-arati

iari;i miinile, risucindu-le: intii pe dos,

apoi pe fati. Ba, ca dovadl, le mai amtd iii

invers: intii pe fali apoi pe dos.
Aha, nu-i adevirat? tuni directorul. Patru zile de arest, biiep$!
si vedeli, spune Morco- Domnule,
vcali,
dom'pedagog imi poartl pici!
Aha! Ili poarti pici? Opt zile, bi-

lelair!

Morcoveall ttie cu cine are de-a face.

Nu se miri defel de atita blindete. E hotirit si infrunte orice. Se inlepene$te in loc,
igi incordeazi picioarele $i a$teaptl cura-

jos scatoalca.

CIci domnul director are nevinovatul

obicei de-a mai cirpi din cind in cind cu
dosul miinii pe cite un elev mai indiritnic: plcoscl Dibicia celui in cauzi e si
prevadi loritura gi sa se aplece Ia timp;
aga, directorul igi pierde echilibrul, ficindu-i pe toti sI ridl pe-nfundate. A doua
oar5 insi! nu mai di
sa il
- demnitatea
impiedici sd se foloseasci
el
de
viclenie.
9i
Ori

pocnegte in plin, ori se lasa pdgubai.

Stifi, spune Morcoveali semel qi cu-

- de-a binelea. dom' pedagog 5i cu

rajos
Marseau se lin de prostii!
Privirea directorului se lulburd numaidecit, de parci i-ar ll intrat doud musculile in ochi, Isi propte$te pumnii incle$taji

de margrnea mesei 9i se ridjcd pe jumitate

din scaun. cu capul repezit inainte, ca $i
cum ar trea si-l izbeasci pe Morcoveala
drept in piepl.
Ce proslii'l inlreabi el rigufit.
-Morcoveala
are aerul ci-i luat pe nepregitile. Se aStepta (poate nLr-j prea rirziu) si se pomeneasci cu una din clrloaiele Henri Martin in cap Si, cind colo. uite
cd-i cere am5nunte.

Directorul a)teapra. Crelurile i .-au

slrins toate ca un colac. ori o pernili, pe
care troneazi, piezi$. capul.
Morco\eali )n\arc. rcrle c.l nu-i \in clt-

vintele nimerite

$i apoi, dintr-o date

incurcat, i$i face spinarea gheb, ia un aer

care vrea si pari stingaci $i plouat, duce
mina spre genunchi. dupi qapcd, o scoate
la iveali turtiti, se zgribulette Si se ghebo.eal dir ce in re m;r mulr. ridi(5
)apca
bini5or pini la bSrbie ;i incet, cu viclenie

a\cun.i ii fir inJ-o pe ru:inarul. i)i virj

sciilrlia de maimuloi in calota vituiti.

firi

si scoati o vorbi.

tv

ln aceeagi zi, in urma unei scurle anchete, lui Violone i se dau papucii. E o plecare mi)ciloarc. dproape o ceremonie.
O sA mi reintorc, spune Violone,
- doar
plec
pentru citva timp.
Dar nu se gise5te nimeni si-l creadi.
Internatul schimbi mereu personalul, de
parci s-ar teme si nu prindi mucegai. E
un adevirat du-te-vino de pedagogi.
Pleaci $i lsta la fel ca ceilalli, qi pentru

ci-i cumsecade pleaci mai degrabe.

Aproape toli il indrigesc. Are un ralent
firi de pereche la scrisLll etichetelorl

Caiet de teme la limba greacd, aparlinind

eler'ului... Literele mari sint ca tLrrnate,
seamini cu literele de pe firme. Bincile se
golesc. Elevir fac cerc in jurul lui, la catedri. Mina i frumoasi, pe care sclipe$te
piatra verde a unui inel, Iuneci cu elegJnla pc hirtie. A)lernc o i.caliruri in jo.ul paginii. Si ea irde cir o pitlra in api.
intr-o unduire insoliti de un virte.j de linii
rcgulatc 9i capricioase totodati, care formeazi parafa
o adevirati capodoperi.
Coada parafei- se rilace$te, se pierde in-

tr-insa. Trebuie se te uili de lbarte

aproape, si cauli indelung, ca si o gisegti.
Se inlelege de la sine ca] totul e fdcut dintr-o singuri trdselure de condei. O dati,
Violone

a nimerit o impletiturd de linii

numiti labirint. de care pu$rii nu mai sfirse se mlnuneze.

feau
-foli
sini fbarte mihnitj de plecarea tur.
Se inleleg

\i-l

bi,/ire pe direcror cu prr-

mlll pnlel. adrcd ii-)i arale nemullumireJ

umflindu-;r obralrr;i biziind.a bi r/d unii

Cindva, intr-o zi, prind ei momentul.

Pini una alta se amirisc unii pe al1ii.
Violone, care se simte regretat, are cochetiria si plece in timpul unei recrealii.
Cind apare in curte urmat de un servitor
cc iduce cufirul, biiefii dau buzna cu totii. El le stringe mina, ii batc prietenelre cu

palma pe obraz $i, imprsurat, nipddit

din toate pir{ile, se cizne$te si-$i smulgi
pulpanele redingotei, firA si Si le sfi$ie,
zimbind migcat. Unii, agttali de barele de
glmnastlci, se opresc la mijlocul unet
tumbe $i sar jos, cu fruntea nidu$itd fi cu
minccile .ume.e. raminind cu gura c.l\(ati )i degetele rapchrrarr din pricina .aci-

zului. Altii, mai calmi, care umblau

creanga prin curte, dau din miini in chip
de rimas bun. Servitorul, girbovit de povara cufirului, s-a oprit respectuos la
ciliva pa$i in urma pedagogului, prilej
bun pentru o gigilice de biiat si-i lipeascd
de gorlul alb mina cu toate cinci degetele
muiate in nisip umed. Obrajii lui Marseau
sint rosii ca bujorul, incit ai zice ci-s
sulemenili. Este la prima lui mare durere

;i .rlit .a recunoasce
faptul cd-i pare riu dupi pedagog ca
dupi o veri5oari, std insd ceva mai la o
sufletea.ci: tulburat

parte, neliniqrit, parcd ru5inat. Violone se

indreapti spre dinsul fdri pic de stinjeneali, cind tocmai se aude un zuruit de
geamurr sparte.

Toli ochii re ridicr .pre fere.truia uibreliti a arestului, unde se ivette mutra
pociti 9i sdlbatici a lui Morcoveali. Galben la fali, el se strimbi in toate chipurile,
ca un pui de jivini inchis in cusci, intiritat, cu pdrul in ochi 5i dezvelindu-$i intr-un
rinjet dintii albi. Viri mina dreapti printre cioburile rimase in cercevea, ti ele il
mugci de parci ar fi insuflelite, apoi il
amcninla pe Violone cu pumnul in.ingerat,

Neghiobule! spune pedagogul. Acum

e$ii multumit {ii tu!
- Pdi cel strigi Morco!ealr fulros- i/.

bind cu pumnul intr-alt ochi de geam. Pe

el si-l serufi 9i pe minc nu? $i, minlindu-se
pe fa!a cu singele ce-i 5iroielte din mina
zdrelita. adeugr: Si eu am ,"lbrajii ro5ii.
dace vreau!

\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh!

eREAtdGA

!.

'*r

lir
i

1_

"4

.l

"ji*"

," ''

"

P.iDUCHII

ciorapii gi cum igi viri picioarele aliruri

de-ale lui Felix, care qi le ldfiie pe tot fundul hirddului; un strat de jeg se ldgegte,

fira

De indatd ce Felix 5i Morcoveali vin

acasi de la Internat, doamna Lepic ii
pune sA se spele pe picioare. E o masura
bineveniti, cici acolo, in trei luni de zile,
nu s-au spdlar nici m6car o sineuri dati.
Dealtfel, nici un arricol din pr:ospecr nu
preveoe asta.

trebuie si-tri fie labele,

- Negre mai
Morcoveale,
siracu' de tine! sDune

doamna Leoic.

A ghicit intocmai. Morcoveati e intotdeauna mai murdar pe picioare decit

Felix. De ce oare? Doar traiesc amindoi
aldturi qi duc aceea$i viaiA, sub acela$i
acoperAmint. Fjreite, dupa rrei luni, nici
picioarele lui Felix nu por sd fie prea albe,
dar Morcoveald. dupa cum singur spune.
aproape cA nu 5i le mai recunoagte. Ru5inat, $i le cufunda in apa cu dibdcia unui
scamator, Nici nul vezi cum igr scoate

zAbavi!, ca

o ruh,

perechi de labe scirboase.

peste
cele doua
-

Potrivit obiceiului siu, domnul kpic

se plimbi de la o fereastri la alta. Recitegte certificatele trimestliale ale bdielilor

si mai ales insemnirile scrise chiar de
mina domnului director. Despre Felix:
,,Zdpdcit, dar inteligent. Va ajunge departe".
$i despre Morcoveali:
,,Cind vrea, se distinge, dar nu vrea intotdeauna".
Gindul ci Morcovea!A ;e poate disdnge ii inveseleste pe roti. In acesr timp.
cu miinile a$ezate cruci$ pe genunchi, el igi
moaie picioarele, topindu-se de plecere.
Se simte privit. Ai sei il gisesc parci ti mai
slut sub chica rotco\ana, cu Iatele crescule peste misuri. Domnul Lepic, potrivnic dovezilor zgomotoase de dragoste, i'i
arati bucuria de a-l revedea, necdiindul.
Cind pleacd de acasi. ii rrage un bobirnac

,.t'

|.'.
I
.tJ

'tiiJ*_
I

t9
,a:

tti

,i.

li

il impunge
cu cotul, $i Morcoveali ride din toali
peste ureche- Cind rine acasi,
lnrma.

lntr-un tirziu, domnul l-epic ii

trece

mina prin la1e. pocnind din unghii, ca 5i

cum ar vrea si-i omoare pdduchii. E
gluma lui favoriti.
Or, de la bun inceput, a fi omorit unul.
Ohol face el. Cum li l-am gibjit, nu
- $cipat!
mi-a
Si in timp ce se $terge nilel cam ingretrotat de coama lui Morcoveala, doamna

cu nlscalva cnlna$1.

Incd unul! li di Ernestina de stire

din- cind in cind, $i de fiece dati Felix tropiie cu picioarele in hlrdau, scutufind
pumnul spre Morcoveali. care tace ti a)teapti sA-i vini 9i lui rindul.
eqti gata, Felix, spune Ernestina,
- Tudecit
n-aveai
vreo laptc. opt, numeri-i. O

ridici bragele spre cer:

Nici ci se putea! se ringuie ca. cople$iti.
Dumnezeule mare! Halal sd ne
he! Emestina, dd fuga dupn un lighean.
Lepic

se-i numirim pi pe-ai

- Sint sigur ci mi-a dat 9i mie,

Felix.
Se riciie furios cu unghiile prin cap pi
cere o gileale de ape. ca si-i inece pe loli.
Potole$te-te, Felix, spune Ernes- cereia
dna,
ii place sI se sacrifice pentru
ceilalti, n-o si te doard deloc.

al

\i,i

ii

,i..i

:r

Yt

I
I

lui

MorcovealA.

Toti fac roati in jurul lui Morcoveat5.

Ernestina i$i vede cu sirg de treabA. Domnul Lepic sti cu miinile la spate qi e numai
ochi, ca li cum ar fi un strdin curios
Vai. vaii Ar rrebui o lopari qi-o grebli!- se viicirc$te fata.
Felix, ghemuit pe vine, migci ligheanul

intii pe mine! urll

l'

il

inlrece insi de la prima

piepGnituri. Ernestina i;i inchipuie ci a
dat de cuib $i, cind colo, a cules doar ciliva,
la intimplare, cici sint puzderie.

Morcovea;i

Acum, fetito, ai 5i tu treabi.

Ernestina aduce un lighean, un pieptene des, ni$te olet intr-o farfurioari gi vinltoarea incepe.

HaptdnA-md

pune un $ervet pe dupd gir $i apoi d5

dovadi de o indeminare si o ribdare de

mami. Cu o mini ii desparte pirul de la
radacinii. cu cealalti 1ine. grijulie. pieprenele ti-l cauti in cap firi s, strimbe din
nas 9i fird teami ci s-ar putea alege ti ea

aduna laolaltd piduchii, care pici-n

apii.^albi de rrlatrealS. ii \ezi bjne cum iSi

rramrnta prctorugele scurte cit un cipefel
,le 8e,rn;. Sc.ea!:in; pe rpa din ligheirn 5i
m.'r lJ lrl(jrJi (lin pri. ina ,,lclului.
Doamna Lepic:

Za[ _\4orc,ivcilr. rin' sa rc mai

ceapi'l Te-ai

Morcovea;i trage cu coada ochiului in

jur. vede cd maici-sa nu poate sdJ audi

iFr spune ristit bAtrinei Marie Nanette:
- Ei 9i? Celi pasi? VeziJi de-ale matale Si

di-mi

pace.

pri_

facut mare, elti om in toate

lrrea. Jr rrehui ,i-1i .ie ruline. Hai. picioaICLi m.rr ,r(r\i Incarg;: poalu jii abia aiCl.
ac3\il. aJungr .; lt Ie v(,,i Piiduchij insd te
maninci fi tu nu ccri nici sfatul profesori_
ior, .nrcl alutor!rl aior tei. Spune, rogu_te,

CA BRUTUS

ce plAcere-simli sd re lagi pradi lighi6anelor. astca'l To1 c:rpul ;r-e numai singe.

Mor.awald;
A,la-i din prrrine picprenului. ma lgirie.

Doantna Lepic:

Aha, pieptlnrrl e de vin6? Va sd zici aqa

mulfumc$tr lu surioarei tale? L_auzi, Ernestino? Domnul Asta delicat nu-i mullumir dc inr. A\cUlr; (c li spun eu. ferilo,
di-l incolo pe nucenicul d.sta indirdtnic,
Jas6-l cu pdduchii lui.
Erne.stina:

Gata pentru azi, mimico. N-am scos

decit grosul. Miinc clau djn nou iama in ei.
Acuma .r. cb o.i' {rebuid:,ca sa ma parfumez, nu glumd.
Doarnna Lepit:
$i tu, Morcovea$, ia ligheanul $i punel
pe zidul grddlnii Si-i vadri tot satul, ca
sa{i crapc oblazul de ruSine.
Morcoveati ia ligheanul qi iese pe uta;
dupi cel pune la soare. sc agazi $i el de
stratA, aldturi.
Bdtrina Marie Nanette e cca dintii care
se apropie. De cite ori il intilne$te pe Morcoveatri, se opre5te in ioc, il iscodegte cu
ochi$orii ei lilLrticiogi $i miopi. clirinind
din scufia-i neagri. gi pare id ghiceasc6
multe

Asta ce-i, intreabi ea'l

-Morcoveafi
nu rispunde.

BAt na

apleaci peste lighcan.

- Linre si fie? Zdu daci mai

ciorrr-meu. Ptcrrr,
pere niste ochelari.

'

se

vid.

ar ll(hui .e-mi

Fecunt-

Si:)i virA deeetul. de pdrcij ar \rea \a

guste. H{}tiifit lucru, nu sc dumireSte
defel.

tu cc tot pizeSti pe-aici, imbufnat

- $iochii
pr.u
bleojdrlil Pun prinsoare cd
te-au

ocirit gi-ai luar una dupi ceafi.

(ulti. nu li-.

As-

bunrra. d.rr gindcsc yi eu cu

capul Asta al meu gi-1i pling de mili, sirdculul de tine, ci mi inchipui ci pitimegti
destule din pricina lor.

Doamna Lepic:

. Morcoveale, anul trecut nu, te-ai finut

de carle a$a cum credeam eu. insemndrile
drrectorului arati c-ai putea mult mai
mult. Umblr cu capu-n nori. cite5ri ciirli
opnte. Al o llnere de minre gro/ard, la
oral iel oole destul de bune. dar nuli faci
temele. .Uile. Morcorea6i. e timpul si
te-a$ternl pe treaba.
Morcoveald:
Nici o gri.jd, tAticule. Anul trecur m-am
cam lesat pe tinjalA, nimic de zis. Acuma
insi.o_sd me lin cu dinlii de carte. Toturi
nuJi faged,uiesc sa alung primul la roari.
uom4ut Leplc;
Oricum, tu incearcd.
Morcoveayti:

Nu, teticule, imi ceri prea mult. N-ajung

primul nicr la geografie. nici la germand,
nlcL la llzici 5i chimie; avem vreo doi-trei
eu

care locesc la astea pe ruple

sinl cei mai

- si le-o iei
tan
dar incolo, clei. Nu-i chip
inainte. Altceva vreau eu
ce-Ii
- iscult6
spun, tlticule
weau s-aiung
in scurtd

- la compunere-: si-i las de

vreme cel mai bun
clruti pe toti. Si dacA cumva nu reusescr cu
toati silinla mea, atunci barem n-are de ce
se-mi pard riu gi-o si strig cu mindrrc i;r eu,
ca Brutus: ,,O, virtute, tu nu eSti decit o
vorbd goali!"
Domnul Lepic:
Las5, biiatule, sint sigur c-o sd-i infirnzi.
Felix:
Tdticule, ce

tot indrugi

Morcoveali?

Lrnesuna:
Eu una n-am auzit.
Doomna Lepic:

Nici eu. Ia mai zi o data, Morcoveafi,

s-auzlm $r nol.
Morcoveald:
N-am spus nimica, mimico.
Doamna Lepic:

Cum nimica?

Pii

cine ameninla cerul

F
t--

- fr*
fh,
q7 t,',.

J/':=

.Lr pLrmnul. rofu la iali, $i turuia de zor.

de se auzea pini-n capul satului? Ia mai
spune o dati. si fie cu lolos ii pcntru altij.

Lasi. mimico. nu meriti

ostcneala

Doanna Lepit;

Ba da. ba da! Ai pomenit de unul

cine-i ila'l
Matale

nul ftii. mimico.

Doamna Lepr;

Crr atit mai mrrlr lntii >i-nrii. re rog

nu iaci pe de5teptul 5i si asculli.

ri

Bine. mimico. Uite. rorbeam cu tata.

care-mi clldea sl'aturi plietone;ti 5i, drept
mrrllumilii. nll itir ce mr-r trccul prin cap
si ligiduicsc ceva. ala ca romanul ila numit Brutus. sI invoc virtutea...
Doamna Lepic;

Iaca nu! Acunr o scalzi. Tc rog si rcpeli

aidoma (c-ai :,pus ldincauli. Mne palc cl
nu-li ccr marea cu sarca 5i-ai putea foartc
bine si faci atita lucru pentru mama ta.
Felix:
Si spun eu, mimico?

:'pnria irtin.i dc rrn prieten 5i muri '

Ernestina:
Morcoveali are dreptale. Ba mi-aduc
arninlc cir BrutLls isla se pr-cfircea nebun,
cu aur ascuns in toiag.
Morcot,eald:

\tr tc .rrf'arl. rrrrr,'lri.

lc-ncrrrci. il
confunzi pe Brulus al mcu cu altcineva.
Ernettina:
Poate. Fii sigur insi ci domni$oara Sofia ne prcdi la istoric tol a$a de bine ca $i
profesorul tiu de la liceu.
Doamna Lepic:
N-arc a facc,. Nil vl ccrtafi. Totul e si ai
un Brutus in lamilie. ;i uite ci noi il avem.
$i asta nunrai mullumiti lui Morcoveali,
sic! Nici nu $l'am de citi cinste ne bucurim. N{inunali-vi de no|.ll Bruius. Vorbe$tc latinesle ca un cpiscop $i nu toaci de
doui or pentru o babi surdi. Sucigi-l pe

toate pnrtile: dacl tc uili la cl din fa1i, ii

vczi petele de pe haina pe care abia a imbficrr-": da(i tL uili din spatc. ii rcti naclragii sfi;iatri. Dunrnezcule, pe unde s-o
mai fi viriL'l Uitali-vi numai in cc hal e
Morcoveali'r-Brutur. Of, lighioaie!

Doamno Lepi(.

Ntri Intii cl. 1i pu ttrrnr Itr. r.rr nc'i .-,.i

veclem deosebirea. Haidc odati, MorcoveaF !
Morcoveali (insind cu o vrtcc plingdreald):
..O, \'ir-tu-tc. tu nu e!1i de-cil o ror-bi
goalil"

DIN SCRISORILE LUI

MORCOVEATA CATRE DOMNUL
I.EPIC 5I UNELE RASPUNSURI
AI.E DO\4N ULLI LEPIC CATRE
MORCOVEATA

Doamna Lepic:

Poftinr! Nimic nu sco{i din copilul ista.

Mai degrabi s-ar lisa zvintat in bitaie decit \i-i fuca rnaica-si pc voie.
Fe/ix:

Uile cum a spLrs. mimico (Dti o(hii

ep li arun(i pri|iri tJiddtadre):
Daci n-ajung primrrl la compunere (1,rl
umfld obtajii ti but. clln pl.iol, am si strig

pe.rte

$i cir ca Brulus (riLlk'd bralele .Vit e ta|an):

..O, virtule (latd btulele sd-i tadd de-u lungul .otpului), tu nLr c$ti riccit o rorbi
goali! Aia a spus.
Douuna [-t pit:
Brirro. nrinLrnal! Te felicit, Morco\cnli! D( cr-nrr parc ||r.i lb: tr riLl..u
lollti incilpilinarca 1a, c ci o imitalie nLt
prefuieite niciodati cit originalul.

Morcoveali. oare chiar Brulu\

l Nu cumra CatonJ
MarcoIcalti:

i]

sptls

asta

Brutus.

'int

sipur.

..

{pui .r rrunc:i

in

Morcoveald, cdtre domnul Lepic

lDltnr!lul Sainr-Marc

Dragi titiculc,
M-am tot linul dc pcscuit in timpul varill)lr'i )r a:tr nri :r prr. sing.lc in mi]carc.
Ni5te buboaie cil toatc zileie imi ies pe
pulpe. Stau la pat. Zac pe spatc 5i doamna
infirmieri imi pune pri;ni1e. Atita vreme
iil prr'.ran<lc r.lrir afrlri\itc 11u .plrg. mi

doare. Dupi aia, nici nu mi mai gindesc

la ele. Numai ci sr: inrnuilesc ca puii de
girini. IJnul 1rece,.rll0 trci risar. Nidijcluiesc insd si ies la liman.
Fi!l tiu iubitor.

Ri spttnvl ,itt,tlulr,t I.cltt

ti \lorcorcala.
1.r pfcgileSli pcnlnt pnma
til impalrlr'rfrnic fi in\cli catchi\mul. lr.c,
burc..i 5rii ca onenirea nu te-a atteptat pe
line pcntrLt ca si aibi buboaie sau pir":rrrs. l'll n lc.flri tll. ILrr l.rr. Cri.r s r-.rLr
hitrrt pir,'lnr 1i in prer,'rrrc pi in miini.
Dar el nu .!c tiicatrea, clcqi ale lui erlu adeI)ra-gul

nrc

Dat liincl ci

raic.
Curaj

care te iubc$te.

Morcoveqld, cdte domnul Lepic

Dlagir tirticulc.
Tc anrrnl buctrros

cl mr.r lL.$il o nru:,ed.

Drli D-rm in(r \tr,tu, ar(ri ci-t o milra
tlnrpuric de ntinte. Spcr ca n-o si lie singllra >i ci lc \ui nrull mr irrtoLdraUn.i prin
'irguinga;i buna

Fiul tiu iubiror..

Dragtrl nrcrr Morcoveali.

Tocmai acum. cincl lie gi,a ie;it o misea- una de-a nrca a inccpLtt sa se clatine.
Chiar icri (limincrF nlj-a cazltt. A$a ci
claci tu ai o nlisca ai mull. ta{il tiu are
unr mai pulin. Precum vczi, nu s-al scnlmbat nimic. nurnirul misclelor in lantilie e
accla ll.

Tatil tiu

Morcoveald, .titre

care rc iubeste.

du nul l"api(

Dragl raticulc.

Inchipuic)1c1i ci ieri a fost ziua domnului Jacques, profesorul noslru oe tatina. Toti biielii au horiril ca eu sI-l felicr1 in numclc intregii clasc. Minuru r:tc
aceaslal cinsle, mi-am prcgitil indelun!l
cuvintarca. presirind ici-colo ti cite un

cuvinl lalincsc. Firi lalsir modestie, erant

mullumit dc ea. Am scris-o apoi pe cur.al,
pe u c,,rli murc. minrrtcrirli, rl! In zlua
cu!<niti. iI|dcmnitl d( cul(g|| mei care
murmurau: ..Du-tc. hai, du-lc odali!,, an]
prins nromentul cind domnul Jacques nu
re uita la noi fi m-am apropiat de caLed!.i.
Dar abia am apucat si dcsfac foaia gi si
spun crr gla-\ lare:

I Ll otii tl u I u i Le p i c
Dragul mcu Morcovealir.
(-inrl .r .ir :ri.rngi dcputut. JI ( | .rr \:i
vezi lucruri 5i mai 5i. Fiecare cu-ale lui.
I)aci l-au pus pe profesorul i\ta tl talu la
catcdri. c pesennc cit si rorbcasci cl }i sl'r
lsculic al1ii. )r n.r \u !orh(\ trr ait:.i !,Rti spunsu

cuhe el.

mea purtarc.

Rdspun.sul domnufui Lepic

-Dragi tilicule, cc spui Lu de rreaba

asta?
!

Tatil tiu

t \t ti 1t I t'At )t1 \o^

cil domnul .IacclLrc::-a rrdiclrt lirrios in prcioare $i-a inceput si zbiere:
Marg la locul tau, numaidccill
-Binuic$li
ci n-lnt nrai sral pc ginduri 5i
Jnr 5Icr\i' 1r iulc,rli jn h.rric-. in rrnrp , r
hiirlii s< pitcarr. ririrrd na.r.rl in r'rltr. r.rr
domnul Jacqucs inti poruncea frrrios:
Tradu lcclial
r

!,.r.,r, r,

Mor@rcald, t'dtrc tlornnul Ltpic

Dragi titicule,
Anr dus adineauri domnLilui Legris.
pro[.:urul no.rnl Ll( tl.,rtr )i pr,,gtrll('.
rcpurel( pr (arc l-nr l mi. lu. Intt-.rJc\:it.
mi s-a prrul ci darul isra i-a falcul pla,
crc. I1i mrrlluntryl( iilLlUr,,\. ( |l t rlrJ\em in ca.i Lu umbr.lir )iri,. (i Jr irlu. nri-:l
luar-o chiar el din mini ca s-o scoati in
\r'.tibul. Apur anr \urhrl inrpr'.rrnir rulzi
$i uscatc. Mi-a rpus ci, daci \reau. lil sllrL

qitul anului. o sir pot lua premiLll inlii la islLrri. )i pcuBrilllc. Mu ( t(/i utlr \j tul

tirrlptrl \,rn\,'rbirii n,'.r\lr(r Inr

picioare $i cir domnul Legris. care

t l)r'r. rl
lllfcl s a

arit:lt lbarlc pn(tenu.. lt-u r(let. nu mi-r

oferit ftIclr un scaun J
Sn fie o sclpare din \cdcrc,

saru

nepol'-

rele?

5titr 1i-ap fr fLrri,r. dfrgii ririL'ulc.

^Nucarc-r pJ rsr L-u lll
allu
Rti spunsul

.i:i

domnului Lepic

Dragul nreu Morcove:r;ir,

Mereu mi te plingi de cite cc!il. Bt ci
domnul Jacque-r te trintite sii stai jos, ba
cI domnul Legris te lasi sti stai in pici,'rrc. Po.ltc c>ti inca pr(r tinal clr :J lrrc
tin/i rlcnlii. $r dacir rJonrn.:t Lcpri. nrr 1i-a
ofuril un .caun- iarrir-l: dc brrni ,rami ci,
vizindu-tc a'\a mic, o fi crezut ci slai jos.
Morcovea1d, .dtre donnuI Lepi(

Dragi latticule.
ci trebuie

Aud

ri

pleci la Paris. Mi

bucur de bucuria pe care ai s-o ai vizitind

Cdpilrh. f( (drs d) roi ra o cunost >i eu >i
unde, cu gindul, voi fi aldturi de tine. $tiu
ci in\ilitura nu-mi ingiduie aceasti cilitorie. dar mi folosesc de acest prilej Si te
inrreb daci r-ai pulea \a-mi cumperi !re^
doui ciir'!i. C. lc pc carc le am cu le-am in
vilat pe dinafari. Alege orice. E totuna.
Totugi, mi-ag dori mai cu seamiL Henriada, de Franr;ois-Marie-Arouet (Vol
taire), ti Nora Heloisd de Jean-Jacques
Rousseau. Daci ni le-aduci (cdriile costi
o nimica toati la Paris), ili jur ci pedagogul n-o se mi le configle niciodati.
Rdspunsul domnului Lepic

Dragul meu Morcoveali,

Scriitorii dc care-mi rorbe;ti crau )i ei
oameni ca tine $i ca mine. Ce-au ficut ei
poli .i !.ici I. tu Scric (irlr. ci dupi iirJ Ji
sA le cite$ti.

Donnul Lepie, cdtre Morcoveald

Dragul meu Morcovea!i.
Sint tare uimit dc scrisoarea la dc azidimineati. Zadarnic o tot recitesc. Nu
mai scrii aia ca aLtidatl gi vorbegti de
ni>tc lucruri ciLJJle. (Jre nu-nr prr nici
de nasul tiu, nici de-al meu.
D( obicci nc pote\te)li re li s-a mai lntimplat, ne scrii al citclea e;ti in clasi la invilAturi. despre insugirile 9i cusururile
fiecirui protesor, numele noilor tii colegi, starca rufirici, daci dormi 5i daci

mininci bine.

Asta. dealtfel. c (cca cc \r(ru \J )tir )i

eu. Azi, insi, nu mai pricep nimic. De
unde pinl unde. mi rog, biiguiala aia despre primivari, cind acuma sintem in toiul
iernii? Ce vrei si spui? Ai nevoie cumva de
un fular? Scrisoarea ta n-are nici dati 9i
nu \c poale )ti daci mi o adre.e/i mic suu
ciinelui. Pini $i scrisul mi se pare schimbat, iar telul cum sint afezate rindurile $l
puzderia asta de majuscule mi buimicette. Pe scurt, bdnuiesc ci vrei sir-li bafi
joc de cineva. Prcsupun ci de tine insuti.
Asta nu-i o crimd, dzrr lin si te fac atent.
Rdspunsul lui MorcoNeald

Dragi tdticule,
Un cuvint la repezeali, ca si te lemuresc cu ultima mea scrisoare. Tu n-ai bigat de seami: era scnsi in relir/i.

COTETUL

Cotetul ista mic prin care s-au pe ndat, rind pe rind, giini. iepuri, porci, gol
acum, ii apartine pe deplin lui Morcoveali, pentru toati vacanla. Pitrunde
iniuntru fi ri nrci o greurare. caci nu mai
are u>i. Cilcva uruici lungi pi firare impodobcsc pragul, Si atunci cind Morcoveali
le prive$te, intins pe burti, ise par o adevlrati pidure. O pulbere miruntd acoperi pimintul. Piatra zidurilor stdluce$te de umezeali. Biiatul atinge tavanul
cu capul. Aicea-i birlogul lui; aici petrece
de minune. dupi cum ii rra\ne)le prin
m;nte. cu mare Jisprel pentrr,r Jucarii. care
mai mult te incurci.
Mai cu seami ii place.a faci patru cuiburi cu poponeala
cite unul in fiecare
coll al cotelului. Cu-mina adusi in chip de
mi:rrie. ingr5rnaLlcsre pralul de jur imprejurul turului ti apoi sti a$a.
Cu spatele rezemat de zidul neted, cu
p'croarrlc indoite .i milnile lncruci$atc pe
genunchi, se sinrte ia adipost ;i tare bine.
Adevirat, un loc$or mai mic decit ista
nici (a \-ar pulea. Uiri de lume. nu se mai
teme de nimic. Doar o bubuituri zdravani de tunet l-ar putea tulbura.
Zoaiele de la buci6rie, care se scurg
ceva mai incolo, pe gura jgheabului, cind
puhoi. cind abia picurind. lrimit adieri de
racoare,

Dintr-o dati, alarmi.

Chemiri ce se apropie! paii.
! Morcoveali!
-Un Morcoveali
cap se apleaci in prag. Morcoveafi
se lace ghem. indesindu-se in pAmint $I in
zid. Sti cu gura ciscati. tinindu-$i risufl,rca. cu pririrea ineremenila. )i \imte
cum nifte ochi scolocesc prin intuneric.
Morcoveaii, efti aici?
-Timplele-i
zvicnesc, se perpeleste. Acutiacui'i are si urle de spaimi.
Nu-i aici dihania. Pe unde dracu'o
fi?

Pa$ii se depirteazi $i Morcoveali, ceva

mai la largul siu, i9i destinde un pic mAdularele.

Cindul lui umbli inca pe lungi drumuri

de ticere.

O zaryi cumpliti

ii

umple deodatl ure-

chile. Pe ra\an o mu..ultl, s-a prins intr-o

pinze de piianjen )i biziie, se- zbare. Iar
piianJenul aluneca inrr-acolo, de-a lungul
unui fir. Are pinrecul alb ca miezul de
piine.. O clipi rimine arirnar in aer, chircit

5r nelrnlsttt.

Morcoveagi sti in capul oaselor 9i-l

pindeite, aqteaptl neribdhtor sfir$itul, si
atunci cind piianjenul, setos de singe, se
napustelte inainre. slringindu-pi labele in
lorme de slea 5i incle5tindu-qi prada, el se
ridici. srirnir. in picioare, ia'si cum ar
vrea se-ti ceard partea.

Asta-i tot.
Pdianjenul urci iar sus. Morcoveagi se
agazi pe pimlnt qi se inchide din nou ln el
insu5i. in suflerul lui intunecos de iepure.
Si indali. asemeni unei guvile de- api
impovirali de nisip, visarea-i sar5iecioasd di de loc neted, se opreste. se face
biltoaci yi prinde si cocleasch.

PISICA

Morcoveaii a aflat ceva: Ia pescuit de

racr, carnea de pisicd e cea mai bund momeali, mai buni decit malele de pui 9i de-

cit resturile de la mdcelirie.

El ftie o pisica urgisiri. penrru ci-i batrini. bolna\i )i cam chelboasi. O pofte$te la el in colel. la o cea$ca cu lapte. Vor
fi singuri. S-ar purea sd fie acolo gi un 9obolan din \reo gaure. dar MorcovealA
nu-i fagAduiette decit ceagca cu lapte. A
pus cea$ca inrr-un coll. Impinge pisica intr-acolo $i o indea mne:
Hai, satur5-te!
-O mingiie
pe spinare, o alinta cu nume
drAgistoase, o urmireste cum linchegte
dc zor $i se induio$eazA.

siraca de tine, bucu- liEi,tu bitrinico,

cit mai potri.

rA-te

Pi(ica a isprivil laptele. linge fundul 5i

brlza cesrii. apoi i$i linge musri!ile indulclte.

gata, ai mincat? inrreabi Mor- Ei,lor

coveali
mingiind-o. Mda.5riu. ai mai
polu tu o cea5ci. dar vezi ci n-am putut
s-o. $terpele\c decit pe- arta. $i. pe urmi.

mat oevreme sau mal tlttlu.._

_ Zicind acesrea. ii lipe$re leava carabinei
de lrunte St aDasi De trdsaci.
. Bubuitura it naic.5relI se pare ci pina
5i coteJul a sirit in aer, iar arunci cind fumul se _ri.sipeqte, vede la picioarele sale p!
sica, privindu-l tinti cu un ochi.
jumitate de cdpitini a zburat pc un_O
deva li singele se prelinge din ceastdlalti
ln cea$ca cu tapte.
Nici n-ai zice c-a murit. La naiba!
- c-am
Stiu
lintit bine.

,
',i!,,

t'
:

5l \torco\ialii .-i:-'tiac cil o \lilni d!'

piatri. infioral .1. .iiuld!ura galbeni a
OCnlLllLll nC! il l:l tllir

Pisica se cLrtremura din lot tnlpLrl 5i

asla parca a-riiti ci mar lriieSte, dar nu
lace nlcr o slorlare si sc urneasci djn loc.
Ba ar zice cl \ingeri.r/il lnlrmc in cea)..r,
ca sI nu se piardi nici mlcar o piciturd
pe Jos.

Morcoveali nu-i un ageamiu.

pa.iri ::ljhali(e.

ucis

hac.

incearci mar inrii rrncle zgind5reli pre\eratoare. Apoi inhal:r pi.icJ Je co;da
)l-o pocnegle dc citeva ori cu carabina in
ceafa, atit de indiriil, incit ai crede ci liecare lovitlrri e qea de pe urml
cea izbiltoale.

rrind

si

l< arare cii nu au de ce

teama.

lnrmule- domesrice, un
ciine, fie penrru plicerea lui. fie din indemnul altora- Agadar sc pricepe, gtie ci
daci dihania nu vrea si moari. trebuie si
te gribeiiti, si n-o slibe$ti o clipi, si re inversunczi, si te avinti la nevoie intr-cr
lupli corp la corp. Alrfel rc napid.rte n
'ntli pro.ted.c5. Tc p,rmenc)11 rat.lr'a.
Pierzi timpul Si nu mai ajungi si-i vii de

mi)cl fi \. intreraie ca andrelele in miinile

culva care lmpletette.
PuLill ,l: pi.rci \clrpe\c in apa limpede.
rn lJIU le oe prrn\ ract.
O pic15 alburie luneci pe.le liradi. ascunzind poale niluci strivezii.
Morcoveafa umbli cu miinile la spate,

Cala
Jea duhul. pi5ica /girie ncbunegte 'e-)i
aerul cu ghearelc, se chirce$te
ghem sau se destinde fird cricnet.
..Cinc .puneu ca pi.rcilc pling cind
mor'l se intteabi MorcovcalS.
lncepe si-9i piardi rdbdarea. Prea s-a
lungrt povestea asta. Zvirle carabina cit
.olo. ia prsiia in brale ji. indirjir ue gnearelc cc-l ,/giri( pini la ringu. eu dinlii in.leitalr )i \cnele umnlle. o inibu)e.
Se inabu)i insi 5i el. .e clarini J'e piiioare. isLovir. )i se prabu)cttc le piminr.
ju Iala lipirA de boruipi.icii. cu ocliii pironrll ln ocn el.
II

Acum Morcoveali zace in patul lui

de

lier.

Piriniii $i prietenii casei, chemali in

grabi, se duc sq vadi locul dramei, aplecindu-se sub tavanul scund al cotelului.
spune maici-sa. Cu puteri in- Ah!
\utite,
$i abia i-am smuls pisica silrtecati
d(,la- prept. Va a.igur ci pc min< nu rni

rmora!)eaza ala,
Si in timp ce le Jlala urmelc unei cruzimi despre care mai lirziu, in serile de veghe ale familiei, vor povesti mereu, Morcoveali doarmc $i viseaza:
Se plimbir pe malul unui piriu, pe lrrciul
caruta rczele vii ale inevitabilei lune se

ii

5r

Un bou se apropie de el, se opre;re rn

loc, pufiie, apoi o ia la goani gi se face ne-

vizur, tropAjnd cu copitele de se aude

pini la cer.
Cc lini)le ar

fi

daca pirirrl gurcl o-ar

n-ar )u)oti alira, dacr n-ar face
atita zarvi, mai riu ca un sobor de cume-

trin(ini )i

tre,

Plinuind parci sI-i dea una ca siJ sileasci si taci, Morcovea!5 ridici incet
bilul unui laf $i ce si vezi: ni$te mci
- din miilocul trestiilor.
uriagi ies la iveali

Se iresc tlrn apa lepeni.'luciopi. 5i cresc

intruna.
Morcoveali incremeneqte de spaimi,
nu mai poare fugi.
$i racii il impresoari.
Se intind spre gitlejul lui.
Cum mai trosnesc!
$i i9i casci larg cleqtii.

OILE

Morcoveali nu zire$te la inceDut decit

un fel de ghemoloace sdltirele, care scot
nl)le lrpele a\ulZltoare 5i invilmdyite. a.emenea copiilor pufi pe joaci in curtea
unei tcoli. Un ghemoroc ii zbugheSre printre picioare .i lui ii sare inima drn loc.
Altul fi$n6$te, ca o ghiulea, printr-o deschizituri. E un miel. $i Mortoveali ride
singur de spaima lui. Ochii i se deprind
treptat cr,t intunericul $i desluSe$te limpede totul.

inceput vremea fitatului. in fiecare

dimineali. fermierul Paiol mai numiri
vreo doi-trei mieluli. Ii giseqte riticili
pflntre mamele lor, stingaci, clitinindu-se
pe plcroruijele.Jepene
patru bele nein-

oemlnatlc ctopllte.

Morco\eale

nu

indrezne)le ince \A-i

mingiie. Mai cutezitori, mielulii s-au ti

apucat se-i molftie pantofii sau se proptesc de el cu picioarele dinainte, linind un
fir de fin ln b6t.

Betrinii

fitali de vreo siptimini se

zbenguie opintindu-se pe picioarele dindaral. gonesc in zigzag.. Cei de-o zi, pl6pinzi. se poticnesc pe.picioru5e 5i cad pe
genunchii lor colturo$i. ca sa se ridice indati, plini de viaF. Unul mititel, pe care
maici-sa abia l-a adus pe lume, se tirStte
anevoie, nicliit tot. Maice-sa, stingherita
de bdgica umflati de api care bildiclie
neincetat. il alungi. impingindu-l in lituri
cu botul.
Asta-i o mama rea! spune Morco-

PIi dobitoacele*
soune
'- Paiol.

veald.

la

fel ca oamenii,

L-ai da la doici, nici vorbi.

Cam ata, mormdie Pajol. Slnt atilia
De care trebuie si-i hrdnesti cu biberonul
l- biberoane din alea cum se vind la spile-

ci

asta nu tine mult

maici-sa
se imbuneaza.
urm6,
si le imbllnze$ti.

rie. Numai

pin6 la
-Nu-i
greu

Apuci oaia de ceafd 9i o duce deoparte,

intr-un tarc. Acolo-i leag6 o mini de paie
pe dupi git. ca sa o cunoasce. dacd se intimpli $i scapi. Mielul s-a tinut dupA ea.
Oaia mesteci cu un crintAnit de rozdtoare, iar micutul. scuturat de fiori. se ridici pe picioru5ele-i plapinde 5i incearci
si sugi, scincind, cu botul infE$urat intr-un
soi de peltea tremuratoare.
$i crezi se imbuneazi maici-sa?

ci

intreabl
Morcoveati.
Da, numai si se lecuiascd. spune
- a fdtat greu.
Pajol,
toate astea, eu nu-mi schimb
- Cusriruie
gindul,
Morcoveali. De ce sd nu
dai mielulul in grija alteia?
rdspunde Pajol.
; Nu l-ar primi, patru
Intr-adevir, din cele
coliuri ale
incruciseazA,
tirlei, behiielile mamelor se
vestind vremea suptului, ii degi lui Morcoveali i se par ce toate sund la fel, mieii
le deosebesc, cdci fiecare dA buzna drept
spre ugerul maici-si,

Aici, la tirh, reia vorba Pajol, nici

pomeneald de hoale de copii.
- Ciudat, spune Morcoveald, instinct

!lc lrmrli.

ll clicr:l:
-r.t:.1 d: lina. Cum :ii
p----.^.,

,i-l i..,,'..'lr
\Llr!u e lotLll

$i

aproape r:-ar \ rait

.i

astupe botul

rlnel oi ca \a \adi care-i ade\irul.

Ginde5te aciinc la asemLrirea dinrre oameni $i oi )i-ar dori sa tlie numele llecirui
miel in parte.
ln tirrrp rr (r .r8. mircul(lc l,'r. ..r pintecclc' incordat dc irrpLtnsiturile boturilor
lacome, minincii cu o linigte plini de ncpisare. Morcoveali vede in jghcabul cu
api un capit de lan1, nigte 5ine de roati 5i
o lopati hirbujte.

jgheabul

E curat
dumitale, n-am ce
- ru.t()le
(l cU \ubrnlc.cs. Sint \lgur (a
,/il'(l
vrei

si

mrc

Ic faci singele mai vinos cu fieriria

Chiar aga, incuviinleazd Pajol. NiLt-ll scitpa.

$i-l indeamni pe Morcoveali sA guste

dpd. Ca .l fie mai intjrrtoare, arunci in
Jgheab tot ce-i pica in mini.
o ciputi? intreabi el.
- Vrei
Cum nu, spune lt4orcoveagi, firi si
)tie- Jr.pt( e<-i rorba. l1i rnultrrm<.e.
P.rjul .cotoce)re prin lina bogati a unei
oi :i .coate cu unghrilc la ircalJ o capu5a
galhenri 5i dololtna. pinrcioa:i. ghiflu|li. urid)i. Dupi cum il incredinleazi
Pajol, doui ca astea ar putea si infulece
Lapul lrnlli coprl ca pe o pluna. Pune cipu;a in palma lui Morcoveagd gi-l indeamni. da.J rrra.i rirla )i
hal,
'i faca
si o strecoare fratelui ori surioarei
sale pe
dupi git sau in pir.
Cipuga s-a gi pus pe rreabi
se infige
- pi$cdruli
in piele. Morcoveati simre ni$te
rn degete, ca gl cllm ar plca mdziriche.
Pi-lccrrrrrlc a\rea aJung ruri la incheietura
mlrnrr.)r. \ute mat departe. \pre cot. Parci
n-ar tr doar o .lngur5 cipuli. ci o puzde_
re. )t \-ar lt pus .i-i roada coLul pJne la
umar.

Vai de ea! Morcoveali o stringe intre

o.lrivetle. !rpoi i)r )terge mina pe
.patcle unei oi. ftra ca Pajol ri bage de

degete.

I
a

seami ceva.
O sd-i spuni ci a pierdur-o.
MorcovealS. du. pe ginduri. mai asLLrlti cireva clipe behatelile ce \e lrni)resc
treplat. Curind, nu se va mai auzi decit
lb;netul linului mestecat domol intre

lilci.

Agitati in iesle de o vergca, o sarici

'a rPali pare.i pczea.cd orle.inguri.,in-

gunca.

\A$U L

r ',:(.
,-.,-,,.--,
r. rcJ Tl fn_

Uneori, domnul kpic ii di r,oie lui

Morcoveali sd se duci la naiu-sau, ba
chiar si fi doarmi la dinsul. Na;;ul e un
birrin uriuz 1i singuraric. care-1i perrece
viala la pescuit sau prin vie. Nu iubegte pe

nimeni, doar de Morcoveali ii pl:lcc.

renit. minzule? inrreabi .l
- Ai
Am venit, nagule, rispunde Morco- thri sel imbfiliseze. Mi-ai pregdtit
veafi,
undiF?
Ne-ajunge una la amindoi, e de pr- na$ul.
rere
Morcoveati deschide u9a hambarului
si isi !ede undila gata preSalili. A)a.l nccdje$te natul intotdeauna, dar el s-a obignuit fi nu se mai supid: mania asta de bitrin nu le tulburi cu nimic prietenia. Cind
natul zice da, tu trebuie sd ingelegi ba, 5i
de-a-ndoaselea. Tolu-i ., bagi de .eama.
'Dacd ala-i place lui, eu n-am nimic de
zis", cugeli Morcoveali.
$i rdmin prieteni buni.
Napul. care de obicei nrr flcc mincare
decit o data pe slptimini, acum, in cins-

tea lui Morcoveall, pune la foc o oali

mare cu fasole, in care azvirle Si o bucati
./dravani de \linini. iar ca \i inceapa
ziua cu bine, ii spune ci e musai sI dea pe

git o cana cu vin.

Pe urmi se duc la pescuit.
Na$ul 5e a)ala D( malul apci )i de.li)oari firi graba ala undilei - alr buna,
de FlorenJa. Apoi inlepene)le
cu ni)le
pietroaie prdjinile lui grozave. Nu prinde
decit baboi mari, pe care-i pune degrabi
la ricoare,. infofolili intr-un $rergar, ca pe
nl$te sugacr ln scutece.
de seami, ii spune el lui Mor- Bagipini
coveali,
nu vezi pluta afundindu-se
de trei ori, si nu tragi undila.
Morcowald:
De ce de trei ori?

Cind s-afundd prima oari, nu-nseamna nimic; pe$tele doar ciocine$te. La

a doua. se 5chimba treaba: inghire momeala. A lreia oara
gata. nu mat scapi.
Niciodati nu-i prea tir- zi-u.
Lui

MorcovealS

ii

place mai mult si

descalli, intri in ape 9i

picioarele
nisipul de prc
icormonegte cu
jur.
iar porcanii.
fund, tulburind rotul in
prosti, dau buzna, Si Morcoteali scoate
iire unul de fiecare dati cind arunca undila. Abia mai are tihp se strige cdtre

prindi porcani.

Se

naiu-sau:

-$aisprezece, $aptesprezece,
sprezece!...

oPt-

Clnd na$ul vede cd soarele-i deasupra

capului, se duc si prinzeasci, $i-l indoapi
pe Morcoveat, cu fasole albi.
Nu existi nimic mai bun pe lume,
spune el. dar mie-mi place sd fie fiarti
bine. Mai degraba mugc dintr-o cazma
decit sA meninc fasole nefiarti; aia scriS-

nette $i crdnldne intre dintri ca alicele intr-o

aripA de prepelili.
Morcoveald:
Parci se toDeste in -nu-i
suri. Nu-i vorbd,
mai prejos. $i
nici aia gdtita de mama
totu5i. nu-i la fel. Pesemne ci ea se zgircegte la slSnini,
Nasul:

Minzule, imi creite inima cind te vid

cum infuleci. Pun prinsoare ce la maici-ta
acasd nu te prea scoli situl de la masd.
Morcoveald:

Asta depinde de pofta ei de mincare.

Daci ie foame. pini se satura ea, mi-ndop ti eu. Cind i;i pune ei in farfurie, imi
pune 9i mie, IEri si mai tina socoteale.
Cind a isprivit, am isprivit ti eu.
Na;ul:

Dace e$ti gngnuln

Morcoveald:

|i nu mai ceri.

Ehe, uqor de spus, naiule!

asta, e mai bine

Afari

de

si nu te scoli setul de la

masa.
Na$ul:

$i eu, care n-am copii, ap linge gi o maimuJi in dos, daci maimula asta ar fi copilul meu! Dracu'sd mai inleleagS!
Sfirgesc ziua in vie, unde Morcdveali
cind se uiti la natu-sdu cum sape, linindu-se pas cu pas dupi el, cind sti tolanit
pe vreun malddr de araci !i suge smicele
de rirchiti. cu ochii pironili la cer.

Fi\ri\t

Cu nagul, Morco\,eali nu se culci

inauntru : urlel. le rbateai. )i cu. pacilo.ul

da mrne. n-aude. n-a redc. Apa, ce-i drept.
(r:r rbiJ cil .i rrcii .r pi.ir.r. Ddr lJ nL lc'trliiri. {.ta ( nen,'rocir(a. Spr:ne. nu 1r-u
dal prin cap si te ridici r^n picioare ?
Morcoveald:
de

dragul somnului. Odaia e rece ; in schimb,

\alleaua dc ptrf linc rald. nu glumj. )i.n
alternutul moale pentru ciolanele bltrine
ale na$ului, pe fin il trec nidu;elile. VorbJ-i in\i cu cloarmc deparre de maica-\ir.
Va si zici a bigat frica in 1ine, ai ?

- na9ul.
spune

Morcoveald:
Sau mai degrabc eu \jnr ita care n-o infrico5ez de ajuns. Uite, cind vrea sil chelIineascd pe frate-meu, el 6i inhall coada
miturii, i se prolipe$re in fa1i, qi z:]u de n-o
face sA se lase piguba$L Din pricina asta il
ia 5i cu biniporul. Zice .J Feli\ e rare .imlitor din fire Ei nu-i chip s-o scoli la capdt cu
el cu ciomigeala. Asta-i buni doar cind e
vorba dc mine.

Ar trebui si pui 6i tu mina pe mitura,

biiatule.
Morcoreald:
Oho. de-ay arel curaj I Frlix )i cu minc
ne-am luar ad(5ca la bitare. fic in jotcifie de-adevi ratelea. Sint la fel de vornrc ca
el 9i a9 9ti si mi apir la fel de bine. Dar mi
9i vid ridicind mitura la mama !Ar crede
c-am adus-o pentru ea. Din miinile mele
ar cidea intr-ale ei qi nu
ziu, daci nu
mi-ar yl mullumi inainte:.4-nceaplr.e
mi
'tiu.
crolasca.

Dormi, minzule, dormi !

Somnul insd nu se lipe;te de nici unul.

Parci mai gliu eu la ce nri

fintini ?

mni la urmi, biliceala ta m-a lrezrt.

Era 9i timpul. Siracul de rine ! Bielul de
lrne : A./!irleal api pU guri ca o pomp,.
Te-am schimbat, 1i-am dat si-mbraci hainele de duminici ale lui Bernard.
Morcoreald:
Da. yi cc mri pi)ca . ce mi mai .carpinam I Erau lcsute din pir. ai ?
Nu. Jar Bernard n f, J\lll :iJi Llca u cimaqi curati. Rid eu azi, dar atunci, un
minut, o clipi mai rrebLria gi mort te scoteam atari.
Morcoveald:
Acum ag fi departe.
Pu5, hca pe limbili. M-am lrrar cu .ingrlr la ro,(. ce crezi. )i de-atunci nu mai am

noaptr rihnira. Drepr pedeapsi

plerdut somnul ; aqa mi se gi cuvine.

Morcoyeald:

Pii da'

Sdrdcutul de tine, numai cit mI gindesc

ii simt cum mi se-ncrele$te carnea. Stiteam
pe iarbl qi mI furase somnul. Tu te.iucai pe
ghiudul fintinii. ar alunecal 1i ai razur

abia

Hai, dormi, minzule, dormi.

Morcoveald:
Daca r ret \r Llorm. rralul(, nu ma mai
iine de mini. Dupi ce-mi fac somnul, 1i-o
dau eu singur- $i tragc piciorul mai in,
cclo. E piros. Nu pot si dorm cind m,at|nge clneva.

foielte. .e Inabuli. \rea

i se face mili de el.
Cind e gata si adoarmi, naqul l-apucd

una.

mi-am

mie nu mi sc cuvine pi

a$tept sa dorm.

Morcovea la .e
aer, iri bitrinului

deodati de bra[.
aici, minzule ? intreabl el. Vi- giE$ti
sam
te credeam iar in fintini. l1i mai
aduci aminte de fintini ?
Morcoyeald:
Ca pi cum ag fi acolo 5i,acuma, nagule.
Nu zic nimic, dar prea des imi spui de fin-

gindeam

acolo in

PRUNELE

Dupi ce s-au sucit gi s-au rlsuctl o Ducata dc vreme in a$ternul, na$ul intreabi :
Dormi, minzule ?

-Morcoveald:

Nu dorm, nagule.

Nici eu. Tare m-a$ scula. Ce-ai zice si

dupi rime ?

merSem

Mda. ar li
\ ea[i.

cera. riirpunde Morco-

Sar amjndoi din pitl. se imbraci. aprind

un lelinar si se duc in gradini.

Morcoteali poarti telinarul, iar na$ul

o cutie dc labli, pe Jumilate umpluti cu

pimint umezil. in care pistreaze rimele

pentru undili. Lc acoperi cu mu$chi ji-

lav, a$a-ci nu duce lipsi niciodati de momeali. In zilele ploioase are o pradi imbelliugati.
Bagir de seami, umbli u$Lrrel si nu
le strive$ti, spune el citre Morcoveati. De
nu m-as fi lemut de riiccali, nici nu puneam cipicii. La cel nrai mic zgomot, rima
se $i trage in gauri. N-o prinzi decit dacl-i
departc d< hirlogrll ci TrL'blliL .-o apuri
dintr-o dati gi s-o stringi nilel. ci altfel
alllnccl. A intr.rt pc lrrrnrtrtc in pauri.
di-i pace : o rupi.6i rima imbucitiliti nu
face nici doui parale. Mai intii ci le putreue5te pe alrlaltc. )-apor pell(lu Je soi nici
nu se uiti la ea. Sinl pescari care se calicesc pentru o rimi; rill fac. Pe$tii lrumo$i
nu-i prinzi decit cu rime intregi,vii, care
mr$ci pc fllndul apci. P<)t(lc credc ci ror
sd fugir, sc repede ;i le inhatri firi nici o

binuiali.
aproape roare imi scapi. mor- Mie
mirr
Morcorc:r{u. Mr-anr Limplill degetele de balele lor murdare.

Rima nu-i murdar5. O rimS-i lot ce

poate fi mai cural pe lume. Se hrlne$te
numai cu pimint. ir daci o -torcr. nu ie.e
decil piminr din ca. Eu unrrl le-a; minca.
Morcoveald:
Ti le dau >i pc-alr mclc. Ia manincS. \5
vid

$i eu.

Ar trebui mai intii si

prijegti
sd
le intinzi pe piine.
le
9i apoi
Viermi5orii mici ii mininc 5i cruzi : buAstea-s cam mari.

n5oari pe cei din prune.

Morcoveald:

Mda, 5tiu. De-aia le faci greafl alor

mei, mamei mai cu seami. E destul numai

si se gindeasci la tine iji ise intorc matele
pe dos. Din partea mea n-ai decit, eu n-o
si mi iau dupi tine; lotrFi ci eiti om de
treaba )r cu ne-nlelegem de minune.
Ridicr nilcl [clinrrul. rpuci o creangi
!i culege citeva prune. Pe cele bune le pistreazi pentru el. pe cele vierminoase Ie di
nagului, care spune, inghilindu-le pe nemestecate. cu simbure cu lot :
Astea-s cele mai bLlne.

Morcoleald:
Hm, pini la urmi o s-a.jung si le mdninc
pi eu ca tine ! Mi-e frici.loar c-o
'ii-mi miroasd gura si-o si simtl mama cind md siruti.
miroase deloc, na, tace na;ul,
- Nu
in nasul finului.
suflind
Morcoveald:
Adevdrat. Duhnegti doar a mahorcd. $i
cum duhnegti ! $tii, mi-e91i tare drag, na;ule, dar mi-ai fi 9i mai drag decit oricine
pe lumea asta, daci n-ai trage din lulea.

Eh, minzule, minzuie, asta-i sinitate

MATILDA

Mimico, $tii, ii dn de veste Ernes- doamnei

tina
Lepic, abia trigindu-ti risuflarea. Morcovealii cu Mrtilda .e Joaci
iar de-a mirele ti mireasa. Sint in livadi.
Felix ii gitegte. $i, dupi cite $tiu eu, jocul
dsta interzis.

lntr-adevir, in livadir, Matilda sti nemi$catl si leapinl sub giteala florilor de

.unatoare. Tmpodobiti Jin cap pini-n pr.
cioare, pare o adeviraii mireasd, cu limiifi in pdr. Cu ce-i pe ea, ii-ar putea alina
toatA viatra dureile de bur1i.
lmpletite mai intii in chip de cununo. fre
cre$tet, floi1e coboari pe sub birbie, pe
spate. pe bra1e. valuri unduruase. i.< incolice.c pe dupi mijloc pi .e aStern la p5mint intr-o coadi gerpuitoare, pe care Felix^o lunge$te intruna, neobosit.
Intr-un tirziu, se di ci;iva pa$i indirAt

gi spune

Gata, nu mai mi$ca

acuma-i
rindul

tiu

Morcoveati,

Morco\eali e gitit )l el ca un mire. e inzorzonal din belgug cu flori de sunltoare,

printre care, ici-colo, ies la iveali ba o mdciulie de mac, ba nigte bobi;e de pdducel,
ba o pipddie galbend
asta ca si se dcosebeasci de Matilda. -N-are chef de ris $i
tustrei pistreaz, un aer senos, cum se cuvine in asemenea imprejLrriri solemne. La
inmormintare trebuie si fii trist de la incepur pinx la .firilt : la nunra. :'erios pini
dupi cununie. Altfel, jocul n-are nicl un
haz.

1./

j
r:' I

'.'

.,t.

.!

.:i .& i
'r-:
.,, /"
".n"' r...':.

";,a'

...'.., .,,.

"';i

$,
j'
.l
';,. |

irl'

"

r.tl

F,I

' -.-'

!:.::1;
i': l:g

'it:l

.,!t

ri

i'ri"

de mini ! porunceSte Felix.

- Luati-va
Pomili
inainte ! $i nu vi gribili.

Amindoi inainteazi domol, pulin

de-

pdnaii unul de altul. Cind se lmpiedice in

trena, Matilda o ridicd gi o fine intre de-

gete. MorcoveatA o a$teaptl galant, rimi

nind cu un picior in aer.
Felix ii <iuce prin livadd. Merge de-a-ndiratelea 9i bate tactul cu bralele intinse,
arltindule in ce ritm sd p6leascA. Se lnchipuie primar $i ii salut5, apoi preot 9i ii
binecuvinteazi, apoi prietenul care vine
cu felicitdri 9i uriri, apoi liutar ti scl4iie
din douA befe incrucigate.
$i-i plimbi aqa incoace pi lncolo.
Stati ! poruncegte. Uite ci se des-

-lace.

Zibovesc in loc cit apasi cu palma cununa Matildei. apoi alaiul se pune iar in
mllcare.

ltipi Matilda, strimbindu-se.

-UnAu
vrej de sunitoare ii trage pirul in

il smulge. Pornesc mai depafie.

Gata, spune el, acum sinteli cisito-

jos. Felix

rili : hai, pupati-vi.

$i cum ei povlie

Ei, ce e ? Hai pupali-vi. Mirii

se

- Faceli-vd pi voi ochi dulci, o declapup6.

ralie acolo. Sta de parcA a;i fi de lemn.
DinduSi ifose de om mare, i;i bate joc
de stingicia lor
el care poare a pi rosrit
- Di
vorbe de dragoste.
exemplu ti o sdruld
cel dinLii pe Marilda, ca sA nu spund ci nu
s-a ales cu nimic.

Morcoveali igi ia inima in din1i, di deoparte florile ce atbni pe faF Matildei $i o

sAruta pe obraz.

Nu glumesc, se aprinde el. Cu tine

m-as insura bucuros.

Matilda ii lntoarce pe loc sirutul gi-n

clipa urmeloare. stinjeniti ii stingaci. ro-

amindoi.
Felix rinjegte :
inrosit ca un rac.
-ipi Te-ai
freaci doue dgete unul de altul si
spune din virful buzelor, foarte intepat:
- Da' progti mai slnt ! $i-nchipuie c6-i
Sesc

de-adevemtelea,

pi-ntii nici n-am rogit, i-o ln- Infi

toarce
MorcoveatA, ata cd n-ai decit sd
rinjegti cit poftegti. Nu mi impiedici tu si
md-nsor cu Matilda, dactr gi mimica o si
vrea.

Dar iata ci mimica vine singure. sd

spuni ea, cu gura ei, cd nici nu se ginde$te
la a$a ceva. Impinge portita gi intri in livadd, urmati de Ernestina, care i-a pidt.
Trecind pe llngd gardul de midcini, rupe
o jordie, de pe.care smulge frunzele, dar
de sprnl nu se atrnge.
Vine spre ei valvirtej. ca o furtuna.
Pl,zea L strig5 Felix ;i-o gterge in
fundul livezii.
Aici e la ad6post gi poate si vadi tot ce
se petrece.

MorcovealA nu di niciodata bir cu fugi1ii. E fricos de felul lui, insi-i place si

sfirgeasci povestea clt mai repede; ln
schimb, azi se simte viteaz.
Matilda tremure Si plinge cu sughiluri,
ca o vedani.
Morcoveald :
Nu te teme. O stiu eu oe mdmica. Numai oe mine mi arde, Eu incasez totul,
Mdtilda :
Da. dar mdmica ta o sA me souie mimichii me Ie 9i mAmica o si mi bati.
Morcovea4d :
O sA te codjeze; se spune corijeazS, ca
9i cum ar fi vorba de temele de vacant6.
Maicd-ta te corijeazi ?

Marilda :
Uneori. deoinde.
Morcoveatd:
La mine asta-i ceva sigur, intotdeauna.
Matilda :
PAi n-am ficut nimic.
Morcoveatd:
N-are a face, Bagd de seamd,
Doamna Lepic se apropie. Acum e cu
neputinF sa-i mai scape. Are tot rimpul.
Inc-etinegte pasul. A ajuns arit de aproape,
incit Emestina, de teami sd n-o incaseze
ti ea la invalmiseali. se oprette in marginea cerculul uncle se va petrece totul.
Morcoveala se prolipeste in fala ,,nevesti-si", care hohoteste Si mai si. Sunitoarea
i'i amestecd florile. Jordia doamnei Leoic
se. ridicA. gata de rreabe. Morcoveali, palid $i cu capul tras intre umeri. isi incrici$eazd bralele la piept. Parce-l si usturi
pielea. parciJ si arde spinarea. totufi are
trutra si se ritoiasce
'rdu :
ce-i
$i
- ti noi pulin !inrr-asra I Ne-am mar
distrat

CASA DE BANI

A doua zi, dind ochii cu Morcoveata,

Matilda $i lncepe :
Maici-ta a venit de i-a spus mdmi- totul
chii
ti am mincat o papard numeru'
unu. Dar tu ?
Morcoveald :
Nu mai iin minte. Pe tine, lnse, te-a bitut degeaba : ci doar n-am'frcut nimica
rdu,

Motilda :
De buni seamd ci nu,
Morcowald :
$tii, eu vorbeam serios atunci cind spuneam cd m-ag insum cu tine.
Motilda:
. $i eu m-ag mirita cu tine, cu dragd
inime.
Morcoveald:

Eu a! putea se me uit la tine de sus, fiindci tu e$ti siracd gi eu bogat, dar n-ai
grua, eu te prelulesc.
Matilda:
E ti bogat tare, Morcoveali?
Morcoveald:
Babacii au pe putin un milion.
Matilda:
$i cit face asta, un milion?
Morcoveald:

Mult; milionarii n-ajung niciodari

^
IUnOUI
SaCUlUl-

la

Motilda:.
Ai mei se pling ce n-au destul.
Morcoveald:
O! $i-ai mei Ia fel. Toli se pling, ca sA-i
induioqeze pe cei.din jur gi s5-i imbuneze
pe invidiogi. Da'noi slntem bogaii, gtiu
eu. La fiecare intii ale lunii, riticul dmine
singur o clipi la el in odaie. $i eu aud cum
scrignegte incuietoarea casei de bani. A9a
cum se aud broticeii seara. Tdticul spune
un cuvint pe care nu-l ptie nimeni
- nici
mama, nici frate-meu, nici sor6-mea
nimeni afari de el gi de mine, gi casa -de
bani se deschide, Atunci, el scoate bani
dinduntru 9^i se duce de-i pune pe masa
bucitariei. Ii zorniie in mini, lird vorbd,

pentru ca mimica, prinsi de treburi la

cuptor, si bage de seame. Pe urmA pleaci,
iar mdmica se intoarce qi inhali banii.

L/

FJ

Afa-i in toate lunile gi asta line de multe

lreme, dovadi ca in casa de bani e mai
mult de un milion.
Matilda:

$i ca s-o deschidi zici ci

trebuie si

spuie un cuvint anume? Ce cuvint?

Morcoveald:
Nu-1i mai bate capul de pomanS, Ji-l
spun eu cind o si fim cisitorili, numai

dace-mi fdgiduie$ti

ci

n-o

sil afle ni-

meni niciodatd.
Matilda:

Spune-mi-l acum. Uite, i1i thgiduiesc

cI nimeni n-o sd-l afle.
Morcoveald:
Nu, Ssta-i secretul

meu;i-al lui titicu'.

Matilda:

Nici nu-l itii. DacA l-ai iti, mi

spune.
Morcoveald:
Ba sa mi ierti,

Mqtildq:
Sic! Sic!

il

l-ai

$tiu!

Nul ttii, nu.l stii.

Pe ce te prinzi cAJ $tiu? rostette

- MorcoveatrA,
grav
Pe ce? i-o intoarce cu govdiali Matilda.
Lasi-mi si pun mina unde vreau,
urmeazi Morcoveati, $i li-l spun,
privggte lung. Nu intelege
Matilda
prea bine ce vrea. lgi mije;te ochii $ireli, $i
acum e de doua ori mai curioasa.
Tu spune-l intii, Morcoveala.

il

Morcoveald:

Da' te juri ci dupi aia mA la$i se pun

mina unde vreau?
Matilda:
Mlmica nu-rni di voie sd jur,
Morcoveald:
Atunci nu li-l spun.
Matilda:
Nici nu-mi pasi de cuvintul Asta al tiu!
Afl5 ci l-am ghicit, da, l-am ghicit.
MorcoveatA, neribddtor, forfeazi lucrunle.
AscultS, Matilda. n-ai ghicit nimic.

- mie
Dar

mi-ajunge cuvintul

teu

de

onoare. Uite, cuvintul pe care-l spune tata

lnainte sd deschidi casa de bani este ,,Lustrucu". Acuma gata, pot si pun mina
unde vreau.
Lustrucu! Lusttucu! repete Matilda, dindu-se lnd6rit, cu plAcerea de a
cunoa$te o taini Si cu teama cA taina asta
nu face doui parale. Adevirat, nu rizi de
mine?

Apoi, cum Morcoveali

se apropie de ea

frrd sA dspundA qi plin de hoterire,

cu

mlna intinsi inainte, fata o rupe la fugi.

gi el o aude chicotind.
Matilda abia s-a ficut nevlzutd $i MorcoveatA aude deodatl in spate un hohot
batjocoritor.
Se lntoarce. Un argat de la castel scoate
capul prin geamlicul grajdului $i rinjette
cu gura pinA la urechi.
Te-am vizut, MorcovealS! strigd
O sI te spun maici-ti.
Morcoveald:

Mi

jucam, nene Pierre. Voiam s-o p!cilesc pe mititica asta. Lustrucu e un

nume scornit de mine'. Si afarl de asta,
habar n-am care o fi cel adevlrat.
Pierre:

Lasi, Morcoveali, mi doare-n cot pe

mine de Lustrucu Ssta al tiu. Nu de asta o
si-i povestesc eu maici-ti, ci de ce-a fost
dupi aia.

Morcoveald:
Pii ce-a fost?
Pierre:

Ehei, a fost ce-a fost. Degeaba, te-am

vizut. Morcoveafi! Zi tu ci nu te-am ve-

r De fapt. ..Luslrucu' nu-i o nnscocire de-a lui

MorcoveaF. Acesta e numcle lipului grotesc al prostului dinlr-un cinlec popular, nume niscur, sc pare,

din intrebarea tradilionali a pronului la tcalru:

..L'euiser-tu cru'l
"Ai fi crezut una ca asla'1

Tull .{i inc!'put1, f,tnc pcnlru rirsta tal in

\chlmb. rtiLl c-ir.it li \e lungeasci urcchrlc
dc\cara, nu rlrt ral
. M,, (^\(rlJ lrri rr( (r .i mil .lltni
Imbujorat la iati, de-ai zice ca pirul lui
tLr)(rl J pilit. ipr intrrnJr JnrinJuJi nlirniie in buzunare gi se depirteazi pleo5tir
$i smiorciind.

Rintr.

Asta nul Mai bine mi ciuc si prind

obleli. E un timp, o liumusefc! O sa adun
co$uri intregi.
MorcoNeald :

A)teapti-m^i un pir. Ala l-a(c 'nimlcir

intotdeauna. Intji zice nu. dar pe urm. \e
rizginde$te.
Rimy :
Stau un sfert de ceas, mai mult nu.

Biielii se prolipesc acolo amindoi, cu

miinile infundate in buzunare, Si trag cu
coada ochiului spre scari. Nu trece mult
$i Morcoveali ii dA cu cotul lui R6my.

OBLETII

Celi spuneam eu ?
-Intr-adevir,
uga se deschide 5i doamna

Morcoteala .e iohca de unul \irgur ln

mUlocul curlll. pentnl cu doanrna Lrpr.
si-l poati supraveghea de la fereastri, 9i
cau(il cu lL,r din"rlin.ul .i nu-yi Jca in pellc: deodati apare priercnul .au Rem\. t
un baiat de \cama lul. rJr( :jchtopjt<J/u.
dar llne morli).5 alerge. asrrel r.a ptcioru-i
\ling. b(rcJg. se ltri)re d pa celilalt. lilr
si-l a1ungi vreodati. Remy duce un co$Lrrel ln mrna.
Morcoveafi, vii fi ru cu mine? inlreabi. el. Tala pune cinepi la lopil in
girla. li dirn o mini d< aluior 1i maiprindem ti ceva cu panerele.
Spune-i tu mamei, rispunde Mor-

coveala.

Rimy:

Pii

de ce si-i spun eu?

MorcoIeald:
Fiindci mie n-o sd-mi dea voie.

Tocnrai atunci se ivelle-n fereastri

doamna Lepic.

Si

_ - Doamni. vi rog. \pune Remr. imi

dalr
\ole si-l iau pe Morco!ealii cu mtne,

sa prindem ni$te obleli?

Doamna Lepic lipe$tc urechea de

8eam. Kem) o roagi pentnl a doua oara,

strigind. Doamna Lepic a inleles. Se vede

cum milci din bLrzc. Cei doi prieteni nu
pncep ntmlc $l se pnvesc nedumerili. Dar
doamna Lepic da din cap dc.lu$ir in semn

ca nu.

Nu r.rea. bolboro.ette MorcoveafA.

^.5lglrr. acust o ve.,,r ci arc nevoie de mlne.
Rimy:

Cu atit mai riu! Am

nune. Nu vrea. nu vrea.

Morcoveald:

fi

petrecur oe ml-

- Hai. rimii cu mine! Ne jucim

amlnoor.

Lepic coboara o treaprx. linind in mini

un paner pentru Morcoveald. Se opre5te
insi in loc, binuitoare.
Ia te uiti, mai eSti pe-aici. R6my ?
Te- credeam plecat. Lasr, ii spun eu lui taici-tiu ca umblr harhui. 1i-ai .r rezi ru
Riuy :
Morcoveala m-a linur, il 1l\ se mrl
a$tept.
Doamna Lepic :

Aha, a;a, MorcovealS ?

Morcoveali nu zice nici da, nici ba. Nu
mai gtie nici el cum sd o scalde. O cunoa$te pe doamna Lepic cum iti cunoa$te
buzunarul. A ghicit-o $i de asrl dari. Dar
nitiriul dsta de R6my 1e incurcd, i-a stricat tot planll, aga ci lui nu-i mai pasi
ce-o sA fie. Srrireple iarba \ub talpa. cu
ochii alintigi aiurea.
toate astea, mie mi se pare ci
- Cu
n-am
obiceiul .a-mi iau cuvinrul inapoi.
spune malca-sa.
$i nu mai adaugi nimic.

Urci iar scara;i intri in odaie, cu panerui pe care trebuia si.l ia Morcovea;i ca
si prinda oblegi pi pe care-l deiertase

anume de nuci.
R6my e departe acum.
Doamna Lepic nu prea )lre Je glumA.5i
copll o pnn \ectnl se apropje de ea pre_
vizitori. cdci. ii infrico5eata aproape la fel
ca lnva[atorul.
R6m1 a- zbughir-o \pre girla. Alearge

mlnclno pamtntut. rar plctorul lul rting !i

zibavnic lasi o diri p;in colb, danguii 9i

sunA ca o cutie de tinichea.

Ziua I.iind. pierduli. Morco\ea!a

mal are chei

aici

cle

Joaci.

nu

Un prilej minunat de petrecere s-a dus

pe apa slmbetet.
Pirerile de rAu nu-s departe.

Le asteapta.
Singuratic Ai fhri aparure, hse plictisul
si-l nApadeasca si pedeapsa sd vini de la
slne.

O LOVITURA DE TEATRU

Doamna Lepic :
Nu-ti dau voie si pleci, auzi ?

Ci

altfel...

Mina-i dreaptd se trage inddrdt. ca si

cum ar vrea sd-li ia avint.

Morcoveald (incet) :
Am lnleles.
Scena a II-a

Morcoveald :
Dus pe ginduri, Iingd ceasornic,
La urma urmei, ce vreau eu ? Si n-o rau

dupi ceafi ! Mama e mai darnici ln privinF asta decit tata. Mi-am fecut soco-

Scem I

teala. Cu atit mai r.iu pentru el.

poamna Lepic :

Incotro ?
Morcoveald:
$i-a pus cravata ceq noud

Scena a

ti;i-s

cu scuiDqt.
'Dantolii
Md duc cu tAticu' la plimbare.

lustruit

III-g

uomnut Leptc :
Tine mult la Morcoveald, dar cum e mereu pe drumuri, chemat de ajfaceri, nu are
niciodatd timp de el.

Hai si mergem.
Morcoveald :
Eu nu merg, taticule,
Domnul Lepic :
Cum nu mergi ? Nu vrei

Morcoveald:
O, eu vreau, dar nu pot.
Domnul Lepic :
L6murette-mA, ce s-a intimplat

MorcoveaTd:

Nimic, rimin acasi.

Domnul Lepic :

Mda. sigur. iar !i s-a ndzarit ceva. Ce

dihanie mai esti si tu ? Nu mai stie omul
cum sA te ia. Ba vrei, ba nu vrei, Rimii
acasA, baieF!, ii biziie cit poftsti.
Scenr a IV-a

Doamna Lepic:
Ca sd audri ce se vorbette, ea are tntotdeauna prevederea de-a trage cu urechea
pe Ia uii.
SdrdcuJul de ell Prejicindu-se ai-l minglie, ti vird mina in pdr si-l trage virtos. la te
uitd cit mai pitim$te pentru cd taicd-siu...
(aici se uitti chioris la domnul Lepic)... vrea
si-l care dupi el. Mama ta nu te-ar chinui
cu atita cruzime.

Domnul Lepic-tatdl

ti

doamna lapic-

mama tsi intorc spatele unul altuiq.

Scen! a v-a

Morcovea1d :

Ghemuit intr-un dulap, cu dowi degete

virtte in gurd gi cu unul tn nas.
Nu oricine poate fi orfan,

LA \ i\{TOARE

z--'7
-t
t
E-.

-u{j \
Domnul Lepic i:;i ia bnielii, pe rind, la
!iniroare. Ei merg in urma Iui. cera mai

spre dreapla. din pricina biriri pu5rii. pi

duc tolba. Domnul Lepic e un mirpdluitor neobosit. Morcoveata se incepeiincazi si se lina de taica-\u, liri {a se rilcire,r.ca. Ghetele il rod. degetele i.e sucesc. cele mari i .e umfli Ia capele ca nii;re
ciocinage, dar e) nu zice nici pis.
Daci doboari weun iepure de cum rese
la vinetoare. domnul Lepic intreaba :
siJ laqi la prima fermi din
- Vrei
drum,
sau si-l dosegti intr-un tufi$ $i sil
ludm deseari ?
Nu, riticule, rdspunde Morcoveali,
- bine
il iau cu mine.
mai
Uncori .e intimpla si poafle o zi intreagi cite doi iepuri 5i cinci potirnichi.
Atunci viri mina sau batista pe sub cureaua tolbei, ca si-$i odihneasci umerul
amorlit. Iar daci le iese cineva in cale,
arali sarcina din spinare, fudul, !i pentru
o clipi uiti de povari.
Oboseala il ajunge mai ales atunci cind
tolba rimine goali 9i cind nu are cu ce se
lud uli.

aici. ii spune uneori

- A)leapti-mi
domnul
I epic. Eu ma abat nilel prin aretura asla.

Morcoveale 5e opre)(e locului. inciudat, 9i intepeneste apa sub dogoarea soarelui. Se uita la taic6-sau cum calca aratura in lung $i-n lat, brazdi cu brazdS qi
bulgdre cu bulgire, parci netezindul cu
grapa. cum scolocelte cu leava pu5rii prin
toate tufele, scaielii Si miriciniqurile, in
timp ce pini 9i Pyram, dornic de un pic de
umbrd, se intinde la pimint, gifiind cu

limba de-un cot.

..Degeaba. nu-i nimic pe-acolo. ginde$te Morcoveali in sinea sa. Aga, dd
iama prin urzici, croieqte, prdpide5te ! Si
fiu cr.r iepure. la adipo.r. intr-o vizurni
sub frunze, nici dracu' nu m-ar clinti pe-

asa

ar$ifi l"

bombane.
,L $i
prc.
e

afurisindu-l pe domnul

Donnul Lepic mai sare un pirleaz. \e

carrte )r prrn lucerna tle rl,lu'r mlrc r"rare si nu dibuie de asti dati vreuu urccheat.

sil a$tept, murmuri Morco- Zice

gi-acum trebuie si gonesc dupi el.
veafi,
Daci incepi ziua prost, iti meige prost
pinl seara. Aleargd, tdticule, asudd.
scoate sufletul din ciine, poartA-mA dupd
tine pin, mi s-or muia oasele, da-i to! degeaba. Deseari tot mofluzi ne intoarcem
acasi.

Cdci Morcoveala are nrpte iuperrrilii

copilireSti.
De

fiece datd cind duce mina la cozoroc,

uiteJ pe foram adulmecind, cu pirul

zbirlit 9i coada leapdni. Domnul Lepic se
apropie incetitor, cit mai mult, cu patul
pu;tii in scobitura umirului. Morcoveali

incremene$te, nibu$il de
emolle.
Isi scoate 5apca.

un prim val

dc

Atunci, ori i9i iau zborul niqte potirnichi, ori ligneste vreun iepure. gi dupi

cum Morcoveali iti pune $opca pe cap sdu

face un salut pitld-n pdmint, domnul Lepic
di gret sau trage in plin.
Morcoveali recunoagte singur : srstemul esta nu se prinde intotdeauna. Daci
repeti mi$carea prea des, ea rdmine fdri
urmiri, ca 5i cum norocul ar obosi si tol
rispundi la aceleagi semne. Iar Morcoveali, cumpitat, le rire$te,9i astfel izbute$te aproape de fiece datd.

Ai vizur ce lovituri ? inrreabi dom- Leprc.

nul
crnlinnd in miini un iepure

care nrci n-a apucal .a sc rdceasci qi apesindul pe burta bilaie ca sd stoarcl dintr-insul cele din urmi necurigenii. Da'de

ce rizi

ci multumiti mie I-ai doborit,- rAspunde Morcoveatrd.

$i, mindru de noua-i izbindi, ii dezviluie increzitor metoda sa.
Pentru

Ce spui ? face domnul

-Morcoveqld.
.

HT l-N-as putea

nlctooata.

spune

Lepic.

ci

nu mi-n$el

Dounul Lepic :

Haide, lasi fleclreala, nitifleali

Daca lir la faima ra de baiar de;repr, nu re

sfAruie\c sa indrugi gogorile aslea de fala
cu allii. Ti-ar ride in na.. \umai daca nu
cumva iii bati joc de taicd-tdu.
Morcoyeald:
Zau ci nu. riticule. larri-rri. tu Ji
dreptate: sint un nitiriu.

scuturindu-l de zor,

MUSCA

il

trage afare, apoi

parci asculti gi strigl domnului Lepic :

- Stii, titicule, cred ca mi-a intrat o
in ureche.
Domnul Lepic :
Scoate-o, bdiete.
Morcoveald:

muscA

Vinitoarea continua

li

Morcoveala,
care ridica Docair din umeri. convins ci e
un mare prost, merge iarA in urma lui taice-seu, plin de zel, cdznindu-se sA pune
piciorul sting ln cilcetura piciorului sting
al domnului Lepic ai intinzind pasul de
parci l-ar fugdri un capciun. Se odihneyte doar cit rupe vreo murd. vreo pari
pddureali ori nigte porumbe din cele care
fac gura pungd, albesc buzele $i potolesc
setea. Dealtfel, intr-unul din buzunarele
tolbei duce plosca cu rachiu. Hai o inghititura, hai alta - dd gata aproape tot rafiindce domnul Lechiul, de unul singur,

pic. imberat de vinrloare. uite se

mai

ceara.

Nu tragi o dusci, tAticule ?

-Vintul
n-aduce decit un mormeit de re-

fuz. Morcoveald golegte plosca Iicindu-i

de petrecanie $i ultimului strop, cu care

abia ll imbiase pe taici-su ii, amelit, intinde iar pasul dupd el. Pe nea$teptate se
oprste in loc, virA un deget in ureche,

S-a bigat prea la fund 9i nu pot s-o

ating. Aud doar cum biziie.

Domnul Lepic:
Atunci las-o sA moare,
Morcovecld:

$i daci plodeqte, tSticule, dace-si face

cuib ?
pomnul Lepic:
Incearci s-o strive$ti cu coltul batistei.
Morcoveald:
fi si torn nilel rachiu s-o inec ?
^ImiCe-ar
dai voie ?
Toarni ce wei, strigi domnul Le- dar
pic,
lasi-mi-n pace !
Morcoveaii lipegte buza plogtii de ureche gi-o golegte pentru a doua oari, se fie
la adipost dacd domnului Lepic i-ar trece
prin minte si-$i ceard partea.

$i indad strigi

voios, alergind

sA-l

ajungi din urmi :

t5ticule, nu mai aud musca. Cu
- $tii, cd
siguranlS
a dat ofiul popii. Atita doar
c-a

biut rachiul.

PR

I}1L L SITAR

Unul dintre sjrarl se nAruie cu pliscul

inainte, iar ecoul poarta cumplita detunilura in .'elc p.rtru eo luri a.( padu't..

Morco\eali riJrca :.itarul ( u aripJ

il rinrurd biruitor in aer. rr,ge in

lrinra.
colea. spune domnul Lepic. E
- Stai
locul
ccl mai bun. Eu umblu cu ciinele
prin pidure pi .tirnim sitarri ; cum luri
pil, pil, ciule$te urechile $i casci ochii. Sitarii au sd zboare chiar pe deasupra ta.
Morcoveald fine arma in miini. Astizi
vd rrage penrru intiia oarii inrr-un.irar.
Pini acum a doborit cu pusca domnului
Leprc o prepelili. a Jumulir de penc aripa
unei potirnichi in zbor pi a leiar \a-i scape
:

un iepure.

Prepelila a impu$cat-o la pemint, sub

nasul ciinelui. La inceput se uita la ghemotocul acela de culoarea lirinei, fird sdJ
vadi.
DA-te ni{el indirdt, l-a sfltuit domnul- Lepic, etti prea aproape.
Firi voie. Morcoveaia a mai fAcut un
pas inainte, a ochit $i a apdsat pe tragaci,
cu buza levii aproape lipita de cocolosul
cenu$iu, pe care l-a amestecat cu Frina.
Pe urmi n-a mai gisit din prepelip sfirrecati decit niste pene qi un cioc insingerat.
Cu roare aceslea, doar doborirea unui
sitar sfinle$te faima unui dnar vinAtor, $i
seara asta se veste$te hotdritoare in viala
lui MorcovealS.
$tie oricine ci amurgul te amigeste.
Lucrurile igi invilmdSes- liniile nedeslu$ite. Biziitul unui tintar spintecd linigtea
ca un tunet. Morcoveale, tulburat, ar
rrea .b treaca odata pe\le aceasta incercafe.

Sturzii inturnali de prin lirezi lisnesr

prinrre srejari. Morcoveali ii ia in catarea

armei. ca sa-5i mai deprindir pulin ochiul.
gterge cu mineca abureala de pe lea!a.
Fr,unze urcate /burda fa rA 1inra. incoace
$r

lncolo.

Intr-un tirziu, doi sitari, cu zborul ingreunat de lungile lor pliscuri, se inalld 5i
se iugiresc dragestoqi, rotindu-se peste

pedurea fremedndA.
Pi!, pi!. pit, aude Morcoveala. intocmai
cum il prevenise domnul Lepic, dar atit de
incet, incit nu crede ci vin spre el. Ochii ii
tug in toate pirlile, liri astimpir. Zaregte
douS umbre lunecindu-i pe dea.upra
capului )r. cu parul puprii proptir in burre,
trage in aer, la nimerealA.

piept mirosul de pulbere.

Pyram sose$te in goana,

lisindu.l

urmi pe domnul Lepic, care nu

veSte, dar
de obicei.

in
zdbo-

nici nu se grdbegte mai mult

ca

,,Aproape ce n-o s6-$i creadd ochilor",

ginde;te Morcoveale, pregitit se culeagA
laude.

Domnul Lepic di insi la o parre crengile unui tufit, iese la iveali 9i zice liniStit
llului .iu inca in!aluil de fumul impu)ce-

tunl:

Ce dumnezeu nu i-ai doborit

amindoi

pe

cIRLIGUL DE UNDITA

Murco!eala .e apucd .d curer: pe5ttj pe

care r-a prins : lini. ropioare. ba chiar ;i bi-

bani. Le rizuie solzii cu cutirul, apoi ii

spintecA $i le pocne$te sub c6lcii bigicile

pereche, strivezii. Aduna malele pentru
pi5icii. Furar de rreabi. roboteple de zor,
aplecat pesre gdleata albil is .pumd. bdBind de seami si nu \e \tropeasca.
Doamna Lepic vine sd arunce o privire.
Bravo | \pune ea. A.rizi ai prins

- de-o minciiricd pe crnile. Vezi ce

pesle
poJi fi indeminaric cind vrer'l
Il mingiie pe grumaT 5i pe umeri, dar
cum trage mina, izbucne$te in fipete de
durere.

Un cirlig de undild i
.
oegetulul.

s-a

infipt in virful

Erne.rina apare. rn.fuga. dupd ea Feli\.

cuflnu 5t oomnut Leprc.
Ia se vedem ! spun ei.
-Doamna
lepic srringe degerul inrre gcnunchr. drn care pricini cirligul se infige pi
mar adinc in carne. Felix 5i Ernestrna o
suslrn. rar domnul Leprc i-apuci pi-i ridici bralul. asa ca roli por .a-i \aLli degetul. Cirligul ia stripuns degerui dintr-o
parte In atta.
Domnul I eprc incearci .al \coale.
. - Ah, nu, nu a9a ! fipi asculir
ooamna Leplc.

Inrr-ade\;r. intr-o parte rirIul. rar in

cealalte indoirura ca o bucla nu lasd cirligul sa iase.
Domnul Lepic isi pune ochelarii.
i face el. Ar lrebur rupr.
-CumDrace
si-l rupi insd ? Sotul ei n-are cum
'5 apuce cirliBul 5i. la cea mai micd incercare, doamna Lepic sare in sus 9i urli.
Cum. adi.i. \or \j \mulge inima. riala

I Pdi cirligul ista e olel de soi.

Hm. mormirc domnul Lepic. atunci
- .rF\rrt .leocr'rl
rreh,,ie
Iti potriveste ochelarii, scoate briceagul $i se apuci si plimbe pe deget tdi$ui
tocit al lamei, intii ugor de tot, abra atlngind pielea. Apoi apasd. E numai brodin

ea

boane de sudoare.

Au

Au

doamna Lepic, $i

muri.

Di

singele.

toli

cei de

Au

! ie

viicireste

fat,

se

cutre-

- Mai repede, titicule ! spune EroesIa nu te mai prosti atita ! se otirigte

- la
Felix
maici-sa.

trna.

Domnul Lepic i5i pierde ribdarea. Briceagul slirteci, feristruie$te la intimplare,

iar doamna Lepic, dupi ce a murmurat :
..Mdcelarule ! Micelarule !", din iericire,
lesinA.

Domnul Lepic nu scapi prilejul. Alb

la

fa$ 9i innebunit, ciopirlette, scormone$te

pfln carne )r ialil ci d n de8elul care nu-i

decit

ranA singerindi cade Si cirligul.

uf!
in ,remea a5ta. Morcoveald - nimrc.
La primul tipat al maici-si a $i gters-o. Sti

pe scari, cu capul in miini, gi cauti si-$i

lxmurea.cd intimplarea. De bund seami
cd rrind . azrirle undila mai depJrle. cirligL"rl i-a rimas prins in spate.
,,Acum nu mi mai mir ce nu trigea pettele", i$i spune el.
Asculti vaietele maici-si si la inceput
nu-$i prea face inimi rea din pricina lor.
Parci ei n-are sA urle cind o si-i vie rindul,
numaidecit, ba incd ii mai 9i, cit l-or line
puterile, pind o si raguseasca, astfel ca
maica-sa se se creadi rAzbunate cu un
ceas mai devreme Si sd-i dea pace ?
Vecinii, atraqi de larmi, vor se-l descoasa.

-tl

Ce s-a intimplat, Morcoveald

tace milc. 5i-a"tupa urcchile. ri .cdfirlia-i rogcovani se face ncvizuti. Vecinii se ingiri in capul scirii ti atteapti sA

afl9 pricina.

ln

cele din

urmi

se iveste si

doamna Le-

pic. E palide ca o lduze $i, mindrd ca a trecut printr-o mare primejdie, line la vedere
degetul legat cu grijd. cu o cirpi. Biruindu{i o rimisip de durere, le suride celor
de fala. ii lini)le)le cu citera rorbe )j-i
spune blind lui Morcoveali
ficut si pitimesc, biiela$ul
- M-ai
mamii.
Dar te iert, nu-i vina ta.
Niciodati nu;a vorbit a5a. Morcoveali, uimit, ridicd fruntea. Vede degetul
maici-si iniegurat intr-o cirpi curati ti legat cu ale, gros $r petrai, ca o pepufe de
copil sirac. Ochii i se umplu de lacnmi.
Doamna Lepic se apleaci spre el. Biiatul dA sd se l'ereascd dindirdtul braqului
indoir, La de obicei. ln .chimb, marca-sa,
mirnnimoa,;. i .arula de lali !u toli.
Morcoveali nu mai pricepe nlmlc.
:

Plinge pe rupre.

Daci-fi spun c-il trecut,

Mi- crezi oare asa de haini

ci

te lefl

Morcovcali hohotcgtc qi mai gi.

ci prost mai e I Poti si juri ci-l
- Tii.cineva
jupo:ric
de viu, spune doamna Lepic cdtre vecinii induiosali de atita buniIAIE.

Ea Ie di cirligul de undild, pe care ei il

(ercelea/r. curio)i. cu^tolii. ['nul /ice c6-i

cirlig numirul 8. lncetui cu

incetul,
doamna Lepic i5i recapiti ufurinla vorbei 9i incepe si turuie, povestind tuturor
intimplarea.
Ah I De nu mi-ar fi aqa de drag, l-a5
fi -omorit pe loc. Aiurisifi unealtd ;i cirligul ista. Credeam c-o sd-mi dau duhul
din pricina lui.
I-rne.tina e de p6rere .i rrebuic ingropat undeva departe, in capetul grddinii :
.i-l puni intr-o groap.i pi si bituceasci
bine pimintul desaupra.
Ba deloc ! sare Felix cu gura. Am
- pistrez
sd-l
eu. Vreau sd prind peste cu el.
in singeLe maAsta zic ai eu cirlig
- \acAlil
pr nd I O gro/amer I Ce mai pcsti o
vie ! De-iia barosani, si nu-i poti duce irl
brate.

Si-l zgil!iie pe Morcoveala. care, buimac li acum ci a scipat firi chellineali,

\e inlrece cu pocainlir- scoat( ni)(e gemele
rigugite 9i varsi lacrimi cu nemiluita,
sciLdindu-qi pistruii de pe mutra lur cea
sluti, obiqnuiti cu scatoalcele.

I
I

tu.

Doanlna Lepic:

B,{\LTLL DE ARGINT

Ia te uiti ce-i merge gura ! $i eu sinl

buni, stau si-l ascult. Va s.1 zici pulin iti

ci naSu-tiu, care ili cautA atita in

coarne. d l"udil .c-l ci)rige )i ci o \a .c qupere, aga?
Morcoyeald:
Lasi, mimico, o si zicem ci l-am cheltuit ca se-mi fac;i eu un gust. Ce, trebuia
s, stau sd-l pizesc toati viala ?
Doanna Lepic:
Grrrr. pocrtanie i Nrr trebuia sa pierzi
binulul Si nici si-l cheltuieqti aga, de capul
tiu. Nul mai ai, le prive$te ; apucA-te ii
pasi

Doamna Lepic :

N-ai pierdut nimic, Morcoveali 'l

Motco,'eald:

Nu. mimico.
Doamna Lepic :

De ce te gribe$ti si spui nu,

ginde$ti

? Cauti-te intii prin

firi si te
buzunare.

Morcorcald:
Isi inloarce buzunarele pe dos Si le pritt \tc Lun atirnd ta nisle wechi dc mdgor...
Ah, da. mdmico ! Hai, dd-mii.
Doamna Lepic:
Ce sili dau ? Va sA zicA tot ai pierdut
ceva ? Eu te-am intrebat aqa, din intim

plare, 5i uite ci am ghicit. Ce-ai pierdut

Morcoteold:
Nu $tiu.

Doamna Lepic:
BagJ dc scama ! flti gata .i trrgi iar o
minciuni. Ai qi inceput si bali cimpii. Nu
te pripi. Ta ti. ce-ai pierdut ? Nu cumra titirezul 'l
Morcoveald:
Da, sigur. Nici nu mi mai gindeam la
el. Da, mdmico. titirezul.
Doamna Lepic:

,,Da mamico. Nu-i titirezuL. Doar fi

l-am lLlat siptimina trecute.

Morcoveald:
Atunci, briceagul.
Doamna Lepic:
Care briceag ? Cine li-a dat lie briceag ?
Morcoreald:
Nimeni.
Doamna Lepic:
Ei, biiete, ata n-o scoatem noi la capit.
Sintem sin'
S-ar /ice ca te bag in
'perie1i.
guri 9i uite ci eu te iau
cu binigorul. Un
copil care line la mama lui n-are nimic de
ascuns. Pun prinsoare c-ai pierdut bdnulul Ala de argint. De ttiut nu $tiu nimic,
dar sint siguri. Si nu tigiduie;ti. Se vede

dupi

nas.

Morcoveald:

Mimico, era banulul meu. Mi l-a dat

na.Lr' Juminica. Daca l-am picrdut. a5a-mi
trebuie. Nu-mi pare bine deloc, dar o si-mi

treaci. Apoi, ce mare scofali un binut

acolo ? Unul mai muit sau mai puiin

cauti-l, gdse$tel, scoatel din fabrici,

treaba ta. Hai, $terge-o, destul cu vorbiria.

Moraoreald:
Da, mimico.
Doamna Lepic:
Ia isprivegte cu,,da, mdmico" Asta $i nu
mai face pe de$teptul : vai de tine de te-aud
cumva llliind,5uierind printre dinli ori ficind-o pe surugiul liri nici o griji ! Cu
d-astea nu se prinde la mine.
II

Motcoveali se plimbd cu pa$i misurali

pe aleile din gredine. ScinceSte. Cauti putin ti se smiorciie o grimadi. Cind simte
cil vede maici-sa, se opre$te in loc sau se
apleac.i de scotocette cu degetele prin micrig, ori prin nisipul mdrunt. Cind socoate
ci doamna Lepic s-a dus, nu mai cauti. O
porn()te mai deprrle. numai d( [ormd. cu
nasul in vint.
Unde naiba si fie bdnulul de argint ? Pe
sus, prin vreun copac, prin vreun cuib ?
Sint unii niuci \are nu cautii nimi( ti

gisesc aur.

Asta-i lucru $tiut. ln schimb, Morcoveali. de s-ar tiri $i de-a bu$ilea, n-ar facc
decit s5-$i toceasci genunchii 5i unghiile
degeaba, liri si giseasci micar un ac.
Obosit si tot umble ata, dupi car verzl
pe percli, Morcoveati se lasi piguba$ $i
hotir:rlte .5 rnrre in ca:,a. .J i'.odea.ca in
ce ape :.e mai scald:t maird-.a. Pnrte ca s-a
potolit ii. daci vede ci el nu gise$te banuiul, se lasi 9i ea piguba5i.
Doanna Lepic insi
niciieri.
Mlftico, mimico- ! o strigi el sfios.
-Ea tace chitic. Abia ce-a ie5it din odaie.
lisind deschis sertarul de la nisuta dc lucru. Iar printre gbemele de lini, andrelele,
mosoarele a)be 9i rogii din sertar, Morcoveafi zire$te cifiva bani de argint.
Prrca imbatrincrc acolo. Ai zice cit

lre/lll dln r,,it dLr.tr din an in pa;tr

yi rostogolili dt ., i.'lnte dinrr un co11 in
a1nr1. lira .i l. lrni iinc\t \ocotetld.
Por se lie trei ir ror alir de bine parrLt
dorrrl.

sau opt banLrlr. Greu dc numirat. Penlru

a\ta ar lrLbui .J ri.Lorni :crttrul, .J \cu-

turi ghemclc. $i-apoi, cum dorcdegti 'l

Cu accl singc rccc carc nu-l pirise;ite
decit in cine $tie ce imprcir.!riri deosebrle,
Morco\crlr inrinde min.r holdril. )Lerpele$le un binut 9i o ia din loc.
Frica de a nu fi prins asupra i'aprului ii
alungi )1,\Lri3h. r(mu)Lc le. grndul prrmeldro. Llc a.c into.rrcc L mr.a J< lucru.r
maici-si.
lese glonl pe u$ir, stribate aleilc, alegc
un loc potrivit,.,pierde" banul, il pocneyre
cu cAlcilul de-l infundn in pjminr. apor.c
trintette pe burti $i, gidilat de ierburi pe la
na.. \c tiri)l( incuace pi ineolo. dupj cum
i'r rrizlre. in ucrrlrr rcrrgulare. inlocmal
ca atunci cind tc rote$ti, cu ochii legali, in
jurul unui lucru ascllns, iar cel cirrc conduce aceasti loaci nevinovati se bate ingfllora( (u palmele pe pulpe )l ilrigi:
,.Pizcu I Foc !Foc !"
III
Morcoteald:

Mimico. mintico, I,am gisit.

Doamna Lepic:
Si eu l-am gesir.

MotcoIeald:
Cum aya ? Uite binulul.
Doamna Lepic :
Uite-l colea.
MorcoveaTd:

Asta-i buni I Arati-I.

Doamna Lepic:
Arati-l tu.
Morcoreald:
Aratd banul. Doamna Lepti |

ci. Mar(oteald ii

,r\t fc al
ii ,ikttirc)t, it1
fdic.
yi

palmd 5i thibzuieste ce
rci.\rundd.
Ciudat ! Tu unde l-ai gisir. mimico ?
Eu, aici, pe alee, la ridicina pirului. De
douizeci de ori am cilcat peste el pind siJ
vid. Lucea. La inceput am crezut cd-i o
bucatir de hirtic, o.i vreo viorea alba. Nici
nu m-am ostenrt si n]-aplcc. Mi-o ii cizut
din buzunar intr-o zi crind m-am tivilit
prin iarbi. Ia uiti-te, mimico, si vezi unde
se pitise holomanul, in ce birlog. Mi-a dat
de furcd, nu gluml, poate si Je lauoe cu
asta !
Doamna Lepic:
Nu zic ba.

f.r :,rrr ei'it benr.l in .e.rl,lrJ \J 1i J tr

Dcgcaba 1i am tot spus siJi gole$rr buzu
narele atunci cind te schimbi. Am !rur sa{i
dau o leclie. Te-am lisat si cauii ca sa
lc-nveli minle. Dar .c vede trcrha cJ ( ine
cauti gisefte, caci acum, uite, ai doi binuli de argint, nu unul. lati-te bogat. Totul . binc cind \c sfi!)c)le .u brrrr, insu si
$tii de la mine ci nu banii adlrc fcricire.
Morcorcald:
Pot sa mi duc la joaci, mimico?
Doamna Lepic:
Sigul ci da. Joacd-te acum, pini nuJi
trece vremea. IaJi $i binulii.
Morcoveald:
Oh, mimico, unul mi-a.jLrnge 5i chiar te
rog \a-l pislrezi tu pind mi-o lrebui.
Doamna Lepic:
Nu, socoteala cinstita e prietenie de ni-

delde. Pistreazd-ti binutii. Sint ai tij

amindoi, $i cel de la na$u-tiu, $i cel pe
care l-ai gisit sub pir, daci nu cumva lil
cere pigubatul. Cine si fie? Imi tot frimint mintea, dar degeaba. Tu ce crezi?
Morcowald:
Zi\ dacir $tiu, fi-apoi pulin inri pasi:
red cLr miine. Sdrut mina. mrnlr\'o. )l
nrullumesc.
Doamna Lepic:
Srai nilel! Si daci-i gridina,.ul?
Morcoveald:
Sd dau o fugi sa-l intreb'l
Doamna Lepic:

Nu pl(cJ. pri.lcu. ajutj-mr ;r ru un pic.

Pe taici-tu nu-l putem binri ci umbli fitl b5g.rre de .eami
cu banii, doar e om in toati firea. Sori-ta
i$i stringe economiile in pu$culifa. Frate-riu
n-drc cind sa mar piardi banir: pi.a9a i:,c
duc printrc degete.
Adici, eu sa-l li pierdutl

Ia si ne gindim noi.

MorcoNeald:

Aira m-ar mrra. milmico. fiindcd lrr e)ri

ordonati in toate.
Doamna Lepic:

De, o ma! pat ei $i oamenii mari, nu numai copiii. In sfirtit, vid eu. Oricum, asta
mi prive$te doar pe mine. S-o lasam
baltl. Tu nuli mai bate capul, hai, fugi la
joaci, dragul mamei, dar nu te depirta
prea mult de casi. Eu mi duc s-arunc o
privire in sertarul mesei mele de lucru_
Maraovcald. rare o st zbughiv, se intoatce si fAce ciliva pa$i dupd maicd-;a. ln
cele din urmd se hottirdtte brusc, o ajunge
din urmd. ii trece inaint?. 'c inlepc4( e in
laB ai ;i-i lntinde in tdcere obrazul.

Doantna Lepic:
Cu ntina dreaptd ridicatd ameninlate
tidpra rntad.
Te Stiam mincinos, dar nu in halul dsta.
Acum minli cit $apte. Mergi tot pe drumul asla! Azi furi un ou. miine un bou! Si
dupi asta o omori pi pe maici,ta.
Rdsund prima palmd.

IDEI PERSONALE
-,i

s s

Seara, domnul Lepic, Felix, Ernestina

$r Morcoveafi se string in jurul ciminrrlui
in carr arde o bll rrugb crr ridacini cu tot.
)r crle patru \caune ale lor se leagena pe
picio"rcle di'r ralii. Srau la rai[as 1i, in

lipsa doamnei Lepic, Morcoveali le impdrti$ette ideile sale.

mine, spune el, laptul ci etti
- Pentru
neam
cu cineva nu inseamni nimic. A$a,
de pildi, tu $tii cit te iubesc, tAticule! Or,
eu nJ lc ilrbe\! fiinqci e.ri tatil meu; te iubesc fiindci e$ti prietenul meu. La drept
rorbind n-ai nici un merit ci e$ti tatil
meu, dar prictcnia ta o privesc ca pe o
inalti favoare c care nu-mi e$ti indatorat
$L pe care mi-o acorzi cu dirnicie.
lace domnul Lepic.
- T)Haida{e!
rr nc mir,. ,1,. n- min-) inrreabi
- gi Ernestina.
Felix
E tot aia. rdspunde Morcoveale.
Nun'ai intimplarea r-a facur fralri mei.
De ce v-ag fi recunoscitor pentru asta?
Cine-i vinovat ci tustrei sintem de-alde
Lepic? Nu vd puteti impotrivi in nici un fel
lucrului ista. A'adar, n-are nici un rost sd
vi rimin indatorat pentru o inrudire in-

volllnlari. Eu vi mtrllume.c doar. tie.

f'ate. pentru ocrotirea ta. )r lie.5urioara.
pcntru gri1r plind de tolo. p( care mi-o

Po.tt
dstea

Inclntillt \pu ne reI X.

De unde-o mai fi scolind cugetirile
nizdrivane? se minuneazd Ernes-

tina.

Toate astea, urmeazA Morcoveali,

le -spun in generdl. fera \e dau oume: iar
daci mimica ar fi aici, le-at repeta $i de
1at5 cu ea.

Nu spui tu povegtile
ori, zice Felix.

astea de doui

tu rdu in cuvintele mele? i-o

- Ce vezi
intoarce
Morcovea!i. Nu-mi ristAlmicili
gindurile! Departe de a fi fdrd inimd, eu
vA iubesc mai mult decit !i .e pare \oui.
Dar aceasta afectiune, in loc si lle banald,
pornila din in.tinct >i depr int!ere. c'te
constienti, rafionali. logici. Logic5, iate
termenul pe carel cdutam.
Oare cind o sd te dezbari tu de niravul- de a lblosi cuvintc al ciror inleles nuJ
cuno$ti, mormeie domnul Lepic, ridicindu-se sd meargi la culcare, $i sd tot cauii,
la virsta ta, si fii mai cu mo! decit ceilalli?
Daci bunicul vostru, reposatul, m-ar fi
auzit indrugind doar un sfert din palavrele tale. mr-ar fi aralal pe loc. cu un picior in fund qi una dupi ceafd, ci nu-s decit fecioru-su.
)r noi cd \a mai treaca vre- Vorbrm
glisuie$te Morcoveali, cuprins deomea,
dati de neliniSte.
t si m,i bine.i racr din guri. i-o releazi dor-rnul Lepic. care line o luminare
in mina.
$i pleaci. Felix il urmeazi.
ne vedem cu bine, bdtrine! i-a- Si
runci
el lui Morcovcali.
Dupd Felix se ridici ;;i Ernestina ti

murmura cu un aet grav:

seara, dragul mcu prieten!
-MorBuni
corelli rimine .ingrrr. den'ump6nlt.
leri, domnul Lepic il sfituia se se deprindi sI gindeasci:
,,Ce-i aia: zice lumea? Cine-i lumea?
Lumea inseamni nimeni. Prea repeti ca
un papagal tot ce-auzi de la al1ii. lncearci
si gindegti tu, cu capul tiu. Folose$te idei
personale in vorbire, chiar dace la inceput
nu ai decit una singuri."
Vizjnd ci la prima incercare de acest
fel toli i1 privesc piezi$, Morcoveati inibusi focul, inqiri scaunele la pe.ete, face
o plecdciune citre penduli )j .e duce.5 se
culce in od"ia in care dd scara pivnilei.
numitir din pricina asta odaiu pirnilei.
Odaia-i rlcoroasi $i plicuti vara. Vinatul se pistreazi lesne acolo o saptemina
incheiatd. Ultimul iepure doborit singereaze cu botul intr-o strachine. Mai sint
acolo niqte coguri pline cu grAunte pentru
gdini, gi Morcoveali nu se mai saturi si
tot rescoleasce grAuntele, infundindu-fi
miinile pini la cot in ele.
De obicei, toati heineria familiei, atirnata in cuier. il inspermint6. Ai zice cd-s
nigte sinucigagi, care abia s-au spinzurat,

!4
-dfl
S!^r

e;
fiv
N

fls

4*

,&\

"

lfi

a\ind mai intii grija sa-ii inlire gherele, in

ordrne. pe polila de deasupra.

In

schimb, asti-seari nu se mal teme.

Nu mai scotocette cu privirea pe sub pat.
Nu-l infricoqeazi nici luna, nici umbrele,
nici p||1ul drn gradinir. \jpat acolo parca
anume pentru cine ar avea chef si se
arunce intr-insul pe fereastri.
I-ar fi frici daci s-ar gindi ci-i este
fiici. dar nu se mai gindesre la asta. Si-a
pu. (inra)a dc noaplc )i uita ii pi)casc,l
numar pe cilciie, ca si nLr-l pitrundi ri-

coarea lespezilor de pe jos.

Se viri in a|rernur >i. cu ochii pironrli la
tiuhucelc d< ip.or 9mg6. contlnua sa,)r
dezvolte idejle personale, numite asrfel fiindcd trebuie si le pdstreze doar pentru
slne_

FURTUNA FRUNZELOR

La inceput, copacii iqi zbuciuma crengile subliri, amu(ind pisiretul, amutind

mierla ce zvirlea o noti la intimplare, ca
un bob de mazire crud, turtureaua pe
care Morcu!eali o ztrrse adrneauri rlrsindu-5i in rafale gunguritul din gupa-i
pestriF, $i colofana cea nesuferiti, cu
coada ei co!ofeneasci.

Apoi, pentru a-gi infrica vrijma$ul,

purced \i-$i framinte bralele vinoa.e )r

lungr.

Tichia vinelie i$i poarti inainte nivala-i

lenevoasd.

Incet, incet, se boltegte peste tot cerul.

Alungd azurul gi astupi orice locaor pe
unde poate petrunde aerul, vrind parci
si-i sufoce pe Morcoveala. Uneori ar zrce

ci, istoviti de propria-i povari, tichia

asta e gata sA se privale peste sat: dar se

opreite la vreme deasupra clopotnilei, te'mindu+e ci \irful ace\tcia ar purea \d o
slrsle.

Uire-o. e atir de aproape. ci. fA rA \reo

ameninlare, incepe panica, izbucnesc

alti

lrpere.

S-a scurs

o buni bucati de vreme de

iscodei;te visitor o

cind MorcoveaF

frunzi din virful acestui plop uria{i.

Cu gindurile aiurea, agteaptl si se clinteasca.

Ai spune .i-i tlrsprin.d de plop fr ca

tri-ieste o viali a ei, singuratici, liberi.
In liecare zi se aure$le sub prima gi ultrma razi de soare.
A rimas aga de la amiazi, incremeniti,
parci moarti. mai degrabi pati

decit
Si Morcoveati iqi pierde ribdarea,
supimt, cind in snr$it ea lace Lln semn.
Dedesubt, o fiunzi apropiate face acelagi semn. Altele il repetd, il impirt5$esc
frunzelor invecinate, carel trec cu graba
mai departe.

fiunzi,

semn de primejdie.

cici in zare se

ivegte marginea unei tichii cafenii.

$i plopul a si inceput si se cutremure.
Se caznette parci si urneasci din loc, si
piturile grele de aer
impingi

in liiuri

carel apasi.
Nelinirrea lur cuprinde l'rgul. un.teiar.
castanii, $i toti copacii din gridini prind
.ili faci semne. Llinduli dc tlirc ci mrrginea de.lrrlira \i inlunecara d tichiei e impinsi inainte iii se laiegte tot mai mult pe
cet.

Copacii pi-amestecd minio;i umbrele

nedeslupite. in care lui Morco\eali i se nazare ci rede cuiburr pline de ochi rorunzi
;i ciocuri albe. Vidurile lor se incovoaie qi

.e

rndreaptb. ca ni5te capele treTtte pe

neJ)reprare din piroteali. Cirduri. cirduri, frunzele i5i iau zborul, se abat inddri( )i. lemAroarc, imblinzite, incearca ri
se prinda la loc. Plipindele frunze de salcim.uspini. cere ale mc.reacanului juprrit
se tinguie, cele ale castanilor !uiera, cele
:rlc curcubelicii calariroare.e fugirr\c intr-un freamit pe zid.
Cera mai incolo. merii bondoci ili .cuturi poamele, care cad bufnind surd la

plmint.

Pulrn mai departe. tufele de coacaza

singereazi picuri roqii, cele de porumbe
picLlri cerneald.
$i departe de tot, ca imbitate, verzele
mi5cd din urechile lor de mAgar, iar cepele
miniate se izbesc intre ele, spirgindu-gi
miciuliile doldora de seminJe.
Ce si fie? Ce toani? Ce inseamni asta?
Nu tuna. Grindina nu bate. Nu fulgerd;i
nu cade strop de ploaie. Noaptea asta tecuti in miezul zilej, carel innebuneste $i-l
insplimintA pe Morcoveale, este intunecimea vi.ieliei de sus.

Acum tichia s-a intins peste tot,

sub

soarele ascuns.

Totu{li tichia se misci. Morcoveali ftie

bine asta: alun..i :rir.u. iar norii in

goani o \or dcfrr-i:i:.r pini la urnta. $i cl
ilr. .i \JJ.' J-r', .. Jr..c. D<)i rLnp,rj
intres cerul. uchia ii \trin-qa Ieasta )r-r
apasi fruntea. Inchide ochii ti ea i se IasA

De manra nloa. da, mimico.

Doamna L?pit:
Ei, nu mai spune, s-o vid gi pe asta! Nu
te cari odatd?

du^reros peste pleoape.

MorcoveaTd:
Nu. mAmico.
Doamna Lepic:

I5i infundii 5i degetele-n urechi, dar furtuna de alari pitrunde la cl in odaie cu

;ipetele ;i vijclia ei.
$i-i culege inirna ca pe un petic de hirtie

Gura, cari-te, auzi'l

Morcorcald:
De ticul, tac, dar
Doamna Lepic:

ulifi.
I-o stringe, i-o

cle pe

mototole$te, o face bol

duce
de-a
rostogolul.
li-o
ASa ci Morcoveafi a mai rimas doar
cu un bob de inimd.

fii biiar de rreabi

$i du-te de adu-mi ojumarate de unt de la

moari. Hai, di o fugd. Nu ne a$ezim la
masi pini ce nu te-ntorci.
Morcoveald:
Nu vreau. mimico.
Doamna Lepic:
De ce si nu vrei? Te aiteptim, afa cum

Nu

vreau, mimico,

moare.
Doamna Lepic:

nu md duc

la

Visezi?
Morcoyeald:
Nu, mdmico.
Doamna Lepic:

Hm. eu nu nrai priccp nrmic. b.rierc.

Du-te numaidctit l.r moaie si mi rducr o
JumAtate de unt, ai auzit?
Morcoveayd:

mi

duc

Doamna Lepic:

Nu cumva \ise,/ cul Ce-t Jsta.' t penlru

prima oara in !iala ra cind nu \rei :a

m-ascul1i.
Morcoyeqld:
Da, mdmico.
Doamna Lepic:
Nu vrei si asculyi de mama ta?

cari-te

fdri si

car niciieri.

cit mai

ai

se urneasci

Pini 5i rarii trecirori de pe ulip

se

opresc.

Cum adici nu vrei si te duci la moari?

Ce vorbi-i asta? Te-a intrebat cineva?...

Am au,/it. Dar de du. nu

ma

curati revolultel .lriga

- Id uilJ{i-\ir.
doamna
Lepic pe scari, ridicind bralele.
Intr-adevir, e pentru prima oari cind
Morcoveafi ii spune nu. $i barem daci
l-ar fi supirat cu ceva! Daci micar l-ar fi
luat de la joaci! Nici pomeneali! Stdrea
trintit la pimini Si trindivea, cu nasul in
vint qi ochii inchifi in soare. $i acum, cu
capul sus, o infrunti.
Doamna Lepic nu mai inlelege nimic. ii
cheame pe toli, ca $i cum ar striga dupi
aJ ulor.
Felir. r enili incoace .a
- Frneslina.
vedeli
minunilie! Si vini pi tata, $i Agata.
Nimeni sd nu lipseasci.

ll-am spus.
Mot coveald:

$i

Morcoveaie tace,
din loc.

Morcoveali, puiule,

asta

timp, auzi?
II

REVOLTA

Doamna Lepic;

Ia farfuria

nu

Morcoveali sri in mijlocul curlii, la

distanli, mirat cd-i in stare si faci fali
primejdiei $i de-a dreprul uimit ci
doamna Lepic uiti si-l bali. Dar ceea ce

.e petrecc c atit de grav. incit ea nu se mai

simte in stare de nimic. A renunlat la gesturile ei obignuite de intimidare, la privired ei a.culila yi arzdloare ca un ac inro;iit. $i totu$i, firi voie, buzele i se dezlipc.r d( apa\rrca furier liunrrice, care i,/bucne$re $uierind

buni, se viicire$te ea, l-am

- Oameni
rugat
pe Morcoveafi, cu frumosul, si-mi
dea o mini de ajutor. si laci o micA plimbare pini la moari. Ia ghicigi, ce mi-a rispuns'l lntrebali-l numai. Altfel ali crede

ci

niscocesc.

Toli

ghicesc, iar Morcoveafd,

tudlnca sa, e scutit si mai repete.

prin ati-

Blinda Ernestina se apropie gr-i

gop-

tesle la ureclle:

Bagi de seami, o si,fie vai de cozo-

nacul tiu pina la urmd. Fii ascuititor, ia

aminte la ce-fi spune sora ta, fiindce iti
rea binele.
Felix se crede la teatru. N-ar lisa pe nimeni si-i ia locul. Nu se gindegte ci daci
Morcoveali n-o si le mai facA pe toate, o
parte .lin reburr \ or pica de rniine in
seama lratelui mai mare, cum e qi firesc.
Mai degrabi l-ar incuraja. Nu mai departe Llecrl ieri il privea cu disprel. zicrndu-i giini plouatd. Astizi insi il socote$te deopotrivi cu sine 9i-l stimeazd. Topiie pe loc )i se veseleste grozav.
into$ lumea pe dos, roste$te
- S-aLepic.
d,,Jmna
cople)ite, a)a ca eu nu m5
mai amestec. Mi dau batute. Si vie aLtcine\ a \a imblinzea\c5 fiara a.ta fioroasd.
lr la. impreun6 pe fiu 1i pe talil. Descurcal-\e
cum or lul
\

spune sugrumat Morco- Titicule,

vea1i.
in plin zbucium, cici inci nu s-a deprin. cu toat< ace\(ea. daci vrei lu si m6
duc la moari dupa jumitatea aia de unt,
pentru tine mi duc, dar numai pentru
tine. Penrnr mama nu mi duc nici in ruptul capului.
Se pare ci domnul Lepic e mai mult incurcat decit migulit de aceasti mAfiuD.rre. Nu re iimte la largul lui s5-si arlte

a.ll(l

auloriraler sa Llc pinntc. mai !u

searni pentru o jumitate de kilogram de
unt.

Stinjenit, face ciliva pafi, apoi ridica

drn umcrr. intoarce spatele pi intra in cr.i.
DeocamdatA lucruriie se opresc alcl.

ULTIMUL CUVINT

in primele clipe pigesc in ticere. intrebarea cea de neinliturat zdbovegte. Morcoveald incearci se o ghiceascd gi cauti
un rispuns. Acuma-i pregirit. Deyi gruzav de ./druncinar .ufleLe)te. nu-i pare rell
de nimic. Ziua de azi i-a adus o emolie atit
de puternice, incit nu se teme cd alta ar
putea sA o intreaci. Si vocea domnului
Lcpic. care in .firyir .-a hol;ril sa rorbeasce, il liniiteite.
Domnul Lepic:

Ce mai aqtepfi ca sd-mi explici ultima

ispravd cu care ai mihnit-o pe maicd-ta'l
Morcoveald:

faticlrle dragi. am.rat null in r'umpenA, dar toate au un capat pe lumea asta.
Merturisesc: n-o mai iubesc pe mama.
Domnul I-epic;
Ce spui! $i de ce? De cind?
Morcoreald:
Pentru toate. De cind o cunosc!
Domnul Lepic:
A\tr-i rau. biiete! Spunr-mi mdcar (e
fi-a ficut.
Morcoteald:
Ar fi prea multe de spus.
seami nimicl

Iu

nu bagi

de

Domnul Lepic:

Ba da. Bag de seame cA te imbufnezi

cam des.
Morco"eald:
Me scoate din

sirite sd-i aud pe toti zicind cA mi imbufnez. Sigur. Morcoveali

nu-i in stare si poarte pici niminui. El se
imbufneazd doar. Dali-i pace! Dupi ce-i
trece, o si iasi din cotlonul lui, impdcat gi
senin. Mai ales nu-i aritali ciJ luali in
seami. Eh. un fleac acolol
larti-mi, titicuLe, ista nu-i fleac decit
pentrll tata $i mama, sau pentru strdini. E
adevirat, uneori mi mai $i imbufnez numai aga, de formi, dar te asigur cA alteori

rnr .e intimpls:'iL turbel. nu irltceta.

atunci nu mai uit jignirea.

Seara. la cjnd, au tdcut cu

totii. nu atii

din obitnuinF, cit mai ales din

stinjedoamna Lepic, bolnavi la pat,

neali, iar
nici nu s-a aritat. Isprdvind cu masa,
domnul LLpic ifi .coale )er\elul. il aruncA
lingi farfurie pi spune:
Nu merge nimeni la plimbare cu

- pe drumuL cel vechi?

mine

Morcoveata inlelege cA domnul Lepic a

ales anume acest fel de vorbd, ca se-l poftea.c;l pc el. Se ridicd indati. a)aza \caunul la perete, cum face intotdeauna, !i-l
urmeazi supus pe taicd-siu.

Domnul Lepic:
Ba da, ba da, o
fii pe pace.
Morcoreald:

si uili tu ciciLeliie

5i

astea,

Nu, nu. Tu nu $tii totul, tu stai a$a de

pulin acasil
Domnul Lepic:
Sint nevoit s, umblu.
Morcoreald (cu siguranld in glas):
Afacerile sint afaceri, tdticule. Pe tine te
furd grijile, in timp ce mama, e cazul saJi

spun. n-are alt cal de bitaie in afard de

mine. Nu mi leg de tine. Fire$te, n-ar tre-

pira::.:- nt:r ocroti. incetul

cu inceiul. per:ir.: .i-nti c.ri. am siJi
spun tor c. i-a intimplal in lrecut. Ai sa
\e/r \rngLr dd.- :\d-ecrc/ )t Llaca am lrn_ere.de nllnle Dar acum, taticule, te rog
bui decit s-o

si-mi dai un sfat.

At vrea si triiesc departe de mama.
Dupd pirerea ta care ar fi cel mai bun

mijloc?
Domnul Lepic:
Pb-i n-o rezi decil dout luni pc an. in \acanla.
Morcoveald:
. Ar trebui sd mA lati sA stau la internat $i
in vacanll. Mi-ar prinde mai bine.
Domnul Lepic:

Asta-i un privilegiu de care se bucuri

numai elevii sdraci. Lumea ar zice ci te-am
lasat in voia soartei.
$i-apoi, nu te gindi numai la tine. Eu

unul ti-a$ simfi lipsa.

Morcowald:
Ai veni s, mi vezi, tdticule?
Domnul Lepic:

- ,Plimbirile de plicere costi

Morcoveatrd.
Morcoveald:

, A\ta nu. Pin; acum m-am purlat [alJ

oe ttne _ta l(t cum m-am purtal fala de fra_
tete )l de 5ora ta. a!ind grija sd nu nedlep_
lale\c pe ntct unul. Am \i fac ala pi de_a_
cum lnarnte.
Morcoyeald:
sa mi las de in\dlalura. Ia-ma
, Atunci
oe
ta tnternat pc moli! cb nu_ml vad de
carte,9i eu o si-mi aleg o meserie.
Domnul Lepic:
me'errel V^rei poate s; le bag ucenic
,ta Ce
un ctzmar, nu.,
Morcoyeald:

in aha parrc. Mi-ap cigriga

Il

lrber.

Prea rirziu, bietul meu Morcoveata.

Am cheltuit. o groazA de bani ca si inve;i,
5i tu s-a.lungi sa batr pinqele?
Morcoveald:

Si daca fr-as \pune. relicule!

cercat sd mi omor'l
Domnul Lepic:
Ei, le cam umfli, Morcoveatd.
Morcoreqld:

ci

am

in_

Jur ca yi ieri am vrul sa md spinzur.

Domnul Lepic:

_c;

tine. Ei, Morcoveale, egoismul ista o sa te

Cuci de ripi.
Prea tragi plapuma numai pe tine. prea
te crezi buricul pAmintului.
Morcoreald:
T;ticule. frale-meu < fericil,.ora mea e
lerrcrlA. )i daca inrr.ade!ar mamei nu_i
place se ma cjcdlearcd. a5a cum .pui tu,
atunct eu nu mal zic nimiL. Eh. ce )til lu,
tu e)li.-.repin in ea:i;i rolr se lem de lrn(.
tolr. chlar )l mama. ta nu Ooat( \a lrca
nimica impolri!a fericirri tali. Si asla do_
vede$te ci sint 5i oameni fericili pe lunte.
Domnul Lepic.

Mai, g;gauld. cap p;lrar ce esri. judeci

cu crubolele. Veli tu li.nu l cc are omul
in adincul inrmii? gi prrcepi chia, rorle lu_
crunlel

ln cr mi pri\c)le

on. cel pulln! rncerc.

Domnul Lcpic:

Acolo,.sau

ur.rc

Morcove0ld;
scurnp.

Te-ai folosi de cdlatoriile tale de afaceri

9i te-ai abate nitel din drum.

srngur p nea $l aS
Domnul Lepic:

()l l(JtJr. \'J .- /i\J .r-.rl p.1,.

avur chei de asta. In schimb re untlii in
pene cind li aduci aminte de sinuciderea
asta a ta neizbutiri. Ji-nchipui poate ci
gindul morlii le-a ademenil nunrai pe
5r

pe mine. da. riricule:

Domnul Lepic:

Atulcr. Morcoreati priclenr. nu le mirj

^
grnol
ta tenclrt. A5culti \orba mea: nicio_
datA n-ai si nj mai fericit decit esrr acum.
Auzi? Niciodati !
MorcoNeald:

Frumoasd iigiduiah,
Domnul Lepic:

supune-te, c;le$te-te, a$teapti sA devil

maJor )i \tapin pe \i,la ta. >i arunti, cl.,_
Drnorndu-lr. ltbcrtateJ. poli .i nr renegi )i
si-1i schimbi familra- dacb nu firea 7r ioanele. Dar. pini lrunci. caule .a nu_li ta.i
singe riu. inabu)!l,lr 5rmliminlele Si ui(i-te
cu begare de \camj la uer din jur, chrar la
cel
u5ie:c in preajma ra; irr zimbr de
.care
multe
on .51 Vet avea surprize consola_
roafe, te-aslgur.
Marcoyeald:
,Au.-5i ceilalli necazL.rrile Ior. l;ra indo_
tata. L)ar pe er o si_i pling mirne. Azi cer
dreptale pentru mine. Ollce.oarta e mai
buni decit a mea. Am o mam,l care nu m5
tube$le t^l pe care nici cr n_u iubc.c.

. .- rll lnchrpul cum\a ci eu o iube.c?

rzbucoe$te domnul Lepic, pierzindu-gi
raoqarea...

La

aceste cuvinte, Morcoveald ridica

ochii spre taici-siu. Privegte indelung

fala lui asprA, barba-i deasi, in care gura
s-a
_ascu-n\ ru)inari parce de a fi .pus prea

multe. lrunlea brizdata. creturile din Ju-

rul ochilor $i pleoapele lui lisate, ce te fac

\a crezi ci umbli dormind.
LIn timp. biiatul nu scoate nici o vorbi.
Se teme ci bucuria lui tainici si mina asta
pe care o apuci Si o line intr-a sa, aproape
cu de-a sila, ar putea si fie doar o inchipu1re.

Apoi stringe pumnul, amenintl satul

alipit in noaple $i strigi, umflindu-se ca
un aclor:
Afurisitol o ficu5i gi pe asta! Te

urisc!

spune domnul Lepic,

- Taci,
e mama ta,
urmel

la urma

rispunde Morcoveati redeve- Oh!

nind
simplu !i previzitor. Nu spun asta
pentru ca-i mama mea.

Daci un striin risfoielte albumul de

totografii al f;mrliei lepic. nu poale s; nu

se mire. Pe Ernestina ii pe Felix ii vede pozali in toale chrpurile: in picioare. apezali.

inlbfolili sau pe jumitate despuiafi, veseli
sau posomorili. in mijlocul unor bogate
decoruri.
Morcoveali?
- $i
Aveam ni$te poze de-ale lui, de cind
- mic, raspunde doamna Lepic, dar era
era
atit de dregala$, ci cine le vedea mi le $r
srnultsca J |l mi.1l. arr ca nu ml-a mai ramas nlc! Llna,
Adevdrul e ci pc Morcoveati nu-l
..trage in poze" niciodati.

eala-n :.u.. Morcoreali-n jos.

aproape nici ai lui nu-i mai lin

Morr. ur

a$a ci
minte adeviratul nume.

ce-i spuneli Morcoveali? Din

- De
pricind
cd are pirul gilbui?
Sufletul lui e qi mai iti decit perul,
rispunde doamna Lepic.
|lt

AIte semne particulare:

prea

Morco\erli are nasul .a un muturoi

Morcoveati are intotdeauna farimile
de piine prin utechi, oricit l-ai. curdla.
Morcoveata meninci zIPada.

mosc.

Dimineala se scoali cel dintii, odati cu

servitoarea.
Iarna, sare din pat inainte si se lumineze de ziui !i se uiti la ceas cu miinile, pipiind arititoarele cu virful degetelor.
Cind cafearLa gi ciocolata sint gata, el

ii

infuleci la repezeali ceva, orice

sub mini.

$i daci-i intrebat:
Morcoveaji, nu vrei sd

Mutra lui Morcoveali nu spune

Gitul lui Morcoveali e albistrui de jeg,

de-parc, ar purta zgardi.
In.li15it. Morcovrala ri.pindejte ln rur
un miros ciudat, carc n-aduce defel a

cade

peretele.

3r!@,#

multe in folosul lui.

$at.

Cind este prezentat cuiva. intoarce

capul., inlrnde mina pc rl.tn:rput. .c fate
mlC. Indnlndtl-)l nlili"rrcle. il \Cilrplnil

ALBUMUL LUI MORCOVEATA

II

Morcoveali bilibineite picioarele in

mers gi umbli alit de $ui, incit pare coco-

-Rispunde:
- Oh! Nu meriti osteneala.
Doamna Lepic;

Morcoveali, rispunde cind

mi

ili

vorbeFte

ctneva,
Marcoveaui;
lmnln, l-namlco,
Doamna Lepic:

I i-am mai spu.. mi 'e P,ire.

vorbe$te cu gura plini.

siruli?

i nu \e

Morco\caliL nu \e p!)ate stipini .a nulr

vire miinile in buzunare. Si oricit de iute le
scoate, cind^ o lede pe doamna Lepic, e
prcr lir/iu. Intr-o b|lni /r. ca o :'a-i coa.i
buzunarele cu miini cu tot.

.pune

prieOricc ll '-ar rntimpla. l1

tenos na$u-siuj nu-i bine si minti. Asta-i
un ubicei pacilu.. (rrc n :ljLttJ lr nrmrL.
fiindci adevirul iese intotdeauna la
iveale.

Da, rd.spunde Morcoveafa,

cigtigi
timp.
mai

dar

asa

Cu chiu. cu rai. lene:ul de Felrx a i.privit cu invildturaSe intinde $i risulli u$urat.

Ce ti-ar plicea sd faci? il intreabd
domnul Lepic. Esti la virsta cind te holiristi in viath. Ce ai de gind sI thci'l
Cum, iarigi? sare cu gura Felix.

r,''

_ ri
\*, l] -**:,i
o';.
.;

'

,;''.:r j :.,{a ""'

"
t *::;st
L''

i,.,,

";':-4,.'

'

s
i

, _.

.tt--

Se ioac5 iocuri ne!inovate

Pe"banci acuzalilor se afle domnigoara

Berta.

judecim pentru

- Ospune MorcovealA.
bagtri,

ci

are ochi al-

Toate lumea izbucnegte:

Fo,rte driguli Ce Poel galanl!
- Ohl
ra.punde Morcoveeti Nici nu
!i/ul
ochii. Am -pus-o a$a. intr-o
l-Jm
doara. Asta-i o expresie convenlionala, o
figurd de retoricd.
\t

Cind se incinge vreo bdtaie cu bulgdri

de zipadd, Morcoveali singur face cit o
tabiri intreagi. E temut si is-a dus buhul, fiindcd bagi pietre in bulgiri.
Tinteite la cap: e mai srgur.
Cit e ger qi ceilalli se dau pe ghea$, i$i
lace un lunecuq numai pentru el, departe,
pe iarb5.

ii

place sd sari ceiiaifi. El rdmine mereu ,,capri".

La baba-oarba se lasd prins cit vrei,
lera si-i pese de libertatea lui.
Iar la de-a v-ali ascunselea se ascunde
a$a de bine, incit uita toti de el.

La capri

]I

Copiii se misoari sd vadi cine-r

mar

treabd Morcoveate pe rAzgiiatul Pierre.

Si, cit de cit lAmurit, exclame:

Eu unul mi-a$ dori sA ciugulesc o

datd cu degetele cartofii prdjili din farfu-

;i .3 "Lrg o jum6tare de prer.r(d.

rie

tatea cu simburele.
Si cugeti:

Juma-

Daci maici-mea ar putea sd mi hi- cu

pdie
mingiierile, ar incepe cu nasul.
Uneori, obosili de joaci, Ernestina gi
Felrr ii imprumutb cu dragc inima jucariile lor. Luind astfel cite o flrimi din fericirea fieciruia. Morcoveagi i)r fiuresre. in

taini, o fericire umild.

Niciodati insa nu ce arali pred incintat, de frici si nu i se cearA juciriile inapo1.

Morcoveald:

$i nu gisegti ci am

urechile prea lungi?

Matilda:

Mie mi se par caraghioase. lmprumuti-

mile nilel. Tare mi-ar mai plicea si

le

umpiu cu nisip $i si fac plicinte.

Morcowali:
Si daci, inainte de asta, mimica mr le-ar
incinge, atunci s-ar ii coace plicintele.

inall.

iqi dai .eama cit de colo cii Felix e in

alara 'Dar
toculuit el ir inllece cu un cap pe ceiMorcoveali qi Ernestina, cu
lalti.
toate cd ea e fatA, trebuie sA se aseze alaturi. Lrnestina se ttdrci pe virluri. iar
\,lorco\edta. dornic .i nu iupere pe niIn(ni. ir pacalle)te >i se lasd un pic in jo'. ca
sa o ajute cit de cit.

DacA te mai aud o data...

- Isprive$tel
va si zicA il iube$ti pe taici-tau mai
Care
mult decit pe mine? spune din cind in cind
doamna Lepic.
,.Stau $i tac chitic, 9i ziu daci-l iubesc
pe unul mai mult decit pe celdlalt", rispunde Morcoveald cu vocea-i liuntrici.
XVIII

xltl

Mn-co\eale o .fit.ric>te pe Agata. \er-

\'ltoarea lot:

vrei si te pui bine cu doamna

- Daci
Lepic.
vorbegte-mi pe mine de rdu.
Dar gi asta are o margine.
Doamna I epic nu .uferil ca allii .i se
atingl de Morco! eata.

O vecina l-a ameninlat odata

$i

doamna Lepic a venit intr-un suflet, superati, si 9i-a scApat bdiatul, care se lumineazA la fali de recuno$tintA,
$i-acum si ne rifuim noi amindoi!

ii spune
ea.

il in- S; te-alinti! Ce va sA zicA asta?

Doamna Lepic:
Ce faci acolo. MorcoveaF?

Morcowald:
Nimic, mdmico.
Doamna Lepic:

Asta inseamna ci iar faci vreo boacane. Va sd zicA pe toate le faci intr-ad1ns,
a9a-i?

Morcoteald:
Atit ar m3i lipsi.
xIx

Crezind ci maicd-sa ii zjmbeste, MorcoveatA, migulit, zimbeste 9i el.

Dar doamna Lepic, care nu zimbea decit pentnL sine, feti motiv, i5i ia deodati

murra ct iiorLrai

: ::_:-:-::::i. cu ocnr ca
,lar Morio!::::. :::a.jnpenit. ar vrea
sa lntre lntr-()
de agnia.

Eei.:: da toarcce.

M^r.. r. ,lJ. L( rog rj rizi

cios, liri zgomot.
Leprc.

cuviinauzi? spune doamna

.-- Cind plingi. rrebuie sd itii de ce

plrn8l, spune ca.

Si mai spune:
UnLle vrcll sa m-aducegi?
nu-mal plinge cind il plesneiti.

A,ra

nici

xxl

gi mai spune:
,.
- pcDaci e vreo patd pe sus, ori vreo
llga

ba_

drum, astea-s pentru el.

Cind ii intfA ceta in cap, nici tlracu'
- mal scoate.
nu-l
- E ala de plin dc .rn<. incil s-ar slnu_
clde numal ca s-o facd pe grozavul.
xxtl

Doamna Lepic spune despre Morco_

5r coase nasturele.

Dace n-ar fi fost taici-riu. strigA

doamna Lepic, de mult mi-ai fi ficur de

petrecanie, m-ai
pe qrumun.

SuIlS nasul!

prc- in fiece

nince_ p,uricii,
.atunci are
cau lam pereche.

si ajungd un fli_

XXIII

'Dacd voi primi ;i eu vreodati de Anul

nou,
ca Felix, un cal de lemn, viseazi

MorcovealA, incalec 5i-o iau din loc...

. Morco\eala fluiere prrn cuite ca sdli

Jovedcir.ca sre>i cd nrr-i pa.i de nrmic.
Dar pririrea tloamnei Lcpi", care-l urme-

rea. il amulelre pe loc. Si asta il doare. ca

5r cum Inatca-\a i-ar fi .fdrirnat inlre din!i
un nuier miritel, de un binut.
Insd ce-i al ei e-al ei: ori de cite ori il
npuci .uglilarul. rjlrnge sa ri.ara doamna
Leprc. ca-r trece numatdecit.

MorcoveaiA sluje$te drept trAsAture de

unirc intre taicd-sdu qi maicd-sa_ Domnul
Leplc spune:
Morc.J\ eatii. imi lrpsepre un na\lure
,ra -camafa
a\ta I
el
duce
cdmala doamnei Leprc, care
Si

spune:

Crezi

ci era nevoie si-mi

porunce$ar

tu,- neghiobule? Dar ia cogulelui de luciu

clipi.

il

cicileste doamna Le-

MorcovealA igi sufli nasul, neobosit, pe

ti!ul batisrei. Dac:r cum\a urc\c\rp
poirir epte rar barista.
Fire5re, atunci cind e rdcit, doamna Le_
prc il unge cu seu 5i-l minjeSte atita, ci stirneSte gelozia Ernestinei gi a lui Felix. Dar
adaugi. an ume pentru Morco!eala:
,^

linga

* Nu strice, dimpotrivd: iimpezepre

crelenl,

De dimineali, domnul I_epic il zAdAli MorcovealA siapi aceastd

rAfte, intruna
grozavte:

Di-mi odati pace, imbecilule!

-Pe loc.
acrul paiclr ingheaga in

veala:

Seinlini cu mine: nLr-l reu, mai

- prosr
mulr
decit riu, !i-i prea tont ca sd fie
DUn qe ceva.
AllA dard susline ci, daci n-o sa.l mi_

fi injunghiar, m-ai fi lisar

Jurul lul
tr doua tzvotre de foc ir llie ochir.
Se bilbiie, gara sa inrre i-n pdmint, Ja un

semn,

Domnul Lepic il prive$te lung,

,
dar nu tace semnul acela

lung,

e pe cale \a :,e mArite.

Leprc it ingiduie sa se plimbe cu
rogu-onlcut. .ub 5upla\egherea Iui Morco_
Erne'tina

t^ oamna
veata.

. -,Du-te
zouroS
l
_

inalnlc. \pune Frnestina.

MorcovealA trece

sa zDurcle.

in

pr

fatrd gi se cdzne|te

. Aleargi ca un ogar. idr cind uiri yi ince_

trnestc pa\ul. il aude. fe re voic..arurin_

ou-se pe lun$.
TuSe$te.

Toati

povestea asta

il

scoate dln sdnte

.
)r. la o \reme. i>i scoare deodarJ

Sapca.

af? gum face cind trece prin fala cruiifi_

xulul drn sat, o bu$e$te de pemint, o calci

ln plcroare sl stnga:
n-b si md rubeasr d nrmenr
- Pe mine
niciodati
!
ln clipa aceea. doamna Lepic. care
auoe
apare din spatele clsei. cu un
surl\ -to^lul.
tnlrlcosator pe buze.
.$i Morcoreali. cu inima.ir un purice.

aoa uga

Afar6 de mimica.