Capitolul

11
ILUMINATUL NATURAL
AL CL|DIRILOR

11.1. GENERALIT|}I
Conceptul de confort luminos.

Condi]iile minime care asigur\ gradul

de confort din punct de vedere al
iluminatului `n cl\dirile de locuit, socialculturale [i industriale sunt influen]ate
de:
modul de p\trundere a luminii solare;
cantitatea de lumin\;
dimensiunile golurilor (ferestre, u[i) `n
raport cu cele ale plinurilor.
Toate `nc\perile destinate locuin]elor
oamenilor trebuie s\ primeasc\ lumin\
natural\. Fac excep]ie urm\toarele
spa]ii din cadrul locuin]elor: holuri,
vestibuluri, c\m\ri, b\i, W.C.-uri, iar din
cadrul cl\dirilor social-culturale, care
necesit\ [i o lumin\ artificial\ [i `n
timpul zilei: s\li de opera]ii chirurgicale,
expozi]ii, s\li de spectacole.

~n cl\dirile industriale cu parter, ce au

l\]imi mari, iluminarea natural\ este
asigurat\ prin combinarea iluminatului
lateral cu cel de sus.
Confortul luminos, prin efectele
pozitive, va condi]iona: s\n\tatea
locatarilor, m\rirea productivit\]ii [i
exploatarea economic\ a cl\dirilor.
Asigurarea luminii necesare `n
`nc\perile cl\dirilor civile va conduce la
m\rirea capacit\]ii de a distinge detalii
mici [i la cre[terea vitezei de percep]ie.
Nivelul de iluminare natural\ este
influen]at de:
constan]a condi]iilor de iluminare `n
aer liber, care depind de amplasarea
geografic\, orientarea cl\dirii, anotimp,
ora zilei, nebulozitate;
culoarea
suprafe]elor
`nc\perii
(culorile deschise conduc la sporirea
luminii indirecte reflectate);

141

 cur\]irea geamurilor.
Exigen]e privind iluminatul natural.

Modul de iluminare natural\ a unei

`nc\peri (iluminare lateral\, iluminare de
sus, iluminare combinat\) se va alege `n
raport
cu
destina]ia
`nc\perilor
(specificul muncii) [i m\rimea acestora.
Valorile iluminatului natural ce trebuie
asigurat `n diferite `nc\peri, sunt
indicate `n standarde, func]ie de
categoriile de lucr\ri vizuale (precizia
lucr\rii).
~ncadrarea orientativ\ a cl\dirilor
civile este indicat\ `n standard `n func]ie
de categoria de munc\ (precizia lucr\rii
prin distingerea unor detalii de diverse
m\rimi).
Nivelul ilumin\rii medii normate este
determinat `n raport cu contrastul `ntre
fond [i detalii (care poate fi: mic, mediu ,
mare) [i luminozitatea fondului (luminos,
mediu, `ntunecos).
~n cazul `nc\perilor la care valorile
normate dep\[esc pe cele calculate se
utilizeaz\ iluminatul mixt: iluminatul
natural general [i iluminatul artificial
local.
Iluminarea natural\ exterioar\.

Intensitatea luminoas\ `n spa]iul liber

este variabil\ `n func]ie de anotimp, ora
zilei, condi]ii meteorologice (sau gradul
de poluare); intensitatea luminii solare
variaz\ `n cazul bol]ii cere[ti acoperite,
`n c^teva minute, de la 100% la 200%,
iar `n cazul soarelui str\lucitor [i al
norilor rapizi `n c^teva secunde de mai
multe ori 100%.

Lumina natural\ exterioar\ este

considerat\ pentru simplificare, lumina
difuz\ a bol]ii cere[ti complet acoperite
(cer uniform luminos); `n ziua solsti]iului
de iarn\ (`ntre orele 9h [i 30! [i 14h [i
30!) se neglijeaz\ eventualul surplus de
lumin\ produs de razele directe ale
soarelui.
Iluminarea exterioar\ orizontal\ `n
spa]iul liber variaz\ `ntre 0 [i 100.000 lx,
av^nd valoare maxim\ de 70.000 lx.
~n condi]iile ]\rii noastre (latitudinea
44-48o), iluminarea exterioar\ dat\ de
bolta cereasc\ este minim 4000 lx.
Valorile normate ale
ilumin\rii
naturale interioare au fost determinate
consider^nd iluminarea exterioar\ Ee =
4000 lx.
La construc]ii cu carater sezonier,
iluminarea
exterioar\
poate
fi
considerat\ de Ee = 7000 lx.
11.2. ILUMINATUL INTERIOR
NATURAL
Iluminatul natural din interiorul
`nc\perii se compune din iluminatul
direct (de la bolta cereasc\) [i cel
indirect (lumina reflectat\ de la
suprafe]ele interioare ale cl\dirilor
`nvecinate sau ale terenului) (fig.11.1).
Planul de lucru este planul orizontal
la care se raporteaz\ valorile de calcul
[i normate ale ilumin\rii naturale.
Conven]ional, planul de lucru se
consider\ situat la 0,85...1,00 m de
pardoseal\ sau `n unele cazuri chiar la
nivelul pardoselii (culoare de circula]ie,
holuri de hoteluri, grupuri sanitare, s\li

142

de sport, gr\dini]e). ~n cazuri deosebite

se consider\ 1,5 m de la pardoseal\
(cazul atelierelor de pictur\).
Uniformitatea ilumin\rii este raportul
`ntre valorile minime [i maxime ale
ilumin\rii naturale interioare `n limitele
zonei de lucru (except^nd zonele
perimetrale de 3...4 m de la suprafe]ele
vitrate).
Factorii de uniformitate (Emin/Emed,
Emin/Emax), `n `nc\perile din cl\dirile
civile, trebuie s\ se `ncadreze `n limitele
indicate de standard, func]ie de precizia
lucr\rii [i nivelul ilumin\rii (Emin/Emed=
0,65 - pe planul de lucru [i Emin/Emax=
0,50 - `n orice punct).
Uniformitatea ilumin\rii naturale `n
`nc\perile cl\dirilor civile se poate
ob]ine prin utilizarea cercevelelor
`nguste, alegerea pordoseii de culoare
deschis\, a ferestrelor cu dimensiuni
mari, a pere]ilor cu grosime mic\.
Folosirea jaluzelelor poate ameliora
factorul de uniformitate a ilumin\rii
Emin/Emax de la 5/195 la 1/115, dar cu o
sc\dere a ilumin\rii medii de la Em = 39
lx la 27 lx [i a randamentului de la 48%
la 33%.
Iluminarea natural\ indirect\ este
compus\ din lumina reflectat\ de la
suprafe]ele interioare (pere]i, tavane,
pardoseal\),
de
la
suprafe]ele
exterioare ale cl\dirilor `nvecinate sau

ale terenului. Aportul luminii reflectate

de lasuprafe]ele interioare (prin folosirea
culorilor deschise) este `n special
important `n zona unde influen]a luminii
naturale directe este mai mic\.
Corela]ia `ntre ambian]a general\ a
`nc\perii, coeficientul de reflexie mediu
al suprafe]elor ce limiteaz\ `nc\perea
(Ym) [i factorul psihologic de ambian]\
(1/1-Ym) este determinat func]ie de
ambian]a `nc\perii (foarte luminoas\,
luminoas\, medie, `ntunecoas\, foarte
`ntunecoas\).
Ameliorarea ilumin\rii naturale `n
`nc\perile `ntunecoase se poate realiza
prin folosirea prismelor de sticl\ (Luxfer)
care deviaz\ lumina natural\ venit\ de
la
`n\l]ime
sub
unghi
redus,
transmi]^ndu-se spre partea din spate a
`nc\perii (fig. 11.1.III ).
Valorile informative ale coeficien]ilor
de reflexie pentru culori (vopsitorie,
zugr\veli, tapete) pentru diverse
materiale [i suprafe]e ( interioare [i
exterioare) variaz\ `ntre 0,88 (alb) [i
0,02 (negru).
Iluminarea natural\ vertical\ prin
ferestre.

Dimensiunile ferestrelor (Sf) `n func]ie

de suprafa]a pardoselii (Sp) a `nc\perii
trebuie s\ satisfac\ valorile minime
normate func]ie de precizia lucr\rii
(distingerea detaliilor de diferite m\rimi)
[i destina]ia `nc\perii.

143

Componentele iluminatului natural

I.

Iluminarea direct\ [i indirect\

100
80

Iluminare direct\

60
H - `n\l]imea ferestrei
40
Iluminare indirect\
20

Plan de lucru

1H

II.

2H

3H

4H Distan]a de la fereastr\

Componentele ilumin\rii `ntr-un punct caracteristic

Iluminare direct\
Iluminare reflectat\
din interior (pere]i,
pardoseal\)

Cl\dire
`nvecinat\

Iluminare indirect\ reflectat\

de cl\direa `nvecinat\

III.

Punct caracteristic
pentru determinarea
ilumin\rii naturale
M\rirea ilumin\rii naturale indirecte (reflectate)
A

Detaliu A

Fig. 11.1 Componentele ilumin\rii naturale laterale. I. Iluminarea direct\ [i

indirect\ reflectat\ interioar\. II. Iluminarea `ntr-un punct P (direct\, indirect\,
exterioar\ [i interioar\). III. M\rirea ilumin\rii indirecte (reflectate din interior) .
144

Valorile normate sunt valabile pentru

ferestrele
av^nd
raportul
al
dimensiunilor l\]ime/ad^ncime,(fa]\ de
pozi]ia ferestrelor) mai mici de 0,5.
Iluminarea natural\ a unei `nc\peri
nu este propor]ional\ cu suprafa]a
ferestrelor Sf c^nd Sf>(1/10...1/8)Sp.
M\rind suprafa]a ferestrelor Sf la
(1/6...1/3)Sp iluminarea natural\ medie
va cre[te numai cu 60%.
Grosimea
mare
a
pere]ilor
diminueaz\ uniformitatea
ilumin\rii
naturale interioare. Se recomand\ ca la
`nc\perile cu suprafa]\ mare de lucru,
aria pardoselii s\ nu dep\[easc\ un
sfert din suprafa]a ferestrei.
Amplasarea ferestrei `n spa]iul
superior al peretelui va conduce la
sc\derea
randamentului
ilumin\rii
naturale, dar se va ob]ine o uniformitate
sporit\, deoarece valorile ilumin\rii
naturale cresc spre partea opus\
ferestrei, sporind totodat\ utilizarea
avantajoas\ a acestei p\r]i a `nc\perii.

cl\dirii exterioare) [i L/H (L - lungimea

cl\dirii exterioare [i H - `n\l]imea ei).
Iluminarea natural\ `n `nc\pere prin
ferestre laterale se determin\ cu rela]ia:
S
E v = Ee f f
(11.2)
Sp

Stabilirea simplificat\ a ilumin\rii

verticale prin ferestre. Pere]ii verticali pe
care sunt pozate ferestrele sunt
ilumina]i de jum\tate din bolta cereasc\
(Ev=0,5 Ee).
~n cazul ilumin\rii naturale prin
ferestre verticale, factorul fereastr\ (f)
este egal cu raportul `ntre iluminarea
prin ferestre (Ef) [i iluminarea exterioar\
(Ee).
f = Ef/Ee ; Ef = Eef
(11.1)

11.3. CALCULUL ILUMIN|RII

NATURALE

Factorul fereastr\ (f) se determin\

func]ie de raportul B/H (B-distan]a p^n\
la cl\direa exterioar\ [i H - `n\l]imea

`n care:
Ev - iluminarea natural\ `n `nc\pere;
Ee -iluminarea natural\ exterioar\
(min 4000 Ix);
f - factorul fereastr\;
- randamentul ilumin\rii naturale
(val. medie 40%);
Sf - suprafa]a ferestrelor;
Sp - suprafa]a pardoseliei ce este
dependent\ de raportul Sf/Sp care e
func]ie de destina]ia `nc\perii.
~n cazul ferestrelor amplasate `n
pere]i de grosime mare
factorul
fereastr\ (f) se corecteaz\ cu un
coeficient, func]ie de b/t [i h/t, de
reducere (`n care b - l\]imea, h `n\l]imea, t - grosimea ferestrei ).

Calculul se efectueaz\ `n puncte

caracteristice pe planul de lucru al
sec]iunilor principale ale `nc\perii .
Iluminarea `ntr-un punct caracteristic
din `nc\pere se realizeaz\ prin
`nsumarea simultan\ sau par]ial\ a
ilumin\rii directe [i reflectate [i este
dat\ de rela]ia:
E = Ed + Eri + Ere + Ert (Ix) (11.3)
`n care:
E - iluminarea interioar\;

145

Ed - iluminarea direct\;
Eri - iluminarea reflectat\ interioar\;
Ere - iluminarea reflectat\ exterioar\
de la cl\diri;
iluminarea
reflectat\ de la teren.
Ert
Iluminarea direct\ Ed se determin\ cu
rela]ia:
Ed = Ec t = e c q t
(11.4)
`n care:
Ed - iluminarea direct\;
Ec - iluminarea de calcul;
t
- coeficient de reducere a luminii
func]ie de: m\rimea cercevelelor (lemn,
beton armat, metal), gradul de
murd\rire [i pozi]ia geamurilor [i
opturarea par]ial\ a ilumun\rii directe
datorit\ elementelor de rezisten]\;
ec - coeficientul bol]ii cere[ti;
q - coeficient influen]at de distribu]ia
neuniform\ a intensit\]ii luminoase a
bol]ii cere[ti [i se determin\ cu rela]ia:
3
q = (1 + 2 sin )
(11.5)
7
`n care:
- unghiul format de linia orizontal\
cu dreapta care une[te punctul dat de
centrul golului de lumin\ din sec]iunea
transversal\ sau longitudinal\.
Calculul coeficientului bol]ii cere[ti (ec)

Coeficientul bol]ii cere[ti este raportul

`ntre proiec]ia suprafe]ei Sc (proiec]ia
semibol]ii cere[ti ce lumineaz\ punctul
P) [i proiec]ia `ntregii semibol]i cere[ti
(fig. 2):
S cos
ec = c 2
(11.6)
r

`n care:
Sc- suprafa]a de cer v\zut\ prin golul
de lumin\;
Sccos - proiec]ia suprafe]ei "Sc" pe
planul orizontal;
r - raza proiec]iei semibol]ii cere[ti pe
plan orizontal.
Determinarea practic\ a coeficientului
bol]ii cere[ti se face cu metoda razelor
cunoscut\ [i sub denumirea de metoda
Daniliuk:
e e
e 0 = I II = 0, 001 eI eII (%) (11.7)
100
sau
e e 4000
e 0 = I II
= eI eII 40 (lx) (11.8)
100
Punctul caracteristic P (unde se
determin\ coeficientul bol]ii cere[ti) din
interiorul `nc\perii reprezint\ mijlocul
semisferei cerului [i, `n acela[i timp,
v^rful unghiului solid care cuprinde golul
de lumin\ [i por]iunea din semibolta
cereasc\ ce lumineaz\ acest punct.
Metoda razelor determin\, pe cale
grafic\, coeficientul bol]ii cere[ti folosind
dou\ grafice unghiulare (fig. 11.2).
Suprafa]a aparent\ a semibol]ii
cere[ti se `mparte printr-un caroiaj sferic
`n 10.000 p\r]i unitare, 100 p\r]i prin
meridiane [i 100 p\r]i prin paralele.
Utiliz^nd cele dou\ grafice unghiulare
se determin\ num\rul de por]iuni
unitare al semibol]ii
cere[ti care
lumineaz\ punctul P, unde se
calculeaz\ iluminarea natural\.

146

Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti (metoda razelor - Daniliuk)

I

A. Conceptul metodei razelor

Legea proiec]iei unghiului solid

II

II

Sc

Formarea graficelor I [i II

~mp\r]irea bol]ii cere[ti `n

por]iuni unitare

II

Sc cos
P

B.

Utilizarea graficelor I [i II pentru determinarea lui [i e1 [i e2 (iluminatul lateral)

Graficul I

140

140

130

130

120

120

110

110

Cercul care trece

prin mijlocul golului
de lumin\ (C)

eI

100

80

60

40

20

40

60

80

100

120

120
Graficul II

20

Sec]iunea
transversal\
prin `nc\pere

100

100
C

80

80
Paralela (C) care
face leg\tura cu
graficul I

eII

60

60

40

40

20

20

Planul `nc\perii

Fig. 11.2 Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti. A. Conceptul metodei razelor. B.

Folosirea graficelor lui Daniliuk pentru determinarea iluminatului natural (lateral)

147

Practic pentru determinarea lui ec se

procedeaz\ astfel:
pe sec]iunea transversal\ a
`nc\perii (sau longitudinal\), pe care
sunt figurate golurile de lumin\, se
a[eaz\ graficul I astfel `nc^t centrul
acestuia s\ coincid\ cu punctul a c\rui
iluminare se determin\. Raza 00 trebuie
s\ fie vertical\ `n punctul P. Se vor
num\ra razele care trec prin goluri (eI) [i
se va nota num\rul cercului, care trece
prin mijlocul golului ferestrei.
pe planul orizontal al `nc\perii,
desenat la aceia[i scar\ cu sec]iunea,
se suprapune graficul II, `n a[a fel `nc^t
axa graficului 00 s\ treac\ prin punctul
P (fig. 11.3).
Planul vertical, ce con]ine axa
longitudinal\ a peretelui `n care se afl\
golul de lumin\, trebuie s\ coincid\ cu
dreapta din grafic purt^nd acela[i num\r
cu cercul din graficul I (astfel se face
leg\tura `ntre cele dou\ grafice) se vor
num\ra razele care trec prin goluri (eII).
Iluminarea indirect\

Iluminarea indirect\ se ob]ine din

lumina reflectat\ din interior (Eri) [i din
exterior (Ercl, Ert).
Iluminarea natural\ produs\ de
lumina reflectat\ de la suprafe]ele
interioare (tavane, pere]i, pardoseli) se
calculeaz\ cu rela]iile (fig. 3):
- `n cazul iluminatului interior:
Eri = Ec minR1
(11.9)

E vi = Ec min R1 + Ec med R 2

`n care:
Ec min - valoarea minim\ a luminii de
calcul;
R1
- factorul de reflexie pentru
iluminatul lateral care poate fi unilateral
sau bilateral;
Ecmed =

E1/ 2 + E2 + E3 +... +En / 2

(11.12)
n

`n care:
n - num\rul punctelor caracteristice `n
care se calculeaz\ iluminarea;
R2 - factorul de reflexie pentru
iluminatul de sus care este func]ie de
num\rul deschiderilor [i raportul H/L `n
care, H - `n\l]imea `nc\perii; L - l\]imea
`nc\perii.
Coeficientul mediu de reflexie:
med =

S11 + S 22 + S33
S1 + S 2 + S3

(11.13)

`n care:
Y1 ,2 ,3 - coeficien]i de reflexie a
suprafe]elor (func]ie de culoarea
pere]ilor, tavanelor, pardoselii);
S1, S2,...Sn - suprafe]ele respective
ale pere]ilor, tavanului, pardoselii.
Iluminarea natural\, produs\ de
lumina reflectat\ de la cl\dirile
exterioare sau de la terenul exterior se
calculeaz\ cu rela]iile:

- `n cazul iluminatului de sus:

Eri = Eo med R2
(11.10)
- `n cazul iluminatului combinat:

(11.11)

E v cl = 0,10 Ec cl t

`n care:

148

(11.14)

Iluminatul interior natural combinat (lateral [i de sus)

I.

Componentele iluminatului interior direct (lateral [i de sus) [i indirect (reflectat)

Iluminare
direct\
de sus

Iluminare indirect\
reflectat\ din interior

Iluminare indirect\
reflectat\ din interior

Iluminare
direct\ lateral\

Iluminare direct\ lateral\

Lumin\ reflectat\ din interior

Lumin\ reflectat\ din interior

II.

Planul de lucru

Curbele ilumin\rii naturale laterale, de sus [i combinate

Iluminare de sus

Iluminare combinat\
lateral\ [i de sus

Iluminare lateral\

Planul de lucru

Fig. 11.3 Iluminatul natural combinat. I. Componentele iluminatului natural.

II. Curbele iluminatului natural.

149

- iluminarea natural\ ce s-ar

E c min - valoarea minim\ a luminii de

realiza de la bolta cereasc\ pe

por]iunea cl\dirii;
t - coeficient de reducere a luminii
func]ie de gradul de murd\rire [i pozi]ia
geamului (orizontal, vertical, `nclinat) [i
natura cercevelelor (metal, lemn, beton
armat);
E Tt = Ecmin R 3
(11.15)

calcul;
R3
- factor de reflexie a terenului
func]ie de raportul B/h `n care; B ad^ncimea `nc\perii; h - `n\l]imea
ferestrei peste planul de lucru.
Concep]ia cl\dirilor civile din punct de
vedere al asigur\rii unui iluminat natural
optim trebuie corelat\ cu izolarea
termic\ suplimentar\ a spa]iilor vitrate.

E c cl

`n care:

150