Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
+breviar Anne
+breviar Anne
2009
CUPRINS :
A. PREZENTARE
A.1. CRITERII DE CONTROL AMBIENTAL
B. PARASOLARE- SISTEM DE CONTROL ARHITECTURAL :
B.1. DEFINIIE PARASOLAR
B.2. CONTROLUL SOLAR
B.3. RADIAIA SOLAR
B.4. RADIAIA ELECTROMAGNETIC
B.5. CLASIFICARE DUP MATERIALUL FOLOSIT
B.6. CLASIFICARE DUP MODUL DE PRINDERE AL LAMELELOR
B.7. NOIUNI DE ASTRONOMIE FOLOSITE N STUDIUL NSORIRII
B.8. INSTRUMENTE DE LUCRU N STUDIUL I CALCULUL NSORIRII:
2009
A. PREZENTARE:
Disciplina a aparut in preocuparea arhitectilor, ca urmare a necesitatii de conformare
a edificiilor construite, la legile naturii (fizica pamantului, iluminare, insorire, miscarea
aerului in atmosfera, conditii climatice, etc.).
Alte denumiri date disciplinei exprima noi orientari sau raspunsuri problemelor
aparute:
- Fizica arhitecturala
- Fizica ambientala
- Dezvoltare durabila (Sustainble Development)
- Ecologie , etc.
Cauzele cresterii accentuate a interesului asupra problemelor puse de ecologie
devin motivate incepand cu epoca industriala. Intrega evolutie produsa in perioada postindustriala a adus dupa sine grave dezechilibre ale ecosistemului. Arderea incompleta a
unor combustibili fosili, practicata la nivelul intregii planete, in cantitati deosebit de mari,
a insemnat crearea unei probleme care azi este de nestapanit: incalzirea globala . Prin
arderea hidrocarburilor, in atmosfera se degaja dioxid de carbon, gaz care determina
amplificarea efectului de sera. Un prim semnal de alarma a fost criza energetica din
anii 70, moment in care odata cu explozia preturilor combustibililor s-a pus in discutie
problematica in termeni de ecologie. Este important a se tine cont de faptul ca noile
directii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de dezvoltarea informaticii.
Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in prezent pe toata suprafata
globului terestru. Cresterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui
proces de topire a ghetarilor, deci si cresterea volumului de apa intr-o masura
considerabila. De asemenea se remarca o schimbare pronuntata a climei, fluctuatii mari
intre perioade- de inundatii si seceta, furtuni, uragane,etc.. Prezervarea zonelor plantate
reprezinta una dintre posibilitatile de tinere sub control a cantitatii excesive de dioxid de
carbon. In acest sens, defrisarea padurilor in cantitati irationale, depaseste nivelul
normal de realizare al echilibrului.
Efectul de sera, motivul principal al incalzirii globale se constituie in urma
acumularii in mod excesiv in atmosfera a unui mare procent de vapori de apa si a
dioxidului de carbon. Este cunoscut in fizica faptul ca anumite gaze sunt opace
respectiv transparente la razele luminoase sau infrarosii. Energia termica se
2009
2009
2009
- mecanica
- cinetica;
se manifesta in substanta
- potentiala;
- chimica;
- radianta (lumina, infrarosii) se manifesta in afara
substantei
Fig. 1
Teoria corpusculara :
Lumina reprezinta transportul de energie sub forma de radiatie (fig.2.)
Exista radiatii cosmice, de exemplu ultravioletele, care nu ajung in cantitati mari
pe pamant, fiind captate de stratul de ozon.
Lumina se transforma in caldura, datorita cresterii agitatiei dintre molecule,
rezultand energia termica.
Energia electrica reprezinta miscari ale electronilor din atomi.
Cai de migratie ale caldurii:
Caldura se poate misca in spatiu prin:
- radiatie
- convectie- tendinte de dilatare la caldura si de ridicare la partea
superioara a spatiilor;
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI
2009
2009
2009
2009
Institut du Monde Arabe (IMA) , Paris- Jean Nouvel- Pe faada sudic este reluat
motivul elementelor de umbrire traforate ale caselor orientale compuse aici din mici
ecrane de sticl i metal, 30.000 de diafragme, concepute pentru a filtra lumina n
cldire cu ajutorul unor sisteme de control luminos pe baz de celule fotoelectrice.
2009
10
2009
11
2009
B. LUMINA ZENITALA :
1.1. OPTIMIZAREA LUMINII NATURALE IN SPATIUL INTERIOR:
Pentru iluminarea naturala a spatiilor interioare, lumina zenitala si structurile din sticla,
pot juca un rol important.
Sisteme de captare a luminii zenitale:
Lumina zenital este de cinci ori mai intens dect lumina care intr prin golurile
verticale.
12
2009
Cldirile cu suprafee vitrate foarte mari folosesc din plin avantajele luminii
naturale i a nclzirii solare pasive. Dar, un lucru bun poate deveni opusul acestuia
dac nu este bine controlat. Prea mult lumin natural folosit ntr-un loc nepotrivit
poate deveni o lumin orbitoare sau prea mult soare poate duce la supranclzirea
spaiilor interioare.
13
2009
Pentru a evita supraincalzirea spaiilor interioare, exista mai multe solutii ce pot fi
adoptate,cum ar fi:
-
3. RADIAIA SOLAR :
14
2009
microunde
radiaii hertziene,
radiaii infraroii,
radiaii luminoase,
radiaii ultraviolete,
radiaii X (Rntgen),
15
interferen
reflexie
refracie
absorbie
difracie
2009
Spectrul electromagnetic
5. CLASIFICARE DUPA TIPUL DE MATERIAL AL LAMELELOR
5.1 METALICE
5.3 TEXTILE
5.3 DIN STICLA
5.1. PARASOLAR CU LAMELE METALICE
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI
16
2009
n timpul verii, intensitatea direct a radiaiei solare poate ajunge pna la 700 Wmp. Lamelele reglabile pot reduce cldura solar controlnd efectul de orbire sau
strlucire lsnd s treac la interior lumina difuz. Orientarea lamelelor poate fi
reglat la un pas de 15 grade.
17
2009
Lamelele parasolare metalice pot fi curbe sau drepte. n cazul n care sunt
perforate, permit un control mai bun al luminii i radiaiei solare.
18
2009
19
2009
20
2009
21
2009
22
2009
23
2009
24
2009
25
transparena maxim
2009
26
2009
Unghiul orar este msurat de la meridianul superior ctre vest, lund valori ntre
0 i 360. Unghiul orar este specificat adesea n unit i de timp, 360
corespunznd la 24 de ore.
Altitudinea solara
Altitudinea solara este unghiul vertical intre orizontala si linia care leaga punctul
de observatie de soare. La rasarit/apus altitudinea este de 0 grade, si de 90 de
grade cand soarele este in punctul zenit. Altitudinea se afla in legatura cu
latitudinea locului,cu unghiul de inclinatie si ora.
27
2009
28
Fig.
8.1.
2009
Linia radiala arata azimutul solar iar cercurile concentrice, altitudinea solara.
Pentru fiecare sit se poate reprezenta grafic miscarea soarelui prin acel loc prin
diagrame solare. In orice moment din an sau din zi poate fi determinata pozitia
exacta a soarelui prin combinatia a 2 valori: altitudinea si azimutul.
29
Fig.
2009
Pe timpul verii
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI
Pe timpul iernii
30
2009
LT = L f + Lvar
LT = Lb cos +
h
tg z
LT = Lb cos + Lb
sin
tg z
sin
LT = Lb cos +
tg z
- declinaia soarelui;
31
2009
Fig.
9. NOI TEHNOLOGII :
9.1.
Fig.
Fig.
- Fluxul de aer
32
2009
apa este transferat de-a lungul lamelei dup care este evacuat
9.2.
SISTEM DE REGLARE A UNGHIULUI LAMELELOR CU AJUTORUL
ENERGIEI SOLARE
33
2009
34
2009
direct a luminii solare incidente ntr-un interval unghiular relativ restrns n jurul
normalei la suprafa; dac se prevede urmrirea traiectoriei soarelui pe cer prin rotirea
acestor elemente, atunci se obine ecranarea eficient a luminii solare concomitent cu
transmisia luminii difuze corespunznd altor unghiuri de inciden) i sisteme de
concentrare a luminii solare (n care rolul elementelor optice holografice este de a
redireciona i concentra lumina solar direct ctre elemente opace unde aceast
lumin este reflectat, absorbit sau transformat n energie electric sau termic). n
ambele variante, elementul de ecranare trebuie s urmreasc poziia soarelui pe cer
pentru rezultate optime.
Aceste sisteme sunt foarte utile pentru cldiri cu suprafee vitrate de dimensiuni
mari unde apar probleme de evitare a orbirii i a supranclzirii produse de lumina
solar. Ele prezint avantajul enorm al unui bun control al radiaiilor solare n condiiile
meninerii unui grad ridicat de transparen ce asigur vederea ctre exterior. Pot fi
instalate n faade verticale sau suprafee orizontale.
Rotaia elementelor de ecranare este realizat n jurul unei axe orizontale sau
verticale.
Datorit rotaiei pentru urmrirea traiectoriei solare, se impune un control
computerizat al acestor sisteme.
EXEMPLE :
10.1
Lamele din metal perforat acoper faada de vest a corpului de cldire A500 a
aeroportului.
Sistemul de control ajusteaz poziia lamelelor n funcie de condiiile climaterice
i lumina natural disponibil.
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI
35
2009
36
2009
37
2009
38
2009
10.4. Imperial College, Tanaka Business School, Londra, Marea BritanieArh. FOSTER & PARTENERS
Intrarea principal. Sistem mobil de lamele reglabile pe faad.
39
2009
40
2009
41
2009
42
2009
43
2009
44
2009
45
2009
46
2009
47
2009
48