Tema 1.

Esenta, sistemul, scopurile institutiei judecatorului de instructiei

in fazele prejudiciare si in fazele procesului penal.
1. Obiectul
2. Sisemul si scopurile
3. Teoria clasica a separarii pterilor de stat si problema functiei puterii
judecatoresti
4. Notiunea si insemnatatea contractului juduciar
5. Istoria dezvoltarii institutiei controlului judiciar

Tema 2. Natura juridica , esenta si insemnatatea controlului judiciar in

fazele prejudiciare
La fazele prejudiciare,controlul judiciar se caracterizeaza de un sir de parametri
sociali- politici, juridici si morali. Printre acestea este necesar de a evide ntia aspectul
functiei controlului judiciar, aspectul activitatii judiciare, continutul caruia cuprinde
aspectele juridice si aspectele morale.
Activitatea procesuala penala a instantei de judecata la efectuarea controlului
judiciar in fazele prejudiciare include un sir de elemente, inclusiv normele procesuale
penale, raporturile juridice procesuale penale, subiectele, dr si obligatiunile lor,
procedura efectuarii functiei de control judiciar , hotaririle judecatoresti care
reprezinta actul final de solutionare a conflictului si realizarii functiei de control de
catre instantele de judecata.
Intr-un stat democratic apelarea la instantele judiciare este cel mai efectiv mijloc de
solutionare a conflictelor juridice intre cetatean si organele puterii de stat, intre
cetateni, intre persoane cu functii de raspundere care au imputerniciri de a efectua
urmarirea penala, de a aplica masuri procesuale de constringere fata de banuit,
invinuit si altor persoane atrase in orbita procesului penal. Acesti subiecti au
interesele lor pt apararea carora ei sunt dotati cu dr subiective respective. In special
invinuitul, banuitul si reprezentantii lor legali , aparatorii sint interesati la inlaturarea
limitarii ilegale a libertatii si inviolabilitatii persoanei arestate. Atare interese a
perosoanei nu contravin intereselor obstesti, de stat si de aceea ele trebuie protejate
in ordinea judiciara.
In esenta sa controlul judiciar in fazele prejudiciare reprezinta un mijloc judiciar
de aparare a dr si intereselor legale a le cetatenilor care se va realiza in fiecare caz de
sesizare a instantei cu privire la actiunile sa insactiunole ilegale ale organelor
functionarilor publici, si de catre alte persoane. Temei pt contestarea actiunilor
ilegale, hotaririlor ilegale ale organelor de urmarire penala inclusiv ale procurorului
este existaenta unor suspiciuni la subiectii procesului penal despre faptul ca acestea
(actiunile, deciziile) sunt contrare legii. Obligatiunea de a verifica hotaririle si
actiunile ii apartine organului judiciar.
Tema 3. Cadrul juridic national si european care reglementeaza
activitatile judecatorului de instructie
Cadrul international
Actul juridic principal care reglementeaza modul de protejare a dr. omului este
Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Roma, 1950. La Conventie sunt 14
protocoale. Odata cu aderarea la aceasta Conventie, RM si-a asumat un sir de
1

drepturi si obligatii, in special de a garanta oricarei persoane aflate sub jurisdictia sa

drepturile si libertatile stipulate in Conventie, iar pe de alta parte a acceptat sa
supuna executarea acestei obligatii unui control juridic international efectuat de catre
Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, RM a recunoscut atit dreptul la un
recurs individual in fata Curtii, precum si jurisdictia obligatorie a Curtii atit pt
instantele judecatoresti nationale cit si pt autoritatile publice nationale. Prin urmare,
Conventia fiind o parte integranta a sistemului de drept national urmeaza a fi aplicata
direct in virtutea prevederilor de la art 4 din Constitutia RM. Astfel, la aceste articol
este stipulat: Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele referitaore la
drepturile omului la care RM este parte , prioritate se acorda legislatiei
internatioanle. Dupa aderarea la CEDO RM a declansat reforma judiciara si de drept,
a modificat sistmul instantelor judecatoresti, structura instantelor judecatoresti.
In activitatea sa , judecatorii se supun anumitor principii. Este vorba de
independenta completa, indeosebi fata de executiv atunci cind indeplineste functia
judiciara.
Un alt principiu- unui procuror ii va lipsi impartialitatea necesara pt a fi magistrat
daca exista posibilitatea ca el sa participe la ancheta in privinta unei persoane
detinute.
Persoana retinuta trebuie sa fie prezenta la audiere iar judecatorul sau alt magistrat
trebuie sa audieze observatiile persoanei retinute sau a reprezentantului acesteia, fapt
care ar permite instantei sa depisteze si alte abuzuri decit de detentie ilegala. In acest
scop fiecare persoana trebuie sa beneficieze de asistenta unui aparator.
Procedura se va desfasura cu respectarea principiului contradictorialitaii si echitatii,
egalitatii armelor. Partile prezinta probele, acestea fiind ,,armele lor, aflindu-se pe
pozitii de egalitate juridica.
Necesitatea ca toate circumstantele pt sau contra eliberarii fie ca sint sau nu supuse
conditiilor de cautiune sa poata fi judecate si in recurs si ca judecatorul sau alt
magistrat sa hotarasca raportindu-se la criterii juridice stabilite daca exista motive
pertinente si suficiente care justifica detentia.
Autoritatea de a dispune eliberare imediata in cazul in care mentinerea in detentie
nu este justificata. Este important a cun oaste cum evalueaza CEDO nivelul de
independenta a unei instate. Astfel, pt a evalua aceasta independenta CEDO ia in
consideratie :
Modul de desemnare a membrilor ei
Durata mandatului lor
Existenta garantiilor impotriva presiunilor din exterior si daca organul
are aparentele independentei
Impartialitatea inseamna lipsa de judecata si de partinire
Cadrul national
1. Art 20 Constitutia RM: orice persoana are dreptuul la satisfactie efectiva din
partea instantelor judecatoresti competente impotriva actelo rcare violeaza
drepturile, libertatile, si interesele sale legitime.
2. Codul de procedura penala in redactia anului 2003, in special prevederile
capitolelor II, VII, VIII, titlul I, partea speciala, care se realizeaza prin
controlul actiunilor de urmarire penala ale organelor de urmarire penala si ale
organelor care exercita activitatea operativa de investigatie si controlul judiciar
al procedurii prejudiciare , atributii exercitate de catre judecatorul de
instructie.

3.

4.
5.

6.

7.

Potrivit prevederilor p. 24 CPP, judecatorul de instructie se considera

judecatorul abilitat cu unele atributii proprii urmririi penale precum si de
control judiciar asupra actiunilor procesuale efectuate in cadrul urmaririi
penale. O notiune mai larga al controlului judiciar poate fi: controlul judiciar
consta in verificarea de catre o instanta independenta si impartiala sesizata in
modul prevazut de lege a actiunilor organelor de urmarire penala si al
organului care exercita activitate operativa de investigatie in scopul depistarii
si inlaturarii incalcarilor dr omului inca la faza urmarii penale si asigurarii
respectarii drepturilor, libertatilor si a intereselor legitime ale participantior la
proces si a altor persoane.
Respectiv controlul judiciar se efectueaza de judecatorul de instructie care
activeaza in cadru judecatoriilor.
Judecatorul de instructie are un statut unic cu ceilalti judecatori prevazut de
legea cu privire la statutul judecatorului, nr 544 din 20.07.1995.
Judecatorul de instructie poate fi orice cetatean al RM, domicialiat
permanent pe teritoriul ei si intruneste conditiile:
Are capacitate de exercitiu
Este licentiat in drept
aAre vechime in specialitate juridica pt functia la care candideaza
Nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie
Cunoasterea limbii de stat
Este apta din punct de vedere medical si a atins virta de 30 de ani
Are vechime in functia de procuror sau ofiter de urmarire penala de cel
putin 5 ani ori de judecator cel putin 3 ani.
Judecatorii sunt numiti in functie de catre presedintele RM la propunerea
Consiliului
Superior al Magistraturii initial pe un termen de 5 ani si dupa expirarea
acestor 5 ani, judecatorii vor fi numiti pina la atingerea virstei de 65 ani. Dupa
numirea in functie, in termen de 10 zile judecatorul trebuie sa depuna
juramintul si dupa aceea obtine capacitatea deplina de exercitiu si poate
realiza acte conform legislatie in vigoare.
Codul de executre Nr 443 din 24 decembrie 2004, republicat in 2010. In acest
cod sunt prevazute care sint atributiile judecatorului de instructie in ceea ce
tine de executarea pedepselor, plingerile condamnatilor ce tin de activitatea
procesuala penala.
Legea privind activitatea operativ-investigativa, nr 45, publicat in 2003.
Legea cu privire la secretul de stat, nr 245, din 27.11.2008 reglementeaza
notiunile, esenta, continutul secretului de stat, modalitate de acces la secretul
de stat, inclusiv a orgaelor de drept (organele de politie, securitatii nationale,
CCCEC), a instantelor judecatoresti inclusiv si a judecatorulu ide instructie.
Legea comunicatiilor electronice nr 241 din 15.11.2007. In aceasta lege se
stabilesc principalelel reguli si conditii de activitate in domeniul
comunicatiilor electronice , cadrul general al politicii si strategiei de dezvoltare
a acesteia.
Legea cu privire la statutul judecatorului de instructie, nr. 544 din 20.07.95,
republicata la 15.08.2002. Stabileste statutul judecatorilor la general, care este
unic indifirent in ce instanta activeaza. Difera doar competenta si jurisdictia
lor.

8. Legea cu privire la organizarea judecatoreasca, nr. 514 din 06.07.95. In aceasta

lege sunt stipulate principiile activitatiii judiciare, principii care se rasfring si
asupra judecatorului de instructie.
9. Hotaririle explicative ale Plenului Curtii Supreme de Justitie.
Cu privire la unele chestiuni aparute in practica judiciara cu privire la
punerea in aplicare a CPP din 24.10.2003.
Despre aplicarea de catre instantele judecatoresti a unor prevederi a
legislatiei procedurii penale privind arestarea preventiva si arestarea
preventiva nr 4 din 28.03.2005.
Cu privire la practica judiciara in cauzele penale privind minorii,nr. 39
din 22 noiembrie 2004.
Despre aplicarea de catre instantele judecatooresti a unor prevederi a
legislatiei nationale si I privind aplicarea pedepsei cu munca
neremunerata in folosul comunitatii si executarea acestei pedepse, nr. 8
din 04.07.2005.
Cu privire la respectarea legislatiei in cauzele despre aplicarea,
schimbarea, prelungirea si revocarea masurilor de constringere cu
caracter medical, nr 23 din 12.12.2005.
Cu privire la practica judiciara privind absolvirea condamnatilor de
ispasire a pedepsei pe motiv de boala , nr 22 din 29.10.2001.
Cu privire la practica asigurarii controlului judecatoresc de catre
judecatorul de instructie in procesul urmaririi penale, nr. 7 din
04.07.2005.
Un rol important il are si Institutul National de Justitie.
Tema 4: Rolul si locul judecatorului de instructie in sistemul
judecatoresc al RM
Procesul penal se desfasoara in conformitate cu principiile DI, DPP national,
constitutia RM. Urmarirea penala se efectueaza de ofiterii de urmaririe penala ai
MAI, serviciul vamal, CCCEC. Instantele judecatoresti infaptuiaza justitia in numele
legii. Judecatorii de instructie au un statut unic si se deosebesc intre ei numai prin
competente si imputerniciri, respectiv, particularitatile statutului juridic al unei
categorii de judecatori se stabilesc prin lege. Competenta judecatorului de instructie
este reglementat de CPP conform caruia acestuia i se acorda urmatoarele atributii:
Atributii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea
efectuarii actiunilor procesuale penale sau a exercitarii a OI.
Atributii proprii organului de urmarie penala.
Atributii legate de aplicarea masurilor procesuale de constringere.
Atributii legate de solutionarea plingerilor impotriva actelor ilegale ale
organelor de urmarire penala, ale organelor care exercita activitatea operativa
de investigatie, precum plingerile impotriva actiunilor ilegale ale procurorului.
Judecatorul de instructie asigura controlul judecatoresc in fazele prejudiciare prin
urmatoarele actiuni:
Dispunerea, inlocuirea, incetarea sau revocarea arestarii preventive si a
arestarii la domiciliu.
Dispunerea liberarii provizorii a persoanei retinute sau arestate , revocarea ei
perchezitie, examinarii corporale, punerea sub sechestru a bunurilor, ridicarii
de obiecte ce contin secret de stat, comercial, bancar, a exumarii cadavrelor.
4

 Dispunerea susupendarii provizorii din functie, a internarii persoanei intr-o

institutie medicala.
Autorizarea interceptarii comunicarilor, a sechestrului corespondentei,
inregistrarii de imagini.
Audierea martorilor in conditiile art 109-110.
Efectuarea altor actiuni de urmarire penala prevazute de CPP.
La realizarea competentei, judecatorul de instructie se bucura de aceeasi
independenta si de aceleasi imunitati ca si ceilalti judecatori. Independenta acestuia
este asigurata prin insasi procedura de infaptuire a justitiei, care este stipulata in
norme concrete ale CPP, co nform carora la infaptuirea justitiei judecatorul este
independent si se supune e numai legii, excluzindu-se orice presiune asupra lor.
Judecatorul va stabili vinovatia sau nevinovatia persoanei conform legii si propriei
convingeri bazate pe probe cercetate in cauza respectiva. Justitia penala se
efectueaza fara emixtiuni, unde judecatorul este obligat sa se opuna oricarei incercari
de a exercita presiuni asupra sa.
Visavi de persoana judecatorului de instructie sunt aplicabile si prevederile de la art
33 CPP. Acest articol statueaza conditiile in care judecatorul de instructie trebuie sa
se autorecuzeze sau sa fie recuzat de catre persoanele interesate. Recuzarea se
solutioneaza in ordinea stabilita. In cererea de recuzare se indica motivele recuzarii,
circumstantele de fapt.
Judecatorul de instructie are anumite interdictii de a se ocupa cu anumite activitati.
Judecatorul de instructie este asistat de un grefier. Respectiv el trebuie sa fie
asigurat thnico-material.
Principiile justitiei penale (Legea privind organizarea judecatoreasca nr. 514 din
6.07.95)
Efectuarea justitiei in stricta conformitate cu legea (art.5)
Accesul liber la justitie (art 6 al Legii, art 6, alin 1 CEDO)
Principiul repartizarii aleatorii a cauzei (art.6 cu indicile 1)
Principiul prezutiei nevinovatiei (art.7)
Egalitatea tuturor in fata legii(art.8)
Limbaa in care se desfasoara procesul penal si dreptul la traducator(art. 9)
Publicitatea dezbaterilor judiciare si principiul contradictorialitatii (art. 10)
Asistenta juridica in procesul efectuarii justitiei(art. 11)
Participarea procurorului la examinarea cauzei de catre judecatorul de
instructie (art. 12)
Neadmiterea imixtiunii la efectuarea justitiei (art. 13)
Protocolarea desfasurarii sedintei de judecata (art. 14)

Competenta judeacatorului de instructue la examinarea demersurilor si

autorizarii efectuarii actiunilor procesual penale sau a exercitarii
activitatii operative de investigatie.
1. Sistemul actiunilor procesuale penale inclusiv operative de
investigatie care necesita autorizarea judecatorului de instructie.
2. Chestiunile care urmeaza a fi examinate de judecatorul de
instructie la examinarea demersurilor procurorului privind
autorizarea efectuarii activitatilor de urmarire penala sau
masurilor operative de investigatie.
1
Controlul judiciar al procedurii de urmarire penala consta in verificarea de catre o
instata independenta si impartiala sesizata in modul prevazut de lege a actiunilor de
urmarire penala si a actiunilor operative de investigatie in scopul de a nu se admmite
incalcarea dr omului realizate fie la inittiativa organelor competente de stt , fie la
intiativa unor subiecti ai procesului penal sau a altor persoane care consideara ca leau fost lezate dr epturile sau interesele legale si aceasta verificare se face in faza de
urmarire penala si respectiv legalitatea este garantata inca in fazele prejudiciare.
Controlul judiciar al procedurii prejudiciare il examineaza jud de instr sau dupa caz
instanta de recurs in cazul verficarii legalitatii efectuarii acestui control.
Art 300 CPP: activitatea judecatorului de instructie se desfasoara in 4 directii:
Atributii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea
efectuarii actiunilor procesuale penale sau a exercitarii a OI.
Atributii proprii organului de urmarie penala.
Atributii legate de aplicarea masurilor procesuale de constringere.
Atributii legate de solutionarea plingerilor impotriva actelor ilegale ale
organelor de urmarire penala, ale organelor care exercita activitatea operativa
de investigatie, precum plingerile impotriva actiunilor ilegale ale procurorului.
Prin autorizare ajude de instructie se pot efectua actiunile de urmarire penala legate
de limitarea inviolabilitatii persoanei, domiciliului, limitarea secrfetului
corespondentei, convorbirilor telefonice, comunicarilor telegrafice , precum si alte
actiuni prevazute de lege.
Cu autorizarea judectorului de instrucie se efectueaz aciunile de urmrire
penal legate de imixtiunea n viaa privat a persoanei, adic legate de limitarea
inviolabilitii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenei,
convorbirilor telefonice, comunicrilor telegrafice i a altor comunicri, precum i
alte aciuni prevzute de lege (art.301).
Codul de procedur penal prevede posibilitatea autorizrii aciunilor procesuale
de ctre judectorul de instrucie n urmtoarele cazuri: cercetrii la faa locului n
domiciliu (art.118); examinrii corporale silite (art.119); exhumrii cadavrului
(art.121); efecturii percheziiei (art.125); ridicrii de obiecte i documente care
constituie secret de stat, comercial, bancar, precum i ridicrii informaiei privind
convorbirile telefonice (art.126); percheziiei corporale i ridicrii de obiecte i
6

documente care se afl n hainele, n lucrurile sau pe corpul persoanei (art.130);

sechestrrii corespondenei (art.133); interceptrii comunicrilor telefonice, prin
radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.135); nregistrri de
imagini (art.137); internrii persoanei n instituie medical pentru efectuarea
expertizei medico-legale sau psihiatrice (art.152); nimicirii corpurilor delicte substanele explozive i alte obiecte care prezint pericol pentru viaa i sntatea
omului i din acest motiv nu pot fi pstrate pn la soluionarea cazului (art.159);
punerii bunurilor sub sechestru i ridicrii acestora (art.205, 210); lurii silite de
probe pentru cercetarea comparativ (art.154-156, 301); suspendarea provizorie din
funcie (art.302); aplicarea amenzii judiciare (art.302).
Codul de procedur penal (art.301) prevede ca excepie dreptul organului de
urmrire penal de a efectua aciuni procesuale pentru care este necesar autorizarea
judectorului de instrucie, fr o asemenea autorizare:
n caz de infraciune flagrant - examinarea corporal (art.119); percheziia n
domiciliu (art.125); cercetarea la domiciliu i ridicarea de obiecte de la domiciliu
(art.279)
n caz de urgen - interceptarea comunicrilor telefonice, prin radio sau altor
convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.135); nregistrrile de imagini
(art.137);
n caz de delict flagrant sau caz ce nu sufer amnare - punerea bunurilor
sub sechestru i ridicarea acestora (art.205, 210).
Conform art.513 se consider infraciune flagrant infraciunea descoperit n
momentul svririi ei, precum i infraciunea al crei fptuitor, imediat dup
svrire, este urmrit de victim, de martori oculari sau de alte persoane ori este
surprins aproape de locul comiterii infraciunii cu arme, instrumente sau orice alte
obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infraciune.
Caz de urgen n sensul art.135, conform prevederilor art.272 este mprejurarea
n care organul de urmrire penal este obligat s efectueze aciuni de urmrire
penal ce nu sufer amnare chiar dac constat c urmrirea penal nu este de
competena sa, dac ntrzierea obinerii autorizaiei judectorului de instrucie ar
provoca prejudicii grave activitii de administrare a probelor.
Caz de delict flagrant n sensul art.205 este situaia n care infraciunea este
descoperit n momentul svririi ei sau nainte ca efectele ei s se fi consumat, iar
caz ce nu sufer amnare este mprejurarea n care persist pericol real c se vor
pierde sau distruge bunurile dac nu vor fi puse sub sechestru.
Art 303: masurile operative de investigatie aplicate cu autorizarea judecatorului de
instructie. Cu autorizarea judecatorului de instructie se efectueaza urmatoarele
masuri operative de investigatie:
Cercetarea domiciliului si instalarea in el a aparatelor audio si video , de
fotografiat, dce filmat, etc.
Supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice.
Interceptarea convoririlor telefonice si a altor convorbiri.
Controlul comunicarilor telegrafice si a altor convorbiri.
Culegerea informatiei de la institutiile de telecomunicatii.
Procedura autorizrii aciunilor de urmrire penal sau a msurilor operative de
investigaii, conform prevederilor art.304, 305 se efectueaz n baza demersului
7

procurorului, prin care se solicit acordul pentru efectuarea aciunilor respective

nsoit de ordonana motivat a organului de urmrire penal nvestit cu astfel de
mputerniciri, n conformitate cu prezentul cod sau cu Legea privind activitatea
operativ de investigaii.
n partea descriptiv a ordonanei urmeaz a fi descrise fapta ncriminat,
indicndu-se locul, timpul, modul svririi acesteia, forma vinoviei, consecinele
infraciunii pe baza crora se stabilesc aciunile de urmrire penal sau msurile
operative de investigaii necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care trebuie s fie
obinute n urma efecturii acestor msuri, termenul de efectuare a aciunilor
respective, locul efecturii, responsabilii de executare, metodele de fixare a
rezultatelor i alte date ce au importan pentru adoptarea de ctre judectorul de
instrucie a unei hotrri legale i ntemeiate asupra autorizrii solicitate. La
ordonan se anexeaz materialele ce confirm necesitatea efecturii acestor aciuni.
Conform art.255 alin.(4) dac legea prevede c o aciune sau o msur procesual
trebuie s fie autorizat de judectorul de instrucie, un exemplar al ordonanei de
autorizare rmne la judectorul de instrucie.
n scopul pstrrii confidenialitii urmririi penale, demersul procurorului
privitor la autorizarea efecturii aciunilor de urmrire penal sau a msurilor
operative de investigaie se prezint nemijlocit judectorului de instrucie care l
nregistreaz ntr-un registru separat.
Demersul procurorului privitor la autorizarea efecturii aciunilor de urmrire
penal sau a msurilor operative de investigaie se examineaz de judectorul de
instrucie fr prezena altor persoane dect a procurorului i, dup caz, a
reprezentantului organului care exercit activitatea operativ de investigaii, dac
acesta l nsoete pe procuror. Proces-verbal la examinarea acestor demersuri nu se
ntocmete.
Demersul procurorului referitor la autorizarea efecturii aciunilor de urmrire
penal sau a msurilor operative de investigaie se examineaz de ctre judectorul
de instrucie n edin nchis, cu participarea procurorului i, dup caz, a
reprezentantului organului care exercit activitatea operativ de investigaii de
urgen, imediat dar nu mai trziu de 4 ore de la primirea demersului.
Dup efectuarea controlului temeiniciei demersului i a circumstanelor expuse n
punctele 2.2 - 2.4 din prezenta hotrre judectorul de instrucie, prin ncheiere
motivat, autorizeaz efectuarea aciunii de urmrire penal ori a msurii operative
de investigaie sau, dup caz, respinge demersul declarat. n ncheiere judectorul de
instrucie se va expune asupra circumstanelor menionate la punctele 2.2 - 2.4 din
prezenta hotrre.
ncheierea judectorului de instrucie asupra demersului procurorului referitor la
autorizarea efecturii aciunilor de urmrire penal sau a msurilor operative de
investigaie este definitiv i nu poate fi supus cilor de atac.
2
Autorizarea judecatorului de instructie pentru exercitarea unei actiuni procesuale
constituie prin sine o forma de control judiciar in cazul necesitatii organului de
urmarire penala sau a organului care exercita activitate operativa de investigatii de a
efectua o activiate care atrage implicarea organului statal in viata privata a persoanei ,
a domiciliului, a corespondentei. Pt a decide autorizarea efectuarii unei actiuni
procesuale care implica imixtiunea organului de urmarire in viata privata a
persoanei, afectind astfel niste drepturisau libertati fundamentale ale persoanei,
judecatorul de in structie verifica urmatoarele:
8

 Daca imixtiunea organului de urmarire penala este prevazuta de lege

Se considera imixtiunea organului de urmarire penala prevazuta de lege in cazul in
care aceasta imixtiune este reglemenata de lege , iar legea care autorizeaza imixtiunea
este clara, accesibila si previzibila.
Claritatea legii se exprim printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor
respective, adic legea trebuie s conin msuri de protecie contra aciunilor
arbitrare ale autoritilor publice.
Accesibilitatea legii prezum publicarea ei n Monitorul Oficial n condiiile Legii
nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare i intrare n vigoare a actelor
oficiale, adic legea trebuie s fie accesibil persoanelor la care se refer.
Pentru a satisface exigena previzibilitii prevederilor legale, legea trebuie s fie
redactat n termeni suficient de clari i precii, cu toate noiunile bine definite, care
permite corelarea aciunilor organului de urmrire penal cu exigenele legii i
definesc n mod clar domeniul conduitei interzise i consecinele nerespectrii
prevederilor respective.
Daca aceasta imixtiune este necesara intr-o societate democratica
Imixtiunea este considerat necesar ntr-o societate democratic atunci cnd ea este
fondat pe o necesitate social imperioas i mai ales proporional scopului legitim
scontat" (CEDO, hot. Olsson c. Suediei din 24 martie 1988), adic cnd imixtiunea
este compatibil cu principiile democratice.
Caracterul unei societi democratice se exprim prin supremaia dreptului n
societatea democratic i necesitatea de a se opune ingerinelor arbitrare n
drepturile i libertile persoanei garantate de legea naional i internaional.
Aciunea necesar ntr-o societate democratic se determin n raport cu echilibrul
atins ntre drepturile individului i interesul public, fiind aplicat principiul
proporionalitii.
Daca imixtiunea solicitata urmareste un scop legitim
Daca este respecatat pricipiul proportionalitatii intre dreptul sau libertatea
persoanei garanatate de lege si necesitatea efectuarii actiunii procesuale
solicitate.
Principiul proporionalitii ntre dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege i
necesitatea efecturii aciunii procesuale solicitate recunoate c drepturile omului
nu sunt absolute i exercitarea drepturilor unei persoane trebuie s fie apreciat n
raport cu interesul public mai larg. Alin.(2) art.8 CEDO prevede drept scop legitim
pentru imixtiune de ctre agenii de stat n viaa privat a persoanei, n domiciliu sau
asupra corespondenei acestuia: securitatea naional, sigurana public, bunstarea
economic a rii, aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii
sau a moralei, protejarea drepturilor i libertilor altor persoane.

Atribuiile judectorului de instrucie legate de aplicarea msurilor

procesuale de constrngere
n afar de msurile preventive expuse n Hotrrea Plenului Curii Supreme de
Justiie din 28 martie 2005 Despre aplicarea de ctre instanele judectoreti a unor
prevederi ale legislaiei de procedur penal privind arestarea preventiv i arestarea
la domiciliu" n competena exclusiv a judectorului de instrucie sunt atribuite i
urmtoarele msuri procesuale de constrngere: ridicarea provizorie a permisului de
conducere a mijloacelor de transport (art.182); suspendarea provizorie din funcie a
nvinuitului (art.200); aplicarea amenzii judiciare (art.201).
Masurile preventive sunt masuri procesuale care se carcaterizeaza printr-un mod
concret de aplicare, ele pot fi aplicate doar cu respectarea unor conditii stricte
prevazute de lege si in temeiul anumitor probe conform unei anumite proceduri si pt
anumite termeni. Chiar daca masura preventiva sub forma de arest implica o
constrigere asemanatoarea cu cea a inchisorii, ea se deosebeste de aceasta deoarece se
aplica doar in cursul urmaririi penale sau examinarii cauzei in judecata in mod
exceptional in scopul de a impiedica invinuitul sau inculpatul sa se sustraga de la
urmarire, de la judecata sau sa impiedice constatarea adevarului in cauza penala.
Arestul preventiv : art 175, alin 3. In cazul in care organul de urmarire penala
constata necesitatea aplicarii fata de banuit sau invinuit a masurii arestarii preventive
inainteaza in instanta de judecata un demers pt aplicarea acestei masuri. La aplicarea
masurii preventive arestul- potrivit prevederilor de la art 176 alin 3 CPP in cadrul
solutionarii chestiunii privind necesitatea aplicarii acestei masuri preventive, organul
de urmarire penala si instanta de judecata trebuie sa ia in consideratie urmatoarele
criterii:
Caracterul si gradul prejudiciabil al faptei incriminate
Persoana banuitului, invinuitului, inculpatului
Virsta si starea sanatatii banuitului
Ocupatia
Situatia familiara si prezenta persoanelor intretinute
Starea materiala
Existenta mijloacelor de trai.
etc.
In cazul in care se face demers cu privire la aplicarea arestului preventiv instanta de
judecata este in drept ca singura sa dispuna aplicarea arestului sau arestul la
domiciliu sau liberarea provizorie pe cautiune. Aplicarea masurilor preventive de
judecata de instructie se face prin adoptarea unei incheieri motivate.
Conform legislatiei RM se aplica numai in cazul savirsirii unei infractiuni pt care
legea prevede paedeapsa privativa de libertate pe un termen mai mare de 2 ani dar
pot fi aplicate aceste masuri preventive si in cazul in care persoanei careia i se
incrimineaza o infrractiune pt care pedeapsa e privatiunea de libertatea pe un termen
mai mic de 2 ani:
Se ascunde de urmarirea penala si de instanta
Impiedica stabilirea adevarului in procesul penal
Savirseste alte infractiuni
10

La fel arestarea preventiva poate fi aplicata de instanta de judecata si in scopul

executarii sentintei daca:
Banuitul, invinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul RM
Banuitul invinuitul inculpatul a incalcat conditiile altor masuri preventive
aplicate in privinta sa.
Procurorul care efectueaza urmarirea penala din oficiu sau la propunerea ofiterului
de urmarire penala emite o ordonanta motivata, iar instanta de judecata in persoana
judecatorului de instructie adopta o incheiere motivata in care se indica infractiunea
de care este banuita sau invinuita persoana, temeiul aplicarii masurii preventive sub
forma de arest cu mentionarea datelor concrete care au determinat luarea acestei
masuri. Copia de pe ordonata se inmineaza imediat persoanei fata de care se aplica
aceasta masura si i se explica dreptul, modul si termenul de atac al hotaririi
resepctive.
Arestarea la domiciliu consta in izolarea invinuitului de societate in domiciliul
acestuia cu stabilirea anumitor restrictii, se aplica persoanelor invinuite de comiterea
unei infractiuni usoare, mai putin grave sau grave, precum si a infractiunilor comise
din imprudenta. La fel, aceasta masura preventiva se aplica fata de parsoanele care au
depasit virsta de 60 de ani,
Invalide de prima grupa, femeile gravide, care au copii de pina la 8 ani. In acest caz ,
aceasta masura preventiva poate fi aplicata in cazul unei infractiuni deosebit de
grave. Arestarea la domiciliu se aplica practic in conditiile prevazute pt arestul
preventiv. Nu este necesara izolarea totala a banuitului sau invinuitului. Arestarea la
domiciliu implica urmatoarele conditii:
Interzicerea de a iesi din locuinta
Limitarea convorbirilor telefonice, expedierii si receptionarii corespondentei,
utilizarea altor mijloace de comunicare
Interzicerea comunicarilor cu anumite persoane si primirea acestora in
locuinta sa.
Persoana mai poate fi supusa si altor conditii precum:
De a raspunde la semnalelel de control sau de a emite semnale telefonice de
control
De a se prezenta personal la organul de urmarire penala sau la instanta de
judecata la timpul fixat.
Supravegherea executarii aceste masuri preventive este executata de catre organele
carora le este atribuita urmarirea penala. In cazul in care persoana asupra careia a fot
aplicat arestul la domiciliu nu va respecta aceste conditii, arestul la domiciliu poate fi
inlocuit cu arestul preventiv de catre instanta din oficiu sau la demersul procurorului.
Termenele tinerii persoanei in stare de arest.
Termenul inerii persoanei n stare de arest curge de la momentul privrii persoanei
de libertate la reinerea ei, iar n cazul n care ea nu a fost reinut de la momentul
executrii hotrrii judectoreti privind aplicarea acestei msuri preventive. n
termenul inerii bnuitului, nvinuitului, inculpatului n stare de arest se include
timpul n care persoana:
1) a fost reinut i arestat preventiv;
2) a fost sub arest la domiciliu;
3) s-a aflat ntr-o instituie medical, la decizia judectorului de instrucie sau a
instanei, pentru expertiz n condiii de staionar, precum i la tratament, n urma
aplicrii n privina ei a msurilor de constrngere cu caracter medical.
11

inerea persoanei n stare de arest n faza urmririi penale pn la trimiterea cauzei

n judecat nu va depi 30 de zile.
n cazuri excepionale durata inerii nvinuitului n stare de arest preventiv la faza
urmririi penale poate fi prelungit:
pn la 6 luni, dac persoana este nvinuit de svrirea unei infraciuni
pentru care legea prevede pedeaps maxim de pn la 15 ani nchisoare;
pn la 12 luni, dac persoana este nvinuit de svrirea unei infraciuni
pentru care legea prevede pedeaps maxim de pn la 25 de ani nchisoare
sau deteniune pe via.
nvinuiilor minori durata inerii n stare de arest preventiv poate fi prelungit
numai pn la 4 luni.
Fiecare prelungire a duratei arestrii preventive nu poate depi 30 de zile n faza
urmririi penale i 90 de zile n faza judecrii cauzei.
Dup trimiterea cauzei n instana de judecat, termenul judecrii cauzei cu
meninerea inculpatului n stare de arest, din ziua primirii cauzei n instana de
judecat i pn la pronunarea sentinei, nu poate depi 6 luni, dac persoana este
nvinuit de svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa maxim
de pn la 15 ani nchisoare, i 12 luni, dac persoana este nvinuit de svrirea unei
infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa maxim de pn la 25 de ani
nchisoare sau deteniune pe via.
Hotrrea instanei de prelungire a termenului de judecare a cauzei cu meninerea
n stare de arest a inculpatului poate fi atacat cu recurs n instana ierarhic
superioar. Atacarea hotrrii nu suspend examinarea cauzei.
Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei detinute art. 191
Modalitatea liberarii provizorie este insotita de obligatiile:
s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile stabilite
de ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre instan;
s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de judecat
orice schimbare de domiciliu;
s nu mearg n locuri anume stabilite;
s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la instana de
judecat ori de cte ori este citat;
s nu intre n legtur cu anumite persoane;
s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului n procesul
penal;
s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care
s-a folosit la svrirea infraciunii.
s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de judecat.
Aceasta masura poate fi aplicata numai in cazurile in care pedeapsa maxima nu
depaseste 10 ani de zile.
Liberarea provizorie pe cautiune a persoanei detinute art 192
Se aplica aceasta masura in cazul in care perosana a reparat prejudiciul cauzat prin
infractiune. Prevede depunerea la contul procuraturii a unei cautiuni, marimea careia
este de la 300 pina la 10000 unitati conventionale. Suma depusa trece in folosul
statului. In cazul cind masura preventiva a fost inlocuita cu alta masura, banii se

12

restituie integral. Revocarea masurii preventive duce la desfiintarea tuturor

obligatiilor.
Incetarea de drept a masurii preventive prevede situatia cind procurorul sau
judecatorul de instructie sau instanta de judecata este obligata sa revoce orice masura
preventiva la adoptarea unei solutii prevazute de lege care sint incompatibile cu
mentinerea masurilor preventive. Astfel, spre deosebire de revocare masurii
preventive care este un act procesual a carui oportunitate o apreciaza organele
judiciare, incetarea de drept a masurilor preventive este un obstacol de drep
impotriva mentinerii acestei masuri, Astfel expirarea termenului stabilit de organul
competent, inceteaza de drept chair daca termenul stabilit este mai mic decit prevede
legea.
Atacarea hotaririlor privind masurile preventive art. 196 CPP
Ordonanta procurorului cu privire la aplicarea, prelungirea sau inlocuirea masurii
preventive poate fi atacata cu plingerea judecatorului de instructie de catre banuit,
invinuit, aparatorul ori reprezentantul sau legal. Hotarirea judecatorului de instructie
sa a instantei cu privire la aplicarea, prelungirea sau inlocuirea masuri preventive
poate fi atacata cu recurs in instanta ierarhic superioara.
Atribuii ale judectorului de instrucie legate de soluionarea plngerilor
mpotriva actelor ilegale ale organelor de urmrire penal, ale organelor
care exercit activitatea operativ de investigaii, precum i plngerile
mpotriva aciunilor ilegale ale procurorului
1. Consideratiuni generale privind atributiile judecatorului de instructie
2. Persoanele abilitate cu dreptul de a depune plingere sau de a contesta actiunile
de urmarire penala si masurile operative de investigatie a oup.
3. Actiunile si actele ilegale ale organului de urmarire penala, a organului care
exercita activitatea operative de investigatie si ale procurorului care exercita
nemijlocit actiuni de urmarire penala pasibile de a fi constestate
4. Actiunile si actele organului de urmarire penala si ale procurorului care
exercita actiuni de urmarire penala ce sunt pasibile de a nu fi atacate
5. Procedura de examinare a plingerilor impotriva actiunilor si actelor ilegale ale
oup si procurorului care efectueaza actiunile de urmarire penala.
1
Activitatea jud de instructie ce tine de examinarea plingerilor si demersurilor
persoanei interesate impotriva actiunilor oup (organ de urmarire penala) se include
in sfera controlului judiciar. Este de mentionat ca procedura de inaintare a
plingerilor si examinarea lor include 2 aspecte:
1. Plingerile se inainteaza procurorului , iar competenta, termenele si procedura
de examinare sunt statuate la articolele 298-299 cu semnul 1 CPP. Potrivit art.
298 pot contesta actiunile sau inactiunile organelor care efectueaza urmarirea
penala banuitul, invinuitul, reprezentantii lor legali, aparatorul, partea
vatamata, partea civila, civilmente responsabila si reprezentantii acestora,
precum si alte persoane carora prin actiunile organelor de urmarire penala leau fost lezate drepturile ocrotite de lege. In cazul in care plingerea se depune in
privinta procurorului care conduce urmarirea penala sau exercita nemijlocit
13

urmarirea penala , aceasta se depune in fata acestor persoane care sint obligate
ca in termen de 24 de ore sa inainteze materialele respective procurorului
ierarhic superior. Depunerea plingerii nu suspenda efectuarea actiunilor de
urmarire penala sau operative de investigatie. In acelasi timp in virtutea
aderarii RM la unele conventii internationale si respectiv modificarea
legislatiei interne in special ce tine de combaterea torturii pornind de la alin 4
art 298, procurorul este obligat ca in fiecare caz cind petitionarul contesta
actiunile de violenta, tortura, comportament inuman, aceste actiuni sa fie
examinate intr-o cauza separata si prin prisma art 274 CPP. Legislatorul
stabileste termenele in interiorul careia urmeaza a fi examinata plingerea
inintata. Acest termen este de 72 de ore, iar atunci cind plingerea se respinge,
aceasta trebuie facuta prin ordonanta motivata in care urmeaza sa se expuna
motivele pt care procurorul o considera neintemeiata explicind modalitatatea
de contestare a ordonantei. In cadrul acestui termen procurorul ierarhic
superior examineaza si plingerilde depuse impotriva actiunilor procurorului
care efectueaza urmarirea penala .
2. Cuprinde examinarea plingerilor depuse de persoanele interesate
judecatorului de instructie in cazul in care persoana nu este de acord cu
rezultatul examinarii plingerii de catre procuror sau daca acesta nu a primit
raspunsul procurorului in termenul prevazut de lege. Procedura de depunere si
examinare a plingerilor persoanei interesate este reglementata de art 313 CPP.
Pornind de la prevederile art 300, alin 2 si 3, judecatorul de instructive
examineaza plingerile persoanei interesate dupa cum impotriva actiunilor
organului de urmarire penala asa si a procurorului in cazul in care el nu este de
acord cu rezultatul examinarii cauzei sale sau nu a primit raspunsul respectiv.
Aceste petitii se examineaza la locul efectuarii urmaririi penale sau a moi
(masuri operative de investigatie). Art 5 alin 2 al legii privind activitatea
operativa de investigatie prevede ca actiunile organului care infaptuieste moi
care a dus la incalcarea drepturilor persoanelor interesate , aceasta o poate
contesta in ordinea mentionata mai sus. Legea securitatii statului la art 7 alin 6
la fel prevede posibilitatea contestarii organulu securitatii statului organului
superior, procurorului sau instantei in modul stabilit de lege. In acest context
in calitate de organ dotat cu competenta de a efectua moi este si SIS. In cazul
contestarii ilegale ale SIS acestea vor fi contestate nemijlocit judecatorului de
instructie.
2
Pornind de la prevederile art 313 alin 1 plingerile pot fi inaintate de banuit invinuit
aparator, partea vatamat de alti participanti la proces sau de catre alte persoane ale
caror drepturi au fost incalcate de aceste organe si nu au fost satisfacuti de rezultatul
examinarii de catre procuror.
Victima este persoana fizica sau juridica careia prin infractiune i s-a cauzat o dauna
morala materiala sau fizica si care in conformitate cu alin. 3 art 58 CPP beneficiaza
de dreptul de a ataca ordonanta de neincepere a urmaririi penale in decurs de 1o zile
din momentul primirii copiei ordonantei.
Partea vatamata- persoana fizica careia prin infractiune i s-a cauzat un prejudiciu
fizic material moral; recunoscut in aceasta calitate conform legii care a depus in
instant o cerere de chemare in judecare a banuitului, invinuitului , inculpatului si care
14

conform p. 11 de la alin 1 art 62 este in drept sa depuna plingeri impotriva actiunilor

organului de urmarire penala.
Partea civila- persoana fizica sau juridica in privinta careia exista suficiente
temeiuri de a considera ca in urma infractiunii i-a afost cauzat un prejudiciu moral
sau material si sesizind organul de urmarire penala este in drept sa depuna plingeri
impotriva actiunilor organului de urmarire penala. (art. 61)
Banuitul - persoana fizica fata de care exista anumite probe ca a savirsit o
infractiune pina la punerea ei sub invinuire si care conform art 64 alin 2 p 19 are
dreptul sa atace in modul stabilit de lege actiunile organului de urmarire penala.
Invinuitul - persoana fizica fata de care s-a emis conform legii procesuale penale
ordonanta de punere sub invinuire care la fel in temeiul prevederilor art 66 alin 3 p
27 CPP poate sa atace in modul stabilit actiunile si hotaririle organului de urmarire
penala.
Inculpatul - invinuitul in privinta caruia cauza penala a fost trimisa in judecata.
Partea civilmente responsabila- persoana fizica sau juridica care in baza legii
sau conform actiunii civile inaintata in procesul penal poate fi supusa raspunderii
material pt faptele invinuitulu inculpatului conform art 74 are dreptul sa inainteze
plingeri.
Reprezentantii legali ai victimei, partii vatamate, civile, invinuitului, inculpatului
care sint parintii infietorii tutorii sau curatorii lor care prezinta in procesul penal dr si
interesele lor in temeiul art 78 alin 1 p 16 au dr. sa depuna plingeri in ordinea stabilita
impotriva actiunilor organului de urmarire penala.
Reprezentantii victimei, ai partii vatamate ai partii civile a partii civilmente
responsabila care de regula sunt avocatii sau alte persoane imputernicite de catre
participantii la procesul respectiv sa le reprezinte interesele in cursul desfasurarii
urmaririi penale. Acesti reprezentanti conform art 80 alin 1 au dreptul sa depuna
plingeri impotriva actiunilor de urmarire penala.
Succesorii partii vatamate sau partii civile adica rudele si apropiatii care au
manifestat dorinta sa exercite dr. si obligatiile partii vatamate decedate sau care in
urma infractiunii a pierdut capacitatea de a-si exprima consistent vointa in
conformitate cu art. 81 alin. 4 CPP participa la actiunile de urmarire penala in locul
partii vatamate si se bucura de toate drepturile acesteia inclusiv si de a contesta
impotriva actiunilor de urmarire penala sau moi.
Martorul, reprezentantul legal al martorulu minor si avocatul martorului
sunt in drept sa depuna plingeri impotriva actiunilor de urmarire penala daca aceste
actiuni sau hotariri le-au incalcat drepturile si interesele legitime.
Alte persoane care nu sunt parti ale procesului penal insa carora in urma efectuarii
actiunilor de urmarire penala le-au fost incalcate dr si interesele legitime sunt in
drept sa contesteze aceste actiuni judecatorului de instructie.
3
15

Participanti la proces pot inainta plingeri judecatorului de instructie cind consideara

ca dr libertatile si interesele lor legale au fost lezate insa potrivit legislatiei procesual
penale pot fi atacate numai acele acte care au afectat un drept legal reglamentat de
legea materiala sau procesuala. Adica dr si libertatile constitutionale ale persoanei.
Conform art 113 pot fi contestate judecatorului de instructie urmatoarele acte si
actiuni
Refuzul organului de urmarire penala de a primi plingerea sau denuntul
privind savirsirea sau pregatirea unei infractiuni. Aceasta norma obliga org de
urmarire penala ca in fiecare caz de relevare a unei infractiuni sau a unei
infractiuni in curs de pregatire sa releveze acest lucru.
Refuzul organului de urmarire penala de a satisface demersurile in cazurile
prevazute de lege.
Refuzul organului de urmarire penala de a incepe urmarirea penala
Ordonantele privind inceperea urmaririi penale, ordonanta de clasare a cauzei
penale sau ordonanta de scoatere a persoanei de sub urmarire penala
Alte actiuni care afecteaza drepturile si libertatile constitutioanle ale
persoanei.

4
Art 265 CPP organul de urmarire penala este obligat sa receptioneze plingerile sau
denunturile referitoare la infractiunile chiar si atunci cind acestea nu sint date in
competenta lui. Persoanei care a depus plingerea imediat i se livreaza un certificat
despre aceste fapt indicindu-se persoana care a primit plingerea si timpul cind
aceasta a fost intregistarata. Refuzul de a primi plingerea sau denuntul poate fi atacat
imediat, dar nu mai tirziu de 5 zile de la primirea refuzului.
Refuzul organului de urmarire penala de recunoastere a partii in calitat de parte
civila, art 222 alin 2 in cazul in care lipsesc temeiurile prevazute la art ... org de
urmarire penala prin hotarire motivata refuza in recunoasterea in calitate de parte
civila a pers fizice sau juridice .
Refuzul org de urmarire penala de a restabili termenul procedural omis art 274 CP
daca persoana respectiva a emis termenul procedural din motive intemeiate.
Termenul omis poate fi restabilit numai in privinta perosanelor care au atributii
directe cu cazul respectiv .
Hotarirea org de urmarire penala cu privire la respingerea cererii sau demersului
organizatiilor obstesti sau colectivelor de munca in temeiul art 247 CPP . Cererea sau
demersul organizatiei obstesti ori a colectivului de munca urmeaza sa fie admise daca
acestea contribuie la cercetarea multilaterala , completa si obiectiva a circumstantelor
cauzei, la asigurarea respectarii dr si intereselor legitime a partilor in proces.

16

Respingerea totala sau partiala, org de urmarire penala o face prin adoptarea une
ordonante motivate. In acest caz alin 2 art 247 CPP statueaza posibilitatea contestarii
acestei hotariri.
Ordonanata de incetare a urmaririi penale. Copia de pe ordoanata de incetare a
urmaririi penale se inmineaza persoanei interesate careia i se explica caile si modul
de constestare a acesteia. Art 285, alin 7.
Clasarea cauzei penala
Art. 286 copia de pe ordonanta de clasare a cauzei penale se inmineaza persoanei
interesate , explicindu-se procedura si termenele de atac.
Ordonanata de suspendare a urmariri penale art 287 cu semnul 2. Despre
suspendarea urmaririi penale organul de urmarire penala este obligat sa anunte in
scris partea vatamata, reprezntantul ei legal, partea civila, partea civilmente
responsabila sau reprezentantii lor si sa le explice dr de atac.
Ordonanata procurorului privind deschiderea procedurii de repunerea procedurii de
revizuire, Art 460 procedura de revizuire se deschide in baza cererii adresate
procurorului de nivelul instantei care a judecat cauza in fond. Procurorul examineaza
cererea de revizurie si daca constata ca lipsesc temeiurile de revizurie prevazute de art
458 procurorul emite ordonanta respectiva.
Refuzul organului de urmarire penala de a satisface demersurile in cazurile prevazute
de lege. Aceasta stipulare este prevazutaz la litera b alin 2 art 313.
La p. 3 alin 2 art 313 este mentionat ca pot fi contestate si alte actiuni ce afecteaza dr.
persoanei.
Ordonanta de incepere a urmariri ipenale in cazul in care urm penala a fost
pornita contrar prevederilor art 275
Ordonanta de pornire a urmaririi penale cind urmarirea penala a fost pornita
contrar prevederilor art 266 CPP. Art reglementeaza conditiile si temeiurile
pornirii urmaririi penale numai in baza plingerii victimei sau atunci cind
actele procedurale indicate au fost intocmite cu incalcarea garava a arti 255,
261, 262.
Procesul verbal cu privire la constatarea infractiunii flagrante si respectiv
cind au fost pornite contrar art. 225 si privind la constatrea infractiunii
flagrante au fost incalcate prevederile art.260-261.
La fel poate fi contestat si procesul verbal de examinare corporala a persoanei care a
fost intocmit si incalcarea prevederilor de la art.119 si art.260-261 de exemplu:
efectuarea perchezitiei corporale se efectuiaza intre persoane de acelasi sex,de
asemenea procesul verbal de examinarea a cadavrelor.
Ordonanta de percechezitie art.125 si art. 255 unde art,225 statuiaza ordinea
si temeiurile de efectuare a expertizelor. Art.131,260, 261,CPP
Ordonanta cu privire la ridicarea de obiecte art.126,255.
Proces verbal de ridicare a obiectlor art.126-129.
Ordonanta cu privire la sechestrarrea corespondentie cu incalcare grava a
prevederilor 133-134 260-261.

17

 Ordonanta de colectare a mostrelor emisa de organul de urmarire penale care

este contrarara art.154. art.255 la fel poate fi contestat. Art.154-156, art,260261
Ordonanta si procesul verbal de interceptare a comunicarilor in cazul in care
aceatsta a fost adoptatata contrara prevederilr art,135 si 255 , 135-136,in cazul
in care p.v. a fost intocmit contrar prevederilor art. 260-261 CPP
Procesul verbal cu privire le inregistraea de imagini in cazul incalcarii
prevederilor art.135-137, in cazul procesului verbal 135-136 , art.255 si 260261.

Actele care pot fi contestate sunt:

Ordonanta de efectuare a cercetatrii domiciliului si de instalare in el a unor
mijloace tehnice speciale audio, video etc. daca aceasta a fost adoptata contrar
prevederilor de la art.303.
Ordonanta cu privire la controlul comunicarilor telefonice, telegrafice
Ordonanta si procesul verbala cu privire la culegerea de informatii de la
institutiile de comunicatii daca acestea au fost emise contrar prevederilor
art,255, 260-261, 303.
Actele care nu sunt pasibile de afi atacate. Nu sunt pasibile de a fi atacate urmatoarele
acte:
Ordonanta de inceere a urmaririi penale daca la pornirea acesteia se constata
ca lipsesc circumstantele de la art,275 adica care inlatura urmarirea penala.
Ordonanta de incepere a urmariririi penle daca la inceperea acesteia au fost
respectate prevederile art.276 care stabilesc conditiile si temeiurile numai in
baza plingerii vivtimei.
Procesul verbal de pornire a u p si a circumstantelor de savirsire a
infractiunilor flagrante in cazul in care urmarirea penala a fost pornita
conform art. 275, art.260-261, art.315.
Hotarirea asupra abtinerii sau recuzarii procurorului potrivit art.54 alin. 6, nu
este susceptibila de a fi atacata.
Hotarirea privind solutionarea cererii de inlaturare a aparatorului din procesul
penal art. 72
Hotarirea privind recuzarea interpretului traducatorului conform art.86 alin.3
pot fi inlaturati din proces prin decizia organelor de u p
Recuzarea expertului art.89
Ordonanta de recunoastere a personaei in calitate de banuit art.63
Ordonanta cu privire la dispunerea efectuarii expertizei art.144
Alte actiuni si acte procedurale de urmarire penala.
5
Plingerile se depun nemijlocit la procurorul ierarhic superior in dermen de 72 de zile.
Actiunile judecatorului de instructie sunt:

18

 Trebuie sa constate ca plingerea initial a fost depusa sau contestata

procurorului care cunduce urmarirea penala sau procurorul ierarhic superior
si persoana nu este de acord cu rezultatul sau nu a primit rezultatul.
In al doilea rind este faptul ca plingerea trebuie sa fie depusa in termen de 10
zile de la data cind persoana interesata a primi t raspunsul nesatisfacator de la
procuror sau cind urma sa primeasca raspunsul respectiv. Plingerea trebuie sa
fie depusa jud de instr la locul aflarii org de up aflarii procurorului care
efectuiaza nemijlocit actiuni de up precum si locuf aflarii org operative de
investigatii. Este important ca petitionarul sa indice in mod obligatuiru ce
drepturi sau libertati garantate de lege i-au fost incalcate ,si prin care actiuni
sau inactiuni a avut loc incalcarea, respectiv este evident ca anume drepturile
si libertatile garantate de constitutiie si de alte legi si actiunile si inactiunile
organului respectiv constituie obiectul controlului judiciar efectuat de catre
judecatorul de instructie.
Nerespectarea de catre petitionar macar a uneia din conditiile indicate mai
sus creaza un temei pentru judecatorul de instructie de a respinge cerintele
expuse in plingere. Mai este de mentionat ca plingerile depuse conform art.313
se supun intregistrarii stricte in registrele speciale prevazute in acest scop.
Astfel, plingerile se inregistreaza in registrul de evidenta a plingerilor
impotriva actiunii organelor de urmarire penala, respectiv plingerile impotriva
actelor ilegale ale organului de urmarire penala se inregistreaza in registrul de
evidenta a plingerilor impotriva actiunilor organelor care exercita activitatea
operativa de investigatie.
Judecatorul de instructie va tine cont de faptul ca potrivit prevederilor de la
art. 2 si 5 al Legii privind secretul de stat nr.116 mai 1994 (106) informatiile
privind activitatea operativa de investigatie este atribuita secretului de stat iar
conform art.212-213 CPP materialele urmaririi penale constituie un secret al
urmariririi penale. De aici judecatorul de instructie asigura ducerea registrelor
conform instructiunii respective registrele se pastreaza in safeul judecatorului
de instructie in conditii de maxima confidentialitate.
In cazul contestarii unei ordonante, proces-verbal, decizii a organului de
urmarire penala si a organelor ce efectuiaza activitatea operativa de investgatii
la plingere se anexeaza copia hotaririi atacate sau in cazul in care nu dispune
de acest document face mentiunea respectiva in plingere.
Este de mentionat ca conform prevederilor de la alin. 4 art.313 plingerea
trebuie examinata in termen de 10 zile cu participarea obligatorie
procuroriului si a petitionarului. Mai mentionam ca procurorul este obligat sa
prezinte materialele dosarului, exceptie sunt cazurile cind materialele
dosarului nu se prezinta.
In cadrul examinarii plingerii procurorul si petitionarul dau explicatii pe
marginea plingerii care se inscriu in procesul verbal respectiv.
Examinarea plingerilor privind ....organului care exercita activitatea operativa
de investigatie, actiunilor sau inactiunilor .......se infaptuieste intr-o sedinta
inchisa.
La examinarea plingerii poate participa aparatorii piritului, invinuitului,
reprezentantii legali in caz ca acesti participanti sunt minori sau iresponsabili
sau dupa caz avocatul martorului sau a reprezentantului prin procura a partii
vatamate si a partii civile. in aceste situatii persoanele care participa la
examinarea plingerii cu exceptia procurorului vor da declaratii in scris ca au
fost prevenite asupra raspunderii pe care o vor purta conform art.315 CP.
19

 Pentru a simplifica si urgenta procedura de examinare a plingerii ,,,,,,,,,in

termen de 10 zile jud de instr va informa procurorul care conduce urmarirea
penala sau procurorul ierarhic superior care a examint anterior plingerea
respectiva si va solicita ...deoarece odata ce a fost depusa petitia .........trebuie
sa dea explicatii petitionarului.
Neprezentarea petitionarului care a fost citat legal nu impiedica examinarea
plingerii. Iar neprezentarea avocatului sau reprezentantilor din motive
intemeitate sau alte motive ce nu depind de vointa acestuia constituie temei de
aminare a sedintei de judecata.
Dupa verificarea participantilor li se explica drepturile si obligatiunile fiecaruia
si in cadrul examinarii petitionarului , judecatorul de instructie va solicita
explicatiile respective de la petitionar referitor la drepturile si libertatile sau
interesele, prin ce s-au manifestat aceste actiuni sau inactiuni, la rindul sau
procurorul este obligat sa prezinte explicatiile sale pe marginea argumentelor
invocate de petitionar.
Pentru o mai buna elucidare a unor situatii complicate judecatorul de
instructie este in drept sa solicite explicatii persoanelor cu functii de
raspundere care au efectuat actiuni de urmarire penala sau operativ de
investigatie ce au condus la incalcarea drepturilor si libertatilor, interselor
petitionarului.
Este important ca judecatorul de instructie la examinarea plingerii sa ia in
consideratie faputl ca in conformitate cu art.251 CPP anumite incalcari ale
prevederilor legale atrag nulitatea acteelor procedurale doar daca aceasta
nulitate a fost declarata in cursul efectuarii activitatii de urmarire penala dsau
masuri operative de investigatii concrete cin petitionarul era prezent la acesta
actiune sau masura operativa de investigatie.
Judecatorul de instructie examineaza doar plingerea si nicidecum nu trebuie
sa se pronunte anticipat asupra chestiunilor care ulterior pot fi obiectul
cercetarilor judecatoresti in cadreul judecarii cauzei in fond, deoarece in
competenta jud de instr nu se includ atributii cu privire la examinarea
probelor si circumstantelor referitoare la vinovatia sau nevinovatia banuitului,
invinuitului, aceasta are loc dupa terminarea urmaririi penale in ordinea
stabilita si trimiterea cauzei in judecata si examenarea cauzei in fond.
Continutul activitatii judecatorului de instructie la autorizarea
efectuarii unor actiuni de urmarire penala concrete.
Autorizarea cercetarii la fata locului domiciliului contrar vointei personalor care
locuiesc, care detin sediul in el pornind de la art. 118 alin.1 CPP in scopul descperirii
urmelor infractiunii, a mijloacelor de proba pentru a se stabili circumstantele
infractiunii ori alte imprejuraru importante pentru cauza penala organle de up
efectuiaza cercetatrea la fat locului a terenurilor, incaperilor, obiectelor, cadavrelor
etc.
Potrivit alin 2 art.118 cercetarea la fata locului contrar vointei pers care locuiesc in el
sau detin sediul se efectuiaza in baza ordonante motivate a org de up cu autorizarea
jud de instr. Efectuarea cercetarii la fata locului in incinta unei institutii publice sau
private se pot efectua doar cu consimtamintul conducatorului sau dupa caz a
proprietarului acestei unitati iar in cazul in care acestia nu vor fi de acord aceasta va fi
efectuata cu ajutorul autorizarii jud de instructie.

20

Fapta refuzului de a acorda cercetarea la domiciliu trebuie sa fie consemnata intr-un

proces verbal respectiv se consemneaza de persoanele vizate adica proprieterul sau
conducatorul unitatii si respectiv organul de up.
Necatind la faptul ca legislatia penala permite sa fie efectuata si pina la urmarirea
penala, insa in cazul de fata lipseste consimtamintul persoanelor care locuiesc sau
detin sediul in el si respectiv acesat actiune poate fi realizata numai in cadrul
existentei procesului penal. La autorizarea unei proceduri penale este necesara
emiterea ordonantei.
In sediul reprezentantelor diplomatice si a institutiilor asimilate acestora precum si
in cladirile care locuiesc in aceste institutii, a familiilor acestora fara consimtamintul
statului strain exprimat de seful reprezententei diplomatice nu se admite efectuarea
oricarei actiuni de up si inclusiv a cercetarii la fata locului. ( conventia de la Viena 19
aprilie 1961 precum si Conventia cu privire la relatiile consulare 24 aprilie 1963,
Inainte de a lua deciziile ........publice sai private judecatorul de instructie trebuie sa
se convinga ca aceasta actiune de urmarire penala este necesara si oportuna si ca
rezultat vor fi depistate, fixate urmele infractiunii, mijloace de proba se vor stabili alte
circumstante care nu ...........cauzei penale.

Modalitatea de autorizare a aunor actiuni de urmarire penala

concrete
Examinarea corporala art. 119
Organul de urmrire penal are dreptul s efectueze examinarea corporal a
bnuitului, nvinuitului, inculpatului, martorului sau prii vtmate, cu
consimmntul acestora sau n baza ordonanei motivate a organului de urmrire
penal, cu autorizarea judectorului de instrucie, pentru a constata dac pe corpul
acestora exist urme ale infraciunii sau semne particulare, n cazul n care pentru
aceasta nu este necesar expertiza medico-legal.
n caz de infraciune flagrant, examinarea corporal poate fi efectuat fr
autorizarea judectorului de instrucie, ns, n termen de 24 de ore, el trebuie s fie
informat despre aciunea efectuat, cu prezentarea materialelor respective ale cauzei
pentru controlul legalitii acestei aciuni.
Dac este necesar, examinarea corporal se face cu participarea medicului.
Persoana care efectueaz urmrirea penal nu asist la examinarea corporal a
unei persoane de sex opus dac este necesar dezbrcarea acesteia. n acest caz,
examinarea corporal se face de ctre un medic.
n cursul examinrii corporale snt interzise aciuni care njosesc demnitatea
persoanei examinate sau i pun n pericol sntatea.
Exumarea cadavrului
Exhumarea cadavrului se face n baza ordonanei motivate a organului de urmrire
penal, cu autorizarea judectorului de instrucie i cu ntiinarea rudelor.
Exhumarea cadavrului se face n prezena procurorului i a specialistului n
domeniul medicinei legale, cu anunarea prealabil a serviciului sanitar
epidemiologic din localitate.
Dup exhumare, cadavrul poate fi dus la instituia medical respectiv pentru
efectuarea altor investigaii.
Aceasta actiune presupune luareaa in considertie urmatoarele aspecte:
Necesitatea si oportunitatea exumarii cadavrelor
21

Scopurile care se urmaresc ca rezultat al exumarii cadvrelor

Daca ordonnta prin care s-a dispus efectuarea exumarii corespunde art 255 si
art. 304, alin.2.
Daca in demers sunt indicate corect numele, pren umele cadavrului, locul
unde acesta este inmormintat
Daca este asigurata participarea procurorului si a medicului legist la exumarea
cadvrelor
Daca este anuntat si serviciul sanitar epidimiologic
Daca au fost instiintate rudele cadavrului
Daca au fost anuntate organele publice primare, perosna responsabila de locul
inmormintarii
Daca au fost create conditii de paza la locul exumarii

Efectuarea perchezitiei art. 125

Organul de urmrire penal este n drept s efectueze percheziie dac din probele
acumulate sau din materialele de investigaie operativ rezult o presupunere
rezonabil c ntr-o anumit ncpere ori ntr-un alt loc sau la o anumit persoan se
pot afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace
la svrirea infraciunii, obiecte i valori dobndite de pe urma infraciunii, precum i
alte obiecte sau documente care ar putea avea importan pentru cauza penal i care
prin alte procedee probatorii nu pot fi obinute. Circumstantele care trebuie verificate
de jud de instructive pt acordarea autorizarii:
Existent unei ordonante motivate
Daca in ordonanta este indicata adresa concreta a domiciliului si a persoanei
care locuieste in ea
Daca este indicat scopul efectuarii perchezitiei
Daca este indicat concret obiectele care urmeaza a fi cautate
Daca au fost create conditii de a asigurare a efectuarii perchezitiei
Daca este asigurata prezenta persoanei la care se va efectua perchezitia
Daca au fost luate masuri pt a se asigura distrugerile de obiecte, bunuri, etc.
Percheziia se poate efectua i n scopul descoperirii unor persoane cutate, precum
i a unor cadavre umane sau de animale.
Percheziia se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului de urmrire
penal i numai cu autorizaia judectorului de instrucie.
n caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei ordonane
motivate fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd ca acestuia s i se
prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la terminarea percheziiei,
materialele obinute n urma percheziiei efectuate, indicndu-se motivele efecturii
ei. Judectorul de instrucie verific legalitatea acestei aciuni procesuale.
n cazul constatrii faptului c percheziia a fost efectuat legal, judectorul de
instrucie confirm rezultatul acesteia printr-o ncheiere motivat. n caz contrar,
prin ncheiere motivat, recunoate percheziia ca fiind ilegal.
Ridicarea de obiecte si documente care constituie secret de stt,
comercial, bancar precum si
Organul de urmrire penal este n drept s ridice obiectele sau documentele care
au importan pentru cauza penal dac probele acumulate sau materialele de
investigaie operativ indic exact locul i persoana la care se afl acestea.
22

Ridicarea de documente ce conin informaii care constituie secret de stat,

comercial, bancar, precum i ridicarea informaiei privind convorbirile telefonice se
fac numai cu autorizaia judectorului de instrucie.
Ridicarea de obiecte sau documente n alte situaii se efectueaz n baza ordonanei
motivate a organului de urmrire penal.
Perchezitia corporala si ridicarea de obiecte si documente care se afla in
hainele sau pe corpul perosoanei. Art 130 CPP
n cazul n care exist temeiuri de a efectua percheziia sau ridicarea n ncperi,
reprezentantul organului de urmrire penal poate extrage obiecte i documente ce
au importan pentru cauz care se afl n hainele, n lucrurile sau pe corpul
persoanei la care se efectueaz aceast aciune de urmrire penal.
Percheziia corporal fr ntocmirea ordonanei despre aceasta i fr autorizaia
judectorului de instrucie se poate efectua:
1) la reinerea bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
2) la aplicarea fa de bnuit, nvinuit, inculpat a msurii preventive de arestare;
3) n cazul n care exist suficiente temeiuri de a presupune c persoana prezent n
ncperea unde se efectueaz percheziia sau ridicarea poate purta asupra sa
documente sau alte obiecte care pot avea importan probatorie n cauza penal.
Percheziia corporal sau ridicarea de obiecte se efectueaz de reprezentantul
organului de urmrire penal, cu participarea, dup caz, a unui specialist de acelai
sex cu persoana percheziionat.
Sechestrarea corespondentei
n cazul n care exist temeiuri rezonabile de a presupune c corespondena potal,
primit sau expediat de ctre bnuit, nvinuit, poate conine informaii ce ar avea
importan probatorie n cauza penal pe una sau mai multe infraciuni grave,
deosebit de grave sau excepional de grave i dac prin alte procedee probatorii nu
pot fi obinute probe, organul de urmrire penal este n drept s sechestreze
corespondena potal a persoanelor indicate.
La corespondena potal care poate fi sechestrat se refer urmtoarele obiecte:
scrisori de orice gen, telegrame, radiograme, banderole, colete, containere potale,
mandate potale, comunicri prin fax i prin pota electronic.
Despre sechestrarea corespondenei potale, procurorul care conduce sau
efectueaz urmrirea penal ntocmete o ordonan, care se prezint judectorului
de instrucie sau, dup caz, instanei de judecat pentru autorizare. n ordonan
trebuie s fie, n special, indicate: motivele dispunerii sechestrului corespondenei,
denumirea instituiei potale asupra creia se pune obligaia de a reine
corespondena, numele i prenumele persoanei sau persoanelor a cror
coresponden trebuie s fie reinut, adresa exact a acestor persoane, genul
corespondenei care se sechestreaz i durata sechestrului. Durata sechestrrii
corespondenei se prelungete n condiiile prezentului articol.
Ordonana cu privire la sechestrarea corespondenei potale cu autorizaia
respectiv se transmite efului instituiei potale respective, pentru care executarea
acestei ordonane este obligatorie.
eful instituiei potale imediat comunic organului care a emis ordonana despre
reinerea corespondenei indicate n aceasta.
Sechestrul corespondenei potale se anuleaz de ctre organul de urmrire penal
care a emis ordonana respectiv, de ctre procurorul ierarhic superior, de ctre
judectorul de instrucie, dup expirarea termenului de sechestru stabilit, dar n orice
caz nu mai trziu de terminarea urmririi penale.
23

Prezentndu-se n instituia potal, reprezentantul organului de urmrire penal

aduce la cunotin efului acestei instituii contra semntur, ordonana de
examinare i ridicare a corespondenei, deschide i examineaz corespondena.
La descoperirea de documente i obiecte care au importan probatorie n cauza
penal, reprezentantul organului de urmrire penal le ridic sau face copiile
respective. n lips unor asemenea documente i obiecte, reprezentantul organului de
urmrire penal dispune nmnarea corespondenei examinate adresatului.
Despre fiecare examinare i ridicare a corespondenei sechestrate se ntocmete
proces-verbal, conform prevederilor art.260 i 261, n care, n particular, se indic de
ctre cine, unde, cnd a fost examinat, ridicat corespondena sechestrat sau
dispus nmnarea acesteia adresatului, genul corespondenei, precum i de pe care
coresponden au fost fcute copii, ce mijloace tehnice au fost utilizate i ce s-a
depistat. Toi participanii i cei prezeni la aceast aciune procesual snt prevenii
despre obligativitatea pstrrii secretului corespondenei, nedivulgrii informaiei cu
privire la urmrirea penal, precum i despre rspunderea penal prevzut n
art.178 i 315 din Codul penal. Aceasta se consemneaz n procesul-verbal.

Interceptarea comunicarilor art. 135

Interceptarea comunicrilor (convorbirilor telefonice, prin radio sau altor
convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice) se efectueaz de ctre organul de
urmrire penal cu autorizaia judectorului de instrucie, n baza ordonanei
motivate a procurorului n cauzele cu privire la infraciunile grave, deosebit de grave
i excepional de grave, dac din probele acumulate sau din materialele de
investigaie operativ rezult o bnuial rezonabil privind svrirea acestora.
n caz de urgen, dac ntrzierea obinerii autorizaiei prevzute la alin.(1) ar
provoca prejudicii grave activitii de administrare a probelor, procurorul poate
dispune, prin ordonan motivat, interceptarea i nregistrarea comunicrilor,
informnd despre aceasta imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore, judectorul de
instrucie care, n cel mult 24 de ore, se va pronuna asupra ordonanei procurorului
i, dac o confirm, va autoriza, n caz de necesitate, interceptarea n continuare, iar
dac nu o confirm, dispune ncetarea imediat a interceptrilor i nimicirea
nregistrrilor efectuate.
Interceptarea comunicrilor n condiiile prezentului articol poate fi efectuat n
cazul unor ameninri de aplicare a violenei, de estorcare sau de comitere a altor
infraciuni mpotriva prii vtmate, martorului sau membrilor familiilor lor, la
cererea acestora, n baza ordonanei motivate a procurorului i cu controlul judiciar,
conform procedurii prevzute la alineatul (2).
Interceptarea comunicrilor n cadrul urmririi penale se autorizeaz pentru o
durat de cel mult 30 de zile. Interceptarea poate fi prelungit n aceleai condiii
pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputnd depi 30 de zile.
Durata total a interceptrii comunicrilor nu poate depi 6 luni. n orice caz,
interceptarea comunicrilor nu poate dura mai mult dect pn la terminarea
urmririi penale.
Interceptarea comunicrilor va fi anulat naintea expirrii duratei pentru care a
fost autorizat, ndat ce au disprut motivele care au justificat-o.
Judectorul de instrucie, n cursul urmririi penale, dup terminarea interceptrii
autorizate, solicitnd opinia procurorului care conduce sau efectueaz urmrirea
penal, n termen rezonabil, dar nu mai trziu de terminarea urmririi penale,
anun, n scris, persoanele ale cror convorbiri au fost interceptate i nregistrate.
24

Interceptarea i nregistrarea comunicrilor se efectueaz de ctre organul de

urmrire penal. Asigurarea tehnic a interceptrii comunicrilor se realizeaz de
ctre Serviciul de Informaii i Securitate al Republicii Moldova n condiiile Legii
privind activitatea operativ de investigaii. Persoanele care snt chemate s asigure
tehnic interceptarea i nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze secretul
aciunii procesuale, secretul corespondenei i poart rspundere pentru nclcarea
acestei obligaii n conformitate cu prevederile art.178 i 315 din Codul penal. Despre
explicarea acestor obligaii se consemneaz n procesul-verbal al interceptrii.
Despre efectuarea interceptrii i nregistrrii comunicrilor, organul de urmrire
penal ntocmete un proces-verbal conform dispoziiilor art.260 i 261, n care,
suplimentar, se menioneaz autorizaia dat de judectorul de instrucie, numrul
sau numerele de telefon, adresa posturilor telefonice, de radio sau ale altor mijloace
tehnice prin care s-au purtat convorbirile, numele persoanelor care le-au purtat dac
snt cunoscute, data i ora fiecrei convorbiri separate i numrul de ordine al casetei
pe care se face nregistrarea.
Comunicrile nregistrate se redau integral n scris, se certific de ctre organul de
urmrire penal, se verific i se contrasemneaz de ctre procurorul care exercit
nemijlocit sau conduce urmrirea penal i se anexeaz la procesul-verbal.
Comunicrile n alt limb dect cea n care se desfoar urmrirea penal se traduc
de traductor. La procesul-verbal se anexeaz, de asemenea, caseta care conine
nregistrarea comunicrii n original, sigilat cu sigiliul organului de urmrire penal.
Caseta cu nregistrarea comunicrilor, reproducerea n scris a acestora i procesulverbal al interceptrii i nregistrrii comunicrilor se transmit, n termen de 24 de
ore, procurorului, care apreciaz care din informaiile culese au importan pentru
cauza respectiv i, n acest sens, ntocmete un proces-verbal.
Casetele cu originalul nregistrrii comunicrilor, nsoite de reproducerea
integral n scris a nregistrrii i de copiile de pe procesele-verbale, se transmit
judectorului de instrucie care a autorizat interceptarea pentru pstrare n locuri
speciale, ntr-un plic sigilat.
Instana judectoreasc va dispune, sau prin sentin, nimicirea nregistrrilor care
nu au importan pentru cauz. Celelalte nregistrri vor fi pstrate pn la
depozitarea dosarului la arhiv.
nregistrrile de imagini se efectueaz n condiiile i modalitile de efectuare a
interceptrii comunicrilor, prevzute la art.135 i 136, care se aplic n mod
corespunztor.
Verificarea nregistrrii interceptrilor
Mijloacele de prob, dobndite n condiiile art.135 i 137, pot fi verificate prin
expertiz tehnic dispus de ctre instana de judecat la cererea prilor sau din
oficiu.

25