Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Redresoare 3
Redresoare 3
Tipuri de redresoare
Redresoare monofazate-aceste redresoare se folosesc pentru puteri
medii (sute de wati).Ele pot fi atat monoalternanta cat si bialternanta.
Capitolul 1
1. Redresorul monofazat monoalternanta
Schema electrica a acestui tip de redresor este data in
fig.2a.Functionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative in
primar, ia nastere in secundar tot o tensiune alternativa, ce se aplica pe
anodul diodei redresoare.Pe durata alternantelor pozitive, dioda conduce in
circuit un curent proportional cu tensiunea aplicata,deci avand aceeasi
forma cu ea. Pe durata alternantelor negative,dioda este blocata si curentul
prin circuit este nul. Curentul prin sarcina circula deci intr-un singur sens,
sub
forma
unor
alternante
(curent
pulsatoriu).
T
2
) si:
u s=0,
(1bis)
T
(2
<t<T).
(3)
)+
Usn
(4)
Usn
(4bis)
Pentru a aprecia cat de apropiata este forma tensiunii redresate de aceea
a unei tensiuni continue, se introduce un coeficient numit factor de
ondulatie ,care este definit astfel:
=
(5)
2
= U Usn 2 1,57
0
(6)
Pu
Pa
(7)
In acest caz,valoarea puterii utile va fi:
U 02
P u=IoUo=
R
2
1 U SN
=
R 2
(8)
Pa=
2 R
2 2R 2 2R
avand:
Ui~Us, pentru rd<R,
in care:
Ui-tensiunea alternativa aplicata diodei;
(9)
(10)
1 Usn 2
R 2 4 0,4
1
2
2
U SN
4R
(11)
di
=L dt +iR=Umsint,
(13)
a carei solutie este de forma:
i=
Un
R (L)
2
R
t
L
sin t sin
(14)
in care:
=arctg
L
R
(15)
Se observa ca actiunea de netezire a curentului redresat de catre
inductanta este mai importanta la valori mici ale rezistentei de sarcina.
In cazul redresorului monoalternanta,inductanta mareste durata
impulsurilor de curent prin elementul redresor,dar nu poate asigura in
permanenta o tensiune la bornele rezistentei de sarcina. Efectul de netezire
exercitat de inductanta este mai puternic daca se foloseste o redresare
dubla-alternanta. Din formele de unda, se observa ca acest curent redresat
nu scade la zero la sfarsitul unei alternante.Curbele curentului redresat
pentru diferite valori ale raportului L/R=tg arata ca odata cu cresterea
inductantei, pulsatiile curentului redresat, scad foarte mult.Aceasta se
explica prin impedanta mare, opusa de inductanta la trecerea armonicilor
curentului redresat, care are ca efect reducerea amplitudinilor acestora fata
de componenta medie.Din aceste motive inductanta este folosita ca filtru de
netezire a curentului redresat.
Modificare formei undei curentului redresat in urma actiunii
inductantei atrage dupa sine modificarea formei curentului primar si o
micsorare a factorului de putere ale instalatiei.Trecerea de la o sarcina
rezistiva la sarcina inductiva cu L= in schema de redresare dublaalternanta micsoreaza puterile de calcul ale transformatorului.
Um
R
sint,
(19)
iar
i c=C
du
dt
=CUmcost
(20)
In momentul incetarii procesului de incarcare a condensatorului, incepe
descarcarea condensatorului pe rezistenta de sarcina. Daca circuitul are o
constanta de timp RC suficient de mare descarcarea are loc destul de lent si
curentul prin sarcina isi pastreaza o valoare diferita de zero pana la
inceperea unei noi perioade de conductie a elementului redresor.
Datorita efectului de netezire a undei curentului si tensiunii redresate,
condensatoarele sunt utilizate frecvent ca elemente de filtraj in redresoarele
monofazate cu sarcina rezistiva.
Capitolul 2
2.Redresorul monofazat dubla alternanta cu transformator cu priza
mediana
In figura 7a este redata schema electrica a unui redresor dublu
alternanta, la care tensiunea de alimentare se aplica printr-un transformator
avand un secundar cu priza mediana legata la masa.Se observa ca schema
contine doua redresoare monoalternanta, formate din :
-infasurarea L2,D1,R8;
-infasurarea L2,D2,R8.
8
u s=
2Usn
2
1 sin( 2t )
sin( 4t ) ...........
3
2
15
2
(21)
Se deduce,pe baza celor prezentate anterior,ca,in acest caz
componenta continua are valoarea:
2Usn
U o= ,
(22)
iar componenta fundamentala:
4Usn
U1= 3 .
(23)
0,67
= U
2
3
0
Usn
(24)
(25)
10
11
este UAB=+2Um. S-a obtinut astfel o tensiune redresata de doua ori mai
mare decat amplitudinea tensiunii alternative.
In prezenta sarcinii, condensatoarele se descarca partial, dar se
rencarca de la retea in alternanta convenabila.
B-multiplicarea tensiunii
U2 2
Rp
(28)
14
15
u 2=ua+uc
(29 )
in care tensiunea la bornele condensatorului uc,este, in acelasi timp,
tensiunea la bornele rezistentei de sarcina, us, si tensiunea dupa
elementul redresor, ur. Tensiunea pe dioda este ua=u2-uc
Presupunem ca in momentul aplicarii tensiunii de alimentare,
condensatorul C este descarcat. In intervalul 0 t, se obtine u 2>uc
si deci ua>0. Dioda conduce si condensatorul se incarca prin secundarul
transformatorului si dioda. Rezistenta de incarcare, R i, este foarte mica,
incluzand rezistenta echivalenta serie a diodei, rd:R1=rTr+rd. Constanta
de timp de incarcare a condensatorului ,T i=Ric, rezulta foarte mica, deci
condensatorul se incarca rapid. In momentul t 1 se obtine egalitatea
uc=u2, deci ua=0. In continuare u2 scade si ua<0.
Dioda se blocheaza si condensatorul se descarca prin rezistenta de
sarcina Rs. Constanta de timp de descarcare a condensatorului este
Td=RsC si ,fiind relativ mare, tensiunea scade lent, pana in momentul
t2. In continuare dioda conduce in intervalul t2-t3.
Tensiunea condensatorului are mici oscilatii in jurul valorii U 0,
care reprezinta componenta continua a tensiunii la bornele sarcinii.
Valoarea tensiunii continue U0, precum si amplitudinea
componentei alternative ,depend mult de valoarea rezistentei de
sarcina. Cu micsorarea lui Rs scade U0, iar componenta alternative
creste.
In figura 12b, s-au notat cu unghiul de la care incepe incarcarea
condensatorului, adica unghiul cand incepe intervalul de conductie. Cu
s-a notat intervalul cat dureaza incarcarea, numit si unghi de
conductie. Unghiul la care inceteaza descarcarea condensatorului s-a
notat cu =+ si se numeste unghi de blocare. La functionarea fara
filtru capacitiv, dioda conduce pe intreaga semiperioada a tensiunii
aplicate, adica =. Filtrul capacitiv micsoreaza perioada de conductie
a diodei in intervalul 0<<.
Parametrii redresorului depind de unghiurile de conductie si de
blocare, care-la randul lor- sunt determinate de marimile C si Rs.
Calculul analitic al tensiunii U0, pentru valori Rs si C date, se face
determunand mai intai unghiul t3, apoi calculand succesiv pe si U 0,
unde t3-t2=t3-.
16
U2 2
2 sin
RS C
2
sin
sin
sin(
R
C
(
1
s
U0=
2
2
(30)
19
20
21
sarcina LC
Bibliografie
-Dispozitive si circuite electronice (Th. Danila, N. Reus, V. Boiciu)
-Aparate, echipamente si instalatii de electronica industrialaautomatizari-manual pentru clasele a XI-a si a XII-a (licee industriale,
Editura Didactica si Pedagogica)
-Circuite electronice (D. Dascalu, L.Turic, I. Hoffman)
-Componente si circuite electronice-manual pentru clasa a XII-a,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti (ing Theodor Danila, ing
Monica Ionescu)
-Electronica industriala (Thomas L. Floyd) Editura Teora,Bucuresti
2003
22
23