Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- .,'" .....
--"--
C]
Psihologia
scolarului
I
greu
educabil
]
VRILIU
Alfred
11,331ei
.--------lAn~~~I~;E
,
Adler
EDITURA
IRI
Alfred
Adler
Ps;holog;a
$colarulu;
greu
educabil
Alfred
Adler
Psihologia
scolarului
I
greu
educabil
EDITURAIRI
ISBN 973-96348-8-5
Bucure~ti, 1995
CUPRINS
.54
62
68
72
84
88
92
.100
.108
.115
121
.127
131
.136
.156
Ii
7
13
17
29
39
146
.168
.171
.179
.189
200
212
.215
224
227
LEONARD
GA VRILIU
socia1ii,pentru ca in cele din urma sa fie privit ~ica agent universal care
are de indeplinit un rol in Cosmos.
Tendinla infatigabila, de fapt patologica, a unora de a obline ~i
exercita puterea, de a "dicta" celorlalli, are la baza procesul incon~tient
al inlocuirii "complexului de inferioritate" printr-un "sentiment de
superioritate" care, intotdeauna in dramatica opozilie cu sentimentul de
comuniune sociala, tinte~te la suprematia personala, la subjugarea
celorlalti, la transformarea lor in simple instrumente de satisfacere a
vointei de putere. Aceasta tendinla intolerabila rezulta din structurarea
eronata a "stilului de viata" al individului inca din primii 4-5 ani de
viata, avand la origine fie rasfatarea de catre parinti a copilului, fie,
dimpotriva, detestarea acestuia, marginalizarea lui in constelatia
familiala.
Potrivit conceptiei lui Adler, mama este aceea careia ii revine
misiunea modellirii copilului in a~a fel incat acesta sa nu devina robul
unui egoism care mai tarziu va cauta sa-i inrobeasca pe toti cei cu care
necesarmente vine in contact social. De aceea - precizeaza el - cea
dintai indatorire a mamei este de a sadi in con~tiinta copilului
sentimentul comuniunii sociale, cultivandu-i ideea fundamental a ca
traie~te intr-o lume in care nu este altceva decat un om intre oameni.
Daca mama (piirinlii, in general) nu-~i indepline~te functia de a-i
forma pe copii in perspectiva integrarii sociale, atunci rolul acesteia
trebuie asumat de gradinita de copii (~i, in general, de ~coala), care are
de corectat gre~elile comise de familie in formarea viitorilor aduIti ~i
membri egali ai unei societati democratice.
AIaturi de Individualpsycho1ogie in der Schu1e (Leipzig, 1929),
subintitulata" Vorlesungen fUrLehrer und Erzieher" ("Prelegeri pentru
cadrele didactice ~i educatori"), ca ~i de alte cateva ciirti ale lui Adler,
cea de fata, care reprezinta versiunea romaneasca "princeps" a lucrarii
Die See1e des schwehrerziehbaren Schu1kindes (Miinchen, 1930),
constituie 0 contributie esentiala a psihologiei abisale la cunoa~terea
psihicului copilului ~ila practica psihopedagogica a remodelarii acestui
psihic in cazurile in care a suferit distorsiuni ~i alterari daunatoare atat
pentru individ ca atare cat ~ipentru societate.
Nu fara justificare I-a considerat Freud pe Alfred Adler -dupa
vestita "disidenta" din 1911 - mai mult un pedagog decat un
psihanalist. "PsihanaIizele" adleriene sunt prin excelenla colocvii
8
LEONARD
GA VRILIU
Dr. LEONARD
GA VRILIU
NOTE
10
PSIHOLOGIA SCOLARULUI
,
GREU EDUCABIL
PREFATA
,
-~--
.........
-"'-
13
ALFRED ADLER
det~rminat din~~
existen!a.
It
sentiment\JluiQ~.infe!!9r~Ja,!~, ~t.~.,l:;ompensarii.ratate
.
..li..acestuia"...::sentiJ.l1~!:;:tul
de superioritate
_"" _..
Acela care nu recunoaste sau care nu a Intelesk;aracterul unitar)al
NOTE
1 In eel mai larg sens al termenului, aperceptia constltme suma
experientei cognitive exis,tente la un moment dat la subiectul cunosditor, in
functie de care acesta achizitioneaza, mai mult sau mai putin sistematic, noi
cuno~tinte(informatii). (Nota trad,)
2 A se vedea A, Adler, C. Furtmtiller, H. Wexberg, Heil und Bilden,
Grundlagen der Erziehungskunst ftir Arzte und Padagogen, Mtinchen, 1922;
in der Schule: V orlesungen fur Lehrer und
A. Adler, Individualpsychologie
Erzieher, Leipzig, 1929. (Nota trad.)
15
INTRODUCERE
OMUL $1 SEMENUL SAU
ALFRED ADLER
18
19
X:
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
,~,
c_ --.,.._~
,_,.
__
,_
.~.~~c
"",,,,_
., ...
---'--'~'-~'''--'''_.''-~--"--
.. .Qrg.~gi8.mI,1Illi_fgpilllllli.~~!~~.c.~e.~~(tfe
il constriinge la ac;ea.stal~g~~E!a.
{ Relatia sugarului cu mama sa este determinanta in aceasta privinta. Din
I aceasta relatie sociala, in care Bul sugarului sesizeaza pe acel "tu" al
mamei, se dezvolta toate posibilitatile ~i aptitudinile. Din acest fapt
intelegem ca mama are 0 misiune importanta, anume aceea de a dirija
in a~a fel dezvoltarea copilului incat acesta sa poata raspunde mai tarziu
in mod corect exigentelor vietii sociale. Cadrul fiind structurat, copilul
va vorQi, Va,~9!lta~iva privi .!!!i!J29rtdecele invat::l;!t::.
de la mamasa.
In aceasta consta functia primordiala a mamei. La obar~ia sentimentul~i
de comuniune se afla mamele, iar datoria lor in aceasHi privinta trebuie
sa fie sacra. Mecanismul acesta functioneaza in permanenta ~i in cele
din urma devi@J!lL~tl.tomatism psihi<:..caregenereaza forma de viata a
copilului. Dadi reflect am la modul in care are loc dezvoltarea
limbajului, functie sociala atat de importanta, putem intelege unde i~i
pune societatea la lucru fortele. "Trebuie sa vorbesc a~a cum presupun
ca fiecare ar trebui sa vorbeasca, a~a incat toti sa-I inteleaga".
Constatam adesea di acolo unde mama a e~uat in realizarca primei sale
functii, ea nu a reu~it sa-~i realizeze nici a doua functic:_ cx!lndet:~a
scntimen.Jtlll,li.~~OIIl}llliun~ al copilulUi fata de altiL, pr~tir~~
c~pil~l~i in a~<1felincfttsa:~i intampine cum se cuvine scmenii. In
asemenea cazuri yom constata un interes deficitar pcntru ccilalti, iar
starca aceasta va constitui principalul obiect al preocupari lor noastre in
cartea de fata.
Unde yom gasi noi posibilitatea dezvolt1\rii scntilllcntului de
comuniune, dad aceasta relatie nu a fost real izala III primi i ani ai
"
._ .. _._.,
..
..
__
0'
..
..
__
..
"_,,
__ ,_,.'_'._
"
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
i:.
se
de
de
~i
ALFRED ADLER
coneeptie, mai buna sau mai rea. Pe unii ii putem ajuta sa-~i imbunatateasea viziunea despre lume ~i viata. Problema este urmatoarea: eu
c~_e_~J.l~f;jJtil':
(te_spr.~h~m~s~o inloeuimpe aeeea care ni se Pare eronata?
Sa fie una nationaUi, religioasa, europeana, asiatica? Nu avem
preferinte deosebite pentru nici una din ele. Singura noastra eerinta este
ca 0 asemenea eonceptie despre lume sa fie axata pe sentimentul de
comuniune;in aeeasta consta esenta filosofica apsihologiei individuale.
Ne straduim sa faeem din aceasta piatra unghiulara a psihologiei pe care
o profesam, pe baza invatamintelor trase din erorile comise de indivizi
sau de mase. Nu putem fi de acord eu eei care ered ca totul ar fi salvat
incazul inlaturarii dificultatilor. Solutia nu poate veni decat din partea
sen~iIIlf;l1tuluide comuniune,in care i~i are originea forta creatoare a,.,
individului. Mama este 0 mediatoare indispensabila pentru viata; ea
este aceea care trebuie sa cultive sentimentul de comuniune, sa-l
calauzeasca ~i sa-l orienteze catre ceilalti. Exista insa puncte de trecere
primejdioase, unde dezvoltarea poate e~ua, ea de exemplu atunei cand
mama nu are un autenti ...
e$pirit de cooperare,a~a incat nu este deloc
capabiIa sa de:zvolte :.,sentimentul de comuniune; sau cand nu
eoopereaza decat cu propriul ei copil, nu ~icu aWi. In acest caz i~i leaga
atat de strans copilul de dansa, incat compromite evolutia ulterioara a
acestuia. Cele semnalate mai sus reprezinta gre~eli capitale; insa exista
~, ....
'
<-
ALFRED ADLER
radicale. Totul este asimilat de ditre copii prin prisma stilului lor de
viata: ei dispun de-acum de propria lor viata, -aceea de a fi asistati de
.lP!"()apt:lt':
!sJr.Sunt copii greu educabili, a caror conceptie despre fUlllc
se rezuma in a ~~J~t:_Qi!LPrQPl"iaJ()rvoin!a-,
Ei ajung sa ingroa~c
randurile punga~ilor, ale vagabonzilor, ale celor fara ocupatie. Cu totii
24
25
relelor: un exqge,!:l;l.!~~nt~!l1:~~~_~~Lnfe!i<?ritate,
lipsa de I~~red~~~!n
forte!~pro'prii.
.-'
Apartin unei _a~rf)i!l.catego~Hc.opiii detest~ti, carora Ie este peste
putinta sa arate interes fata de semeni. Ei nu au Invatat niciodata ca
exista un semen al lor, un aproape. Exista In societatea noastra 0
multime de copii nedoriti, nelegitimi, orfani. pcntru care nu s-au creat
conditiile de viata ~sare,
ca ~{;opii cu"ul(fizic urfi~carc Inteleg de
timpuriu ca nimeni nu-i prive~te cu placere. Esle de Intclcs de ce printre
crimi!1~li..~(1:>etiYt,seafl~!lt~ld.eldesea oamcni urfiti. Ce este drept, nu
lipsesc nic~_~jl!Ct:i<:;lIC~ipll!~<lngelice,careIn copill1ric lIU f~)strasfa..tilL
Ei reprezinta un mare procentaj de indivizi-problcml1, carc prin
----
,,"
,"
"
-,
-, ... -
"'_,-,
..
,.
,'-
..
-"
-, .. ,." .. - .-,
"
, ..._._"._"._~
ALFRED ADLER
NOTE
Din dte cunoa~tem, nimeni nu a remarcat "adlerianismul"
lui
Constantin Noica, de~i faptul este aproape 0 evidenla in a sa Devenire fntru
fiinta, unde riinduri ca "exista fnsa a trcapta abiectiva a devenirii fntru fiinta.
Ratiunea depa$e$te acum planul sinelui subiectiv $i fncearccl sa obtina mai mult
dedit persaana individualii. Ea crede ci1poate obtine sinele 11(hlnc.comuni tatea,
fn sanul caruia sa fie posibile persoanele ele fnsele fntele,~c de asta data cu
genericullor ... Jar expresia ratiana/a a acestei comunitiili estc - comunitatea
istorici1, astazi statul"(Editura ~tiintifica ~i Enciclopedicli, 1981, pp. 146-147)
puteau fi semnate foarte bine de Alfred Adler; dar ~i de blitranu\ Hegel, se
intelege. (Nota trad.)
2 Exceptand
cazurile de mitomanie, unde minciuna are caracter
patologic. (Nota trad.)
J
26
I. EXAGERAREA
IMPORTANTEI
,
PROPRIEI PERSOANE
(LAUDARO~ENIA)
ALFRED ADLER
30
31
ALFRED ADLER
Dacii, In cazul pe care 11prezentam, avem de-a face cu structurarea eronata a stilului de viata ~idaca suntem In masura sa patrundem
mecanismul acestei erori, poate ca ~tiinta noastra ne va permite sa-l
convingem pe copilul respectiv cii el gre~e~te ~ica gre~eala sa dauneaza
celorlalti 1. Nu este cu putinta sa faci 0 gre~eala lara ca mai tarziu aceasta
sa fie data In vileag, ca sa nu spunem ca ea va fi platita. Caci nu trebuie
sa pretindem cii in acest anevoios proces de formare a unui mod de
comportare gre~elile se platesc, dar sa recunoa~tem ca nu se poate ca
Fenomenul este frecvent. ~colii i se da, In aceasta casa, 0 importanta excesiva. In consecinta, legatura cauzata este lesne de patruns: pc
de 0 parte, ea este 0 eleva silitoare, pentru ca, pe de alta parte, ~coala
sa-i provoace 0 tensiune extraordinara.
Dar ne putem imagina aceasta fetita sub tensiune nervoasa ~ifara
ca toti ai casei sa aiba de suferit din pricina ei. Prin urmare, de subliniat
este tortura la care sunt supu~i cei din anturaj. Tensiunea nervoasa a
fetitei se explica nu doar ca 0 consecinta a modului ei de a privi
lucrurile, ci ~i ca urmare a intentiei din parte-i de a Ie atrage celorlalti
atentia asupra gravitatii situatiei. Sesizam aici dorinta de a Ie demonstra
celorlalti dificultatea de speriat pe care 0 reprezinta pentru dansa ~coala.
Cu toate acestea, in pofida greutatilor carora Ie face fata, ea este In
fruntea c1asei. Trece, totu~i, peste toate obstacolele ce-i stau In cale!
Vom vedea, mai incolo, ca acest tip de am este dotat cu 0 deosebita
forta de expansiune.
" ... Chiar de dnd deschide ochii incepe sa smiorcaie, plangandu-se ca a fost trezita prea tarziu".
Cum vedem, ceilalti trebuie sa ia parte pana ~i la trezirea ei din
somn.
" ... Nici pomeneala sa fie gata pentru a pleca la vreme la ~coala.
In loc sa se spele, sa se imbrace, ea sta ~i plange".
La drept vorbind, faptul acesta este surprinzator pentru noi.
Ne-am a~tepta ca, cu toate greutatile, fetita aceasta sa fie la ~coala la ora
exacta a inceperii lectiilor. S-ar putea ca In comunicare cazul sa nu fie
expus a~a cum se cuvine. Dupa cate cunoa~tem, ea este 0 eleva buna.
Este de presupus ca respectiva remarca tinde sa accentueze ~imai mult
semnificatia cazului. Mi-a~ permite sa pun aici, nu dintr-o vanitate de
autor, un semn de Intrebare. Dorinta mea ar fi sa cercetez daca fetita
aceasta avea obiceiul sa soseasca cu Intarziere la 1?coala.Desigur, In cele
ce urmeaza yom avea prilejul sa verificam cum stau lucrurile In aceasta
privinta. In societatea noastra nu este catu~i de putin posibil ca un elev
sa vina adesea cu intarziere la ore ~i sa fie totu~i bun la Invatatura.
" ... Felul cum este pieptanata, Indeosebi, 0 face adesea sa-~i
manifeste nemultumirea; nici 0 pieptanatura nu-i convine, pana ~iaceea
care de obicei Ii place ei cel mai mult".
Faptul nu se explica dedit din dorinta ei de a face sa creasca
tensiunea nervoasa prin dramatizarea acestei ceremonii a coafurii.
32
33
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
~COLARULUI
GREU EDUCABIL
Daell, insa,
sa admitem
11. Copilul
anturajul in
ALFRED ADLER
~,-.~._~--~_.,-,,---,---~~~--~
ALFRED
..
~------------~
ADLER
II. SCOLARI
REPETENTI,
,
NOTE
1 Cum vareie~i,de altfel,de maijos, un "stil de viata" eronat nu dauneaza
doar semenilor purtatorului unui astfel de comportament antisocial, ci - in
pofida aparentelor - dauneaza in primul rand sie~i ~i,de aici, cointeresarea
respectivului in restructurarea a~a-numitului"stil de viata". (Nota trad.)
2 Ceea ce vrea sa spuna se refera la faptul dt exista ~icazuri care nu pot
fi remediate prin educatie, ci prin medica tie. La Adler aceste doua mijloace
sunt, nu de putine ori, conjugate. (Nota trad.)
3 "freiwillig", in textul original. (Nota trad.)
4 A se vedea Alfred Adler, Cunoa~terea omului, traducere, studiu
introductiv ~inote de dr. Leonard Gavriliu, Editura '<;;tiintifica,1991, capitolul
"Amprentele lumii exterioare, pp. 59-73. (Nota trad.)
5 Otto Kaus, unul dintre cei mai cunoscuti adePti ai "psihologiei
individuale comparate", profesate de Adler dupa despartirea sa de psihanaliza
freudiana. (Nota trad.)
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
atat timp cat nu a dispiirut acea speranta de a-~i egala sora mai mare. Nu
a reu~it. Trebuie clasata in categoria acelor copii care ~i-au pierdut
speranta de a-~i egala fraW mai mari ~i chiar de a-i intrece. Ea a trebuit
sa creasca in conditii agravate de sentimentul ca nu este egala celorlalte
surori. 0 macina un putemic sentiment de inferioritate. Daca, in
spatele ei, cea de-a treia sora ii apare ca un nou du~man, curand ea se
considera pierduta, da semne de disperare, indeosebi in acele domenii
in care nu are ~ansa unui succes rapid, cum pare sa fi fost cazulla
aritmetidL lata de ce referinta cu privire la atitudinea fata de aritmetica
se arata a fi cea la care ne a~teptam. Ea nu mai nutre~te nici 0 speranta.
Desigur, atitudinea elevei fata de aritmetica este nepotrivita. Dar
unde este strlidania copilei pentru a se pune in valoare? Efortul de a se
pune in valoare nu s-a pierdut, exprimand, intr-un fel, trasaturile unei
mezine. La aritmetica treaba nu merge, ba, pe cat se pare, nici la
celelalte materii, a~a incat trebuie sa repete clasa. Puneti-va in locul ei.
Dat fiind di nu rezista concurentei, renunta. Dar trebuie sa gaseasea alta
cale de a-~i depa~i sora. Problema este: unde ~i cum se va manifesta
aceasta aspiratie? Nu poate izbuti decat pe 0 cale care nu se dovede~te
utilli ~i care vizeaza sa-i determine pe parinti sa se ocupe in permanenta
de dansa. Parintii au de furea cu dansa, ea este copilul-problema, aflat
in centrul atentiei. Obtinem dispunsulla intrebarea dadi este sau nu
inteligenta. Cine se indoie~te, sa se puna la locul acestei copile, careia
calea utilli a actiunii ii este baratiL Ce Ii ramane de facut atunci cand nu
exista fiinta omeneasca sa poata trai decat in speranta ca are vreo
valoare, ca individ? In ce ma prive~te, a~ proceda in acela~i fel. Trag
cutezatoarea concluzie ca fetita aceasta actioneaza inteligent in vederea
atingerii unui scop eronat. A te gasi in centrul atentiei familiei nu
constituie decM 0 superioritate fictiva, un scop inutil. 0 superioritate
veritabila nu exista decM pe terenul sentimentului de comuniune
sociala, in domeniul simtului comun. Ceea ce face ea iese din limitele
simtului comun, ceea ce directorul ~colii a inteles bine. Dur de aici el a
tras concluzia gre~ita ea fetita este debilli mintal.
"Modul ei de a fi in familie este dominator ~i asocial. Rar
participa la jocurile in comun".
Este tocmai ceea ce spuneam. Efortul fetitei nu a disparut, ea e
dominatoare, se strliduie~te ca toaHi lumea sa se supuna sceptrului ei.
42
43
ALFRED ADLER
44
45
ALFRED ADLER
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
furturi, care nu sunt de bun augur pentru evolutia ulterioara. Dar tocmai
am descoperit un factor care face ca acest caz sa aiM un pronostic mai
putin sumbru. Fetita este in cautarea afectiunii, teren pe care trebuie sa
fie u~or sa-i ca~tigi increderea. Problema care se pune este exercitarea
primei functii a mamei ~i de a-i trezi apoi un larg interes pentru
semeni.Trebuie sa 0 eliberam de idee a gre~ita care 0 determina sa
creada ca omul este funciarmente rau. Lacunele existente trebuie
Imposibil. Ajutorul nu i-ar putea veni decat din partea unui serviciu in
stare sa-i ofere ceea ce noi credem ca Ii este absolut necesar: explicarea
erorilor a caror victima este ~i 0 incurajare reala. Numai a~a se po ate
veni in ajutorul unei asemenea copile. S-ar putea intampla ca un
educator, careia i-ar fi incredintata fetita, sa indeplineasca, in mod
accesoriu ~ilara a 0 intelege, actiunea educationala cea mai importanta:
sa-i dea acestei fetite curaj.
NOTE
1 Copii eu 0 infati!jare mongoliea, hipotonici in eeea ee prive!jte
museulatura!ji eu mari deficiente pe plan psihie. (Nota trad.)
2 Situave de stres, am spune azi, in aeeeptiunea data de Paul Fraisse, care
are in vedere ansamblul eonflietelor interpersonale sau sociale ale individului,
PSIHOLOGlA
"
'-'
'-'
SOCIALA
54
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
60
61
ALFRED ADLER
acela care, pe parcursul primilor patru sau cinci ani de viata, va fi trait
intr-un echilibru mai stabil, nerecunoscandu-~i intr-o masura atat de
izbitoare slabiciunea ~i micimea.
"Ea i~i suge degetul mare".
Cand ai patru ani, obi~nuinta aceastaar fi trebuit sa fie abandonata
de mult. Toti copiii pot sa-~i suga, de altfel, intamplator, policele.
Constatarile pe care Ie avem de inregistrat sunt, fara indoiala,
urmatoarele: anturajul familial nu a reu~it s-o dezobi~nuiasca pe copila
de neajunsul acesta pe 0 cale pe care ea sa 0 fi acceptat. Daca se incepe
o lupta in acest scop, se va vedea ca fetita se angajeaza sa 0 poarte: cu
cat mai mari eforturi vor face piirintii sa 0 dezbare de prostul obicei, cu
atat vor reu~i mai putin. Ba chiar ea va incerca intr-una sa se faca
remarcata prin gestul ei. Poate ca 0 anumita senzatie de gadilare, care
se raspande~te pe intreaga suprafata cutanata a copilului,joaca aici un
oarecare rol, altfel nefiind de inteles de ce duce ~i alte obiecte la gura.
Copiii care i~i sug degetul mare de la mana exprima prin acest
gest tendinta lor belicoasa. Cu atat mai sigur putem face afirmatia ca
gestul respectiv nu reprezinta singurul mijloc de care se servesc copiii
pentru a-~i exprima atitudinea belicoasa. Daca piirintii ii cer copilului
sa-~i formeze deprinderi de igiena, yeti constata ca, in cazul In care nu
s-a putut realiza un c1imat armonios intre piirinti ~i copil, acesta se va
apuca sa-~i suga policele. Orice copil poate fi determinat sa-~i manifeste
in felul acesta opozitia. Daca parintii se intereseaza in mod deosebit de
faptul ca micutul sa manance tot ce i se da, acesta va ~igasi un motiv de
lupta. Daca panntii tin ca el sa stea cu regularitate pe olita, yeti constata
ca se vor ivi cu aceea~i regularitate dificultati legate de acest fapt. Este
una din cauzele pentru care anumite purtiiri rele ale copiilor persista. La
fel stau lucrurile In ceea ce prive~te masturbarea. Cazurile in care
masturbarea persista la copii semnifica Intotdeauna Inc1inatia lor pentru
lupta.
alta cauza, poate chiar mai puternica, se afla In mod sigur in
raport cu circumstantele invocate mai sus. Daca un copil a fost lipsit de
o situatie avantajoasa, el va incerca prin to ate mijloacele sa redobandeasca acea situatie, care ii ingaduise sa se afle in centrul atentiei.
Experienta Ie arata ca anumite deprinderi rele atrag in mod deosebit
atentia piirintilor. Cand un copil a observat lucrul acesta, va fi foarte
greu sa-l dezobi~nuie~ti de un defect care, potrivit experientei sale
personale, s-a dovedit avantajos pentru dansul. In tendinta sa de a atrage
62
63
ALFRED ADLER
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
~COLARULUI
GREU EDUCABIL
ani~ori. In primii ani dupa na~terea aeestui copil parintii s-au aflat intr-o
stare peeuniara deosebit de grea. Ei nu-i puteau oferi copilului niei
macar strictul necesar" .
Conditiile sociale intervin aici intr-un mod suparator. Copilul
poate ca nu sufera prea mult din cauza aceasta, dat fiind di niciodata nu
s-a aflat in alta situatie. Dar viata grea trebuie sa-i fi pus probleme. Se
adauga la aceasta faptul ca piirintii poate s-au plans, in prezenta
copilului, de situatia lor mizerabila, trezind astfel in el 0 perspectiva
sumbra cu pri vire la viitor.
"In timpul ultimelor luni, conditiile de viata ale parintilor s-au
ameliorat considerabil..."
o situatie noua pentru dansul!
" ... ~i, in consecinta, ei voiau sa-~i scoata dintr-o data parleala".
Aceasta ar putea sa spuna ca i~i cople~esc copilul cu tot soiul de
cadouri , de jucarii, de zaharicale etc. Respingem ca nerecomandabila 0
astfel de metoda de educatie.
"Piirintii ii aduc copilului jucarii peste jucarii; el nu manifesta
interes pentru ele ~i, in general, toate aeeste lucruri illasa rece" .
Se poate presupune ca, prin exces de jucarii ~i de acadele,
interesul copilului a scazut ~i ca el a ajuns la blazare, crezand ca totul i
se cuvine. Se poate intampla ca asemenea copii sa prefere sa-~i fabrice
ei in~i~i judiriile, sa-~i confectioneze papu~ile, chiar daca sunt foarte
simple. Aceste jucarii ii intereseaza adesea mai mult deeM eele mai
frumoase jucarii din comert. Este 0 educatie care ii indeparteaza pe
copii de societate, ciireia nu-i consacra nici un efort, traind intr-o lume
aflata in contradictie cu a noastra. Din aceasta lipsa de interes, pe care
ei 0 manifesta, rezulta in chip automat faptul ca un asemenea copil nici
nu vrea sa auda a i se vorbi de ceva ~i di probabil va evolua intr-un
anturaj mai restrans, favorizat in acest sens de atitudinea parintilor sai.
Nu va desfa~ura nici 0 activitate, dat fiind faptul ca nu s-a exersat in
aceasta directie.
"Mama socoate ca baiatul este sensibil, pe cand eu sustin ca este
apatic".
67
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
NOTE
1 Nu este yorba aici de 0 soarta implacabila', cum s-ar putea crede luand
in considerare acceptiunea comuna a termenului, ci de "soarta" celor care nu
au avut nomcul sa beneficieze de 0 educatie corespunzatoare, optimismul
pedagogic allui Adler fiind neindoielnic. (Nota trad.)
2 Este cunoscut faptul ca una din cartile lui Adler poarta drept moto
adagiullui Herodot: "Caracterul omului este destinul siiu" .(Nota trad.)
3 "Minderwertigkeit", in textul original. (Nota trad.)
4 Al doilea nascut. (Nota trad.)
71
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
72
73
bine inteles de catre fratii sai. Ei i~i leaga fratele intr-un sac ~i 11vand.
Legenda aceasta este extrem de instructiva. Mai tarziu Iosif devine
stalpul intregii familii ~i chiar al intregii tari, salvand un intreg popor.
Praslea!l Veti constata adesea ca, intr-un fel sau altul, mezinul devine
o personalitate marcanta, fie in sensul bun, fie in cel rau la cuvantului,
cumuland bogatie ~i putere.
Nu cunoa~tem nimic precis cu privire la sexul ~irelatiile celor 14
copii. Putem insa spune ca mezinul este adesea deosebit de rasfatat,
datorita faptului ca parintii se bucura mult de a fi putut procrea, la varsta
lor, acel copil (in afara de cazul ca acesta ii contrariaza).
ALFRED ADLER
74
ALFRED ADLER
II
ALFRED ADLER
mai bune raporturi. Poate din respect, dar ~idin recuno~tinta ca i-a luat
apiirarea.
"Profesoara i-a trasat elevei cateva sarcini: sa ~tearga de praf
materialul didactic, sa aduca apa etc., dar ~i in aceasta situatie foarte
repede ea a inceput sa faca nerozii, boacane".
Cazul ne incita la meditatie. Dupa cum am vazut, ea executa
intr-un mod satisfacator cerintele directoarei. Daca 0 alta profesoara ii
da 0 sarcina, nu se alege nimic. ~i din acest fapt putem trage invatatura:
felul in care trebuie sa te apropii de acest copil. Cum constat, educatia
moderna are tendinta sa-l puna pe copil intr-o situatie placuta,
putandu-se observa ca intr-o astfel de situatie un copil se comporta mai
satisfacator.
Psihologia individuala,
dimpotriva, incearca sa-l
obi~nuiasca pe copil sa nu-~i piarda echilibrul, chiar daca se gase~te
intr-o situatie defavorabila. Daca rememoram conditiile in care se
formeaza stilul de viata mecanizat, vedem ca acesta s-a structurat de a~a
natura incat mama fetei trebuie sa-i creeze acesteia 0 situatie placuta,
ca sa poata sa-i ca~tige increderea. Trebuie, apoi, sa faca din copil un
partener social pentru viata in colectivitate. Nu ne putem sustrage de la
indeplinirea acestei functii, care de fapt revine mamei: trebuie sa
incepem cu aceasta ~i sa ne asiguram simpatia copilului, pentru ca apoi
sa-l integram in societate. Altfel nu yom reu~i.
"La exercitiile fizice eleva se arata turbulenta ~ipiirase~te randul.
Este inchisa in vestiar; aici impra~tie bucatele de bartie pe jos, apoi
rochiile colegelor. Este cu neputinta sa 0 determini sa restabileasca
ordinea".
Mereu in lupta.
"Insa~i directoarea este obligata sa parlamenteze cu ea indelung
pana cand fata sa se hotarasca sa stranga hartiile de pe jos ~i ca puna
hainele in ordine".
78
79
ALFRED ADLER
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
ALFRED ADLER
Examenul in teligentei
In general, din acest punct de vedere, se situeaza deasupra mediei,
in avans fata de vilrsta ei. Capacitate de reprezentare foarte buna.
Logica u~or defectuoasa in ceea ce prive~te definirea notiunilor. In ceea
ce prive~te cunoa~terea lucrurilor, u~oara ramanerein urma; buna la
lucrlirile practice; pare preocupata de problemele de menaj. Memorie
u~or sub medie.
Dr. A: Pentru un asemenea copil de cea mai mare importanta ar fi
intern area intr-o casa care s-ar putea numi casa de convalescenta.
Consider 0 astfel de institutie ca pe un complement indispensabil
institutiilor noastre de consultare ~i 0 cer de multa vreme. Este yorba de
o casa condusa de pedagogi ~i psihologi calificati. Strliduinta noastra
este de a modifica stilul de viata eronat al copilului, cu ajutorul
plirintilor ~i al dirigintilor. Nu este cu putinta ca asemenea copii sa fie
schimbati in zece minute. Ar fi cat se poate de nimerit ca eleva pe care
o avem acum in vedere sa nu fie in intregime lasata pe mana mamei sale
~i ca cineva sa se ocupe in mod special de dansa, dezvmuindu-i
posibilitatile de a se face remarcata intr-un mod folositor.
(Adresandu-se mamei): Vrem cu tot dinadinsul sa va venim in
ajutor, dumneavoastra ~i dirigintei. Dad vreti sa ~titi, in fond acest
copil ne place. Este 0 fata cu personalitate, darii place ei la ~coala?
Mama: Ea ar dori sa frecventeze ~coala din strada Y.
Dr. A: De ce prefera ea acea ~coalli?
84
Mama:
gura in plus de hranit, nu conteaza. Cei mai mari 0
invidiaza, nu 0 iubesc.
Dr. A: Are prietene?
Mama: Sigur ca da!
Dr. A: In ceea ce ne prive~te, avem incredere in acest copil;
credem ca este 0 fetita capabila. Vrea sa ocupe intotdeauna primulloc.
Mama: Mi s-a pUlns adesea ca diriginta nu sta de yorba cu dansa.
Acasa e draguta ~i adesea ma ajuta la treburi.
Dr. A: Cum a fost educata? Cu severitate?
Mama:Cu copiii nu se poate sa nu fi sever.
Dr. A: Cred ca daca acestui copil i s-ar explica lucrurile, nu ar fi
rau.
Mama: Nu merge flira pedepse.
Dr. A: Personal gandesc ca dad s-ar gasi aici cineva care sa-l
inteleaga pe copil, care sa se ocupe de el, care sa-i dea idei mai bune,
intr-un cuvant, dad copilul ar avea cat de cat societate, i-ar fi de folos.
Daca sunteti de acord, i-a~ prezenta pe una dintre elevele mele.
Mama: Ea a ~i frecventat osocietate "amicalli pentru copii" .
Dr. A: A~ prefera ca ea sa se afle sub influenta acelei tinere despre
care am vorbit, in afara ~colii. Ar putea afla cate ceva folositor de la
dansa.
Mama: Cred ca mi~am crescut bine copiii ceilalti ~i cred ca voi
reu~i s-o cresc ~i pe fata aceasta.
D. A: Cea mica ar dori sa joace rolul cel mai important. Va mai
amintiti povestea lui Iosif? Daca in prezent fata are dificultati atat de
mari la ~coala, nu se va putea obtine nimic de la dansa cu batul. Fiti
mereu amabila. Daca acceptati, spuneti-ne-o ~i va vom trimite-o pe
tanlira aceea.
Mama: Ceea ce face ea la ~coala, nu face dedlt in gluma. Exista
acolo copii de oameni mai distin~i, care sunt supliracio~i.
85
ALFRED ADLER
NOTE
1 Erou
care ~iin basmele noastre i~i pune in inferioritate neta fratii. (Nota
trad.)
2
v. ASA-NUMITELE
,
CRIZE
88
89
ALE PUBERTATII
,
ALFRED ADLER
90
convocat-o oficial pe mama la ~coala. Ea a ramas stupefiata, amintindu-~i ca in mai multe riinduri ii disparusera de acasa mici sume de bani.
De nenumarate ori am observat ca daca, la ~coaIa, i se dovede~te ca a
mintit, iti arunca 0 privire atat de pustie incat ai impresia ca te afli in
fata unui copil care prezinta 0 deficienta mintala.
Copilul a avut prilejul sa-~i vada mama plangiind la ~coala. A fost
admonestat cu tact, ca dupa aceea sa se intoarca in c1asa ~i sa faca
nazbatii care i-au amuzat pe toti elevii. Mama a fost pur ~i simplu
ingrozita ~i spunea ca sotul ei 11 va omori in Mtai pe cavil. Am
povatuit-o ca deocamdata sa nu-i spuna nimic sotului. A doua zi s-a
prezentat tatal; sotia Ii povestise totul ~i acesta nu-i aplicase nici 0
corectie copilului. Baiatul arunca responsabilitatea celorintamplate pe
unul mai in varsta decat el, care l-ar fi indemnat safure. Era yorba de
un Miat care nu frecventa ~coala publica, ci un curs privat.
Dr. A: Am mai auzit lucruri de acest gen ~i trebuie sa spun ca
peste tot ~i intotdeauna e unul ~i acela~i cantec. Ca baiatul este
dezordonat: asta inseamna, probabil, ca exista 0 persoana care umbla
pe urmele lui ~iface ordine. La ~coa1alucreaza ~inu lucreaza. Este stilul
de viata al unui copil rasfatat, cum ni se arata ~i din alte trasaturi de
caracter. Ar trebui ca cineva sa se ocupe de el in mod specialla ~coaIa.
In ceea ce prive~te faptul ca dore~te sa se faca mereu remarcat, ar fi util
sa ~tim indeosebi in ce moment ~i-a manifestat el naravul (furt).
Aceasta, fara a se recurge la improvizatii.
De doi ani mama a abandonat casa, iar copilul se gase~te la bunica
~ipare extrem de nemultumit. Se simte frustrat; ii lipsesc 0 multime din
lucrurile pe care i Ie of ere a mama. Identificam la el trasaturile de
caracter ale cuiva care vrea sa se imbogateasca. Furtul este compensatia
pentru ceea ce a pierdut.Trebuie sa tinem seama de faptul - recunoscut
chiar de Miat - ca s-a aflat sub influenta unui Miat mai in varsta. Nu
exista delincvent sau criminal care sa nu incerce sa se scuze, pentru ca
faradelegea sa sa apara intr-o lumina mai buna. Faptul ne demonstreaza
ca Miatul ~tie prea bine ca s-a indepartat de societate, de sentimentul
comuniunii sociale. A furat pentru ca voia sa lase impresia ca este
matur. Nu a gasit, dupa mintea lui, alta cale. Era obi~nuit cu mama sa ~i
se afla intr-o situatie grea. Bunica sa nu are fata de dansul aceea~i
atitudine ca mama. E mai aspra. EI lupta cu batrana. Intre ei se
manifesta 0 tensiune plina de ostilitate. Un astfel de copil, obi~nuit sa
92
93
ALFRED ADLER
94
95
ALFRED ADLER
96
97
ALFRED ADLER
(Intre timp a intrat copilul ~i doctorul i se adreseaza acestuia): Ce vrei tu sa faci cand vei fi mare?
Copilul: Vreau sa ma fac tamplar.
Dr. A: ~i ce vrei sa faci cand vei fi tamplar?
Copilul: Sa trag la rindea.
Dr. A: Cati prieteni ai?
Copilul: Trei.
Dr. A: ~i cu ce se ocupa ei?
Copilul: Fura.
Dr. A: Eu le-a~ spune: "Ce se va alege din voi, daca va tineti de
rele?". Iti place sa-i urmezi I'n ceea ce fac?
Copilul: Nu.
Dr. A: De ce te la~i tarat de ace~ti baieti? Mi se pare ca tu credeai
ca nimeni nu va observa ca ai furat ~i ca I'n felul acesta puteai sa-ti
cumperi ceva. Ti-e frica? E~ti curajos, a~a ca trebuie sa ai curaj ~i la
~coala. E~ti de-acum baiat mare, trebuie sa faci tu in~uti totul; ~tii sa te
I'mbraci singur, sau sa te speli, ori trebuie sa te ajute mama? Vrei sa-i
dai de lucru I'n plus. Intrucat ~tii de-acum sa faci tu I'nsuti totul, nu mai
a~tepta sa te ajute mama. Cum merge la scris? Fa un efort I'nplus ~i 0 sa
mearga mai bine. (Copilul este ~i el stangaci, ca ~i mama.) Sa nu crezi
ca au putut altii sa te faca sa furi; asta-i 0 prostie. Nu trebuie sa te iei
dupa altii. Dupa 0 luna te rog sa-mi spui dadi faci totul singur, daca ai
progresat la scris ~idaca te mai la~i tarat de altii. (Copilul iese.) Copiii
stangaci au impresia ca nu sunt capabili sa rezolve problemele a~a cum
Ie rezolva ceilalti. Ei se straduiesc sa lucreze cu mana dreapta ~i cand
vad ca nu prea merge I'~iI'nchipuie ca la ei lucrurile vor ie~i totdeauna
pe de-a-ndoaselea. Copilul stangaci poate fi identificat dupa 0 multime
de semne. Cand un copil are dificuItati la citit, scris etc., trebuie sa ne
gandim ca avem probabil de-a face cu un stangaci. In majoritatea
cazurilor jumatatea stanga a fetei este mai bine dezvoltata decat dreapta.
Numero~i stangaci prezinta dificultati la scris ~i multi dintre dan~ii
renunta sa mai progreseze, scriind toata viata ilizibil. Altii, dimpotriva,
I'~idau toata silinta ~i reu~esc sa aiM 0 caligrafie ca de dreptaci. Sunt
cei care ~i-au biruit inferioritatea ~i care, I'ngenere, au dobaudit marea
aptitudine de a triumfa asupra greutatilor; ace~tia devin arti~ti etc. Daca
vedeti 0 scriere foarte frumoasa la unul care scrie cu mana dreapta,
trebuie sa va ganditi ca poate el a fost stangaci. Avem in ora~2un numar
98
NOTE
1 Sublinierea
2
traducatorului.
Referire la Viena. (Nota trad.)
99
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
104
105
ALFRED ADLER
nu este mai putin 0 critica severa. Baiatul pare sa vada in toti profesorii
sai ni~te du~mani. Particularitatile acestea reprezinta manifestari ostile
corespunzatoare unei lupte permanente.
"Dar ei toti au convingerea ca baiatul nu este prost ~i ca ar putea
raspunde exigentelor ~colii in cazul in care ar avea conditii mai bune;
in prezent nu raspunde acestor exigente".
Atunci ciind baiatul acesta, care vrea sa se afle mereu in frunte, se
confrunta cu 0 situatie grea, nu poate face fata exigentelor ~colii. Gasim
aici trasaturile de caracter ale luptatorului care se opune unei puteri
superioare.
"Numai la patru materii de studiu se arata insuficient pregatit:
matematica, istorie, geografie, religie".
Este surprinzator ca el sa nu reu~easca in ceea ce prive~te religia,
dar poate di nu se inte1ege cu profesorul care 0 preda. Prezinta interes
gradul in care a ramas in urma la invatatura. Cat prive~te matematica,
veti constata, in genere, ca la aceasta materie au dificultati copiii
rasfatati. E posibil, pe de alta parte, ca el sa fie pe picior de lupta cu
profesorul respectiv. Nu-mi pot explica dificultatile intampinate de
acest copilla matematidi decat prin faptul ca, spre deosebire de alte
materii, matematica face abstraqie de orice regula. Aceasta materie
lipsita de orice regula planeaza in spatiulliberl; trebuie sa ajungi la 0
conc1uzie prin propria ta putere ~i prin combinatii. Adica un lucru de
care sunt incapabili copiii rasfatati, pentru ca ei ar dori sa se sprijine pe
ceva, sa aiM un suport. Acest suport l-ar putea eventual gasi in regulile
unei limbi straine, dar nu in matematica, de unde ~i frecventele e~ecuri
ale acestor copii la materia respectiva.
Este probabil ca examinarea inteligentei, efectuata recent, sa
confirme faptul.
106
NOTE
1 Asertiune surprinzatoare,
daca ne gandim ca Incepand cu cele patm
operatii fundamentale ale aritmeticii, cu "regula de trei compusa" ~i cu "regula
de trei simplli", matematica este guvemata de tot felul de reguli. Ce-i drept, insa,
toate aceste reguli nu se sprijina pe procese vizibile In natura, nu au
"materialitatea" acestora, llisand impresia planarii in vid, in conventional. (Nota
trad.)
107
COPIL- PROBLEMA?
108
109
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
112
113
ALFRED
ADLER
NOTE
1 Manifestare impuisiva descrisa in psihopatologie ~i psihiatrie sub
denumirea de onicofagie. Are Ioc Ia copiii cu tulbudri de afectivitate (emotivi,
timizi etc.), care traiesc intr-un mediu ostil, amenintator.Unii psihanali~tisocot
onicofagia un act care se inscrie in manifestarile sadicorale ale anumitor copii
(autosadism). Daca nu se intervine Ia timp cu remedii psihopedagogice
potrivite, obiceiul poate persista toata viata. (Nota trad.)
114
ALFRED ADLER
ie~it ~i i-a aplicat 0 coreqie fetei, mama acesteia a ie~it la randu-i din
magazinul ei ~i a palmuit-o pe macelareasa, ceea ce i-a adus un proccs
~i 0 amenda de 10 coroane. Mama m-a rugat sa fiu cat se poate de severa
cu fata, care, acasa, 0 exaspereaza. Este incapatanata ~i ori de cate ori
mama ii spune sa faca ceva ii raspunde cu "nu vreau, ~i gatal", fara a
ceda, in general, decat cu forta. Daca femeia aceasta ar dispune de
mijloacele necesare, ar incredinta unor copilul striiini, ca sa-i dea 0
educatie corespunzatoare ,deoarece parintii, cu comertullor, nu se pot
ocupa suficient de copila. Cat despre frati ~i surori, ei 0 resping, cu toate
ca 0 iubesc mult ~i sunt blanzi cu dansa. La ~coala ea se comporta la fel.
Nu trece zi in care sa n-o vezi batand 0 colega sau trantind-o la pamant
fara nid un motiv. Doua fetite au ~i fost serios ranite, din cauza ca ea
le-a izbit de perete sau de colturile bancilor. Pe drumulla ~coala Ie trage
de par pe colege sau Ie ameninta cu "sapuneala" la ie~irea de la ~coala.
Din toate aceste pricini colegele nu 0 viid cu ochi buni ~i se tern de ea.
Daca, in timpul orei, vreo vecina ii cere sa stea lini~tita, ea ii da ghionti,
o pi~ca sau 0 love~te cu picioarele, pe sub banca. Convocarea la ~coalii
a parintilor nu a dat rezultate pana in prezent. S-a prezentat intotdeauna
mama, iar aceasta arunca vina pe tatal fetei, care 0 rasfata din cale-afara
pe copila. Nu am avut niciodata prilejul sa discut cu tatal, insa mama
fetei a promis sa-l aduca azi la ~coala".
Dr. A: In expunerea detaliata cu privire la aceasta fetita a fost
subliniat cu multa precizie punctul central al dezvoltarii ei. Fetita
manifesta 0 tendinta deosebit de marcata catre 0 punere in valoare rau
orientata. Ni s-a facut cunoscut ca avem de-a face cu 0 mezina ~i ca
116
117
ALFRED ADLER
118
ALFRED
ADLER
X.COPILUL DETESTAT
ALFRED ADLER
din care unul a murit la vacsta de un an; ceHHalt, care traie~te, are trei
ani".
H. a fost plasat la doidi in localitatea K. Sotul doicii este montator
intr-o uzina de gaz; alcoolic, el este de 0 brutalitate excesiva. Doica ~i
barbatul ei au un fiu in vacsta de 17 ani ~i 0 fetita in varsta de doi ani.
Baiatul eel mare nu-l prea inghite pe H., ii cauta nod in papura, il
provoaca, i~i riide de diinsul, il imbriince~te ~iil bate din te miri ceoCel
mic are un foarte rau exemplu in blirbatii din casa, indeosebi cand sotul
doicii se imbata; se petree atunci scene ingrozitoare. Betivul i~i bate
femeia, ii bate pe copii ~i, pe cat se spune, l-ar fi aruncat intr-o zi pe eel
mic cum arunci 0 minge".
Vedeti, a~adar, ce inseamna sa fii un "copil detestat" .
"M-am putut convinge personal de urmele adanci pe care Ie-au
lasat asupra copilului aceste impresii. Unui bliietel, care se juca in nisip,
i-am facut intr-o zi observatia sa fie atent sa nu-~i murdareasca
pantalonii, pentru ca altfel mama sa 0 sa-l certe. H. al nostru a adaugat:
Tatal meu adoptiv totdeauna ne-a certat, pe mama ~i pe mine, ~ichiar
ne-a batut cateodata cu 0 curea; atunci mama plangea. Cand tatal era
in stare de ebrietate, toate intimitatile vietii familiale se desfa~urau sub
ochii lui H. Putem asocia aceasta cu faptul, decIarat de mama, ca baiatul
avea obiceiul sa se joace cu sexul sau".
Sunt manifestari foarte des intalnite la copii.
"Mama relateaza 0 seen a in care ea I-a gasit in pat, impreuna cu
fratele lui, in vacsta de trei ani, H. jucandu-se cu sexul sau ~i cu acela al
fratelui ~i gafaind din pricina excitatiei. Expresiile copilului in legatura
cu aceasta sunt inspaimantatoare. Am remarcat ca H. avea 0 oarecare
tendinta sa chinuiasca animalele: cauta pe la ferestre mu~te ~i libarci,
ca sa Ie striveasca. 0 data I-am gasit infa~urandu-~i ceva pe un deget.
Apropiindu-ma, am vazut ca era yorba de 0 rama, pe care aproape ca 0
omorise ~i de care nu voia sa se desparta".
Torturarea animalelor semnifica la dansul 0 atitudine ostila fata
de fiintele slabe. Socoate ca lumea ~i este du~manoasa.
"Din luna aprilie el se afla la propria-i mama, intr-un alt anturaj.
Mama gasindu-se internata in spital pentru patru saptamani, H. a fost
dat la 0 casa de copii in localitatea G., iar timp de doua zile intr-o
familie. La 25 septembrie a intrat la grlidinita de copii. Din punct de
vedere fizic este firav, dar nu prezinta anomalii organice; corpul ii este
122
123
ALFRED ADLER
ALFRED
ADLER
sA COMANDE
126
-,
ALFRED ADLER
trebuie sa ~tie sa
el sa aiM prieteni.
nu-i vor asculta
amabil cu ceilalti
ALFRED
ADLER
"Am doi copii, in varsta de ~apte ~i, respectiv, nona ani. Inca nu
pot sa emit 0 judecata asnpra felului in care invata eel de-al doilea copil,
dat fiind faptul ca el abia frecventeaza c1asa intai" .
A~adar, avem aici doi baieti, primul-nascut ~i secundul. Dupa
constatarile noastre, intr-o familie data, fiecare copil cre~te in conditii
diferite. Este imposibil sa presupunem ca toti copiii din una ~i aceea~i
familie se dezvolta intr-o situatie identica. Primul-nascut ramane singur
timp de doi ani; fiind in aceasta perioada copil unic la parinti, probabil
ca sta in centrul atentiei ~i este foarte rasfatat. Intreaga casa se afla la
dispozitia lui. Apoi, deodata, apare un al doilea copil ~i situatia se
schimba total. Primul-nascut era obi~nuit sa poata dispune de totul, ca
un monarh. Bruse, atentia mamei se concentreaza asupra celui de al
doilea copil, ea neputand sa-i mai cons acre primului-nascut tot atilt timp
cat ii consacra in trecut. Cum nu este prea u~or sa-l pregate~ti pe acesta
de venirea pe lume a unui al doilea copil, constatam di, in mod efectiv,
aceasta pregi'itire i-a lipsit. Primul-nascut se afla in fata unui examen
dificil. Multi copii aflati in aceasta situatie se macina de gelozie, incep
o lupta salbatica pentru a-~i asigura atentia parintilor ~i a restabili
situatia favorabila pe care 0 ocupau anterior.
Secundul cunoa~te 0 cu totul alta situatie; niciodata nn a fost
singurul copil. Are in fata lui unul pe care il poate urma, pe care vrea
sa-l urmeze, ba chiar pe care vrea sa-l ajunga din urma. Un copil imi
marturisea: "Daca sunt atat de millmit, este pentru ca niciodata nu voi
131
ALFRED ADLER
interesului celor care ii inconjoara. Ei ~i-au propus 0 mundi suplimentara: sa determine anturajul sa se ocupe mai mult de persoana lor.
Nu ne-ar mira ca, dialogand cu un astfel de copil despre lenea lui, el sa
132
in timpul zilei" .
II vedem, prin urmare, din nou in primul plan. In fiecare seara sta
de yorba cu tatal sau, cu bunul Dumnezeu!
"Cand ma intorc seara acasa, nu-l vad venind spre a-~i tine
ragaduinta" .
Trebuie ca tatalinsu~i sa-~i aminteasca de datoria baiatului.
133
ALFRED ADLER
NOTE
1 Esau, fiullui Isaac ~i al Rebecai, a vandut pe un blid de linte - dupa
cum citim in Biblie - dreptul sau de prim-nascut fratelui sau Iacob, un aprig
competitor. (Nota trad.)
135
J
136
137
I
I
Ililll
..
--------
ALFRED ADLER
138
139
ALFRED ADLER
nu este activ in compensatiile sale, pentm dl, a~a cum am ~inotat, e la~,
avand obi~nuinta ca mama sa sa faca totul in locullui.
11inteleg, ~tiu ca el ar vrea din tot sufletul sa fie un elev bun ~i un
baiat curajos; din minciunile lui am inteles ca acestea ii servesc spre a-~i
exalta sentimentul personalitatii".
Fara indoiala ca recunoa~teti aici felul de a vedea lucrurile propriu
psihologiei individuale. Este vocea bunului-simt.
"Nu-l pedepsesc".
Suntem intru totul de acord cu mama copilului. Oricum, baiatul
acesta, dezamagit de cuno~tintele ~i de posibilitatile lui, baiat care, ori
de cate ori are ceva de facut, se gase~te c.ape marginea unei prapastii ~i
se retrage, pe buna dreptate, nu merita sa fie pedepsit. Ar fi 0 flagranta
injustitie.
Ce este de facut? Ar trebui sa-l determinam sa progreseze
indestul, incat sa-~i recapete curajul ~i sa invete ca problemele pot fi
rezolvate. Daca ar progresa, s-ar putea dezvolta frumos. Lucrul acesta
nu se va realiza atat timp cat scopul sau va fi acela de a capata un
sentiment de punere in valoare pe latura sterila a vietH, in alti termeni
atat timp cat el va evita solutionarea problemei pe latura utila a vietii.
Este de inteles de ce nu trebuie sa-l pedepsim pe un astfel de copil; in
pedeapsa el nu ar gasi decat confirmarea incapacitatii sale ~i ar cauta
alte cai laturalnice ca sa poata scapa de pedeapsa ~i sa se dea indarat din
fata prapastiei.
,,11iubesc pe baietel".
lata 0 confirmare care ne lip sea ~i care ne dovede~te ca mama 11
rasfata pe copil.
Jl iubesc din adancul inimii mele. Dar el minte, minte din ce in
ce mai mult ~i se teme sa nu se descopere ca minte" .
Apare aici 0 zare de speranta, posibilitatea de a vedea ca intr-o zi
elo va termina cu minciuna din teama de a nu fi demascat ca mincinos,
posibilitatea de a inddlgi adevlirul. Unde ramane atunci scopul sau de
a-~i dovedi superioritatea? Este singura concluzie pe care 0 poate trage
un copil ca dansul? Este cu putinta ~i 0 a doua: sa ticluiasca atat de abil
~ide rafinat minciunile, incat sa poata spera ca niciodata nu va fi dat de
gal. Acesta este drumul care i se deschide in fata, nu altul, pentm ca el
nu-~i poate pierde cu totul simtul personalitatii. El a devenit mincinos
ca sa reprezinte ceva ~i de aceea intelegem ca nu ~i-ar putea abandona
140
141
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
~COLARULUI
GREU EDUCABIL
ALFRED ADLER
144
NOTE
1 In
2 In
trad.)
3 Introdus de E. Jaensch, termenul semnifica imagini cu caracter de
halucinatie, deosebit de vii. Mintea omului primitiv ~i mintea copilului sunt,
potrivit conceptiei lui Jaensch, "minti eidetice", care confunda imaginile din
con~tiinta cu cele din realitate. Copilului ii este frica de intuneric pentru ca il
popuIeaza cu tot felul de fiinte fantasmagorice. A se vedea, Erick R. Jaensch,
Uber den Aufbau der Wahrnehmungswelt
und ihre Struktur im Jugendalter
(1920) ~i Die Eidetik und die typologische Forschungsmethode (1925). (Nota
trad.)
4 Din plicate asemenea indivizi ajung deseori ziari~ti ~i, in acest caz,
intelegem u~or cat adevar cuprind reportajele sau ~tirile pe care Ie redacteaza.
(Nota trad.)
5 Infirmitate oculara, care consta in dereglarea paralelismului
axelor
vizuaIe, astfel incat subiectul nu poate privi unul ~i acela~i obiect cu ambii ochi.
(Nota trad.)
145
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
EI ~tie ca in spatele lui se afla mama, ca sa-l apere. Mai ~tie ca sora
sa nu va putea depa~i 0 anumita masura, dacii ar fi ca el sa 0 provoace
lalupta.
" ... mai ales fata de cei mai putemici decat el".
Aceasta informatie pare indoielnicii. Nu sunt dispus sa cred ca ar
fi in intregime exacta. Dar daca macar in parte este a~a, inseamna cii
baiatul nu este cu totul descurajat, ca se mai crede capabil de ceva. Dar
nu este inca eroism aici, pentru ca mai putemici decat sora sa sunt
ceilalti membri ai familiei. Poate ca ~ipe institutor il ataca, dat fiind cii
este unul dintre cei puternici; s-ar putea, insa, ca baiatul sa nu-l
priveascii din acela~i unghi de vedere. Este cu putinta ca el sa aibii
sentimentul ca institutorul nu exista decat pentru diinsul.
"E luat adesea in batjocura din cauza culorii parului sau, ceea ce
il infurie".
Este, cum am spus-o, un copil rasfatat care, atat din pricina surorii
lui, cat ~idin pricina culorii parului sau, se gase~te sistematic intr-o stare
de iritare. Putem infuria un animal daca il ziidiirim; la acela~i rezultat
ajungem in cazul acestui baiat, dacii procedam la fel.
"Are un somn agitat, rostind cu voce tare replici din visele lui" .
Am remarcat mereu aceste semne la copiii rasfatati.
"Cand i~i face temele este intr-o stare de extrema agitatie".
Dacii este sa interpretam aceasta nervozitate, yom spune cii
temele ii provoaca 0 stare de tensiune ~i cii aceasta tensiune se traduce
prin agitatie.
"E salbatic ~i cu greu ajunge sa se inteleaga cu ceilalti".
Este un fapt u~or de inteles, deoarece se afla intr-o stare de
nervozitate cronica.
"Este, insa, milos".
Nu este aici 0 contradictie. Nu vad de ce, intransigent in fata
inamicului, nu ar da dovada de caritate in fata unui suferind. Vede aici
o contradictie doar acela care crede in teoria ambivalentei. In ceea ce
150
"In timpul zilei tatal se afla la teatrul unde este electrician. Familia
este sub diriguirea mamei" .
$i in acest caz el se inver~uneaza impotriva celui mai puternic.
"Mama este 0 femeie zdravana, scandalagioaica, dandu-~i mare
. importanta, ca ~i sora mai mare a baiatului. Copilul este crescut intr-o
atmosfera de criticii continua" .
Mama, cu felul ei de a fi, accentueaza ~i mai mult nervozitatea
baiatului.
"Bun, pentru copil, este tatal".
Ni s-ar parea firesc ca baiatul sa se ata~eze mai mult de tatal sau;
aceasta ar fi 0 a doua faza. In prima parte a vietii el a fost cu siguranta
mai apropiat de mama sa, data fiind starea sanatatii lui. Ea trebuie sa se
fi ocupat mult de dansul, rasfatandu-l. Probabil ca mai tarziu nu a mai
putut mentine acest raport intre ea ~i el.
"Dacii baiatul dore~te ceva ~inu obtine, plange pana cand dorinta
ii este indeplinita".
Este incapatanat ~i ~tie cii lacrimile pe care Ie varsa fac impresie.
Regasim aceasta trasatura nu numai la multi copii, ci ~ila destui adulti.
Ei cred di lacrimile lor constituie 0 arma de nebiruit. Adaugati la
aceasta faptul cii exista oameni care nu suporta sa vada pe cineva
151
ALFRED ADLER
152
153
ALFRED ADLER
154
155
NOTE
1 A se vedea nota noastra de la capitolul VII. Este opinia unui autor care
a fost obligat sa repete 0 clasa din cauza aritmeticii, profesorul reeomandandu-i
tataJui lui Adler sl:H;ifaea fiul croitor.(Nota trad.)
xv. STRIC.ATORUL
156
157
DE BUN.A-DISPOZITIE
,
ALFRED ADl;ER
venite din partea ~colii, tatal a "intors foaia", tratandu-r;;i fiul ell ()
severitate deosebita, dar filra rezultat. De notat ca tatal baiatului a fosl
agent de politie ~i ca in prezent sta acasa. Cu un an in urma, in familic
s-a nascut 0 fetita, iar aparitia acesteia a starnit gelozia baiatului. In
acela~i an a suportat 0 indepartare a amigdalelor pe cale chirurgicaH1 r;;i
a fost foarte bolnav. La un moment dat a intrebat: "De ce sunt vaccinat
~i operat eu, ~inu surioara asta a mea?" Daca mama sa i1 ameninta ca il
va da la un pension, el spune ca va fi mai bine pentru dansul decat sa fie
nevoit s-o vada pe dansa. Raporturile pe care Ie are cu un unchi ~i 0
matu~a, pe care 0 iube~te mai mult decat pe mama lui, nu sunt prea
clare. Baiatul nu-~i ascunde preferinta pentru unchiul ~i miitu~a sa. Nu
este exc1us ca aversiunea fata de mama sa sa-~i aiba radacinile in aceste
raporturi. Pe timpul verii to ate c1asele i~i petreceau recreatiile in
gradina; acolo el s-a apropiat de 0 fetita foarte ingrijita ~i i-a spus ca
vrea s-o sarute. L-am luat de-o parte ~i I-am intrebat prietene~te de ce
vrea sa faca lucrul acesta ~i daca, in general, ii place sa-i sarute pe
ceilalti. In final I-am sfatuit sa 0 sarute pe mama sa, ceea ce el a refuzat
cu vehementa. Cat prive~te povestea aceasta cu sarutul, banala in ea
insa~i, cred ca m-a facut sa inteleg ca baiatului ii lipse~te acasa
. afectiunea. Am chemat-o pe mama la ~coala ~i i-am sugerat sa incerce
sa redreseze situatia, sarutandu-~i pur ~i simplu copilul ~iaratiindu-i mai
muM afectiune, in locul batailor pe care i Ie administra. M-am lovit,
insa, de 0 rezistenta salbatica: "La noi nu exista a~a ceva!"
In rest, baiatul este bine ingrijit din punct de veder~ fizic ~i acorda
tot atata atentie vestimentatiei sale precum rechizitelor ~colare. Parintii
yegheaza cu stra~nicie ca el sa-~i faca temele. Aptitudinile ii sunt mai
mult decat mediocre, atentia u~or de distras. De altfel este muncitor ~i
ar dori sa faca totul singur. Vointa, in genere, este lesne de influentat ~i
ia hotariiri pripite. In timpul orelor de clasa i1intrerupe pe institutor, nu
da nici 0 importanta mustrarilor, ii love~te fara motiv chiar ~i pe elevii
care nu se gasesc in imediata lui vecinatate, aruncand in ei cu servieta,
ori ii rane~te la fata cu sandalele de gimnastica. Cand i se nazare, se
cu1ca in banca, arunca cu castane prin clasa, fluiera ~i fredoneaza,
comenteaza spusele institutorului ~i ale colegilor, substituie creioanele
colorate ~i apoi sustine ca sunt ale lui. Placerea lui este ca darame
jocurile de constructii. Arunca pe jos uneltele de lucru manual, iar cand
Ie aduna, face disparute daltile.
158
159
ALFRED ADLER
160
Ei nu suporta sa se gaseascaintr-o
161
situatie dezavantajoasa. Eijoaca, din
J'
ALFRED ADLER
rasputeri, rolul celui care pare mai mult dedit este. Veti constata la acest
baiat tendinta de a-~i da importanta, trebuinta de a-~i face loc in primul
plan, dar fiind incredintat ca drumul ii este barat in partea utila a vietii.
Avem datoria sa argumentam cele afirmate mai sus. Mama ne-ar
putea arata daca I-a rasfatat pe copil, precum ~iconditiile in care acesta
a crescut. A~ dori sa subliniez ca baiatului ii lipse~te curajul ~i se
impune sa vedem daca aceasta carenta nu se manifesta ~i in alte
imprejurari. S-ar putea ca noaptea sa ceara ca mama sa stea langa el,
dupa cum s-ar putea sa scoata tipete in timpul somnului. Daca la ~coala
se comporta arogant fata de institutor, asta nu inseamna curaj; el
cunoa~te limitele ce-i sunt impuse institutorului ~i 0 face pe eroul.
Al doilea cazeste un tip complex, mai disfatat de catre tata decat
de catre mama, raporturile lui cu mama fiind tensionate, deoarece nu a
~tiut sa-i ca~tige simpatia. Dupa raspunsul in legiltura cu sugestia
institutorului, care i-a cerut sa-~i trateze baiatul de preferinta cu
dragoste, sarutiindu-l din cand in ciind in loc sa-l bata, putem presupune
ca aceasta femeie este dura ~i rece. Ne amintim ce a raspuns ea: "A~a
ceva nu se obi~nuie~te la noi". Trebuie sa se fi petrecut lucruri mai grave
pentru ca mama sa se poarte in felul acesta.
Baiatul are 0 sora mai mica. Daca auziti spunandu-se ca un copil
este mai ata~at de tatal sau decat de mama, puteti presupune ca el se afla
in a doua faza de evolutie. Daca mama, intr-un fel sau altul, nu mentine
kgatura cu copilul, atunci pe primul plan trece tatal. Ar trebui, de
asemenea, sa incercam sa ~tim daca nu cumva, inaintea acestui baiat,
mama nu a avut un alt copil care sa-i fi monopolizat tandretea. Poate ca
tatal, 0 matu~a, un unchi s-au ocupat mai mult de diinsul, pe cand mama
era in imposibilitate sa 0 faca, din cauza bolii. Nu cunoa~tem daca boala
mamei a reprezentat un motiv suficient ca sa-l detumeze pe copil de la
dansa.
162
163
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
la~.
(Baiatul, care, in tot acest timp, nu a scos un cuvant, iese.)
Dr. A (auditoriului): A~ vrea sa adaug 0 observatie. Trebuie sa ai
o anumita experienta ca sa Ie vorbe~ti parintilor ~icopiilor, dar cine altul
sa 0 poata avea, daca nu chiar institutorul? Nu este yorba pur ~i simplu
de 0 explicatie verbala a starilor de lucruri. In fiecare caz de copilproblema ne confruntam cu 0 situatie dramatica. In calitate de
psihopedagog, ne asumam un anumit rol, pe care suntem obligati sa-l
indeplinim cum se cuvine, in modjudicios, in vederea atingerii unui
scop clar definit. Activitatea no astra nu 0 putem compara cu nimic
altceva. Trebuie sa ne fie limpede ca nu 0 putem asemui decat cu arta.
arta de 0 mare eficienta, atat pentru copii, cat ~i pentru adulti
(Mamei lui S.): Sunteti multumita de fiul dumneavoastra?
Mama: E tare rau. Se ia de cei mici.
Dr. A: Trimiteti-ni-l ca sa vedem daca este timid sau nu, insa fara
sa-i spuneti despre ce este yorba. (Auditoriului, dupa plecarea mamei):
Un copili~i poate compensa timiditatea prin aroganta. (Adresandu-se
copilului): Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?
G. (nu raspunde).
Dr. A: Ce ti-ar placea cel mai mult? Ai vrea sa devii un baiat
inteligent, in stare de ceva, ori crezi ca nu vei reu~i niciodata a~a ceva?
(Se constata ca este un copil stangaci.)
Faptul acesta trebuie sa fi impiedicat mult progresele copilului.
Dr. A: Iti lipse~te curajul; crezi ca ceilalti pot totul, iar tu nimic.
Crezi d nimic nu-ti va ie~i cum trebuie ~i de aceea ii stinghere~ti pe
ceilalti. Eu sunt incredintat ca e~ti un baiat curajos. Va fi bine daca te
apuci curajos de treaba, concentrandu-ti atentia in aceasta directie. Mai
bine nu va fi nici maine, nici poimaine, dar in vreo doua saptamani vei
putea deveni un elev bun. Totul va merge mai bine. Ce crezi? Vrei sa
incerci? Chiar daca nu prime~ti nota cea mai buna, nu trebuie sa te dai
batut. Daca deranjezi lectiile, ia stai putin ~i gande~te-te daca n-o faci
pentru ca nu crezi ca poti ~itu sa reu~e~ti sa inveti.
164
165
~
ALFRED
ADLER
Mama: Doar di este putin agitat. De la varsta de doi ani nu-~i mai
uda a~ternutul.
Dr. A: I~i face u~or prieteni?
Mama: Este foarte autoritar.
Dr. A: Are impresia ca nu mai este primul, ca odinioara, la bunica
lui, unde a avut aceasta impresie. Ascultarea inseamna pentru diinsul
injosire. Se crede victima unei nedreptati cand cineva nu se ocupa de
diinsul.
Mama: Trebuie sa discut mereu cu el, dar nu ma asculta niciodata.
Este neglijent, darii place sa-~i faca toaleta. Se spala singur.
Dr. A: Asta e foarte bine, e dragut din partea lui. Se pare ca nu
devine rautacios deciit cand nu se ocupa cineva de diinsul.
Mama: Ma plictise~te intr-una. Saptamiina trecuta a plecat de
acasa la ora 10, mi-a promis di se intoarce la ora amiezii, insa nu s-a
intors deciit la ora 6 seara.
Dr. A: Ii place sa fie cautat ~i sa manifeste cineva grija fata de el.
Ecurajos?
Mama: Nu se teme de nimic.
Dr. A: A~ dori sa stau de yorba cu el ~i sa-i spun sa n-o mai faca
mereu pe eroul. Pentru ca daca se va purta in acest fella ~coaIa va sfiir~i
prin a 0 apuca pe un drum rau in viata. Incercati sa fiti mai prietenoasa
cu diinsul ~i spuneti-i cu bliindete: "Tu vrei ca mereu sa se ocupe cineva
de tine, dar acum e~ti baiat mare!"
(Mama iese.)
Dr. A (auditoriului): Femeia aceasta nu mi se pare chiar atiit de
bolnava! (Adresiindu-se copilului, care a intrat): Cum 0 duci cu ~coala?
S. : Foarte bine!
Dr. A: Ti-ar placea sa fii primul? Ce frumos ar fi daca ai fi mai
bun la aritmetica, la compunere ~i daca te-ai mentine printre frunta~i!
Dar pentru asta ar trebui sa colaborezi, pe ciind tu, eel mai adesea, faci
opozitie. Nu vrei sa colaborezi cu c1asa, cu institutorul? Ar fi mult mai
bine!
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
NOTE
1
GREU EDUCABIL
167
PIERDUT
168
169
ALFRED
ADLER
A HOTIEI
,
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
acasa. Acela~i factor actioneaza ~i atunci dind intre soti exista grave
neintelegeri. In acest caz este imposibil sa treze~ti interesul copilului
pentru semenii sai. Adesea in casniciile nefericite se intaInesc cop iiproblema. Crizele de furie ale tatalui sau folosirea de mijloace de
educatie autoritare sunt obstacole in calea dezvoltarii sentimentului
social.
" ... Spre a Ie face cadou ucenicilor mindirigii din acea casa de
cornerf'.
Faptul confirma pe deplin conceptia noastra.
"A furat trandafiri dintr-un pare de prin imprejurimi, fie spre a-i
oferi unei matu~i foarte frumoase ~i care 11iubea mult, fie spre a-i aduce
acasa".
172
173
ALFRED ADLER
174
ALFRED ADLER
176
177
ALFRED
ADLER
XVIII. ENURETICUL
(PI~ORCOSUL)
ALFRED ADLER
schimblim acest scop, sa-i indicam un alt scop, a~a incat sa se poata face
folositor semenilor.
180
181
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
dificultati in aceasta privinta. Cei care vor sa fie stapani pe functiile lor
organice sau pe miidularele lor, vor refuza sa primeasca ordine
referitoare la acestea. Vom putea vedea cum, noaptea, se scoala j'ntr-o
stare de semisomn, a~ezandu-se pe olita lor, fara a avea nevoie de
asisterita. Dar cand este trezit ~i pus pe olita, intervine refuzul, insotit
de crize de furie.
Nu ne este indeajuns de c1ar unde s-au comis erori in educarea
acestui copil. Probabil ca, de la 0 situatie pliicuta, el a trebuit sa treaca
la una prea putin agreabila pentru dansul.
"Copilul frecventeaza j'n prezent prima c1asa de liceu".
Cred ca este earn tarziu pentro varsta lui. Clasa aceasta el ar fi
trebuit s-o urmeze la varsta de zece sau unsprezece ani. Putem admite
ca sigur faptul ca, din moment ce a ajuns sa frecventeze liceul, nu este
nici idiot, nici imbecil ~i nici macar debil mintal. Este verosimil faptul
ca ar fi fost un elev mai bun in cazul j'n care nu ar fi avut de suferit j'n
permanenta acea tensiune psihiea pe care 0 cunoa~tem.
"A trebuit sa repete prima ~i a treia c1asa la ~coala primara".
Aceasta se coreleaza cu ipoteza noastra, potrivit ciireia el a suferit
de pe urma unei anumite tensiuni ~i ca nu s-a putut consacra indeajuns
activitatii la ~coalii; mai ales daca a avut de-a face ~i cu un institutor
sever. Ceea ce I-a descurajat ~imai mult. Desigur ca aceste circumstante
nu i-au adus nimic bun nici acasa.
In prezent face progrese multumitoare la invatatura."
Probabil ca dirigintele este un om cumsecade.
"Are prieteni".
Incepe sa-~i recapete speranta ~i sa priveasca viata cu mai mult
curaj.
"Adesea, la ~coala sau pe strada, face grimase".
~i grimasele prezinta 0 forma dinamica pe care 0 putem considera
un limbaj. Ce vor sa spuna strambaturile lui decatdi baiatul cere sa fie
privit, sa sara j'n ochii celorlalti? Eljoaca un rol, un rol de comedie, spre
a atrage atentia semenilor. Fenomenul este analog cu acela al enureziei
~i cu murdiirirea cu excremente. EI ar dori sa se situeze cat mai j'n prim
plan. Are impresia ca nu este luat in seama ~i lupta spre a se face
remarcat.
"Din informatiile ce ne stau la dispozitie, ar fi j'nceput sa mearga
la varsta de 11luni ~i a j'nceput sa vorbeasca destul de tarziu".
183
ALFRED ADLER
examinare rinolaringologica.
nefrita".
184
1SS
indoiala ca pelticia a fost tinta unor reflemeli ~ica aceste zeflemeli i-au
macinat curajul.
"Tatal sau ar fi prezentat acela~i defect de pronuntie".
Nu defectul de pronuntie s-a transmis pe cale ereditara, ci forma
limbii sau conformatia maxilarului. Orice defect de pronuntie este
favorizat de 0 dispozitie organica speciala. La gangavi constatam foarte
adesea fie 0 conformatie anormala a boltii maxilarului sau a laringelui,
fie anomalii dentare. Toate acestea contribuie la stanjenirea mecanismului pronuntiei normale ~i deschid calea unui defect de vorbire.
"Boli ale copilariei: rujeola, varicela, precum ~i pneumonie.
Ablatia unor vegetatii adenoide ~i amigdalectomie, acum trei ani".
Asemenea informatii nu trebuie trecute cu vederea.
"Copilul este plapand, astenic ~i lasa impresia ca este timid ~i
anxios".
ALFRED ADLER
ALFRED
ADLER
NOTE
1 Urinare involuntara, in timpul somnului, care in cazul unor copii poate
capata caracter sistematicoUnii autori utilizeazatermenul enurezis. Se int1ilnesc
~icazuri de enurezie diuma. (Nota trad.)
2 Malformatie congenitala a canalului spinal, constand in absenta sudarii
arcurilor vertebrale la una sau mai muIte vertebre; malformatia se intalne~tein
special in zona lombosacrala. (Nota trad.)
3 Cazul respectiv este pe larg infati~at in Alfred Adler, Cunoa$terea
omului, capitolul "Trasaturi de caracter de natura agresiva", paragraful
consacrat geloziei. (Nota trad.)
4 Studiu dat publicitatii in 1907. (Nota tTad.)
188
ALFRED ADLER
190
191
ALFRED ADLER
192
193
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
ALFRED ADLER
Mama: Pe tema asta nu, dar i~i rade de dansulin ceea ce prive~te
piciorul, iar asta e ingrozitor!
Dr. A: Asta se va rezolva ~i, de asemenea, faptul ca urineaza pe
el. V-a~ sfatui sa-i dati curaj copilului, sa nu-l supuneti criticilor, sa nu-l
raniti ~i sa-l exersati sa faca totul prin elinsu~i.
Mama: Familia mea este aceea care il sadie, 11critica, 11rane~te
in permanenta in amorul sau propriu.
Dr. A: Transmiteti-le celor din familie bunele mele sentimente ~i
spuneti-le ca ar trebui sa-~i mai franeze pornirea spre critica, repro~uri
~ijigniri. In ceea ce ne prive~te, yom incerca, cu metoda noastra, sa-i
amelioram comportamentul.
(Mama i~i ia ramas bun, multumind.)
Dr. A: Este foarte important sa se ~tie dacii un copil este, in
familie, tinta permanenta a atacurilor. Nu ~tiu daca ati vazut, la gradina
zoologica, vreun tapir. Acest animal are particularitatea ca, atunci dnd
cineva 11sadie, sa-i intoarca saditorului dosul ~i sa urineze. Este
uneori foarte jenant sa-l mu~truluie~ti pe cineva cand nu este vinovat.
Dr. A: (adresandu-se copilului): Cum 0 duci cu ~coala?
Copilul: Bine.
Dr. A: Tu e~ti un baiat bun ~i ai putea sa fii ~i un elev bun. Cred
ca nu prea ai incredere in tine, ti-a intrat in cap ca nu poti reu~i la
aritmetica. Este un fleac. 0 sa vezi ca vei reu~i cu u~urinta. Te voi ajuta
eu sa devii bun la aritmetica! Atunci yom reu~i sa urmezi aHa ~coala,
unde iar a~ vrea sa te ajut. Vom porni-o cum se cuvine, te vei bucura ~i,
deodata; vei vedea, 0 sa se spuna despre tine: "Ia uite ce progrese face!"
A~ dori sa frecventezi caminul de zi pentru copii, pe care 11conduc eu;
te potijuca acolo,iti poti face temele, vei fi fericit intre copiii din camino
~i eu 0 duceam rau cu aritmetica, cineva mi-a aratat cum sa procedez ~i
a~a am ajuns eel mai bun la aceasta materie. Ce-ar spune institutoarea
sa vada ca ai ajuns eel mai bun la aritmetica?
Copilul: Ar fi fericita.
Dr. A: Vrei sa-i faci placerea aceasta?
Copilul: Da.
Dr. A: Revin-o in dteva zile ~inu te mai mahni daca vreun baiat
iti spune ceva rautacios, pentru ca 0 face din prostie. Daca acasa e~ti
criticat, nu trebuie sa te superi ~i sa faci pipi pe tine. Trebuie sa-mi dai
o mana de ajutor. Se poate conta pe tine?
(Baiatul iese.)
198
NOTE
1
trad.)
2 Ceea ce Adler nume~te "Minderwertigkeit
inierioritatea organelor. (Nota trad.)
3 Referire la ora~ul Viena. (Nota trad.)
xx. IN
UMBRA FRATILOR
SI
,
,
SURORILOR CU 0 DOTARE
SUPERIOARA
ALFRED ADLER
202
203
ALFRED ADLER
204
205
ALFRED ADLER
206
207
ALFRED ADLER
ca te sperii de el".
Am mai discutat despre acest lucru; ar vrea sa fie primul.
"Are privirea fugara ~i ochii lui cauta in jos".
Este cautatura care ne dezvaluie timiditatea, repulsia de a stabili
un raport cu ajutorul privirii. Parra ~iorganele noastre de sim! - cu atilt
mai rau pentru psihologii de alte orientari - au functii sociale; ele cauta
o relatie, ca ~i organele limbajului.Limbajul reprezinta tentativa de a
stabili un contact cu vecinul nostru. In al sau "jargon al privirii", baiatul
i~i exprima sentimentul slabiciunii sale, cum ar face-o prin tehnica
limbajului propriu-zis. Slabiciunea ~i-o arata ~i prin vorbirea
precipitata, ca ~i cum s-ar teme sa nu-l atace cineva daca nu vorbe~te
atilt de repede.
"Sportul nu-l intereseaza".
Evident.
"A fost scutit de gimnastica in perioada ~colarizarii, din cauza
unei adenopatii inghinale" .
In aceasta se reflecta, 0 data in plus, tandretea deosebita cu care a
fost inconjurat in copilarie. Pentru ca mi se pare exagerat ca din cauza
unei adenopatii cineva sa fie definitiv scutit de exercitiile de gimnastica.
Acea adenopatie s-a datorat pesemne unei mici plagi pe care 0 va fi
contractat intre degetele de la picioare. Asemenea accidente se vindeca,
in general, foarte repede.
"Cu ocazia unui examen general, la care se supun toti elevii
~colilor profesionale, medicii au constatat 0 boala nervoasa ~i baiatul a
trebuit sa fie supus unui tratament special. Tratamentul nu a putut avea
loc, deoarece patronul nu se putea lipsi de el din cauza lipsei de personal
~i din cauza cre~terii momentane a comenzilor".
Trebuie, a~adar, sa presupunem ca, in pofida tuturor aparentelor,
el a reu~it sa se faca util.
"Actualmente baiatul ~i-a trecut cu mult succes examenul de
ucenic; totu~i, parintii privesc cu nelini~te viitorul sau. Ei sunt convin~i
ca baiatul nu este la inaltimea cerintelor meseriei, a muncii pe care
aceasta 0 cere".
Aceasta in pofida reu~itei la examenul de ucenic, reu~ita insotita
de 0 mentiunc! Desigur, nu se vor gasi multi parinti care sa-~i faca griji
in asemenea cazuri. Copilul pare sa fi fost dintotdeauna obiectul solicitudinii parintilor. Probabil ca ~i aceasta atitudine a contribuit la
208
ALFRED ADLER
NOTE
1 Termen
2
211
aluzie la ele cand se ive~te cea mai buna ocazie. Adoptarea acestei
atitudini ~iurmarirea acestui proces sunt absolut necesare. Sim!ul critic
al psihologilor ~ipedagogilor are radacini putemice. Este recomandabil
sa folosim termenii expletivi "po ate" sau "cred ca aceasta ar fi eficace".
Nu suntem in situa!ia de a-i trata ~ipe pann!i; lor Ie putem da, eventual,
ideL Este imposibil sa modifici prin cateva cuvinte un sistem bine
inradacinat. De altfel este de prisos, din moment ce ne putem asigura
increderea copiilor, sa Ie aratam ca nu trebuie sa ia dificulta!ile in tragic,
ca mai important este sa aiM curaj. Un consilier dispune de mijloace de
a incuraja intr-o jumatate de ora un copil care se simte aproape de
prabu~ire.
Pe de alta parte, situa!ia noastra este avantajoasa: avem de-a face
cu copii care au fost critica!i. Ei intra deodata intr-o atmosfera noua,
unde i~i pot da seama ca nu sunt considera!i cazuri disperate.
Ar fi bine sa ne aflam timp mai indelungat in contact cu ace~ti
copii ~i sa putem dispune de un numar suficient de educatori. Din
nefericire, nu putem publica statistici, dar institutorii ne raporteaza
rezultate incurajatoare.
Deci, mai intai trebuie sa-i ca~tigam pe parin!i. Grice consilier
poate dezvolta la gradul cel mai inalt 0 metoda in acest scop. In primul
rand suntem obliga!i sa ne comportam cu multa blande!e. Anumi!i
pedagogi au atins 0 adevarata maiestrie in practicarea tratamentelor
caracterizate prin blande!e. Aceasta maniera este necesara mai ales
atunci cand ave!i in vedere defecte cum este furia. Dar sa nu uitam
niciodata ca bIande!ea nu este decat aspectul exterior al problemei ~i ca
important pentru noi este sa clarificam punctul esen!ial, sa scoatem la
lumina stilul de via!a al subiectului in chestiune. Acesta este marele
avantaj care ne deosebe~te de al!ii. Aceasta tehnica trebuie sa 0
practicam fiind con~tien!i de misiunea noastra ~i, mai ales, sa 0
practicam cu inteligen!a. Nu dorim sa ob!inem ameliorarea comportamentului copilului prin rasfa!area lui, ci vizam problema centrala care
se refera la lipsa de curaj, la defectele copilului, la faptul ca el s-a
condamnat singur pe sine. Aici este cheia problemei, restul nefiind
decat introducerea. lata de ce metoda contactului trebuie sa preceada
restuI. Acela care, insa, se va margini la stabilirea acestui contact se
in~ala. I~i imagineaza ca prin aceasta va ob!ine 0 vindecare, dar daca 0
ob!ine, faptul se va datora hazardului ~i nu terapeuticii administrate.
212
213
ALFRED
ADLER
"
ALFRED ADLER
216
217
"
ALFRED
ADLER
PSIHOLOGIA
$COLARULUI
GREU EDUCABIL
ALFRED ADLER
220
221
ALFRED ADLER
vietii copilului sunt dificile, rezolvarea lor cere curaj ~i de aceea acesta
nu trebuie sa-~i piarda curajul.
In concluzie: niciodata sa nu combatem un copil, dat fiind faptul
ca el este eel mai puternic. Copilul nu are nici 0 responsabilitate. Acela
care i~i asuma 0 responsabilitate nu este niciodata eel mai puternic.
Adevarata noastra opera 0 constituie practica. Nici un fel de
educatie nu poate construi in vid. Aveti de luptat cu dificultatile care
rezuIta din diferitele interpretari ale cercetarii ~tiintifice. Suntem pentru
tolerarea comparatiei. Trebuie sa luati cuno~tinta ~i de aIte teorii ~i
puncte de vedere. Comparati-Ie cu grija ~i sa nu credeti pe nimeni pe
cuvant: nici pe altii, nici pe mine.
222
223
NOTE
1 Helen Adams Keller, nascuta in 1880 in statuI american Alabama, a
devenit la vlirsta de un an ~i~apteluni surdomuta ~ioarba, pentru ca la vlirsta
de ~apteani sa fie incredintata unei educatoare foarte pricepute, care a invatat-o
nu numai limbajul mimicogesticular, ci ~isa citeasca ~isa scrie. Pana la urma,
Helen a frecventat ~icursuri universitare, s-a specializat in pedagogie ~ia scris
instructive carti autobiografice, printre care Lumea in care triiiesc (1908).
Arthur Penn a turnat ~iun film a carui eroina este Helen Keller: Miracol in
ALFRED ADLER - UN
"CURRICULUM VITAE"
1908 i-a fost un discipol mai mult sau mai putin credincios ~i de care in
1911 s-a separat cu mare valva, impreuna cu adeptii sai, respingand
viziunea exagerat sexualista a freudienilor "ortodoqi" ~itrasand treptat
coordonatele a~a-numitei "psihologii individuale comparate", pe care
Adler a propagat-o cu 0 rara ravna parra la sfar~itul vietii.
Din anu11912, Alfred Adler a inceput sa organizeze, in zeci de
~coli vieneze, centre de consultatii psihopedagogice, bazate pe propria
sa conceptie asupra naturii ~i devenirii umane, asupra educabilitatii
copiilor.
Dupa ce, ca reactie imediata la ruptura cu psihanaliza de orientare
freudiana, constituise de urgenta 0 Asociatie pentru Psihanaliza Libera
(Verein fur freie Psychoanalyse), ulterior a creat Societatea de
Psihologie Individuala (1912), iar doi ani mai tarziu (1914)
stabilita la periferia
sale
relatia pe care
in care sunt
VITAE"
LEONARD
GA VRILIU
Dr. LEONARD
INDICE DE NUME
GA VRILlU
LESSING, Gotthold
211
dr. LEVY: 64
Ephraim:
IACOB: 132,135,205
IOSIF: 83
ISAAC: 135
JAENSCH, Erick: 145
JAHN, Ernst: 226
JUNG, Carl Gustav: 7
KAUS, Otto: 37,38
KELLER, Helen: 216, 223
227