Sunteți pe pagina 1din 327

Aeademille domnesti din Bueuresti sl

Iasi, prima infiintata ln 1689 lar a doua


la 1707 au fost focare de cultura de mare
Inseinnatate pentru Ifirile romane i sudestul european.

Luerarea infatiseaza, pe baza unei informatii ample si In mare parte inedita,


evolutia, modul de organizare si progresele pc care le-au Limit timp de mal
Line de un secol aceste asezaminte de
cultura.

Ele au mijlocit patrunderea iluminismului occidental In tarile romAne

Aria d n a tp mar-law - C org n

ACADEMIILE DOMNESTI
din

au pregiltit renasterea cultural de la


sflrlitul secolului al XVIII-lea si !neepuLul celui urmator. Prin ele s-a dezvoltat. limba romana i literatura, s-au ri-

dicat figuri reprezentative de carturari


care au adus un mare prestigiu Varibir
romane In sud-estul european.

BUCURESTI SI

Un aspect interesant pentru

secolele

XVII-XVIII 11 reprezinta studierea apartenentei sociale i etnice a elevilor, personalul didactic cu o pregatire superioara

continutul InvatamIntului revelator


pentru epoca respectiva.
Detnn de releVat este si faptul ca 1ncephut de pe la 1760 la aceste Academii,
profesorii au Inceput sa utilizeze In traducen i sat prelucrari manualele cele
mai moderne : engleze, franceze, germane si italiene, care reflectau &dim

iluminista a secolului al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

4
,

:1.

ftr.mtmatm!

.,

tmtebma.,mm.tftmemm.M.Mt.PIMH
.
t

'!",`

www.dacoromanica.ro
re

ArIadna Camariano-Cioran

ACADEMIILE DOMNEVI-1

DIN BUCURE0-1

www.dacoromanica.ro

likl

Coperta de Theodor Bogoi

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE


A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

BIBLIOTECA ISTORICA XXVIII

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

ACADEMIILE DOMNETI
DIN BUCURWI-1 SI 1A51

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA


BucureW, 1971

www.dacoromanica.ro

CATRE CITITOR

Invdtdmintul Academiilor domnesti, care a ddinuit aproape un veac


si jumdtate si a fost de mare folos societdlii romdnesti, nu este cunoscut
in toatd amploarea sa fi de aceea nu este apreciat la justa lui valoare.
in aceastd lucrare se studiazd, pentru prima data, toate aspectele
acestui invdjamint : organizarea, personalul didactic, metodele educativpedagogice, apartenenta socialq, a elevilor i rolul Academiilor domneti

In prile Romneti i in Sud-Estul european.


Am insistat asupra studiilor fi gindirii profesorilor, ea fi asupra
manualelor elaborate de ei, pentru a putea schita o imagine clard a culturii
pe care Idrile noastre o datoreazd invdidmintului Academiaor, care in momen-

tele sale de inflorire putea fi comparat cu eel similar din Occident. Am


subliniat faptul di mulli dintre profesori erau oameni luminali, eu gindire
sociald f i politicd progresistd, fapt pentru care de altminteri au fost acuzati
de ateism, persecutati de bisericd f i de boierii tdrii, care au frinat uneori
dezvoltarea Academiilor sau nu au incercat sd infiinleze mai de timpuriu
un invdtdmint in limba Idrii. Iatd cum explicd Dinicu Golescu, un boier

luminat din sec. XIX, acest fapt : Cei de sus n-au vrut sd lumineze pe
cei de jos, de teamd sd nu-si, piardd situafiunile lor privilegiate". Am insistat si asupra circulaliei largi in fard fi in Occident a manualelor
folosite 'in Academii, fapt ce dovede?te at erau de Mutate luerdrile dupd
care studia tineretul roman.
Majoritatea textelor f colare in manuscris, pdstrate astdzi 'in Biblioteca Academiei Romne, provin din biblioteca Colegiului Sf. Saya. Altele

provin din bibliotecile mitropolitului Iosif Naniescu, a episcopului de


Buzau, Dionisie, a episcopului de Roman, Melhisedec, ale boierilor $tefan
Sihleanu, Grigore si $tefan Brincoveanu, Scarlat Bosetti, Const. Sturza,
Gheorghe fi Matei Creplescu, Matei Milo, Gr. A. Filipescu etc. Un alt

www.dacoromanica.ro

grup de asemenea manuscrise grecesti au aparlinut lui Barbu Izvoranu,


Dorin Grigore barbierul, Ghilit Docan, mai multe lui Cezar BoIliac si altora.

8-au pdstrat fi tipdrituri grecesti purtind ex libris-uri ale unor romtlni,


ca Cupdrusi Alma a/ jupinului Iancu cofetarul, ft tefan Rudeanul, G. Rimniceanu, Nestor Craiovescu, Costache Panu etc. Din listele prenumerantilor
eonstatam ca in fdrile romtine circulan sute de MTV, didactice sau de cultura

generala, serse sau traduse i,12 greaca din limbile occidentale.


Am folosit in lucrarea de fag un imens material documentar, in mare
widsurci inedit fi necunoscnt istoricilor nostri. El provine din documente
fi manuscrise grecesti, precum, fi din periodicele grecesti, vieneze sau germane,

si ele necercetate pina acum. lifentionam, faptul ea periodicele vieneze constituie o mina de aur pentra cea de a doua decada a secolului al XIX-lea.
Am indreptat numeroase afirmalii eronate privind invitleimintul
Academiilor, cuprinse in istoriografia mai veche, Erbiceanu, Chassiotis,

Dosios, N. Iorga, precum fi in lucrdri contemporane de mare amploare,


ca :

Istoria Itomniei, Istoria literaturii romne, Istoria Pedagogiei,

Istoria gindirii sociale si filozofiee in Romnia, precum si in alte lucrari


de mai mica intindere.
Cu toata informalia bogata si amanunfita pe care ne-am sprijinit
pentru a alcatui lucrarea de fold, ea mai comporta unele lipsuri, datorate
in prima rind faptului ca unele opere din secolul al XVIII-lea, ca fi unele
lucrari apttrute in strdinatate, v/14 ne-au fost accesibile. Credem, totusi, ea
aceasta lucrare va rettfi sti puna, in adevdrata sa lumina acest important
capitol din istoria invalamintului si culturii trecutului romdnesc, care este
invittamintul Academiilor domv,esti din Bucuresti si Iasi.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Liraba greac a ptruns In Wile romne nu odat cu venirea domni-

lor fanarioti, cum afirm unii istorici, ci cu mult inainte de inceperea

regirnului fanariot, din Indemnul si sub patronajul domnilor romni. Limba


oficiar a cancelariei administrative era, precum se stie, In epoca mai veche
limba slav, iar apoi cea romn, In care ant serse actele i crtile domnesti chiar sub fanarioti 2. Rare ant cazurile cind intilnim In aceast epocI
i cite un document oficial scris In limba greac 3. Abia In a doua decad a

secolului al XIX-lea, apar In trile romne timide Inceputuri de folosire


a limbii grecesti in cancelaria domnease 4. Dar, din epoca cea mai veche,
multe scrisori domnesti, adresate patriarhiilor ortodoxe, mnstirilor
grecesti de la Muntele Athos si din alte prti, precum si unor persoane
particulare, se scrim. In limba greac. Astfel de scrisori erau scrise de
diecii cancelariei domnesti, dar, de cele mai multe ori, de domnii
Ine din secolul al XrV-lea, domnii romni au avut legturi directe
cu Muntele Athos si cu Bizantul. Nicolae Alexandru, domnul rrii Roma,nesti, s-a adresat in 1359, de repetate ori, prin serisori, patriarhiei din
Constantinopol, rugindu-se
trimit un mitropolit care s organizeze
mitropolia Ungrovlahiei. Patriarhia i-a satisfcut dorinta, trimitind,
precum se stie, pe Iachint Critopol, fost mitropolit al Vicinei 5.
inc6 din secolul al XV-lea, se foloseste limba gread, In Wile romne.
Epitrahilul cu chipul lui Alexandru cel Bun si al doamnei sale, Marina,
Tinem sd preeizdm cd In luerarea noastrd tratdm numai despre pdtrunderea Iimbii
greeWi In Moldova i Tara RomAneased, deoarece In Transilvania nu a existat un fenomen
de felul acesta, sau a fost foarte slab.
2 Nicolae GrAmadd, Cancelaria domneascd in Moldova, In Codrul Cosminului", IX (1935),

p. 184. Constantin Mavrocordat dddea porunci severe personalului administrativ sd nu foloseased decIt numai limba romAnd. Cf. N. Iorga, Studii si documente, vol. VI, p. 290.
3 S-a spus cd Nicolae Mavrogheni, domnul Tdrii RomAneti (1786-1790), a introdus
limba greacd In eancelaria domneascd, realitatea Insd este alta. El nu a introdus limba greacd

cu excluderea celei romAne, ci a cerut numai sd se faed In limba greacd un rezumat al

actelor pe care le semna, Intruelt el nu Ola limba romdnd. Cf. V. A. Urechia, Istoria romdnilor,

vol. III, p. 81.


4 Cf. Revista istoricd", I, (1915), p. 32.
5

atora literaturii romdne, vol. I Bucureti, 1964, p. 238.

www.dacoromanica.ro

ENTRODUCEIRE

poart inscriptii greceti. Un epitaf din 1428 are, de asemenea, o inscriptie


greacg, 6. In prima jumtate a secolului al XVI-lea, se redacteazg, unele

opere in limba greac, al egror continut privete istoria tgrilor romne,


cum este Viala Sfintului Nifon, scris intre anii 1517 i 1521 de Gavriil,
protul mnstirilor de la Muntele Athos. Ptrunderea limbii greceti in
trile romne se accentueaz1 in a doua jumtate a secolului al XVI-lea 7.
Domnii i boierii obinuiau sg, incline mnstirile, intemeiate 0 inzestrate
de ei cu moii, Sf. Munte i patriarhiilor din Rgsg,rit, Ind, din 1391, i cu

timpul inchingrile au luat proportii mari. Cglugrii greci, veniti in


trile romne in urma procesului de inchinare a mngstirilor, pentru
administrarea averilor mnstireti, aduceau in trile romne c'rti 0
manuscrise greceti. Ei erau difuzori ai limbii greceti, flcind ca

mnstirile inchinate sg, deving, uneori focare de culturl.


De la Neagoe Basarab (1512-1521) i ping, la Constantin Brincoveanu (1688-1714) in Tara Romneasc, de la Petru Schiopul 8 0 ping, la

Constantin Duca 9 In Moldova, limba greacg, este ineurajat in trile


romne.

Petru Schiopul a dispus sg, se completeze cronograful grec atribuit


lui Dorotei al Monembaziei, prin adgugirea unui capitol privitor la dorania
sa. Acest fapt dovedete cg, la curtea domneascg din Moldova se gseau
deja in a doua jumtate a secolului al XVI-lea boieri romni cunoscgtori
ai limbii greceti, dornici s citeascg, istorii universale ".
Vasile Lupu introduce limba greacg in biserica domneascg. El hotrkte ca la o stran psaltul sg, cinte grecete i toatg, liturghia s se eiteaseg,
alternativ in grecete i slavonete 11. Tot Vasile Lupu a dat ordin s fie
primiti cAlugri greci in mngstirile mari, pentru ca ei sg, devin profesorii
fiilor de boieri, invtindu-i limba 0 cultura greacg,12. Insui Vasile Lupu

era un bun cunosctor al limbii greceti, ca 0 fiica sa, sotia lui Timu
Hmilnitchil care seria tarului Rusiei in limba greacI13.
Epoca lui Vasile Lupu, domn in Moldova intre anii 1634 i 1654
0 a lui Matei Basarab, donm in Tara Romneascg, intre 1632 i 1654,
constituie o cotiturl in ptrunderea limbii greceti in trile romne,
num'rul cunoscItorilor acestei limbi crescind apreciabil in aceastg, vreme.

Virfurile boierimii bg,tinae vor manifesta o vg,ditg, inclinare pentru


insuirea limbii i culturii greceti, aceasta desigur i din dorinta de a
da propriei culturi romneti un continut mai larg i mai variat" 14.
Istoria Romdniei, vol. II, p. 678.

7 Ibidem.
8 Petru *chiopul a domnit de trei ori In Moldova : 1574-1577, 1578-1579, 1582-1591.

Constantin Duca, a domnit de dou ori In Moldova : 1693-1695 si 1700-1703.


Istoria Romdniei, vol. II, p. 1026.
11 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucuresti, p. 94
si 157. Acest obicei 11 va desfiinta Constantin Mavrocordat.
12 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 157.
13 Revista istoria", XXIII (1937), p. 76.
14 Ion Ionascu, Academia domneascd de la Sf. Saya din Bucurqti..., p. 39.
10

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE

Fiji lui Miron Costin studiau in 1664 retorica in limba greaca 15

Gheorghe Duca a fost un protector al culturii elenice. Fiul sau, Constantin

Duca 16, superior multora din compatriotii si in antica greac

i in

filozofie", a primit o serioasa cultura greaca de la profesorii sal Ioan Comnen


(in calugarie Ierotei al Dristrei), ieromonahul Azarie Cigala vi Spandonis,

viitorul retor al patriarhiei vi profesor la vcoala din Fanar 17


Se pare el Duca avea vi o frumoasa biblioteca cu autori greci
bizantini, fiindca cerea lui Hrisant Notara sa-i restituie operele scriitorilor bizantini Grigoras ii Laonicos Halcocondylis 18 De la Constantin
Duca s-au pstrat i numeroase scrisori in limba greaca ; unele din ele,
de pild, in codex Athous 2328 19 vi in ms. gr. 974 din Bibl. Acad.,
f. 274r-274.
Si in Tara Romneasca au fost buni cunoscatori ai limbii grecevti.
Copiii postelnicului Constantin Cantacuzino au avut profesori greci. Doi
fii ai postehaicului au avut in 1646 ca profesor pe invatatul Paisie Ligaridis, cu o remuneratie de 50 de reali pe luna, precum i toata intretinerea.
imbracamintea 2. Eruditul sau fin, stolnicul Constantin Cantacuzino,
a avut mai intii ca profesor pe un Dionisie, apoi pe invatatul Gherasim
Vlahos din Creta 21 vi pe altii. La Venetia, unde Constantin Cantacuzino,

s-a dus pentru studii, a avut ca mentor pe calugarul grec Gondulis


ca bun prieten pe hiotul Panos Pepanos. La universitatea din Padova,
el a fost insotit de prietenul sau Panos i, devi se gasea in vestitul centra
cultural padovan, totuvi profesorul grec era nelipsit. Si acolo a avut in 1667 ea

profesor pe Arsenie Caludis 22, nepotul lui Gherasim Vlahos. Multe din

carie pe care vi le-a procurat acolo sint grecevti. De pilda, Iliada lui

Homer, gramatica lui Lascaris, operele complete ale lui Lucian vi Aristotel. Atunci
procurat i logica neoaristotelicului Cezar Cremonini 23,
ale carui conceptii vor domina ceva mai tirziu in invtamintul filozofie
predat in Academiile domnevti din Bucurevti i Iai, fiind difuzate de
manualele elevului acestuia, Teofil Coridaleu 24.

16 Manuscrisul grecesc, dui:a care au Invdtat, a intrat In 1714 In biblioteca Academiei


domnesti din Iasi. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. I, p. 33.
16 Gheorghe Duca, originar din Rumelia, a domnit de trei ori In Moldova : 1665-1666,
1668-1672, 1678-1683, si odatd In Tara Romaneascd : 1673-1678.
17 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 158, si acelasi, Istoria imperiului otoman, trad. Jos.
Hodosiu, Bucuresti, 1876, partea I, p. 136. Mai multe amAnunte despre cultura lui
Constantin Duca Vodd In D. Russo, Studii istorke greco-rometne, vol. II, Bucuresti, 1939,
p. 423-424.
18 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 259-260.
Spyr. Lambros, Kcer&Xoyo..., Cambridge, 1895, vol. I, p. 199.
20 Cf. Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe el particularement
avec le patriarcat de Constantinople envisages surtout d'aprs les lettres de Ligaridis, In Balcania", VIII (1945), p. 136, doc. XXIII.
21 Cf. Operele lui Constantin Cantacuzino, publicate de N. Iorga, Bucuresti, 1901, p. 11
si 12, si D. Russo, Studii istorice greco-romelne, Bucuresti, 1939, vol. II, p. 527-528.
32 Operele..., p. 9. Cf. si N. Iorga, L'Acadmie" de Bucarest, In Revue historique",

VI (1929), p. 1-3.

33 Op. cit., p. 2 si 3.
24 Clobule Tsourkas, Les Dbuts de l'enseignement philosophigue et de la libre pens&
dans les Balkans, ed. II, Salonic, 1967, p. 35.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

10

Marele sprijinitor al culturii in genere vi indeosebi al celei grecevti,


Constantin Brincoveanu, care a trimis bursieri greci in Italia 28, era un
bun cunoscAtor al limbii grecevti 26, fiii si de asemenea. Ei au avut ca
profesor pe cretanul Gheorghe Maiota, predicator la curtea lui Brincoveanu27. In calitatea sa de dascgl, Maiota redacta impreund cu elevii sdi,
ca exercitiu de limb, discursuri pe care ei le rosteau in diferite imprejurdri 28. linele din aceste cuvintdri au fost tiprite 23. Fiul cel mare al
lui Brincoveanu, Constantin, un prozator de frunte in limba greacd, a
tradus in neogreacd Viefile paralele ale lui Plutarh, publicate in Bucurevti
in 1704 30. Fiji lui Brincoveanu au avut vi un alt profesor grec, pe .Anastasie Bunelis din Ianina. La 28 aprilie 1712, *tef an Brincoveanu anunta
pe Hrisant Notara el profesorul fratilor si, terminindu-vi ciclul cursu-

rilor, va pleca la Ianina 31. Totodat, i .Anastasie Bunelis scria, la 18 mai


1712, patriarhului cg intentioneazg sd se intoarc acasg, fiindc mi-am
Indeplinit insrcinarea cum am putut, i cit a fost dorinta prea luminatului
meu domn, i, cum am aflat, dupd Pavte nu va continua sg studieze prea
luminatul lui copil" 32.
Printre bunii elenivti au fost i cgrturarii romni Nicolae Milescu
(1636-1708) i Dimitrie Cantemir (1675-1723). Primul vi-a fcut studiile
la Marea vcoald a patriarhiei din Constantinopol 33. Dimitrie Cantemir a

avut ca profesori pe eruditul cglugr Ieremia Cacavela vi pe Meletie,


viitorul mitropolit al .A.tenei, poate i pe altii din Constantinopol.
Pgrerea noastr este a Dimitrie Cantemir nu a frecventat34, dup, cum
-au afirmat toti cercettorii romni, Marea vcoal, din Constantinopol.
Admirator al culturii grecevti, pe care o declara superioarg celei latine,

c ce au romanii tot de la elini sg fi luat vi pentru toate lor le sint

klatori" 38, el a avut la Iavi, in timpul domniei sale, un anturaj de eruditi


greci, educatori ai copiilor si. A.cevtia cunovteau atit de bine limba greac,

Inch i serian intre ei in aceastd limbd 36. Printre grecii din anturajul
25 D. Russo, op. cit., p. 318, si N. Iorga, Istoria Invfdmintului romdnesc, p. 35.
26 I. Ionascu, Cu privire la data tntemeierii Academiei domnefti de la Sftntul Saya din

Bueurqti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1271.


27 N. Iorga, Istoria literaturii rometne in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1901, p. 49.

Anton-Nlaria Del Chiaro, Revolufiile Valahiei, Iasi, 1929, p. 27.


29 Constantin Daponte, Kccrcaoyog icrroptx6g... , in Constantin Erbiceanu, Cronicarii
greci carii au scris despre ronulni In epoca fanariotli, Bucuresti, 1888, p. 174-181, si Ion Bianu
Nerva Hodos, Bibliografia romdneascd veche, nr. 142 si 145; traducerea romAneascd publicatl

de Const. Erbiceanu In Biserica ortodoxA romAnd", XV (1891-1892), p. 298-330.

39 Ion Bianu i Nerva Hodos, op. cit., nr. 146 ; cf. si Const. Sathas, NcoeXX-/vm-ii% cptIoXoyEag

nocpdepviwoc, Atena, 1870, p. 109-110, unde se reproduce un scurt extras ca model de limbA.
31 Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 95.
Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 459.
33 Istoria literaturii romdrte, Bucuresti, 1964, vol. I, p. 458.
34 Ariadna Camariano-Cioran, Jrmie Cacavela et ses relations avec les Principauts

Roumaines, in Revue des tudes sud-est europennes", vol. III (1965), nr. 1-2, p. 169-170.
35 Cf. Dan BAdArAu, Filozof ja lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1964, p. 195.
36 Stefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir tre Rusia, in Analele Acad. Rom.", sect. lit.,

seria III, tom. II (1924), nr. 5, p. 14.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

11

lui Cantemir, care l-au urmat FO. in Rusia, era si corfiotul Atanasie
Contoidis 37.

Antioh, fratele lui Dimitrie Cantemir, a ales ca profesor pentru

copiii si pe Azarie Cigala38, fostul profesor al lui Constantin Duca.

Precum vedem, in trecutul indeprtat al celor doul Principate

dunrene gasim multi cunosctori ai limbii si culturii grecesti. Ei au fcut


studii in aceast directie cu profesori particulari alesi cu grij din rindurile intelectualittii grecesti.

37 Chiar de la Dimitrie Cantemir stim ca Atanasie Contoidis a fost profesorul fiilor sai
(Istoria imperiului otoman, trad. Jos. Hodosiu, Bucuresti, 1876, vol. I, p. 136, nota). Din
corespondenta lui Contoidis cu Hrisant Notara aflrn ca a sosit la Iasi In iunie 1710. Documentul publicat In Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 69, fail indoiala este datat gresit
1711 In loe de 1710, cum rezulta din continut. Deci Contoidis a venit In Moldova pe timpul
lui Nicolae Mavrocordat, care l-a primit foarte bine si i-a acordat o remuneratie de un zlot
pe zi, precum i toate cele necesare pentru Intretinere eft ar ajunge pentru patru oameni"
(op. cit., p. 69). Din scrisoarea lui Contoidis nu rezulta In ce calitate a fost angajat de N.
Nlavrocordat, credem ca profesor. $i In alte serisori Contoidis lauda atentia i bunatatea
domnului care este prea glorios, prea bogat, vrednic de o puternica Imparatie", dar nu se
impaca cu intrigile curtenilor : ce curaj, ce speranta, ce bucurie pot gasi eu aici fare cursele,
capcanele i laturile curtilor?" (Op. cit., p. 73 si p. 83, unde are aprecien i foarte defavorabile despre curteni).
Dui:a mazilirea lui Mavrocordat, Contoidis ramlne In Moldova i atunci este angajat
de Dimitrie Cantemir ea profesor pentru copiii sai. Intr-o scrisoare din 17 ianuarie 1711,
Contoidis Ii comunica patriarhului Ierusalimului cd noul domn, adica Dimitrie Cantemir,
este foarte darnic, i-a dat bogate daruri si a hotdrit sa-i dea si el o remuneratie egala Cu
cea pe care i-o dadea N. Mavrocordat (Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 84). Contoidis are
multe cuvinte de lauda pentru Dimitrie Cantemir. Dupa ce arata ca noul domn se poarta
cu mila fata de popor i ca a desfiintat impozitul pe albine i vii adaug : in Moldova
a rasarit soarele dreptatii".
Contoidis a plecat cu D. Cantemir In Rusia si a fost profesorul copiilor lui aproape
zece ani, pina In toamna anului 1720, chid a fost luat aproape fortat de Petru cel Mare,
.din casa lui Cantemir, pentru a-1 numi membru In Sf. Sinod din Moscova (Manuil Ghedeon,
'AktvciaLog KowroeMs, In 'ExxXv:rLza.nxil 'AXOsta.", III (1882-1883), p. 751). Deducem
c a fost luat fortat de pe MO Cantemir, fiindca In 1721 copiii acestuia se adresau tarului
plingindu-se ca a fost luat In serviciul Majestatii sale si ca de patru luni ei nu mai primesc
niel un fel de invatatura i alt profesor priceput In limbile greaca, latina i italiana, pe care
le Invatau cu Contoidis, nu gasesc. Ei se roaga sa le dea pe preotul Liberios Colettis sau
sa-i trimita in
europene pentru a studia acolo (N. Iorga, O suferini de cdrturar romdn
mire strdini, In Revista istorica", XI (1925), p. 143, si $tefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir.
p. 109-110). Liberios Colettis pe care Cantemir voia sa-1 ja ca profesor In locul lui Contoidis
a fost un Invatat cunoscut la inceputui secolului al XVIII-lea i s-a facut si mai cunoscut
.datorita unei polemici pe care a avut-o cu Helladius. Intre anii 1710 si 1720 11 gasim la
Venetia unde publica o epigrama la Enciclopedia lui Patusa (1710) si o poezie In 'Ava-il
eXadieLccg, Venetia, 1720, p. 42 (Cf. Constantin Sathas, NeoOdaptx.h..., Atena, 1868, p. 459

460). Chid s-a dus In Rusia, nu stim. La 17 februarie 1721, clnd copiii lui Cantemir 11 cer
ca profesor, acesta era expulzat de Petru cel Mare la manastirea Solovet ca pedeapsa pentru
ca fusese implicat In complotul printului Alexie. Copiii lui Cantemir cereau eliberarea lui,
garantln d pentru el. (Stefan Ciobanu, op. cit., p. 14 si 109-110).
3 8 N. Iorga, Istoria trumyeunintului.. ., p. 54.

www.dacoromanica.ro

Capitolul

CAUZELE PATRUNDERII
LIMBII 1 CULTURII GRECEgl

IN TARILE ROMANE

Care este explicatia faptului ca limba greaca a patruns din timpurile


vechi in rindurile carturarilor romani f}i. a dominat aproape doua secole
invatamintul superior din principatele Moldovei i T6rii Romneti ? Ce
a determinat pe domnii i. boierii romni sa deving sprijinitorii i incurajatorii ei ?
Cauzele care au favorizat patrunderea limbii greceti in cele don/
principate romne au fost de natura religioasa, politica, economica i
culturala.

Primele manifestari de invtamint superior in -Wile romne au


fost in limba latina sau greco-latina. Colegiul de la Cotnari, de pild,
rticoala pur latin, infiintat de Despot vod Heraclid intre anii 1561 i
1563; colegiul infiintat in 1640 de Vasile Lupu, la inceput cu limba de
predare latina, care s-a transformat Mg in curind in invatamInt grecesc
i coala greco-latina din Tirgovite, infiintata de Paisie Ligaridis dupa
1646. Aceste coli latine sau greco-latine nu s-au mentinut din motive
de ordin religios. Limba latina era un vehicul al catolicismului i al protestantismului 39, deci o primej die pentru ortodoxie. Tocmai aceast'a pri-

mej die a contribuit, in mod esential, la raspindirea lirnbii greceti in


Sud-Estul european : prin lectura cartilor dogmatice in aceasta limba
se putea mentine lagarul ortodoxiei din Balcani.
39 Dan BadArAu, Laicismul umanitarist In cultura veche romtlneasc6, In Iaul literar",
1 (1966), p. 31.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-cioRAN

14

De fapt, popoarele balcanice au dus secole de-a rindul o lupt comunI

impotriva catolicismului. Autoritatea tutelar/ a Patriarhiei ecumenice,


impus/ de Poartg si exercitat/ asupra popoarelor ortodoxe din Balcani,
a avut ea rezultat crearea lagArului panortodox si panbalcanic, stimulind
totodat/ lupta impotriva catolicismului si a protestantismului 40 i. mentinind vreme indelungat o adevrat/ constiint/ balcanicl".
Lupta panortodox/ si autoritatea spiritual*/ a patriarhului au avut
un rol important in rspindirea limbii grecesti in Sud-Estul european,
In Principatele Romne in primul rind. Abia in secolul al XIX-lea popoa-

rele balcanice se vor desprinde de constiinta balcanic", pentru a


promova o constiint/ pur national".
Dup/ cgderea Constantinopolului sub st/pinirea otoman si disparitia Imperiului Bizantin, trile romne acord/ popoarelor crestine, supuse
cirmuirii otomane, o permanent/ protectie.

Credinta c' domnii si trile romne jucau rolul de protectori ai


lumii ortodoxe este foarte veche. Dovad/ eloevent/ slut atitea inchinki
si danii fcute intregului Orient elenic. Ideea a persistat ping' si in secolul

al XVIII-lea. Luind unele nasuri pentru imbuntItirea proastei admi-

nistrAri a mngstirilor pe care patriarhia Ierusalim.ului le avea in Moldova,


Mihai Racovita, domnul Moldovei, spune in introducerea hrisovului s/u

din 1704 c6 in trecut grija pentru biserica SI. Mormint revenea impratilor bizantini, acum ea revine domnilor romni 41.
Autoritatea domnilor romni cuprindea in cercul ei si o larg/ parte
din mostenirea spiritual/ a vechilor stpinitori din sudul Dunkii. Domnii
se substituie influentei de aft/ dat a imp/ratilor bizantini, socotindu-se
indrumtori culturali, de aceea le slut dedicate un mare numAr de c'rti,
tipgrite cu cheltuiala lor, in epoca mai veche cArti dogmatice si religioase,
In epoca mai nou' erti educativ-culturale. TArile romne fiind protectoare ale credintei ortodoxe, multe opere dogmatice si de polemic/ impotriva catolicismului si calvinismului, serse de inv/tati greci, s-au tip/fit
aici cu cheltuiala domnilor sau mitrpolitilor romni, acest fapt generos
4 Lupta ortodoxiei Impotriva catolicismului si protestantismului a generat si o luptA
internA In rIndurile ortodoxiei. Biserica ortodoxA s-a ImpArtit In douA tabere : cea progresistA,

influentatA de spiritul Reformei si de curentul filozofic neoaristotelic, avInd In frunte pe


patriarhul Lucaris, si cea traditionalistA, care numAra In rIndurile sale cea mai mare parte
a inaltului cler In frunte cu Meletie Syrigos, marele retor al patriarhiei ecumenice. Pentru cultura romAneascA, lupta Intre cele dou tabere ale ortodoxiei este de mare importantA, Intruclt
fruntasi ai acestor tabere s-au refugiat In tArile romAne si au contribuit prin pregAtirea lor
intelectualA la ridicarea nivelului cultural de aici si la dezvoltarea InvAtAmIntului. Cf. V.
Papacostea, Originile Invilldmintului superior tn Tara Romdneasc6, In Studii", anul XIV (1961),

nr. 5, p. 1142-1143.
41 mile Legrand, Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 51 (Bibliothque grecque
vulgaire, vol. VII).

www.dacoromanica.ro

CAUZELE PATRUNDERIS LIMBLI GRECE.5TI liN TAB= ROMANE

15.

fiind adeseori relevat in titlu sau in prefatg, 42 Cercurile constantinopolitane grece*ti influente la Poartg, mijloceau pentru numirea domnilor
romni i apoi apelan la sprijinul i ajutorul lor. Se *tie cl Mihai Viteazul,
acea mareata figura a trecutului romanesc, a obtinut domnia prin concursul
lui Andronic Cantacuzino
i ca grecii au pus mari sperante in ajutorul
lui pentru eliberarea lor de sub turci. Aceasta rezulta din ecoul pe care 1-au
avut faptele lui viteje*ti in rindurile poporului grec, ap, cum dovedesc
cintecele populare grece*ti, in care Mihai Viteazul este preaslavit, precum
*tirile documentare, care probeaza c Dionisie, mitropolitul Larisei,
organizatorul rscoalei din 1600, avusese intelegere nu numai cu suveranii
Europei occidentale, ci i cu Mihai Viteazul, care Ii acordase *i ajutor
material ". Mihai Viteazul, cum spune Stavrinos, intentiona dupgi unirea,
t'arilor romne, s mearga ping. la Constantinopol sg, restabileasca Imperiul
bizantin i serviciul divin la Sf. Sofia. Vasile Lupu a obtinut de asemenea,

scaunul Moldovei cu sprijinul cercurilor grece*ti constantinopolitane 0.

intrucit domnitorul s-a aratat un mare sprijinitor al ortodoxiei, in


ochii tuturor ortodoc*ilor purtatorul coroanei moldovene era socotit-

drept imprat al grecilor. Cind in 1645, Partenie al II-lea, patriarhul ecumenic, a fcut slujba de Pa*ti purtind o mitr, de aur cu pietre scumpe,.
unii au crezut cg, aceasta mitr era o coroang, adusa in biserica pentru
a fi sfintit, i ca ea era destinata lui Vasile Lupu, pe care toti mitropolitii s-au invoit sa-1 cheme la imparatie 46. Aceasta era, flea indoiala,.
o dorintg, a ortodoc*ilor, himerica pentru acea epoca, cind Imperiul oto-

man era Inca puternic, iar miparile de eliberare national a popoarelor


din Peninsula Balcanica nu erau Inca organizate pentru a-1 inltura *i a,
restabili Imperiul bizantin. In versurile sale encomiastice, dedicate lui
Vasile Lupu, Atanasie Patelaros spune printre altele : Numai tu e*ti
fala i ajutorul neamului nostru, tu e*ti lumina, numai tu e*ti mindria
tu, vrednic de admirat, e*ti ca i imparatul nostru" 47. Vasile Lupu era,
considerat singurul urma* in viata al imparatilor de odinioara care au
42 Este suficient sa cldm numai citeva exemple. La Iasi s-au tipArit : in 1642 Decretur
sinodal al patriarhului Partenie; in 1682 Inttmpinarea contra primatului papei de patriarhul
Nectarie ; in 1683 Contra ereziilor de Simeon arhiepiscopul Tesalonicului ; in 1694 Manualul
contra lui loan Coriof il de patriarhul Ierusalimului Dositei ; In 1694 Discurs contra holdrtrii
sinodului de la Florenfa de loan Evghenicos ; in 1694 Tomul Impdcdrii de patriarhul Ierusalimulul Dositei ; In 1698 Tomul dragostei tmpotriva papistafilor de ace/asi patriarh a/ Ierusalimului Dositei. In secolul al XVII-lea s-au mai tipArit la Bucuresti In 1690 Manua l
contra schismei papista0lor de Maxim Peloponesianul ; In 1690 Replica la principiile calvine
ci tntrebdrile lui Chiril Lucaris de Meletie Syrigos i Manual tmpotriva rdtdcirii calvine de
patriarhul Ierusalimului Dositei. La Snagov s-au tipArit : in 1697 Manual despre cueva nedumeriri de loan Cariofil ; in 1699 Mdrturisirea credinfei ortodoxe.
43 D. Russo, op. cit., vol. I, p. 38.
44 D. Russo, op. cit., p. 105 si 109-113, unde se d i bibliografia aferent.
45 Istoria Romdniei, vol. III, p. 165.
46 N. Iorga, Vasile Lupu ca urmdlor al tmpdrafilor de rtisrit, In Analele Acad. Rom.",
sec. ist., seria II, vol. XXXVI (1913-1914), p. 229-230, si Hurmuzaki, Documente, vol.
IV/2, p. 535.
67 Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 446 si 447.

www.dacoromanica.ro

16

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

stApinit in Bizant, c lui i se cuvenea de drept si de fapt domnia In capitala crestinttii rskitene, ca mostenitor al imp'ratilor Bizantului"48.
Un alt domn roman, Serban Cantacuzino (1678-1688), se considera
destinat i indrituit s, ocupe tronul imperial bizantin. Ieremia Cacavela,
viitorul profesor al lui Dimitrie Cantemir, traduclnd In 1686 din limba

italian', in limba gread,, din Indemnul lui Constantin Brincoveanu


pe atunci mare sptar opera istoria, : .Raggualio historico della guerra

tra l'armi cesaree e ottomane dal principio della ribellione degl'Ungari fino

l'anno corrente 1683, a dedicat-o lui Serban Cantacuzino, domnul Tkii


Romnesti. In dedicatia sa, Cacavela Indemna pe Cantacuzino, care
purta frumosul, Imprtescul nume grecesc al Cantacuzinilor, la lupt,
pentru eliberarea crestinilor i seria c, desi Serban Cantacuzino domneste
Intr-o tar, mic, totusi el este de origine imperial, s, urmeze deci exemplul
stramosilor si face aluzie la impgratii bizantini
i s, imite zelul lor
pentru apkarea ortodoxiei, c grecii inrobiti asteapt, de la el eliberarea lor49.
Si. Constantin Brincoveanu se considera seful politic al elenismului,
era ispitit de visuri imperiale si de aceea s-a mg-tat protectorul ortodoxiei
In genere si al grecilor in special 50

Si in a doua jumtate a secolului al XVIII-lea va persista ideea cA,


domnii romni sint protectorii intregii lumi elenice. Manase Eliade va

spune despre Alexandru Ipsilanti cg, el nu este numai domnul Trii Romnesti i nici numai tatl i protectorul unui ora i unei regiuni, ci
protectorul intregului neam grecesc, avInd o mketie regeascg 51.

Conditiile economice din tkile romne si din Constantinopol contribuie si ele la cultivarea limbii grecesti In Principatele dungrene. Se stie
c elementul grecesc intreprinator era factorul cel mai important in viata
economia desfkurat, In provinciile supuse Imperiului otoman. In tkile
romne, prezenta negustorilor greci este atestat, ina din timpurile cele
mai vechi, e vorba mai ales de negustorii veniti din insulele Chios si Creta 52;

pe nagsurl ce se dezvolta economia tkilor romne, crestea i numkul


negustorilor greci, iar prin intermediul lor limba greacI ptrundea in
pturile orlsenesti. Cu timpul limba greacg, va deveni instrurnentul
interbalcanic de Intelegere In tranzactiile comerciale. Precum vom vedea
mai jos, chiar negustorii din orasele de provincie din tkile romne vor
cere mai tirziu infiintarea de scoli grecesti.
Rolul intelectual, politic si economic jucat de elementul grecesc
din Constantinopol In diferite directii din vastul imperiu suzeran, determing pe domnii si pe boierii romni
indrepte atentia atre limba
cultura greac5,. Cunoscindu-le, ei se vor apropia de elementul influent
Mihai Popescu, Colegiul Nafional Sf. Saya" cea mai veche ;coald romtineascd, Bucureti, 1944, P. 4.
Ariadna Camariano-Cioran, Jrmie Cacavela..., p. 175.
5 N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. I, p. 34.
51 Manase Eliade, A6yog iymarALCUFTGX6q..., Lipsca, 1781, p. 77.

52 Ariadna Camariano-Cioran, Sur les relations roumano-crtoises, p. 16.

www.dacoromanica.ro

CAUZFLE PATRUNDDRII LUVIBU GRECE.STI 1N 'T'ARME ROMANE

17

grecesc din Constantinopol, cu ajutorul caruia unii vor dobindi domnia,

altii vor obtine inalte dregatorii la curte. Astfel se explica faptul


fill domnilor i boierilor romni vor primi, inca din epoca anterioara
regimului fanariot, o aleas cultura greaca la Marea coala
Constantinopol sau ca profesori particulari.

din

Alte cauze hotaritoare pentru difuzarea i inflorirea limbii greceti

In tarile romane sint pe de o parte decaderea slavonismului, iar pe de


alta renaterea culturala greac. In secolele al XVII-lea i al XVIII-lea
se petrece in tara romane o adinc' prefacere cultural. Slavonismul din
trile dunarene intrase in agonie, nemaifiind alimentat de focarele de
cultura din sudul Dunrii, in schimb renaterea culturala greac favorizeaza raspindirea limbii i culturii greceti. Cultura bizantin dechuta
pentru scurt timp, dupa caderea Constantinopolului, se va reimprospata
elemente noi occidentale si se va difuza in toate provinciile fostului
Imperiu bizantin, precum i in tarile romne53. Slavonismul va dispare treptat i se va impune elenismul ca traditia lui milenar, mai ales ca, aceasta
cultura a clasicismului grecesc a fost reactualizat in Apus i va fi reactualizat i in Orientul grecesc. Datorit aureolei clasicismului, limba greacl

77a capatat un caracter de universalitate care i-a ingaduit o larga expansiune in lumea ortodoxa" 54 La universitatea din Gttingen s-a discutat
la un moment dat ca limba latin sa fie inlocuita cu greaca, mai potrivit pentru filozofie i tiinte. Limba greaca, spune un istoric roman, este
71frumoas, sentimental, alegorica i sublima, este o limba atit de 'iterara, plina de forme flexionale i figuri de retoric aa ca natural a fost
ca cei ce o vorbeau s capete idei i expresiuni noi, care le vor adapta
limbii romane" 55.

Cultura medievala acorda prioritate limbilor de circulatie larga,


lata de ce i in tarile romne ea prsete o limb5, strict legat de trecutul religios limba slava ,pentru a adopta limba clasica venerat de

eruditia umanist" 56. Nu este deci de mirare ca aceasta limba a fost f olosita in invatarnintul superior din t'afile romne i in sud-estul european,

ea era fereastra prin care cultura romaneasca incepea s intrevada literatura universala" 57. Limba greaca era considerat in acea epoca un

53 Dan BlidttrAu, Laicismul umanitarist..., p. 31.


54 Istoria Romaniei, vol. III, p. 260.
55 Const. V. Obedeanu, Grecii In Tara Romdneascd cu o privire generald asupra stdrit
culturale pind la 1717, Bucuresti, 1900, p. 974.
56 Alexandru Dutu, Explordri In istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1969, p. 24. Dar
nu se poate spune cA este o trecere de la InvAtiimIntul princiar slavon la cel grecesc", deoarece InvAtAmtntul slavon s-a mentinut si a mers paralel cu cel grecesc, primul fiind un InvAtAmInt elementar, al doilea superior, In cadrul cAruia au fost studiate clasicismul, filozofia i tiintele. Prin Inliiturarea slavonismului Intelegem InlAturarea formelor culturale In
limba slavonA, Incetarea treptatA a circulatiei textelor slavone de tip religlos si popular,
a traducerilor din limba slavA, acestea fiind Inlocuite i lnmultite cu altele de provenientA
greacg.

57 Al. CiorAnescu, Teatrul lui Metastasio In Romania, In Studii italiene", I (1934),


p. 125.
2 - 0. 363

www.dacoromanica.ro

18

ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

instrument al progresului intelectual, era marea limbg de culturg a Orientului" 58 Ea satisfcea inclinarea oamenilor spre culturg, punindu-le la
indeming intregul tezaur al clasicismului elenic i cultura iluminismului
occidental sub forma de traducen i in limba greacg, facute din abundent
de carturarii greci.
Pentru aceste motive, la sfiritul secolului al XVII-lea i inceputul
celui urmgtor mai toti boierii angajau profesori greci pentru copiii lor,

pentru ca acetia sg, invete limba studiilor superioare, a tranzactiilor

comerciale in Peninsula Balcanicg i a inaltei societgti. in vremea aceea


nici nu se putea concepe o al-Ca limbg de predare in invgtdmintul superior

decit cea greacg, care a fost in Orientul stgpinit de atitea veacuri de


civilizatia Bizantului, ceea ce a fost latina pentru popoarele Apusului"59.

Invgtmintul grecesc In secolele al XVII-lea i al XVIII-lea era

deci singurul invkmint superior in Peninsula Balcanieg'. *collie greceti


aveau un caracter interbalcanic. Ionnescu Gion face o justa observatie :

Nu invinuim pe fanarioti pentru aceastg prgsire in care lgsau limba

romng. Astfel le era timpul. Oare istoria francez acuz, pe regii care ...
redactau toate edictele i toate scrisorile lor in latinete5)60. Se tie
ping in secolul luminilor, francezii, ca .1 germanii, foloseau in colegiile
lor limba lating. La sfiritul secolului al XVII-lea i inceputul celui urmg-

tor toatg educatia in Franta consta in studierea limbii latine. Dacg la


studiul acesteia se asocia i studiul limbil greceti se considera cl s-a

putut atinge idealul de a dobindi o culturg clasicg. Abia dup 1762, data
aparitiei operei rousseau-iste mue, incepe o luptg serioasg impotriva
studiului limbilor moarte. In 1783 profesorii de retoricg, rostind discursuri
In francezg se pronuntau impotriva tiraniei limbii latine 61. Primul
francez care a elaborat o gramaticg francezg a fost persecutat de invAtatii
timpului sgu, din cauzg c domnea ideea preconceputg c limba tiintelor
i a filozofiei este cea lating. Aceeai idee preconceputg s-a pg'strat i in
Orient pentru limba greacg. Limba greacg a dominat deci, in secolul al
XVIII-lea, nu numai In trile romne, ci in intreaga Peninsulg Balcanicg, datoritg dezvoltg'rii, boggtiei, universalittii i dinamismului ei 62.
Necunoaterea hmbii greceti era inadmisibil pentru un om cult in
acea vreme 63 in regiunea sud-est europeang, dar, mai mult ca in once altg
targ din aceastg parte a Europei, limba greacg a pgtruns i s-a dezvoltat, mai
ales prin invgtAmintul grecesc din Academiile domneti, in t'grile romne.

Nu putem trece sub tgcere i rolul pe care Lau jucat in pgtrunderea


limbii greceti in tgrile romne incuscririle incheiate din timpurile cele
mai vechi intre familiile romne i cele greceti. De pildg, Itadu
58 N. Iorga, Istoria Inv(Ifdmintulut. , p. 62.
59 N. Banescu, Academia greceascil din Bucuresti, Cluj, 1925, p. 4.
6 G. I. Ionnescu Gion, Din istoria fanariofilor, Bucuresti, 1891, p. 84.
61 D. Mornet, Les sciences de la nature en France au Xvare siacle, Paris, 1911, p. 213-215.
62 V. Papacostea, Teodor Anastasie Cavalliotis, In Revista istorica romana", II
(1932), p. 72.
63 Gh. Oprescu, Eliade Ilddulescu si Franfa, In Dacoromania", III, (1922-1923), p. 5.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE PATRUNDERIE LYM:BTC GRECE.5TI IN TARILE RomANE

19

Mihnea, domnul Tkii Romneti (1601-1602 prima domnie) era &Asatorit cu o grecoaic 64, Petru chiopul, domnul Moldovei, avea de sotie
de asemenea o grecoaicl din Rodos, Maria Amirali 85. Mama lui Mihai
Viteazul, Tudora, a fost de asemenea grecoaica 66 Incuscririle se inmultesc
i mai mult In secolul al XVIII-lea. Cantemiretii, Brincovenii, Racovitetii i altii, prin educarea lor intelectual, prin legaturile de incuscriri
cu elementul elenic, se considerau datori i fericiti A' atrag la curtile
lor pe carturarii greci. In felul acesta, elementul grecesc s-a inmultit din

ce in ce mai mult.

Domnii tarilor romne nu numai ca au patronat dezvoltarea limbii


i culturii greceti in tar& dunkene, dar ceva mai mult, ei au contribuit
i la canalizarea lor In toata Peninsula Balcanica. Prin ampkorea pe
care a dat-o Academiei bucuretene cu limba de predare greaca i prin
caracterul ei de centru cultural interbalcanic, Brincoveanu aspira la un
tel nobil : solidaritatea i unirea popoarelor ortodoxe supuse Imperiului
otoman.Tarile romne au cheltuit cu cea mai mare dkniciepentru dezvoltarea i cultivarea mintii i innobilarea sufletului celor de aceemi credintl 67.

In Academiile din Bucureti i Iai se primeau ca bursieri copii skaci


dornici s', se cultive 88.

0 alta cauza care a contribuit la dezvoltarea invtmintului grecesc


aici este regimul de semiautonomie de care se bucurau tarile romane.
Academiile de aici nefiind sub directa supraveghere a Portii i a patriarhiei, se putea dezvolta In aceste institutii de Inalta cultura un invtamint
luminat, bazat pe filozofia modern i pe ultimele cuceriri In domeniul
tiintelor.

lata deci pe scurt motivele de natura religioas, politica, economica


i culturala pentru care limba greac' a fost incurajata in Wile romftne din
timpurile cele mai vechi.

Este evident deci ca i MIA regimul fanariot hmba greaca s-ar fi

impus In invtmintul tarilor romane, aa cum se raspindise i In intreaga


Peninsula Balcanica.Istoricul grec M. Ghedeon afirm ca, chiar cu riscul
de a supara pe unii, spunem ca nu fanariotii au introdus limba greaca In

tarile romane. Numeroase epigrame i dedicatii de carti de la mijlocul


veacului al XVII-lea dovedesc di aceasta limb s-a bucurat de aprecierea
boierilor romani cu mult inainte de regimul fanariot 69 Firete, domnii
fanarioti au sustinut, cu ajutorul boierimii, rspindirea limbii greceti,
ca o limba de cultura capabila sa satisfaca setea de cunoatere a societatii
romaneti.
64 N. Iorga, Istoria statelor balcanice In Europa, Bucureti, 1913, p. 61.
66 D. Russo, Studii istorice..., p. 69.
66 Idem, op. cit., p. 47.
67 Mihai Popescu, Colegial Nalional Sf. Saya" cea mai Deche goalti romdneascli, Bucureti, 1944, p. XII.
69 N. Iorga, Le romantisme dans le sud-Est de l'Europe, In Revue historique", I
(1924), p. 302.
69 M. Ghedeon, MIA T-7); cpcevotpLoYnxil xoLvcovEcc..., p. 63.

www.dacoromanica.ro

20

ARIALYNA CAMARIANO-CIORAN

Tratind despre invtmintul Cu limba de predare greac, trebuie

s precizm c, paralel cu acest invtnaint superior, de studiere la inceput


a clasicilor antichittii greceti i a filozofiei vechi i noi, iar apoi i a tiin-

telor pozitive, se dezvolta pe teritoriul prior romne i invkmintul in


limba romn i slavon. De pild, in ianuarie 1669 tim cg, logortul

Radul Nsturel druiete un loe la Cimpulung pentru cldirea unei coli.


La 10 mai 1669, domnul Antonie vod din Popeti intrete prin hrisov
,,casa de invttur, adecA coala" in oraul Cimpulung. La 28 martie
1670 Antonie vod, printr-un alt hrisov, numete pe mitropolitul Teodosie s'A, se afle ispravnic i purttoriu de grij colii". Totodat domnul
acord poli jumtate din veniturile vmii Rucrului i Dragoslave/or,
pentru plata dasclilor i hrana copiilor 70 Nu am dat dedil un exemplu.
In secolul al XVIII-lea, in epoca regimului fanariot, invtmintul
In limba national nu a fost niciodat, neglijat. Mai toate hrisoavele domneti de reorganizare a invtmintului din Academiile domneti prevedeau
1 dispozitii pentru colile in limba romn. Acest invkmint ins se desfura de obicei pe ling unele mnstiri i biserici, fiind destinat copiilor
provenind din pturile de jos. In aceste coli se invta scrisul, cititul i
socotitul, se dobindea cultura elementar& i se pregteau clericii i cinta.retii de biseric, precum i secretarii cancelariilor domneti i administrative 71.

Cf. Generalul P. V. NAsturel, Genealogia Ndsturelilor, In Revista pentru istozie,


arheologie si filologie", vol. XIII (1912), p. 56-57 si 60-61, si revista Mitropolia Oltenier,

anul X (1958), nr. 7-8, p. 515-516.


71 Alexandru Balad si Ion lonaqcu, Unioersitatea din Bucuroti, 1864-1964, p. 12.

www.dacoromanica.ro

Capitolul II

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI

ACADEMIA DOMNEASCA DIN BUCUREFFI

Studiul nostru consacrat istoricului invtmintului ca limba de

predare gread, desfsurat in Academiile domnesti din Bucuresti si


va cuprinde toata perioada acestui invtmint, de la infiintarea Academiilor i pin in 1821, cind, in urma transformrilor sociale, economice

si politice de mare insemnAtate, generate de miscrile lui Tudor

Vladimirescu i Alexandru Ipsilanti, are loe desfiintarea invtmintului

cu limba de predare greacg i organizarea, pe baze serioase, a invtmintului de grad similar in limba romn.
Inainte de a trece la intemeierea Academiilor, vom semnala citeva
incerdri anterioare de infiintare a unui invtmint superior. Ind,' din.
1629, un clugr cretan, Benedict, intentiona s, infiinteze in Tara Romneascg o scoall pentru crestinii de aici", probabil superioarl in limba.
greac, avind in vedere pregtirea lui. Benedict a lost un cinstit i prea
invtat dascl" i, precum spune cltorul suedez, Paul Strassburgh,
studiase sapte ani la Wittenberg, era om cult, poliglot, cunostea limbile
greac, turd, latin i german. Cind c5,16torul suedez Strassburgh a
fost primit la curtea domneasd, in trecere pe aici, si Leon. Toma, domnul
Trii Romnesti, a dat un mret ospt, Benedict, care era si prediatorul
cur, a tradus cuvintarea cltorului rostit in limba latin, In limbile
gread i turd,* 72 Nu se stie dac scoala a luat fiint, dar chiar dad, nu
a fost infiintat, fapt important este &A existan la Bucuresti preocupri
culturale de felul acesta Ind, din 1629.

In secolul al XVII-lea au functionat In -Wile romane scoli superioare,

dar sporadic si de scurt durat. In Tara Romneasd s-a infiintat la

72 Cf. Silviu Dragomir, Contribulii privitoare la relaiiile bisericii romeinesti cu Rusia


In veacul XVII, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, tomul XXXIV (1911-1912),
p. 1072; N. Iorga, Istoria rorndnilor prin c6latori, ed. a Ha, vol. J, Bucureti,1928, p. 285
acela0, Istoria bisericii romdnesti, ed. a II, vol. I, Bucureti, 1929, p. 254.

www.dacoromanica.ro

22

ARIAIINA CAMARIANO-CIORAN

Tirgoviste in timpul lui Matei Basarab, pe la 1646, de catre Paisie Liga-

ridis 3 i Ignatie Petritis 74 prima scoal superioara care avea un pronuntat

accent de umanism grec si de cultura bizantina.


Parerea acreditata vreme Indelungata, atit In istoriografia g-reaca
cit si in cea romana, c, Ligaridis a fost profesor la colegiul lui Vasile Lupu

din Iasi nu este intemeiata precum a aratat Victor Papacostea. Si

este firesc acest lucru, caci prezenta lui In fruntea colegiului din Iasi

ar fi fost inexplicabila i paradoxall. Odata ce pentru salvarea ortodoxiei,


Vasile Lupu a sprijinit rasturnarea patriarhului Partenie I, pentru motivul
c acesta, sub influenta lui Ligaridis, intretinea corespondenta secreta
cu Congregatia de Propaganda Fide, cum putea el, ap'ratorul Infocat al
ortodoxiei, sa cierne In fruntea colegiului din Iasi un agent al iezuitilor,
un anatematizat de patriarhul Partenie II, ridicat la scaunul ecumenic cu
ajutorul sail?
Nu cunoastem motivele care 1-au determinat pe domnul Moldovei

sa-1 cheme pe Ligaridis la curtea sa, dar credem c dintr-o eroare s-a
afirmat ca a fost chemat ca profesor. Documentele nu fac nici o precizare In acest sens ; se spune simplu ea a fost chemat de Vasile Lupu : II
Signor Ligaridi domane li 16 ottobre partir per Buldania chiamato da
quel Prencipe" 75. Dar, In drum spre Moldova, Ligaridis se va opri In
Tara Romneasca si va fi angajat de postelnicul Constantin Cantacuzino ca

profesor pentru fiii sai. Alaturi de fiii postelnicului se vor adauga i alti
i, In felul acesta, se va forma nucleul primei scoli superioare,

fii de bojen

73 Date biografice referitoare la Paisie Ligaridis gAsim in G. CAlinescu,A/tre notizie


sui missionari cattolici nei Paesi Romeni, In Diplomatarium Italicum", 11 (1930), p. 368 si
B. DrouSiLv", XIII (1937),
369; C. Amantos, Hatatog AtycepI81s, in 'Erre.r/pEg
p. 224-229 ;Fr. Pall, Les relations..., p. 60-140 si V. Papacostea, Originile invdfdmIntului
superior in Tara Romaneascd, in Studii", anul XIV (1961), nr. 5, p. 1147-1148.
Ligaridis a primit de la domnul Tarn Romanesti si o alta insarcinare importantd. Va
ajuta, impreunA cu colegul sAu Ignatie Petritis, pe elevul sAu Daniil Panonianul la traducerea operei legislative : indreptarea legit, publicat la Tirgoviste In 1652. In earl de alte
lucrri Cu continut dogmatic de polemica, de la Ligaridis au ramas i patru InvAtatari de
aceeasi natura adresate lutero-calvinilor romftni din Ardeal (Cf. Andronicas Dimitracopoulos,
IIpocs,qxcet xcei 3Lop0.6.3ev;, Lipsca, 1871, p. 51). Ligaridis este atras si de un gen literar foarte

apreciat pe atunci, care dadea asupritilor de sub stpfnirea otomana speranta de ebberare.
El ne va Msa un Hrismologhion, o culegere de prorociri cu interpretarea lor, scris In Rusia In

1656. Cf. A. Papadopulos-Kerameus, `IspocroXutuTtx4)..., vol. I, Petersburg, 1891, p. 255-256,


nr. 160.

74 Stirile pe care le avem despre Ignatie Petritis, originar din Chios, stilt putine. Stim
doar cA era profesor la scoala greco-latina din Tirgoviste Infiintat de Paisie Ligaridis. Se
pare cA Petritis era profesor de filologie greacA pe and Ligaridis era de filozofie. A ajutat
Impreuna cu Ligaridis pe elevul sat', Daniil Panonianul, la traducerea operei legislative Indreptarea legii. Nu stim cit a stat la Tirgoviste. In 1650 era acolo, de unde a rAspuns la
o scrisoare primita de la Panos. (Cf. ms. gr. 292). G. Calinescu, Altre notizie..., p. 395 si
D. Russo, Studii..., p. 137. Ignatie Petritis a lasat clteva opere literare In care imit pe pradecesorii sai. In Anly-naLg

Avriv71, publicata de Sp. Lambros in Collection de romans grecs,


Paris, 1880, p. 236-237, imit unele versuri ale vistierului Stavrinos din 'Avapccricaleg To5

ci5cre6ecrrderou xect civapetoTi-cou Mtxceip 3oce368cc; cf.

D. Russo, op. cit., p. 114. De la fnvi-

tatul cAlugAr au rdmas mai multe manuscrise cuprinzlnd diferite opere alatuite, traduse sau
copiate de el, cf. bibliografia aferenta la D. Russo, op. cit., p. 137.
75 Fr. Pall, Les relations..., p. 134.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARDA. INVATAMINTULUI IN ACADEIVIEILE DOM:NE-WI

23

scoala greco-latina din Tirgoviste. Tendintele de inclinare a societtii din


Tara Itomneasca catre cultura clasicismului grec si roman inlesnesc
infiintarea scolii greco-latine.
Ligaridis a predat logica si retorica 76 in limbile greaca si latina.
Scoala conclusa de acesta avea un numar redus de elevi si un pronuntat
caracter de clasa. Dintr-un raport al profesorului, purtind data : 12 august
1650, aflam ca elevii sai eran 12 tineri apartinind celor mai mari familii
boieresti din Tara Romneasca77. Durata scolii tirgovistene a fost efemerl :
1646-1651 78. Acest fapt dovedeste ca a fost o scoala organizat anume

pentru tinerii fii de boieri si ca dupa ce acestia au urmat ciclurile de

materii ce se obisnuiau pe atunci, cursurile au incetat, nefiind populate


de alti elevi sau nefiind personal didactic. Aceast prim scoala de curs
superior nu a avut deci caracter de scoal obsteasca, ci pe cel de sward,
particulara
Pentru citeva decenii din a doua jumatate a veacului al XVII-lea
ne lipseste orice informatie cu privire la existenta unui invatamint latin
sau grec in Tara Romneasca.
S'rbatorirea centenarului 17niversitatii din Bucuresti a prilejuit
noi cercetri legate de istoria invtamintului. S-a reluat, cu aceasta ocazie,
studiul problemei atit de controversate a datei intemeierii Academiei
din Bucuresti si a persoanei careia i se datoreaza acest act de cultura.
Cea mai mare parte a cercetatorilor mai vechi se oprisera asupra voievodului Serban Cantacuzino (1678-1688) 79. V. Papacostea 8, Oh. Cront 81
i I. Ioanascu 82 au sustinut insa ca Academia domneasca din Bucuresti
a fost intemeiata de Constantin Brincoveanu, cu ajutorul unchiului sau,
stolnicul Constantin Cantacuzino, om cu -vaste cunostinte si de larg orizont

cultural 83. In ceea ce priveste data infiintrii, cei trei autori au p.areri
diferite : Oh. Cront o stabileste intre 1693-1695, I. Ionascu la 1694,
76 V. Papacostea, Originile Inv616mIntului.. ., p. 1158.

" G. Calinescu, Altre notizie..., p. 400-401.

78 D. Badarau, Laicismul umanitarist..., p. 31; Alexandru Balad si Ion Ionascu, Universitatea din Bucuresti, 1864-1964, Bucuresti, p. 12 si Stefan Birsanescu, Schola greca e latina
din Tirgoviste, In : Din istoria pedagogiei romeinesti, vol. II, Bucuresti, 1966, p. 191-213.

79 0 migaloasa statistica a opiniilor cercetatorilor cu privire la fondatorul si data In-

temeierii Academiei de la Sf. Saya da I. Ionascu In articolul sat' : Cu privire la data intemeierii
Academiei domnesti de la S f. Saya din Bucuresti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1264.
88 Victor Papacostea, Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la fcolile din Bucuresti, In Studii",
an. XIV (1961), nr. 1, p. 116-117. Acelasi, Originile Invdfamintului..., p. 1139-1164. Idem,
Les origines de l'enseignernent..., p. 7-39 si Idem, La Fondation de l'Acadmie grecque" de

Bucarest. .., p. 115-145 si nr. 3-4, p. 413-436.


81 Gh. Grout, Academia domneascd. . ., p. 833-848; Idem, Inceputurile Academiei

domnesti din Bucuresti, p. 15-24; idem, L' Acadmie de Saint-Sava de Bucarest au XVIII'

sicle..., p. 437-473.
82 I. Ionascu, Cu privire la data..., p. 1252-1271.

83 Neofit Patelaros, mitropolit al Cretei, vizitInd In 1679 Tara Romaneasca, a fost attt
de mult impresionat de eruditia stolnicului, !nett, rostind un encomion la adresa lui, ii laudd
cultura aleasa, numindu-1 al optelea pe lingd cei 7 Intelepti ai vechei Elade. Cf. Alex. Lavriotis,
Neocprrou KtyrponoXE.rou Kpirrng 'rob' IlateXetpou 7rp KcavaTcorrIvov Kawromoulvv lyx(Liziov,
In 'EXkonxbq (DaoXoycx7.../SXXoyo KcavaravrLvourc6Xecog, 27 (1895-1899), p. 291.

www.dacoromanica.ro

24

ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

V. Papacostea la 1695 ", iar Istoria Romniei" propune In preajma.

anului 1695" 85. In cele ce urmeae, vom supine argumentele autorilor

citati unei analize amnuntite, aducind in discutie date noi, inedite,

In msurg, dup prerea noastr, s acorde totusi lui Serban Cantacuzino.


calitatea de intemeietor al scolii grecesti. S-a afirmat c' :
Nu existd actul de intemeiere emis de $erban Cantacuzino (Papacostea, p. 126, Cront, p. 17). Dar nici de la Brincoveanu nu avem vreun
act propriu-zis de intemeiere, ci numai acte ulterioare, de reorganizare.
De ce cercettorii care Bustin teza cd, Brincoveanu este fondatorul Academiei, nu sint tot atit de exigenti i fa g de acesta, ci se multumese s fac
o simpl afirmatie, nefondat pe actul de intemeiere ? Admitind cat Academia a fost intemeiat de Brincoveanu in 1694 sau 1695, cum explie isto-

ricii nostri faptul cg, nu avem nici un act oficial relativ la organizarea.
Academiei, la programul de invtmint, la salariile profesorilor
alte amAnunte din perioada 1695-1707? Noi credem &A, asa cum nu_
s-au pstrat acte oficiale pentru primii ani de functionare a Academiei
din epoca lui Brincoveanu, tot asa de bine putem admite c' nu s-au_
pstrat nici pentru primii ani de functionare a acestei institutii din
timpul lui Serban Cantacuzino, sau, mai bine zis, noi nu le-am putut
gsi pin astzi.
in corespondenta epocii lui Cantacuzino nu se vorbeste de Aacademia
domneascet. Dar nici pentru faza incipient a scorn grecesti de pe timpul

lui Brincoveanu nu se vorbeste in vreo corespondentl. Documentele


prezentate ca dovedind calitatea de fondator a lui Brincoveanu (Papacostea, p. 126) slut toate din 1707, si se refer la reorganizarea efectuat.

In acest an.
Afirmaliile lui Kyminitis In discursurile sale encomiastice.

drept c' Sevastos Kyminitis afirm in discursurile sale encomiastice e.


Brincoveanu a intemeiat Academia si nu aminteste de Serban Cantacuzino, dar acest fapt este firesc. Fiind vorba de discursuri encomiastice,
inchinate lui Constantin Brincoveanu, era normal s-1 laude pe acesta,
nu pe predecesorul lui. 1VIindru de aprecierea domnului (acesta Ii oferea,
eontrar obiceiului, un loe de einste la mas', chiar inaintea boierilor) 88,
Kyminitis, ea director al Academiei luda pe reorganizatorul ei, In maniera,
excesiv i retoricg a timpului, desigur i pentru faptul c asemenea laud&
aprecien i se revrsau, indirect, si asupra lui insusi, conductorul spiritual al Academiei mult ludate. Era firesc, deci, ca domnul In scaun
nu predecesorul lui s fie cel cgruia s i se atribuie pe bun dreptate,
de altf el, progresele invtmintului. Avind in vedere c once inceput
anevoie roade vizibile, fr indoial c rezultatele scolii din Bucuresti,
infiintat pe timpul lui erban. Cantacuzino, nu s-a putut vedea in scurt
84 Gh. Cront, Inceputurile..., p. 20; I. Ionacu, Cu privire la data tntemeierii..., p. 127()
i V. Papacostea, La Fondation.. ., p. 115.
85 Istoria Romdniei, vol. III, p. 263.
86 Const. Daponte, KccrciXoyo Icrropot6g..., In Const. Erbiceanu, Cronicarii greet,.
p. 203.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILE DOMNE$TI

25

timp. In domnia de lunga durata a lui Brincoveanu bug, dup repetatele


mai ales, dupa aplicarea remarcabilei programe, elaborat de Hrisant Notara in 1707, rezultatele invatamin. tului s-au facut
reorganizan i

cunoscute si peste hotare si era firesc s5, se vorbeasca de acest fapt cultural,

care era pus in legatura cu Brincoveanu, zelosul sprijinitor al culturii.


Cu privire la termenul de infiintare", folosit de Kyminitis, documentele si cronicile vin 0, confirme faptul ca acesta era folosit in trecut
pentru reinfiintarea" sau reorganizarea"
dupa o perioada

de intrerupere. Constantin Brincoveanu insusi, in hrisovul de reorganizare


din 1707 a Academiei afirm : ne-am hotrit a intemeia o scoala inalta
de obste" 87. Cine mi ar tii ca o asemenea scoala exista Inca de la finele

veacului al XVII-lea, ar putea cu usurinta crede ca ea a luat fiint abia


la aceasta data. Se pot cita si numeroase alte exemple In acelasi sens.

Cronica Ghiculeftilor 88, amintind despre intentia lui Nicolae Mavrocordat

de a reinfiinta in 1714 Academia domneasca din Iasi (ale carel cursuri


au fost intrerupte, probabil in 1711, din pricina tulburrilor razboiului)

spune : avea de gind s faca doua lucruri bune care nu erau in tara,
adica tipografie i walk'. Or, cum vom vedea mai jos, scoala greceasca
din Iasi functiona inc" de pe vremea lui Antioh Cantemir si N. Mavrocordat nu a facut decit s o reinfiinteze i s o reorganizeze. Referindu-se

la reorganizarea scolii din Iasi la 1714, Iacob Manu seria lui Hrisant
Notara c' s-a bucurat aflind de l'i,ntemeierea colilor i ca doreste celui

care le-a organizat . . . 88 Tot Cronica Ghiculestilor precizeaza ca Grigore


Ghica a intemeiat la Iasi scoala ". In Irroptcc Tijq Mazcxq, Mihai Cantacuzino afirma ca din initiativa lui Const. Mavrocordat s-au deschis in 1735
scoli grecesti 91, ca si cum aceste scoli nu ar fi existat pina atunci. Scoala
din Buzau fusese infiintat'a in 1725; desi hrisoave din 1731, 1734, 1746,
1754 confirma existenta ei poate a functionat cu unele intermitente,

dar totusi avea traditie indelungaf

desi, in hrisovul sail din 1776,


Alexandru Ipsilanti precizeaza c intemeiaza doua scoli, una la Craiova
si alta la Buzau 92 In 1811, Veniamin Costache aminteste ca Grigore
Ghica, domul Moldovei, vrind stt deschidd Academie mare ca cele din
Europa ..." l-a adus pe Nichifor Theotochis (Bibl. rom. veche, III, p. 38).
Exemple de acest gen se pot gasi si in afana granitelor. Asa, de Oda,.
desi scoala din Patmos functiona Inca de pe la sfirsitul veacului al XVI-lea,

remarcabila ei inflorire sub directoratul lui Macarie a facut pe Daponte


87 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 394. Versiunea greacA a acestui document, publicatA de mile Legrand in Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 68-70, are titlul : Rrisovul prea talfatului domn ... Constantin Basaraba voevoda, pentru fcoala noud care s-a fdcut
axoxezov -r viov 6no5 grvev et Bouxoupiartov). i acest titlu este o
la Bucurqti (8L&
dovadA cA reorganizarea scolii era socotitA ca infiintarea unei ;con noi.
88 Cronica Ghiculeftilor..., p. 177.
89 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 585.
p. 287.
99 Cronica
91 Mihai Cantacuzino, `Iatoptoc -rt.; BXocxEocg, publicatA de fratii Tunusli, Viena, 1806,-

p. 294.
92 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1272.

www.dacoromanica.ro

26

ARIALYNA CAMARIANO-CIORAN

sg afirme el acesta a fost fondatorul ei (E. Legrand, phmrides daces,

III, yo. XII, nota 4).

In consecintg, termenii a infiinta, a Intemeia i a wza Iscoald aveau


In secolul al XVIII-lea i sensul de reorganizare. Ni se pare deci legitim
de a integra afirmatiile din discursurile encomiastice ale lui Sevastos

Kyminitis, privind atribuirea infiinarii Academiei din Bucureti lui

Constantin Brincoveanu, intre asemenea cazuri de confuzie de terminologie.


4. Se angajau profesori particulari pe timpul lui $erban Cantacuzino.

Faptul eg se angajau profesori particulari nu poate constitui un argument concludent impotriva existentei unei coli. In acea vreme, fiii
domnilor i ai marilor boieri nu frecventau Academiile domneti, dup

cum artgm in capitolul Apartenenta social d a eleviior. Mai tirziu, domnitorul Grigore Ghica va combate angaj area profesorilor particulari, intrucit

.elevii cu invgatura cea desgvirit n.0 se procopseau, aminind mi mai


multi tot neinvgtati" 93. Dar chiar in cazul e asemenea elevi frecventau
Academia domneascg, li se angajau i profesori particulari in vederea
studierii mai temeinice a limbii greceti pentru a putea urma la Academia
domneascg cursurile superioare de filozofie. Astfel, Serban Cantacuzino
scria in 1686 lui Ion Cariofil, la Constantinopol, cerind sg-i trimia de
acolo un profesor priceput 94. Interesant este i scrisoarea stolnicului

Constantin Cantacuzino, fratele domnului Serban (din 12 mai 1692),

adresaa aceluiai Cariofil. Din aceast scrisoare rezultg cg fiii stolnicului


Constantin Cantacuzino fuseserg elevii lui Cariofil, cg acum un alt profesor,
bun pedagog, pentru a ascuti mintea elevilor si, in vederea receptiongrii unei

culturi superioare, le preda logica, intrucit i o sutg de ani, scrie taal lor,
dacg ar studia gramatica i literatura tot la acelai ciclu vor rgmine. Intrucit textul scrisorii lui Constantin Cantacuzino a fost tradus i interpretat

greit de istoricii notri, 11 reproducem textual : `01.1.okog xcd. 6 8Laciaxo:X6g -my,


.rcaog -co ircp.eXa-cca xcaclq, xca auXXoycVq.,Levoq M: vec XercTvy) Ts, votv oc-r(7)v
eig c'evoyr6pctv p.c*lcav Tok Mo'caxeL T6pcc Xoymilv, irceLN) Olv xchl ixoc-cv xpewouS
-11-5eXov arcouagn 're( ypcy.t/cc-cmdc, edo gtvcc xoa -cv ccirrv xxXov OeXov xo'c[Let 95.

(La fel i profesorul lor, care arat mula sirguint pentru ei, gindindu-se
sg le ascua mintea pentru o inv'aturg superioar, le predg acum logica,
.deoarece i o sua de ani dacg ar studia gramatica i literatura tot unul
i acelai ciclu ar face). Prin urmare, nu putem spune cg profesorul lor

.,,era mediocru i foarte slab ea pedagog" i cl l'enseignement de la


grammaire et de la logique ne convient pas leur jeune cerveau" 96
Aceste angajgri de profesori particulari Ant aduse ca argument
cA, nu exista coal greceasc pe atunci. Dupg pgrerea noastrg, acest fapt

93 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 16. Pentru a stAvilii activitatea profesorilor particulari, lipsiti de pregAtirea necesar, domnul Ioan Teodor Callimachi, prin hrisovul
-sail din 1759, va recomanda ca toti copiii sA frecventeze Academia din Iasi, scoala oficiala
cu personal didactic selectionat. Cf. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. IV, p. 43.
94 Bibl. Acad., ms. gr. 974, f. 89r-93r.
95 Ms. citat, f. 119r-119.

96 A fost interpretat gresit acest text de Victor Papacostea, La Fondation..., p. 414;


J. Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1267; Gh. Cront, Inceputurile..., p. 18.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA. INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNE$TI

27

nu poate fi citusi de putin un argument, Intrucit si Constantin Brincoveanu a angajat profesori particulari pentru fiii &Ai, mai Intl pe cretanul

Gheorghe Maiota 97, iar in 1712 pe Anastasie Bunelis din Ianina 98, chiar
In vremea cind Academia domneasc6 din Bucuresti funciona si era temeinic organizat6. Nicolae Mavrocordat angaj ase pentru fill si pe eruditul
Iacob Manu si pe preotul Serafim 99. Constantin Mavrocordat, fiul lui
Nicolae, angaj ase pentru fili s`i pe Neofit din Creta, viitorul mitropolit

al Ungrovlahiei . Natanail Calonaris a fost profesorul celor patru fii

ai lui Mihai Itacovitg, ; dupl mazilirea acestuia din scaunul Moldovei191,


Calonaris a insotit pe elevii si la Constantinopol. Intr-o scrisoare a lui
Manase Eliade din 1766, se arafg en de mult erau pretuiti i c'utati In
Orile noastre oamenii invgtati, deoarece toti boierii de aici obisnuiesc
8'1 angajeze pentru casele lor profesori cu un salariu de 150-200 de lei,
sau chiar mai mult, i profesorul are numai copiii boierului, unul sau
doi, s instruiasc5,. El ia si masa impreung cu boierul si are tot confortul" 102. Chiar intr-o epoc mai tirzie, and nivelul Academiilor domnesti
era mult ridicat, putind rivaliza cu institutii similare de culturg din Apus,
num'drul profesorilor greci particulari era Ind, apreciabil. In urma repetatelor reorganieri, Academia din Bucuresti i atinsese, pe vremea lui
loan Caragea, maxima ei inflorire ; totusi domnul nu-si trimitea copiii
s invete acolo. Acestia aveau ca profesor particular, la curte, pe insusi
directorul Academiei, Constantin Vardalahos 13. Grigore Ghica, primul
domn pgmintean dupg desfiintarea regimului fanariot, a avut si el la
curte, un profesor grec 104. Profesorii greci erau c'utati i dup5, organizarea

temeinicA a InvtAmintului romnesc. loan G-heorghe serdarul a fost,


In secolul al XIX-lea, profesorul copiilor din cele mai mari familii boieresti precum si al viitorului domn, Gheorghe Bibescu, care i-a acordat
o pensie lunarl de 400 lei 195. Chiar In cazul In care boierii isi trimiteau
Ayo

97 N. Iorga, Istoria literaturii romdne..., p. 49. Chiar Maiota in titlul operei sale
im r acorhpLov rcci,9og, Minnie, 1706, spune ca era profesorul beizadelelor pentru

limbile greaca i latind.


98 Bibl. Acad. pach. DCLXXXVI/59 i Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 459.

Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566 si 676. Iacob Manu fusese mai Inainte

profesorul lui Nicolae si al lui loan Mavrocordat. Care atiiia ani ai aratat o aplecare in
adevar pdrinteasca fata de noi", li scria Mavrocordat i Il Indemna sa foloseasca toate mijloacele, chiar i bataia pentru ca fiul sau Scarlat, care manifesta Indaratnicie i lipsa de
bunavointa In a invata", sa fie calauzit cu sfaturile lui bune i sa i se formeze caracterul,
fiind In fragezimea virster. (Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566). Pe preotul Serafim 11 angajase ca profesor In 1715, cf. op. cit., p. 676.
100 Constantin Daponte, Ephmerides daces, ed. Emile Legrad, Paris, 1880, vol. II,
p. 43 notd.
101 Atanasie Comnen Ipsilanti, Tec p.ssec r;jv eacontv, ed. Aftonidis, Constar.tinopol, 1870,

p. 137.
102 N. Iorga, Studii f i documente, vol. XII, p. 79-80.

108 A6r0; `Eptcik-, 1813, p. 61 (a doua paginatie).


104 N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. II, p. 43; acelasi, Istoria tnodldmintului..., p. 137;
acelasi, La pantration des ides de l'Occident darts le Sud-Est de l'Europe aux XVIIe et
XVIII siacles, In Revue historique", I (1924), p. 107.
16 Ourcrj" din 23 mai 1860, unde se public& un necrolog despre loan Gheorghe
serdarul.

www.dacoromanica.ro

28

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

copiii in Occident pentru studii, ei eran insotiti adeseori de cite un profesor grec. La Venetia, Constantin Cantacuzino a fost insotit de cAlugrul Gondulis, iar la Padova de Arsenie Caludis. stefan Belu, trimitind
pe fiul su, Dimitrie, s studieze la Viena, l-a incredintat acolo intii lui
Neofit Ducas i apoi lui stefan Comitas 106.
Cele afirmate mai sus slut suficiente pentru a dovedi c existenta,
Academiei in vremea lui erban Cantacuzino nu poate fi negat pe baza,
faptului c in aceea vreme se cAutau profesori greci particulari.
Discutiile cu privire la data intemeierii Academiei domneti din
Bucureti au atras i atentia cercettorului grec Cleobul Tsourkas.

articolul su Autour des origines de l'Acadmie grecgue de Bucarest (1675


1821) 107, autorul combate teza Infiinrii Academiei in 1694 i sustine ca.,
coala greac a existat 'Meg din 1675 i c Brincoveanu i fratii Greceanu
traduatorii Bibliei din vremea lui erban Cantacuzino, invtasera', limba
greac la o coal6 cu invtmint grecesc din Tara Romneasc. Precura

am vAzut mai sus, multi boieri romni cunoteau aceast limbA, chiar
inainte de domnia lui Brincoveanu, bineinteles i mai tirziu ; aceasta
nu inseamn e exista o coal greac incl din 1675, limba greac se
invta cu profesori particulari. Bazindu-se pe o afirmatie evaziv a lui
N. Cartojan "8, Tsourkas crede c le long sjour de l'Archevque de
Nysse Bucarest et sa collaboration a, la traduction de la Bible en langue
roumaine est une preuve assez convaincante de l'existence cette poque
d'une cole ou d'un collge princier, l'instar de celui qui avait fonctionn
Tirgovite" 109. Dup prerea noastr, prezenta lui Ghermanos Locros,
mitropolit al Nyssei, in Tara Romneasc, ca i cea a altor invtati, nu
constituie o davod peremptorie c acetia erau profesori la coala dom-

neasc. Nici afirmatia din introducerea Bibliei : puind dascli tiuti


foarte den limba elineasc, pe prea inteleptul cel dintru dascli ales i
arhiereu Ghermanonisis i dupl petrecerea lui pe altii care s-au intimplat

... etc."'" nu constituie o dovad c toti acetia au fost profesori la,

coala greac. Ei fuseser probabil profesori la curte sau la casele boiereti, ca atitia altii in acea vreme i mai tirziu i, ca urmare a acestui
fapt, purtau titlul de profesor. Mitropolitului Ghermanos i se putea acordar
pe drept titlul de dascAl ; fusese profesor la coala din Constantinopol.
Nu este exclus ca i in tara noastr el s se fi angajat pentru scurt timp
ca profesor la vreo cas boiereasc sau s fi alcItuit o clas cu citiva,
fii de boieri, aa cum credem c a fcut i Ieremia Cacavela in Moldova,
profesorul lui Dimitrie Cantemir. Dar nu credem ca Ghermanos Locros
le6 N. BAnescu, Academia greceascd. . ., p. 11-12. Dup cum reiese din corespondenta
sa, dei se afta intr-un mediu cultural occidental, se ostenea si acolo sa-si insuseascA limba
si cultura greacd. El primea Inapoi scrisorile sale scrise In limba greaca corectate de care
tatAl sAu, fapt care dovedeste eS i tatAl sAu avea cultur greacA. Acelasi, op. cit., p. 12.
107 In Balkan Studies", VI (1965), nr. 1, P. 265-280.
1" N. Cartojan, Istoria literaturii romdne vechi, vol. III, Bucuresti, 1945, p. 216.
109 Cl. Tsourkas, op. cit., p. 277.
110 Citat de Cartojan, op. cit., p. 216, cf. si Ioan Bianu i Nerva Hodos. Bibliograf ia
romdneascd veche, vol. I, Bucuresti, 1903, p. 286.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZA.REA INVATAMTNTULUT IN ACADEMECLE DOMNE$T1

29

sg fi functionat ea profesor la o coal oiicial in vremea domniei lui

Gheorghe Duca. In once caz, in 1682 el nu mai exersa functia de profesor


nu-vi putea elvtiga existenta ; peste cinci ani, in 1687, el vi-a dat obvtescul sfirvit 111.
N. Vtmanu afirmg cg in 1686 Ghermanos era pro-

fesor la Sf. Saya: Se cunoavte o scrisoare din 1686 a mitropolitului


Ghermanos al Nyssei, aflat pe atunci la Bucurevti la vcoala de la SI. Sava"112.
Or, din scrisoare rezultg ea' domnul Ii dduse o mgngstire pustiit
pe care a renovat-o i locuia retras acolo 113. Dacg era profesor, nu putea

s stea retras intr-o mgngstire i dacg, activa ca profesor ar fi dat in scrisoare un am'Inunt, fie vi secundar, despre activitatea sa de dascgl.
S presupunem, ava cum se afirmg ceea ce noi nu credem cg,
infiintarea invgtgmintului grecesc din Bucurevti este legatg de venirea
lui Sevastos Kyminitis in targ. In acest caz trebuie s'g urmgrim peregringrile acestuia. Se vtie c, pgrsind Constantinopolul In urrna unor confilete cu elevii coiii din Fanar, Kyminitis se intoarce la Trapezunt, oravul sgu
natal, vi organizeaz '6 vcoala de acolo ; prezenta lui in acest ora v In 1682 fiind

atestatg documentar 114. A. Papadopoulos-Kerameus, care a studiat temeinic scrierile inedite ale profesorului vi a dat o bibliografie a operelor
lui 115, afirmg c'g poate Kyminitis a venit la Bucurevti in 1690 118. Coroborarea unei serii de vtiri documentare ne indreptgtevte s afirmdm cg, data

venirii lui Kyminitis la Bucurevti este sfirfitul anului 1689:

ultimul discurs rostit de Kyminitis la Trapezunt este din 1689 117;

ultima lui scrisoare, expediatg din acest ora, este din toamna
aceluiavi an 118. Intr-o altg scrisoare, nedatatg, dar care pare sg fi fost
scrisg, indatg dupg prima, Kyminitis dg numeroase amgmunte despre
viata grea a locuitorilor din Trapezunt din pricina asupririi otomane
precizeazg cg adeseori s-a gindit sg plece, dar nu a flcut-o numai din dorinta
de a fi de folos patriei sale 118. Totuvi ping la urnag s-a hotgrit vi la sfir-

vitul anului 1689 a plecat de acolo vi a venit la Bucurevti ;

111 In citeva scrisori provenind de la Ghermanos Locros aflate In manuscrisul grec 974
din Bibl. Acad., datate din 1682, reZult ca Ghermanos traia In lipsuri i sAracie. Dar nu a trait

mult In aceasta situatie caci Intre timp a fost angajat ca traducator la Biblia lui $erban
Cantacuzino, iar la Inceputul anului 1687 si-a dat obstescul sfIrsit in Bucuresti. Aceasta
stire precisd o afldm dintr-o scrisoare a medicului Iacob Pilarinos, avInd data de 10 februarie
1687, expediata din Bucuresti. Medicul afirma In scrisoare ca In sase zile Ghermanos a
murit fr ca el sa-1 poata ajuta cu vreun medicament (Bibl. Acad., ms. grec 974, Y. 69r). Acest
document infirma ipotezele lui Cl. Tsourkas ca din Bucuresti Ghermanos a trecut in Moldova de unde s-a lndreptat apoi In Rusia. Lit il finit ses jours, on ne sait quelle date" (Cl.

Tsourkas, op. cit., p. 277-278).

212 Nicolae Vatiimanu, &cob Pglerino, medic al curlii domnesti din Bucurepti (1684 1687;

1694-1708), in Din istoria medicinii romdnesti si universale, Bucuresti, 1962, P. 123-124.


113 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 325.
114 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 79r-79 si 80r cuprind scrisori datate din 1782, adresate
de elevii lui Kyminitis din Constantinopol profesorului lor la Trapezunt.
225 A. Papadopoulos-Kerameus in Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XIIXXVII
(introducere).
116 Op. cit., p. XIII.
117 A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XXIII, nr. 71.

118 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 106r-109r.


119 Ibidem, f. 109v-110r.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

30

Epaminondas Kyriakidis, autorul unui studiu despre invtatii

din Trapezunt, precizeazA c Sevastos Kyminitis a fost invitat la Bucuresti in 1689 120;
se stie c in 1689 directia scolii din Trapezunt fusese preluat
de un elev al lui Kyminitis 121, dovadc acesta nu mai era acolo ;

Constantin Erbiceanu afirm cg, a gsit intr-un manuscris o

insemnare autograf, a lui Kyminitis in care acesta precizeaz c5, a venit


la Academia din Bucuresti in 1689 122.
Dup, prerea noastr, Kyminitis, aflindu-se la Trapezunt, a fost
chemat la Bucuresti, Ina' de pe timpul domniei lui Serban Cantacuzino,
ca s conduc scoala greac de aici, dar el a sosit scurt timp dup moartea
domnului. Numai astfel se explic acel discurs encomiastic dedicat de
egtre profesorul grec lui Serban Cantacuzino ; altfel nu se poate explica
trimiterea unui asemenea discurs din Trapezunt. De asemenea, numai in
lumina unor astfel de relatii se poate explica si o scrisoare din iunie 1689
adresat de Kyminitis lui Mihai Cantacuzino 123. Dup ce face elogiul
invtturii si al culturii, socotindu-le bunuri nepieritoare, Kyminitis nu

propune infiintarea unei coli, ci recomand ca invtmintul din Tara

Romneascg s, fie de mai lung5, durat :


ypcqq.dc-aav xpovto-ckpcx 67C011ail
Xad fiEVT7), sau el se cere : xcd xp6vou toAAoi, xcci. xpavou I.Lorxpo5, xo:i.
8cosv% 6 alltxpeig. Mai departe, el atrage atentia lui Mihai Cantacuzino
cA, pe IMO, profesori i crti, trebuie prevzute, cu drnicie, inc multe

cheltuieli, avind in vedere c nici o alt cheltuial nu este mai folo-

sitoare". Kyminitis precizeaz totodat c intr-o alt, scrisoare, adresat


lui Constantin Cantacuzino, a indicat mijloacele de realizare ale acestor
deziderate.

Din aceast scrisoare rezult, faptul important c, nu este vorba

de infiintarea unei feoli, ei de organizarea unui invaleimint de mai lungei


duratei, dovad, c, exista deja o scoal i c Kyminitis recomanda imbu-

nttirea organizrii. Prin mai lung durat", credem c Kyminitis

avea in vedere introducerea mai multor cicluri de studii, cum de altfel


s-a i fcut dup venirea lui in Bueuresti. Apare totodat evident faptul
c fratii Constantin si Mihai Cantacuzino se adresau profesorului din
Trapezunt pentru organizarea invtmintului din Bucuresti, cerere la
care Kyminitis rspunde sincer, dind sfaturi practice. Prerea noastr,
este c, dup ce Cantacuzinii i Kyminitis au czut de acord prin
cu privire la organizarea invtmintului, invtatul
corespondent
dascl a venit la Bucuresti si a luat conducerea colii. Datele documentare
120

Epaminondas Kyriakidis, Btoypezepica...


Atena, 1897, p. 67.
Epaminondas Kyriakidis, op. cit., p. 83.
122 Const. Erbiceanu gAsise manuscrisul In biblioteca mAnastirii Cd1darusani, cf.
121

V. Papacostea, La Fondation..., nr. 1-2, P. 140.

123 Cf. Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 211-215; Dimitrie Sarros, Korrcaoyog
xcipow&opow...,partea I, Atena, 1931, p. 181 ; Paul Moraux, Catalogue des manuscrits grecs
(Fond du Syllogos), Amara, 1964, p. 102, si Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, Catalogue des manuscrits grecs. Le Supplment grec, tom. III, Paris, 1960, p. 456, nr. 1248,

f. 170-171.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMIILE DOMNE$T1

31

amintite mai sus, coroborate, ne Indreptgtesc sg afirmgm cg Kyminitis


a venit la Bucuresti pe la sfirsitul anului 1689. Constantin Erbiceanu a
ggsit o insemnare autografg a prof esorului, care atest prezenta lui la
Bucuresti in 1689, noi am gsit alte documente care probeazg c, In 1690,
Kyminitis se afla in fruntea Academiei, In piing activitate, avind ca
elev pe Eustatie Lambros din Ianina (nu trebuie confundat cu Lambros
Fotiadis, care trgieste In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea). A

predat opera pitagoreang' : Xpocrei g7C7), opera hesiodeang : 'Epya xec.


tragedia lui Sofocle : Ajax, tragediile lui Euripide : Oreste i Ecuba, precum

altele. Iatg o pretioas1 insemnare, care dovedeste c Oreste al lui


Euripide a fost predat de Kyminitis la Bucuresti In 1690: Epvrcaou
'Opcvrig. Taog xca Tei) eecT) zptq 're xoa agoc, crTi.q iEr)y-0-0v nap& TO
aopcoTecTou Te xca XoyLcaTc'crou xuptou ZececrTog TOU ix Tpcoreoi:Arros xca ira 7C6V00
EcsTccaf.ou Acipscpoa Tog kE 'Icoccvvvcov. 'Ev MnouxoupeaTEcp Trr)q Nyxpo6xocxf.ccq,

1690 124. Aceast insemnare este o dovadg incontestabilg c'g Academia


functiona in acea vreme.
In srijinul rezultatelor la care am ajuns, vin i afirmatiile cunoscutului elenist mile Legrand : Mais les documents grecs que nous avons
entre les mains nous permettent de fixer g, une date beaucoup plus acienne
la fondation de cette cole
existait dj en 1690 A, Bucarest une
cole gTecque,) 125

Stiind cg Kyminitis seria la 20 ianuarie 1695 din Bucuresti, prof.


I. Ionascu considerg aceastg datg drept termen ante quem i afirmg cg,
Academia domneasc a fost Infiintatg in toamna anului 1694 126. Dar dac
ar fi fost astfel, desigur cS Kyminitis ar fi amintit In acea scrisoare de un

eveniment atit de recent si atit de important, ar fi informat totodatg pe


patriarhul ecumenic despre activitatea Academiei, despre prog-resele
realzate sau despre dificulttile intimpinate. Or, In aceast scrisoare
Iiyminitis face elogiul lui Brincoveanu, Il descrie ca pe un om bun, milostiv
cu multg grijg pentru supusii sgi ; Il pune pe aceeasi treaptg cu patriarhul :
,,un suflet In doug corpuri" (y.tav tPuAv ivvoir.v 36o cr6v.ccatv ivotxo5crocv)
124 Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, op. cit., nr. 1348; cf. si bibliografia lui
Kyminitis alcAtuit de A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, XIII, p. XVI
din prefat, unde reproduce Insemnrile lui Eustatie Lambros dupd Paris. Suppl. gr. 1348,
numindu-1 xcl'at4 Qoacs(ou" pentru cd acest ms. fusese In posesia lui Dossios. Dup acest ms.,
pe care 11 i descrie, Dossios a editat la Galati In 1884 Ecuba lui Euripide, asa cum a giisit-o.
interpretat intr-un caiet de elevul lui Kyminitis, Eustatie Lambros. Dossios a crezut In mod

eronat cd Eustatie Lambros este una si aceeasi persoand cu Lambros Fotiadis si atribuie
acestuia interpretarea Ecubei. Aceeasi afirmatie eronatd o face si D. Economidis, Acipaspog
OcaTtca-r)q, p. 107 si 111).

Datele precise pe care le dd in Insemnrile sale Eustatie Lambros c a fost In 1690 elevuI
lui Sevastos Kyminitis i ea a fAcut studii la Bucuresti, fiind ajutat de domnul Constantin
Brincoveanu, nu lasd nici un dubiu c acesta a trait in epoca brincoveneascd, pe and Lambros.
Fotiadis s-a nscut abia In 1753.
125 Const. Daponte, phmrides daces ..., vol. II, p. 42, nota.
126 Ion Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1270.

www.dacoromanica.ro

ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

32

Incheindu-si urarea ca prin rugAciunile patriarhului voievodul s domneascg,

fericit si sntos ani multi pentru mindria tuturor ortodocsilor 127.


Datorit izvoarelor documentare amintite mai sus se poate stabili
cu precizie data venirii lui Kyminitis la Bucuresti : anul 1689. Dar sintem oare indrepttiti sg, facem leggturg intre venirea in targ, a profesorului grec i intemeierea scolii cu limb' de predare greacA, I Credem
nu. Nu putem desconsidera afirmatia lui Mihai Cantacuzino : Exactov
iXXYlvoc6v iv 7rpc:Yroc gzo:Ile 6 Zepnexv (36scg Kav-rcocoulv6q,
gxcep.e repdrrov cpopecv crxaci:ov Wolvtx6v et BXccxccv

: AT 6 Aakv.rilg

i nici pe cea a lui

Dimitrie Cantemir c' intocmirile pioase ale lui Vasile Lupu" au fost
imitate citeva decenii mai tirziu de principele Valahiei erban Cantacuzino, care a infiintat in tara sa scoli i tipografii grecesti i romnesti,
ca i afirmatia lui Dionisie Fotino : Oirro xocr: npETov icscrrveAvLxv
crxoAv iv Bouxoupv3TE(+11) 128,

Victor Papacostea nu tine seama de afirmatiile lui Dimitrie Cantemir, considerindu-le nefondate" i fanteziste". Il attribue erban
Vod, son beaupre, des mrites qui, en ralit, reviennent Constantin
Brincoveanu ou d'autres" (p. 135) si cg, Mihai Cantacuzino face aceast
afirmatie ca s ridice prestigiul familiei sale. Papacostea gseste nefiresc
faptul c membrii familiei Cantacuzino care semneazA actele lui Brincoveanu, in calitate de membri ai divanului, fr s protesteze ca nu se precizeazI
In actele respective cg, Academia a fost infiintat de un domn din familia

lor. Dar in actele pe care ei le semnau nu se fcea nici o precizare c

Academia domneascI nu a fost infiintat de *erban Cantacuzino, deci nu


aveau motiv s' protesteze sau s refuze semnarea actelor. Papacostea se
Intreab : de ce Mihai Cantacuzino care, dup' pherea sa, a redactat actul de
reorganizare a Academiei emanat de la Constantin Mihai Racovit in 1763
nu a pus comme il efit t naturel, le nom de *erban Cantacuzino en tant

que premier fondateur dei' ]cole " (p. 132). Rspunsul este foarte simplu. De
la infiintarea Academiei i ping, in 1763 au fost emise mai multe hrisoave,
dar in nici unul din aceste hrisoave nu se precizeaz1 cine a fost fondatorul,
nu este amintit nici numele lui *erban Cantacuzino i nici cel al lui Brincoveanu. Cum putea Mihai Cantacuzino s introduc in hrisov, contrar
-obiceiului, numele lui erban ? Dar aceasta nici nu era firesc. Dup' atitia
ani de functionare a Academiei nu se mai punea problema s vorbeascg,
de fondatorul ei. Constantin Mavrocordat este citat in hrisovul din 1763

-pentru un fapt recent, acesta fiind predecesorul lui Const. Racovit in


scaunul Trii Romnesti. Papacostea este de prere cl' cele afirmate de
Mihai Cantacuzino in istoria sa stilt o compilare sau o plagiere a hrisovului lui Constantin Mihai Racovit din 1763, fiindc in hrisov se spune
cg, profesorii erau pltiti mai intii de la vistierie, iar apoi din veniturile
127 Bibl. Acad., ms. gr. 1223,!. 110r 112v. Scrisoarea a fost publicat de M. Ghedeon,
rcepi. 86o cipx6vrcov..., In
'ExxX7/cretzaToch 'AX/7.9.eux t, anul XXXI (1911),

p. 253-255.

Tirl; Bkxxicc, ed. fratilor


128 Mihai Cantacuzino,
Tunusli, Viena, 1806,
p. 81 i 285; D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucureti, p. 158 i

Dionisie Fotino, `Icrropkt .fij rcoacct. AccxEcc

Viena, 1818, vol. II, p. 290.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE.511

33

mnastirii Glavacioc. Pentru aceasta afirmatie nu putem spune ca a

plagiat hrisovul din 1763, fiindca formulari identice se gasesc atit in hrisovul din 1753 cit si in cel al lui Stefan Racovita din 1765 129.
Papacostea admite ca Mihai Cantacuzino a folosit pentru istoria
sa un bogat material documentar. De ce s, nu admitem ca din documentele
familiei el a luat cunostinta si de faptul ea strbunul &Au, Serban Cantacuzino, a infiintat o scoala greaca ? De notat ea el nu spune Academie si
nici lioucrelov sau cppov-rvs-rhptov. Daca Mihai Cantacuzino ar fi facut
aceast, semnalare cu intentia de a aduga o si mai mare aureola domniei
strabunului sau, noi credem ca ar fi fcut-o mult mai pompos si encomiastic, nu atit de simplu.

In sfirsit, amintim si o afirmatie contemporan importanta. lata


ce afirm Del Chiaro : Serban Cantacuzino assegn stipendi onoravoli
per i maestri di lingua greca, da'quali eran i figliuoli de'nobili ammaes-

trati nella grammatica, rettorica e filosofia" 13. Ce concluzie putem trage


din aceasta pretioasa afirmatie a lui Del Chiaro ? Trebuie admis CA pe timpul lui Serban Cantacuzino exista o scoal, la care profesorii greci predau
gramatica, retorica si filozofia. Stirea data de Del Chiaro este foarte pre-

tioasa. E greu de admis ca Serban platea dascalii particulari din casele


boieresti. Mai logic este sa acceptm ca el pltea dascalii unei scoli cu
limba de predare greaca. Am putea admite, fr multa probabilitate, ca
Dimitrie Cantemir si Mihai Cantacuzino, pentru a ridica prestigiul familiei,

au atribuit lui Serban Cantacuzino intemeierea scolii grecesti, dar cum


se explica ea si Del Chiaro laud pe Cantacuzino in acelasi sens si nu pe
Brincoveanu, al carui secretar a fost ?
Si acum ne intrebam : de ce istoricii nostri gilt tentati, In studiile
lor din ultimii ani, s'i dea crezare afirmatiilor lui Kyminitis din discursurile lui encomiastice, stiind ca in astfel de ocazii se fac adeseori falsificari de adev'r, si desconsider precizarile lui Dimitrie Cantemir, Del
Chiaro si Mihai Cantacuzino fcute in istoriile lor ?

Parerea noastr este, contrar tuturor afirmatiilor facute in ultimul timp de istoricii nostri, ca Serban Cantacuzino a intemeiat scoala
cu limba de predare greaca, dar, ca once inceput, ea nu a avut o baza
8olidd de organizare si rezultatele ei nu s-au facut imediat simtite. 111rmind

pe tronul Tarii Romnesti Constantin Brincoveanu, acesta a reorganizat


coala, deja existent, i-a dat amploare, i-a asigurat bugetul, a pus in
fruntea ei pe marele dascl, Sevastos Kyminitis, se discuta in 1700 0,
fie adusi si profesori de la Halle 131 - si a introdus cursuri superioare de
filozofie neoaristotelica, ultimul cuvint al progresului in acea epoca.
Datorit bunei organizari si tendintei de promovare a unui invtamint filozofic, Academia domneasca a ajuns in scurt timp una din cele
129 V. A. Urechia, Istoria f coa lelor, IV, p. 40-41 0 p. 47-49.
130 Anton-Maria Del Chiaro Fiorentino, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
.ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 140.
131 Cf. Eduard Winter, Die Pf lege der West-und Sudslavischen Sprachen in Halle im
18 Jahrhundert, vezi recenzia facuta de Dan Simonescu In Studii", IX (1956), nr. 1,

p. 170-174.
3-

C. 883

www.dacoromanica.ro

34

ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

mai vestite scoli ale lumii fsritene, incit curind au 1nceput s ving elevi
de peste hotare 132
In 1707 dorind s reorganizeze invtmlntul din Bucuresti care
probabil deczuse dup' disparitia lui Kyminitis 133, Bfincoveanu apeleaz la Hrisant Notara si 11 roag s alcAtuiascg programa scolar, stabi-

lind materiile ce trebuia s fie predate. Hrisant rspunde cu promptitudine printr-un act care are titlul : Ilepi. rv 8c8ocoxcacov riig kv Bouxoupecrrcp axcai)g xcci ,rt gxoccrros ocirriiiv ixpeDsc 3t8dcaxecv 134, datat din august
1707. Actul nu este semnat, dar nu incape nici o indoial c5, emittorul
este patriarhul Hrisant 136.

Indat, dup alcatuirea programei, la 1 septembrie 1707, d si

Brincoveanu un hrisov prin care precizeazg salariile profesorilor Academiei. Profesorului de filozofie, care este si directorul, ii acorda 200 de
lei,

iar celui de al doilea profesor 100 de lei.

Pentru a sigura Academiei un venit permanent din care s fie pltiti profesorii, Brincoveanu a depus la banca din Venetia 30.000 de taleni
pentru ca dobinda de 810 talen a acestei importante sume s fie intrebuintata in folosul scolii 136 Totodat domnul dispune, printr-un alt hrisov,
s' se dea din vama bltii Greaca 50 de lei anual, care suma s fie folosit
pentru a veni in ajutorul elevilor strini si celor lipsiti de mijloace 137.

Din actul program a lui Hrisant Notara aflm c la Academia

domneasc, s-a instaurat in mod oficial studiul clasicismului grec, al filo-

zofiei si al stiintelor naturii. Primul profesor, adicA directorul, preda :


1) logica, 2) retorica, 3) fizica ; 4) despre cer, 5) despre nastere si pieire,
6) despre suflet si 7) metafizic. Deci din aceast program rezult clar
a la Academia domneasc se preda un curs superior, intregul ciclu de
filozofie neoaristotelic. Putem spune c programa din 1707 prezint, un
mare progres. Prin studiul filozofic neoaristotelic se deschidea drumul
spre pozitivism si materialism, si asa cum spuneau btrinii : acolo se
invta carte adincg".
132 Victor Papacostea, Doi bursieri . . ., p. 115-119.
133 Sevastos Kyminitis a condus Academia pIn In 1702 cfnd si-a dat obstescul sfIrsit. Inscriptia de pe lespedea pusA pe mormintul sail are data mortii : 2 septembrie 1702. Ea a fost

reprodusA de mai multe ori de istoricii greci si romAni. Cf. D. Russo, Studii istorice grecoromdne, Bucuresti, 1939, p. 310, notA.
134 Bibl. Acad., DCLXXXVII/19 ; Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 392-394,
si mile Legrand, Recueil de documents grecs, p. 79-81.
134
coala era sub patronajul patriarhului Ierusalimului, fiindcA era adApostitO la manAstirea Sf. Saya, o mAnAstire InchinatA Sf. Mormint, si fiindca InvAtatii patriarhi Dositei si Hrisant

Notara se bucurau de mare prestigiu In lumea ortodox5.


136 Hrisovul este publicat de V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. IV, p. 23-25. Grameta patriarhului Hrisant Notara In limba greacA, Intdrind hrisovul lui BrIncoveanu, este
publicata In Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 388-392 $i de Emile Legrand, Recueil de
documents. . ., p. 73-78.
131 Hrisovul in limba greaca este publicat In Hurmuzaki, Documente XIV/1, p. 394
396, In Calinic Delicanis, rIce-rptapxty. gyypoupot, Constantinopol, 1905, vol. III, p. 278-280,
si in tmile Legrand, op. cit., p. 68-70. In limba romAnA de Const. Erbiceanu In Biserica orto-

doxtt romana', XV (1891-1892), p.490-494, unde se spune cd se acord suma de 500 de lei.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INvATAmINTuLT.31 TN ACADEIVEILE DOMNE5T1

35

Al doilea profeso. r avea un repertoriu de autori destul de incrcat ;

In programa sa figural" mai toti autorii clasicismului grec : Socrate, Sofocle,

scrisorile lui Synesie, poeziile lui Pindar, discursurile lui


Demostene, istoriile lui Xenofon, Plutarh, Tucidide, precum i omiliile
Si. Grigorie din Nazianza. Programa prevedea vi poetica.
Al treilea profesor trebuia s, predea dupg operele lui Hrysoloras,
Cato, Fochilidis, Pitagora, fabulele lui Esop, parenezele lui Agapet,
Epistolele lui Teofilact Simocatis. Cu inceptorii el trebuia s, fac exercitii de gramatia, i ortografie, in neogreac, dup gramatica lui Lascaris.
Euripide 133

Dup cum vedem programa era destul de incrcat i totodat

remarcabil, pentru acea vreme. Constatdm c, la Academia domneasc


din Bucurevti s-a fcut un mare pas inainte. invtmintul teologic scolastic a cedat locul autorilor laici, filozofiei i vtiintelor naturii. Predarea
fizicii vi a tratatelor Despre cer, Despre dezvoltarea i pieirea materiei,
dup, manualele invtatului filosof neoaristotelic, Teofil Coridaleu, era
pentru inceputul secolului al XVIII-lea, intr-o tar cu regim feudal vi
sub suzeranitatea Imperiului otoman, un progres incontestabil, invtmintul cuprinzind numeroase elemente pozitiviste i materialiste 139.
De altfel era de avteptat ca o program alctuit de eruditul Hrisant s.
fie avansat. Acesta, devi cleric, era un om de vtiint pozitiv cu vedeni
largi.
fcut studiile In centrele occidentale de inalt cultur vi era
la curent cu ultimele progrese ale vtiintei. in Franta vi-a completat cunovtintele de astronomie. A fost gzduit de vestitul astronom Jean Dominique Cassini, chiar in observatorul regal, vi a avut ocazie s, cerceteze cu
telescopul de acolo luna, galaxia vi alte stele, precum spune in prefata
Crtii sale : Elaccycoyil et; 're( yecuypcapmerc xat acpcapmec, (91-92). Avind

vast cultur, adept mai inti al neoaristotelismului, Hrisant devine


apoi admiratorul vtiintelor pozitive, mai ales al matematicilor i astronomiei. Mai toti intelectualii epocii, mai toti domnii i boierii trilor
romne aveau corespondent cu acest prelat cult, toti Ii cereau sfatul
In probleme de cultur 14. A fost cum spune N. Iorga un zelos,
138 Led o dovadd cd In Academiile domnesti era un invdtdmInt avansat este faptui

cd Kyminitis i Hrisogon au predat i capodoperele tragicilor greci. In scolile din regiunile


grecesti se evita predarea operelor tragicilor greci pentru motivul cd textele lor cuprindeau
elemente ateiste. (Cf. Mihalopoulos, Tee FLLVVEVCL XL 11 veoeXXvLxil civayvvrm (1648-1820),

Atena, 1930, p. 26).


138 Ne eldm si mai bine seama cit de avansatd era programa Academiei din Bucuresti
daca o compardm cu programa stabilit dupd un an pentru scoala din Castoria. Iatd ce
s-a hotdrit la 20 martie 1708 sd se predea la scoala din Castoria : Octoihul, psaltichia, ceaslovul i alte cArti bisericesti; din gramaticd cele sapte pdrti de vorbire i trei scriitori : Hrysoloras, Cato si Fochilidis, deci un amestec de InvdtdmInt teologic si laic elementar, pe and
InvatAmIntul din Academia bucuresteand era superior si de aceea veneau aici elevi din toatd
Peninsula Balcanied. Cf. Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 407.
148 0 lungd listd de scrisori de la diferiti cdtre Hrisant Notara publicd Constantin
Sathas In Meacc.o.mxil 61.6Xtexl..., III, p. 520-533. Dupd ce a organizat scoala, alcdtuind
programa de invdtAmInt, Hrisant Notara intentiona In 1709 sd zideascd la Bucuresti,
Sf. Saya, o ciao:lire de piatrd, care sd adposteascd o tipografie si o bibliotecd, fdelnd i pri-

mete donatii de arti. Dar Brincoveanu Ii comunicd ed In vara anului 1709 nu va putea
fi realizat planul, Intruclt, din cauza epidemiei de ciumd, nu s-a putut lucra si nu s-a putut

www.dacoromanica.ro

36

ARIADSFA CAMARLANO-CIORAN

rgspinditor de laming*" 141 Dei cleric, el recomanda cg este mai folositor sg se clgdeascg, i sg se organizeze coli decit chinovii i mgngstiri,
iar prisosul veniturilor mgngstireti sg se dea pentru organizarea colilor,
In folosul Invgtgturii 142 Dar acest om cu mintea luminatg, avea i aspecte
conservatoare. El nu ezitg sg susting In astronomia sa (1716) in opozitie
cu Copernic, c soarele se 1nvirtete in jurul plmintului L43.

Dup 1707, Academia domneascg din Bucureti a functionat cu


unele intermitente, fie din cauza rgzboaielor care se purtau pe teritoriul
Tgrii Romneti, fie din cauza lipsei de fonduri pentru achitarea salariilor
profesorilor 144. Mari schimbgri nu s-au produs In inv'gtgmint In primele
decenii ale secolului al XVIII-lea. Putem spicui unele tiri interesante
din citeva documente ale epocii.
Informatii pretioase ggsim In doul scrisori ale directorului, Marcos
Porfiropoulos, adresate lui Hrisant Notara. Prima, datatg din 12 martie
1710, are un continut extrem de interesant, chiar revelator, cu privire
la apartenenta socialg a elevilor care freeventau cursurile. Ne ocupgm

de acest document mai pe larg In capitolul : Apartenenta sociald a elevilor.


Din aceastg scrisoare mai aflgm cg localul colii era In reparatie, din care
cauzg cgrtile dgruite de Hrisant Notara se aflau la mgnastirea SI. Gheorghe.
A doua scrisoare, datat din 20 septembrie 1713 ne informeazg' CA,*
In 1713 se preggtea o reorganizare a Academiei. Planul de reorganizare
a fost trimis la Constantinopol cu loan Avramie, predicatorul curtii dom-

ne0i, pentru ca Hrisant Notara, cu experienta i priceperea sa

cerceteze i s hotgrascg ce este bine i folositor sg se f ac 145. Peste citeva

luni, la 24 aprilie 1714, acelai Marcos Porfiropoulos serie lui Hrisant


Notara cg-i trimite copia hrisovului care s-a fAcut din indemnul lui, pri-vind organizarea Academiei 146 Prin urmare Stefan Cantacuzino a emis
In 1714 un hrisov reorganizind, tot cu ajutorul invgtatului patriarh al
Ierusalimului, Academia domneascl din Bucureti.
In timpul rgzboiului austro-turc, Academia 1i incetase activitatea.
La 28 ianuarie 1718, Hrisant Notara fgcea mitropolitului Ungrovlahiei
Mitrofan, propuneri pentru redeschiderea colilor. Nu cunoatem propunerile fgcute de patriarh, dar tim cg, mitropolitul a rgspuns cg bucuros
termina scoala de la Sf. Saya, si pinA nu va fi terminat localul scolii, nu se va putea Intepe construirea clAdirii destinate bibliotecii si tipografiei. Hurmuzaki, Documente, XIV/1,
p. 413.
141 N. Iorga, V iala noastrd culturald si literard in secolul al XVIII-lea, p. 801.
vol. I, p. 112.
142 Cf. Const. Dimaras,
143 Acelasi, loc. cit. Sistemul lui Copernic a fost combAtut de traditionalistul Serghie
Macreos, profesor la Academia patriarhiceascd, In critica fdcutd traducerii lui Panaghiotis
Codricas a operei lui Fontenelle, Entretiens sur la pluralit des mondes.
144 Deci nu se poate spune ca ce pays este vorba de Tara Romaneasc particulirement depuis 1709, tait plein d'coles grco-latines et d'acadmies", cf. Panagiotes Georgountzos, La langue et la Iiiirature grecques intermdiaires entre le monde de l'Orient et le monde
de l'Occident au service de la culture balkanique mditerranlenne et mondiale, in Actes du

Colloque international de civilisations balkaniques", Sinaia, 1962, p. 78.


142 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 542.
14
Op. cit., p. 598.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNE5TI

37

ar fi contribuit la planurile bune" ale patriarhului, dar fiind bolnav ii


este imposibil sg fac asa cum IT sratuieste 147 Du-6
p Insntosirea sa.

insg se pare c5, prima grij, a rnitropolitului a fost s, se ocupe de invt,mint, fiindc, la 18 ianuarie 1719, Mitrofan anunta pe Hrisant c5, scoala.
si-a redeschis portile, cg se predg gramatica si filozofia, c,' Gheorghe din
Trapezunt este profesorul Academiei si ea sperg s, dea roade bune. El
roagg pe patriarhul Hrisant s, vin, la fata locului A constate ce s-a realizat si isi exprim speranta cg Academia va fi si mai bine organizatg clae
va veni patriarhul sg-i pun bazele 148 Aceasta este o dovad c5, reorganizgrile erau necesare la scurte intervale.
UrmInd In scaunul Tkii Romnesti, dupg Constantin Mavrocordat,
Grigore Ghica, acesta reorganizeazg si aici scoala dup, sistemul aplicat
In Moldova in 1747. In importantul sail hrisov din 17 ianuarie 1749 ggsim

stiri interesante privind dezvoltarea si organizarea invtmintului In


Tara Romneaseg 149.

Hrisovul incepe prin a face elogiul invtturii. Dintre toate lucrurile care impodobesc pe om Invgttura este mai aleasg si mai inaltg",
c, oamenii neinvtati se deosebesc de cei invtati asa cum se deosebesc

mortii de cei vii.

Preambulul hrisovului cu elogiile aduse invtturii denotg eg pe la


jumgtatea secolului al XVIII-lea incepe deja un curent nou, caracterizat
prin tendinta de dobindire a unei culturi enciclopedice serioase. Domnii
Tsrii Romnesti, se spune in hrisov, au intkit dou, scoale : una elineasc,'
si alta slavoneascg, care amindoug sint de mare folos, nu numai locuitorilor Tgrii Romnesti, ci si tuturor celor strgini care vin pentru dragostea.
Invgtturii". Pentru toate acestea, Grigore Ghica, vrea s, dea scolilor
durabilitate, sa le asigure o functionare permanent frg intermitente.
Pentru realizarea intentiilor sale bune trebuia asigurat bugetul Academiei

pentru ea didaseglii" sg nu poarte grija turburgtoare" pentru salariile


lor. in acest scop, a numit ispravnic si purtgtor de grij," pe mitropo-

litul Neofit s, stringg impozitul preotilor ca s asigure plata salariilor si


celelalte cheltuieli necesare functionrii Academiei15. Prin hrisovul sgu,
Ghica fixeazg si salariile. Dascllului celui d'intiiu al invAtAturilor celor
filozofesti din scoala cea elineascg" ii fixeazg un salariu lunar de 45 de
talen i 151, profesorului al doilea de invataturile gramaticei" 20 de talen;
celor doi dascali de la scoala slavoneasc,' cite 10 talen. Unul din acesti
doi dasegli fgrg Indoialg este dascglul de limba romng.
147 Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 129.
149 Op. cit., p. 140.
149 Hrisovul este publicat In Arhiva Romaneasca", I (1840-1841), P. 231, si In V. A.

Urechia, op. cit., vol. 1V, p. 34-36.


149 Preotii au fost scutiti de impozitul catre stat, In schimb Una ei dadeau o
anuala pentru scoala. Acest sistem a fost introdus In Moldova de Grigore Ghicacontribuie
Inc&
din 1728.

151 Pina la aceasta data salariile erau anuale. Acum se fixeaza lunare, probabil prin
acest mijloc, fiind sumele mai mici, se asigura mai usor plata lor.

www.dacoromanica.ro

38

ARIAEONA CAMARIANO-CIORAN

0 deosebire pe care o constatm acum fat' de trecut este egalizarea salariz'rii celor doi profesori de slav si romng, o dovad, el slavonismul decade si c profesorul de romn se bucur' de mai mult apreciere. Suma sala-

riilor se ridica la 1020 de lei, fat'l de 600 lei at fusese fixat bugetul scolii
In Moldova, in 1728.
Constantin Racovit reinnoieste in 1753 dispozitiile predecesorilor
sil Grigore Si Matei Ghica, privind functionarea scolilor. Salariile rmin
ca si pe timpul lui Grigore Ghica.
In 1761, pentru a asigura mai mult spatiu Academiei, Constantin
Mavrocordat decide scoaterea egumenului si clugrilor de la Sf. Saya,
dindu-le locuint la mnstirea Vcresti. Totodat dispune repararea
chiliilor de la Sf. Saya, care s fie folosite drept clase de cursuri, locuint'
pentru profesori si dormitoare pentru elevii interni 152. Abia in 1761 Academia va avea un local propriu in deplin, folosint. Tot lui Mavrocordat
i se datoreste si o alt msur bun in privinta reglementrii veniturilor

scolii. In 1762 el va renunta la dreptul consacrat in tarl ca domnul A,

mosteneasc, averile celor decedati fr, mostenitori si va dispune ca asemenea averi s, fie date in folosul obstesc pentru construirea de poduri,
pentru nevoile spitalelor si pentru scoal,153. Intrucit mostenirile decedatilor nu constituiau un venit permanent si nu asigu.rau un ajutor financiar eficace si nici prin vistierie si impozitul dat de preoti nu se putean
asigura cheltuielile invtmintului si nu se plteau la timp salariile profesorilor si bursele elevilor, Mavrocordat hotreste s, creeze un buget permanent, acordind fondului scolar veniturile mnstirii Glavacioc 154. Urmasul
lui Mavrocordat, Constantin Racovit, va intri prin hrisov dispozitiile
lui Mavrocordat 155. In 1764 se m'reste bugetul scolar cu o contributie

lunarl de 10 taleri dati de biserica Toti Sfintii" 156. In anul 1765 se va


aduga si venitul m'nstirii Dealul pentru ca profesorii s-si la regulat
salariul si s poat da inv65turile ucenicilor, fr de a-si imprti gindul
lor la purtarea de grip, pentru leaf" 157.
Cu toate c6 bugetul scolii a fost asigurat, totusi se pare c functionarea ei avea unele deficiente si nu dAdea rezultatele asteptate. Aceast
situatie a determinat pe domnul Alexandru Scarlat Ghica s, numeascI

o comisie format din mitropolitul trii si. trei boieri : marele sptar, marele
logoft si vornicul care s inspecteze scoala si s, raporteze dac profesorii

isi fac datoria. Totodat domnul dispune ca elevii sraci s locuiasc6 la


mnstiri si s li se dea hran si doi talen i lunar 158.
De pe la jumtatea secolului al XVIII-lea intervin unele schimbri
In situatia economicA, a trii. Ele genereaz primele demente capitalist
152 V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 44-45.1
153 Op. cit., vol. I, p. 29.
154 V. A. Urechia, 1st. fcoalelor, vol. I, p. 29.
155 Op cit., vol. I, p. 29, si vol. IV, p. 46 47.
156 Op. cit., vol. I, p. 30, si vol. IV, p. 48.
157 Hrisovul este publicat In V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 49-50. Cf. i vol. I, p. 32,

152 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 34 si pitacul in vol. IV, p. 53.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI r

ACADENGELE DOMNE*TI

39

In productia de mrfuri, care aduc transformki in relatiile de productie.


Ritmul de dezvoltare a societtii romne reclama un invtmint superior

Cu un continut nou corespunator nevoilor ei. Primind domnia dup

incheierea facii. din 1774, Alexandra Ipsilanti va satisface nevoile culturale ale societtii prin reforma sa privind invtamintul. Fiind om cult,
el acordl o mare atentie invtmintului. Ajungind la portile capitalei

asteptind s fie alctuit alaiul de intrare, se grbeste s serie la 13

februarie 1775 mitropolitului, rugindu-1 s pregteasc' un raport referitor


la situatia invtmintului. El cerca s i se precizeze ce organizare avea
Academia, citi profesori erau, citi elevi, care era continutul invtrnintului,
cite clase eran i in sfirsit ce salarii aveau profesorii si la ce sum se ridica
fondul de intretinere al Academiei 159. Prima lui grijg, deci a fost s se

intereseze de situa,tia invtmintului, care czuse intr-o noapte intu-

necoas i fr lun, nerminind nici profesori i nici elevi", spune Lambros


Fotiadis intr-un discurs 169 Dar, inainte de a proceda la reforma plnuit,

domnul s-a gindit s dea Academiei si un local adecvat. In decembrie


1775, el a constituit o epitropie As-teaser, compus din 8 boieri care
s supravegheze construirea noului local al Academiei, fiind dar mai
inainte de trebuing ca s se zideasc scoal". Constatm un lucru important la alc'tuirea acestei epitropii. De obicei astfel de epitropii eran alc-

tuite din mitropolitul trii si din boierii mari, acum din 8 boieri, patru
erau din treapta a doua i ceilalti din treapta a treia i niel unul din marea
boierime. Concluzia cara se poate trage de pe urma acestei constatki
este faptul c in urma transformkilor sociale si economice survenite,
puterea mid boierimi a crescut i aceast ptur social a inceput s,
ja parte activ la rezolvarea problemelor vitale ale societtil romnesti.
Noul local s-a ridicat la mnstirea SI. Saya i, precum n.e spune Atanasie

Comnen Ipsilanti, a fost Tvcoc.v6x-na-cov oixo3614-11.toc, o cldire titanic6",


foarte spatioas, cuprinzind mai multe sli pentru clase si pentra

locuinta profesorilor i elevilor interni, care erau peste 75. Cldirea era

InzestratI si Cu sufragerie, bucltrie si brutkie. Construirea localului a


durat trei ani ; noile incperi au fost terminate si au putut fi folosite In
1779 161.

In ianuarie 1776 Alexandra Ipsilanti va emite si hrisovu1162 prin care

va proceda la reorganizarea invtmintului. Reforma lui Ipsilanti mar-

Arh. st. Buc., diplomatice 51; cf. i V. A. Urechia, 1st. rom. vol. I, p. 82 e Ist. Sc.,
vol. I, p. 36; reprodus de N. Iorga, Istoria trivdtdmintului..., p. 103.
160 Discursul lui Lambros Fotiadis in Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 323. Mai
avem un document care confirmA Intreruperea cursurilor In timpul rdzboiului i reluarea
/or dup incheierea pAcii, and Sf. Saya s-a umplut de copii mici, Cf. Bibl. Acad., ms. gr.
217, f. 143. Este o scrisoare prin care este rechemat la postul sAu un fost profesor, Constantin din Dristra.
161 At. Comnen Ipsilanti, Ta geTet rv Zaacrtv..., p. 561. Textul este reprodus dui:4
At. Comnen Ipsilanti de N. Iorga in Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/2, p. 1232-1233.
162 Hrisovul lui Alexandru Ipsilanti a fost publicat de At. Comnen Ipsilanti, op. cit.,
p. 584-590; reprodus de N. Iorga In Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1270-1278. 0 copie
a textului grecesc se pAstreazA In Bibl. Acad., ms. gr. 427, p. 307-319. 0 traducere In limba
romanA dui:a textul grecesc aflat la Arh. St. Buc., Condica domneasa III, a publicat V.

www.dacoromanica.ro

40

ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

cheazd un moment insemnat in istoria invdtmintului, este cea mai important reformd i reorganizare din a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea,
cind gindirea noud occidental, se difuza cu repeziciune in Orient. Reforma,
din 1776, spune N. Iorga, este un act de cea mai mare importan, care
face onoare conceptiei colare in trile noastre la aceastd datd 163.

In preambulul hrisovului ipsilantesc se face apologia invtdmintului : Invtdtura este singura podoab, atit a celor vii, cit i a celor
morti, care rdmine. Ea ne invatd s constatm ce este adevdrat i bun,
s' trim i s lucrdm dupd ratiune, ea ne cdruzete in toate actiunile
noastre".
In acest hrisov gsim afirmatii care nu s-au fcut ping atunci, &-

dire inaintatd i iluminist. Invdttura, se spune, ne face s cercetm

natura, micdrile, cursurile i distantele corpurilor cereti i s cunoatem,


&it ne st' in putintd, lucrurile i fiinl1ele. Prin aceste rinduri strdbate curentul iluminismului i al progresului pe care 1-au fAcut tiintele pozitive.

E de trebuintd neapdratl, se accentueazd in hrisov, infiintarea

i imbuntdtirea colilor i internatelor in tar", deci nu se gindete numai


la imbundtdtirea organiz'rii Academiei domneti ci la a tuturor colilor,

care sint menite a deschide pirae nesecate i mintuitoare acelora care


hrdnesc dragostea invdtturii i acelora care prin binefacerile ei doresc
sa se ridice din starea lor josnicd". Cuvinte mai elocvente i mai convingdtoare de stimulare la invattur rar s-au spus pind atunci. Dar se pare
c Ipsilanti a infruntat opozitia clasei feudale retrograde, fiinda afirmd
foarte categoric : sintem dispui s combatem, prin once mijloc, pe acei
care se opun celor zise de noi".
Domnul vrea s organizeze in aa fel Academia domneascd, s,
fie la un nivel atit de ridicat, incit acei care s-au addpat din ea, A, nu

mai aib setea de a cduta un alt izvor".

Ipsilanti reorganizeazd i invdtmintul cu limba de predare sla-

vond fiind trebuincios i acesta pentru citirea hrisoavelor vechi domneti


care s-au scris in acea limb'" Infiinteazd atit coli slavoneti cit i romA. Urechia In 1st. rom., vol. I, p. 83-89, vol. II, p. 154-161, si ist. fC., vol. IV, p. 55-60.
O alta traducere dupa At. Comnen Ipsilanti publica Const. Erbiceanu In Cronicarii greet,
p. XVIIXX. Comparind copiile inedite i textele tiparite ale hrisovului lui Ipsilanti, am
constatat ca sint doud variante Intrucltva deosebite. De Oda copia aflata In Bibl. Acad.,
ms. grec 427, textul publicat de V. A. Urechia, 1st. rom., I, p. 83-89, si In .ISt fC., IV,
p. 55-60, sInt la fel. In aceste texte se prevede ca profesorii sint 6, bursierii interni 60 etc.
Celelalte texte fac parte din cealalta varianta care prevede 9 profesori si 75 de bursieri.
Dupd obiceiul de atunci hrisovul lui Alex. Ipsilanti a fost Intarit si de o gramata a patriarhului ecumenic, Sofronie, datatd din 9 martie 1776. Ea este publicata In Atanasie Comnen
Ipsilanti, op. cit., p. 590-591; Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1278-1280; V. A. Urechia,

/st. pc., IV, p. 71-72 si idem, 1st. rom., II, p. 161-162.

163 N. Iorga, Istoria Invdtdmintului..., p. 109-110. Nu este justd observatia lui Iorga

c prin reforma lui Al. Ipsilanti s-a deschis calea catre InvatamIntul laic. Acest obiectiv

fusese atins In Academia din Bucuresti Inca de la Inceputul secolului al XVIII-lea, prin programa alcatuita de Hrisant Notara In 1707. Si daca profesorii predau clteodata si din operele parintilor bisericesti, aceasta se facea nu la un curs de religie, ci la cursul de retoric,
oniliilelor fiind potrivite pentru stimularea elocventei elevilor.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULGI N ACADEMIILE DomNE.Tri

41

nesti in toata tara. In fiecare orasel am pus dascAli atit de limba trii
cit si de limba slavoneasc pentru ca s invete baietii cunostintele elementare, c ajungind acestia in virsta s nu fie ignoranti".
0 alt./ msura buna este specializarea intr-o oarecare msura a

profesorilor. Pe cind 'Ana atunci ei erau considerati omniscienti i predau


toate materiile de invtmint, acum avem un numar de noua profesori,
fiecare specializat in materia pe care o va preda. Doi vor fi de gramatica

si doi de matematica, ultimii vor preda aritmetica, geometria si astro-

nomia, dar si istoria. Unul de fizic, unul de teologie, i trei pentru limbile
francez i italian. Profesorul de fizic' va preda in limba greac,

si va avea la baza prelegerilor sale pe Aristotel si pe comentatorii

Pentru profesorii de matematic se precizeaza ca in cazul ca nu vor poseda

bine limba greac, ei ar putea s predea in limba latin, franceza, sau


italiana 164.

Cu privire la elevii bursieri ai Academiei, hrisovul cuprinde mai


multe dispozitii. Acestia erau in numar de 75, selectionati din 5 clase,
cite 15 din fiecare. Li se acorda locuint, masa si uniforme de doua ori
pe an. Fiecare clasa avea si cite un pedagog pentru supravegherea elevilor. Elevii interni nu trebuiau s fie mai mid de 7 ani si nici prea mari.
Ei trebuiau s fie fii de boieri aflati in lipsuri sau din categoria mazililor,
negustorilor i meseriasilor sau si strini saraci, dar nicidecum de ai
mojicilor i tranilor, care vor trebui s aiba grij de lucrarea parnintului
si de pstoritul vitelor.
Primirea bursierilor nu se ram, prin favoruri i interventii, ci prin
concurs, fiind primiti numai acei care meritau i aveau inclinare la invatatura. Acestia &Meau promisiune scris ca nu vor prsi scoala pina
nu vor asculta toate cursurile.
Cu privire la fill negustorilor i meseriasilor, bursieri ai Academiei,

se stabileste c daca unii dintre acestia, dup ce au invatat gramatica,


adica cursul elementar, ar don, pot fi scutiti de a mai frecventa scoala
si fiecare poate merge la meseria pe care o vor alege parintii lor, dupa
aptitudinile fiecruia. Nu erau deci scosi din scoala, cum au afirmat gresit unii istorici, ci rminea la latitudinea lor de a continua sau de a se
retrage.
In continuare hrisovul stabileste durata i continutul invtmintului.
Studiile se fceau in cinci cicluri de cite trei ani, pentru care se prevedeau
urmdtoarele materii. In primul ciclu de trei ani se invata gramatica greac

si se incepea studierea limbii latine. In urmtorii trei ani se aprofundau


limbile greacl i latin si se studiau operele scriitorilor greci i latini. In
urmatorii trei ani, dimineata se predau poetica, retorica i etica lui Aristotel, iar dupa mas limbile italian i franceza. Dupa ce elevii se prega-

164 Se vede cd In colile din Grecia mult timp ined dupd aceastd datfi nu se procedase la specializarea profesorilor, fiindcd in 1803 Adamantie Coray, scriind fruntasilor din)
Smirna, insista cd este necesar sii fie la scoald de acolo nu un profesor, ci mai multi si adauga
Cine v-a promis c va preda el singur toate materiile este un sarlatan nerusinat, nu filo-

zof". Cf. 'Ex>,oyh kincrrac7.)v 'ASog.i.a.vTEou Kopott ed. Const. Dimaras, Atena, 1952, p. 56.-

www.dacoromanica.ro

42

ARIATJNA CAMARTANO-ciORAN

teau timp de noul ani in aceast directie, treceau la studierea stiintelor.


Trei ani invtau dimineata aritmetica si geometria, iar dup& masa elemente de istorie si de geografie. Terminind i acest ciclu de trei ani, mai
urmau Inc trei ani filozofia i astronomia. Dup5, terminarea acestor
cinci cicluri erau absolventi ai Academiei i puteau imbrtisa cariera pe
care o doreau.
In paragraful I al hrisovului care stabileste numrul profesorilor, se prevede si un profesor de teologie, iar in paragraful IV,
care stabileste programa de predare a materiilor, teologia nu figureaz
In nici un ciclu de invtmint, Elude& acest curs nu era predat in cadrul
Academiei domnesti, ci la scoala cu limba de predare romn. Se tinca

la mitropolie si era destinat acelora care intentionau s imbrtiseze cariera


clerical. Acest curs ins puteau s-1 urmeze i elevii Academiei dac
doreau. Nu exista deci un curs obligatoriu de teologie, invtmintul fiind
pe deplin laicizat.
Cu privire la disciplina elevilor se recomanda, dup noile conceptii,
s nu fie aplicate maltratri i bt&i, ci mijloacele prevazute de pedagogia
modern.
Ultimele dispozitii ale hrisovului se refereau la bugetul scolii care
se ridica la suma de 15.250 lei ; 6000 era contributia mnstirilor neinchiRate, 4000 a mnstirilor inchinate si 5250 contributia preotilor.

Acesta este in linii mari con.tinutul hrisovului lui Ipsilanti prin

care scoala domneasc, a cunoscut o reform radical& pe baze avansate.


Noul local spatios permitea cresterea numrului elevilor i paralel a crescut

numrul profesorilor de la 2-3 citi eran de obicei, OA, atunci, la 9.


Continutul invtmintului devine mai variat i capt un. caracter stiintific, mai occidental, prin introducerea unor discipline noi. El reflect&
orientarea noul spre un invtmint rational si tiintific, in cadrul cruia
stiintele exacte vor ocupa un loe de frunte in detrimentul disciplinelor
filozof ice si vor fi studiate in mod modern cu laborator i aparate de experiente. Un important fapt este introducerea studiului limbilor occidentale. Latina, care ocupa un loe de frunte, era studiat aproape in egal
msurl cu limba greaa 165, precum i limbile francez i italian. Studie165 Introducerea limbii latine a fost un pas important in dezvoltarea invdtmintului.
Studierea acestei limbi, de Ia care deriv limba romdnd, era foarte necesard pentru tinerii
romani i greci. Cunoasterea limbii latine usura si invgarea limbii grecesti. Aceastd teorie
Adamantie Coray a sustinut-o de repetate ori. El spunea cd profesorul de latind era foarte
necesar pentru co1ile grecesti, deoarece studiul limbii latine era aproape tot atit de necesar
ca i studiul limbii grecesti ('Exo) intcyroX6v..., p. 40). Pentru InvAtarea limbii grecesti,
Coray considera indispensabild In prealabil invdtarea limbii latine. Nimeni, spunea el, nu
se poate lAuda cd stie bine limba greacd, dacd nu cunoaqte i limba latin, i invers,
limba latind nu poate fi Invdtata frd ajutorul limbii grecesti (p. 58). lar Constantin Stamaty,
care fusese numit consul francez la Bucuresti, dar pentru care Poarta nu si-a dat agrementul
deci nu a putut s-si ia postul In primire, spunea cd nimeni nu merit numele de savant
Aacd nu cunoaste limba latind : Pour le moment, seria lui Codricas, je n'tudie que les bons
auteurs latins, dont j'apprends la langue ; elle est absolument ncessaire A un mdecin et h
quinconque veut vraiment mriter le nom de savant. Tous me demandent si je sais le latin,
tous me forcent l'apprendre ; voilh pourquoi je m'occupe tout spcialement de cette etude.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTTJLUI IN ACADEIMILE DOMNE..5TI

43

Tea limbilor moderne reflect tendinta de modernizare a acestui invtAmint. Hrisovul prevede c'a matematicile i celelalte discipline stiintifice
_puteau fi predate si in alte limbi, dac& profesorul respectiv nu poseda
bine limba greac. Si aceast msur este important. Dovedeste c supre-

matia limbii grecesti a Inceput s fie Inlturat, datorit puternicului

curent care favoriza impunerea limbilor occidentale. Credem c In intentia


lui Ipsilanti era s adua profesori si de alt nationalitate decit cea greac,
dar nu cunoastem s fi venit vreun occidental In timpul lui. In 1778 erau
urmtorii profesori la Academia din Bucuresti : Manase, Neofit, Teodor,
Pantazi i Anastasie 166. Studierea limbilor occidentale favoriza luarea
de contact direct cu progresele Apusului, cu citirea operelor cu caracter
filozofic i tiintific ale Europei veacului luminilor, favoriza cunoasterea

unor teorii inaintate, reprezentind expresia ideologic& a unor relatii


sociale noi care vor actiona asupra ritmului de dezvoltare a societtii
Tomnesti 167.

Istoricii nosti au afirmat c hrisovul lui Ipsilanti a avut si o parte


negativ, interzicind fiilor de trani s frecventeze Academia domnease.
Intrucit In scrisoarea din 13 februarie 1775 adresat mitropolitului
prin care Il ruga s-i raporteze despre situatia invtmintului, Ipsilanti

spune c dorinta lui este s se procopseascg atit feciorii de boieri cit

altii de mai jos" 168 credem ca in intentia lui era s-i ajute pe toti, care
voiau s fac studii, i c acest punct negativ al hrisovului se datoreste
interventiei boierilor mari, reprezentanti ai clasei feudale care se opuneau
ridicrii nivelului cultural al maselor. Avem numeroase exemple gritoare
care ne dovedesc Ca' adeseori msurile bune ale unor domni luminati in
favoarea trnimii se izbeau de reactiunea interesat a clasei feudale.
Dar acest fapt nu este un caz izolat ce se petrece numai in trile romne.
Era o tendint care se observa mai in toate trile cu regim feudal. Pia,
si luminatul Coray cerea o gradatie la invtturl. El spunea c luminile
culturii trebuie difuzate in toate clasele sociale, In rindurile poporului,

dar in raport ca ocupatia fiedruia. Nu e ca putint, spunea Coray,

s devin toti savanti, dar chiar dacg, ar fi posibil, nu este intelept. Cine
vrea s rmin desbrcat i descul s predea matematica tuturor croitorilor i cizmarilor". Dup conceptia lui Coray nu trebuia toti s fac
studii superioare. El sustinea ins c toti, sau cel putin cei mai multi,
trebuia s stie s serie i s citeasc In limba lor matern 169. Deci, reforma
*i Emile Legrand, care comenteaza scrisorile lui Stamaty, aclguga : Il serait souhaiter que
les Grecs d'aujourd'hui imitassent l'exemple de Stamaty". C. Emile Legrand9 Lettres de
Constantin Stamaty a Panagiotis Kodrikas sur la Rvolution frarq-aise, Paris, 1872, p. 11.
Daca pentru greci studierea limbii latine era necesara cu atit mai nault cunoasterea ei era
indispensabila pentru tinerii romani i introducerea ei in Academia din Bucuresti a fost o
inasura dintre cele mai bune si utile.
166 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. I, p. 91.
161 Al. Balad si Ion Ionascu, Universitatea din Bucurefli, 1864-1961, Bucuresti. 1965,
p. 14.
169 V. A. Urechia, Istoria pcoaldor, vol. I, p. 36.
169 'ExXoyil initnoXI9iv..., p. 61.

www.dacoromanica.ro

44

ARIADFNA CA.MARIANO-CIORAN

lui Ipsilanti care aduce o contributie de seama, la infgptuirea unui 'uvatamint desfsurat pe pozitii avansate si la ridicarea culturii pe o treapt
mai inalt are si un oarecare aspect retrograd. Dad, studiem fusa, hrisovul cu atentie vedem ea, nu era chiar asa de categoric. Nu interzicea fiilor
de trani frecventarea Academiei, ci Ii excludea din rindul bursierilor..
Restrictii se puneau numai pentru bursieri. Frecventarea cursurilor Aca-

demiei era libera pentru toti, dar, bineinteles, nu era accesibil decit
celor instriti. Dar si copiii provenind din clasele privilegiate eran selec-

tionati. Cei care puteau fi un exemplu negativ, care puteau corupe pe


colegii lor, nu erau admisi in Academie sau erau exclusi. Odat intratf
In scoal, mai ales bursierii, erau obligati a o frecventeze pin, la absol-

vire, exceptie facind numai copiii de negustori si de meseriasi care, dac


doreau sa invete o meserie, se puteau retrage de la scoal, dar numai dup
ce au cpatat cunostintele elementare. Aceast obligativitate este un

pas inainte, este un progres insemnat. Se pare ins c hrisovul nu dar


o imagine fidela a continutului invtmintului. Manase Eliade, care a.
fost profesor si director pe timpul lui Ipsilanti, face unele completri
interesante. In hrisov se prevede filozofia aristotelica, Manase ne informeaz el se invta nu numai filozofia clasicg, dar si tot ce s-a adaugat
filozofiei in epoca moderna. Avem deci inarturie sigur c in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea filozofia noug a mers nti paralel cu cea veche

pe care ina treptat a dislocat-o complet. In continuare, Eliade afirm.


c s-a introdus in scoal i filozofia experimentald i chimia, discipline
care cerceteazg intr-adevr natura. Un alt amgnunt care nu rezulta din
hrisov este afirmatia lui Eliade ca, Ipsilanti a hotarit s se Invete toate
stiintele, chiar medicina asa incit Academia din Bucuresti s rivalizeze
cu cele din Europa. i Eliade exclama,: nu mai este cazul s rivnim vechea.

Aten, cgci in locul ei este Bucurestiul, central de cultura, si de invtgturg 17.

Dupg reforma din 1776, continutul invtmintului din Academia.


bucurestean ja o mare amploare. Numrul materiilor de studiu a sporit
potrivit nevoilor societtii evoluate. Caracteristica este orientarea Acaderniei spre studiul stiintelor pozitive. S-au imbungttit In acelasi timp.
i metodele de predare, s-au folosit manuale i cursuri traduse sau prelucrate dupg cele mai bune luergri occidentale. Si totusi fiii lui Alexandru
Ipsilanti nu se multumeau cu o astfel de cultur. Ei au fugit in 1781 in
Occident frg voia tatglui lor, pentru ca s vad la f ata locului evolutia.
culturii i a societatii, Impinsi de curiozitate giuvenil" 171
Prin hrisovul au din 1776, Ipsilanti Infiina, sau mai bine zis relnfiinta si reorganiza biblioteca ca s fie pentru uzul elevilor. Si pentru a-i
asigura o bulla functionare, a numit si un bibliotecar.
1" Manasse Eliade, Oratio panegyrica ad celsissimum ac serenissimum principem dominan?

dominum loannem Alexandrum Hypselantam..., Lipsca, 1781, p. 80-81.


171 V. A. Urechia, Ist. rom., vol. I, p. 190-191, unde se dau multe amAnunte despre fuga
fiilor lui Ipsilanti In 1881 la Viena si IncercArile acestuia de a-i readuce In tara. Cf. si G. L.
Ionnescu-Gion, Din istoria ranariofilor, Bucuresti, 1891, p. 98-109. Dupd mai multe demersurii
diplomatice, fiii lui Ipsilanti vor fi adusi fortat Inapoi.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULDI IN ACADEMIILE DOMNEM

45

Se pare cg, buna organizare datk de Alex. 'psilanti nu a durat malt,


egei in 1784 patriarhul Terusalimului, -vizitind tara, nu rmine multumit

de starea invg,tmintului. Din indemnul lui, domnul Mihai Sutu cere


boierilor sg, citeasc hrisovul lui Alexandra Ipsilanti, s cerceteze dac

dispozitiile cuprinse in el se respect si S facg, propuneri de imbunttire 172.


La 1 septembrie 1785 este numit la scoala de la Sf. Saya si un doctor,
anume doctoral Ioan Manicati 173.

La 25 august 1786 domnul Nicolae Mavrogheni174 numeste efor


al scolilor pe Filaret, episcopal Rimnicului, figur, bine cunoscut in cul-

tura romneascl 175. Filaret ar fi dat un nou avint invtmintului, dar


evenimentele rgzboinice care au urmat in curind nu numai ca au impiedicat once dezvoltare, ci dimpotriv au dezorganizat complet invtmintul. Bugetul scolilor nu se putea asigura, profesorii ca i elevii s-au
risipit, scoala suspendindu-si activitatea. 176

Abia dup pacea de la Sistov (1791) se reja activitatea scolar,


o activitate destul de decAzutk Luind atunci domnia Trii Romnesti
Mihai Sutu, acesta va muta curtea sa in spatiosul local al Academiei

domnesti, creind multe dificultg,ti bunei functiongri a invgtmintului, scoala

fiind mutatg, la mnstirea Domnita Balasa". Cu aceast, ocazie s-a

luat si o msurl bung,. Domnul ordong, inventarierea cgrtilor bibliotecii


Academiei domnesti, restituirea tuturor crtilor imprumutate si mutarea

bibliotecii in localul mnstirii Sf. Gheorghe Vechi 177rn


O altg, msurg, bung, a domnului 1VIihai Sutu a fost numirea ca direc-

tor la Academia din Bucuresti in 1792 a vestitului profesor Lambros

Fotiadis, care va da Academiei o nou, strlucire. In 1794 epitropii propun

domnului personalul didactic al scolii domnesti. Pe lingk. cunoscutul


Lambru, este si un filozof pe care epitropia il recunoaste deopotriv de
172 V. A. Urechia, 1st. fe., vol. I, p. 48 si acelasi, 1st. rom., vol. I, p. 383.

173 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 54. La 21 iunie 1786 doctorul


este un Constantin, op. cit., p. 62.
174 Luind scaunul Tdrii Romdnesti, Nicolae Mavrogheni acordd o atentie deosebit
studiului limbii turcesti. Pentru a fi cunoscdtori ai limbii turcesti cu temeinicd pregdtire,
Mavrogheni se hot:11.We sd Infiinteze la Vlah-serai din Constantinopol o scoald de limbd
turcd, unde sa trimit sapte tineri ca sA Invete limba puterii suzerane, limba cea mai trebuincioasd Intr-aceastA tara" (V. A. Urechia, 1st. sc., I, p. 63). Bursierii destinati sd frecventeze aceste cursuri urma sd fie Intretinuti cu cheltuiala domneascd. Ei trebuiau sd fie
West dintre fiii de boieri scdptati sau dintre cei de treapta a doua, orfani sau si cu pdrinti.
Alegerea tinerilor rdminea In seama lui Iendchit VdcArescu. Ei trebuiau sd Indeplineascd
conditia de a cunoaste limba greacd. Mavrogheni intentiona sd numeascd profesor de limba
turcd si la scoala domneascd din Bucuresti, Cf. V. A. Urechia, op cit., vol. I, p. 63 si 64.
Cu jumdtate de veac In urmil, in 1735 Incercase si Constantin Mavrocordat sd introducd
In Academia din Bucuresti studiul limbii arabe sau turcesti, dar nu a izbutit.
173 Filaret al II-lea, episcopul Rimnicului i apoi mitropolit al Ungrovlahiei, a fost unul
dintre cei mai culti clerici ai epocii, fiind mult apreciat de Invdtatii i profesorii timpului.
El Intretinea corespondentd cu Oita intelectuald a epocii. Ni s-a pAstrat un manuscris cuprinzind
corespondenta sa In numAr de 205 scrisori. Cf. ms. gr. 1353 din Bibl. Acad. Acest manuscris
(Dacry6wou
a fost descris amdnuntit de Epaminondas Kyriakidis, 'AXX7)Xoypacptch
(1792-1793) In 'EXX. A. EtWoyog KcovaTcarrevourrascog, 27 (1895-1899), p. 317-324.

176 V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. I, p. 64.


177 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 66-67.

www.dacoromanica.ro

46

AR.LAD'NA CAMARIANO-CIORAN

invtat ca dasclul chir Lambru". Acest filozof atit de invkat, al cArui:


nume nu-1 dau documentele, trebuie sg, fie un Constantin, pe care 11 intlinim
In 1797178. Pe ling acestia mai este si un al treilea dascl, Gheorghe, pentru
care eforii propun sg, i se majoreze salariul cu 100 de lei 179. Acum numrul
personalului didactic al Academiei domnesti este mult mai redus Amploa,-

rea datg, de Alexandru Ipsilanti invtmintului nu s-a mentinut mult


vreme. Pe timpul lui Alexandru Moruzi in loe de 9 profesori, citi stabilise Ipsilainti prin hrisovul su, slut numai 3, citi erau in prima jumtate
a secolului al XVIII-lea.
In 1794 invtmintul stagneaz din pricina situatiei grele prin
care trece tara. Epidemia de cium, cauzeaz inchiderea scolilor 1", lar
foametea dezorganizeaz economia trii. Toate resursele economice alestatului sint folosite pentru combaterea epidemiei si foametei 181. La redes-

chiderea Academiei, pentru a se putea face un control al cunostintelor

dobindite de elevi ping, atunci domnul Alexandru Moruzi infiinteazg, examene publice, credem pentru prima ail, i dispune ea ele s, aibg, loe-

In prezenta mitropolitului in fiecare an dup Boboteaz. De asemenea


dispune ca elevii silitori s fie premiati, s li se dea in dar crtile necesare

pentru anul urmtor, pentru ea acest fapt s constituie un stimulent

pentru elevii mai slab pregtiti i s dea loe la intrecere in invtturg,182.

In 1797, pe ling, cei trei profesori pe care i intilnim in 1794, se mai adaugg.
Iosip Mesiodax i dasclul Dragnea pentru latin, deci ei sint acum in

numr de cinci 183. Numrul redus al profesorilor se poate explica prirt


criza prin care trecea bugetul invtmintului. Cg, bugetul era deficitar
pentru mult vreme ne-o dovedeste dispozitia domneascg, din 1801 care
prevedea ca eforii sg, pltease din cutia scoalelor in primul rind salariile
profesorilor i dup aceea s facg, alte cheltuieli 184
Intre anii 1791 si 1803 Academia domneascg din Bucuresti a functio-

nat la Domnita Balasa". Dupg, cutremurul din 1803 care a deteriorat


cldirea si a fcut-o improprie pentru adpostirea Academiei, ea a fost
mutat la metohul Mgureanu pe care 1-a pus la dispozitia colii mitro-

politul Dositei Filitti. Metohul Mgureanu satisfcea intr-o oarecare msur

nevoile Academiei domnesti. Avea case inalte cu beciuri i deosebite


odi la poart i cu toate cele trebuincioase cu indestulare la toti daschi
ucenicii strini pentru sedere" 183.

In ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea si in primul deceniu


al secolului al XIX-lea cu toate c invtmintul a intimpinat multe difi178 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 72.
178 V. A. Urechia, Islario romeinilor, vol. V, p. 418.
188 Idem, op. cit., vol. V, p. 55.
181 V. A. Urechia, 1st, rom., vol. V, p. 437-457 si Ist. sc., vol. IV, p. 106.
182 Idem, 1st. rom., p. 417-418.
183 lata salariile profesorilor in 1797. Lambros Fotiadis 1800 talen, cite 150 lunar
Constantin filosoful 1500, cite 123 de talen i lunar ; Gheorghe al treilea dascal 350, cite 29,20
talen i lunar ; Iosip Mesiodax 500 pentru 10 luni, cite 50 de talen i lunar ; dascalul de latina
Dragnea 160 pentru 8 luni, cite 20 de talen i lunar. Cf. V. A. Urechia, 1st. sc., vol. I, p. 72.
184 Acelasi, Istoria romdnilor, vol. VIII, p. 28.
186 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 85.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUT TN ACADEMIELE DOMNE..5TI

47

cultti, din cauza bugetului deficitar si din cauza lipsei unui local adecvat,

totusi, fiind in fruntea Academiei domnesti profesori bine pregtiti ca.


Lambros Fotiadis si Constantin Vardalahos, ea a &AIDA-tat o mare faim,
atrgind multi elevi din toate trile balcanice. Dar asa cum s-a intimplat

de repetate ori, rzboiul ruso-turc a pricinuit din non decderea activittii Academiilor. Vardalahos, directorul Academiei bucurestene, se
plinge intr-o scrisoare ca dup plecarea domnitorului Constantin Ipsi-

lanti scoala a inceput s paralizeze", nimeni nu-i purta de grij. S-a

mentinut numai datorit strdaniilor sale morale si materiale, cheltuind


din propria sa pung 186 Venind in scaunul mitropolitan Ignatie, acesta

i-a dat o nou6 viat. Noul mitropolit, fiind filorus, a reusit s obtin
consimtmintul acestora pentru reorganizarea Academiei bucurestene,
datorit cAreia invtmintul a dobindit o strlucire neobisnuit. Academia

devine renumit nu numai In lumea balcanic, ci si in cea european.


Elevii veneau la Bucuresti din toate prtile si au atins In curia. cifra
de 224 187.

Pentru aceast epoc folosim In lucrarea noastr stiri privitoare la

organizarea i evolutia invtmIntului din Bucuresti si Iasi ramase necu-

noscute istoricilor nostri. Aceste pretioase informatii, pe care pentru


prima data le punem In circulatie In tara noastr, le gsim in volumele
extrem de rare ale revistelor vieneze MyLog 'Epp.-7);", `EXkoLx 17-04ypcapo" i KocXXL6n1", precum

7,Zeitung fiir die elegante Welt".

i in periodic-al care aprea la Lipsca :

Venirea lui Ignatie in scaunul mitropolitan din Bucuresti va da un


n.ou impuls invtmintului. invtatul prelat ia sub auspiciile sale swab',
o numeste liceu (MxeLov) si repar localul. Numeste mai multi profesori
de stiinte, de filologie greac si de limbi strine. Dispune a se predea
urmAtoarele materii : matematica, fizica experimental, chimia, metafizica, logica, etica, istoria natural, geografia, retorica, poetica, istoria,
arheologia, desenul, limbile greaca veche i modern, latina, franceza,
germana si rusa. Precum vedem continutul invtmintului a luat o mare
amploare i s-a modernizat pe deplin. Se simplificA si se usureaz invt6mintul prin folosirea limbii neogrecesti 188.

Pentru a sprijini scoala, Ignatie a initiat infiintarea unei Socie-

tti filologice greco-dacice", care avea ca presedinte pe Grigore Brincoveanu i ca membri : clerici, boieri, medici, profesori i negustori, atit
din tar6 cit si de peste hotare. Un distins membru al acestei Societti"
a fost i savantul grec din Paris, Adamantie Coray 189.
186 Scrisoarea lui Vardalahos este publicatd de Polyhronis Enepekides, Beitrge zur kulturellen und politischen Geheimteltigkeit der Griechen in 14 ien vor dem griechischen Aufstand, In

Berliner byzantinische Arbeiten", vol. XX (1960), p. 154-156.


187 MyLog `Epirijq", 1811, P. 65.
188

Op. cit., 1811, p. 5-6.

188 Relatdri despre infiinlarea, organizarea i activitatea culturald a Societtii grecodacice", ai cdrei membli erau elita intelectualittii romaneti i greceti s-au publicat In periodicul vienez A6yLog 'Epteijg" Printre membrii ei se vor numara mitropolitul Ungrovlahiei,
Ignatie, episcopul Buzdului Constantie, arhimandritul Ilarion Deleanu, Grigore Brincoveanu,
Gheorghe SlAtineanu, juristul Nestor, Constantin Rasti, medicii Constantin Darvaris, Silvestru,

www.dacoromanica.ro

ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

48

Const. Vardalahos, directorul liceului, rostind un discurs Cu ocazia


inceperii noului an scolar, a fcut elogiul filozofiei secolului luminilor.
A citat aproape pe toti marii filozofi, matematicieni, fizicieni, naturalisti
chimisti si a incheiat spunind c profesorii liceului bucurestean vor
preda filozofia rationalista, vor merge pe urmele marilor binefacatori
ai omenirii, datorita carora natura si filozofia nu mai au secrete pentru
nimeni 190.

Dupa organizarea liceului si a Societtii filologice", mitropolitul


Ignatie, in dorinta de a stimula rivna pentru invatatura a profesorilor

elevilor cit si a parintilor elevilor i in genere a tuturor, a dispus s aiba


loe examene publice la care sa asiste populatia capitalei. In ziva de 7
iulie 1810 s-au adunat in sala liceului inaltul cler, boierimea, oameni
invatati si multi negustori. Dupa o scurta cuvintare rostit de profesorul
de literatura, Atanasie Ioanu, urmata de cea a mitropolitului Ignatie,
care a fost un indemn la invatatura adresat elevilor, a inceput examenul.
Primul a examinat directorul Coast Vardalahos pe elevii sat la probleme
de aritmetica, algebra i geometric, la geografie i la retorica, punindu-i
s analizeze pe Isocrate. Profesorul Atanasie Ioanu a examinat pe elevii
care urmau istoria natural i apoi pe acei care studiau sintaxa limbii
grecesti. Profesorul de limba greaca, Chiriacos Ioanu, a examinat pe
elevii sal Dupa terminarea examenelor, mitropolitul a impartit premiile.
Profesorilor le-a dat ceasuri scumpe, iar elevilor carti cu dedicatie 191
promitindu-le ca pe cei ce se vor evidentia la invttura Ii va trimite cu
propriile sale resurse sa-si continue studiile in Occident 192

In anul 1810 activau la liceul din Bucuresti 11 profesori, iar numarul


elevilor se ridica la 244 si crestea din luna in luna 193
Dupa specializarea profesorilor a venit i rindul elevilor s'a se specializeze. Cei 244 de elevi nu urmau toate cursurile, ci unii urmau dou,
iar altii trei. La fizica i matematica urmau 12, la geografie 18, la poeticl
epistolografie 10, la aritmetica i desen 53, la limba germana 16, la
francez 54, la rusa 25 etc.
Progresele facute de elevi puteau fi constatate din lucrarile lor de
specialitate pe care profesorii le prezentau lunar eforilor liceului. Elevii
caro urmau fizica i geografia scriau lunar cite o dizertatie. Multi dintre
acestia au elaborat i manuale prescurtate de fizic si de geografie. Altii,
dupa specialitatea lor, compuneau versuri, redactau epistolare, deveneau
profesorii inceptorilor, iar elevii care urmau desenul expu.neau tablouri 194
Filitti si Constantin Caracas; profesorii Const. Vardalahos, Atanasie Vogoridis i altii. Ananunte despre activitatea Societtii greco-dacice" gdsim In N. Camariano, Sur l'activit de la
Socit littraire greco-dacique" de Bucarest (1810-1812) in Revue des etudes sud-est europennes", VI (1968), nr. 1.
190 Adytog `Eplri-Ig", 1811, p. 6-9.
191 Op. cit., p. 45-48, cf. si *Nio; 'EAXlvoy.voiltiow*, XVIII (1924), p. 328-331.
192 Polyhronis Enepekides, Beitrage zur kulturellen und politischen Geheinittigkeit der
Griechen..., p. 154.
193 Aoy. `Epl./.., p. 65, cf. si Zeitung fiir die elegante Welt", din 13 ianuarie 1824, coloana 85.
194

A6yLog `Epp.ijg*, 1811, p. 66.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTTJLUI IN ACADENEILM DOMNE$TI

49

Pentru ca nona organizare a liceului s aibg baze solide, s-a alcgtuit


i un statut, care s-a publicat in .A.6yLoq Tp[1.7]q" din 1811, p. 66-76.
Conform acestui sta,tut, materiile de invtg,mint erau impgrtite in trei
categorii : stiinte, literaturg, limbi. In categoria stiintelor intrau : matematica, fizica, chimia, istoria natural, geografia, metafizica, logica i etica.
Grupa a doua a literaturii cuprin.dea : retorica, poetica, istoria,
mitologia i arheologia.
In grupa limbilor se invgtau : elina, latina, rusa, franceza si germana.

Profesorul de stiinte preda fizica experimental g cu experiente,

matematica i filozofia, iar pentru geografie se alegea profesorul cel mai


p otrivit.

ProfesoruI de literaturg care preda retorica, poetica i metrica

flcea, si exercitii pentru fieca,re disciplin.


Profesorul de limba greacg interpreta pe Xenofon, Isocrate, Lysia
sau pe Lucian dupg, puterile elevilor. Se foloseau gramatici serse in neogreac'. Pentru cursul de greacg statutul indica mad multe norme in vederea
simplificrii predrii limbii, pentru ca elevii s culeagg foloase bune
rapide. Profesorul de limba greacg, avea si profesori ajutgtori. (67c(b.3eco-xcaol.)

care se ocupan de elevii incepgtori si care erau sub directa supraveghere


a titularului catedrei.
In continuare, statutul stabilea obligatiile profesorilor impArtite
In sapte pun.cte i indatoririle elevilor in sase puncte.

Capitolul vacantelor prevedea patru vacante pe an, cea de varg

fiind cuprinsg, intro 28 iunie si 1 septembrie.


In sfirsit, ultimul capitol al statutului fixa, data examenelor publice
modul cum trebuiau sg se desrsoare. La examene asistan mitropolitul
t'grii, episcopii i boierii. Biletele cu numele elevilor din fiecare clasg erau
inchise in cutii din care se trggea cite un bilet si era examinat elevul al
cgrui nume a fost tras. La sectia stiintificg era examinat numai cite un.
elev pe zi, iar la limbi putean fi examinati mai multi. Sesiunea examenelor
trebuia s dureze 15 zile i fiindcg s-a ga'sit cg era obositor s se intruneascg 15 zile in continuare, examinarea incepea dupg sgrbgtorile Pastelui in zilele de joi i simbgtg, sau duminicg i in felul acesta continua
ping,' la vacantg.

Probabil el acest sistem prelungit de examinare nu s-a dovedit

practic i eficient, cgci In anul urmtor nu a mai fost aplicat ; se pare cg,
nici vacanta de var'g de doug, luni nu s-a respectat. In 1811 examenele

au fost tinute in ziva de 15 iulie.


Solemnitatea a inceput cu un scurt discurs al directorului Vardalahos care a elogiat rivna argta,tg de mitropolitul Ignatie pentru bunul
mers al liceului i pentru propsirea cult-urii. A insistat mai mult asupra
faptului cd, acesta a imbogtit biblioteca liceului cu multe cgrti care deschideau o perioadg noug, pentru elevii studiosi 195. Dupg discursul lu Vardar

lahos au inceput examenele.

1" Mitropolitul Ignatie a indemnat pe boten i sa cumpere bogata biblioteca a vestitulul


naturalist si explorator Sonnini de Manoncourt. Calatorind in 1810 prin Moldova, el s-a Imbol-

navit intorcindu-se la Paris a murit.


4C. 363

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

50

Primul a examinat profesorul de limba greacg Chiriacos Papaioanu,


trggind numele elevilor la sorti. Acesta a examinat sapte elevi din care
unul era grec din Cozani, ceilalti sase fiind romni.
A urmat profesorul de francezg Nicolae Saya Piccolos, care a examinat cinci elevi, din care unul era din Constantinopol, trei romni, pentruad cincilea insg, Gheorghe H. Gheorghiu, nu se dg in document apartenenta lui etnic.
Profesorul de aritmeticl, Mihail Petru Cochinis, a dat elevilor si
rezolve probleme de aritmetic i algebr. A examinat numai patru

elevi ; unul din Cozani, unul din Siatista, unul din Gabrovo si un Spyridon
tefanu, fr sg-i fie precizata provenienta.

Profesorul de limba rusg a examinat patru elevi, care au mai fost


examinati si la alte materii.
Profesorul de literaturg, Atanasie Vogoridis, a examinat trei elevi
la poeticg si tragedie. Elevii sgi erau unul din Constantinopol, unul din
Rusciuc i unul din Tara Romneasc.
Ultimul a examinat directorul Vardalahos la stiinte. Elevii examinati la matematicg au fdcut demonstratii cum se poate mgsura distanta,

intre doug puncte sau lgtimea Dimbovitei care curgea sub ferestrele
liceului. Pe urm a examinat la materia de fizicg predatg in acel an, intre-

bind despre legile de atractie si de respingere, despre rarefiere, topire,


explozie, electricitate etc. Elevii au pus in aplicare teoria electricitgtii
In meteorologie.

Dupg terminarea examenelor s-au distribuit premiile. Directorul


C oust. Vardalahos a primit o tabacherg de aur, iar ceilalti profesori cea-

suri de aur si de argint.

Premiile elevilor constau din medalii de argint in formg elipsoidal

executate anume pentru aceastg ocazie. Ele aveau gravat pe o laturg

pe Apolo, iar pe cealaltg de jur imprejur Mxetov BouxoupEa-cEou" i la,


mijloc 'Aperil gvexa xai rcatadaq, 1811". Medaliile eran de trei categorii
si au fost acordate dupg rgspunsurile date de elevi la examene. Marele
vornic Gheorghe Slgtineanu a distribuit elevilor In dar 10 hgrti geografice
ale Greciei, marele logegt Constantin Dudescu 7, iar Const. Caracas mai
multe exemplare din lucrrile tatglui su.
Solemnitatea s-a incheiat cu un discus rostit de mitropolitul Ungro-

vlahiei Ignatie, argtindu-si satisfactia pentru bunele rezultate ale examenului 196

In august 1812, au loe schimbgri politice si administrative in Tara,


Romneascl. Dupg incheierea pcii de la Bucuresti i retragerea trupelor
rusesti, pleacg impreung cu rusii i mitropolitul Ignatie, care fusese propus
de sinodul din Petersburg. Scaunul domnesc este ocupat de Ioan Caragea,
iar cel mitropolitan de Nectarie, fost episcop de Rimnic
199 11.6yLog Tp;", 1811, p. 338-343; este publicatA o corespondentA din Bucuresti, dind o amplA relatare a modului cum au decurs examenele.

www.dacoromanica.ro

RGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNF-STI

51

loan Caragea, om cult 197, nu va neglija invtmintul. Indatg dupg


sosirea sa la Bucuresti, insgrcineaz pe boierii Grigore Brincoveanu
Nestor Craiovescu sg cereeteze bugetul scolilor i s elaboreze un plan
de reorganizare a invgtgmintului. La 13 decembrie 1812, in urma raportului dat de boieri, domnul loan Caragea, reinnoieste din hrisovul lui Alexandru Ipsilanti numai dispozitiile privind partea financiar a scolii.
Cele referitoare la partea didactic prevzute in hrisovul lui Ipsilanti
din 1776 fireste c eran depgsite si se cereau multe modificgri. Caragea
nu se grbete s le aprobe. Problema didacticg reclama un studiu atent
pentru a fi coordonat cu progresele realizate in ultimul timp. Dar frumoasele lor intentii se izbeau de greutati financiare, cu toate cg propunerile boierilor erau aprobate de domn 199 Din cauza evenimentelor rgzboiului, care a durat ping in 1812, multe sume provenind de la mitropolie
mngstiri nu au fost vgrsate in cutia swill 199 tocmai aceste sume
constituiau partea cea mai insemnat a fondului scolar. Si mai tirziu,
intre anii 1814 si 1815, bugetul scolilor este deficitar. Numai dupg ce
domnul va adguga din non la fondurile coIii veniturile mgngstirii Gla-

vacioc, bugetul va fi asigurat 299.


Pentru intervalul de la 1 ianuarie 1813 ping in septembrie 1814,
dud are loe radicala reorganizare a invgtmintului, reglementatg prin
hrisovul lui Caragea, cunoastem prea putin despre functionarea
bucurestene. Unele stiri le ggsim in doug pitacuri domnesti publicate

In revista vieneza Mywq (Epv..7)q", ambele avind data 27 martie 1813.


Prin primul pitac, domnul aducea la cunostinta eforilor : Gr. Brincoveanu
si Nestor Craiovescu, cg a hotgrit s fie patru efori pentru ca scoala s
fie mai bine organizat i supravegheatg. Sint numiti acum i postelnicul
Constantin Vlahutg i secretarul domnesc Mihail Schinas.
Prin cel de al doilea pitac, domnul se adreseaz celor doi boieri,

Constantin Vlahutg si Mihail Schinas, anuntindu-i cg in dorinta de a


imbungtti functionarea liceului, ii numeste si pe ei efori i Ii roagg
supravegheze ca sg fie inlgturate vechile metode, tineretul s studieze
numai ce este rational i frumos si lampionul divinei filozofii" sg-i lumineze pe toti. Mai departe le atrggea atentia asupra problemelor economice
recomanda sg se sfAtniascg intre ei pentru mentinerea vechilor resurse
ggsirea unor noi sane de venituri pentru asigurarea bugetului liceului.
Recoman.da sg fie profesorii bine rspltiti pentru ca, lipsiti de griji,
se dedice cu toate gindurile i fortele lor bunei preggtiri a elevilor, iar
elevii merituosi s fie premiati. Cerea ca eforii s asiste la lectiile profesorilor i sg controleze activitatea desfsuratg de ei si de elevi. Recomanda

organizarea sistematicg a bibliotecii, imbogtirea ei cu opere de maternaticg i procurarea instrumentelor necesare pentru experiente de fizic6,201.

197 A scris versuri si a tradus comediile lu Goldoni, Cf. Dan Simonescu, loan vodd
Caragea fi traducerile lui din Goldoni in Studd italiene", II (1935), P. 101-118.
198 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. 10A, p. 335-336.
199 Idem, op. cit., p. 338-339.
200 V. A. Urechia, Isl. Sc., vol. IV, p. 144-145 si acelasi, Isl. rom., vol. 10A, p. 358..
201 ,,A6rog `Eptrijg", 1813, P. 17-20 (a doua paginatie).

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CA.MARIANO-CIORAN

52

Dorind s faca cit mai repede un control al cunostintelor elevilor,


.Caragea, a poruncit 0, se tina examene publice in primavara, anului 1813

(27 aprilie). S-au pastrat scrisorile schimbate intre secretarul domnesc


Mihail Schinas, profesorii i eforii precum i pitacul domnesc in privinta

examenelor 202 De asemenea s-au pstrat i discursurile rostite cu aceasta


ocazie de secretarul domnesc i ef or al scolilor, Mihail Schinas, si de direc-

torul liceului, Constantin Vardalahos, precum si o relatare a elevului


loan Papadopoulos, care expune pe larg cum au decurs examenele, dind

si lista elevilor examinati. Examenele s-au desfasurat in mod solemn, de


fata fiind beizadelele, mitropolitul rii, eforii, marea boierime i orsenimea. Premiile acordate au fost ceasornice de aur pentru profesori
de argint pentru elevii evidentiati. Premiul al doilea consta din obiecte
de imbracaminte, iar al treilea dintr-o suma de bani 203.
In dorinta de a da lice-ului baze solide si elevilor o temeinica preg'tire moderna, dupa cerintele societatii evoluate, Caragea va face reorganizri succesive, la scurte intervale. In septembrie 1814, el a dat un hrisov

de reorganizare a Invkmintului care este strabatut de suflul vremii.


In partea introductiv a hrisovului Intilnim ideile avansate i iluministe
.ce dominau pe atunci intreaga Europa. Oamenii, se spune, nascocira
meserii care prepara o viata, linistita, o viata comuna; ei adoptara totodat,

tot ce este mai bun. Introdusera stiintele, care indrepteaza

prepara spiritul i inainteaza pe om din cele materialicesti i pamintesti


spre cele inalte i nematerialicesti
conservarea instructiunii se socoteste ca cea India i dupa urma datorie a unui guvern bine Intemeiat. In
toate partile sefii popoarelor, cu mari cheltuieli i pensiuni, intretin gimnaziuri publico din care toti discipolii sirguitori culeg fructele invataturii.
Aceasta i noi bine cunoscind i dorind din toata inima progresul la Suvatatura al supusilor notri" etc. Caragea i indreapta toat atentia la buna funcionare a liceului. i aceste al doilea proiecte mai bune fiind decit
cele dintii... pentru a-1 institui mai regulat" dispune prin hrisov-ul sau
aplicarea noii organizari.

Iata punctele principale ale acestui hrisov. 1) Patru efori care sa

supravegheze bunul mers al liceului 204 2) Bugetul scolii se incredinteaza


eforilor. 3) Bugetul In suing, de 26520 lei era asigurat tot din contributia
preotilor i manastirilor. Eforii vor angaja pe profesorii de literatura,
stiinte i limbi straine. Acestia din urm, vor preda geografia, i istoria.
Eforii impreuna cu profesorii vor planifica materiile ce urmau s, fie predate in diferitele clase. rnul dintre efori va vizita o data sau de dou, ori pe
saptamin, scoala pentru a verifica bunul ei mers. 4) Se fixeaza o vacant,
pe an de la 15 iulie pina la 15 august. 5) Examenele se fixeaza la 1 decem-

brie si la 1 aprilie.

202 Op. cit., 1813, p. 53-55 (a doua paginatie).


203 Op. cit., 1813, p. 56-64 (a doua paginatie).
2" Ei trebuiau sd dea domnului socoteal din 6 in 6 luni. V. A. Urechia, 1st. rom.,

-vol. 10A, p. 349.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZABA INvATAmINTuLUI IN ACADEMIELE DOM.NE.5TI

In concluzie se spune : Junimea, invatind si formindu-si cresterea


intr-insele (in scoli), s poata preda folosul ce au primit, spre a rezulta
din.teinsul ceea ce ne este de once alt lucru mai dorit : invatatura" 205.
Cu toate intentiile bune ale lui Caragea de a asigura scolii o organizare temeinica, totusi se pare ca situatia ei nu era din cele mai bune din
lipsa de profesori. Acest fapt se constata indata dup retragerea mitropolitului Ignatie. Acesta a stiut s atraga in timpul scurtei sale pastorii
in Tara Romaneasca multi profesori bine pregatiti. In 1810 activau
scoala din Bucuresti 11 profesori. In 1813 stim c directorul Constantin
Vardalahos, din lipsa de profesori de specialitate, era nevoit s predea
limba greaca, literatura, aritmetica, fizica, geometria si geografia 206
La sfirsitul anului 1812 (29 decembrie) Grigore Brincoveanu
Nestor Craiovescu inaintaser domnului o anafora in care se arata, printre

altele, c vestita cldire ridicata de Ipsilanti, destinat Academiei, era,


locuita de particulari, iar profesorii locuiau i predau la metohul Sf. Mitropolii, destul de neincaptor pentru numrul elevilor care se ridica la.
peste 120. De asemenea, se arta lipsa acut de profesori, mai ales de filolog pentru greaca si un asemenea filolog niel nu avem nici nu gasim aici"..

Profesorii care activau In acel moment (decembrie 1812) erau Vardalahos, pltit cu 250 lei lunar, al doilea dascal de gread, Chiriacos, cu un
salariu de 125 lei lunar si doi ipodidascli : Vasilie cu 60 de lei i Dimitrie
cu 50 de lei. Profesorii mai primeau i cite 300 lei lunar pentru cheltuie-

lile de hran.

Boierii mai precizau in anaforaoa lor c s-a gasit Inca un profesor


de greaca, un oarecare Manolache cu 100 de lei lunar, pentru latin un

Moise Nicoran, care promitea s predea, i limba germana celor care doreau
s-o studieze, iar pentru franceza un Dimitrie din Cipru, ambii fiind angajati.
cu cite 100 de lei lunar. Ca medic al scolii a fost numit Panaiotis, nepotuL
lui Lambros Fotiadis 207.

Domnul a aprobat anaforaoa boierilor la 1 ianuarie 1813, dar se.


pare ca din motive bugetare cele prevazute in anafora nu an fost puse
In aplicare. Una din cauzele care determin pe profesen i sa nu se angajeze

aici, sau sa-si caute posturi In alt parte erau salariile mici pe care le

aveau. Printre acei care vor prsi scoala din Bucuresti este si directorul
Vardalahos, dar nu pentru cistig material, ci pentru a merge la vestita.
scoala din Chios, nu ca director, cum era aici, ci ea profesor, sub directia
lui Neofit Vamvas. In locul lui va veni un alt profesor vestit, Neofit Ducas.
Pentru mentinerea personalului didactic rmas i pentru angajarea

altor profesori bine pregatiti, se intocmeste in 1815 un buget crescut

simtitor fata de eel din anii precedenti. Iat salariile profesorilor din acest
an : Neofit Ducas 4000 talen, Stefan Comitas, filozoful, 4000, alt filozof
4000, al doilea dascal Hristodoru, 2500, al treilea dascal, Gheorgheeste
Gheorghe Ghenadie 2000, dascalul Vasilie 1200, dascalul gramatic 1500,,
202 V. A. Urechia, Istoria coalelor, vol. IV, p. 151-152.
206 A6rog `Epu.ii%", 1813, p. 61-62 (a doua paginatie).
207 Arh. St. Buc., ms. 73, p. 49-51.

www.dacoromanica.ro

54

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

dasclul francez 2400 208

de latin care preda i dreptul 2400.


Bugetul mai prevedea suma de 7200 pentru 20 de bursieri sraci, cite 30
de talen lunar de fiecare i in sfirsit 2500 pentru darurile destinate elevilor
care se vor evidentia la examene 209.

loan Caragea eforii liceului, in frunte en G-rigore Brincovean.u,


aveau frumoasa ambitie s, ridice liceul din Bucuresti la treapta universittilor occidentale 21, de aceea hrisoavele de reorganizare se succedau
aproape an de an. Numrul profesorilor erestea si tot asa i numrul elevilor. In 1816, eind director al Aeademiei era Neofit Ducas, numrul professorilor se ridica la 12 211, iar cel al elevilor la aproape 400 212 si din zi in zi

adunan tot mai multi, veniti din toat regiunea balcanic. Dar, fapt
8urprinztor pentru aceast epoc, numrul bursierilor s-a redus la 20,
mult mai mic in raport cu epocile mai vechi, chid ei erau mult mai n.umerosi chiar 75 pe timpul lu Alex. Ipsilanti. Citiva elevi sraci stim c introtinea Neofit Ducas din propriile sale venituri. Elevii externi inmultindu-se,

metohul de ling biserica Mgureanu se dovedeste neincptor. Se iau


msuri de extindere a spatiului prin adugirea unor noi
Multe amnunte relative la organizarea si functionarea Academiei
din aceast epoc gsim intr-o scrisoare pe care profesorul Stefan Comitas
o adresa la 22 ianuarie 1816 unui prieten al su, credem fostului su elev
Dimitrie Belios, care dorea s afle detailat despre procesul de dezvoltare

a invtmintului de aici.

Din aceast scrisoare aflm cg, indat dup venirea lui Neofit Ducas,
s-a reparat cldirea care adpostea Academia, din struinta i grija banului

Brincoveanu. Dup ce s-a pus la punct localul, s-a fcut reinhumarea


osemintelor lui Lambros Fotiadis. Cu aceast ocazie a slujit episcopul

.Buzaului, Con.stantie, si a fost rostit de Gheorghe Ghenadie un discurs cu

amnunte biograf ice despre Fotiadis, alcItuit de Neofit Ducas, elevul


neuitatului profesor. Apoi au Inceput cursurile cu mare solemnitate,
fiind invitat s'a asiste si beizadeaua cu toti boierii mari, sedinta divanului
fiind In acea zi suspendat In acest scop. Diseursurile de ncepere a cursu-

208 In 1814 Caragea numise pe Laurenon, dupd recomandatia eforilor, profesor pentru
limha francezd cu salariul lunar de 150 de taleri, cf. V. A. Urechia, 1st. rom., vol. 10A, p. 346.
In 1816 profesorul de francezd va fi Munier, op. cit., p. 168.
208 Idem, op. cit., p. 366 si 1st. fC., vol. IV, p. 163. La 20 noiembrie 1815 boierii au cerut

.domnului prin anaforaua lor s sporeascd veniturile Academiei pentru cd slut mai multi
profesori i numdrul elevilor se 1nmulteste, cdci asa slut cerintele vremii. Const. Erbiceanu,

Material pentru istoria invalamtutului la romfini in sec. trecut, In Bis. ort. rom.", XVI (1892
1893), p. 126-131.
AeryLoq 'Epr71s, 1818, p. 273 si Carl Iken, Leukothea, Lipsca, 1825, vol. 1, P. 146-147.
211 A6rog 'Eptviig-, 1816, p. 127-128. Revista vienezd, reproduce In bimba greacd
un articol din Osterreichischer Beobacbter" (nr. 134, p. 715) relatind solemnitatea 1nceperii
anului scolar printr-un discurs tinut de Gr. BrIncoveanu a cdrui Intelepciune i zel pentru
tot ce este bun si util slut cunoscute. Lui i s-a Incredintat de cdtre clrmuirea principatului ebria

coliisi el a orInduit noul local In modul cel mai european al scolilor de felul acesta, unde
ca efor al liceului, In prezenta tuturor boierilor mari, a celor mai Insemnati din tagma clert.cald, a medicilor, negustorilor i elevilor a rostit un discurs adecvat i succint ; dupd. el a rostit
un alt discurs directorul Neofit Ducas, introductiv la lectiile care au Inceput dupd aceea.
212 Const. Dimaras, '0 KopcicTi xcd irrorh Tot), Atena, 1953, P. 34.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUi IN ACADEMIILE DOMNE.5TI

55

rilor au fost rostite de Gr. Brincoveanu si N. Ducas. In prima sdptdmind


au fost circa 150 de elevi, dar, dup ce s-au vddit progresele noii reorganizdri, au inceput s vind tineri din toate pdrtile, mai ales din Constantinopol
unde elevii erau retinuti cu mult greutate. Numrul lor s-a urcat la 250
erau sperante sd se dubleze. Bugetul Academiei se ridica la 50.000 lei ;
la aceastd surnd se aduga i venitul mnstirii Glavaeioc. Profesorii
erau in numr de 8 (alte surse dau un numr de 12). I se dddeau
500 de cdrute de lernne ; ea avea i patru pescan, care aprovizionau cantina
cu peste, si Inca zece slujitori. S-a acordat si o sumd de 7000 lei pentru elevii

Arad. i Ina, 7000 pentru instrumente si pentru crti 213


In februarie 1816, se dd un nou hrisov pentru imbundtdtirea organiznii
pentru ca grandioasa filozofie", prin care se dobindeste stiinta adevdrului, s fie studiatd mai temeinic. Se prevede in hrisov

ca eforii 214 sd aib grij s fie profesori de litere, de umanitati, de filozofie


si de limbi strdine" . . . cei mai buni in felul lor. Unul din efori va inspecta o
datd pe sAptmind scoala. Se fixeazd doul examene pe an, unul primvara
unul la 15 septembrie, dupd care va urma vacanta pin la 15 octombrie 215.
O msur importantd, prevazut in acest hrisov, este infiintarea unei catedre

de drept. Ping, la aceastd dat dreptul era predat de profesorul de latin.


Apreciind importanta cunoasterii aeestei materii in acea epocd cind
conflictele intro exploatatorii si exploatatii societtii romanesti se inmulteau, Ioan Caragea, care proiectase i alctuirea codului cu dispozitii de

drept civil, a infiintat in cadrul Academiei si o catedrd special de drept 216

Juristul Nestor este primul profesor de drept numit anume s predea

aceastd disciplind 217 Dar si mai important este faptul c in liceul cu limba

de predare greacd clucerul Nestor este un profesor roman. Numirea lui


este un indiciu e in invtdmintul cu limba de predare greacd incepuserd
s ptrundd ti profesori de origind romand. Acest lucru s-ar fi produs mult
mai de timpuriu, dacd fiii de boieri care aveau posibilitti s facd studii, ar
fi imbrdtisat cariera didaeticd.

213 Scrisoarea lui Stefan Comitas este cuprinsd In ms. 29 [30], f. 45 47 aflat In bibl.
catedrei de literaturd bizantind i neogreacd de la universitatea din Atena. Exprim si pe
aceastA cale caldele mele multumiri profesorilor G. Zoras si F. Bubulidis, care a avut amabilitatea sd-mi trimit un microfilm a acestui manuscris, bogat In material documentar referitor la Tara Romdneascd. Scrisoarea a fost pulbicatd Intre timp din acest manuscris de
profesorul Gheorghe Zoras, '0 KoRivrei sad yupcicicov ro Bouxoupecrrtou, Atena, 1967,
p. 12 17.
214 Efori In acest an au fost : mitropolitul Nectarie, fostul ban Constantin Filipescu,
fostul mare ban Grigore BrIncoveanu, fostul mare vornic Constantin BAldceanu i marele
postelnic.
215 In privinta examenelor si a vacantei, constatdm cd aproape fiecare hrisov de organizare avea dispozitii deosebite de cele prevAzute In hrisoavele anterioare.

216 v. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. IV, p. 167.


217 FarA Indoiald cd loan Caragea aprecia cunostintele In domeniul juridic ale ducerului Nestor, fiindcd l-a Insdrcinat s elaboreze, Impreund cu Atanasie Hristopoulos, Legiuirea
Tdrii Rometne$Ii. Dreptul se preda i Inainte de aceastA datA. In bugetul din 1815, de pildA,
figureazd dascAlul latin i nomicos". Deosebirea este cd In 1816 se Infiinteazd catedrd speciald. Hrisovul lui Caragea din 1816, scris In limba greacd se pAstreazd la Arh. St. Buc.; cf.

V. A. Urechia, Ist. fC., vol. IV, p. 166-168 si Ist. rom., vol. 10A, p. 371-374.

www.dacoromanica.ro

56

ARIAIYNA CAMARLANO-CIORAN

Cu numirea clucerului Nestor ca profesor de drept la liceulbucuresteau


se Meuse un bun inceput in procesul inlocuirii profesorilor strini cu profesori
de origin romana. Dar profesoratullui Nestor nu a durat prea mult. Se pare

ca, disciplina dreptului nu a atras pe elevi i, nefiind populat, cursul s-a

desfiintat. In 1817 este numit la liceul bucurestean transilv'neanul


Ladislas Erdeli. Acesta va preda limbile latin i francezaultima numai
incepatorilor si tot el va preda in limba latina i cartile imparatesti
pravelnice, cind ucenicii vor veni la starea de a invata nomica, iar

mai virtos din feciorii de boieri cind vor voi a invata pravilele, atunci i
se vor ad'auga 100 talen i

218. Ce concluzie putem trage din rindurile

de mai sus C clucerul Nestor nu a reusit, cu toata eruditia sa de jurist


sa, atraga, elevi la disciplina dreptului, de aceea se desfiinteaza catedra
special, si se revine la sistemul vechi ca profesorul de latina s predea
dreptul, daca' vor fi elevi doritori s studieze pravilele, deci era un curs

f acultativ.
Atit din hrisovul din 1814 cit si din cel din 1816 rezulta cpreocuparea

principala' a lui Caragea era asigurarea bugetului pentru functionarea


scolii. In aceste dou hrisoave constatam si unele deosebiri, mai ales in
ce priveste termenele de examene si ale vacantei. In 1814, se fixeaza
doua sesiuni de examene : la 1 decembrie si la 1 aprilie. In 1816 primul

examen se fixeaz'a in miercurea Patimilor iar cel de-al doilea la 15 septembrie 219.

In privinta vacantei constatara deosebiri. In 1814 se fixeaza 15


iulie 15 august, iar in 1816, 15 septembrie 15 octombrie. Ce i-a determinat sa fixeze vacanta in toamna, nu stim. In erice caz a fost o mantra
nepedagogica.

In aceste hrisoave nu se vorbeste de filozofie, de stiinte naturale,


de matematici, dar nu ne indoim ca se predau aceste materii, fiindea in
bugetul din 1815 figureaza, doi profesori filozofi" 229.i in partea introductiva a hriso-vului din 1816 se afirma c grandioasa i facatoarea de

bine filozofie poate reusi, dobindind peste once alt lucru stiinta adevarului,
iar din stiint lucrarea si din lucrarea curatenia sufletului" 221.
La sfirsitul anului 1817, se reia discutia asupra unei reorganizari a
liceului. Prin repetate reorganizari se cautau mijloace i metode care sa
dea cele mai bune roade. La 12 decembrie 1817, domnul semneaza noul
regulament al liceului care va fi pus imediat in aplicare. Acest regulament
are unele idei deosebite fat de cele precedente si este un pas important

inainte &are progres. Se tinde si la introducerea in liceul din Bucuresti


a unei riguroase discipline, atit pentru profesori cIt i pentru elevi, probabil

219 V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, vol. IV, p. 172.


219 Examenele scolare se pare cA le-a fixat pentru prima dat In Tara Romftneascfi
Alexandru Moruzi prin actul sAu din 1 ianuarie 1795 (V. A. Urechia, 1st. fC., VOL IV, p. 106).

Atunci el a hotdrit ca, odata pe an, elevii sa fie examinati spre a se vedea care slut aceia
c,are au silinta spre procopseald i spre mergere lnainte, si care slut cei ce nu Invata".
1803, si Coray recomanda ca elevii din scolile grecesti sa fie examinati public si premiati cei

care s-au evidentiat prin InvAtAtur lor. Cf. 'ExXoyal ETCLcrroXclv. ., p. 49.

V. A. Urechia, op. cit., p. 163.


221 Idem, op. cit., p. 166.
220

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN AC ADEMILLE DOMNE$TI

57

dupg modelul colegiilor occidentale. Credem c aceste mgsuri de discipling


au fost socotite necesare in urma agresiunii indreptate irnpotriva lui Neofit
Ducas, care a cauzat demisia unor profesori i dezorganizarea liceului_

Noul regulament este impgrtit in cinci capitole referitoare la profesori, supraveghetori, elevi, auditori i examen.

Prima dispozitie relativa' la profesori cuprinde idei cu totul noi


neintilnite in alte hrisoave, anume profesorii nu vor preda lectiuni contrarii credintei ortodoxe sau autoritatii politice constituite"222.
*coala bucuresteang avea contacte strinse cu ideile avansate ale
Occidentului si de aceea statutul cuprindea asemenea dispozitii. Mai
toDi profesorii erau recrutati din rindurile tinerilor greci care fgcuser
studii la universittile din Apus223. Acesti profesori impartaseau
lor ideile tib4ifice, sociale si politice pe care le asimilaser in timpul
sederii lor in Occident. Fiind cunoscgtori de limbi occidentale, ei traduceau
In neogreaca, manualele de stiinte si de filozofie cu ideile cele mai inain-

tate i predau dupg ele. Dar aceste idei avansate nu eran nici pe placul
inaltului cler i nici pe cel al marei boierimi. Asa se explicg el regulamentul

scolar din 1817 incepea prin a restringe libertatea profesorilor in dezvoltarea cursurilor lor. Aceste restrictii impuse prin regulament se datoresc probabil i faptului ca in aceastg epoca,' atit directorul Academiei
din Bucuresti, Neofit Ducas, cit i cel din Iasi, tefan Dungas au lost.
acuzati de ateism si de veden i avansate, cum vom vedea mai jos. Neofit
Ducas pentru cg a criticat unele obiceiuri ale clerului, iar *tefan Dungas
pentru ideile indrAznete pe care le cuprindea cursul su de fizicg.
Alta, dispozitie importants era ca, profesorii nu se putean retrage
dupg bunul lor plac. Ei trebuiau s avizeze pe efori i numai dad, se
ggsea inlocuitor imediat li se permitea retragerea, daca, nu, ei trebuiau
s continue un semestru ping la gasirea unui inlocuitor. Desigur, aceasta,
masura, s-a luat pentru a se asigura continuitatea predgrii diferitelor discipline, fiindcg profesorii la cea mai midi nemultumire, sau dacg aveau
o oferta mai generoasg plecau, lsind scoala in impas.
In capitolul III al regulamentului, referitor la disciplina elevilor,.
se prevedeau de asemenea multe dispozitii menite sa asigure buna funcionare a scolii. Mai Judi elevii trebuiau s respecte pe profesor, persoana

lui fiind consideratg sacrg". Oricare ar fi fost origina elevului fie din
cler de felul lui, fie din boier sau negutgtori, sau din once altg clas" el
va respecta legile i regulamentul scolii. Din acest paragraf, . ca si din
multe alte amanunte relatate mai sus, rezultg c scoala nu era frecventatg
numai de fii de boieri, cum se sustine, ci in ea eran primiti elevi din once

222 Arh. st. Buc., ms. 89, f. 71v-72 ; cf. si V. A. Urechia, 1st. rom., vol. 10A, p. 383.
223 In 1803 Adamantie Coray scria : Germania este acum plinA de greci care studiaz4
fiecare in specialitatea sa. i In Italia slut multi si In Franta precum si In Londra. 'ExXoya/
intcrroXiLv..., p. 55. Iar Pouqueville declara : Les coles de France possedent de jeunes
Grecs dignes de porter les sciences dans leur ancienne patrie, et la Grce m6me compte des
savants distingus que l'Europe ne ddaignerait pas" (Citat de Brje Kns, L'Hisloire de la
littrature no-grecque, Uppsala 1962, p. 503). Dintre acestia erau selectionati profesor!! pentru
Academiile din Bucuresti si

www.dacoromanica.ro

58

ARIAVNA CAMARIANO -CIORAN

clas, socia15,224. Elevii strini pentru a fi primiti in scoal, trebuia


indice in formularul pe care-1 semnau patria lor i persoana care garanta
pentru ei. Elevii supusi unei puteri strine ddeau promisiune so/emna,
scrisc5 ei se vor supune reg,ulamentului scold 0 nu vor reclama protectia unei autoritti strine. Toti elevii, indiferent de clasa lor social,
trau considerati egali. Elevii care nu reuseau la trei examene si nu promovau clasa erau exmatriculati. Elevii care absolveau cursurile ca
acei care voia,u s se retrag5, inainte de a absolvi scoala primeau certificatul respectiv de studii. Tineri de peste 22 de ani nu erau primiti la
cursurile inferioare de gramatic, se puteau inscrie ins la retoric, poetic, filologie, stiinte i filozofie, ei eran admisi deci ca studenti la
cursul superior.
Capitolul IV se refer la auditori. Pe ling6 elevii, care erau supusi
disciplinei scolare, ddeau examene i primeau certificate de studii, mai
erau i auditori. Acestia puteau urma cursurile fr a fi inscrisi la scoal.

Ei nu puteau fi interni. Oricine si de once virst putea fi auditor la

toate cursurile. Aceast dispozitie favoriza pe acei care in copilrie nu


si-au putut face studii pentru diferite motive.
Capitolul V al regulamentului trata despre examene. Peiatru
turarea favorurilor, reg,ulamentul prevedea ca examinatorii s nu fie
profesorii scolii, ci persoane impartiale, alese de atre efori din rindurile
boierilor inv'tati. Acest sistem de examinare era extrem de modern si
.eficace pentru lichidarea favoritismului.

Astfel de msuri restrictive a-tit impotriva favoritismului cit si a


spiritului revolutionar se Intilnesc pentru prima dat intr-un regulament
-elaborat in trile romne. Ce 1-a determinat pe Caragea s5, introduc
In regulament mai ales acel paragraf c profesorii nu vor preda lectiuni

contrarii... autorittii politice". Credem c la formularea acestei dis-

pozitii a contribuit Inuit spiritul vremii si mai ales comploturile subversive ale lui Iordache Olimpiotul indreptate impotriva regimului lui
Caragea 225.

Dup, semnarea acestui regulament de atre domn, se procedeaz5,


la reorganizarea liceului din Bucuresti. lin fascicula din 15 ianuarie 1818
al revistei vieneze MyLog `Epp.7);" s-a publicat o corespondent din

Bucuresti, dind multe amnunte cu privire la reorganizarea radicall


fcut5, la liceul bucurestean. in primul rind aflrn c unii profesori au

demisionat226 i &A a fost numit pentru stiintele pozitive binecunoscutul


profesor, Veniamin din Lesbos, care activase mai inainte la vestita scoal
din 'Cydonia. Pentru literaturl a fost numit un elev al lui Cumas i Eco-

nomos. A fost invitat Economos 113.SUi i invtatul filolog ti istoric A. Mus224 In capitolul In care tratdm despre apartenenta social a elevilor dovedim din plin
acest lucru.

225 Cf. Nestor Camariano, L'activit de Georges Olympios dans les Principauts Roumaines

avant la rvolulion de 1821 In Revue des &Aides sud-est europennes", t. 11(1964), nr. 3-4,

p. 432-446.

226 Profesorii care demisionaser erau Neofit Ducas, care a fost mult timp bolnav dupl
ce a fost atacat i bAtut, precum i stefan Gomitas, din solidaritate fata de primul.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INvATAmirrTuLta N AcADEMIILE DOMNE$TI

59

toxydis. Nu credem c ultimii doi au acceptat invitatia, nu gAsim documente care s ateste prezenta lor la liceul bucurestean. Prin. Veniamin.
din Lesbos a fost invitat si un matematieian din inteleapta EuropA".
componenta eforiei a suferit modific'ri. In locul banului
pescu, care decedase intre timp, a fost numit vornicul Gheorghe SlAtineanu, iar j locul banului Grigore Brincoveanu, un alt boier invAtat
(nu se dA numele lui), precum i mitropolitul, episcopul BuzAului i marele
postelnic.

Mai aflAm din aceastA corespondentl c, domnul Caragea a ridicat


bugetul scolar la 70.000 lei pentru angajarea unor profesori bine pregAtiti
care sA lumineze poporul, pe nobilii Tgrii RomAnesti si pe elevii care
vin din Grecia la liceul din Bucuresti"227.

*coala s-a deschis In februarie 1818. CuvintAri de deschidere au

rostit marele postelnic Alexandru Mavrocordat228, i directorul Veniamin.

Alexandru Mavrocordat a subliniat faptul imbucurAtor el se apreciazA invtAtura, se recunoaste cA ea este primul element al fericirii. CA

se bucurA acei printi care au dat exemplu bun, trimitlnd pe copiii lor

la Academiile europene, cA se bucurA acei tineri, care invingind greuttile,


s-au dus acolo ea sa se adape la izvoarele filozofiei. Timpul i expe-

rienta, a spus Mavrocordat, ne-au dovedit c popoare fericite slut acelea


care au imbrtisat cultura i ai cAror sefi i fruntasi, inainte de a lua
In minA cirma conducerii, au invtat care sint datoriile reciproce ale
boierilor fatI de popor si ale poporului fatA de boieri. i Mavrocordat
adaugl cA bucuria lor i a tuturor iubitorilor de invtAturA va fi si mai
mare elnd vor afla cA se pregAteste o nou Academie arcouaoccrrh p toy )
chiar in patria lor, care va fi organizat dupA modelul Academiilor europene229.

Cuvintarea postelnicului Alexandru Mavrocordat este revelatoare


Ne informeaz1 de intentiile eforiei scolare care ambitiona, prin noua reor-

ganizare a invtmintului, sA transforme Academia din capitala TArii


Rom5,,nesti in centrul cultural cel mai important din sud-estul european,
cum a fost de altfel i pinA atunci in momente de inflorire, care s, egaleze
pe cele mai vestite colegii academice din Europa occidentalA.
227 Mori.pg `Epp.-71g", 1818, p. 45-46. Aceeasi revistA scria dui:a reorganizare (p. ..16)

Liceul din Bucuresti nu numai cl va ocupa primul loc In comparatie cu scale din Grecia, dar

va putea fi comparat cu multe din Europa.

229 S-a afirmat gresit c discursul de deschiderel-a rostit Grigore BrIncoveanu. Cf. N. Iorga,
La penetration des idees de l'Occident dans le Sud-est de l'Europe aux XVII8 el XVIlle sicles,
In Revue historique du Sud-est europen", I (1924), p. 117 si Alexandru Dutu, Un livre grec
sur Les lumieres", occidentales traduit en roumain en 1879, in Revue Roumaine d'Histoire",

tome IV (1965), nr. 5, p. 986.

229 Discursul lui Alexandru Mavrocordat s-a publicat In revistele vieneze Mytog `Epvil"

1818, p. 116-119 si CoiXoXoytx T.Okypxsoog", din 18 mai 1818. A fost reprodus dup5
4:DiXoXoytx T-rp,kypoupog de N. Iorga In articolul sAu Ameinunte din istoricr noastrd in veacul

al XIX-lea, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, vol. XXXVIII (1915-1916), p. 379
381 traducerea articolului, si 427-429 originalul grecesc.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIAND-CIORAN

60

Dupa Alexandru Mavrocordat, a rostit un discurs i directorul


Veniamin din Lesbos; i acesta a facut elogiu1 invataturii, atragind atentia celor prezenti asupra faptului c progres economic nu poate exista

decit in Wile in care se dezvolt tiintele i meteugurile, acolo se


clezvolta 1 agricultura i tara respectiva este bogata i prospera 23.
Pentrii. aceasta Veniamin recomanda sa se studieze toate tiintele : geometria, algebra, trigonometria ; toate ramurile fizicii, ca : mecanica,
optica, electricitatea etc., chimia, astronomia, precum i istoria, istoria
natural, geografia, desenul, muzica, poetica etc. Veniamin accentueaz'a
faptul important ca in primul rind fiecare elev trebuie s invete bine

limba sa materna, iar apoi i o limba string, inch prin comparatie


sa-i dea seama de frumusetile limbii sale materne. i Veniamin din
Lesbos se refera in discursul sau la reorganizarea Academiei i la
ridicarea ei la o treapta tiintific cit mai inalt. Intrucit intentiile lui
bune au fost intelese greit i a fost prezentat ca un retrogat, opunindu-se
trimiterii tinerilor romni in centrele europene pentru studii231, am so-

cotit ca e bine sa redm textual recomandrile lui Veniamin. Desigur


este vrednic de mirare vazind pe boerii de aici c trimit pe copiii lor
pentru invatatura in tari strine cu mari cheltuieli, aa incit parintii
lor sint lipsiti de copii iar copiii de printii lor (i Domnul tie ce progrese fac) i nu au grija s aduc de acolo profesori, pentru ca sa profite patria lor ! O mica
: Chios, are atitia profesori de tiinte alei,
are atitea carti tiintifice232, are atitea aparate de laborator i o Dacie
sa nu aibg, nimic din toate acestea !233. Din citatul dat mai sus rezultd.
clar c Veniamin nu era conservator i nici de cum nationalist, ci din contra era un profesor luminat care nu se multumea s vans in Tara Boma.-

neascl numai citiva fii de boieri cultivati. De aceea el sftuia pe boieri,


In loe s faca cheltuieli maxi prin trimiterea copiilor lor peste hotare,
s foloseasca aceste sume pentru a aduce in tarl profesori din Europas
pentru ca s profite tot tineretul patriei. 1i indemna sa, aduca carti tiintifice, s aduc aparate de laborator, s ridice nivelul tiintific al Academiei, caci Tara Romneasca este mai malt cleat capabila sa organizeze

232 Credem ce prin aceste afirmatii Veniamin din Lesbos Incerca sa convinga clasa
feudala, care era ostild luminrii maselor, ca din contra prin invatatura se va dezvolta agricultura, creindu-le venituri apreciabile.
231 N. Iorga, La pntration des ides de l'Occident..., p. 117, i Alexandru Dutu, op.
cit., p. 986.
232 Stim ca biblioteca din Chios avea In 1819 un numar de 30.000 de carti (Vezi Gheorghe

Zolotas, lo-Topbx

T;

Xtou, vol. 3/1, Atena, 1926, P. 619). $i numarul elevilor care frecventau

acest vestit colegiu era destul de mare : 700-800, op. cit., p. 353.
233 MyLog `EpuTN", 1818, p. 206. In februarie 1818, poate dupa discursul lui Veniamin din Lesbos, domnul loan Caragea a ddruit colii doua masini", pentru labora-

torul de fizica, adica o pompa pneumatica si o masina electrica i toate instrumentele necesare
acestor masini. V. A. Urechia, 1st. Tom., vol. 10A, p. 421. tim cd Alexandru lpsilanti inzes-

trase Academia cu aparate de laborator. Dar, cind Academia s-a mutat din spatiosul
ei local la Domnite Balase", aparatele au fost Impachetate In lazi i probabil au ramas
nefolosite pina In 1804, chid Const. Ipsilanti face cercetare despre ergalii filozofice" si de ordin
sa fie puse la dispozitia Academiei. V. A. Urechia, 1st. rom., vol. VIII, p. 453. Desigur aceste
ergalii" erau invechite, i Veniamin cerea altele moderne.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMECLE DOMNE$TI

61

.o Academie care s rivalizeze cu oricare din Academiile europenilor .

*i in concluzie Veniamin spune : De voi depinde, prea nobili boieri,


sA ridicati ruinea inculturii, de voi depinde s'A faceti in aa fel, incit
poporul dac s v recunoasd, drept binefcgtori ai patriei voastre. De
voi depinde sa mintuiti tara voastrA de intunericnladinc al inculturii !" 234.
Aceste indemnuri, desigur, nu pot fi socotite expresia unei gindiri retro-

rade, ci din contr./ a uneia luminate, a unei gindiri cu tendinte

i conceptie social inaintatA. Si gindindu-se c'A poate


indemnurile sale pentru progres tiintific vor intilni opozitia clasei bolereti feudale, care se temea c'A luminarea poporului va periclita interesele
.sale de clas'A, el adaugA : Sint mai mult decit sigur cA, progresind cultura, se va dezvolta i agricultura, incit s'A aveti de dou'A i de trei ori
mai multe venituri".
Putin timp dupA inceperea cursurilor, a sosit din Constantinopol
(in februarie 1818) i profesorul Constantin Psomachis pentru predarea
limbii greceti clasice. Cu ocazia instalrii lui, postelnicul Alexandru
Mavrocordat, a rostit o scurtA, cuvintare in care s-a exprimat din nou

tiintifice

In favoarea necesitAtii de a se da un mare avint culturii : Dad din

diferite imprejurAri, a spus Mavrocordat, nu am putut pin'A acum s'A ne


-cultivAm i s'A ajungem la treptele la care slut popoarele luminate ale
Europei, care au bogtii din belug, de care i noi nu sintem lipsiti, am
ajuns insA s cunoatem necesitatea invAtAturii i marele ei folos, i cu.noaterea acestui adevr este de ajuns s ne conducA la datoria noas-

trA...". Mai departe Mavrocordat aratA c datoria eforilor este

sA

procure colii cele necesare 1 s'A organizeze biblioteca, instrumentul de


lucru cel mai necesar i profesorilor f$i elevilor. Totodat anunta cl au
fost invitati i alti profesori invtati i ii exprima speranta c rezultatele
invAtAturii vor fi rodnice 235. A tinut i Constantin Psomachis un discurs,
artind progresele pe care le-a fAcut tiinta, subliniind faptul cA nu se
invat acum numai Platon236 i Aristotel, ci i Descartes i Newton237.

Se pare di In cursul anului 1819 nu s-a petrecut niel o schimbare


In organizarea Academiei bucuretene. Cel putin in paginile periodicului
vienez A.6y1.04 `Eeti.ig", care tinea la curent pe cititorii s'Ai cu cele referitoare la coala bucuretean i la activitatea cultural de aici, nu gsim
nimic. Se pare ins'A cl reorganizarea fcutA de Caragea, care a vrut s'A

ridice Academia la treapt universitarA, a fost destul de costisitoare

i neavind buget corespunzAtor asigurat nu a dAinuit. La 24 iunie 1820,

234 A6ro 'Epti51S". 1818, p. 208. La fel se exprima Incd din 1802 I luminatul Ad.
Coray, IndemnInd pe bogdtaii greci sa contribuie la dezvoltarea culturii. Daca goliciunea
spunea el, nu vd va face sd aveti simpatie sau ruine, sd \TA Indemne mdcar grija
trimiteti in
pentru proprii vo*tri copii. Clnd se va lumina Grecia, nu va mai fi nevoie
strdindtate, ci acolo in bratele pdrinteti i sub ochii pdrinteti veti vedea roadele Invdtdturii lor i vd veti bucura de ele, Cf. Ad. Coray, MO. equeprvecraw xoci not.viiiv, de Cezar
Beccaria, Paris, 1802, p. XXIV (introducere).
235 A6yLog `Eppliig", 1818, p. 210-211.
236 Platonicismul In comparatie cu aristotelismul a jucat un rol ters in InvdtdmInt.
El apare rar in invdtdmint i In literatura filozoficii neogreacd in epoca stapinirii otomane.
Interesul invdtatilor greci pentru filozofia i operele filozofului atenian a fost redus.
237 AcSyco 'Epgq", 1818, p. 212.

www.dacoromanica.ro

ARIMYNA CAMARIANO-CIORAN

62

mitropolitul Dionisie Lupu i Grigore Ghica fac domnului o propunere


ddundtoare invtmintului, Ii sugereaz ideea s nu fie pltite profesorilor
salariile pe timpul vacantei de yard', s fie ldsapi liberi sd-vi gseased
o alt ocupapie in acest interval. Totodatd ei propun evacuarea profesorilor i elevilor interni din camerele pe care le ocupau pentru a proceda

la executarea reparapiilor necesare. Nu vtim sigur dacd domnul vi-a


dat incuviinparea pentru aceast propunere, se pare ins e a fost de
acord. Presupunerea noastrd o intdrevte i faptul c in septembrie 1820,
cind se redeschid portile colegiului, slut numiti vase noi profesori238.
La 24 august 1820 sint orinduiti efori ai vcoalelor, prin pitac domnesc,
marele ban Grigore Ghica, marele vornic Gheorghe Filipescu i marele
logort Nestor239. Se plnuia vi o reorganizare, care insd nu vtim daa
s-a fcut240. La 1 septembrie 1820, a avut loe cu o deosebit, solemnitate
deschiderea noului an vcolar. Noul director, Constantin Vardalahos241,

a rostit o cuvintare in care a ludat invtItura ca cea mai de prep co-

moar a omenirii. Serbarea luminrii mintii omenevti, a spus el, este mai
strAlucit vi mai sldvitd decit toate serbdrile politice. Si mai departe :

Cultura ne invat datoriile noastre ctre noi invine, cdtre aproapele...


ctre pdrintii i copiii novtri. Cultura imblinzevte moravurile barbare ale
oamenilor sdlbatici, dicteazd legi, porunci pentru ca oamenii s triasc
In pace, in linivte. Adevrata culturd micvoreazd rdutatea, mdrevte vir-

tutea...".

Adresindu-se boierilor, i-a indemnat sd fie sprijinitori ai culturii,


ai vtiintelor, edci gloria cea mai mare pentru ei este sd fie binefctori

ai neamului lor i sprijinitori ai vcolii, ale cdrei temelii le-au pus strmovii

lor 242. Dupd Vardalahos a vorbit fiul domnului, Nicolae Sutu, care de
asemenea a fAcut elogiul vtiinpelor 243.

In corespondenta trimisd din Bucurevti i publicat in Mytoq


'Epp:7w" din 1820 (p. 697-699) 244 se anunta i infiintarea claselor de me-

todd lancasteriand cu ajutorul creia se invdpa citirea, scrierea, socotirea,

catehismul, extrase din istoria Greciei, sentinte morale, istoria naturii


pe scurt i geografia 246. Introductorul metodei lancasteriene In vcoala
din Bucurevti este hiotul Dimitrie Vilios, un fost elev al lui Vardalahos 246.
O alt noutate in programul vcolar al acestui an este literatura comparatd,
238

op. rit., 1820, p. 698.

239 Bibl. Acad. pa ch. VII/133.


249 Mytog `Epp.ijg", 1820, p. 698.
241 Const. Vardalabos vine pentru a doua oard ca director al Academiei.
242 MyLog `Epliii%", 1820, p. 699-704.

243 Op. cit., p. 705-708.

244 Cf. si periodicul din Lipsca Zeitung ftir die elegante Welt" din 16 iulie 1821, coloana
1096. Articolul este publicat In 1821, dar din continutul lui reiese cd a fost scris in 1820.
244 Cu metoda lancasteriand ne ocupdm pe larg mai jos In capitolul in care tratdm despre

organizarea InvdjamIntului In Moldova, Intrucit aceastd metodd a fost aplicatd mai Intli la
1aii apoi la Bucure0.i.

244 Gh. Bogdan-DuicA 0 G. Popa-Lisseanu, Viala 5i opera lui Gheorghe Lazdr. Bucurqti,
1924, p. 267. Dimitrie Vilios a publicat la Bucureti, in 1834, Dialogurile lui Lucian traduse
In neogreacd de Constantin Vardalahos. In prefatd declard cd i-a fost elev.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOIVINE$TI

63

fcindu-se paralelism intre literatura veche si cea a popoarelor moderne.


Se mai preda istoria universal, geografia, mitologia, arheologia. Corespondentul face remarca CA multe din materiile studiate la colegiul bucurestean nu se obisnuia inc.& s, fie predate in scolile din Grecia". Aceast
afirmatie dovedeste c Academiile din trile romne erau pe pozitii mai
avansate decit cele din Grecia. Din aceast corespondent& mai aflm
la scoal frecventau i cei doi fii mai mici ai domnului Alexandru Sutu.
Este singura surs pe care o avena, atestind prezenta fiilorde domn la
scoala comung. Aceast afirmatie este confirmat si de Alexandru
Rangabe care a fost coleg de clas, cu cei doi fu ai domnului. Tot de

la Rangabe aflm c in

1820

scoala funciona in spatioasa mnstire

Srindar, unde locuiau i profesorii, c5, acolo s-a organizat si biblioteca


laboratorul cu instrumentele necesare247.
Dezvoltarea culturii din trile noastre stirnea i interesul Europei
occidentale. Un articol relatind inceperea noului an scolar, s-a publicat

Cu o oarecare intirziere in ziarul din Lipsca, Zeitung fiir die elegante


Welt", din 16 iulie 1821 (coloana 1096). In acest articol se face mentiune

despre organizarea bibliotecii. Publicatia occidental socoteste acest fapt


o mare binef acere, &ad. die niitzlichen Biicher in der Wallachei sehr selten
sind". Autorul acestui articol are dreptate numai in parte. In t'xile romne

ertile folositoare nu eran chiar asa de rare, dar ele se gseau in

bibliotecile domnilor
cazul vestitei biblioteci aMavro cordatilor sau
In bibliotecile unor boieri invtati, cum eran de pild Constantin. Cantacuzino stolnicul, Grigore Brincoveanu, fratii Golescu, familia Roznovanu
altii, deci lipseau dintr-o bibliotecl public, pentru ca ele s fie la hide-

mina studiosilor. De fapt a existat, inc de la inceputul secolului al

XVIII-lea, o biblioted, a Academiei domnesti, infiintat de Nicolae


Mavrocordat cu concursul patriarhului Ierusalimului, Hrisant Notara.

Biblioteca a mai fost reorganizat, pe timpul lui Alexandru Ipsilanti,


dar se pare c5,, dup& mutarea Academiei de la Sf. Saya la mAnstirea
91Domnita BAlasa"

crtile s-au risipit.

i apoi la metohul de End, biserica Kgureanu,

Mai aflin din acest articol cl pe domn il asista la elaborarea marilor


sale planuri culturale Spyridon Valetas, om cu multe cunostinte si merite 248. In numrul din 31 iulie 1821 (coloana 1182-83) al aceleiasi reviste gsim din nou relatri despre scoala din Bucuresti. Das Lyceum zu
Bucharest macht von Tage zu Tage grssere Fortschritte, so dass es bereits mit der Schule von Chios wetteifert. Dasselbe besitzt jetzt einen dritten Professor, der in Frankreich und Deutschland gute Studien gemacht
hat. Einer der ersten Lehrer an diesem Lyceum, Hr. Stephanos Canelos,
hat im Laufe dieses Jahres, vor einer zahlreichen Zuhrerschaft einen
247 (f. Alexandru Rangabe, 'Arcownwovel.acroz, vol. I. Atena, 1894, P. 76 i 77.
248 Spyridon Valetas, admirator al iluminismului francez, a tradus opera lui Rousseau :

Discours sur l'origine de l'ingalile parmi les hommes pe care a publicat-o la Paris in 181&
sub pseudonimul : Dimitrie Aristomenis. Avind In vedere continutul cartii, el nu a indraznit
sa puna numele sau adevarat, temindu-se sa nu fie acuzat pentru vederile sale avansate ti
persecutat de cercurile bisericii.

www.dacoromanica.ro

64

ARIAL/NA CAMARIANO-CIORAN

kraftvollen Vortrag an die Zglinge jener Anstalt gehalten" care discurs

elektrisierte alle Anwesenden und erhielt den ungetheiltesten Beifall. Auch

die Bojaren hatten sich insgesammt bei dieser Zusammenkunft eingefunden" 249.

Cu toate strdaniile depuse de domni pentru dezvoltarea invatamintului, in a doua decada a secolului al XIX-lea acesta decadea din ce
In ce mai mult. Cauzele eran de natura economica, politica i nationala. La
inceputul secolului al XIX-lea, o data cu dezvoltarea oraselor, se intareste
mult orsenimea Mestesugarii i negustorii autohtoni devin factori puternici care duc o lupt ascutit impotriva feudalitatii. Dezvoltarea fortelor
de productie schimbarea fizionomiei social-economice a oraselor stirnesc lupta pentru emanciparea politica i nationala, accen.tueaza contradictiile din sinul societatii, promoveaza constiinta national./ i cristalizarea conceptiei de clasa. Daca boierimea feudala mult timp nu s-a opus
invatamintului cu limba de predare greac, ba din contra 1-a incurajat, la
inceputul secolului al XIX-lea, mai ales in a doua decad a acestui veac, in
conditiile sociale si economice de atunci, elementele orsenimii, carora se
raliaza i unii boieri cu tendinte inaintate, mai ales tineri, vor milita pentru un invatamint in limba national:a care sa con.tribuie la luminarea
turilor de jos si la promovarea constiintei nationale. Acum nu mai este pe
primul plan constiinta ortodoxa, ca in secolul al XVIII-lea, care sustinea
limba si cultura greaca, instrumente de aparare a ortodoxiei. Slabind
constiinta ortodox i intrindu-se constiinta nationala, in mod firesc va
slabi i influenta greaca si se va intari curentul de sprijinire a limbii
culturii nationale. Primele proiecte de organizare a unui colegiu cu limba
de predare roman, care sa inlocuiasc invataznintul cu limba de predare
greac', dateaza din 1817. La 10 decembrie 1817, eforii colii inainteaza
domnului Caragea o anafora, solicitind aprobarea pentru infiintatea unei
astfel de scoli. Acest demers este un raspuns la interesul manifestat de
societatea romana si la curentul struitor care cerca inlaturarea limbii
grecesti din invatamintul superior. Domnul d aprobarea cuvenita la
15 decembrie 1817 25. Cind in 1818 invatatul ardelean, Gheorghe Lazar,
cistigat de spiritul iluminist, va fi chemat de eforia munteang ca s organizeze scoala de sistem nou, el va propune ca toate materiile, inclusiv filozofia istiintele pozitive, sa fie predate in limba romana, dar a obiectat
ca nu are manuale i c Ii trebuie un timp oarecare pentru a le traduce in
limba romana 291.

Domnul Caragea s-a aratat sceptic in privinta preclarii filozofiei in


limba romana si a convocat o sedint a divanului pentru a hotari. La se249 Intrucit acest document contemporan este greu accesibil cititorilor nostri, am socotit
.cA este bine sA reproducem din el un extras mai lung.
25')
A. Urechia, 1st. ve., vol. IV, p. 195-196 si Isl. rom., vol. 101, p. 413.
251 N. Iorga, Istoria tnbdtdmintului, p. 166. Eforii declaran In raportul lor prezentat
itlomnului c Lazdr dete l'AgAduialA cA la once mestesug filozoficesc este destoinic, dar mai
intli, zice, ca sA le tAlmAceascA din limba latineascl pe cea romAneascA i apoi sA le paratloseascd ucenicilor", cf. Gh. Bogdan-DuicA si G. Popa-Lisseanu, Viata fi opera lui Gheorghe
Lazdr, Bucuresti, 1924, p. 210.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE Dom.NE..517

65

din a fost invitat i directorul Academiei domnesti, Veniamin din Lesbos,


care s-a opus sugestiilor lui Lazar printr-un sententios" 8iv ytvETOCL
(nu se poate) 252. Acest raspuns al lui Veniamin nu trebuie considerat Insa

ea o tendinta de frinare a invataturii In limba romana, cum s-a afirmat.


Doar mai sus am vazut ca el a sustinut cu alt' ocazie ca hotarire ca' fie-

care elev inainte de a face studii superioare trebuie


Inv* limba materna. Opunerea lui predrii filozofiei In lim.ba romana are all/ semnifieatie. In Orient domina Inca' conceptia c, nu once limba este instrument
potrivit pentru redarea subtilitatilor i notiunilor abstracte ale filozofiei
i stiintelor. Cu citiva ani In urma, In raportul alcatuit In 1792-1793 de
boierii moldoveni In frunte cu mitropolitul Iacob Stamati, acea luminat
figura a trecutului romanese, se sustinea acelasi lucru. Se arta necesitatea Invatarii limbii grecesti, bogat si in gura indicatit pentru studiul
tuturor ftiintelor, ca si la Academiile din Occident unii sustin Inlocuirea

limbii latine cu limba greaca la paradosirea epistimurilor" 253


Dar raspunsnri sententioase" ca eel al lui Veniamin din Lesbos
7)nu se poate" au dat multi invatati greci impotriva acelor greci care
propuneau folosirea limbii neogrecesti la predarea tuturor materiilor de
Invatamint. Lupta acerb In problema lingvistica greaca a ajuns punctul
culminant in a dona decada a secolului al XIX-lea i s-a purtat mai ales
pe parnintul roma.n.esc. De pe urma acestei polemici lingvistice grecesti,

care se dadea intre adeptii limbii grecesti clasice i limbii neogrecesti, ca.rturarii romani au stint sa traga foloase. Imprumutind elementele pozitive
din aceste discutii, ei le-au aplicat pentru consacrarea limbii romane. Heliade-Itadulescu a studiat operele ap'aratorilor limbii neogrecesti, ea Atanasie Hristopoulos, loan Vilaras, Daniil Filippidis i Grigorie Constandas,
a asimilat ideile lor i le-a aplicat la alcatuirea gramaticii sale 254.
Intrucit Caragea s-a opus la predarea filozofiei in limbs, romng s-a

afirmat ca a manifestat tendinte de grecizare a Trii llomanesti. Ca nu


avea asemenea tendinte ne-o dovedeste faptul ca se interesa de prosperitatea scolilor romnesti, i indrepta atentia asupra scolii de la Sf. Gheor252 D. Popovici, La Littrature roumaine l'pogue des lumires, Sibiu, 1945, p. 325.
i mutt mai tirziu, In 1836, domnul Moldovei, Mihai Sturza, a Incercat sl InloculascA
In Academia MihAileanA limba romdra cu franceza. Interventia hotArltd a unor boieri a zAdArnicit intentlile domnului, totusi s-a admis ca unele cursuri, avind In vedere dificultAtile pe care
le prezenta limba romAnA si lipsa de manuale In romAneste, sA fie predate In alth limbA declt
253

cea romAnA. De pildd cursul de drept public si privat a fost predat de Maisonable In limba
francezA, deoarece o culegere de codici a deosebitelor natii este tipdrit numai In limba
francezA ; aceasta pinA clnd profesorul va fi format elevi, care sA-1 predea In romaneste".
Cf. Andrei RAdulescu, Pravilistul Flechtenmacher, p. 217-218.
255 Cf. Nestor Camariano, Influenfa greacd asupra gramaticii lui I. Eliade liddulescu,
In Revista istoricA romAnA", vol. XIV (1944), p. 487-494. i In rindurile intelectualilor
romAni erau conservatori de tipul arhaizantilor greci. I. Heliade-RAdulescu si Daniil Tomescu
au tradus tabelele lancasteriene In limba romAnA si printr-o Instiinfare tipArita pentru prima
datA cu Mere latine i cu ortografia nouA apelau la patriotismul capilor RomAniei" pentru
tipArirea lor. Prezentindu-se cu Inftiinfarea la mitropolitul Grigore, care era presedintele eforiei
colare, acesta i-a apostrofat : Cine sinteti voi sl cutezati a strica limba romitneascA... Ce
sInt heresurile acestea?... Surghiun am sA vl fac pe toll...". Cf. G. Bogdan-DuicA si G.
Popa-Lisseanu, Viafa i opera lui Gheorghe Lazar, Bucuresti, 1924, p. 267-269.
5

a. 868

www.dacoromanica.ro

66

ARIADINA CAMARIA110-CIORAN

ghe i asupra invtmintului din Oltenia 255. A aprobat imediat, cum am

vzut mai sus, anaforaoa boierilor pentru infiintarea colii romnesti

care urma s fie condusg de Gh. Lazr, adugind io clauz complementar,


anume s nu fie hirotonisiti preoti sau diaconi frg s fi trecut prin scoala
lui Lahr i s aib certificat semnat de efori. In caz c Out persoane lipsite de mijloace s le orinduiasc a li se da pe toat ziva din venitul scoalelor ceea ce vor gsi cu cale pentru hrana lor". Pentru a populariza scoa-

la lui Lazar, Caragea a trimis un pitac ctre toti ispravnicii de judete,


anuntind organizarea colii romnesti cu scop de seminariu i inginerie",
indemnindu-i s trimit tineri la invttur 256 Precum vedem, domnul
fanariot nu numai c nu s-a impotrivit infiint'rii colii romnesti cerute
de boierii romani, dar si ceva mai mult, i-a acordat tot sprijinul s6u. Cu
toate pacgtele sale, trebuie s recunoastem c in problema invtmintului loan Caragea a fost un reformator. Aprecia mult cultura el insusi
fiind ma cult.
Istoricii greci au considerat pe nedrept deschiderea colii lui Lazr
ca un act ostil fag de cultura greac. Trifon Evanghelidis consider& WA-

ruintele lui Blceanu pentru infiintarea colii superioare romnesti ea,

o dusmAnie fat de elenism 257. Atitudinea lui Blceanu nu trebuie considerat ca o ostilitate impotriva elenismului, ci ca un gest patriotic 15,u-

dabil. Fireste sub influenta gindirii noi a iluminismului si a invtmintelor primite chiar in Academiile domnesti constiinta national a popoarelor balcanice era mult stimulat. In Academiile domnesti se declara,
categoric de ctre profesorii greci luminati, cum au fcut Veniamin din
Lesbos si altii, c fiecare trebuie s invete limba sa national, prin urmare Blceanu voia s aplice, pe drept cuvint, ceea ce recomandau profesorii greci.
coala lui Gheorghe Lazr a fost deschisl in momentul psihologia
cel mai potrivit, cind conditiile sociale, economice si politice reclamau acest
lucru. Asa se explicg i succesul pe care l-a avut. In scoala lui Gh. Lazr
s-au strins elevii scoalei de la Sf. Gheorghe precum si multi elevi din scoala greceasc". Poate in scoala romaneasc, spune, V.A. Urechia 258, tinerii

invtau mai putin carte, dar erau exaltati prin farmecul simtmintelor
nationale".
Gheorghe Lazr a intimpinat la inceput multe dificulati. Nu aves
nici manualele necesare in limba national i nici personal didactic pregait pentru a preda in limba romng. Lazar mrturiseste c se bucura
vzind pe Pandeli cu creta in min.& fcind pe tabl expozitii matematice.
Tocaia creta pe tabl, mina mergea iute, fcind deosebite formule, dar
gura se ingina, pentru c In momentul acela se csnia s-si fac niste
fraze dibuite romnesti" 259 Se incurca in exprimare, fiindc trebuia s&
256 N. Iorga, Isioria trtudidmIntului, p. 150.
256 Gh. Bogdan-Duicd i G. Popa-Lisseanu, op. cit., p. 206-209.
251 Trifon Evanghelidis, op. cit., II, p. 392.
258 V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, vol. I, p. 108.
259 I. Heliade-Radulescu, Biografia lui Gheorghe Lazeir, In Gh. Bogdan-DuicA i G. Popa-

Lisseanu, op. cif., p. 254.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE$TI

67

facg expunerea in altg limbg decit in cea in care a invgtat. Fireste once
inceput este greu. Asa s-au incurcat si grecii dud au tradus primele manuale stiintifice in neogreacg, asa s-a intimplat i cu toate popoarele care
au scris pentru prima dat ea* stiintifice in limba lor national. Astfel
de dificultgti inerente au intimpinat ji romnii ping s creeze o terminologie noug pentru notiunile tiinif ice.
In acea sedintg a divanului, convocatg de domnul loan Caragea
pentru a se lua o hotgrire dad, stiintele si filozofia pot fi predate in bimba
romneasc, Lazr a demonstrat ca, asa cum grecii din filos" si sofos"
au format cuvintul filozofie", asa si romanii din lucire" vor zice perlucid" si din opcit" se va putea spune i opac" etc. Si intr-adevAr
asa a procedat. Iatg citeve forme interesante din terminologia geometric& pe care a stabilit-o : unghiul isoscel = unghiul asemenea piciorat,
unghiuri egale = unghiuri omologicesti, fractii = fringeri etc. Dificultgtile
au fost mari, dar harnicul profesor a muncit din rgsputeri. Plin de entuziasm porneste la traducerea manualelor necesare. In 1822 anunta c,
voia s tipreasa In limba romn manuale de filozofie, matematic&
geografie, dup care va urma i istoria universal 260.
In scoala lui Gheorghe Lazgr se resimte multg vreme spiritul Academiei domnesti. Profesorii din aceast scoalg, ca : Erdeli, Heliade-R6dulescu si Eufrosin Poteca precum si mare parte din elevi proveneau de
la Academia domneascg 261. S-a spus c elevii romni pgrsind scoala
Cu limba de predare greac pentru scoala romn au rupt once contact
ideologic cu ea. Dar faptele dovedesc c nu s-a produs o ruptur definitivg. Din mgrturisirile lui Heliade-Itdulescu stim cg chiar elevii noi ai
colii lui Gh. Lazgr urmau In acelasi timp i cursurile de filozofie ale Academiei domnesti. Elevii au fcut comparatie intre sistemele filozofice
predate in cele dou, scoli i, gsind probabil sistemele filozofice studiate la Academia domneascg mai atrggtoare, s-au grabit sg se inscrie
acolo ea auditori in clasele reorganizate de Vardalahos. La scoala greac,
spune Heliade-Rdulescu, elev al acestei coIi, domnea spiritul secolului
al XVIII-lea. Elevii nu invgtau patriotism sovin, &Aci sub directia pro-

fesorilor greci luminati si sub influenta filozofiei domnea acolo frgtia intre
elevii greci romni. Istoricul scoalelor romnesti, V.A.Urechia, trage
urmgtoarea concluzie : Concluzinea noastrg este c mi Gh. Lazgr
putut s fac' inutili pentru romani profesori renumiti ca Lambru, Comita
[corect : Comitas], Vardalach, Neofit Ducas..., ci situatiunea la care ajunsese cultura si desteptgciunea national 7262. Adic exact ce afirmasern
mai sus. In momentul and, In imprejurrile miscgrii din 1821 se va pro-

moya In mod deschis constiinta nationalg, va putea fi inlocuit irivgtg2" Idem, op. cit., p. 28.
261 Printre elevii romani care au trecut de la Academia domneasca la coala lui Gheorghe

Lazar este i Heliade-Radulescu, dar acesta s-a manifestat mai mult ca un elev al lui Vardalahos, Iatropoulos i Canelos declt ca al lui Gheorghe Lazar. Cf. D. Popovici, La title-

rature..., p. 335.

262 V. A. Urechia, Istoria coalelor, vol. I, p. 109.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

68

mintul superior cu limba de predare greaea, cu invatamintul in limba


nationala.
Cele doua scoli cu limba de predare greac i romana au functionat
citiva ani paralel, dar dupa 1821 Academia domneasea cu limba de predare greaca a fost condamnat In Principate ca i once alta manifestare
a poporului grec ridicat impotriva imparatiei otomane. Din ordinul Portii, Academiile au fost Inchise, fiind socotite centre de razvratire. Acest
fapt faciliteaza si mai mult dezvoltarea i consolidarea colii lui Gheorghe Lazar.
Primii profesori dupa 1821 la scolile romanesti sint elevii Academinor domnesti ea Heliade-Radulescu, Eufrosin Poteca, si altii. Dar
acesti elevi ai Acaderaiei, desi au f'cut studii In limba greaca nu au pierdut

nimic din sentimentele lor nationale. Invtind greceste, ei au simtit romaneste 263. Dar cu desfintarea Academiei cu limba de predare greaca
nu a incetat i studiul limbii grecesti. i mai tirziu, chid se va organiza
bine scoala romaneasc de la Sf. Saya cu profesorii Eufrosin Poteca,
I. Heliade-Itaduleseu i altii, limba greaca va continua s constituie un
obiect serio s de studiu. In 1831, In programa colior romne slut trecute
atit limba greaca veche cIt i cea nou 264. Perpetuarea invatmintului
limbii grecesti se mentine si la celelalte popoare balcanice. De pild
bogtasul bulgar Vasile Aprilov, intemeind in 1833 o swag, In orasul
sail natal de linga Tirnovo, a pus conditia s se predea acolo obligatoriu
limba greaca 265.
II

ACADEMIA DIN IA51

Daca inceputurile invtmintului superior in Tara Romneasca

greco-latine din Tirgoviste, infiintata in 1646, In Molse datoresc


dova, aflat in apropierea Poloniei, se face mai simtita influenta catolicismului si o consecint a acestei influente sint incerc'rile din a doua
jumatate a secolului al XVI-lea pentru crearea unui invtamint In limba
latina. E vorba de colegiul de la Cotnari, infiintat de Despot vod Heraclid (1561-1563).
Durata acestui colegiu a fost efemer, ca i domnia fondatorului.
Colegiul era in Nina, organizare eind Despot voda a fost rpus. Interne-

ietorul a adus aci pe profesorul german Johann Sommer si in acelasi


timp invitase si pe fostul sail profesor grec, Listarhos Hermodoros
(A*Procpxoq `Eppacopoq),

originar din Zante. Acesta a venit pin& la

Dunare, dar, aflind de tragicul sfirsit al domnului Moldovei, s-a Intors


263 Idem, op. cit., vol. I, p. 107.
264 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 137.
263 Panagiotis Georgountzos, La langue el la littrature grecques..., p. 78.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMIILE DOMNE$TI

69

din drum. Dupg moartea fondatorului, colegiul vi-a incetat activitatea 266.

In 1640, Vasile Lupu va infiinta colegiul de la Trei Ierarhi. Dei


colegiul avea la inceput inv'tmint in limba lating, i s-a rezervat totuvi
limbii grecevti un loe de frunte i frg indoialg in curind invtImintul
grecesc a predominat. Aceastg, ipotezg rezultg, din faptul c urmavul lui
Vasile Lupu, Gheorghe stefan (1653-1658), va Inlgtura, prin hrisovul
su din 1656, pe profesorii greci vi va restabili pe fovtii profesori din Kiev 267.

Dupg aceea se pare cg, s-a revenit la invkmintul grecesc, dar nu se 8tie

nici cit a durat, nu se cunosc nici imprejurrile in care a incetat. Ping


la inceputul secolului al XVIII-lea vtirile pe care le avem despre invgtgmint sint vagi, deci nu putem face afirmatii precise. Abia dupg infiintarea Academiei din Iavi incepe un invgtmint sistematic in limba greacg,
bazat pe documente vi hrisoave de organizare.
Autorii tratatului : Istoria pedagogiei (Bucurevti 1964, p. 104)

plaseaza inceputurile Academiei din Iavi in primul sfert al veacului al


XVII-lea ! Alturi de vcoala ortodox in limba slavong, in primul sfert
al veacului al XVII-lea se infiinteazg o vcoalg ortodoxg in limba greacg
la mngstirea Sf. Saya (Iavi) cu profesori greci ca Nico-Kerameus, Teodor Trapezuntul". lar in altg parte a aceluiavi tratat (p. 107) se afirmg
de asemenea grevit cg, spre sfirvitul secolului al XVII-lea intilnim lucfgri
cum slut cele ale lui Teotochis, Mesiodax i anaforaua mitropolitului

Iacob II Stamati.
g tef an Birs'gnescu, care a publicat recent un studiu amgnuntit a-

supra Academiei donmevti din Iavi, fixeazg infiintarea ei in 1714. Dar un


document pe care mi 1-a remarcat nici un istoric, dei a fost publicat
acum o junitate de -veac, n.e indreptgtevte s impingem inceputurile
Academiei ievene cu invgtgmintul grecesc in 1707.
Functionarea Academiei bucurevtene i progresele invgtg'mintului
constatate aici, precum i emulatia ce exista intre cele doug tgri 1-au determinat probabil pe domnul .Antioh Cantemir sg infiinteze in capitala
Moldovei o vcoalg, cu limba de predare greacg, : vac cfcvof. 1 arcouaccaripLov,
ava cum era vi in Tara Romneascg. Credem cg nu slut strgini de acest
fapt cultural invgtatii : Dimitrie Canternir i Hrisant Notara. tirea
infiintgrii vcolii grecevti la 1ai o gsim intr-o scrisoare nedatatg a iero-

monahului Atanasie, profesor la Iavi. Datarea gievitg c. 1720" fgcutg


de editorul scrisorii, N. Iorga, a contribuit ca ea s nu fie luatg drept
izvor documentar pentru epoca in care a fost scrisg. Dar din continutul
acestei scrisori, unde se spune c Hrisant Notara s-a fgcut acum pgstor

al turmei sale cuvinttoare i supraveghetor al sfintelor lgcavuri de pelerinaj" 268) rezult el scrisoarea este scrisg curind dupg ce Hrisant Notara
266 *tefan BirsAneseu, Schola latina ae la Cotnari.. Bucuresti, 1957; Istoria Romania
vol. II, p. 1032 si Dan BadArAu, Laicismul umanitarist in cultura veche romaneasca, in Iasul

literal", 1 (1966), p. 32'


282 V. A. Urechia, Isl. pc., vol. I, p. 9; Constantin C. Giurescu, Istoria romtinilor, vol.
111/2, Bueuresti, 1946, p. 916, si Istoria Romelniei, vol. III, Bueuresti, 1964, p. 262-263.
268 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/2, p. 864.

www.dacoromanica.ro

70

ARIAIYNA CAMARIANO-CIORAN

s-a urcat pe tronul ierosolimitan. Si intrucit acest eveniment s-a intimplat la 8 februarie 1707 262, sintem indrepttiti s admitem e Atanasie
era profesor la scoala din Iasi de la inceputul anului 1707 270 MA aflu in
Iasi de la Boboteaza, serie Atanasie, &Aci m-a adus prea luminatul ca
s deschid scoal (Mc vet:

e4VCgil

Cr7COUaCCaT4LOV). Numai c toate sint

slabe si inluntru si in afar si mai ales nu avem crti de studiu". El

roagg pe Hrisant OA trimit un Hrysoloras si un Cato poate

si

caiete de scoal si vreo gramaticl 271


Din aceast scrisoare putem trage urmtoarele concluzii : In februarie 1707 se puneau la Iasi bazele Academiei grecesti, dar inceputu1 era
anevoios, mai ales c se simtea mare lips de manuale. Aceast lips de
manuale este un argument in plus el Mil indoial scrisoarea trebuie p/asat in 1707 si nu in 1720, c' ci in 1720 profesorii nu se puteau plinge de
lipsd de manuale, intrucit Academia, fiind reorganizat' in 1714, a fost dotat

si cu o bibliotec, primele donatii de carti, care au format nucleul bibliotecii, fiind f'cute de Hrisant Notara. Asadar, scoala domneasc cu inv'tMint grecesc din Iasi nu a fost infiintat in 1714 de Nicolae Mavrocordat, cum afirm Stefan Birs'nescu, ci in 1707 de Antioh Cantemir, primul
profesor al acestei scoli, fiind un oarecare Atanasie, elev al lui Hrisant
Notara. Se pare el' evenimentele rzboiului ruso-tare din 1711 au fcut
ca portile scolii grecesti abia deschise, s se inchid'. Antioh Cantemir a
Infiintat deci scoala cu invt'mint grecesc, dar nu a avut timpul necesar
s-i dea o organizare temeinic. Dar nici sub urmasii lui, cum vom vedea
mai jos, Academia din Iasi, nu va avea continuitate si nici profesori de
prestigiu, cum au fost in Bucuresti.
Venind domn in scaunul Moldovei dup' terminarea rzboiului Nicolae Mavrocordat (1711-1715), acesta se va gindi 0, pun baze serioase
scolii infiintate de predecesorul su, Antioh Cantemir. Pentru mult' vreme
sfetnicii domnilor trilor romne in probleme culturale au fost invtatii
patriarhi ai Ierusalimului Dositei si mai ales, nepotul acestuia, Hrisant.

Mad sus am vzut cl Brincoveanu a apelat la Hrisant pentru a alatui

programa de cursuri a Academiei din Bucuresti, Nicolae Mavrocordat il


va invita la Iasi pentru a reorganiza inv'tmintul iesean. In anul 1713,
Hrisant se afla in Tara Romneasc ; Mavrocordat profit de ocazie si
11 invit in Moldova pentru a se sf'tui cu el, cci avea de gind s fac
dou lucruri bune care nu erau in tar, adie tipografie si scoal" 272 In
privinta Academiei iesene Stefan Birs'nescu probeaz c' ea s-a infiintat

noi spunem s-a reinfiintat

in primvara anului 1714 273 Vom fac3 o

269 Petre Nasturel, Lista patriarhilor ortodocsi, In Hrisovul", VII (1947), p. 186.
279 Acest profesor al Academiei din Iai a ramas necunoscut i nu este trecut In nici o
ist de profesori.
271 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 864.
272 Cronica Ghiculestilor..., p. 177.
273 St. Birsanescu, Academia domneascd din Iasi 1714-1821, BucurWi, 1962. Multe
din afirmatiile eronate ale lui St. Blrsanescu grit repetate i de Ekkehard Valkl In cap. Die
Academia domneascd In Iasi (1714-1821) din interesantul salt articol : Die griechische Kultur
in der Moldau Lod/wend der Phanariotenzeit (1711-1821) publicat In Stidost-Forschungen",

vol. XXVI (1967), p. 118-125.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZARA INVATAMI/TrULUI IN ACADEME:LE D0MNE5TI

71

precizare In acest sens. Din Cronica Ghiculestilor aflm cg, dap& Boboteaz, Nicolae Mavrocordat a trimis citiva boieri la Focsani ca s, Intimpine si sl conduc, la Iasi pe patriarh. Deci, dap& venirea lui, la Inceputul anului 1714 s-a reorganizat InvVmin.tul grecesc, fijad numiti profesori pentru greaca veche i nou6. Mavrocordat a hotrit ea salariile profesorilor s fie pltite din veniturile domnesti. A dat si un hrisov, preci-

zind pedeaps1 asprI pentru acei care vor schimba organizarea data'.

Se prevedea In hrisov c4poate invta aici carte oricine va voi, fgr, vreo
plat:" 274. Mavrocordat ca i Brincoveanu, stabileste un invtmint gratuit, portile scolii fiind deschise tuturor, nu numai fiilor de boieri.
La 3 aprilie 1714, Iacob Manu, directorul Academiei patriarhicesti, D. felicita pe Hrisant pentru felul cum a organizat scoala din Iasi275.
Deci la 3 aprilie Academia era reorganizat6 si se aflaser& deja la Constantinopol amnunte ale organizgrii ei. Nu avem programa Academiei iesene,
nu stim ce materii se predau, dar considerind c' Nicolae Mavrocordat
era unul dintre cei mai culi domni pe care i-au avut trile romne, filozof, scriitor si mare colectionar de cArti si manuscrise i c' i Hrisant

Notara nu era un cleric obscurantist, putem afirma c i pentru Aca-

demia din Iasi s-a alcAtuit o program& de cursuri eel putin similar& cu
cea pe care Hrisant o elaborase In 1707 pentru Academia din Bucuresti276.
Bunele intentii ale lui Mavrocordat de a pune baze serioase institutiei de cultur6 In capitala Moldovei au esuat. El a fost mutat curInd
In scaunul Trii Romanesti, iar urmasul &Au, Mihai Racovit, desi a

reinnoit toate hrisoavele referitoare la InvAtmint, totusi nu le-a respectat 277.

Fr IndoialA, nu putin au contribuit i evenimentele neprielnice din acea


vreme, r&zboiul austro-turc din 1716, care a tulburat linistea i economia trii. Elevii s-au risipit, iar profesorii au rmas neprtiti. Profesorul
Constantin278, care din Indemnu.1 lui Hrisant Notara trecuse din Tara
Rom&n.eascl In Moldova, Ii relata patriarhului Intr-o scrisoare din 4 mai
1717 starea deplorabir a InvtmIntului, ad6ugind c5, In situatia de atunci

era imposibil s6 se consolideze. Bazele scoalei grecesti ca si ale celorlalte coii, seria el, mi se pare c, slut putrede i ubrede". i fntru eit nu
mai avea nici o sperant& s; fie prtit de boierii trii, el se ruga

de Hrisant Notara s, ggseasc' o posibilitate ca profesorii el se pare c&


era director2'9
s, primeascI salariile lor pentru a se Intoarce acolo

de unde au venit"280.
Nu stim at a durat aceastl situatie. In once caz credem &A, dupl
terminarea razboiului, cursurile au fost reluate. In 1723 localul Acade274 Cronica Ghicule#ilor..., p. 179.
275 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 585-586.
276 Cu ajutorul patriarhului Hrisant, Nicolae Mavrocordat a Infiintat la Iavi vi o tipografie, aduclnd mevteri tipografi atit pentru limba greacd clt i pentru cea slavA, tipografie
care In scurta vreme vi-a Inceput activitatea. Cf. Cronica Ghiculqtilor, loc. cit.
277 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 822.
276 Profesorul Constantin Malatios fUnctiona la Academia din Iavi din 1715 cf. Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 676 vi 683.
276 Nici acest profesor nu figureazd In listete profesorilor.
280 Hurmuzaki, op. cit., vol. XIV/2, p. 814.

www.dacoromanica.ro

ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

72

miei fiind mistuit de foc, scoala s-a mutat la manastirea Barnovschi281.


Atunci Grigore Ghica, tot cu ajutorul patriarhului Hrisant Notara, va,
lua serioase masuri in favoarea invatmintului, va reorganiza Academia
pe baze solide. in primul rind va initia construirea unui local propriu
pentru scoala, ling5, mitropolie282. Apoi va hotari ca e bine, cuviincios
si de folos a se aseza patru
dou pentru studiul limbilor grecesti
clasic i moderna, una pentru limba slava si una pentru limba roman283.
Prin expresia patru scoli" credem cg, se intelege exsistenta a patru forme
de invtmint, nu patru scoli separate. Cel mult putera admite ca cele
dou, forme de invtamint grecesc erau adpostite in localul Academiei,
iar invatamintul slavo-roman in alt local. Este interesant faptul ea se aeorda
atentia cuvenita i limbii neogrecesti, fcindu-se mentiune special/ in
privinta studiului ei. Nici un izvor narativ al epoch nu da precizari in
privinta celor patru forme de invatamint. Nici cronica oficial a Ghiculestilor nu ne lmareste mai mult decitcelelalte. Iata ce spune autorul
Cronicii Ghiculestilor (p. 287). in al doilea an al domniei sale, prin mijlocirea patriarhului Ierusalimului Hrisant, care se afla atunci In Moldova,
acest domn a intemeiat284 la Iasi scoli cu cheltuiala sa, ca s invete gratuit limbile elineasca, greceasc i moldoveneasca nu numai copiii oamenilor s'araci, care nu putean plati dascal, dar si copiii boierilor, i celor
mari i celor mici, inca si din tari straine veneau aici ca s invete carte.
Pentru aceste scoli domnul se cuvine s fie mult pomenit, cad socot
nu era in alte tri mai mare lips*/ de invtatur ca in Moldova".
Precizri privind organizares- Academiei iesene din 1728 ggsim
actul de Intrire al patriarhului Hrisant Notara285, precum i Intr-un

hrisov din 1747286 al lui G-rigore G-hica cu am'Anunte retrospective privind

organizares- din 1728. In actul su, Hrisant Notara precizeaza

Grigore Ghica, luind ca exemplu pe unchiul sau Nicolae Mavrocordat,


domnul Trii Itomanesti, s-a gindit s redreseze scolile care intre timp,
fi.nd neglijate i trecute cu vederea, au disparut cu totu1287.
Din aceste documente aflam c organizarea data de Grigore Ghica,
cu ajutorul lui Hrisant Notara, este un pas important in istoria invtamintului din capitala Moldovei. S-a creat un invatamint superior grecesc,
dar nu s-au neglijat nici cele doua forme de invtamint deja existente :
cel romanesc i cel slovenesc, caci era cuviincios si de folos" s existe
281

Alexandru Papadopol Calimach, Dou rinduri din istoria colitor In Moldova; ;coal('

din mdndstirea Barnovscht din Jai, 1724-1728, in Convorbiii literare", -vol XX (1886),

p. 170

171.
252 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea polard de la lapi, Iai, 1885, p. 98.

263 Istoria Romdniei, vol. III, p. 528.


284 Documentele epocii, cind e vorba de reorganizare a colii, spun Intemeiere. Aceasta
afirmare este justificata daca admitem c co1Ue functionau cu inteimitenle i ca domnul care

Je reorganiza era mindru sl se spung a le-a infiintat.


365 Publicat In Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1001-1008, i in Emile Legrand,

Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 280-291.


386 Publicat de V. A. Urechia, Ist. pc., vol. I, p. 16-18 si A. Xenopol si C. Erbiceanu,

Serbarea..., p. 185-189.

287 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1004.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATA.MINTULUI IN ACADENISILE DOMNE$TI

73

si acestea. Pentru ea invtmintul s aib durabilitate, a hotrit insti-

tuirea unei eforii din care urmau s fac parte mitropolitul trii si marele
vistier, avind in frunte pe insusi patriarhul Ierusalmului. Problema cea
mai important ins pentru stabilitatea functionrii scolilor era procurarea mijloacelor de intretinere. Trebuia stabilit un fond, un buget pentru

ca plata salariilor personalului didactic s fie asigurat. Vasile Lupu

acordase colegiului infiintat de el veniturile de la trei mosii : Rchitenii,

Tlm'senii si Iugarii. Dania lu Vasile Lupu este intrit in 1656 de


Gheorghe Stefan288. Probabil c5, urmasii lor nu au confirmat dania si
de aceea invtmintul a trecut de multe ori prin situatii grele. Grigore Ghica ja m'suri in aceast directie, stabileste un buget anual de
600 lei. Aceast sum' se va asigura din contributia inaltului cler si a
boierilor, incepind cu mitropolitul, care va da 50 de lei anual si terminind
cu logofetii vistieriei si cu diecii, a cgror contributie va fi de 10 lei anual._
Vor da si negustorii Iasului 30 de lei. Suma de 600 lei s-a hotrit s fie

distribuit in felul urmtor : 200 lei s primease primul profesor de

greac, care de obicei era si director, 100 lei al doilea profesor de greac',
80 lei profesorul de limba slavon5, si 60 lei profesorul de romn, 100 lei
eran destinati scolilor din Ierusalim si 60 de lei pentru ajutorarea elevilor sraci289. Pentru prima dat se acord scolii si personal de serviciu :

un apar si un lemnar. Totodat se acord si un privilegiu profesorilor


greci. Directorul va avea scutire pentru 50 de stupi, iar cel de al doilea
profesor de greacg pentru 30 de stupi.

Toate cele de mai sus au fost intrite cu hisov domnesc pentru

folosul localnicilor si al crestinilor veniti de aiurea, care ar voi s free-

venteze fr plat si daruri pentru cunostint, invttura si crestere

zisele sco1i"299. Ultimul amnunt privitor la ajutorarea sracilor si strinilor pe care 11 intilnim si la organizarea dat in 1707 de Brincoveanu
este important. El denot5, rolul de protector al grecismului si in genere
al lumii ortodoxe, intregii turme crestine"291, pe care si-1 asumau domnii

romni fat de Orientul ortodox. Strinii fr indoiall veneau s studieze cursurile superioare de literaturl clasic' si filozofie.

Prin reorganizarea inv'tmintului public, Grigore Ghca a vrut

s combat tendinta aristocratic5, a boierilor care angajau profesori par-

ticulari, dar cu invttura cea desvirsit nu se procopseau, rminind


cei mai multi tot neinvtati ..., iar prostimea cu totul se afla lipsit de
podoaba invtturii"292. Pentru aceasta deci a reorganizat scolile care
sint ca fintina din care se adap obstescul norod cu indstularea invtturii si a intelepciunii"29 3.
288 A. Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 26.
289 Plata profesorilor se fdcea pe semestre. Jumdtate din salariu se platea la jumltatea anului, iar cealaltd la sfirsitul anului, cf. Hurmuzaki, op. cit., p. 1006.
299 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1007.
291 Hurmuzaki, op. cit., p. 1004.
292 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 16.
293 Idem, loc. cit.

www.dacoromanica.ro

ARIAVNA CAMARIANO-CIORAN

'74

Se hotaxeste ea la Academie s fie predata gramatica in intregime


disciplinele filozofiei toate treptat i fr amestec"294, adic dup sistemul medieval, conform druia materiile de invtmint nu se predau
alternativ, ci succesiv, cind se termina ciclul unei materii se incepea studiul alteia295.

Metoda folosit atunci pentru asigurarea bugetului scolar nu s-a


dovedit eficace. Suma fixat nu se putea stringe mai ales din cauzl
interveneau schimbri In rindmile dregatorilor. i fiindc nu lipsea
jalobile dascalilor" din cauza el nu li se plteau salariile, Grigore Ghica
va incerca un alt mijloc de asezmint scoalelor mai intem.eiat i stttoriu"296. Va stabili ca preotii sa, fie scutiti de impozite ctre stat
dea cite un galben anual pentru fcoalg.
Urmind in scaunul Moldovei Constantin Mavrocordat (1733-1735),
acesta va hotri ca intretinerea Academiei s, cad in sarcina
Dar nici in felul acesta problema financiar nu s-a putut rezolva in mod
definitiv. Nu totdeauna vistieria a putut indeplini aceast sarcin.
Pe timpul lui loan Mavrocordat, and se stie c Moldova a avut una dintre cele mai proaste guvernri, vistieria secatuit de risipa nemsurat
a domnului si a celor din anturajul su, nu a putut plti salariile profesorilor si au dat o pricin de strnautarea scoalelor"297.
Intre anii 1728, cind are loe importanta organizare a invtmintului, si 1747, cind acelasi Grigore Ghica va redeschide coli1e desfiintate,
se iau unele msuri in privinta invtmintului si de catre ceilalti domni
ai Moldovei. De pild, Constantin Mavrocordat obliga, in 1734 pe mitropolitul Moldovei s cerceteze necontenit dad, profesorii i fac datoria

fat de elevii lor s-i invete precum se cade


procopseasca7,298.
Deci se instituie inspectia scolar. Mavrocordat, ca i predecesorii sad,

prevede si un ajutor care const in hrang sau imbrildminte pentru elevii


sraci.
In urmtoarea sa domnie (1741-1743), Constantin Mavrocordat
a introdus i studiul limbilor latin i arabl si a dat de stire tuturor
mazililor in toat tara ca s-si aduc copiii lor la invttura, la scoal,
-ea sa, invete once limb le-ar fi voia, pentru ca s se afle oameni invtati
si In pmintul nostru al Moldovei"299. Deci in Academia domneasd

vor invta, acum pe ling gread, limba cult a Orientului, si latina,

limba, culta,' a Occidentului i In acelasi timp in mai multe scoli i limba

strmoseascI"39. Totodat elevii vor invta bimba arabl. Nu este exclus


294 Hurmuzaki, Documente, loc. cit.

292 Profesorul Academiei din Iai, Iosip Mesiodax, se va abate de la acest obicei, el
-va preda alternatv materiile de studiu, matematca, geografa etc.
296 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 17.
297 Idem, op. cit., p. 17.
298 Constantin Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei f i Sucevei, Bucurqti, 1888, P. 14.
299 Ion Neculce, Letopiseful rdrii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucureti, 1955, p. 403.

300 Constantin Mavrocordat era i un mare sprijinitor al InvAtamintului cu limbo de


predare romAnA. El a hotArit ca la mitropolie, la episcopii i la toate mAnAstrile sa fie
dascAli i copii la invAtAturA fietecare dup5 putinta so" (Cf. Hrisovul din 1741 In Uricarul", IV, p. 401).

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULGI IN ACADEME:LE DOININESTI

75

ca, prin araba, cronicarul A, aiba in vedere limba tuna', limba puterii
ma. zerane 3131.

Venind din non domn In Moldova Grigore Ghica, (1747-1748),


va reinfiinta Academia, care pentru motive de ordin financiar incetase
de a mai functiona Am vzut mai sus ea In timpul lui loan Mavrocordat
(1743 1747) vistieria sacatuit nu a putut plti salariile profes6rilor
i a dat pricina de strmutare scoalelor". In hrisovul su de reinfiintare
a Academiei In 1747, Grigore Ghica spune : Fiindc coalele slut ca o
lintind, din care se adap obstescul norod cu indestularea invatturei
-0 a Intelepciunei, care Invtatura U. face pe tot omul a cunoaste dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnica, a procopsi pe oameni cu Infrumusetarea vorbei si practica cuvintelor ..., de aceea n-am suferit a rminea orasul acesta fra scoale de invatatura, ci am tocmit si am asezat
iarasi acele patru scoale cu patru dascali precum au fost si mai inainte
i leafa dasclilor am orinduit-o iarasi de la preoti"302.
Acum salariile sInt mai mari fat de cele din 1728. Primul profesor
de greaca, care era si directorul Academiei, va primi 360 de lei, al doilea

profesor de greaca 120 de lei, cel de limba slava 130 de lei si cel de romana
100 de lei. i in acest hrisov se prevede ajutor pentru hrana si imbrac-

mintea elevilor saraci.


Prin hrisovul din 1747, se revine la inspectia scolara. Mitropolitul
va cerceta de dou ori pe an roadele scolii, felul cum predau profesorii
i cum Invat, elevii.

Prin hrisovul din 1747, Grigore Ghica, ia si alte masuri de extindere


a invt',mintului. Infiinteaza si la cele trei episcopii : Roman, Raduti
i Hui cite o swan,' de limba slavon si romana pentru a putea invata
carte si copiii din tin.uturile indeprtate, care nu puteau merge la Iasi.
In aceste soon se pregateau functionarii cancelariei domnesti, functionarii
administrativi si preotii.

In 1749 se ja in Moldova Inca o msura foarte importanta. Nichif or,


primul mitropolit grec al Moldovei, va lua o hotarire uimitor de progresista
i neasteptat pentru acea vreme Intr-o Dar feudala aflat, sub suzera-

nitatea Imperiului otoman. Printr-o circular va incerca sa impun


obligativitatea invtamintului si pentru copiii provenind din paturile
de jos. Prin aceasta circular se va stabili si de la ce virsta copiii
vor merge la scoall si durata frecventrii ei 303

301 Este important faptul ca Mavrocordat, cult si poliglot, acorda mare importanta
studierii limbilor latina si turca. Dar nu stim daca ele s-au mentinut In programa Academiei
din Iasi si In anii urmatori, cad nu gasim nici o mentiune In acest sens in hrisoavele referi-

toare la InvatamInt date de urmasii lui Mavrocordat sau chiar si de Mavrocordat Insusi
In urmatoarele sale domnii In Moldova. In privinta limbii turcesti, acela care li acorda de
asemenea importanta este domnul Tarii Romanesti, Nicolae Mavrogheni, care se hotaraste
sd infiinteze la Vlah-serai din Constantinopol o scoala de limba turca la care sa trimita sapte
bursieri.

"a Arh. st. Buc., ms. 630, f. 8-9; cf. si V. A. Urechia, op. cit., p. 16-18; acelasi, 1st.

tom., vol. I, p. 144-146 nota; Uricarul", vol. I, p. 58-64.

33 V. A. Urechia, Ist. ;c., vol. I, p. 20 si Constantin Erbiceanu, Mitropolia Moldovei. . ., p. 16-17, cf. si mai jos capitolul Apartenenfa sociald a elevitor.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMAR.IANO-CIORAN

76

Si urmavul lui Nichifor, Iacob I Putneanul, va indemna pe toti

locuitorii s'a' trimit pe copiii lor la vcoala ca invtatura este asemenea.


cu florile cele mirositoare, cari cu mirosul invatturii tmaduiesc toate
ranile cele trupevti, iar cel nein.vatat este asemenea copacului celui uscat,.
precum soarele incalzevte i crevte toate cele ce odraslevte p'mintul,.
ava i Invat'atura d pricepere omului spre toata cunovtinta"304.
In 1759, loan Teodor Callimachi constituie o comisie care sa cerceteze starea invatamintului. Din comisie fac parte mitropolitul Iacob
vestitul pentru invatatura sa Critias, marele retor al patriarhiei din
Constantinopol. Concluziile la care s-a ajuns, dupa cercetarile facute,
sint din cele mai interesante, ele ne desvluie aspecte ale societtii feudale.

Fiji boierilor, in dorinta de a ocupa posturi i dregatorii,neglijau invatatura. Comisia a raportat c coala deczuse, dar nu din pricina profesorilor, ci din alte dou cauze. Prima era ca elevii nu-vi ddean toata silinta

s termine studiile. Unii, iubind mai mult cinstea curtii", parseau


vcoala pentru a ocupa functii la curte, altii, fiind straini i lipsiti de mij-

loace, erau nevoiti s intrerupa studiile. A doua cauza de decadere a


Academiei domnevti provenea din inmultirea vcolilor osebite" au care
se spargea vcoala cea mare domneasca". Pentru prima data' intilnim in
documentele oficiale precizarea ca pe la mijlocul secolului al XVIII-lea

existan vcoli particulare. Dar credem c termenul de vcoli osebite"


este impropriu. Fr5, indoial e vorba de cite un grup de tineri strinvi
In jurul unui profesor particular, nu o vcoal cu mai multe clase. Ca o
prima msur de indreptare a situatiei, comisia a propus sa se impuna
obligativitatea duratei studiilor la cel putin ,,ase ani". Ucenicii pima

nu-vi vor implini vase ani cel mai putin, din vcoala s nu lipseasc".
A doua IrigS111A privevte pale particulare" infiintate de diferiti
profesori. Se hotaravte ea aceste vcoli 0," fie desfiintate pentru ca toti
elevii sa se adune la Academia domneasca. In privinta profesorilor care
erau angajati la casele boierevti se decide ca ei A,' nu aiba voie s la
alti copii i s formeze clase, vi in prealabil s fie supuvi unui examen
pentru a se controla cunovtintele i capacitatea lor de a indeplini functia
de profesor. Controlul pregatirii lor 11 va face directorul Academiei domnevti dascalul cel mare sa bi ispiteasca vrednicia i Invatatura lor". In
1759 numarul elevilor era insemnat, simtindu-se nevoie de un al treilea
profesor de greaca care avea mult osteneala pentru multimea
ucenicilor" 35.

Din hrisovul lui loan Teodor Callimachi rezulta ca in 1759 se fac


eforturi i recomandari ca toti copiii s frecventeze Academia domneasca,
adica' vcoala oficiar de stat cu profesori selectionati, pentru ca roadele
invataturii sa fie mai bune. Pentru reuvita acestui deziderat se vor desfiinta vcolile particulare" deschise de catre oameni necalificati i neco304 Iacob, Mitropolitul Moldovei, Sinopsis, adecti adunare de multe tnudfaturi..., Iasi,
dea fiqte care om feciorii lui la carie, p. 60-61..
1757, capitolul: Inv6ititura pentru ca

305 Hrisovul lui loan Teodor Callimachi este publicat in V. A. Urechia, /st.

vol. IV, p. 41-44 si Uricarul", 1 (1852), p. 64-71.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA. INVATAMINTULUI IN ACADENIIME DOMNE.5TI

77

respunzgtori rgspunderii pe care vi-o asumau, vi se vor pune restrictii


pentru profesorii angajati In casele boierevti.
In anul 1762, 2 iunie, Grigore Callimachi intgrevte hrisovul predecesorului eau privind organizarea invItmintului. Prin noul hrisov inspec-

tarea vcolilor se Incredinteaz tot mitropolitului ; el va cerceta dacg


profesorii i elevii Ii faceau datoria"306.
Dupg Grigore Callimachi va tirma in scaunul Moldovei Grigore
Alexandru Ghica, cgruia i se datorevte cea mai bung' organizare dat
Academiei din Iavi ping% atunci. Cu laudg, spune V.A. Urechia, se cuvine
sg citm rolul lui Grigore Ghica In istoria culturii nationale" 301

Sfgtuitorul domnului In privinta organizgrii Academiei ievene a


fost Constantin Caraianis, un invgtat epirot308. Nu credem sg fi rgmas
strin de aceastg reform vi invgtatul Nichifor Theotochis, care a fost
profesorul copiilor lui Grigore Ghica i apoi profesor la Academia din
Iavi. Despre acesta, mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache spune
eg s-a Intors din Occident, unde Ii Meuse studii, ca o corabie incgrcat,
4e pietri vi de giuvaiurlicuri scumpe i ca un vultur zburtor la ingltimea

vtiintelor celor filozofevti vi inalte"309. Dacg acest invgtat se afla pe atunci


la Iavi, este inconstestabil cg a contribuit vi el la reforma invgtmintului.

In 1765, Grigore Alexandru Ghica cere de la divanul tgrii s' se

cerceteze situatia InvtAmintului i s, se ja mgsuri de imbungatire

de asigurare a unui buget polar permanent.

La 1 iunie 1765, mitropolitul cu toti boierii mari semneaz' o anafora


cstre domn In care propun sg fie scutiti preotii de banii ajutorintei de iarng

sau de banii mucarerului de varg, pentru ca suma respectivg sg fie


adgugatg la bugetul vcolar. De asemenea subventia provenind de la ocng
care se acorda vcolii de la Sfintul Munte (de vreme ce aceastg vcoal
s-au stricat i s-au pustiit) s, fie folosit pentru co1ile tgrii i totodat
sl dea i Mngstirile o contributie dupg putintg", cci intentia domnilor
care au zidit i Inzestrat aceste mnstiri era ca sg fie de folos obvtesc.

Divanul socotevte suficiente aceste venituri pentru plata dascglilor


pentru chiverniseala ucenicilor i pentru cumpgrarea organilor vi a cartilor trebuincioase"310. Din anaforaoa boierilor rezult, cg ei intentionau

organizeze o vcoalg de tip nou dotat ca instrumente de laborator


ne V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 29.
Idem, Istoria romanilor, vol. I, p. 141.

308 V. Papacostea, Esguisse sur les raports entre la Roumanie et l'E'pire, in Balcania", I (1938), p. 235. Constantin Caraianis a fost elevul lui Evghenie Vulgaris si a lui
Nicolae Cercel la Academia atonit. Apoi a studiat medicina in Italia. A fost medicul lui
Grigore Alex. Ghica la Constantinopol. Luind in 1764 domnia Moldovei, Ghica vine insotit
de medicul i sfAtuitorul sAu. Caraianis a jucat un rol important in reorganizarea Academei

din Iasi. Din lndemnul domnului, el a scris si o gramatica a limbii grecesti. Cf. Const. Sathas,

NeoeVolvocil... p. 556-558 si 'Ento-roXcd. 8Locep6pcov 'EXVivcov XoyEcov... p. 35-36 (scrisoarea

este din 1795).


309 I. Bianu, N. Hodos si Dan Simonescu, Bibliografia romdneascd veche, Bucuresti,
1912-1936, vol. III, p. 37, In prefata Chyriacodromului, editia din 1811.
310 Anaforaoa este publicata in V.A. Urechia, 1st, rom., vol. 1, p. 141-143.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAIVIARLANO-CIGRAN

78

cu bibliotecI Inzestrat cu crtile necesare studiilor moderne. DomnuI


aprob5, propunerile boierilor prin rezolutia sa din 6 iunie 1765311.

Importanta ref orm a lui Grigore Alexandru Ghica se va Infptui in 1766 prin hrisov domnesc, care cuprinde ideile caluzitoare ale
domnului i boierilor In privinta invtmintului si a culturii In genere.
In suita hrisoavelor de reform constatm o evolutie progresiv. Pe
msur ce progresul stiintelor pozitive i rationalismul secolului al
XVIII-lea ptrundeau In -Wile romne, programa Academiilor era supus,

unor transformri corespunatoare.


In preambulul hrisovului din 1766 se simte adierea unui spirit nou.
De vreme ce invttura i stiinta svirsesc deplin pe om si-1 fae vrednic
ca s aleag binele de ru i adevrul de neadevr, pe drept din nedrept,

pe dreptate din nedreptatc, '11 lumineaz ca n toat, socotinta lui sau lucrare,

sau fapt s metahiriseasc i s povtuiasc cuvintul adevrului


lucrtoriu rcindu-1 tuturor lucrurilor celor mesteugoase i a epistimiilor i sevxsitoriu de mari i vrednici de laud fapte i la cea desvIrsit 11 face vrednic, puternic, ludat, vestit i fericit ."312. Desele
repetatele reorganizri ale Academiilor se datorau i emulatiei ce exista

Intre Moldova si Tara Itomneasc.

Grigore Ghica dorea s aseze o Academie a invtturilor si a episti-

minor pentru luminarea pravoslavnicului nostru neam". Din hrisovu/


lui mai aflrn el' pe atunci se invta i limba latin, dascalul latinese

avind un salariu de 240 de lei, iar dascAlul moldovenesc 120 de lei. Bursierii strini i sgracii eran In numr de 20. Grija bibliotecii era incredintat unui blibliotecar cu un salariu anual de 120 de lei.
In acest hrisov gsim dou dispozitii noi importante. Primul dasci
nu mai este numit filozoful", ci dascalul epistimurilor, cruia i se acorda o
important deosebit, munca lui fiind rspltit cu 1500 lei pe an, pe clnd
cel de al doilea dascl primea numai 600 de lei. 0 deosebire a-tit de mare

la salarizare intre cei doi profesori nu am observat pn acum. O alt

noutate a acestui hrisov este componenta eforiei. Din ea fac parte mitropolitul trii, citiva bojen i fapt important, neintIlnit pin acum,.si patru

negustori sau mestesugari : bas Costi Avram, bas Sandul Panaite, ba.
Costea Papafil i bas Constantin Panaite. Acest bar care precede numele
lor denot c ei erau persoane proeminente ale unei corporatii negustoresti sau metesugreti. Faptul c din eforie fac parte i elemente apar311

op cit., p. 143-144.

312 Hrisovul a fost publicat In V. A. Urechia, 1st. fC., IV, p. 51-53, i acelasi, 1st.
rom., vol. II, p. 266-268. Acelasi hrisov In limba greacd este cuprins In manuscrisul rom.
603 din Bibl. Acad., f. 360-362. Dupd acest text sau dupd un altul a publicat Const. Erbiceanu o traducere in limba romAnd In Bis. ort. rom." XV (1891-1892), p. 785-789, si In
Cronicarii greci", p. XVXVI. Dupd ce a emis hrisovul sdu de reformd a InvdtdmIntului,

Grigore Ghica a cerut ca acesta sd fie Intdrit si de patriarhul ecumenic prin gramatd pa-

triarhiceascd. Actul patriarhicesc este publicat In 'ExxX-flaccarnxii 'AX49-mcc", XXI (1901),


p. 34-36; Calinic Delicanis, HaTptapv.xec gyypacpa, Constantinopol, 1905, vol. III, p. 465-469
Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1184-1189; V. A. Urechia, 1st. pc., I, p. 56-58; copii in
Bibl. Acad. DCLXXXIX/32 i DXCV/254.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA 1NVATAMINTULUI N ACADENIDIE DomNE..5Ti

79

tinind altei trepte sociale decit cea boiereascg dovedevte c orkenimea.


incepuse s joace un rol mai activ in societatea romAneasc'A.
In hrisovul din 1766 se mai arat cA, pentru asigurarea unui spatiu
indestultor Academiei, s-a ridicat din temelie o nou clAdire spatioas1
lingA mitropolie.

Grigore Alexandru Ghica nu-vi indreapta atentia numai asupra

.Academiei, ci acorda mare importan tA

vcolilor din provincie. El a numit


In fiecare eparhie i inut cite un dascl ca toti crevtinii t Arii acesteia,
mirenii i copiii preotilor sA se procopseascA cu invAtAtura ifaptele bune".
StrAdania lui Grigore Ghica pentru dezvoltarea culturii este apreciat de cronicarul contemporan. Canta la justa sa valoare. El aratA in
Cronica sa cA Grigore Ghica a fost om foarte intelept i invAtat
iubind ca i altii s se indestuleze cu invAtAtura, au fAcut minunate vcoli
aproape de Sf. Mitropolie in Iavi, intru care s'A se invete multe feluri de
invAtAturi vi multe limbi Adus-au i dascAli foarte invAtati, fAcut-au
orinduieli dascAlilor i ucenicilor, ca
vtie fiesce-care leafa i orinduiala lor"313. Afirmatia cronicarului c la Academia din Iavi se puteau
invAta multe feluri de invtturi vi multe limbi" i c eran i dascAli
foarte invtati" denotA cA intr-adevAr in epoca lui Canta nu se invAta
numai bimba greacA, ci i filozofia, i tiintele cu personal didactic bine.
pregAtit.

Functionarea Academiei, dupl noua organizare, nu va fi de lungA


duratA. Izbucnirea rAzboiului va inchide, ca de obicei, portile Academiei
spatiosul local va fi ocupat de biroul divanului Moldovei. In 1771 feldmarevalul Rurnian.tev cere mitropolitului Gavriil s prezinte un memoriu cu privire la organizarea anterioarA a .Academiei. Mitropolitul prezintA' memoriul cerut i solicit redeschiderea ei. Totodat5', el propune
ca salariile profesorilor greci s fie reduse, s'A primeascA i ei salarii egalecu ceilalti profesori cu msurA vi pe dreptate ca s poat ajunge i celorlalti i pentru chiverniseala ucenicilor sraci"314.
In fAspunsul sAu Rumiantev arat cl nu este de acord s'ai, se negli-

jeze limba greac, fiindcA cea mai mare parte a cArtilor erau serse in
aceast limbA care se invAta vi la alte Academii316.
La redeschiderea Academiei, in 1771, cursurile superioare de filozofie i tiinte nu se putean preda, pentru c elevii care urmau aceste

cursuri se risipiserl din cauza evenimentelor316. Nici ping in 1775, Academia nu vi-a reluat cursul normal, cici in hrisovul lui Grigore Alex. Ghica.
Cu aceastA dat se precizeazA, c'A venind in Moldova, el a gAsit
pArAsite i stricate" vi de aceea incearcA prin noul su hrisov sa le aveze
sd le intAreasc6". Dupl ce la inceputul hrisovului se face, ca de obicei,.

elogiul InvAtAturii, se anuntl unele hotAriri pe care le intilnim pentru.


prima dat. De exemplu directorul Academiei didascAl a filosofevtilor313 Letopisefele..., ed. Alihail KogAlniceanu, Bucureti, vol. III, p. 192.
314 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, I, p. 35.

315 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 35-36 i acelai, 1st, rom., vol. II, p. 268-269..
316 Acelai, ist. fC., vol. I, p. 35 i Ist. rom., vol. II, p. 270.

www.dacoromanica.ro

80

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

materii la Academia Moldovei" O,' fie ales de domn i d'e mitropolit cu


multa grij'a, cu ispitirea aceea care se cade", iar el la rindul sau sa aleaga

celalalt personal didactic. Totodata el urma s'a se pronunte i asupra

elevilor saraci i straini, care ar merita sa primeasca ajutor pentru studii.

O dispozitie surprinzatoare pentru acel timp este faptul ca se acorda


permisiunea elevilor a trage pe epitropi la domneasca judecata". Tot
atit de importanta este obligativitatea invatamin.tului pentru acei care
incepusera' frecventarea Academiei. Elevii sint obligati s, termine studiile i s primeasca certificat de absolvire doveditor ca au fost silitori
i onorati de profesorii Academiei cu nume de om invatat". Dar aceste
certificate nu se vor da decit dupa ce elevii respectivi vor fi examinati
inaintea tuturor i a ucenicilor ca i inaintea celor ce vor vrea ca s'A se
afle acolo in ziva cea rinduita de cercetare". Cu alte cuvinte se instituie examene publice, un nou progres pentruinvatamintul romnesc din
acea vreme. i absolventilor li se dan fagaduieli ispititoare. In hrisovul
din 1775 se precizeaz : fagaduim domnia mea a cinsti pe aceti luyatati cu suirea i cu boerie mai mult decit pe altii, dupl averea procopselei lor". lata' o idee luminata a secolului al XVIII-1ea317.La fel se pronunta

i Alexandru Mavrocordat in hrisovul sal]. din 1785: ori care din ucenici ce se vor s'aMi cu invatatura, i prin ispitire ce se va afla ca au catigat inv'tatura ceia, s aiba a chtiga i cinstea i mila domneasca dupa

procopseala invataturii" 318.

Rzboiul din 1788-1791 va dezorganiza din nou colile i va anihila bunele dispozitii date prin citeva hrisoave succesive. Dupa terminarea razboiului, se simte din non nevoie de reorganizare a invatamintului i atunci mitropolitul Moldovei, Iacob Stamati, impreun'a cu mande
logofat Depasta, cu Scarlat Sturdza i cu mande vistier vor face pe la
1792-1795 acel luminos raport 319 care constituie punctul culminant
In desvoltarea invatarnintului in Moldova. Pe cind in Tara Romneasca
colile dupa pacea de la Sitov sint in decadere 320, in Moldova din contra

datorita faptului ca invatamintul a gasit un sustinator luminat i puter-

nic in persoana mitropolitului Iacob Stamati, acesta capata un nou


avint. In primul rind se arat in raport c localul Academiei nu este
indestulator pentru numa'rul elevilor care 11 frecventeaza i se ,recomanda
extinderea lui 321.

In continuare se sustin principii sanatoase, se dau recomandari

pedagogice utile pentru ca truda elevilor s'A dea rezultate mai bune. Se
312 Hrisovul este publicat In Uricarul", I (1852), P. 71-76.

312 Uricarul", 11 (1852), p. 265.


312 Raportul nu are datd, dar credem el este redactat In 1792 sau In 1793, cAci imediat
dupd terminarea rdzboiului se simtea nevoie de reorganizare a Invdtdmintului i atunci
domnul a cerut de la mitropolitul tdrii sd-i facd propuneri In acest scop.
320 Dupd venirea lui Lambros Fotiadis (1792) i Academia din Bucureti va cpdta
treptat o noud strdlucire.

321 In 1776 s-a ridicat din temelie la Iasi o noud clAdire lIngd mitropolie pentru a
asigura Academiei un spatiu Indestuldtor. Dacd In 1792-1793 se aratd cd localul Academia
devenit nelncdpAtor pentru numdrul elevilor, Inseamnd cd In perioada de 15 ani numdrul
alevilor a crescut mult.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULIJI IN ACADEIVIIILE D0MNE5TI

81

face elogiul- invtturii, se arat necesitatea studierii limbii grecesti,


bogat i singura indicat pentru toate stiintele, el si la Academiile din
Occident unii sustin inlocuirea limbii latine cu limba greac, la parad.osirea epistimurilor". i alctuitorii raportului adaugl : Drept aceea
dar si dasclul epistimurilor se cere a fi elin". In caz e" nu se va gsi un

profesor grec bine pregltit, atunci dasealul filozof" poate s predea


filozofia in alt limb, de exemplu in limba francez. Este criticat

metoda pedagogic de predare a limbii grecesti, recomandin.d profesorilor s nu dea explicatiile lor eu intunecare din cele nestiute la cele nest-ate". Inteleptul prelat, despre care credem cl este principalul alc'tuitor
al raportului, vrea s se aplice sistemul recoraandat de pedagogia modern,
s se procedeze de la cele tiute la cele nestiute, de la cele simple la cele
complexe, fr s se obosease mintea copiilor cu memorizri inutile.
El i exprim mirarea pentru faptul c' celelalte popoare europene in.vat
asa de usor limba greac, cu toate c' le este strin'", pe and moldovenii
o deprin.d cu mult greutate. Pentru o rapid insusire a limbii grecesti,

se recomand in memoriu mai putin gramatic si la inceput citirea


un.or texte mai usoare ea Fabulele lui Esop, Dialogurile mortilor etc.
Autorii raportului se ridic impotriva traducerilor serse si a sistemului
psihagogic, socotindu-1 nepedagogic, cci cauza elevilor mult pierdere
de timp. Spiritul pedagogic ce strbate raportul se vede si in alte recomandri. Lectiile s nu se prelungeasa pentru a n.0 obosi mintea elevilor,

dar se pronunt impotriva vacantelor, sustinind c acestea contribuie


la uitarea materiilor invtate prin pierderea contactului cu invttura.
Se recomand ca in afar de duminicile si de celelalte srbtori, 0, nu
se dea alt vacant, deck numai o luul, pe an, in cursul verii.
Trecind la obiectul stiintelor, se recunoaste utilitatea lor si se pro-.
nunt in favoarea lor : O Academie flea' epistimuri, este ca o cas
ferestre". Se acord o deosebit atentie geometriei, care este foarte util
fiindc' rezolv problemele de hotrnicie a mosiilor. Se acord egal aten-

tie si sfintei filozofii". Nici limba latin nu este neglijat. Invtarea

ei este necesar pentru intelegerea pravilelor, dar si pentru imbogtirea,


pentru indreptarea i impodobirea limbii moldovenesti". Nu se vorbeste de un curs de limba francez, dar Mr/ indoial c' acesta exista,
dacI se admitea ea in cazuri exceptionale, eind nu se gsea profesor bun
grec, filozofia s fie predata in limba francez. Nu stim dac in termenul
de epistimuri" slat cuprinse istoria, geografia i tiintele naturii.
In capitolul sapte al memoriului, se atinge problema disciplinei
scolare. Din acest capitol aflm el Academia domneascA din Iasi avea
pe atunci 24 de bursieri interni, care primeau unii cite 5 si altii cite 10
lei lunar, in afar de locuint si mas. Dar bursierii care nu se vor evidentia

la invttur vor fi eliminati i vor fi primiti altii In locul lor, cci

scoala nu este hrnitoare de s5,raci, ci hrnitoare de invtturg si pentru aceasta pe cel ce are trebuint de invttur il hrneste". Bursierii
erau obligati s urmeze cursurile timp de 6 ani, dup aceea erau socotiti
absolventi.
c. 363

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CA.MARIANO-CICYRAN

82

Pentru imbog'tirea bibliotecii Academiei domnesti se recomanda


s se constituie un fel de depozit legal. Negustorii care aduceau cArti

din stringtate 81 fie obligati s dea cite un exemplar pentru bibliotecI322.


In acest lung document gsim idei sntoase, veden i largi, i pozitii
inaintate. Alctuitorii raportului cunosc ideile dumnezeiescului Platon"
si ale adincului Monteschiu". Spre deosebire de alti clerici conservatori

obscurantisti, care frinau dezvoltarea culturii, combtind stiintele


filozofia modern, prelatul moldovean le recomanda cu cldurg. El dovedeste in acelasi timp i un spirit pedagogic modern care mergea in pas

cu vremea. In recomandrile raportului se intrezresc metodele peda-

gogice preconizate de J.J. Rousseau, Pestalozzi 323j Komenski 32'4.


Pentru inceputul secolului al XIX-lea avem putine stiri cu privire
la organizarea Academiei iesene. In genere, stirile privind invtmintul
din Moldova gilt srace, deoarece condicile divanului domnesc, care ar
fi putut furniza amnunte, au ars in 1827 impreun cu curtea domneasc.
In 1803, domnul Moldovei, Alexandru Moruzi, a emis un hrisov
prin care acorda 3 500 lei pentru 40 de bursieri araci ai Academiei dom-

nesti din Iasi, suing care urma s se acorde dup nevoile fiecruia. In
hrisov se prevedea c bursierii vor putea beneficia de ajutor numai 6
ani, timp socotit suficient pentru ca ei s-si insuseasa, invttura necesar,

cci dad, nu le va fi de ajuns vremea aceasta pentru procopseala lor,


nici tot veacul nu le va fi indestur. Hrisovul cuprinde i alte dispozitii
demne de a fi mentionate. Eforii aveau obligatia s inspecteze lunar
Academia pentru a verifica atit activitatea profesorilor cit si str'daniile
elevilor. Profesorii care nu corespundeau misiunii lor, erau inlocuiti, la
fel si elevii nesilitori, ca pe unii ce tin locul fr treab". Elevii care
terminau Academia primeau certificat de absolvire. O ultim dispozitie
prevAzut in hrisovul lui Moruzi este acordarea de ingrijire medicall
de medicamente gratuit elevilor, pltite din venitul scold 326. Din acest
hrisov nu aflm nici citi profesori predau in acea perioad la Academia
iesean i nici ce materii se predau.

In 1802, cineva, poate mitropolitul Moldovei, ruga pe Dimitrie


Govdelas, care pe atunci isi trecea cu succes examenele de doctorat la,
universitatea din Pesta, sa recomande pentru Academia din Iasi un profesor care s' predea filozofia i dreptul. Govdelas r'spunde c aceste
materii sint doll-6 discipline cu totul deosebite, c' nu le poate preda un
singur profesor, dar, dac se va acorda un salariu lunar de cite 2000 de
lei fiecruia, se pot gsi profesori de specialitate 326 De sigur Ca' eforia
nu era dispus s dea salarii atit de mari, fiindc stim c' in 1806 salariul
profesorului de la scoala elineascA" era de 600 lei lunar. Prerea noastr'
322 Arh. st. Buc., ms. 630, f. 62v_65; importantul memoriu a fost publicat de Teodor
Codrescu In Uricarul", III (1853), p. 12-22, si de A. Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea sco-

lard..., p. 190-198.

322 N. Iorga, Istoria triudidmtntului..., p. 141.


324
tefan Birsnescu, Academia domneascd..., p. 59.
225 Hrisovul este publicat de Teodor Codrescu In Uricarul", vol. III (1853), p. 22-30.
226 Cf. scrisoarea lui Govdelas publicatA In revista 'ExxXlcrictorixi) 'AXOcioc", XXIII

(1903), p. 339.

www.dacoromanica.ro

ORGA,NIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMELE DomNE.Tri

83

este ca Academia din Iasi este in aceasta epoca in decandent in comparatie cu cea din Bucuresti, care, avind in fruntea ei pe invatatii Lambros
Fotiadis si Constantin Vardalahos, cistigase o mare faima. Pentru Academia ieseana cunoastem in aceast epoc un singur profesor de mare prestigiu, pe Daniil Filippidis. A fost invitat si Coray, dar a refuzat, cum refuzase de altfel si catedra universitara de la Paris. Indeletnicirea de profesor il speria.
Razboiul din 1806-1812 va tulbura bunul mers al cursurilor Academiei, dar nu le va intrerupe. In 1808 va fi angajat cu contract pentru
patru ani, ping, in 1812, Dimitrie Govdelas, profesor bine pregtit, care

Meuse studii si isi trecuse examenele de doctorat la universitatea din


Pesta. Acesta a predat aritmetica, algebra, geometria, cosmografia, si
cronologia cu istoricul cutremurelor. Era totodat directorul Academiei,
obligat sa tina examene publice trimestriale si de doug ori pe saptamina
sa fad, un fel de control al progreselor realizate de elevi la invatatura.
Din cauza unui conflict cu eforul Scarlat Ghica, Govdelas parseste postul

su de la Academie 327 In 1813 Scarlat Alex. Callimachi se va ingriji


In primul rind de asigurarea bugetului scolar, cautind noi surse de venit
pentru acoperirea cheltuielilor 328 i. pentru angajarea de noi profesori.

Atunci va fi chemat la Iasi *tefan Dungas pentru filozofie, predarea creia


se desfiintase de citva timp (np zp6vcov TIN v eixev x?,ei.t1JeL)3291 iar citiva

ani mai tirziu va fi rechemat ca director Dimitrie Govdelas.


Mihai Sturza, viitorul domn al Moldovei, fiind in 1814 efor, isi
pusese in gind s introduca In Moldova un invtmint potrivit cu gradul
luminarii Europei si cu trebuinta" Moldovei, adica un invatamint re-

clamat de schimbarea fizionomiei sociale a tarii330. Se pare 'MA, ca nu a

reusit. Se simtea mare lipsa de personal didactic, iar starea economicl


a tarii nu permitea angajarea unui num'ar mai mare de profesori alesi
pe specialitti. intre 1813 si 1816 era director *tefan Dungas ajutat la
inceput de elevii claselor superioare, iar dupa septembrie 1814, credem,
ca a venit si profesorul de greaca Serghios Mistachis.

Acestea rezulta din corespondenta publicata in periodicul vienez


`Epi" relativ la examenele date in septembrie 1814. In corespondenta se dau n.umeroase amanunte despre aceasta solemnitate. Au
A6'no;

asistat domnitorul, beizadelele, mitropolitul, episcopii si tot clerul, boieri,


medici si negustori, dar nu este amintit decit un singur nume de profesor
cel al lui tefan Dungas. In ocazii asemntoare stim ca rosteau cuvintri
directorul si alti profesori. La examenele din 1814 au vorbit directorul,

*tefan Dungas, un elev din clasele superioare, Dimitrie Parisiadis, si,


ca incheiere, domnul Scarlat Callimachi si Inca un elev. Cu alte ocazii
327 N. Iorga, Documente f i cercetdri asupra istoriei financiare f i economice a Principatelor

romdne, I, Bucureti, 1902, p. 81. Mai multe amAnunte despre activitatea lui Govdelas dm
In biografiile profesorilor Academiilor, studiu ce se va publica In mind.
329 Cf. Uricarul", IV (1847), p. 177-183 i V. A. Urechia, Din domnia lui Scarlat Alex.
Calimach In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, vol. XXIII (1900-1901), p. 226-229.
329 A6rog 'Eptrij", 1813, p. 115 (a doua paginatie).
339 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 106.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

84

s-a precizat ca au fost examinati elevii din clasa unuia sau altuia dintre
profesori, de data aceasta se consemneaz, numai numele elevilor examinati i al examinatorilor, care nu erau cadre didactice. In fruntea elevilor
examinati era Alexandru Callimachi, fiul domnului, apoi au urmat mai multi
moldoveni i greci veniti din toate tinuturile Greciei. Pe ling tefan

Dungas, examinatori au mai fost medicul curtii, Eustatie, om cult, pri-

ceput nu numai In medicina ci i. In filozofie .1 in mai multe hmbi, boierul

Constantin Papanu, om intelept i cult", i prea nobilul Iancu", fiul


vornicului Grigore Ghica, care se intorsese de curind din Germania cu
bogate cunotinte. Raspunsurile elevilor au fost bune ; asistenta aplauda
lauda pe elevii care intr-un interval atit de scurt au facut progrese
uimitoare 331.
Pentru aceasta epoc, gasim tiri interesante i In doua documente
contemporane inedite, i anume al doilea contract al lui Govdelas, incheiat
la 21 martie 1816, i un memoriu al acestuia, scris in 1819 332 Din con-

tract rezult,c, invatarea tiintelor pozitive era precumpanitoare. Govdelas se angaja s predea matematicile, fizico-chimicile i filozofia. Din
lipsa de cadre didactice, specializarea profesorilor nu a putut fi mentinuta.
Totui, dupa 1816, pe linga Govdelas slut numiti i. alti profesori. Eforii
se angajeaza s, inzestreze Academia nu numai cu cartile necesare, ci i
cu instrumente pentru experiente de fizica. Din contractul incheiat intre
Govdelas i. eforie aflam numeroase amnunte privitoare la organizarea
functionarea Academiei. De pilda, slut precizate zilele cind nu se invata
precum i vacanta de vara (20 iulie ping la sfh.itul lui august)333. In

caz de epidemie, se prevedea inchiderea Academiei. Se fixau examene


publice de dou, ori pe an, la 1 martie i 1 septembrie. Elevii nedisciplinati erau pedepsiti i. in caz de recidiv" eliminati din coal, cu avizul
eforiei. Politia i zapciii nu aveau dreptul s se amestece In pedepsirea
elevilor, urmind ca ei sa fie pedepsiti de domn impreuna cu eforii i In
prezent a directorului.
Si In memoriul sau, prezentat In 1819, Govdelas da multe tiri
referitoare la modul de functionare a Academiei, dar fiind prea subiectiv,
multe din informatii pierd din valoarea lor documentar. Ne referim pe
larg la aceste documente in tratarea biografiilor lui Gh. Asachi i. D. Gov-

delas, care se vor publica In curind.


Pentru epoca aceasta slut foarte pretioase tirile pe care le gasim

In periodicele greceti vieneze. De pilda, in periodicul KocXXL6Tcl" fasci-

cola din 1 martie 1819, se afl, o relatare publicata cu oarecare intIrziere, dar binevenita, privitoare la inceperea cursurilor la 1 septembrie
1816. Dupa ce se face un scurt istoric al Academiei din Iai, se arat, ca
domnul Scarlat Alexandru Callimachi i-a dat o nou, organizare pentru
332 ,46rog `Ept.r7K", 1814, p. 81-92.
832 Bibl. Acad., pach. DCCCXXXVI/4a i 4b.

333In anul 1819 la sfirsitul lui iulie s-a luat vacant de 40 de zile, dar, din cauza

tonflictului iscat intre Govdelas i Asachi, Academia nu a functionat aproape sase luni.
Abia la 6 februarie 1820, Govdelas a rostit cuvintarea de relnceperea cursurilor, Cf. KoaXt6Tre,

1820, p. 69-70.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAM1NTULUI IN ACADEME:LE D0MNE5TI

85

a o ridica la treapta de adevrat Academie. Personalul didactic a fost


ales cu grip,. Pentru filozofie, matematic EA tiintele naturii, a fost che-

mat Dimitrie Govdelas, doctor in stiinte libere si filozofie" (T(.7.)v iXelkeptcov


-rexvc7.)v xoct Tijg cpaoaocpEcK) cunoscut nu numai in cercurile intelectuale gre-

cesti, ci si in Academiile din Gttingen, Petersburg si Berlin. Pentru lite-

ratura greacg a fost numit profesorul Gheorghe Therapianos, pentru


gramatia alias Sotiropoulos si Gheorghe Ioan, moldovean, care fusese

elev al Academiei, pentru geografie (desigur geometrie) si desen Gheorghe


Asachi si pentru latin Flechtenmacher. Din aceast corespondent'a' aflm
deci c in aceast epoc fac parte din personalul didactic si doi romni,
alaturi de eruditul Gheorghe Asachi si un Gheorghe loan. Totodat aflarn

c6, a fost reinfiintat catedra de latin, fiind ocupat de juristul Flechtenmacher. Poate juristul a predat alturi de limba latin si dreptul, dar
In corespondenta publicat6 in periodicul vienez nu se face o precizare
de felul acesta. Fapt important este c in 1816 la Academia din Iasi nu
mai sint toti profesorii de origine greac. Profesori romani incepuser
s le ja locul. Mai departe se arat c domnul a acordat o deosebit atentie

aleatuirii eforiei, alegind oameni culti, iubitori de muze si de neam. In


continuare se relateaz1 despre deschiderea solernn a cursurilor la care a
asistat domnul cu toti curtenii. Discursul de deschidere l-a rostit direc-

torul Govdelas 334. Aceeasi revist d, in mai multe numere in continuare


din anii 1819 si 1820 relatri despre felul cum au decurs examenele primului
semestru la geografie, matematicg si la altele, dup`a ce Dimitrie Govdelas

a reluat directia.

In periodicul -vienez MyLoq `Epp.-7]q" se d o relatare despre examenele care au avut loe la 16 martie 1818 la Academia iesean. A fost
examinat clasa lui Govdelas la algebr si logia, si o alt clas la matematic la care preda un elev din clasa superioar, anume C. Elefterie
din Hydra. Examenul a fost public, fiind prezenti beizadea, boierii curtii
domnesti, eforii, mitropolitul Moldovei, si altii din diferite pturi sociale.
Interesant este faptul c in aceast corespondent avem si lista elevilor
clasei la care Govdelas preda aritmetica, algebra si logica. Sint in numr
de 39. in dreptul unui numr de 10 elevi se precizeazg c sint romni
(M). Cellalti slut greci din toate tinuturile Greciei, din Constantinopol,
Ianina, Smirna, Peloponez, Zagora, .Agrafa si alte localitti. Numerosi
alti elevi formau clasele altor profesori 35.
In a doua decad a secolului al XIX-lea transformarea structurii
societtii romnesti, transformare care incepuse incl in a doua jumtate
a secolului al XVIII-lea, adicg ridicarea noilor pturi : mica boierime si
ofsenimea, precum si intensificarea curentului national reclaman tot mai
mult un invtmint in limba national. Multi eran acei care sustineau
acest curent, dar initiatorul principal a fost Gheorghe Asachi care afirma
el in colegiul domnesc se preda numai limba elin cu explicarea lui
Omer si Xenofon ... Asta era cultura invtturilor publice in Moldova
334 Kcenterrni", 1819, p. 33-34.
335 A6rog `Epp.-71;", 1818, p. 196-199.

www.dacoromanica.ro

86

ARIADNA CA1VTARIANO-CaORAN

la 1813, cind m-am inturnat de la Roma" 336 Asachi nu are dreptate cind

face aceste afirmatii. Stim c inc6 din a doua jumtate a secolului al


XVIII-lea Nichffor Theotochis i Josip Mesiodax introduseser' in Acade-

mia ieean filozofia modern i tiintele pozitive. Atit Theotochis cit


i Mesiodax acordau foarte mare important matematicilor, iar loan
Furneos a predat chiar un curs de geometrie cu notiuni de inginerie. Academiile domneti aveau ins momente de mare inflorire i renume ca i
de decandent, totui, in general, curba evolutiei rminea ascendent 337.
In 1813 ins, cind se intoarce Asachi in Moldova, fr indoial invtmintul era deczut in urma celor ase ani de rzboi, 1806-1812. Acest
fenomen devenise aproape o regul. Dup fiecare rzboi se luau de obicei
msuri de reorganizare. Dar, cu toat reorganizarea Academiei domneti,
nevoia societtii pentru un curs superior in limba romn era aa de imperioas, incit se va face o trecere treptat de la invtmintul grecesc la
cel romnesc. Se va introduce chiar in Academia domneascg in 1813 clasa

special de inginerie a lui Gheorghe Asachi 338. Aprobarea domnului


pentru acest curs s-a dat la 15 noiembrie 1813. A fost un curs teoretic
f}i practic de geometrie cu aplicatii f Acute cu instrumente aduse de la
Paris i Viena 339. La inceput, neavind manuale in limba romn, Asachi

a tinut cursul su in limbo, francez, iar in toamna anului 1814, va

preda in limbo. romn 346. Cursul lui a fost urmat de fii de boieri i. de
orkeni, printre care era i fiul domnului 341. La 12 iulie 1818 elevii lui

_Asachi vor da examenul de absolvire, care a constituit un eveniment


important in istoria invtmintului. Manuil Vernardos 342, scotind in
evident importanta acestui fapt, relata c' a fost un examen dat de elevi
romni, pregtiti de un profesor romn cu c'rti de matematic in limba
Tomn 343. Intrucit relatarea publicat in periodicul vienez este un document contemporan rmas necunoscut istoricilor notri i intrucit revista
vienez este inaccesibil cercettorilor notri, am extras mai multe tiri
privind examenele clasei lui Asachi.

336 V. A. Urechia, Din domnia lui Scarlat Calirnach, p. 234.


337 C. C. Giurescu, Istoria romelnilor, 111/2, Bucuresti, 1946, P. 915.
338 De fapt scoli cu limba de predare romana au fost mai multe In orasele si satele tarii,
dar ele erau scoli elementare cu profil teologic. In aceste scoli se pregateau preotii si functionarii cancelariilor domnesti si administrative (cf. V. A. Urechia, Ist. sc., vol. I, p. 105,
si Stefan Birsdnescu, Academia domneascd din Iasi, 1714-1821, p. 84). Cursul inaugurat
de Gheorghe Asachi este un curs superior de specialitate pentru inginerii hotarnici.

339 Uricarul", vol. XVI (1891), p, 410 si 411.


348 Stefan BIrsanescu, op. cit., p. 140. 0 cauzd de Intlrziere a folosirii limbii romane
la cursul superior este si lipsa de manuale didactice In limba nationald. Cind In 1817 Gheorghe

Lazar a fost invitat sa Inceapa cursurile sale, el a obiectat cd nu are manuale si a li trebuie
un timp oarecare pentru a le traduce In limba romana. In aceeasi situatie grea a fost pus
si Gh. Asachi.
341 Uricarul", vol. cit., p. 411. La p. 412 este lista el evilor.
342 Manuil Vernardos din Creta a Infiintat In 1812 o tipografie greaca la Iasi, Cf.
Nestor Camariano, Nouvelles Informations sur la creation et l'activite de la typographie grecque

de Yassy (1812-1821), In Balkan Studies", Salonic, 7 (1966), p. 61-76.


34a MyLog `Eppil", 1818, p. 566.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAM1NTULCI TN ACADEMIILE D0MNE.5TI

87

Dupl ce face elogiul invltatulai profesor moldovean, Vernardos

aratl ca acesta a scris o serie de manuale de matematieg in limba romng


precizeaze manualele ca i acest prim examen constituie un moment
important in cultura romng. In sala unde s-a tinut examenul erau expuse
instrumentele de rnatematic i fizicg cumprate la Viena, precum si un

portret al domnului Grigore Alexandru Ghica, executat de Asachi


dgruit scolii in semn de recunostint national" fat6 de acela care a
ridicat localul Academiei din temelie 344.

Au asistat la examen : fiul domnului, eforii colii, boieri, con-

suli ai curtilor strAine 345 i o mare multime de oameni din toate plturile

sociale. Mai toti elevii s-au evidentiat, printre ei era si nepotul mitropolitului, Alexandru Costache M6, care a rspuns cu mult curaj, fiind sigur
pe cunostintele sale. Elevii au prezentat mai multe desene i proiecte
arhitectonice executate de ei sub indrumarea profesorului Asachi. Cele
mai importante dintre aceste desene au fost : planul unei cldiri in amintirea lui Ovidiu care a civilizat locul exilului sAu", al unui arc de triumf
In amintirea voievodului Moldovei, *tefan cel Mare, o hartg geograficA
a Palestinei in limba greacI oferit patriarhului Ierusalimului, dar mai
frumos decit toate a fost planul unei cldini mrete in cinstea Greciei
reascinde ai clrei fii duceau inapoi mamei pe fiica ei izgonit : filozofia.
Planul punta o dedicatie in limba greacg, catre venerata insull Chios.
Profesorul Asachi i elevii si au inminat acest plan impreun cu o scritrimitg insulei Chios in
soare, comisului Teodor Negri, rugindu-1
semn de admiratie i raare consideratie a tineretului moldovean pentru
aceast insul, fala Greciei, i pentru tinerii ce studiau acolo" 347.
Aceste elocvente fapte de prietenie romno-greacl dezmint afirmatiile unor istorici in sensul el intre clasele lui Gheorghe Asachi si cele
ale profesorilor greci era o mare rivalitate. Credem c rivalitatea se reducea
numai la conflictul Govdelas Asachi.

Tocmai in momentul clad clasa lui Gheorghe Asachi dAdea examenul triumfal si ne-am fi asteptat la consolidarea invtmintului romlnesc inceput de profesorul moldovean, se petrece in capitala Moldovei
un fapt care va da o si mai mare amploare invItlmintului cu limba de
predare greac. E vorba de infiintarea la Iasi de ctre boierul N. RosettiRoznovanu a unei scoli cu invAtAraint lancasterian in limba greacg.
Infiintarea scolii lancasteriene sau mutuale 348 constituie un capitol
important din istoria invg,tmintului romnesc cu limba de predare greacl.
344 Reorganizind In 1766 Academia din Ia0, Grigore Alex. Ghica a ridicat din temclie
o nou i impundtoare clddire llng mitropolie, pentru a asigura Academiei domne0i spatiu
IndestulAtor.

345 Este primul examen, din cite s-au dat, la care au asistat i consuli strAini.

346 Pe Alexandru Costache, nepotul mitropolitului, nu-I gasim In lista elevilor publicatA

In Uricarul" XVI (1891), P. 412 i A. Xenopol 0 C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 114.


347 Mycog 'EptLirle , 1818, p. 564-568.

345 Se utie cA metoda mutuald se numete lancasterianA fiindcA acela care a perfectionat-o
i a popularizat-o este englezul Lancaster. In 1816, aceastA metodA era deja rAspinditA In Anglia

0 In multe alte tAri din Europa 0 America, precum ui In Asia 0 Africa. In 1820, erau in

Franta 1300 de coli de metodA lancasteriand, la care frecventau 170 000 de elevi. Despre me-

www.dacoromanica.ro

ARIAIJNA CAMARIANO-CIORAN

88

In 1816 acest sistem fiind deja foarte raspindit in Anglia i in multa

alte tari din Europa i America, In cercurile intelectuale greceti i In


paginile periodicului vienez MyLoqAg" se discutau mult avantajele
acestei metode. Prin ea se puteau educa milioane de copii. Fiind un sis-

tem de predare putin costisitor 346, se putea extinde cultura In toate clasele
i paturile sociale. Se putea folosi mai ales pentru educarea maselor peayute s-a numit chiar education populaire" 356 - de aceea a stirnit
interesul tuturor celor care acordau o deosebita atentiei educarii maselor
largi. Datorita acestei metode, copiii pina la virsta de 15 ani capatau cuno-

tinte elementare necesare oricarui om. Ei puteau invata prin aceast

metoda nu numai limba lor materna, ci i limba latina precum i o limb5,


moderna 1 totodata capatau i cunotinte necesare de istorie, geografiei etica 351. In periodicul Mytoq `Epp.'71g" din 1816 se declara : Deci
nu se mai pot invoca astazi motive i cu atit mai putin pretexte, care s
Impiedice cultura obteasca a poporului 352.
Aceasta metod, care a stirnit interesul cercurilor intelectuale euro-

pene, a atras i atentia unui invatat boier romn care a calatorit prin_

Anglia i Franta i a constatat la fata locului progresele pe care le facea..


E vorba de Nicolae Rosetti Roznovanu, om cult cu veden i largi i pa
pozitii inaintate 35 3, care avea i o bogata biblioteca ce cuprindea printre
alte carti i operele iluminitilor secolului al XVIII-lea 354. Acesta avea,
legturi cu Adamatie Coray 355, Ioan Capodistria
i lordul Guilford 357
toda lancasteriana multe amanunte In periodicul vienez Myto; TpuTN" din 1816, p. 5-9;
17-21; 33-43; 113-124; 386-390 i vol. din 1820, p. 203. Cf. i Ilie Popescu Teiwn,
Inv616m1ntu1 lancasterian In scoala ronidneascd, In Clasici ai pedagogiei universale 1 gindirea

pedagogica romaneasca", Bucureti, 1966, p. 249-302.


342 Cu ajutorul metodei lancasteriene, un profesor putea educa un numar de 1000-1200
de copii. Un alt aspect avantajos al acestei metode era faptul ca nu reclama cheltuieli pentru
manuale. 0 carte, sub forma de tabele atlrnate pe pereti, era suficienta pentru o scoald cu
1000 de elevi (Myto `Epuil", 1816, p. 39). 0 suma de 5 000 lei anual era suficienta pentru
educarea unui numar de 1 000 de copii (op. cit., p. 4).
360 Myto; `Epp.il", 1816, p. 33.
351 Op cit., 1820, p. 434. AM de entuziasmata era lumea de rezultatele acestei metode,
!nett contributiile pentru rapida difuzare i perfeetionarea ei erau Insemnate. Cf. A6yto

`Epg", 1818, p. 499.

352 Op. cit., 1816. p. 39.


353 Se pare ca Nicolae Rosetti Roznovanu a fost i membru al Eteriei", societate greaca
de eliberare nationala, dei nu-1 &jut trecut In listele eteritilor publicate de loan Filimon.
Valerios Mexas. Baronul de Bois-le-Comte relateaza Intr-un raport convorbirea pe care

a avut-o cu boierul moldovean In trecere prin tarile romAne. Les Russes, me disait-il,

nous avaient tous fait enr8ler dans Phtrie" (Hurmuzaki, Documente, vol. XVII, p. 401). La
Arh. St. Buc., fondul Rosetti Roznovanu, &in), un caiet care cuprinde textul juramIntului
pe care 11 depuneau persoanele initiate In Eterie" (Cf. Documentele privind istoria RcnulnieiRdScoala din 1821, vol. IV, p. 32-46). Faptul ca In arhiva Roznovenilor s-a pastrat jufamintu2
eteritilor Intarete afirmatia baronului de Bois-le-Comte.
354 Cornelia Teofana Papacostea, O bibliotec6 din Moldova la tnceputul secolului al .XIX-lea.

Biblioteca de la StInca. Extras din Studii i cercetari de bibliologie", vol. V, 1963.

365 In fondul Rosetti Roznovanu din Arh. st. Buc., se pastreaza corespondenta schim-

bata little Corey i Roznovanu ; cf. de pilda A. N. CCLIV/62, 63, 65, 67, 77; CCIX/15..
356 Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/85.
351 Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/63 i CCLIV/100.

www.dacoromanica.ro

ORGANLZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE$TI

Rosetti Roznovanu concepuse planul pentru introducerea unui invtmint mutual in Moldova dupg propria sa mrturisire, care rezult.
dintr-o scrisoare adresat lui loan Capodistria in cercurile pariziene
ale fratelui acestuia, August Capodistria 358 Credem c' de acest fapt nu
este strin nici Adamantie Coray, din strAduintele cruia metoda lancasterian fusese introdus in 1816 in scoala din Chios 358.
Pentru realizarea planurilor sale, Roznovanu gseste un aliat entuziast in persoana lui Gheorghe Cleobulos. Originar din Filipopole, Cleobulos a fcut studii la universittile occidentale, dar mai ales a vizitat
si a studiat cu deosebit atentie co1ile pedagogice din Germania si Elvetia,

aprofundind sistemul pedagogic al lui Pestalozzi 388, in miini/e cruia


metoda lancasterian fcea minuni.
Odat stabilit planul pentru introducerea metodei lancasteriene
In Moldova, se procedeaz la pregatirea materialului didactic necesar.
Cleobulos traduce si prelucreaz din limba francez6, in greac tabelele
lancasteriene, iar Nicolae Rosetti Roznovanu finanteaz tiprirea lor 381.
358 Arh. St. Buc., A. N. CCCLIII/82.
359 Coray a studiat cu atentie metoda lancasteriand si s-a strcluit s-o rAspIndeascd
In colile grecesti (C. Dimaras, '0 Kopaij xod knoxi) TOD, Atena, 1953, P. 31). El recomanda sA fie introdusd noua metodd in toate regiunile grecesti cu ajutorul cdreia sA nu rAmInd
niel un grec, din once clash sau pdturd sociald ar fi el, care sd nu stie sA citeased, sd serie
s calculeze (Gheorghe Valetas, KoporTN, Atena, 1964, p. 306). Coray era convins cd metoda

lane asteriand va izgoni din rindurile popoarelor incultura, care lnlesneste cel mai mult asuprirea i exploatarea" (op. cit., p. 343 si 657). Coray s-a gindit deci sd o introducd mai Intli
In patria sa Chios, fapt care rezultd din corespondenta sa. La 13 iulie 1816, el scria prietenului sdu Vasiliu cA trimite pentru scoala din Chios un profesor, care va zdbovi inch putin
la Paris pentru a se familiariza cu metoda lancasteriand CEnt.o.roXcd, editia Nicolae Damalas, vol. II, Atena, 1885, P. 550). Din and scrisoare afldm cd Insusi Coray l-a initiat pe
profesorul respectiv in metoda lancasteriand (op. cit., p. 556). La 29 septembrie 1816, Coray
anunta cd tipdrirea tabelelor pentru metoda lancasteriand nu s-a terminat Inca (op. cit., P. 569).
La 21 noiembrie 1816 seria prietenului sdu Vasiliu
trimite 140 de tabele lancasteriene,
care costau 7 franci (op. cit., P. 583). Deci existau deja tabele lancasteriene tiparite chid
Cleobulos tipAreste pe ale sale. Si In Insulele Ionice, s-a deschis in 1819 o altd scoald Iancasteriand, inainte de introducerea acestei metode la Iasi. Initiatorul acestei metode acolo.
este Atanasie Politis din Corfu, care obtinuse sprijinul lordului Guilford. Si la scoala greacA
din Odesa metoda lancasteriand fusese introdush de Gheorghe Lassanis cu pulin Inainte de
a se deschide scoala mutuald din Iasi. Cf. Ariadna Camariano-Cioran, '0 intcpoothq cpt.),ax6G
FEWpros Aoco.aeort)5 In 'Erccacd.)plal Tixvi)g" vol. XXI (1965), nr. 122-123, P. 135.
360 ,,A6ros `Eptajs", 1820, P. 21. Despre Cleobulos cf. Gheorghe Sakkas, rce)prog
KXe66ouXog 6 (DatanourzoXt-rtK Atena, 1956.

381 Tabelele, In numAr de 73, au apdrut la Paris In 1819. Dupd tipdrirea lor, Cleobulos.

prezintd un exemplar societiltii pariziene : Socit pour Penseignement lmentaire" Intemeiatd la Paris In 1815, ai Ord membri erau ant Cleobulos cit i Roznovanu. Societatea
rdspunde prin cloud scrisori. Prin prima scrisoare, datatA din 10 iunie 1819, societatea multumeste
lui Cleobulos si-1 roagd s-o tind la curent Cu Infiintarea i evolutia colii lancasteriene In

Moldova. In a doua scrisoare datatd din 8 iulie 1819, se fac aprecien i foarte favorabile asupra
modificdrilor introduse de Cleobulos In tabelele sale care, se spune In scrisoare, le vor servi.

si Ion de model. Acest lucru ne bucurd, stiind cd la Jali s-a predat dupd manuale mai me-

todice decIt cele franceze i cd ele au servit de model francezilor (Arog `Ept).*", 1820,

p. 23-26). 0 scrisoare de laudd i multumire din partea SocietAtii" pariziene a primit


N. Rosetti Roznovanu (op. cit., P. 23).

Tabelele aduse de la Paris nu satisfAceau toate nevoile colii. In 1820 s-au tipdrit si la.
tipografia din Iasi tabele de aritmeticd i catehism (A6rog `Ept.i.ijs", 1820, P. 264).

www.dacoromanica.ro

90

ARIADNA CAMARIANO-cioRAN

In asteptarea tipririi tabelelor didactice, Cleobulos publica In

periodicele vieneze 4:134,XoXoyuck TlXiyecapoq" i Myt.o eEpt.K" o scrisoare

datat din 15 decembrie 1818 si adresata introducatorului metodei lancasteriene in Insulele Ionice, Atanasie Politis, in care se dan foarte multe
amanunte despre metoda lancasteriana. Arata in ce const, aceasta metod
atit de rspindita in acea epoca in toat, lumea, cum functioneaz, care
sint foloasele i avantajele ei 362

Inarmat cu materialul didactic necesar, Cleobulos trece in iulie

1819 prin Viena in drum spre Iai 363. In Moldova soseste in august, nu
In octombrie, cum se crede, dar din cauza epidemiei de cium, a trebuit
s ramina ping, In noiembrie 1819 la o mosie a lui N. Rosetti Roznovanu.
.Cu toata dorinta lui de a inaugura cursurile cu metoda lancasteriana,
Cleobulos a zabovit aproape o jumtate de an 3". Cursurile au fost inaugurate

la 1 martie 1820 366, intr-o cladire amenajata cu cheltuiala lui Nicolae


Rosetti Roznovanu. In prima zi de incepere a cursului lancasterian s-au
prezentat 30 de copii, in a doua 50, iar in a treia zi numarul lor s-a ridicat
la 80. Avindu-se in. vedere entuziasmul cu care a fost primit acest invatamint i constatindu-se c localul s-a dovedit neincapator pentru un
numar mai mare, se fceau planuri de viitor apropiat s,' se amenajeze
si o a doua cladire, la care sa, predea un elev al lui Cleobulos i totodata
.s, fie transpus'a metoda i in limba romng, adic tabelele s, fie traduse
din greaca in romna, pentru ca aceasta metoda s fie introdus in toat

Moldova in colile cu invtamint in bimba national:a 366. Tabelele nu s-au

tradus insa in limba romna decit abia in 1825. Ele au fost publicate de
mitropolitul Moldovei Veniamin Costache sub titlal Tabla alilodidactied 367.
1VIetoda pedagogic, aplicata prin acest sistem era inaintarea treptat, de la lectii simple si usoare la lectii mai grele i stimularea ambitiei

si intrecerii intre elevi. Pedepsele corporale eran excluse.


scoala lui Cleobulos au trecut si multi tineri greci care studiau la
Academia domneasca, oameni deja formati, care au vrut sa se familiarizeze cu noua metoda pentru a o introduce, in calitate de profesori, in
grecesti. Asa se explica faptul ca la citeva luni dupa inceperea
362 S-a publicat In Ot,XoXoyi;cbg Tipiypacpog" din 1818, nr. 28, cf. N. Iorga, Am&
.nunte din istoria noastrli In veacul al XIX-lea, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria a II-a,
tom. XXXVIII (1915-1916), p. 388, Adyiog `Ept.c7e, 1819, p. 27-34, $ Antonios Lignos,

'ApOlov Tij xoiv5rrysog "1'4a, 1778-1832, vol. VI, Pireu, 1925, p. 316-321. Aceeasi
serisoare datatd din 20 august 1820, completata. cu numeroase amanunte, este publicata la

Iasi in 1820 (necunoscutd i netrecutd in Bibliografia romdneascd veche) reprodus4 O. In Moro;


'Epi./.71g", 1820, p. 675-687. In a doua variantd a expunerii Cleobulos insistA mai mult asupra

faptului cA originea metodei o gasim In antichitatea greacA, arat cine a folosit-o lnainte

cle Lancaster i precizeazA cA europenii moderni au perfectionat-o i au popularizat-o (p. 685).

363 Mytog 'Epp.ij", 1820, p. 21.


364 Op. cit., p. 26-27 i Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/59.

365 Alexandru Papadopol Calimach afirmA greOt ca coala lancasteriang a Inceput in 1819.

Cf. Doua rInduri din istoria $coalelor In Romania, In Convorbiri literare", XX (1886), p. 174.
366 Ahrog `Epp.ijg", 1820, p. 264.
367 loan Bianu, Nerva Hodos si Dan Simonescu, Bibliografia romaneasca ueche, vol. III,
p. 480, nr. 1259.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE D0MNE.571

91

cursurilor, acestia s-au prezentat la examen. Primul examen la scoala


lancasterian a avut loe In luna iulie 1820. S-a insistat mai mult asupra

aplicArii practice a metodei. La acest prim examen au absolvit cinci elevi,


toti cinci greci : Iacob Teodoridis, ieromonah din Hydra, Gheorghe Melisinos din Patmos, Gheorghe Vaos din Sifnos, Panaghiotis Hristodulu
din Asia Mies& si Dimitrie din Peloponez. Dup examen, profesorul Cleo-

bulos a primit drept premiu dou ceasuri, iar elevii-profesori au primit


de la N. Rosetti-Roznovanu cite o sumg de bani 368.
Dup& terminarea examenului, profesorul Cleobulos a rostit un discurs in care a scos In evident& fapta ludabil a lui Roznovanu, introductorul acestei metode In Moldova si indirect si in Grecia, cAci absolventii de aici se duceau In Grecia s' infiinteze scoli lancasteriene. Tineretul Greciei, a declarat Cleobulos, va pstra venia recunostint nobilului boier Nicolae Rosetti Roznovanu. Cu cununa de multumire si laud
vor incununa capetele voastre nobile toti de acelasi neam si credint"369.
lar periodicul vienez 116yLo 'Epp*" (p. 21-22) scria : Astfel de fapte
generoase atrag recunostinta obsteasc a grecilor".
inarmati cu diplome si scrisori de recomandare din partea eforilor
si mitropolitului Veniamin Costache, absolventii au plecat fiecare la
locul destinat pentru a infiinta scoli lancasteriene si a indeplini misiunea
lor didactic. Iacob ieromonahul a mers in insula Hydra 370, Calinic si
Gheorghe Vaos in Creta, Neofit In Chios, Gheorghe Melisinos in Patmos,
Panaghiotis Hristodulu in Peloponez 371.
La 28 octombrie 1820 are loe un al doilea examen la scoala lancas-

terian cu acelasi fast cu care s-a desfsurat si primul. Au fost de fat


mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, marele postelnic Iacovachi
Rizos Nerulos, eforii, multi boieri si oameni din diferite pturi sociale

si indeletniciri. Examinarea s-a fcut dupl aceleasi criterii. Elevii-profesori


examinati au fost mai toti greci din diferitele regiuni ale Greciei. Grigorie
Ca/Dims din Creta a plecat la Sfachia, capitala insulei, inarmat cu scrisori

de recomandare si cu diploma tiprit, pe care o primeau absolventii.


Rigas, preot din muntele Pilion, a plecat In patria sa. Acachios din
Larisa a fost numit in patria sa. Anastasie Hristopoulos din Peloponez
si Antonie, nepotul profesorului Veniamin din Lesbos, au fost trimisi

la Botosanii Moldovei. Mihail Alexandrachis, cretan, a plecat in Insulele


388

Mytog 'Epa", 1820, p. 690.

369 Op. cit., 1820, p. 692.

37 Intr-o scrisoare a lui Vernardos din Iasi publicatd in MyLog `Epp.ig", 1820,
p. 688-690, se precizeazd cd Iacob ieromonahul era din Lesbos. Credem cd este o afirmatie
gresit si ca acest Iacob se poate identifica cu Iacob Teodoridis din Hydra care hied din
20 martie 1820 anunta pe compatriotii sdi hydrioti cd si-a atins scopul rivnit de mult sd
studieze noua metodd, care usura mult educarea copiilor, cd Oil in iunie spera sa se familiarizeze cu aceastA metodd, pe care intentiona sd o introducd in patria sa. In consecintd
ruga pe compatriotii sai sd inlesneasca indeplinirea intentiilor sale. Totodatd, pentru a-i
convinge cd se pot trage multe foloase cu putind cheltuiald, le-a trimis si proclamatia lui
Cleobulos. Cf. Antonios Lignos, op. cit., vol. VI, Pireu, 1925, p. 315-316 si p. 316-321, unde
este publicatd proclamatia lui Cleobulos lansatd prin periodicele vieneze.
871 MyLog TpliliK", 1820, p. 689, nota.

www.dacoromanica.ro

92

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Ionice. Mihail Casandridis din .Atena a plecat in orasul su natal. Paisios


Antonin, ierodiacon din Patmos, Manuil Calicratis din Creta, Theodor
din Silimnos i Ghenadie preot asteptau sg, fie numiti.
Dupg, terminarea examenului, profesorul Gheorghe Cleobulos a
rostit, ca de obicei, un discurs, in care a subliniat importanta invtmintului lancasterian pentru tinerime. Gloria Moldovei, a spus Cleobulos,
este mare si ea va intra In istoria omenirii, pentru cg, a contribuit cea
dintli in mare m5sur i generos la renasterea moral redresarea tinerimii grecesti ortodoxe" 372. Apoi Cleobulos a satuit pe tinerii absolventi
sg, pstreze regulile metodei. I-a prevenit c vor intimpina critici, cum
de altfel s-a i intimplat, dar rbdarea sg., fie arma lor de aprare.

*coala lancasterian fondat de Roznovanu la Iasi a stirnit


interesul unor cercuri europene. In periodicul din Lipsca Zeitung fiir
die elegante Welt" s-au publicat mai multe relatri privind activitatea
acestei scoli. Se arta intr-un articol din iulie 1821 cg, numrul elevilor

era de 100 si c crestea mereu, c' o serie de absolventi au plecat la Sparta.


Atena, Smirna, Chios si in diferite alte localitti din Grecia, c' altii -vor
pleca in curind, unii dintr-acestia fiind destinati Crimeei 373. Periodicul
german sftuieste pe acesti dascli s nu intrerupg, legAturile cu scoalamuna din capitala Moldovei pentru ca in felul acesta sg, imbuntteascl
invtmintul in orasele in care vor activa 374.
Curind dupl deschiderea
lancasteriene la Iasi, aceast metod
se introduce de ctre chiotul Dimitrie Vilios i in Bucuresti. In septembrie
1820, la deschiderea noului an scolar, directorul Vardalahos anunta introducerea pentru prima dat in scoala din Bucuresti a metodei lancasteriene 375. S-a afirmat gresit c aceast, metod a fost introdus In coala
din Bucuresti tot de Gheorghe Cleobulos 376. Afirmatia aceasta nu ni se
pare intemeiat pentru cg, din august 1819 ping in februarie 1821 Cleobulos se afla la Iai, iar metoda lancasterian stim el a fost introdus

scoala din Bucuresti inc din septembrie 1820.

372 Op cit., 1821, p. 125-129.


373 Ei trebuiau sA Infiinteze scoli lancasteriene In Crimeea pentru copiii numerosilor
colonisti greci aflati In aceastA regiune a Rusiei.
374 Zeitung far die elegante 'Welt", iulie 1821, col. 1016 si col. 1024. La 30 iulie 1821
(col. 1176) acelasi periodic seria: Smirniotii au fondat o scoalA de InvAtAmInt mutual. Profesorul care este In fruntea acestel institutii este unul din acei care au studiat la scoala normaid InfiintatA de Roznovanu si Cleobulos la Iasi. Acesti doi filantropi, se afirmA In periodicul german, duc mai departe munca lor folositoare cu bune rezultate. Periodicul ne informeazA
de asemenea cd a fost si o nou seziune de examene si cA alti zece profesori si-au luat certificate la Iasi. Unul din acesti profesori era destinat Cretei. Diploma unui absolvent, Teodor
Gheorghiadis, care s-a prezentat la examen In seziunea din octombrie 1820, este reprodusl
In facsimile de V. A. Urechia, la sfIrsitul vol. 12 din Isl. Tom.
375 MyLog `Epp.-77;", 1820, p. 703.
376 Alexandru R. Rangab, Prcis d'une histoire de la littrature no-hellnique, Berlin,
1877, p. 80 si 150; acelasi, 'Arcop.v-vovelzwroc, vol. I, Atena, 1894, p. 76. Alexandru Papadopol

Calimach, Doud rtnduri din istoria scoalelor In Romania, In Convorbiri literare", XX (1886),
p. 175, unde autorul afirml cA Cleobulos, fijad invitat de Iacob Rizo Rangabe, trecu din Iasi+

In Bucuresti la 1820 si introduse si aci metoda lancasterianA

p. 32-35.

www.dacoromanica.ro

si

Gh. Sakkas, op. cit.,.

ORGANIZAREA INVATAMTNTULDI N ACADEMLE D0NLNE.,571

93

Poate c Gheorghe Cleobulos intentiona s treac din Moldova in


Tara Romneasc, fiindcg la Iasi avea nemultumiri din cauzg a nu i

se pltea salariul. Intrucit bugetul invtmintului din Moldova nu putea


asigura achitarea salariului de 6 000 lei pe an, domnul Mihai Sutu s-a
angajat s plteascg, din veniturile sale jumtate din aceast sum 377.
Dar se pare e nici aceast msurg nu s-a dovedit eficace, &dd. la 25
februarie 1821 Cleobulos seria lui Nicolae Rosetti Roznovanu, plingindu-se el nu se respect contractul scris pe care Il incheiase cu eforia scolar. Conform acestui contract salariul lui anual de 6 000 lei, care incepea
din ianuarie 1820, trebuia s i se plteasc semestrial la inceputul semestrului. In plingerea sa serie: anul al doilea a inceput deci in 1821

el functiona la Iai

eu trebuia asadar s primesc salariul primului


an in intregime i jumtate din salariul anului al doilea. Nu am primit

ins pin acum decit 4 000 lei in total, rmne &A mai primesc inc' 2 000
lei pentru anul trecut si 3 000 lei pentru anul care a inceput". Cleobulos

cerea aceste sume deoarece avea datorii de achitat 378 El fAcea multe
cheltuieli care, conform contractului intrau in atributiile eforiei

dar nici unul din efori nu a intrebat ping in clipa de fat ce nevoi a

avut scoala, cine a procurat toate cele necesare si cine se ingrijeste pentru
tot ce ea are nevoie zilnic" 379. Cleobulos avea deci nemultumiri, poate cd,
a avut intentia s treac din Moldova in Tara Romneasc, dar dac la
sfirsitul lui februarie 1821 el functiona la Iai, evenimentele din 1821
miscarea lui Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu nu i-au permis

85, vin la Bucuresti. Stim e, dup tulburrile din 1821, el a plecat la


Odesa 38/3, unde a perfectionat metoda lancasterian', folosit acolo de
Gheorghe Lassanis inainte ca aceast metod s fi fost introdus in

Moldova 381.

Dup plecarea lui Cleobulos i dup desfiintarea invtmintului


grecesc, metoda lancasterian se va introduce in
cu limba de predare romn din Moldova si Tara Romneascg, ea fiind socotit in acea
epocA cea mai potrivit' pentru a da roade rapide. Era destul de mecanicl
i incapabil s cultive aptitudinile gindirii pentru filozofie i tiinte,
pentru invtrnintul elementar ins, pentru familiarizarea rapid' a elevilor mai ales a color din mediul rural cu cititul, scrisul i socotitul
a fost considerat ea cea mai eficace.
Introduatorii acestei metode in scolile romnesti din Tara RomneascA sint I. Heliade-RAdulescu, Daniil Tomescu i Teodor Paladi. Acestia
377 Adycog 'Epgr;", 1820, p. 238.

878 Gheorghe Cleobulos avea datorii incA din noiembrie 1820. Credem cA aceste datorii
le Meuse la Paris In timpul pregnirilor de venire in Moldova. La Arh. st. Buc. se pAstreazA
mai multe documente al cAror obiect slut datoriile lui Cleobulos. Cf. de pilda A. N. CCLIV/116 ;
CCLXXVII/52 ; CCLXXVII/56 ; CCLXXVII/71 si 72.
879 Arh. st. Buc., A. N. CCLIII/98.
888 Alex Rangabe, op. cit., vol. I, Atena, 1894, p. 126.
881In ianuarie 1820 Lassanis folosea deja metoda lancasterianA in clasele sale, MyLog
4Epp.iis", 1820, p. 114, cf. si Ariadna Camariano-Cioran, '0 Imcpco1/4 cpaock reWpro AtxcradevrIg

In rev. cit., Atena, anul XI, vol. XXI (1965), fase. 122-123, p. 135 si 147.

www.dacoromanica.ro

94

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

au invtat-o la Academia domneasc din Bucuresti de la initiatorul ei


chiotul Vilios. Heliade-RAdulescu a apreciat atit de mult contributia
lui Vilios la progresul invtmintului romanesc, incit in 1840, fiind efor

al scolilor, intervine s i se acorde o rsplat public. Putem afirma deci


c' metoda lancasterian' predat in limba greac a fost de folos i societtii romane.
Primele manuale romanesti pentru colile lancasteriene au fost
traduse dup5, tabelele lui Cleobulos. Pentru scolile din Moldova tabelele
au fost traduse i tiprite de mitropolitul Veniamin Costache 382 Incercarea celor doi munteni : Heliade-Rdulescu i Daniil Tomescu de a,
tipri tabelele in limba roman. cu alfabetul latin i ortografia nou' a
esuat 383 Teodor Paladi va publica in 1824 la Bucuresti o brosur intitulat : Cdtre tofi, iubitorii de lumina, compatrioti cinste Si inchindciune.
El face in aceast brosur istoricul aparitiei i evolutiei metodei lancasteriene, scotind in evident avantajele ei. Este o prelucrare a articolului
lui Cleobulos publicat in A.6yLoq 'Epp*" i o adaptare la nevoile poporului

roman, un indemn pentru folosirea limbii romne. Imbrtisati, dar, o

tineri ! cu tot dinadinsul limba noastr cea vie, alegind mai bine a invta,
once fel de stiinte intrinsa decit in alt limb". In anul scolar 1825-1826
se introduce si in scoala din Bucuresti metoda lancasteriang cu tabele
tiparite in bimba romang de stolnicul Clinceanu 384
Alturi de invtrnintul elementar lancasterian, evolueaz6 in cele
doul capitale ale trilor romane dup 1821 si co1i1e infiintate de crturarii
romani : Gheorghe Asachi i Gheorghe Lazr. In aceste scoli cu bimba
de predare roman, nucleul elevilor il formeazg tinerii care frecventaser',
pin' atunci invtmintul cu limba de predare greac. Ambele scoli aveau
la baz, o nevoie practid, generat' de conditiile sociale, anume s dea
ingineri hotarnici pentru delimit'rile moii1or, intrucit se iscau dese conflicte intre acaparatorii feudali i intre tranii deposed*. Dar aceste
modeste inceputuri se dezvoltau pe msur' ce le permiteau mijloacele
didactice in limba roman. La aceasta au contribuit fat% indoial i evenimentele din 1821. Invtmintul grecesc din thile romne va fi desfiintat
prin firman imprtesc, fiind socotit instrument de instigare la rzvrtire 385 Intr-adevr cursurile dezvoltate in Academiile domnesti au sti382 Cl. Joan Bianu, Nerva Hodo i Dan Simonescu, Bibliografia ronvineascd veche,
vol. III, p. 480, nr. 1259. In acelai timp Furnarachi va face la Paris o traducere In limba
greacd a unui manual de metodd mutuald special pentru fete, traducerea fiind destinatd surorilor sale Luchila i Irina. 0 fasciculd din acest manual s-a pdstrat In ms. gr. 1013 din
Bibl. Acad. Pentru familia Furnarachi, care a avut mari proprietkti In Moldova i a fost In
strinsd prietenie cu Adamantie Coray, Cf. Cornelia Papacostea-Danielopolu, La correspondance
de Jacques Rotas l'ami et l'diteur d'Adamatios Coray, In Revue des tudes sud-est europenes",

tome II (1964), nr. 3-4, p. 566-567.

383 Cl. mai sus, nota 254.


384 V. A. Urechia, Istoria goalelor, vol. I, p. 113. AmAnunte privitoare la functionarea
colilor romfineti cu metoda lancasteriand gasim In 111e Popescu Teiuan, invdtdmintul tancasterian In fcoala romtneascd, In volumul Clasici ai pedagogiei universale i gtndirea pedagogicd romdneascd, Bucureti, 1966.

385 Cf. M. Guhoglu, Catalogul documentelor turce0i, vol. I, Bucureti, 1960, p. 282,
nr. 1433 i p. 283, nr. 1439.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADENLIELE DOMNE$TI

95.

mulat constiinta national a elevilor, si aceast' stimulare fiecare a folosit-o in felul su. Grecii aplicaser patriotismul invtat in scoa15, pentru
eliberarea Greciei, tinerii romni vor aplica invtmintele de patriotism
dobindite in Academia domn.eascg pentru cauza lor, pentru eliberarea
national a Trilor Romne. Anul 1821 este un an de schimbri sociale,.
politice si culturale, poate fi socotit inceputul unei ere noi pentru cultura
romneasc. Dar nu sintem de acord cu afirmatia c invtmintul in,
limba national incepe cu Gheorghe Asachi si Gheorghe Laz'r. Cu ocazia
comemorrii a 150 de ani de la infiintarea scolii lui Laz'r s-a afirmat de
repetate ori de &are istoricii nostri c acesta a fost primul profesor care

a predat in limba national. De ce s trecem sub tcere atitia daseli


romni care au predat carte romneasa In tot secolul al XVIII-lea la
scolile romnesti ? Cci e fapt dovedit c domnii fanarioti, ca de pild
Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti,
Grigore Ghica si altii au indreptat atentia lor si asupra invtmintului
national infiintind numeroase scoli in limba trii. Aproape a, nu a existat
ora de provincie, mai ales in a doua jumtate a secolului al XVIII-lea,
care s nu fi avut scoal romneasc. Carte romneasa s-a invtat, dar
precizarea care trebuie fcut este c nu s-au fcut studii superioare in

limba romn si aceasta pentru c pin la G-heorghe Lazgr, dei erau


foarte multi oameni culti in trile romne, totusi nu erau profesori, fiinde

ei nu imbrtisau cariera didactic. Totodat lipseau si manuale de curs


superior in limba national.
In a treia decad a secolului al XIX-lea multi tineri romni din
pturile mai avute, Inlturind prejudecatile si imbrtisind cariera didactic, vor face s triumfe invtmintul superior in limba national. A
sosit momentul dud o coal superioar in bimba national corespundea
dorintei de cultur a societ'tii, dar mai ales a orkenimii pentru ca aceast
ptur social s loveasc in boierimea conservatoare.
Dar dac scolile superioare cu limba de predare greac se desfiinteaz1 pentru ca locul lor s-1 ja scolile romnesti de acelasi grad, aceasta
nu inseamn c dispare imediat si invtmintul grecesc si circulatia
tibor scrise in aceast limb. In scolile romnesti oficiale continu studiul
limbii grecesti alturi de alte limbi str'ine dar mai ales invtmintul
grecesc continu in diferite scoli particulare, acestea fiind frecventate
de fii de boieri. In 1830, deschizind Vaillant scoala sa francezl, multi
feciori de boieri prsesc scoli/e grecesti pentru ca s tread,' la cea a lui
Vaillant 386.

386 Gh. M. h;nescu, Influenfa culturii

Bucureti, 1900, p. 214.

www.dacoromanica.ro

Capitolul III

PERSONALUL DIDACTIC
DIN ACADEMIILE DOMNESTI

Inflorirea san decderea in procesul de dezvoltare a invtmintului


cu limba de predare greac din Acaderaiile domnesti se datoreste multor
cauze. Invtmintal lua un mare avint dac in scaunul Trii Romnesti

sau al Moldovei venea un despot luminat" care Ii in.drepta atentia

asupra invtmintului i Ii acorda conditiile de dezvoltare necesare, daca


boierii care alcatuian eforia scolar eran sprijinitori ai culturii, i mai
ales daca in Academiile domnesti activa personal didactic bine pregltit 1.

Acesta a jucat rolul col mai important in procesul de inflorire a


invtmtntului si a gindirii filozofice. Iat motivul ce ne-a determinat
elaborlm biografiile profesorilor se vor publica In curind
care
au activat in cadrul Academiilor. Insistm in studiul amintit asupra orizontului cultural al fieckui profesor : ce studii a fcut, ce &dire social,
politicl i pedagogicg, si ce preocupri intelectuale a avut, ce manuale a
folosit, ce a scris si ce a publicat, precum i sfera de rspindire a opere/or
iecruia, fapt important pentru stabilirea contin.utului invtmintului
din Academii si a foloaselor pe care le-au putut obtine elevii de la profe-

sorii ion. In capitolul de fat vom prezenta pe scurt elementele principale


privind personalul didactic.
Multi intelectuali greci, fugind, de apsarea stpinirii otomane au
fost nevoiti s se expatrieze din orasele i satele lor natale i s eraigreze
In trile romlne ospitaliere, unde au gsit un climat semiautonom, prielnic dezvoltrii capacittilor lor culturale. Numerosi intelectuali de valoare
ai grecismului raodern au activat intr-un fel sau altul i in trile romne,
un timp mai lung sau mai scurt, dar nu toti acestia au fost i profesori
la Academiile domnesti. Constantin Erbiceanu i altii au procedat super-

ficial si mecanic la stabilirea personalului didactic al Academiilor si a

Trimiterile la izvoare slut putine In acest capitol, dar toate sursele documentare

.cititorul le va putea gAsi In studiul nostru Pro fesorii Academiilor domnegti care se va publica
In curind.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMITLE DOMNESTI

97

continutului irrvtmintului. Once posesor sau copist de manuscrise a


fost considerat profesor la Academii. Aceast metod, fr indoial, nu
duce la constatri sigure. De exemplu, descriind un epistolar din secolul
al XVII-lea, care a apartinut lui Filaret Sinaitul, Erbiceanu afirm, f AA,
ezitare, &A, acesta a fost profesor la Academia din Bucurevti vi cl manuscrisul continind epistolarul, a fost o carte vcolar predat de el la Academia de aici 2. Erbiceanu nu vi-a pus intrebarea dac in secolul al XVIIlea era in fiint Academia. De asemenea, se spune, intre altele, c5, Ioan
Comnen a fost profesor de vtiinte fizico-matematice la Academia din
Bucurevti in anul 1680, dat, cind aceast Academie nu era hied, infiin-tat. Astfel de afirmatii se fac vi despre Academia din Moldova. Se spune

cA ad a fost profesor Nicolae Kerameus, mort in 1670, cind nu exista


Ina aceast Academie 3. De asemenea se face o mare confuzie intre profe-

sorii Academiilor vi profesorii particulari. Am cutat s inlturm, in


msura posibilittilor, afirmatiile eronate care se perpetueaz1 pin in
zilele noastre.
Academiile domnevti, aceste institutii de culturg superioar, au
avut momenta de mare inflorire sau decadent, ele ivi desfvurau activitatea in ritm neregulat, cu faze de avint vi de stagnare, dup, cum in
fruntea lor eran oameni mai mult sau mai putin eruditi, ca gindire luminat vi avansat sau retrograd. 06 inflorirea vi faima Academiilor se
datorevte intr-o msur esential personalului didactic, se poate constata
dintr-o comparatie cit de sumar intre cele dou Acadenaii. In prima
jumtate a secolului al XVIII-lea, Academia din Bucurevti a fost un
centru cultural remarcabil, aci s-a desfvurat un invtmint incontestabil superior celui din capitala Moldovei. Acest fapt se datorevte pleiadei de dascli emeriti ca : Sevastos Kyminitis, Marcos Porfiropoulos
vi Gheorghe Hrisogon, profesori eruditi care au ridicat prestigiul Acade-

miei. Dimpotriv, inceputurile Academiei ievene sint modeste. Profesorii


de acolo sint mai putin cunoscuti. Primii profesori sint trimivi din Bucu-

revti, in urma struintelor patriarhului Ierusalimului Hrisant Notara.

Nu vtim ca printre profesorii invtmintului grecesc s fi fost in aceast


perioad in Iasi vreo somitate intelectual. In a doua jumtate a secolului
al XVIII-lea ins Academia din capitala Moldovei va concura vi va intrace
tentrul cultural bucurevtean. Vor preda acum la Academia din Iavi citeva
figuri luminate, ca : Nichifor Theotochis, Nicolae Cercel, Iosip Mesiodax, Ioan Furneos vi altii, care vor introduce in invtmint teoriile iluministe, filosofia rationalist vi vtiintele pozitive, ridicind nivelul Academiei
ievene la nivelul invtmintului similar din centrele culturale occidentale.
La sfirvitul sec. al XVIII-lea vi inceputul celui urmtor Academia
bucurevtean va deveni din nou mai renumit decit cea din capitala Moldovei vi preferat atit de profesorii cit vi de elevii veniti de peste hotare.
2 Const. Erbiceanu,

III, p. 380.

Cronicarii..., p. XXVIII, si acelasi in Revista teologia.",

3 Multe confuzii si afirmatii eronate face D. BAclArau, Filozofia lui Dimitrie Cantemir,

Bucuresti, 1964, p. 38-39.

www.dacoromanica.ro

98

ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

Neofit Ducas si Stefan Comitas au respins invitatia pentru Academia,


iesean, dar mai tirziu vor accepta amindoi s vin la Bucuresti. Acade-

mia din Bucuresti va cunoaste noi momente de glorie in vremea lui Lambros Fotiadis, Neofit Ducas, Constantin Vardalahos i Veniamin din Lesbos. Si in Academia ieseang vor fi la inceputul secolului al XIX-lea citeva,
figuri reprezentative ale culturii moderne ca : Daniil Filippidis, Dimitrie
Govdelas, Stefan Dungas si altii, dar ea nu va atinge renumele celei din
Bucuresti.
Personalul didactic era selectionat cu rault' grij. Pentru majori-

tatea cazurilor, profesorii eran alesi dintre intelectualii care i fcuserl


studiile universitare in Occident sau au avut profesori veniti de acolo.
Ei erau parttorii culturii si spiritului reformator, dominant in Europa
luminat. mai ales in secolul al XVIII-lea. Majoritatea profesorilor se
distingeau prin gindirea lor rationalist, pozitivist, &dire laic, desatusat de dogmatismul religios, desi multi dintre ei erau clerici.
In prima jum.tate a secolului al XVIII-lea cazurile de profesori
cu studii in Occident sint rare, ei au avut ins profesori care studiasee
acolo. Sevastos Kyminitis, de pild', a avut ca profesori la Academia,
din Constantinopol pe vestitii Ioan Cariofil si Alexandru Mavrocordat

Exaporitul, intorsi amindoi din renumitul centru cultual padovan.

Kyminitis si-a insusit cultura profesorilor &Ai si a devenit o lumin.*


intelepciunii". Cind a luat conducerea Academiei bucurestene, avea,
experientA didactic, deoarece condusese mai inainte Marea scoal din
Constantinopol i apoi pe cea de la Trapezunt. Renumele sgu era atit
de mare, incit a fost invitat s conduc i coala greac din Moscova,
dar a declinat invitatia. Kyminitis a fost un erudit, a abordat probleme
de filologie, filozofie, epistolografie i dogmaticl, elaborind peste 100 de
lucrki. A tradus In neogreac pentru domnitorul Constantin Brincoveanu
cele mai importante opere parenetice, ca : Parenezele lui Agapet, ale lui
Theofilact, vestitele discursuri atre Nicocles al lui Isocrate i ctre Demonicos, atribuit aceluiasi Isocrate, precum i discursul lui Synesie atre
impratul .Arcadie i altele.

Neofit Cafsocalivitis nu a fost In Occident, dar a avut ca profesor


pe vestitul Evghenie Vulgaris, care Meuse studii acolo si introdusese
pentru prima dat in invtmintul grecesc studiul limbii latine, experientele pentru stiintele exacte i gindirea filosofilor Locke, Wolff si a altora.
Cafsocalivitis a fost un filolog cunoscut i in Occident. Competenta sa,
a uimit si pe unii filologi germani, francezi i olandezi. Cunoscutul elenist
francez, Ansse de Villoison ne informeazg c acest erudit profesor recurgea,

adeseori, in cadrul cursurilor sale de gramatic, predate la Academia,


bucuresteang, la opticg, astronomie, logicA etc. pentru a le face mai
interesante, mai inteligibile si mai putin aride.

In a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea insl si mai ales

In primele daub', decenii ale celui urmAtor, majoritatea profesorilor


angajati la Academiile domnesti, clgtoriserl in Occident, fcuser&
studii la universitAtile de acolo, cunoscusee de aproape curentele
progresiste, studiaser la fata locului societatea popoarelor evoluate,

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMITLE DOMNESTI

99

triserl

vi in mare parte asimilaser iluminismul secolului al


XVIII-lea.
Acevti profesori, care ivi insuviser, o temeinia, cultur, au pus
intreaga lor energie vi pricepere in slujba dezvoltrii culturii In Wile
romne, la formarea unei noi conceptii vtiintifice despre lume vi viat,

la elucidarea problemelor pe care le punea evolutia studiului naturii,


excluzind explicarea acestor fenomene prin elemente de providentialism,
misticism vi metafizia. Ei au dus o lupt, acerb& impotriva tendintelor
retrograde, promovind gindirea avansat, materialist.

Iat citeva figuri reprezentative ale invtmintului cu limba de


predare greae, care au dobindit o temeinie pregtire la universittile
occidentale vi au predat la Academia din Bucurevti. Pentru a doua jumtate a sec. al XVIII-lea putem mentiona pe Manase Eliade care s-a specializat in matematici vi pe Grigorie Constandas care a studiat vtiintele
exaicte vi filozofia la Viena, Halle vi Padova. In primele doug decade
ale secolului al XIX-lea mai toti profesorii Academiei bucurevtene prove-

neau din centrele culturale occidentale.


Constantin Vardalahos a fcut studii in Italia, trecind doctoratul
In vtiintele fizico-matematice vi medicing. Cind vine la Bucurevti este
un om matur, un erudit familiarizat cu operele gndirii iluministe. A fost
numit profesor in timpul cind director al Academiei era Lambros Fotiadis.
Acevti doi profesori ivi vor impleti eforturile pentru dezvoltarea invt-

mintului vi culturii in Tara Romneascg. Mai tirziu, Vardalahos se va


afirma vi mai mult ca director. In discursurile vi in operele sale denot

eruditie vi gindire avansat. Este admirator l lui Bacon, Locke, Condillac

vi Kant. Recomand metodele de cercetare ale lui Descartes, Newton,


Leibniz, Wolff vi ale altora, care au aplicat matematicile in cercetrile
lor, au studiat natura, au imbinat chimia cu fizica. El era la curent cu

ceea ce se publica in Occident, studia operele reprezentative din domeniile


filozofiei, matematicilor, fizicii, vtiintelor naturale vi chimiei, rezultatele
cercetrilor sale comunicindu-le vi elevilor, prin cursurile sale. Firevte,
cu astfel de profesori eruditi, care imbinau in manualele lor iluminismul
englez, german, francez vi italian, cei ce invtau la Academia din Bucurevti dobindeau o cultur aleas. Vardalahos ambitiona s, ridice nivelul

cultural al Academiei bucurevtene la o atit de mare perfectiune, 'Mat


absolventii de aici s, fie artati cu degetul vi s se spun, : acesta este

un elev din Bucurevti". Dorinta sa era ca tinerii Daciei s devin fii


ai luminii" 4.
Mai putem cita profesori cu studii in Occident : Germania, Italia

sau Franta. De pild, Gheorghe Ghenadie vi-a imbogtit cunovtintele


de pedagogie in special la Lipsca, tefan Oomitas a fcut studii la Viena,
Constantin Iatropoulos in Italia, stefan Canelos mai intii in Germania,
la Wiirzburg vi MUnchen vi apoi la Paris, de unde a fost invitat ca
profesor la Bucurevti. In timpul acesta a fost profesor la Bucurevti o
alt figur remarcabil : Veniamin din Lesbos. Acesta a petrecut 10 ani
4 ,46Y(.0; 'Ep01;", 1811, p. 339.

www.dacoromanica.ro

100

AR1ADNA CAMARTANO-CIORAN

In Occident (1790-1800), studiind matematicile superioare, stiintele


naturale, filozofia i astronomia. A frecventat universitatile din Pisa
si Paris, iar pentru ultima disciplina a fost i in Anglia pentru a folosi
vestitul telescop de acolo. Perioada studiilor sale in Occident coincide
cu marile transformri tiintifice, sociale si politice. El a putut urmari
indeaproape progresele stiintifice, dar si miscarile revolutionare care
au transformat structura societatii franceze.
Veniamin din Lesbos este atent observator al fenomenelor naturii.
El nu se multumea s studieze numai senzatiile pe care corpurile ceresti
si terestre le produceau asupra simturilor sale, el cauta s descopere
cauzele acestor senzatii. Gindirea sa modern& despre lume i viata face
din el un protagonist al luminilor In regiunea balcanied, dar totodatd,
o tinta a obscurantismului si a conservatorismului care va dezlantui
impotriva lui atacuri i persecutii atit in timpul activitatii sale la Academia din Kydonia, eit si in timpul celei din Bueuresti.
Nu putem trece cu vederea o and, figura de profesor, care a format
iaume rosi elevi. Este vorba, de eruditul Neofit Ducas, care ani de-a rindul

a educat tinerele vlastare ale societatii romne, atit ca profesor particular cit i ca profesor si director la Academie. Acesta nu a facut studii
In Occident. A fost elevul lui Lambros Fotiadis si a avut o temeinica
pregatire filologic. Arhaizant i eful partidei anticoraiste, el editeaza,
ea i Coray, o mare parte din operele antichittii grecesti. Tendintele
sale arhaizante nu denot ins o gindire conservatoare i traditionalista',

ci expresia innoitoare a spiritului neoclasicismului propagat si de revolutia

franceza. Ducas se indreapt' catre limba si literatura clasica, pentru

ea prin ele elevii sa se poata apropia de frumusetile literare si de perfectiunea morala a antichittii. Gindirea sa social si politic, foarte indrazneat, se oglindeste in operele sale, dar mai ales intr-o scrisoare, un adevarat memoriu, adresat fostului sau elev, Eufrosin Poteca. In acest memo-

riu, Ducas discuta doua probleme sociale de mare importanta pentru


societatea romnd, : ra'masitele feudale a cror persistenta in secolul al
XIX-lea profesorul o socoteste neingaduita, anume inegalitatea in fata
legilor i inegalitatea In ceea ce priveste contributiile fata de stat. Batri-

nul profesor demonstreaz' elevului sau c legile trebuie sa fie o elaborare


obsteasca pentru folosul obstesc. SA' fie legi drepte care s nu apese inegal

pe talerul balantei sociale, sa nu acorde boierilor si instaritilor dreptul

de a lua intotdeauna, de a cere de la cei care Ant lipsiti si de hrana


ei 'ma s, nu dea niciodat. Ducas socotea de mare necesitate
abolirea privilegiilor feudale care acordau libertate i scutire de ddri
numai bogatilor 5. Acest dascal nu invta pe elevii sal numai carte, ci
le insufla si sentimente nobile i umanitariste.
Lozinca lui Ducas era ca incultura este mama saraciei", de aceea

ajuta en multa atentie i grij pe elevii saraci, purtindu-se cu ei ca


un adevarat pgainte.
5 N. Ducas, PErcurroXat..., vol. I, p. 116-125.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMILLE DOMNESTI

101

In a doua decad a secolului al XIX-lea, profesorii rosteau la Academiile domnevti


mai ales la cea din Bucurevti discursuri uimitor de
avansate din punct de vedere al conceptiei sociale vi politice, care cu 10 ani

In urm nu se puteau auzi in adunri publice. In clasele Academiei se

fcea i educatia cettenease a elevilor pe pozitii inaintate, impotriva

tendintelor inapoiate ale feudalismului.


Incepind din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i Academia
din Iavi a avut multi profesori vest* care dobindiser o cultur temeinia,

In universittile occidentale. Inceputul seriei de profesori eruditi i luminati


11 va face Nichif or Theotochis. Acesta a fAcut studii la Bologna vi Padova.
Acolo, pe lbigl cunovtinte In domeniul filozofiei i tiintelor exacte, el
vi-a insuvit vi o metodg, pedagogic' modern.

Theotochis imbrtivea,z6 cariera didactic nu pentru a-vi civtiga


existenta, intrucit se trgea dintr-o familie avut, ci din pasiunea vi din
dorinta de a fi de folos semenilor s'i vi de a canaliza cultura nou in
rindurile tinerimii. In cadrul Academiei ievene a predat, din propriile-i
manuale : matematici superioare, geografie i fizic'. Cursurile sale erau
pentru acea epoc ultimul cuvint al vtiintei moderne, fapt pentru care
a fost persecutat de cercurile reactionare vi retrograde, fiind nevoit
p'rseascg postul de profesor.
Dup, ce va trece prin centrele culturale grecevti : Salonic, Smirna
muntele Athos, Iosip Mesiodax i va completa cunovtintele la Padova.
Ca elev al lui Vulga,ris, a invtat de la profesorul s'u limba latin vi a
studiat filozofia veche completat cu sistemele noi datorate lui Locke,
Wolff, Leibniz vi Graavesand, precum i fizica i chimia cu experiente
introduse de Vulgaris. De asemenea a studiat astronomia dup sistemul
lui Brachet, metafizica dup Genovese, geometria dup Tacquet
matematica dupg, sistemul lui Segner. Dup cum vedem, Mesiodax a,
studiat filozofia ivtiintele pozitive dup ultimele sisteme i dup gindirea
iluminist englez, francez, italian i german.
Elev al lui Evghenie Vulgaris, Mesiodax va avea o &dire mai availsat decit cea a dasclului su i in comparatie cu Vulgaris, care scurt timp

dup ce s-a afirmat ca g'inditor avansat va trece la conservatorism


chiar la obscurantism, el va Amine un constant precursor al ilumunismului grecesc, se va mentine pe pozitii avansate, operele sale avind un
caracter democratic, antifeudal vi anticlerical, dei era cAlugr. Preocuprile sale au fost matematicile, filozofia modern vi pedagogia. Este
tipul omului luminat i indrznet vi de aceea a fost persecutat. Nu avea
exprime gindurile. Cu
numai gindire modern, ci i indrzneala
ocazia inceperii cursurilor sale la Academia din Iavi, a tinut un discurs,
In care a dezvoltat gindirea sa avansat cu un curaj uimitor pentru
acea vreme, intr-o tar feudal dominat pe atunci de traditionalism, de
prejudecti vi de superstitii. Fiind vorba de invtmint, apostrofind
pe boierii Moldovei, pe arhierei vi pe instriti cum va face mai tirziu
Veniamin din Lesbos la Bucurevti el Ii indemna s contribuie la,
intretinerea vcolilor i Ii sftuia s cinsteasc, s iubeasc, s protejeze
pe profesori i totodat s ocroteascg pe elevi. Boierii i clerul, dupa,

www.dacoromanica.ro

AR1ADNA CAMARTANO-CIORAN

102

prerea profesorului, erau datori s contribuie i Cu verba i cu fapta

Ja intemeierea i intretinerea scolilor, la ajutorarea elevilor si la aprarea


profesorilor.
Operele sale sint o mrturie vie a ideilor i tendintelor sale inaintate
f}i a culturii sale umaniste A fost un erudit, la curent cu progresele
moderne, manifestind atitudine entuziast fat de stiintele pozitive.

Nscut pentru a fi dascl, Mesiodax este primul pedagog situat

pe pozitie inaintat din seria celor care au predat pin& atunci la Academia

din Iasi. El avea in vedere pregtirea copiilor i Ii dezvolta lectiile In


asa, fel, inch ele s evolueze paralel cu virsta i cu structura psihologic
intelectual a elevilor si. E drept c nu a avut un sistem pedagogic
propriu, totusi meritul lui este mare prin faptul c a cunoscut si a aprofundat operele pedagogice din acea vreme , luind din ele tot ce era
util in Bens modern pentru educarea tineretului, a devenit interpretul
celor mai importante conceptii pedagogice ale secolului luminilor : cele
ale lui Locke si Fnelon.
Ideile pedagogice ale profesorului, fie e eran imprumutate, fie cg
erau proprii, au dat roade bune in invtmint, fiind puse In aplicare si
de urmasii sai. Manase Eliade in Tara Romneasc si Procopie din Peloponez In 1VIoldova, care a fost profesor si director la Academia din Iasi
scurt timp dup retragerea lui Mesiodax, au predat dup recomandrile
lui pedagogice stiintele exacte cu experiente si pe autorii clasici cu interpretare monolectica, abandonind sistemul medieval al interpretrii psihagogice. Recomandrile lui Mesiodax au fost puse in aplicare si In alte
scoli grecesti, de pild de Grigorie Constandas la Ambelachia, de Constantin Cunas la Larisa si de altii la scoala din Smirna. Ideile pedagogice
ale lui Mesiodax si le va insusi i Adamantie Coray i prin el tot personalul didactic grecese 6 care a predat In trile romne si in alte locuri.

Mesiodax este apreciat ca unul dintre cei mai destoinici profesori


-care au difuzat lumina In rindurile elevilor lor. A fost apreciat In cercurile greco-romne, dar si In cele ale intelectualittii occidentale. Profesorul vienez Alter, cunoscindu-1 la Viena in 1780, spunea despre el c& era
un erudit in filozofie. Era atit de cunoscut si de stimat, inch Rigas Velestinlis face In harta sa o precizare uimitoare. La localitatea Cernavoda
adaug : patria lui Iosip 1VIesiodax".
Directorul Academiei iesene este socotit unul dintre pedagogii de
seam ai gindirii neo-grecesti. Ocupg un loe de cinste in istoria filozofiei
neo-grecesti si va trebui s, ocupe un loe asemngtor si In istoria filozofiei i pedagogiei romnesti, deoarece intreaga sa activitate didactic& el
a desfsurat-o in trile romne, pregItind tineri romni, din rindul cgrora s-au ridicat mai tirziu figuri proeminente ale culturii noastre nationale".
Adevrul este cl aceast minte luminat putea s dea mai mult, dar,
cauza greuttilor neintrerupte pe care i le faceau diferiti opozitio6 Nicolaos Vostangis, Ai nott.8ozycayucat Mica 'Ioxrivroo -ro5 Motat6Scotog, Atena, 1941,

p. 149-150.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMULE DOMNE$TI

103

nisti i obscurantisti si din cauza modestiei mijloacelor sale materiale,

activitatea sa a fost relativ redusa 7.


profesorilor bine pregtiti din Academia ieseana continua cu
Nicolae Cercel (Zerzulis). Acesta a facut mai intii studii in centrul cultural epirot Ianina i apoi In Italia. A colindat timp de 7 ani universitatile
occidentale, imbogtindu-si cunostintele de filozofie modern& rationalista si de stiinte pozitive.
Cercel avea o pregatire temeinica, a fost un profesor erudit.
Contemporanii care 1-au cunoscut, de pild Iosip Mesiodax i altii,
puneau pe aceeasi treapta cu Evghenie Vulgaris.
Preocuparile sale au fost matematicile superioare i filozofia rationalista, pe care le-a predat la Academia din capitala Moldovei. Cercel este

unul dintre primii profesori cu gindirea rnodern'a care. debarasat de

neoaristotelism, a predat filozofia moderna dupa Wolff, Baumeister si Pierre

von Musschenbrock, ridicind prestigiul invatamintului din Wile romne.


loan Furneos din Agrafa a fost profesor de matematica i filozofie,
dar a fost si un bun filolog, aldtuind un vast dictionar al limbii gTecesti,

In mare parte o traducere dupa Tesaurul limbii greeeVi al lui Henri


Estienne. Nu stim dad, a fcut studii in Occident, totusi era la curent cu
lucrarile moderne. A predat metafizica dupa manualul lui Baumeister,
tradus de el, si logica dupa manualul lui Heineccius, pe care de asemenea il tradusese In greaca. Pentru cursul s'au de geometrie a tradus un
tratat francez.
Daniil Filippidis a facut studii la Academia din Bucuresti i apoi la

Paris. In Franta s-a dus s studieze stiintele exacte, dar si pentru ca a


fost atras de gindirea revolutionara franceza, dorind s cunoasca la fata
locului rezultatele revolutiei.

La Paris a urmat timp de patru ani cursurile matematicianului

Mauduit, ale astronomului Lalande, ale chimistului Fourcroy, ale fizicianului Brisson si ale altora. Cursurile profesorilor s'ai francezi le va traduce
In limba gread, le va completa cu ultimele descoperiri de specialitate
i va preda dupa ele la Academia din Iasi.
Intors In. Moldova, el nu rupe contactul cu Apusul. Prin cartile pe
care le aducea de acolo, el se tinea la curent cu ultimele teorii filozofice,
cu noile cuceriri stiintifice i noile curente sociale. Comanda crti din toate
domeniile culturii : istorie, stiinta, filozofie, literaturg'. Autorii preferati
eran Voltaire, Rousseau, Condillac, Kant, Bossuet, Mably. Pentru stiintele
pozitive si-a procurat operele lui Montucla, Fourcroy, Bzout,
Lalande, Mauduit, botanica profesorului Desfontaines i alte manuale franceze de care avea nevoie in cadrul activittii sale didactice. Manualele
sale erau ultramoderne, traduse din limbile occidentale i completate cu
contributii personale.
7 AmAnunte despre Mesiodax In Ariadna Camariano-Cioran, Un directeur eciair
l'Acadmie de lassy il y a deux sacks : lost!) Mesiodax. Balkan Studies", 7 (1966) st
Emil Domocos, Despre tratatul de pedagogie scris de Iosif Mesiodacul. Revista de pedagogie",
nr. 1 (1965).

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

104

Importante slut i teoriile sale lingvistice precum i operele sale de

geograf i istoric.

Daniil Filippidis a avut o eruditie multilateral ; a fost filolog, filozof, istoric, geograf, matematician, fizician, versat in stiintele natural.
Acorda o deosebit importantg, stiintelor exacte si studiului naturii, fiind
convins c studierea naturii ajut pe om s, atingg, perfectiunea moral.
Stefan Dungas a fAcut studii de filozofie i matematic la universittile germane : Halle, Gttingen i Iena, unde a avut ca profesor pe vestitul filozof Schelling. Pentru epoca sa, Dungas a fost un profesor luminat.
S-a strduit s dezvolte invtmintul stiintelor naturii si nu a ezitat s
foloseasc chiar notiuni i metode filozofice pentru a interpreta dogmele
crestine, dar reactiunea i-a frinat zelul tiintifie. Fiind un adept al noilor
dei, Dungas a incercat s dea prin cursurile sale un nou curent de &dire.
In Fizica sa, directorul Academiei iesene a Incercat sg, impace stiintele
naturii cu teologia dogmatic, dup sistemul filozofului german Schel-

ling. Dar teoriile sale materialiste au stirnit reactiune impotriva sa.


Comisia numit de patriarhia ecumenia s cerceteze operele lui s-ai
pronuntat In defavoarea autorului. El a fost in.vitat s-si dezavueze

afirmatiile. Profesorul nu a avut curajul sg, ducl lupta linpotriva patriarhiei i s-a declarat invins.
Dimitrie Govdelas a studiat matematicile, fizica, filozofia i istoria
universall la universitatea din Pesta. Dupg, ce si-a trecut examenele de

doctorat cu succes, s-a Indreptat spre Paris pentru a se familiariza si


cu gindirea francezl. Acei care 1-au cunoscut declarau ea a Intrecut pe
toti tinerii de aceeasi virst cu el In inteligentA si agerimea mintii. A

fost un erudit Cu renume european. Era apreciat de savantii din universittile si societtile academice din Ungaria, Gttingen, Berlin si St. Petersburg, era membru corespondent al societtii Societe de France pour

l'instruction. lmentaire". Era la curent cu cele mai renumite si mai moderne lucrri de specialitate ale vremii, pe care le-a tradus sau prelucrat. Curn
se obisnuia pe atunci, Govdelas
pregAtit cursuri proprii. A strins

un loe teoriile matematicilor sistematizate de multi specialisti pin./ in


zilele sale, dar principalele luerri care au stat la baza cursului sIu de
matematici au fost tratatele lui Euclid si Wolff, pe care le-a completat
cu contributii personale i cu o serie de probleme. Manualele sale, in parte
prelucrri i compilatii i In parte aporturi originale, au fost de mare folos elevilor s'li.

A scris opere de filozofie, matematic6, economie, moral i literaturg,, dar rodul muncii sale de 15 ani, manuscrisele sale au fost distruse
In timpul tulburrilor din 1821. Aceste pierden i ireparabile au fost pentru
Govdelas mai dureroase cleat pierderea intregii sale averi.
Printre profesorii care au activat in cadrul Academiilor domnesti
din Iasi si Bucuresti au fost numerosi clugri, ieromonahi i ierodiaconi,
dar, fapt important, majoritatea au avut o &dire luminat i clarv'ztoare. Acesti profesori din tagma clerical./ se desprinseser de teologismul

rigid si practicau o gindire filozoficg, modernl, fapt pentru care mai multi au
fost acuzati de ateism, ea de pild : Nichif or Theotochis, Iosip Mesiodax,

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEMIILE DOMNESTI

105

Daniil Filippidis si Stefan Dungas la Iai, Grigorie Constandas, Neofit


Ducas, Veniamin din Lesbos si Stefan Comitas la Bucuresti.

Majoritatea profesorilor erau poligloti, calitate foarte util pentru


pregatirea cursurilor, ei putind folosi cele mai noi manuale didactice, scrise in limbile europene. Nichifor Theotochis, Iosip Mesiodax i Nicolae

Cercel, de pilda, cunosteau limbile latina, francez i italiana, Daniil


Filippidis poseda latina, franceza si germana ; Lambros Fotiadis latina si
italiana ; Chiril Lavriotis latina si franceza, Grigorie Constandas italiana si
germana ; Atanasie Vogoridis, latina, germana, franceza i engleza.
Multi dintre profesorii Academiilor au fost i profesori la curte, pregatind odraslele domnesti. De pild, Sevastos Kyminitis a fost i profesorul fiilor lui Constantin Brincovean.u, Constantin Vardalahos a predat
filozofia fiilor lui loan Caragea, Gheorghe Ghenadie supraveghea de aproape pe cei doi fii ai domnului Alexandru Sutu, pe care tatl lor Ii trimitea
la Academic pentru a-i da mai mare prestigiu, dar b. medita i Ghenadie
In fiecare sear la curte. Si profesorii de la Academia ieseana erau si preceptori la curte. Natanail Calonaris, pe linga faptul ca era profesor la,
Academie, a fost si preceptorul copiilor domnului Mihai Racovit ; loan
Furneos a fost i profesorul fiilor domnului Moldovei, Grigore Alex. Ghica ;
Daniil Filippidis a fost profesorul fiilor lui Alexandru Moruzi.
In desfasurarea procesului de invatamint se pot constata si unele
neajunsuri. In primul rind numrul redus de profesori, care deseori nu
reuseau s satisfaca cerintele ivite ca urmare a marii afluente de elevi..
Cadrele didactice bine pregtite eran solicitate atit de Academiile domnesi din tara cit si de scolile din regiunile grecesti. Sevastos Kyminitis
a condus Academia din Constantinopol, scoala din Trapezunt si Academia
din Bucuresti. El fusese invitat s conduc i coala greac din Moscova, dar a refuzat. De multe ori profesorii din tarile romne au fost soconduc Marea scoala din Constantinopol. Neofit Cafsocalivitis a fost invitat, printr-o scrisoare personala, de patriarhul ecumenicsa treaca din Bucuresti la scoala constantinopolitana. Veniamin din Lesbos a fost solicitat in acelasi timp de mai multe scoli : din Constantinopol,
Atena i Bucuresti. Gheorghe Therapianos a fost profesor la Constantinopol,
a venit la Iasi si apoi a fost rechemat la Constantinopol, dar boierii s-au
impotrivit plecarii lui ; apoi a trecut la Odesa. Serghios Mistachis, propus pentru Metovo, a fost profesor la Iasi, la Constantinopol si la universitatea din Cazan. Stefan Dungas si-a desfsurat activitatea didactica la; Constantin. Vardalahos la Bucuvestita swan, de la Curucesm i in
resti, Chios, Od,esa, din nou la Bucuresti si din nou la Odesa. De multe
ori retragerea unui profesor bun rasa regrete. Este cazul lui Vardalahos,
care a fost rechemat si la Bucuresti si la Odesa, fiind director in ambele
orase de cite doua ori. Nichifor Theotochis a fost de doua ori profesor la
Iosip Mesiodax, Daniil Filippidis i Dimitrie Govdelas de usemenea
au functionat de cite dou ori.
Desele schimbari eran daun'toare. Abia se obisnuiau elevii cu un
profesor i trebuiau sa se adapteze la metoda succesorului &Au i s'a se

familiarizeze cu manualele acestuia, hind* exceptind prima jumatate

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

106

secolului al XVIII-lea, cind s-au folosit aceleasi gramatici i manualele

coridalene, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i in primele


doug decade ale secolului al XIX-lea, fiecare profesor i elabora propriile

sale manuale. Schimbarile profesorilor se datoresc, mai ales in a doua


decad a secolului al XIX-lea, urmatoarelor cauze :

Invatamintul din provinciile grecesti era in plina efervescenta,

se infiintau tot mai multe scoli i personalul didactic era solicitat 0, ocupe
-catedrele din aceste scoli. Multi profesori plecau din tarile romane pentru
a fi de folos patriei i poporului grec.

In aceasta epoca se intensifica activitatea Eteriei" i multor intelectuali greci, membri ai Eteriei", li se incredinteaza alte atributii

decit cele didactice.


Intrucit cererea de profesori era foarte mare, nu intotdeauna s-a
facut alegerea cea mai fericita si de aceea unii dintre ei au fost schimbati dupa scurt timp.
O alta cauza care determina, credem, p3 profesorii greci, in a doua
decada' a secolului al XIX-lea, sa se retraga, dupa o scurt functionare,

era tendinta catre un invtamint national care se manifesta tot mai

viguros In preajma marilor evenimente din 1821 si de care se izbeau,


desigur, profesorii greci. Ei nu mai &eau aici in aceasta vreme climat
favorabil pentru desfasurarea activitatii lor didactice.
Pentru a asigura continuitatea in procesul de invtmint, regulamentul intocmit pe timpul domnitorului loan Caragea prevedea clauza
c profesorii nu puteau sa se retragl dupa bunul lor plac. Ei erau obligati sa anunte eforia i dac nu se gasea imediat inlocuitor trebuia
continue activitatea cel putin Inca un semestru. In aceasta vreme se obisnuia i angajarea prin contract, cum e cazul lui D. Govdelas si al lui
Gheorghe Cleobulos.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea la Academiile domnesti


nu se gaseau cadre didactice specializate. De fapt nici nu se predau multe
specialitati. Profesorii predau gramatica, literatura si filozofia neoaristotelica. Introducerea stiintelor exacte si a filozofiei moderne ca obiecte
de studiu reclama specializarea profesorilor, ceea ce nu s-a putut mentine in permanenta din doua motive : fie ea bugetul deficitar nu permitea
angajarea profesorilor de specialitate, fie ea nu se &eau cadre pregatite
pentru toate disciplinele.
Se stie c domuul .Alexandru Ipsilanti fixase, prin hrisovul din 1776,

pentru Academia din Bucuresti un numar de 9 profesori, dar num'rul


lor a scazut repede. In 1787 functionau numai cinci profesori, iar in 1794
numarul lor s-a redus la trei. In. 1810, pe timpul organizrii date de mitropolitul Ignatie, au functionat 11 profesori. Dupa retragerea lui Ignatie,
s-au retras si multi profesori i atunci specializarea nu s-a mai putut
respecta. Vardalahos va fi nevoit s predea i obiecte de studiu care nu
erau de specia/itatea sa.
Stefan Birsnescu (Academia domneascd din Iasi, p. 186) afirma
c dasclii greci nu au putut forma dintre autohtoni viitori dascli", dar
.nu incearca s'A explice acest fen.omen. Stim c pregatirea elevilor din

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEIVIIILE DOMNESTI

107

Academiile domneti era atit de temeinicA, incit absolventii puteau deveni


profesori la once coalA, chiar la Academie. Numero0 profesori din Academiile domne0i stilt foOi elevi. Gheorghe Hrisogon, de exemplu, a fost
elevul lui Sevastos Kyminitis. Manase Eliade a fost elevul lui Alexandru
din Tirnavo i Teodor din Dristra. Daniil Filippidis, Grigorie Constandas
Lambros Fotiadis au fost elevii lu Neoft Cafsocalivitis. Neofit Ducas,

Gheorghe Ghenadie, Cristodulos Clonaris, N. Saya Piccolos, Atanasie

Vogoridis i Serghie 1Vlistachis au fost elevii lui Lambros Fotiadis i Var-

dalahos. Toti acetia, dupA absolvirea Academiei, au fost profesori i


colegi ai fotilor lor profesori. Unii dintre ei, dupg, ce au desfkurat o activitate didacticA un. timp mai scurt sau mai lung la Academie, au plecat

In Occident ca s se specializeze sau s-i imbogteasCA cunotintele pentru ca apoi s'A revina. Altii ins'A, ca Gheorghe Hrisogon, Lambros Fotiadis i Neofit Ducas, au fost numai elevi ai Academiei domneti din Bucureti, devenind apoi dintre cei mai renumiti profesori ai ei. i numeroi
bulgari, absolventi ai Academiei bucureOene au condus apoi colile greco-bulgare din Bulgaria.

Elevi ai Academiilor domneti, care ar fi putut deveni profesori,


au fost i multi romAni. Fiji boierilor mari erau dornici s'A dobindeascA
culturA. Ei studiau i asimilau multe cunotinte cu profesori particulari,
la Academiile domneti, in cazuri rare i la universittile occidentale,
dar numai din dorinta de a fi oameni culti. Le plAcea s'A citeascA, s'A discute probleme de istorie, de filozofie i de tiinte, dar nu imbrAtiau cariera didacticA. Ei aplicau sentinta filozofilot Cei sAraci sA studieze
tiintele pentru a deveni bogati, iar ci bogati pentru ca invAtAtura s le
fie drept podoabA" 8. DregAtoriile i titlurile de boierie erau mai tentante
In atmosfera incA feudalA a vremii ; la ele rIvneau i fiii de negustori i
de meteugari care dobindeau o oarecare culturl. Tinerii provenind din
paturile de jos, dac'A n.0 obtineau dregtorii, se angajau ea secretan i in
casele boiereti, la
la mitropolie sau traduceau In limba romAn',
de plAcere sau contra
episcopii'
cost, o serie de opere greceti i occidentale cu
ajutorul intermediarelor greceti. Datorit lor s-a dezvoltat o vast'A actiune de traducen, prin care a pAtruns in t'Arile romAne gindirea secolului
luminilor.

In 1814, printre acei care au examinat pe elevi la examenele de

sfirit de an au fost i Constantin. Pacanu i Ioan Ghica, tinr cu multe


cuno0inte, intors de curind din Germania". Dacg ei au participat la examinarea elevilor, in.seamn c aveau pregtirea necesar'A de a exercita i
functia de profesor, dar nu i dorinta de a imbrAtia cariera didacticA.
Nicolae Rosetti Roznovanu, de pildA, om cult, pe care Barbi du Bocage,
In calitate de decan al faculttii de litere de la Paris, 11 indemna s'A-i

gusting, doctoratul in litere9, ar fi putut in modul eel mai bun s

.exercite 'functia de profesor, dar a preferat sA aducA in Moldova prcfesori

greci de peste hotare. l pentru Seminarul de la Socola au fost adui


g Pvcoluxec, TEA) nceXa.taiv qnXoc76cpc4v, Venetia, 1842, p. 19.

9 Arh. st. Buc., A. N. CCLX/2.

www.dacoromanica.ro

108

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

In 1820 profesori din .Ardeal 10 Dar nici elevii lui Gheorghe Asachi nu
au practicat profesoratul sau ingineria, cu exceptia lui Fotache Ghetu,
care a activat ca inginer de stat 11.
A trebuits'a treaca mult timp, s se dezvolte burghezia, s decadl
feudalitatea en ideile ei preconeepute, s se ridice oameni culti din findurile micii boierimi si din ale burgheziei, care 0, militeze pentru un
inv'At'Amint romnesc cu personal didactic de origine romana. HeliadeRadulescu a reusit cu multa greutate &AA conving pe Teodor Pala&

spre a invinge prejudecati/e de pe atunci si, devenind si el dascal, a


lua sarcina metodului lancasterian"12. Daca nu ar fi fost acea mindrie
de clasa, farA indoiara c' Brincoveanu, in loe s'a trimita bursieri greci
la universitatile din Occident, ea de pilda, pe Gheorghe Hypomenas
pe altii, ar fi trimis romani. Mad tirziu Constantin Mavrocordat va intretine la Venetia pentru studii13, timp de trei ani, doisprezece feciori de
boieri" intro care era si Rducanu Cantacuzino, dar nici unul din acestia,
dup'A intoarcerea lor, nu va imbratisa cariera didactica. Prin hrisovul
sau din 1814, loan Caragea indemna pe tineri sa imbrAtiseze cariera,
didactica : Junimea, invtind i formindu-si cresterea intr-insele (in
scoli) s poata preda folosul ce au primit".
Neofit Ducas, precum mrturiseste elevul su, Gh. Ioanid, in

dedicatia din dictionarul su greco-roman, a indemnat pe patronul


instructiei publice... Grigore Brincoveanu, a trimite tineri romani in
Europa sa studieze stiintele pentru ca sa fie profesori romani in.vatati
In tara i sa nu fie nevoiti s'A se roage de strini".
Ignatie, fostul mitropolit al Ungrovlahiei, chiar departe de tara.
hind, nu inceta de a se interesa de problemele ei culturale. intr-o scri-

soare adresata marelui logoft Baleanu, dupa inapoierea fiului acestuia


atins scopul, adica fiul lui a dobindit cultura
Occidentului fara s capete i obiceiurile rele ale Europei. Ignatie Il indeamna pe BAleanu s'A selectioneze impreun cu alti boieri 4-5 tineri
inzestrati si sa-i trimit'A in Germania pentru ca s dobindeasca pregatirea necesara i, intorcindu.-se in tara, s imbratiseze cariera didactic/.
,,Suma spune Ignatie pe care ati cheltuit-o pentru educatia fiului

In tara ii felicita ca

d-voastra este suficienta pentru toti acesti tineri, pentru un timp de


3-4 ani, cit le trebuie ea 0, se perfectioneze i sa se intoarca profesori.
La atitea cheltuieli, pe care le faceti, daca se vor adauga si 30 de galbeni in 3 ani, pe care sa-i dea fiecare dintre d-voastra, este ceva cu
totul neinsemnat, va fi insa o mare binefacere pentru patria voastrl.
Voi contribui i eu cu toata placerea i voi lua si pe tineri sub supra-

1 Nicolae Isar, Aspecte ale mipcdrii luministe din Moldova la Inceputul secolului al XIXrlect.

(pinA la 1821), in Studii", tom. 22 (1969), nr. 6, p. 1131.

Istoria pedagogiei, Bucuresti, 1964, p. 186. Cf. lista elevilor lui Asachi In Constantin
I. Andreescu, Istoricul liceului national din lapi (1835-1935), In volumul : De la Academicr
Milulileand la icen! national, Iasi, 1933, P. 22.
12 I. E. RAdulescu, Biografia lui Gheorghe Lazlir in G. Bogdan-Duicil si G. PopaLisseanu, Viala pi opera lui Gheorghe Lazdr, Bucuresti, 1924, p. 270.
13 Istoria Romtiniei, vol. III, p. 531-532.

www.dacoromanica.ro

PERSONALUL DIDACTIC DIN ACADEIVIIILE DOMNESTI

109

vegherea mea... M voi bucura mult dac imi yeti scrie c boierii au

onsimtit s fac aceast binefacere patriei lor"14. Scrisoarea fiind extrem


de interesant, am socotit c e bine s reproduc un extras mai lung.
Abia peste cinci ani sfaturile lui Neofit Ducas si ale mitropolitului
Ignatie se vor transpune in fapt prin trimiterea lui Eufrosin Poteca
a celorlalti bursieri, care, revenind in tar, s-au distins ca profesori. Var-

dalahos afirm intr-o scrisoare c4 peste tot In Tara Romneasa, in

judete, la sate si in casele boieresti profesorii sint elevi ai Academiein,


dar nu putem preciza dac printre acestia sint i romni. In erice caz
In Academiile domnesti profesori de origine romn sint cazuri izolate.
La Academia din Bucuresti stim el au fost : Dragnea si Nestor CraioVeSCU.

Pe Eng profesorii oficiali, care functionau la Academiile domnesti, mai erau in trile romne si o sumedenie de profesori particulari.
Nu trebuie s trecem cu vederea rolul jucat de acesti profesori particulari,
care precian la curtile domnesti si la casele boieresti. Multi dintr-acestia eran tot asa de bine pregAtiti ca si profesorii Academiilor. Rolul profesorilor particulari ar putea forma obiectul unui alt studiu.
In concluzie, putem spune ca nu se poate tgdui cg, Academiile
domnesti au fost centre de inalt cultur, datorit pregAtirii temeinice
a profesorilor. Caray socotea c adevratii profesori eran nurnai aceia
care au facut studii in luminata Europ sau au urmat cursurile celor care
s-au intors de acolo. Mai toti profesorii Academiilor domnesti am putea
apune c indeplineau aceste conditii.

Arh. St. Buc., A. N. CCXCVI/35.


16 Scrisoarea lui Vardalahos este publicat de Polihronis Enepekides, Beitrage zur Kulturellen und politischen Geheimtiitigkeit der Griechen in Wien vor dem griechischen Aufstand,

In Berliner, byzantinische Arbeiten", Band XX, Berlin, 1960, p. 154-156.

www.dacoromanica.ro

Capitolul IV

CONT1NUTUL INVATAMINTULUI
SI MANUALELE FOLOSITE IN ACADEMII
Continutul Invtmintului din Academiile domneti constituie unul

din cele mai importante capitole din istoria Invtmintului cu limba


de predare greaa. Pin acum el nu a fost temeinic studiat i nici apreciat la justa lui valoare. S-a afirmat, de pild, a a fost un InvtmInt
cu caracter teologic, scolastic, abstract, a, metodele de predare au fost
mecanice i statice i a nu au dat roade ; c gindirea iluminist a ptruns abia In 1813 in Moldova i in 1818 In Tara Bomneasa, odat
cu activitatea didactic a lui Gheorghe Asachi i Gheorghe Lazr.

In cele ce urmeaz credem a putea dovedi c situatia a fost cu

totul alta : c ptrunderea iluminismului In trile noastre este anterioara,


secolului XIX, c profesorii de la Academiile domneti fuseser, cei mai
multi, formati In universittile occidentale, c erau la curent cu gindirea,
modern i cu noile descoperiri tiintifice i c cu riscul de a fi acuzati
de ateism de atre cercurile conservatoare, retrograde ei au fcut tot
ce le-a stat in putint pentru a imprti elevilor, cu metode moderne,

cunoWntele pe care le aptaser'. Vom dovedi totodat cl manualele


folosite i materiile predate de Asachi i Gh. Lazr erau cunoscute i
predate la Academiile domneti cu aproape o jumtate de veac in urm.
Academiile domneti au fost institutii de cultur superioar, In
care se preda un invtmInt cu adevrat universitar, Intru nimic mai
prejos de cel din Italia i Germania timpului"1 Manualele dupl care se
preda erau cele contemporane din Apus ; durata studiilor apreciabilk

cu 3-4 ani mai mult cleat durata studiilor liceale actuale.

Pe ling limba i literatura greac clasick pe ling5, filozofia neoaristotelia coridalean, care a dominat InvtmIntul In prima jumAtate
a sec. XVIII, In Academiile domneti s-au studiat i filozofia modern&
tiintele pozitive.

In a doua jumtate a veacului al XVIII-lea, cultul pentru anti-

chitate incepuse s cedeze locul culturii moderne. Iosip IVIesiodax, direc-

Constantin Noica, Aristotelismul fn Principatele Romdne In secolul XVIIXVIII.

Pentru valorificarea fitozoficd a lui Teofil Coridaleu, In Studii clasice", IX (1967), p. 260-261.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI

lit

torul Academiei iesene, declara : sg inceteze acea ideie preconceputg

cg. numai ceea ce ne-a dat antichitatea greacg este bun. Europa de astgzi
intrece in intelepciune ping si vechea Eladg". El recomanda introducerea
In 8eoli a tot ce este nou in Europa. Aceeasi pgrere avea si Constantin
Vardalahos, directorul Academiei bucurestene i admirator al principiilor
lui Condillac i Destutt de Tracy : Nu trebuie s'g acordgm, spunea si el,
respect orb tuturor celor scrise de filozofii vechi... antichitatea nu valoreazg nimic ca sistem filozofic. In comparatie cu Aristotel, Newton este.
superior, fiind la curent cu descoperiri ignorate in vremea lui Aristotel".
Vardalahos pledeazg, fr rezervg, In favoarea filozofiei i tiintelor moderne. El afirmg cg de eind Bacon, Locke, Condillac, Descartes, Newton,

Leibniz, Wolff si numerosi alti oameni de stiintg

pe care eruditul

profesor al Academiei bucurestene Ii citeazg in operele sale


au aplicat.
matematicile in cercetgrile lor, au studiat natural au imbinat chimia ctt

fizica, filozofia nu mai are taine de neptruns2.


In a doua jumgtate a secolului al XVIII-lea deci, un suflu nou
pgtrunde in institutiile de invramint din tgrile romne. Luminile Europei, ca fond, si metodele noi de predare, ca formg, incep sg prindg 'Adacini in Academiile domnesti.
Iluminismul a creat contradictii intre feudalism si burghezie, care
contradictii se manifestau sub diferite forme in toate tgrile, in unele
mai de timpuriu si mai viu, in altele mai tardiv si mai putin pronuntat,
dap/ cum factorii interni ofereau conditii favorabile sau nu receptiongrii
asimilgrii noilor idei. In a doua jumgtate a secolului al XVIII-lea apar
si in tgrile romne primele semne de destrgmare a feudalismului si de
aparitie a elementelor burgheze, care vor schimba treptat structura societtii. 0 confirmare elocventg a acestui fenomen o constituie memorial
din 1746, semnat de cei mai de frunte boieri romni, prin care ei cereau
ca domnul s oblige pe fiii boierilor sg, frecventeze Academia, fiindcg
7)au rdmas mai prosti la invttur decit alte trepte mai de jos"3.
altg dovadg a dezvoltgrii elementelor burgheze este faptul c In 1766f
In componenta eforiei scolare din Moldova intrau i patru negustori sau
mestesugari. Reprezentantii burgheziei vor submina, cu ajutorul culturii
moderne, regimul feudal. In tara noastrg aceast, schimbare se va realiza
ins cu mult'g incetinealg. Totusi, chiar sub regimul feudal i in vremea
aparitiei embrionare a capitalismului in tgrile romne se constat, in
a doua jumgtate a secolului al XVIII-lea, o puternicg efervescentg culturalg, un efort stgruitor pentru modernizarea invgtmintului. Din mijlocal vechii culturi neoaristotelice va iesi una nou, cu un continut ration.alist, cu o moralg nou'g. Cu drept cuvint Const. Dimaras intituleazg,
In Istoria literaturii neogreeesti capitolul referitor la cultura greacl ce se
dezvoltg intre anii 1770 si 1820: Nasterea unei lumi. Aceasta se poate
spune i despre cultura romng care se dezvolt cu ajutorul invgtgrkiintului
din Academii. In acest timp Academiile din Iasi si Bucuresti vor deveni
2 A6yLog Tp(.1.7);", 1811, p. 7-8.

8 V. A. Urechia, Istoria pcoalelor, I, p. 14.

www.dacoromanica.ro

112

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

focare de culturl iluminist6 pentru intreaga regiune blacanic6. Secolul


luminilor cerea in mod imperios reforma invtmintului pentru educarea
tinerei generatii, care trebuia s6 cunoasc noile descoperiri ki tiint if ic e
i filozofia modern6. Si in Vrile roman a fost necesar s se faca un mare
efort in acest sens pentru a invinge prejudeatile inrdcinate de traditie.

InvAtamintul din Academiile domneti a urm6rit satisfacerea

nevoilor societAtii, educarea atit a copiilor boierilor, eh i a copiilor apartinind pAturilor sociale in dezvoltare : negustori i meteugari. Deci,
cerintele societAtii romne au creat Academiile i tot ele le-au determinat
.caracterul.

In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, prin introducerea

unor discipline noi, inv6t6mintu1 devine mai variat, cap6t6 un caracter mai

tiintific, mai occidental. El devine treptat un inv/tmint rational, se


acord, mare important& tiintelor pozitive, care vor fi studiate dui:4
metode moderne, cu experiente de laborator. Aceastg transformare se
reflect6 i in hrisovul lui Ipsilanti : Inv6ttura ne face s6 cercet6m na-

tura, mic6rile i distantele corpurilor cereti ki i s, cunoatem, eh ne st/ in


putint6, lucrurile i fiintele". E clar cA orientarea inv6tmintului este spre

studiile tiintelor pozitive. Chiar i titulatura directorilor Academiilor


probeaz acest fapt. Pe cind in prima jum6tate a secolului al XVIII-lea
ei slut intitulati dasc6lul Intl" al inv6tIturilor celor filozofeti" sau
simplu filozoful" in a doua jum6tate directorul era daschlul tiintelor".
Multi dintre domnii fanarioti, fiind oameni cu o culturA deosebitl
sprijinI reformele culturale propuse de mitropolitul tkii i de boieri,
introduc in programa invtmintului obiecte de studiu cu caracter rationalist, tiintele pozitive, tiin.tele naturale modern. 0 dovad, pe ling/

altele, c6 in a doua jumItate a secolului al XVIII-lea se acorda mai

mare importantA filozofiei moderne i tiintelor cleat studiului limbii


i gramaticii sint salariile profesorilor. Este o mare deosebire intre salariul profesorului de filozofie sau de tiinte i cel al profesorului de gramatic6 sau literatur.
Tat deci cum, in a doua junatate a secolului al XVIII-lea, invtmintul reflect6, in procesul s6u de evolutie i dezvoltare, gindirea filozofic6 i tiintificA innoitoare a epocii luminilor, cki o Academie far&
epistimuri este ca o casA Me/ ferestre".
P6trunderea noilor idei rationaliste insemna un mare progres in
comparatie cu faza neoaristotelicl a filozofiei. Nicolae Copernic (1473
1543), Galileo Galilei (1564-1642), Francis Bacon (1561-1626), Pierre
Gassendi (1592-1655), Ren Descartes (1596-1650), John Locke (1632
1704), Gotfried Wil. Leibniz (1646-1716), Christian Wolff (1679-1754),
Etienne Condillac (1715-1780) i altii au pus in circulatie idei noi care
au eliberat Europa de filozofia veche i de dominatia neoaristotelismului,
idei care au revolationat conceptiile anterioare despre lume.

Fr, indoial6 a multe din teoriile lor ast6zi sint locuri comune,

In vremea lor ins erau descoperiri revolutionare i de aceea eran combltute de bisericA i de obscurantiti ca venind in contradictie cu dogmele
xeligiei. A trebuit s treacA secole pentru ca tezele ion sl fie acceptate i

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI

113

consacrate in mod oficial, 0, fie folosite metodele lor rationaliste de cunoas-

tere, de controlare si de stabilire a adevlrului. Conceptia heliocentricI

a lui Copernic, teoriile lui Galilei i in general conceptia mecanicistg, nici

pin la inceputul secolului al XIX-lea nu vor fi acceptate de biserica

ortodoxl ca adevAruri. Profesorii Academiilor domnesti ins, cunosteau


teoriile acestor mari ginditori si le predau elevilor lor cu experiente, cu
riscul de a fi acuzati de ateism. Gindirea logicl ei o socoteau mai puternia
decit once traditie i experientele care dovedeau temeinicia anumitor
ipoteze, relative la cunoasterea naturii, foarte necesare.
Din noianul de manuale grecesti, care se tipgreau in a doua jumltate a secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea si se predau
In Academiile domnesti, numai o role/ parte erau originale, majoritatea
lor fiind traducen i dup tot ce a produs mai bun literatura didacticl occidental in toate domeniile : filozofie, stiinte exacte, istorie i geografie.

Secolul al XVIII-lea este secolul prin excelentl a traducerilor. Ideea


cluzitoare era difuzarea luminilor indiferent sub ce forma:
traducere sau compilatie. Si odat6 ce paternitatea autorilor, sub aspect
juridic, nu era apAratg, operele care circulan erau prelucrate sau traduse
de acei care platean aborda limba in care operele respective eran scrise.
Majoritatea profesorilor, care traduceau operele gindirii occidentale, fiind eruditi, interveneau i cu propriile lor cunostinte, flcind mai
multe completki din alte lucrki mai recente i 15,muriri, unde textul
se plrea obscur. Ei Ii exprimau totodatA conceptia si gindirea personal,
corectau unele afirmatii, dup pIrerea lor gresite, adgugau o serie de
comentarii i prefete, in care expuneau propriile lor teorii. De exemplu,
profesorul Daniil Filippidis s-a pronuntat in sensul el opinia lu Descartes, relativI la propagarea luminii, i se plrea mai probabill decit cea
lui Newton, cici noua chimie fAcea s, aibl mai multe probabilitAti
afirmatiile lui Descartes.
Flea' indoiall c5, in Academiile domnesti nu s-au predat tot timpul
aceleasi ssteme filozofce. Erau perioade cind domina filozofia german,

altele cind culmina filozofia francez6. Aceste alternri se datorau schimblrilor intervenite la catedra de filozofie, fiecare profesor venind cu manualele sale preferate. Dac, el a fIcut studii in Germania, era de asteptat ca
In prelegerile sale s dezvolte sistemele filozof ice invtate la universitltile
germane, tradu.cind chiar manualele profesorilor si, pentru ca la rindul
s'Au sI le pun& la indemina elevilor. Profesorii care flceau studii in Franta

sau Italia preferau manualele ginditorilor din Wile respective. Dar un


fapt este cert : oricare ar fi fost preferintele lor pentru sistemele filozof ice,

mai toti se indreptau cltre curentele iluministe ce dominau in secolul al


XVIII-lea in Apus.
Manualele folosite pentru cursurile tinute la Academiile domnesti
slut o Mrturie elocvent, i indiscutabil, a inaltului nivel stiintific pe
care l-a atins continutul invAtmintului.
Unele din. manualele elaborate se tipgreau imediat, de multe ori
ins/ profesorii predau dupl manuscrisele lor pin s g'seasa, mijloace
de tiparire, lar elevii procedan la copierea lor. Cursurile bune erau predate
8 - C. 863

www.dacoromanica.ro

114

ARIADNA CAIVIARIANO-CIORAN

In ambele Academii. Asa se explica faptul c s-au pstrat copii ale acelu-

iasi manual in Bucuresti, In Iasi i in biblioteci de peste hotare.


Am cutat sa indicam cit mai multe manuscrise in care s-au pstrat
manualele profesorilor respectivi, pentru ca &A se vada aria lor de circulatie foarte 1arg. Manualele profesorilor Academiilor domnesti s-au
pastrat in zeci de manuscrise in Bucuresti si Iai precum i in toate bibliotecile Orientului elenic, dar si in bibliotecile trilor occidentale. Multe
din manuscrisele pastrate ant copii autografe ale profesorilor, cu adnota,rile i observatiile lor, altele sint copii facute de elevii lor. Multe copii
manuscrise se indreptau de aici in diferite regiuni ale Greciei, se intimpla
insa i invers. Multe manuscrise din centrele culturale grecesti, ea : Ianina,
Tirnavo Tesaliei, Constantinopol etc. ajungeau in trile romane.

Invtamintul cu limba de predare greaca din trile romane era

condus, in majoritatea cazurilor, de profesori destoinici i dadea roade


bune. In cele ce urmeaza vom arata ce discipline au fost studiate in Academiile domnesti si ce manuale au fost folosite pentru fiecare
Nu am incercat s lacera o periodizare a continutului invatamintului,
firadca once periodizare ar fi fost relativa i arbitrara. Ideile vechi sint
intrepatrunse i impletite cu cele noi In a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea in asa fel, incit n.0 le putem fixa o granita. Stabilirea anului
1776
data reorganizarii Academiei bucurestene de catre domnul Alexandru Ipsilanti ca punct de plecare al unei ere noi, cum se crede,
nu reflect realitatea. Patrunderea in invat5,mint a stiintelor pozitive
a gindirii noi este legata adeseori de anumiti profesori, nu de hrisoave.
Dupa parerea noastra, hrisovul lui Ipsilanti, care recomanda stiintele
pozitive, a legalizat un fapt deja existent. De altfel nu toate disciplinele
filozofiei noi au inlocuit simultan pe cele vechi i nici toate stiintele pozitive n-au fost introduse in invatmint concomitent, ci treptat, pe msura
ce se gaseau profesori pregatiti pentru predarea materiilor respective.
In once caz putem afirma ca' in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea
predomina filozofia luminilor i ca' stiintele pozitive se studiau cu experiente. Aceste cauze ne-au determinat s trat'm fiecare obiect de studiu
evolutiv, aratind fazele prin care a trecut pin' in 1821, cind invtamintul
In limba greaca s-a desfiintat. Vom incepe cu bimba si literatura greaca
apoi vom trece la formele de invatamint filozofic, la stiintele pozitive
si la celelalte discipline studiate in Academiile domnesti.
LLIMBA

LITERATURA GREACA

Chiar din prima ani de infiintare a Academiilor domnesti, s-a introdus


invatamintul laic 4. Studiul gramatical al limbii clasice semble tre
due un dsir des intellectuels de s'manciper de l'autorit exclusive des
4 Introducerea InvAtAmintului laic este un mare progres cultural si o exceptie pentru
tarile romfine la inceputul secolului al XVIII-lea, deoarece el nu se impune In aceeasi perioadi
si in scolile celorlalte popoare balcanice. InvAtdmIntul se dezvolt cu un mare decalaj de la

www.dacoromanica.ro

oaIsrp-NrITTIL INvATAmiNTULUI

115

procupations religieuses" 5. Cel teologic, mai ales teologia dogmaticg,


nu a constituit niciodatg obiect de studiu. Multi istorici afirmg c la Academii a domnit invgtmintul teologie. Credem cg ei au fost induqi in
eroare de paragraful I din hrisovul lui Ipsilanti, unde este prevgzut
un profesor de teologie. Dar in paragraful IV din acelai hrisov, care stabilete programa cursurilor, teologia nu figureaz in nici unul din cele
cinci cicluri de invstAmint. Explicatia este simpl. Cursul de teologie se
tinea la mitropolie, fiind destinat celor care intentionau sg, imbrtieze
cariera clericalg. Acest curs putea fi urmat i de elevii Academiei, dar
era facultativ, nu obligatoriu 6.
Academiile domneti, ca i institutiile culturale similare din Occident, cuprindeau trei forme de invgtmint : elementar, mediu i superior 7.
In prima jumgtate a secolului al XVIII-lea erau doug sectii : literarg
i filozoficg. Se studiau limba qi literatura greac precum i filozofia neoaristotelicg. Se incepea cu invgparea scrisului, cititului, socotitului i cu
studiul gramatical i apoi treptat se aborda studiul literaturii clasice i
al filozofiei. E ra absolut necesar sg se procedeze in felul acesta, intrucit,
dacg elevii nu posedau limba greac, nu puteau studia filozofia i tiintele
pozitive, care, dupg conceptia ce domina pe atunci in Orient, trebuia
predate in limba greacg clasicg, aa cum in Occident se folosea limba
latin pentru studiul disciplinelor respective.
un popor la altul In sud-estul european. Datoritii Academiilor domnesti spiritul laic si iluminist
se difuzeaza temeinic In tarile romane. Celelalte popoare din zona balcanica vor atinge nivelul
cultural dezvoltat in Arlie romane In secolul al XVIII-lea treptat i mult mai tirziu.

5 C. Th. Dimaras, La Grce au temps des Lumires, Genve, 1969, p. 12-13.


6 Profesorul Stefan Birsanescu include In istoricul Academiei domnesti din Iasi si invtmlntul In limba romana i slavond si in cadrul planului de studii al Academiei domnesti
din Iasi, prezinta un tablou pentru perioada 1714-1812, care priveste exclusiv continutul
Invatamintului in limba romana. Parerea noastra este a cele doua forme de Invatamint roman
slavon constituie obiect de cercetare Intr-un studiu care trateaza despre istoria generala
a Invatamintului roman, dar nu pot fi incluse In istoricul Invatamintului Academiilor domnesti, pentru ca in aceste Academii era un Invatamint exclusiv In limba greaca, care Invatamint constituie un capitol special din istoria Invatmintului roman. De asemenea nu credem
ca aproape un secol de la 1714 si pina In 1812 In scolile romane se citea numai dupa Ceaslov,
Psaltire, Octoih, Faptele apostolilor i Evanghelie, cum rezulta din tabelul prezentat de St. Birsanescu. (Academia.. ., p. 84). Banuim ca asa cum a evoluat Invatmlntul cu limba de predare greaca, tot asa a progresat Intr-o oarecare masura i cel roman. De asemenea, credem
ca trebuie exclus din continutul invatamIntului Academiilor i cintul bisericesc, care se Invata
In scolile romanesti. Fiind vorba de istoricul Academiei, si nu de istoria Invatamintului, credem
ca foarte multe elemente culturale date de autor In studiul domniei sale consacrat Academiei
din Iasi nu-si aveau locul acolo. In schimb lipseste din studiul profesorului Birsdnescu esentialul : continutul Invatamintului In limba greaca. Nu se arata cum a evoluat cursul de filozofie si de stiinte pozitive si de ce manuale s-au servit profesorii.
7 Cele trei forme de InvatAmint : elementar, mediu si superior nu s-au mentinut tot,
timpul functionarii Academiilor. Adeseori se Intimpla ca personalul didactic fiind 'Taus, chiar
Ja un profesor, fireste, acest profesor nu putea lndeplini sarcinile unei triple forme de invatamint. In asemenea Imprejurari, el se ocupa numai de Incepdtori sau numai de cei avansati,
dar aceste cazuri erau de scurta durata. De obicei numarul profesorilor era Intre trei i cinci.
Cei mai multi profesori, In numar de 12, au fost la Academia bucuresteana In timpul mitrepolitului Ignatie.

www.dacoromanica.ro

116

ARIADNA CAIWARIANO-CIORAN

In Academiile domneti s-a pastrat traditia bizantina evoluata.


Se predau mai staruitor limba greaca clasica i operele clasicismului

elenic. Datorita clasicismului, se dezvolt, in Principate o micare cultural a pronuntata. Putem spune c invatamintul din Academiile domneti
a fost inovator i revolutionar, se preda, adeseori, ceea ce era interzis de
biserica ortodoxa. Patriarhia ecumenica era impotriva studierii autorilor
atei ai antichitatii, care indeprtau pe credincioi de la dogmele religiei.

Studiul gramatical. Studiul gramaticii era o mama anevoioasa.

Morfologia i sintaxa limbii greceti fiind complicate, se cerea un sustinut


efort, atit din partea elevilor care le studiau, cIti din partea profesorilor
care le predau.
Se acorda maxe importan ta acestui stadia (precum i limbii clasice
greceti) pentru ca elevii Academiilor s poat, citi in original capodoperele

antichitatii greceti, s poat gusta frumusetile lor literare i s poata


aprofunda sensul lor moral i patriotic. Limba greac' clasica era instrumental celei mai frumoase culturi a antichittii, care devenea de actua-

litate dupa succesele culturale ale Renaterii i dup, avintul pe care neoclasicismul '11 luase in Occident.
In cadrul cursului de limba i literatura se predau : gramatica,
metrica, prosodia i poetica. Manualele folosite erau numeroase. Au f ost

intrebuintate atit gramaticile vechi cit i cele noi.


Directoral Academiei domneti din Bucureti, Sevastos Kyminitis
a folosit, pe ling altele, i o parafrazare a gramaticii lui Apollonios,
facut de el pentru folosul elevilor si 8
Cele mai raspindite gramatici predate in forma lor original, precum
4i in mai multe prelucrari, parafrazari i prescurtri, slut manualele lui
Constantin Lascaris i Teodor Gazis. Ele au fost editate i reeditate,
ince,pind din secolul al XV-lea i pin& in secolul al XIX-lea. Dei in acest

interval au aparut altele mai metodice, totui i aceste gramatici conti-

nuau sa fie cautate. Stim c profesorii Academiei domneti din Bucureti :


Gheorghe Hrisogon 10, Chiril Lavriotis i desigur i multi altii au predat
dupa' Gramatica lui Lascaris 11.
8 Parafrazarea lui Kyminitis s-a pAstrat in mss. gr. 70, 461 i 1224. Ms. 70 a fost in
posesia viitorului elev i profesor al Academiei domneti din Bucureti, Manase Eliade.
9 Constantin Lascaris, autorul Gramaticii, s-a ndscut la Constantinopol in 1434. A fAcut
studii In Italia Renaterii i a fost profesor la Milano i apoi la Neapole i Messina. Gramatica
sa a vAzut pentru prima datA lumina tiparului la Milano in 1476. Din secolul al XV-lea pind
In al XVIII-lea s-a bucurat de zeci de editii. Numai in cursul veacului al XVIII-lea au apArut
14 editii, din care douA venetiene concomitente in 1790, dovadA cA aceastA gramaticA era
mult cAutatA.
19 P. Uspenski i V. Benegev16, Catalogus codicum manuscriptorum graecorum qui in
monasterio sanctae Catharinae in Monte Sina asservantur, tom III/1 Petersburg, 1917, p. 172,
ni'. 1731.
11 In Bibl. Acad, s-a pAstrat in mss. gr. 85 i 451, ambele din secolul al XVIII-lea, Ms.
451 provine de la fosta bibliotecA a colegiului Sf. Saya. Gramatica lui Lascaris era folositA
i la inceputul secolului al XIX-lea in casele boiereti. De pildA, in 1804 este cumpAratA pentru
Mihai Sturza, viitorul domn al Moldovei, Cf. Virginia Isac, Biblioteci personale In Moldova

In secolul al XIX-lea in Revista Arhivelor", anul XII (1969), nr. 1, p. 49.

www.dacoromanica.ro

OONTINUTUL INVATAMINTTILUI

117

De un succes si mai mare s-a bucurat Gramatica lui Teodor Gazis 12,
precum dovedesc reeditrile i prelucrArile, fiind cea mai cautat In decur-

sul veacurilor. In Academiile domnesti a fost mult folosit in forma ei

original, dar mai ales in mai multe preluerri. Mult interes a sarnit
cartea a patra, care trata despre sintaxg, fiind prelucrat de mai multi
profesori. Cel mai amplu comentariu a fost elaborat de profesorul Acade-

miei bucurestene, Neofit Cafsocalivitis, care l-a tiprit la Bucuresti in


1768 si au predat dupl acest text, atit el cit i alti profesori in ambele

Academii domnesti, cum rezult din manuscrisele pstrate 13.


Alte gramatici folosite in Academiile domnesti de profesori i elevi,
precum probeaz manuscrisele cu insemnrile lor pstrate in Biblioteca.
Academiei, sint cele care au circulat impreun cu Gramatica lui Gazis,
fiind tiprite impreun cu aceasta, an.ume : cea atribuit lui Gheorghe

Lecapinos 14 : ilepi. auvTgecog T(.7.w p-r&-rcov, a lui Manuil Moshopoulos :


-65g Tv vollemov xod pliti-rcov cruv-recEco4, Prosodia acestuia i Metrica lui

Hefestion.
In Biblioteca Academiei s-au pstrat in citeva manuscrise i manuale
gramaticale elaborate de Ilarion Cigalas 15
Visarion Macris 16

Ultima gramatic5, a aprut in mai multe editii 17, dar a circulat


In man.uscris si a fost utilizat in Academiile domnesti. Manuscrisul 544
din Biblioteca Academiei, care o cuprinde, a fost fr indoial un manual
scolar. Pe IMO, Gramatica lui Macris mai gsim copiate In acest manuscris
22 Autorul Gazis s-a ndscut la Salonic, in 1370. A fAcut studii In Italia si a fost profesor
la Ferrara Intre anii 1441-1450. Gramatica sa a apArut In 1495, In patru cdrti. Primele editii
purtau titlul latin : Theodori introductivae grammatices libri quatuor ; mai tliziu a apArut sub.
titlul grecesc.
'13 Un ms. gr., provenind din bibl. Academiei domnesti din Iasi are Insemnarea until_
profesor precizlnd ca a Inceput sd predea dupd acest text In 1776. 0 altd copie din 1799
In ms. gr. 1462. Un rezumat in ms. gr. 357. Un text autograf al lui Neofit Cafsocalivitis,
Cu teme gramaticale, intr-un ms. care provenea de la Academia domneascA din Buc uresti.
Multe precizAri dAm in biografia lui Neofit Cafsocalivitis, care se va tipAri In curind.
Adevdratul autor al gramaticii atribuite lui Lecapinos este Mihail Singhelos. Aceastd
gramaticd a apdrut in 1515 si 1520 sub numele lui Lecapinos, impreund cu Gramatica lui Teodor
Gazis (Legrand, op. cit., III, p. 207 si 256). in 1525 apar intr-un volum pe lIngd operele lui
Gazis i Pseudo-Lecapinos i cea a lui Moshopoulos (Legrand. III, p. 300), iar In 1526, se
adaugd i metrica lui Hefestion (op. cit., III, p. 310). in 1540, se tipdresc Impreund nu.nualele
lui Gazis i Moshopoulos (op. cit., III, p.391), iar in 1546 apare din nou manualul lui Moshopoulos, Impreund cu Gramatica lui Dimitrie Halcocondylis (op. cit., p. 439). Peste aproape doud
veacuri i ceva, In 1773, Gramatica lui Moshopoulos va apArea din non la Viena singurd. Manualul de sintaxd al lui Pseudo-Lecapinos, adicd al lui Mihail Singhelos, va apArea sub numele
adevdratului autor abia In 1745, Impreund cu Gramatica lui Alexandru Mavrocordat. ManualuI
de sintaxA al lui Mihail Singhelos s-a pAstrat In Bibl. Acad. in patru mss : 372 si 1397 sub numele

de Lecapinos, 425 si 470 sub cel al lui Mihail Singhelos. Ultimul ms. este scris de un Stefan
din Moldova si provine de la colegiul Sf. Saya. Manualul lui Moshopoulos 11 gAsim in mss. gr.
492 si 505. Ambele provin din bibl. colegiului Sf. Saya. Ms. 492 a apartinut lui Scarlatnflosseti,
fiind folosit atit de el cit si de prietenii sdi.
15 Cf. mss. 85, 486 si 544.
Venetia,
16DraxtioXoyta, Texvoxoyocil XOCT' iperran6xpLacv Tg ypccecrixijg
1686.

17 De pildd in 1686, 1742, 1747, 1764, 1768 (2 ed.), 1780, 1784 si altele.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARTAN'O-CIOCRAN

118

i Gramatica lui Alexandru Mavrocordat, a lui Ilarion Cigalas si Metrica


lui Gherasim Vlahos 18.

O gramatia care a avut o larg circulatie In trile romne si din

care s-a pstrat un insemnat numr de copii in. Biblioteca Academiei este

cea elaborat de Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Fiind Intre anii


1665 si 1671 director la Marea scoal din Constantinopol, Mavrocordat a
ale/tuft gramatica sa (rpccp.lice-rmil =pi auwrecEEcog) pentru a o folosi la

cursurile sale 19 S-au servit de aceast gramatic si elevii lui Mavro-

cordat, viitorii profesori la scoala din Constantinopol : Antonios Vizantios


si Critias, iar mai tirziu a fost adus si la Bucuresti 28 Stim c dup gra-

matica lui Mavrocordat au predat profesorii Academiei din Bucuresti :

Marcos Porfiropoulos 21, Gheorghe Hrisogon 22 si altii.


0 intrebuin.tare si mai mare a avut Gramatica lui Visarion Macris,
elevul lui Mavrocordat. Scris intr-o limba simpl si sub form de 'nitrebri si rspunsuri, aceasta a inlocuit gramaticile In limba greacl arhaizant.
In secolul al XVIII-lea se vor inmulti gramaticile scrise In neogreac

si cu expunere mai metodic.


Gramatica lui Antonie Catiforos, tip.rit In prima editie In 1734
dup5, care au unnat si altele a circulat In trile romne si, desigur, a
fost folosit ca manual In. Academiile domnesti, fiind simpl si cuprinztoare. Pe lIng morfologie si sintaxg, includea si un tratat de poetic.
Aceast gramatic, pe lingl altele, a servit de model lui Ienchit Vcrescu la alatuirea gramaticii sale 23
De mare folos au fost elevilor gramaticile elaborate de : Stefan
Comitas, tiprit in 1800, Neofit Ducas, In 1804, Dimitrie Darvaris, In
1806 si dou de Constantin Vardalahos : una pentru greaca veche si alta
pentru greaca vorbit. Ele au fost tiprite abia In 1829, dar le-a elaborat
cu mult mai inainte pentru a se servi de ele la Academia domneascl.
Pentru alctuirea gramaticilor sale, Vardalahos a folosit multe gramatici
scrise de gramaticieni germani, englezi si francezi, dar de mai mare folos
i-a fost gramatica francezului Destutt de Tracy, urmind fidel partea ei
teoretic.
18 Litzica, p. 103-104. Provine de la colegiul Sf. Saya.
18 Dupd ce a circulat mult In ms., Gramatica lui Mavrocordat a fost editat6 In 1745,
dupA moartea autorului, Impreund cu manualul de sintaxA al lui Mihail Singhelos.

20 ms. gr. 1213 din Bibl. Acad. cuprinde extrase din gramatica lui Mavrocordat predate

la Constantinopol de Antonie Vizantios si Critias. De asemenea din Constantinopol a fost


adus aici si ms. gr. 355, cel mai vechi manuscris din Ora care o cuprinde, datat din 1682.
21 P. Uspenski si V. Benegevid, Catalogus..., III/1, p. 172, nr. 1731, si p. 215, nr.
1810. De fapt aceastA gramaticA i-a fost impusA lui Marcos Porfiropoulos chiar prin programa

elaboratA In 1707 de Hrisant Notara, cf. Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 398. Porfiropoulos continua s-o foloseascA si In 1715, cf. op. cit., p. 704.
22 Cf. Insemnarea aflatA pe ms. gr. 545. In Bibl. Acad. s-au pdstrat mai multe manuscrise, cuprinzind In Intregime sau In parte aceastA gramaticA, majoritatea provenind de la
.colegiul SI. Saya. Cf. de pildA mss. gr. 85, 184, 544, 576, 600, 614, 616, 647 si 1397.

23 Nestor Camariano, Modelele gramaticii lui Vdcdrescu, In Studii italiene", III (1936),
p. 185-191. Probabil VAcdrescu a folosit-o ca manual didactic, clnd era elev la Academia
.domneascA, si apoi ca model.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTITL INVATAMINTULU1

119

Nu s-au pstrat in Biblioteca Academiei copii din ultmele manuale


gramaticale, intrucit in aceast vreme textele fiind tiprite intr-un tiraj
destul de mare, ele eran accesibile profesorilor i elevilor si nu se mai fceau

copii. De pild in 1811 erau sub tipar 15 gramatici 24.

Literatura elasied. Cursul gramatical nu era chiar asa de

arid, cum se crede. In cadrul acestui curs, profesorii eruditi recurgeau


adeseori si la alte discipline. De pild, Neofit Cafsocalivitis, pentru a

explica a patra parte din gramatica lui Teodor Gazis, punea la contributie,
precum ne asigur' elenistul francez Villoison, optica, astronomia, logica
altele. De asemen.ea multe manuale de gramatic5, nu se limitau numai

la reguli gramaticale aride ; ele cuprindeau si texte literare, de care se


serveau profesorii i elevii pentru a pune in aplicare regulile morfoIogice
sintactice. De exemplu, in manualele de gramaticA gsim sentinte scrise
de diferiti poeti, mai ales Sentintele lui Cato, traduse in greacg, de Maximos

Planudis, Sentinfele lui Hrysoloras, Versurile de aur ale lui Pitagora,


poema parenetic a lui Fochilidis si multe altele.
Aceste opere au fost mult citite in evul mediu, ca i in epoca modern, nu numai in sud-estul european, dar si in trile occidentale, precum
probeaz diferitele traduceri 25.

Literatura clasia prezenta multe avantaje pentru educarea tineretului. Ea forma spiritul estetic al elevilor i caracterul lor. Le oferea
exemple de inalt, tinut moral i patriotic. Admiratorii stiintelor

filozofiei moderne, rmineau credinciosi adepti ai literaturii clasice. Acesta

a fost cazul directorului Academiei domnesti din Bucuresti, Constantin


Vardalahos. El pleda, fled, rezerv, pentru noua gindire
filozofie, dar cu privire la literatura care mi depinde de progresul
tific, ci de talentul literar si de simtul i gustul frumosului, era un mare
admirator al antichittii. Reputatia Iliadei i Eneidei, spunea el, va Amine
vesnic, 26. Vardalahos va introduce in 1820 in Academia domneasc din
Bucuresti ea obiect de studiu si literatura comparat, scotind in evident
paralelismul intre literatura veche i cea a popoarelor moderne.
In clasele mici se citeau si se interpretau texte mai usoare ea Sentinkle lui Cato, in versiunea greac a lui Planudis. Primal profesor al
Academiei iesene ruga in. 1707 pe Hrisant Notara
trimit, printre
altele i Sentintele lui Cato, fiinda se simtea acolo mare lips de man.uale.
24 ,,A6 yLo -

`Eplifil;", 1811, p. 294. PrecizAm a In Mara de mss. gr. cu continut grama-

tical, citate mai sus, In Bibl. Acad. s-au pAstrat si o sumedenie de alte texte gramaticale
anonime, ant In manuscrisele grecesti, cit i In cele romnesti.
65 Amintim clteva traduceri In francez. Sentinfele lui Cato au fost traduse de Pierre
Grosnet, 1492 si 1530; de Math. Cordier, 1536; De Franois Habert, 1530; de Mac, 1538;
de Michel Papillon, 1546; de Estienne du Tronchet, 1584. Operele lui Pitagora i Fochilidis

au fost traduse in francez In versuri de J. A. de Baif, 1574; de P. Tamisier, 1589; denBarthlemy Fournier, 1577. Versurile de aur ale lui Pitagora au mai fost traduse In francez si de
Catherine des Roches, 1583. Si In zilele noastre versurile pitagoreene slut gustate. O nota traducere In limba francez1 a dat Mario Meunier, 1925, si o traducere In limba romani Irineu,
mitropolitul Moldovei i Sucevei, 1940.
26 Const. Vardalahos, `Pvrop tic?) Tkxv7), Viena, 1815, p. 376.

www.dacoromanica.ro

ARTADNA CAIVEARSANO-CIORAN

120

*i In Bucuresti, in 1710, stim c profesorul Gheorghe din Cipru a predat


Sentinkle scriitorului latin 27, iar in 1748 erau predate de Alexandru din.

Larisa. In tot cursul secolului al XVIII-lea, Sentintele lui Cato au fost


manualul preferat de profesori, dovadI numarul mare de copii cu traducere interliniarI, cu parafrazgri sau cu traducen i In neogreacl pIstrate
In Biblioteca Academiei 26.
Alte texte mai usoare pentru clasele mici erau Sentintele lui Hrysoloras 22, Fabulele lui Esop 3, Versurile de aur ale lui Pitagora 31, operele
lui Xenofon. : 'AvecEiccatc; i Kuporrat8doc32.
Cele douI opere ale lui Xenofon sint istorice, dar i filozofice. Cuprind, ca i alte opere clasice, exemple moralizatoare, exemple de Inte-

lepciune si de iubire de aproapele care contribuie la fericirea omului,


o temI mult dezbItutg, in sec al XVIII-lea 33. Operele lui Xenofon au
fost traduse si predate de directorii Academiei bucurestene : Lambros
Fotiadis 34 i Constantin Vardalahos, precum si de altii. Traducerile lui
Vardalahos slut Insotite si de un mare numr de comentarii, care lmuresc textul 35.
Un manual folosit mult In mai toate colile grecesti slut Caracterele
lui Teofrast : '.1-14Lxo1 xo:pax-r7Ipe;, o culegere de portrete morale, care
serveau de exemplu eievilor pentru formarea caracterului lor 36. In ms.
gr. 78, datat din 1771, Impreun cu Caracterele morale ale lui Teofrast
este copiat vestitul _Manual al lui Epictet, expresia protestului maselor

22 Bibl. Acad. pach DCLXXXVI/57.


28 Cf. de pildA mss. gr. 14, 167 (cuprinde textul atit In found arhaizantd cit i In neo-

greacA) 406, 451, 472, 511, 692, 882. Majoritatea niss. provin din fosta bibliotecA a
colegiului Sf. Saya.

29 Primul profesor al Academiei iesene, care, precum am vAzut mai sus a cerut pe
Cato, era dornic sA aibd si pe Hrysoloras, i lntre anii 1800 si 1806 stim cd era predat
de profesorul din Iasi Grigorie din Creta. In Bibl. Acad. s-a pdstrat In ms. gr. 76, care este
o copie dupd un text tipArit In 1801.
30 Neofit Cafsocalivitis a predat o introducere la Fabulele lui Esop, ms. gr. 242.
Fabulele lui Esop au fost predate la Iasi, Intre anii 1800 si 1806, de Grigorie din Creta, lar
la Bucuresti de Gheorghe Ghenadie. Const. Vardahalos a predat de asemenea Fabulele lui
Esop i chiar a alcdtuit un manual : Mcc.04H.Lovra Ex -rixv MaconeEcav 110.cov, fabulele fiind.
traduse In neogreacd. In Bibl. Acad. s-au pdstrat In mss. gr. 511, 542, 591, 864, 1024. Unele
din aceste texte sint cu interpretare interliniard, altele stilt traducen i In neogreacd.
31 MSS. gr. 167, 184, 406, 882. De textil din ms. 167 s-a servit Sevastos Kyminitis.
33 Operele xenofoneene sint cuprinse In mss. gr. 373 si 893. Cyropedia mai este cuprinsA

si In ms. gr. 208, lar Memorabilele In mss. gr. 27 si 402. Ms. 893 a fost In 1784 in posesia
lui Grigore Brincoveanu. Operele lui Xenofon au circulat In limba francezd Ina din 1529 In
traducerea lui Claude de Seyssel (Anabasis) si In traducerea lui Jacques de Vintemille, 1547
(Cyropedia). Operele complete in traducerea lui J. B. Gail, 1795-1814, in 10 volume si un atlas.
34 Fericirea omului era una din preocupArile cele mai importante ale moralistilor seco-

lului al XVIII-lea si se seria mult asupra acestui subiect. Cf. Paul Hazard, La pens& euro-

penne au XV II le sicle. De Montesquieu a Lessing, Paris, 1963, P. 23.

34 Abyto `Epp.", 1811, p. 83.


35 S-au tipdrit dupA moartea sa, dar ele au fost elaborate in timpul clnd era profesor.

38 Caracterele lui Teofrast s-au publicat pentru prima data In neogreacA In 1783. Adamantei Coray va da o noud editie In 1799, lar Dimitrie Darvaris clteva editii, incepInd din
1795. Aceastd opera morald a servit de manual didactic in decursul veacurilor. In Bibl. Acad.
se pdstreazA In mss. gr. 78 si 452, al doilea ms. provenind de la colegiul SI. Saya.

www.dacoromanica.ro

coNITNtrruz. INvATAm.tNTuLui

12L

exploatate i condamnarea moralei rinduielilor sclavagiste 37. 0 alta copie

In ms. gr. 31, a fost facut in 1796 de un elev al colii din Moldova

U.

Opera lui Hesiod : 'Epycc xoci. 4.6pxt. a fost introdusa in Academia


din Bucureti ca manual didactic chiar de primii profesori: Sevastos Kyminitis 39 i Marcos Porfiropoulos 40. Este un poem didactic in exametri.
Poetul a abordat in opera sa probleme filozofice i sociale ale timpului
su cu mult curaj, prezentind formarea lumii materiale san facind o ana-

lizI ptrunzatoare a structurii sociale, in mod special repine atentia sa.


viata grea a Vranimii. Interesul asupra operei acestui autor s-a mentinut
In decursul veacurilor i pina in zilele noastre, atit din punct de vedere
al formei, cit i al fondului. A atras filologi de talia lui U. Wilamowitz,

E. Meyer sau Fr. Jacob ", precum i multi traductori

Un autor clasic mult studiat in Academiile domneti a fost Plutarh.


Operele lui cu con.tinut filozofic, politic, istoric i moral au fost mult
apreciate atit in evul mediu cit i in epoca iluminismului, devenind lectura

cea mai instructiva i cea mai placuta pentru oamenii culti din Europa..
Protagonitii Revolutiei franceze se laudau ca au petrecut mai multe
zile i nopti citind Viefile paralele ale acestui autor, care le-au deschis noi
orizonturi de gindire despre omenire i despre normele de convietuire.
Si pe timpul lui Napoleon, Plutarh se bucura de mare cinste 43. Biografiile

37 Manualul lui Epictet a fost o carte mult cAutatA In toatA Europa. A fost tipArit
In limba greacA de repetate ori i a fost tradus In mai multe limbi. In limba romAnA avem
dou traducen i moderne. Una a fost elaboratA de Nicolae I. Iacovescu In 1901, cealaltA deC. Fedele In 1925. In limba francezA, IncepInd din 1544, clnd a apArut traducerea lui Antoine
Du Moulin, au vAzut lumina tiparului numeroase altele. O traducere contemporanA a fost
boratA de Joseph Soulh, Paris, 1963 (Les Belles Lettres).
38 Cf. si ms. gr. 1030. A apartinut lui Dimitrie A. Sturza.
39 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. XVI, si A. Papadopoulos-Kerameus, IepoaoXuilt., IV, p. 296.
48 `IepocroXup.t.v.4..., V, p. 96. Ms. autograf al lui Porfiropoulos provine de la colegiul
Sf. Sava. In Bibl. Acad. opera lui Hesiod s-a mai pAstrat In urmAtoarele mss. gr. : 15, 472.
si 692. Ms. 472 provine, de asemenea, de la Sf. Saya.
41 A. Piatkovski, Concepliile filozofice ale lui Hesiod f i exegeza modernd, In Studik
clasice", VII (1965), p. 335.
42 In francezd au apArut mai multe traducen Inca din secolul al XVI-lea. De pildA,
opera hesiodeanA a fost tradusA de Richard Le Blanc, 1547; de Lambert d'Aneau, 1571 ; de
J.-A. Ball, 1574; de Jacques Le Gras, 1586. Amintim si citeva traducen din secolul nostru.
In francezA, 1928; In italianft, 1929; In romAnA de Bezdechi, 1930 si altA editie 1957 ; In ungarft,

1955. In zilele noastre a apArut studiul lui Jacques Schwartz, Pseudo-Hesiodeia. Recherches
sur la composition, la difusion et la disparition ancienne d'ceuvres attribules Hsiode, Paris, 1960.
iXeu6epfoc T(.7)v 'EXAvon, Atena,
43 Cf. Ap. Dascalakis, '0 'Aacq.i.o'cvorto Kopcdjg xcd

1965, p. 220. Opera plutarheanA a fost tradusft In mai multe limbi europene. Ne mArginim
sA semnaldm citeva traducen In limbile francezA si romdnA. In francezA s-a tradus In Intre-

gime de mai multe ori, dar s-au fAcut si multe traducen fragmentare. Cea mai veche traducere este din 1559. Apoi au urmat In 1567, 1619, 1799-1803, 1909 si multe altele. In
limba romAnA a fost tradusA de repetate ori : de Const. Aristia, 1857; de M. JacotA, 1938 ;.
de Nicolae Bogdan, 1939; de St. Bezdechi 1943; de N. S. Barbu, a cArui traducere s-ft tipArit
de dou ori, In 1957 si 1960. Precum vedem Viefile paralele au fost citite si studiate In limba
greacii In sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, dar iatA cA si In zilele noastre se citesc i apar In

repetate editii. George Cosbuc nu numai a a citit opera plutarheanA, dar a fAcut si o serie
de adnotAri pe marginea ei. Cf. A. Dutu, Biblioteca lui George Cosbuc. Date privitoare la lectura si cultura poetului In Studii i cercetAri de Bibliologie", vol. III (1960), p. 185-186..

www.dacoromanica.ro

ARIALYNA CAMARTANO-CIORAN

122

marilor oameni ai Elladei si Romei prezentau interes pentru continutul


lor bogat in exemple morale. Ele au constituit izvor de inspiratie pentru
romancierii i dramaturgii secolului luminilor. Coray considera ea opera
lui Plutarh, cu biografiile oamenilor antichittii, era manualul scolar eel
mai nimerit ce se putea pune in mina elevilor i profesorilor, i aceasta
convingere l-a determinat s dea savanta sa editie a Viefilor paralele 44.
Nu ne indoim c Viefile paralele au fost predate in Academiile domnesti,
dei In Biblioteca Academiei nu s-au pastrat copii. Dovada ca opera plutarheana a fost mult citita In tarile romne este faptul el' ea este eitata
de cronicarii romni. i celelalte opere ale lui Plutarh au fost mult studiate.
Mai ales opera sa despre Educafia copiilor a fost loarte mult apreciata in

secolul al XVIII-lea, fiind una din operele clasice pe care profesorii o


studiau Cu predilectie cu elevii lor, datorita calitatilor ei literare, morale
si educative. Aceast opera pedagogic a fost predat' de mai multi profesori. De exemplu de Manase Eliade intre 1765 si 1767, cum rezulta din
Insemnarile elevilor
16, de Neofit Cafsocalivitis, care a tradus-o si a

comentat-o In neogreaca In 178216, de Lambros Fotiadis, care de asemenea

a tradus si comentat o mare parte din operele plutarheene 47. Alte opere
.de acelasi autor predate In Academiile domnesti, sint : Ilept Toi3 dotokkr.v 48,
extrase din erytcLvec =payIlept rcoXvispayv.ocrvl 48, flrp paoraou-rf.cg 50,
yaiLovra 51.

Un alt autor, care s-a bucurat de o apreciere tot atit de mare ca si


Plutarh, este Lucian din Samosata.

Acest filozof epieurian a ridiculizat In operele sale, mult apreciate


In decursul veacurilor in toata Europa, defectele societatii timpului
ea : aroganta, pedauteria, laeomia pentru avutii, libertinajul i altele.
Operele sale au exercitat o puterniel influent asupra unor scriitori ai
evului mediu i ai epocii moderne. i In zilele noastre operele lui pot fi
citite cu folos. Un volum euprinzind opere alese ale lui Lucian s-a publicat In 1959 In traducere romna, pe IMO, altele mai vechi.
AmAnunte despre importanta operelor plutarheene : Ilept rmi8cov iicycoyiigi BEOL
TC0Cpeaxipot, despre editiile si traducerile aphrute In Occident precum si despre traducerile

Mute In limba romAnh, tiparite sau rhmase In manuscris cf. articolul bine documentat al
Mariei Marinescu-Himu, Plutarh In literatura ronuiria, In Studii clasice", XI (1969),
p. 271-278. Recent a aphrut si un alt studiu: S. R. Hamilton, Plutarch, Alexander. A
commentary, Oxford, 1969.
44 Formeazh mai multe volume din vestita sa `EXX-nvLx-h Bi6Xto0.-hx1". Este o editie
erudith cu prolegomene i comentarii, In care Coray li expune teoriile sale lingvistice i peda-

.gogice. 0 a doua editie in 6 vol. a apdrut la Atena In 1838.


45 Cf. ms. gr. 215 din Bibl. Parlamentului din Atena, descris de Sp. Lambros in Niog
'EXX-rpopiwcov", VI (1909), p. 88-90.
46 Ms. gr. 242 din Bibl. Acad. Alte mss. gr., cuprindnd aceastd opera cu traducere interliniar sau in neogreach : 15, 322, 736, 806, 807, 1027.
47 A6YEK `EP14;", 1811, 1:". 8348 Textele : Des pre ascult are i Des pre curiozitate credem ch le-a tradus In neogreach
sI le-a predat Neofit Cafsocalivitis. Sint cuprinse In acelasi ms. 242, In care se ghsete si traducerea lui Despre educarea copillor i altele. Opera Des pre ascultare, In alte traducen sau parafrazdri, se gdseste si in mss. gr. 16, 56, 322 si 1027.
49 Mss. gr. 16, 242, 672, 1027.
5 Ms. gr. 357 din Bibl. Acad.

51 Ms. gr. 519, provine de la colegiul Sf. Saya,

www.dacoromanica.ro

OCINTINUTUL INVATAMINTULUI

123

Operele lui Lucian au fost introduse in studiu in Academiile domneti chiar de primii profesori. Sevastos Kyminitis a parafrazat i, desigur,
a, predat Dialogurile mortilor, care au fost traduse in neogread, i comentate cu elevii lor i de profesorii Marcos Porfiropoulos, Gheorghe Hrisogon,
Neofit Cafsocalivitis, Chiril Lavriotis, Lambros Fotiadis, Constantin
Vardalahos i. probabil i de altii 52 Dialogurile plutarheene au fost
predate i in Academia din 12,0 de Grigorie din Creta.

vestitele discursuri tle lui Demostene, marele orator al antichittii, nu lipseau din programa Academiilor. Le-au interpretat cu elevii
lor Neofit Cafsocalivitis 53 i Lambros Fotiadis " la Bucureti, Chiriacos
Triantafilu la Iai55. Desigur c au fost predate i de alti profesori,

la Biblioteca Academiei s-au pastrat numeroase copii cu interpretare


interliniar, 56.

In cadrul cursului de literatura, firqte un loe de frunte ocupa i


fiada, una din cele mai desavirite cregii ale genului epic din literatura
universal. Unele rapsodii au fost traduse i interpretate la Academia
din Bucureti de Neofit Cafsocalivitis ", de Teodor din Dristra 58, de
elevul ion, Manase Eliade 59 i de altii. tim c in 1811 aceasta capodopera a fost analizat,' de profesorul Atanasie Vogoridis 60. La Biblioteca
Academiei s-au pstrat numeroase copii din secolul al XVIII-lea, cu
traducere interliniara, multe din ele provenind de la Sf. Saya 61.
Odele lui Pindar au fost parafrazate i predate de Sevastos Kyminitis 62, de Lambros Fotiadis 63 i desigur i de altii.
Genul dramatic al antichitatii greceti este mai slab reprezentat
In lista operelor literare studiate In Academiile domneti. Predarea tragediilor i comediilor era interzis in secolul al XVIII-lea in colile grece0i
de catre patriarhia ecumenica pentru motivul c aveau elemente ateiste,
totui la Academia din Buctireti, tragediile lui Sofocle i Euripide, precum

comediile lui Aristofan, au constituit obiect de studiu, precum dove-

52 A. Papadopoulos-Kerameus, lepocso).14ivrodi, V., p. 96. In Bibl. Acad. textele lui


Lucian s-au pdstrat In mss. gr. 15, 208, 275, 300, 322, 332, 402, 406, 413, 451, 460, 462, 472,
882 si 1024. Multe din aceste manuscrise au textele cu traducere interliniard, ceea ce dovedeste cd

slut texte scolare. Ms. 275 provine din bibl. mitropolitului Iosif Naniescu ; ms. 402 de la cole-

giul Sf. Saya, iar ms. 1024 din bibl. lui stefan Sihleanu.
53 Ms. gr. 242 de la Bibl. Acad.
54 ,..A.6yLog `Epp.-7K", 1811, p. 83.

loan Bianu, Catalogul manuscriptelor romdnefti, vol. I, Bucuresti, 1907, p. 644.


56 Mss. gr. 56, 64, 208, 423, 451, 864.
59 Ms. gr. 427 de la Bibl. Acad.
53 Ms. gr. 242 de la Bibl. Acad. Textul este scris in 1784 de un elev al lui Teodor din
Dristra, numit Ghitd.
59 Manase Eliade a predat rapsodiile lui Homer intre anii 1765 si 1767, cf. ms. 215 din
Bibl. Parlamentului din Atena descris de Spyridon Lambros In Nio 'EXXlvoii.vkicav", VI
55

(1909), p. 89.

6 Atanasie Vogoridis a publicat cursul sdu In revista vienezd MyLo; `Epi.eiN" din
1812, In mai multe fascicole in continuare.
61 Mss. gr. 24, 167, 228, 274, 316, 406, 424, 451, 807, 882.
62 A. Papadopoulos-Karameus, `IepocroXut.ivrixil ..., IV, p. 124, nr. 143, si p. 296, nr. 322.

63 A6ro `Epp5j", 1811, p.83.

www.dacoromanica.ro

124

ARLAVNA CAMARIANO-CIORAN

dese manuscrisele pgstrate cu interpretare interliniarg 64 Kyminitis a,


parafrazat i predat Ajax i Hecuba de Sofocle 66, Marcos Porfiropoulos
Ajax de Sofocle i comedia Plutos de Aristofan 66, iar Atanasie Vogoridis-

a analizat cu elevii si tragedille lu Sofocle 67.


operele istoricilor : Herodot, Tucidide i Herodian au fost studia,te in Academiile domneti, dar nu in cadrul unui curs de istorie. Ele
s-au pgstrat Cu interfratare interliniarg. Acest fapt dovedete cg fceau
parte din programa studiului limbii i literaturii greceti 68 Comentarii
la operele lui Tucidide a fcut profesorul Neofit Cafsocalivitis 69. Lambros

Fotiadis a tradus in neogreacg, operele istoricilor Tucidide i Herodot.


le-a predat elevilor sgi 79, Grigorie din Creta a predat intre anii 1800
i 1803 pe Herodian n.
Precum vedem operele antichitgtii continug, sg, fie predate i la.
inceputul secolului al XIX-lea, dar acest fapt nu trebuie confundat cu

traditionalismul, ci dimpotrivg trebuie privit dans la perspective de

l'innovation. Le retour l'antique coincide avec l'esprit de rvolte" 72.


Opere parenetice. Un gen literar mult studiat in Academiile domneti este cel parenetic, introdus chiar de Sevastos Kyminitis. Precum se
tie, pareneza este un discurs sau o epistold, in care se dau precepte, se aratg
modul de comportare a omului In diferite imprejurgri ale vietii pentru ca s,

fie virtuos i fericit. Parenezele sint un fel de c'grti de bung cuviintg, pe


care le gsim i in literatura moderng. Unele din aceste pareneze au
fost alcatuite special pentru suverani. in ele se dau, algturi de precepte
generale, intilnite in toate parenezele, i indicatii speciale de care are
nevoie un ef de stat.
Literatura pareneticg a ap'rut in antichitatea greacg, dar s-a bucurat
de o mare inflorire in epoca de strlucire i prosperitate a Imperiului
bizantin, cind granitele acestui Imperiu se intindeau ping, la Eufrat i
cuprindeau in interiorul lor mai multe popoare cu obiceiuri i traditii
diferite. Cirmuirea acestor popoare devenea din ce In ce mai anevoioasg,
se cerea multg abilitate i diplomatie, de aceea se acorda o deosebitg
atentie creterii i educatiei principilor motenitori ai tronului Bizan-

64 Hecuba lui Euripide este cuprinsA In mss. gr. 316, 406, 503 si 519, iar Oreste In msgr. 882. Comedia lui Aristofan : Plutos s-a pdstrat In mss, gr. 208, 451, 462, 472, 511. Mate

la Bibl. Acad.
65 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., IV, p. 296, si Hurmuzaki, Documente, XIII,.
p. XVI.
66 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., V, p. 95 si 96; manuscrisul provine de la colegiul Sf. Sava.
67 Analiza literarA a lui Atanasie Vogoridis asupra tragediilor lui Sofocle s-a publicat
In A6r.o TN./5K" din anul 1811, In mai multe fascicole In continuare.

68 Mss. gr. 208 si 1026 de la Bibl. Acad. cuprind o parte din opera istoricA a lui Tucidide ;

primul ms. cuprinde o traducere In neogreacd, iar al doilea o interpretare interliniarA.


69 Gh. Zaviras,
'EXXo'cg, p. 485-486.
A6r.og `Epi.tijg,", 1811, p. 83.
21 loan Bianu, op. cit., p. 644.
22 C. Th. Dimaras, La GrAce au temps des Lumires, Genve, 1969, p. 15.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI

125

-tului. Iata motivele care au generat dezvoltarea i inflorirea acestui gen

literar, numit i Oglinzile domnilor.

Domnii fanarioti incurajeaza genul parenetic si pe Rugg' faptul


se alcatuiesc opere noi de acest gen, se reactualizeaz si cele vechi. Dorind

pregateasa pe fili lor pentru a-i urma la domnie, domnii fanarioti


le puneau in mina tratatele bizantine ce indicau virtutile pe care trebuia sa le posede suveranii si indatoririle lor fata de poporul pe care

.guvernau.

Sevastos Kyminitis, a ales citeva din cele mai reprezentative opere


.de acest gen si le-a tradus in neogreaca, pentru a le face mai accesibile,
le-a oferit domnitorului Constantin Brincoveanu, dar in acelasi timp
le-a predat i elevilor
Din operele de acest gen ale antichitatii grecesti au fost alese
predate : Discursul cdtre Nicocles al lui Isocrate, precum si Discursul
cdtre Demonicos, atribuit aceluiasi Isocrate.
Ca orator, Isocrate este inferior lui Demostene, discursurile sale

insa au fost mult apreciate pentru continutul lor parenetic si moral.


Acesta a cautat sa fundamenteze retorica pe baze morale, indepartindu-se

de sofisti, care acordau mai mare importan t formei, neglijind fondul


etic. Stilul su prezinta o oarecare monotonie, iar gindirea sa nu este
intotdeauna justa, totusi, in epoca sa, chiar i in zilele noastre, operele
isocratice au fost i slut malt apreciate. Secole de-a rindul au fost studiate, traduse i imitate. Dovada ea Discursurile isocratice prezinta mare
interes este faptul c5, chiar in secolul al XIX-lea, precum i In zilele
noastre, ele continua sa fie de actualitate, apreciate i reeditate 73.
Isocrate Ii punea drept tintl sa inspire locuitorilor oraselor, cirmuitorilor i cetatenilor sentimente morale. Recomanda indulgent, egalitate,
patriotism, iubire pentru libertate, respectarea angajamentelor mate etc.
Discursurile sale erau recomandate suveranilor, fiind izvoare de pretioase

invtminte pentru o cirmuire rezonabill. De pilda In Discursul catre


Nicocles, Isocrate sfatuieste pe elevul su sa iu.beasca i s'a ocroteasc
pe supusii sal, mai ales pe cei simpli i slabi de povara impozitelor
de exploatarea slujbasilor. Il indeamn s nu pastreze traditii vechi
care nu slut in interesul obstesc. S aib legi drepte i s judece cu chibzuiala i dreptate. SI reverse generozitatea sa asupra vaduvelor, batrinilor copiilor.

73 Din bogata colectie de traducen i editii ale discursurilor isocratice In mai toate
limbile europene amintim numai clteva care au avut o mai larga circulatie. De pilda : a lui
Louis Maigret, 1544; a lui J. Bache, 1544; a lui Ant. Macault, 1547; a lui De Matha, 1547;
.a lui S. A. de Wassigny 1549; a lui Louis Le Roy, 1551 i 1568; a abatelui Auger, 1781; a
.lui Langue, 1803; a lui Coray, 1807; a lui Baiter i Sauppe 1839; a lui Fredericus B/ass,
1886 ; a lui Max Scheider, 1886 1888 ; a lui Georges Mathieu et Emite Br6mond; 1928 i
1960 (les Belles Lettres) ;a lui Friedrich Zucker, 1954. Discursul pseudo-isocratic catre Demonicos
a fost tradus In romand de Dinicu Golescu i intercalat In opera sa : Adunare de pilde, 1826, (cf.
i Al. Dutu, Un critique des normes de conduite Isocratiques: Dinicu Golescu, In Revue des tudes

sud-est Europennes", tom. V (1967), nr. 3-4, p. 476), precum o de Gh. Murnu In cule-

serea sa : Din comoara de tnfelepciune antic& Bucureti, 1923.

www.dacoromanica.ro

126

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Discursurile lui Isocrate le-au interpretat cu elevii lor mai multi


profesori 74. Sevastos Kyminitis 75 care le-a tradus in neogreac i le-a
dedicat domnitorului Constantin Brincoveanu, Marcos Porfiropoulos 78,

Neofit Cafsocalivitis 77 i altii.


Discursul ceitre Nicocles a fost tradus de directorul Academiei ieene,
Mesiodax, in neogreaca i franceza 78. Fail, indoialac i acest profesor

l-a predat la Iai. Mesiodax nu a facut numai o simpla. traducere. El a


aprofundat gindirea isocratic umanitarista i parenetica i multe din
ideile autorului clasie le-a repetat in operele sale.
Din produsele bizantine, un loe de frunte ocupa Capitolele parenetice ale lui Agapet. In prefata-dedicatie catre Brincoveanu, pus in
fruntea tradueerii acestor capitole 78, Kyminitis arata ea' operele parenetice pe care i le dedica' sint mai scumpe decit aurul, argintul i pietrele
pretioase, pentru e din ele suveranii invata' care este menirea lor.
sfatuiete s citeasc i s reciteasca meren parenezele i s cirmuiasca
aa cum Il invata ele. Foloasele pe care le pot avea suveranii, citind
opera lui Agapet, sint mari, caci aceast opera, nu se adreseaza, spune
Kyminitis, unui rege neinsemnat, ci marelui imparat Iustinian 8.
Aceast opera parenetica a avut Inca din secolul al XVI-lea o larg
circulatie atit in Occident, eh i in sud-estul european, prin traduceni
i reeditari in limbile latin, franceza, slava, romana i neogreac. Interesul pentru opera lui Agapet s-a mentinut pin in secolul al XIX-lea
74 Operele isocratice s-au pastrat In Bibl. Acad. In urmatoarele mss. gr. : 15, 185, 208
274, 275, 316, 406, 423, 451, 460, 462, 503, 672, 871, 1022, 1023, 1027, 1258. Ms. 460 a fost
scris pentru Constantin Sutu i prietenii si. Ms. 1022 provine din biblioteca lui t. Sihleanu,

iar ms. 274 din bibl. mitropolitului Iosif Naniescu.


75 Constantin Daponte, Kccreaoyog..., in Const. Erbiceanu, Cronicarii..., p. 204.
76 A. Papadopoulos-Kerameus, `IepocroXop.mxil, V, p. 95.
77 Ms. 21 din Bibl. Parlamentului din Atena, descris de Sp. Lambros In 1\16o;
voilvil[uav", I (1924), p. 361-362.

78 A aparut la Venetia in 1779.


79 Capitolele parenet ice ale lui Agapet s-au pastrat In Bibl. Acad. In mai multe mss.,
atIt in forma originala, clt si In traducen i In neogreaca. Cf. mss. gr. 15, 274, 316, 322, 406,
511, 552, 577, 725, 1092, 1202 si 1224.
" Probabil ca opera lui Agapet, alctuita din 72 de capitole scurte, Kyminitis a tradus-o
pentru insusi Brincoveanu, iar celelalte opere parenetice pentru tinerii lui fii. Genul parenetic
ill interesa mult pe inteleptul domn. Din Indemnul lui, Hrisant Notara a tradus In neogreaca
Invdmturile atribuite lui Vasilie Macedoneanul catre fiul sail, pe care domnul Tarii Romanesti
le-a tiparit cu cheltuiala sa la Bucuresti In 1691. Probabil ca tot din indemnul lui Brincoveanu
a tradus i loan Comnen In 1697 in neogreaca Maxime de regi f i generali, precum i Maxime
de filozofi f i retori i le-a dedicat domnitorului Constantin BrIncoveanu (Ms. gr. 1044 de la
Bibl. Acad.).
81 Prima editie In limba greaca este In 1509. 0 reeditare a textului grecesc Insotit de
traducere latina apare in 1518, dupa care urmeaza i alte editii. In limba franceza prima
traducere se tipareste In 1563, elaborata de Jean Picot. Au urmat traducerile lui Pardoux du
Prat, 1570, i ale lui Jrilme de Bnvent, 1612. In limba slava opera lui Agapet a fost tradusa
de Petru Movila i tiparita la Kiev In 1628. Traducerea in limba romana a circulat In manuscris Inca din secolul al XVII. Este interesant de stabilit daca In cele clteva manuscrise In
care s-a pastrat textul roman este o singura traducere sau mai multe, independente una de
alta, si daca traducatorul sau traducatorii au folosit numai originalul lui Agapet sau i ver:
siunea lui Kyminitis. Era bine daca Alex. Dutu lamurea aceasta problema in articolul

www.dacoromanica.ro

CONTINUTT.TL INVATAMMTULUI

127

Operele parenetice elaborate pentru educarea tinerilor motenitori


de tronuri erau tot aa de folositoare i oricArui tin'r, oricrui om,
pentru formarea caracterului su moral i pentru deprinderea bunelor
moravuri. Pentru acest motiv, operele ca continut parenetic au fost
mult studiate in Academiile domneti.
De o deosebit apreciere s-a bucurat Diseursul eettre imparatul
Arcadio despre domnie al lui Synesie, care stirnete interes i in zilele
noastre 82. Acest discurs a fost predat de profesorii din Bueureti : Sevastos Kyminitis 82, Teodor din Tirnavo ", Neofit Cafsocalivitis 85 i Lam-

bros Fotiadis 86 Era una dintre operele literare i parenetice in acelai


timp pe care profesorii o interpretau cu predilectie, datorit calittilor
ei morale 87. De altfel, atit Diseursurile lui Isocrate i Synesie, cit i
Capitolele lui Agapet au fost introduse obligatoriu in programa Academiei
bucuretene elaborat in 1707 88.

Sevastos Kyminitis a tradus in neogreac i opera parenetic a

lui Theofilact arhiepiscopul Bulgariei Ilcccadoc 6accramil 'rrp thv Hopcpupoy6vvryrov Kcava-rocv-rivov pe care credem c a studiat-o cu elevii si 89.

Si Capitolele parenetice catre Leon, atribuite lui Vasilie Macedoneanul, au fost parafrazate i predate de profesorii Aeademiei domneti
din Bucureti Teodor din Dristra " i Chiril Lavriotis 91.

Credem c nu greim dad, vom introduce in ciclul parenetic i


citeva opere pstrate in manuscris in Biblioteca Academiei. E vorba de
o culegere de opere educativ-parenetice pentru care se precizeaz
slut destinate domnitorilor: `137yroptwil TO5 fryetx6vog 92, 11*Lxil

Toti i)yet.t.tivo 93,

Acrytx41 To5 ilys1.46vog 94, Oucroch 'ros 17yei.i.61vo 95, AL8ctaxcaeZov -rob' i)yep.6voq xca
eyevi.Lv avap6v. Mpog 8ercepov. Obtovop.LA -ro5 ilyeti.6vo; 96
riatTLXil

Le Miroir des princes" dans la culture roumaine (Revue des tudes sud-est europennes",
tom. VI (1968), nr. 3). 0 traducere In neogreaca, elaborata de Serafim Pisidios, s-a tiparit la
Venetia In 1782. 0 alta editie in 1816, Impreuna cu Viaja f i fabulele lui Esop i Hristoilia lui
Antonie Vizantios. Precum vedem si In secolul al XIX-lea aceastd opera parenetica era cantata.
88 O traducere In limba franceza cu note, comentarii i introducere, elaboran de Cristian

Lacombrade, a aparut la Paris In 1951 (Les Belles lettres).


88 ms. gr. 557 din Bibl. Acad. cuprinde mai multe traducen i facute de Kyminitis
predate elevilor sdi.
84 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 351-352.
85 Mss. gr. 242 si 1023 din Bibl. Acad.
A6yLo `Epti.-7]g", 1811, p. 83.

Discursul lui Synesie care Arcadie s-a mai pastrat In mss. gr. 233, 274, 423, 424,
460, 517, 557, 726, 1027 si 1288 din Bibl. Acad.
Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 393.
89 Ms. gr. 557 din Bib]. Acad.
99 A. Papadopoulos-Kerameus, lepocroXu[wrocil..., I, p. 568 non.
91 Operele lui Agapet i Vasilie Macedoneanul au fost traduse i In limba rornana o
au circulat In mai multe copii manuscrise.
92 Mss. gr. 457, 513 i 529 din Bibl. Acad.
93 Mss. gr. 441 si 529 din Bibl. Acad.
94 MSS. gr. 441 si 513 din Bibl. Acad.
Mss. gr. 441 si 529 din Bibl. Acad.
96 Mss. gr. 441 si 529, din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

-128

irrep.6VO4 97. Bnuim c aceste opere au fost studiate in Academiile dom-

nesti pentru c toate manuscrisele care le cuprind provin din biblioteca


Colegiului Sf. Saya. Trei volume manuscrise cuprinzind aceste texte eran
si in biblioteca lui Constantin Mavrocordat. In aceste manuscrise se face
precizarea c' ALSocaxoadov Tc.7.)v Ilyst).6vcov xcci 4i)yevc-iiv avapc7.)v ca i celelalte
opere aratate mai sus, precum si o geografie slut o traducere fcuta de
Andreas din Atena

Hristoitii. In secolul al XVIII-lea slut incluse in continutul

invtamintului Hristoitiile sau c'rtile de bun cuviinta, manuale pedagogice care au drept scop educarea morala a copiilor i familiarizarea

lor cu bunele maniere. Hristoitia lui Antonie Vizantios, avind la baza


renumita opera a lui Erasm din Rotterdam: De civilitate morum pueri-

lium 99, care a avut un deosebit succes in Occident in evul mediu, a fost
unul dintre cele mai rspindite manuale in
grecesti precum si in
Academiile domnesti 100.

Hristoitia lui Vizantios s-a tiprit pentru prima data in 1780 In Enci-

clopedia lui Patusa loi, dar pina la tiprire a circulat mult In manuscris
In tarile romane si in intreaga Peninsula Balcanicl, cum dovedeste numarul mare de manuscrise aflate in diferite biblioteci, precum i prelucrarile facute dupa textul inedit al lui Antonie Vizantios 1".
97 Mss. gr. 441 ;i 513 din Bibl. Acad.
99 Cf. ;i N. Iorga, Pilda bunilor domni din trecut raid de ;cod/a romdneascd, In Analele

Academiei Romane", sect. ist., seria II, tom XXXVII (1914), P. 89. (Se publica catalogul
bibliotecii lui Constantin Mavrocordat). Aceste texte figureaza i intr-un alt catalog al bibliotecii Mavrocordatilor, cf. ms. rom. 603, f. 292v din Bibl. Acad.
99 Textul erasmic cu multe sfaturi morale ;i pedagogice, cu multe amplificari
facute in decursui veacurilor, a fost tradus din latind In neogreaca de un anonim. Apoi
textul anonimului a fost transpus de profesorul din Constantinopol, Vizantios, din neogreaca
In greaca arhainzanta, pentru ca mai tirziu alti prelucratori ;it traducatorisa inlature yesmintul frumos i stralucitor al graiului vechi i s-o lmbrace In haina saracacioasa a limbii
-vorbite.
1 In Bibl. Acad. Hristoilia s-a pastrat In clteva mss. cu interpretare interliniara, cf.
mss. gr. 44 (este o copie facuta in 1764 In Bucure;ti), 76, 274, (copie din 1738), 402, (provine

de la colegiul Sf. Saya), 672 (copie din 1774).


101 Atit de mult a placut Enciclopedia i ant de cautata era, Inca Intre anii 1780 0
1882 a fost retiparita de 19 ori.
192o prelucrare versificata In neogreaca a facut Chezarie Daponte, publicata In 1770,
Inainte de tiparirea textului lui Vizantios, pe care l-a folosit in manuscris. A alta versificare
a Meat Daniil Kerameus din Patmos pentru elevii sai, ramasa inedita. Si dui:a desfiintarea
invatamintului grecesc In Wile romane, Hristoilia continua sa fie apreciata. Naum

.ceanu a pregatit in 1829 o editie greco-romand, traduclnd textul lui Vizantios atilt In neogreaca,

.cit 0 in romana. Hristoitia lui a ramas inedita Cu toate stradaniile sale de a o da la lumina
tiparului. Textul lui autograf se pastreaza in ms. rom. 1487 din Bibl. Acad. 0 Rita prelucrare versificata In limba romana a facut Anton Pann In 1834, dar se pare ca a mai fost
0 o alta traducere mai veche, intruelt in 1823 Hristoitia se preda la ;coala romaneasca din
Roman de dascalul Teodor Verescu (V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, I, 110). Multe amanunte despre originalul lui Erasm din Rotterdam, despre larga circulatie a textului lui Vizantios i despre prelucrarile In limbile greaca, romana i slava da D. Russo, Sludii ;i critico,
Bucure;ti, 1910, p. 27-52.

www.dacoromanica.ro

CONTMTUTUL INvATAMtNTULU1

129

Enciclopedii. In secolul al XVIII-lea, in cadrul cursului de limba


i literatura se folosea foarte mult Enciclopedia in patru volume a lui
Patusa, care cuprindea tot ce era necesar elevilor pentru dobindirea
unei culturi enciclopedice. Alcatuirea acestei enciclopedii : 'EyxuxXoncactoc
(paoXoyLx1), aparuta la Venetia in repetate editii 103, a fost o idee dintre

cele mai fericite, intrucit in cele patru volume erau cuprinse mai toate

operele antichittii care se studiau in scolile grecesti, ca : Dialoguri scrise

de Lucian si de altii, operele plutarheene, lfemorabilele de Xenofon,


Criton sau despre adev'rata glorie de Platon, diferite scrisori, printre care

si unele din scrisorile atribuite lui Falaris si unele din ale lui Synesie,
atit de mult studiate, Discursurile lui Isocrate catre Nicocles i Evagora,
discursul plataic si cel catre Demonicos atribuit lui Isocrate, Discursurile lui Lucian : Lauda patriei, Ucigasul tiranului, Discursurile olintiace i filipice ale lui Demostene, Discursul lui Synesie catre Arcadie
despre domnie, Omiliile lui Ioan Hrisostom, Vasilie cel mare, Atanasie
eel mare, Grigorie din Nazianza, si multe altele. Precum vedem, mai toate

operele autorilor clasici studiate in Academiile domnesti, fiind inaccesibile elevilor din cauza editiilor rare si scumpe erau copiate din aceasta
Enciclopedie. In secolul al XVIII-lea ea a fost cartea cea mai rspindita
si cea mai accesibila elevilor. O multime de caiete scolare, care s-au p'strat in Biblioteca Academiei, salt copii dupa' Enciclopedia lui Patusa 14.
Sistemul Enciclopediilor, dovedit a fi bun si util, a continuat
In secolul al XIX-lea. Fapt important, mai toate noile Enciclopedii vor
fi elaborate de profesorii Academiilor domnesti. Intre 1812 si 1814, va
aparea la Viena Enciclopedia lui stefan Comitas in 12 volume : 'EptuxXo7TC4L3EECCXXIMX(.7)NO

t.I.CCII1J.CTC1310

gx TEL) cipa-ccov auyypcaphov xed, nortyriLv 1"

Enciclopedia lui Comitas era un manual coraplet pentru cursul de limba


si literatura; cuprindea elenaente de gramatica practica i teoretica, de
retoricl, poetica i texte selectionate din operele autorilor clasici. S-a
tiprit cu ajutorul acordat de boierii romni, mai ales de fratii Golescu.
Enciclopedia lui Comitas nu numai ca a fost de mare folos elevilor Academiilor domnesti, dar ceva mai mult, elevul lui Comitas, Dinicu Golescu,
va folosi, pe lined alte opere, pentru a alcatui si a da tineretului roman
acea Adunare de pilde bisericesti i filozofesti, tiparita la Buda in 1826.
Preciz'm c sistemul Enciclopediilor era practicat i in Occident. Eran
elaborate exact in felul in care le alcatuiau i profesorii Academillor.

Un exemplu este Enciclopedia in patra volume anuntata in 1818 de


'Theoclitos Farmachidis, opera filologului german Fr. Jacob.

103 De pilda in 1710, 1741, 1744, 1758, 1778, 1780, 1795, 1802, 1804, 1817, 1819 si
altele. Cf. Legrand, op. cit., I, p. 82, 282-283, 317-318; vol. II, p. 269, 326-327 si Dimitrie
Ghinis i Valerios Mexas, Ta-trAxil r3t6Xtcypcuploc, vol. I, numerele : 117, 251, 332, 632,
753, 964, 1151, 1848, 3116.
104 Cf. ms. gr. 322, In care slut copiate nu mai putin de 21 de serien i
Ins. 511, In
care sint extrase peste 30 de opere din cele patru volume ale Enciclopediei lui Patusa.
106 0 a doua editie va aparea la Atena 1ntre anii 1839 si 1840, dei de mult era epuizatA si se simtea nevoie de ea. In 1820, autorul anuntase o nou editie, dar evenimentele nu
i-au permis realizarea planurilor sale.
c. 363

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

130

Theoclitos Farmachidis a intervenit la materialul prezentat de scrii-

torul german cu unele completari. A adaugat trei planve cu figuri de


animale, necesare pentru o mai bung, intelegere a istoriei naturale,
doug, hrti pentru geografia Teche i noug, "6.
Profesorul Comitas a elaborat vi o altg, culegere de proportii mari
de materiale didactice, publicata in 15 -volume : Ilataccywr.xec p.ab-Iw.ccroc

Aceste manuale le-a ale/tuft vi le-a folosit in timpul cind era profesor
la Bucurevti, dar din cauza evenimentelor au apgrut intre anii 1827 vi
1828. Aceste 15 -volume cuprindeau elementele necesare pentru dobindirea unei culturi enciclopedice de invatmint elementar vi liceal.
Comitas a introdus in culegerea sa vi opera italianului Francesco

Soave, ZToLze Lar) npayilccretoc wept cIpziLv Toi5 civ,&pd.nrou, pe care o tradu.-

sese in neogreaca un alt profesor al Academiei domnevti din Bucurevti,


Gheorghe Ghenadie.

O Enciclopedie de proportii mai mici, in trei -volume, a elaborat


profesorul Const. Vardalahos. Aceastg, Enciclopedie, cuprindea date
elementare de cronologie, istorie, geografie, vtiinte naturale, fizic5,, matematica, sfaturi morale vi educative, cu exemple pozitive pentru a fi urmate
exemple negative pentru a fi evitate.
Materialul didactic este prezentat intr-o forma uoar i atractiva,
In forma mult obivnuita de intrebri i rspunsuri, alternind cu unele

mici povestiri morale. Acest manual 1-a elaborat in timpul activittii


sale profesorale in Bucurevti ; pe lingl faptul cg, era manualul didactic

al elevilor Academiei, il foloseau vi multi parinti pentru educarea copiilor


lor. A circulat mult in manuscris ping, a vazut lumina tiparului, il copiau
profesorii precum i elevii, dupg, propria marturie a autoruluim.

O alta Enciclopedie care a avut la baza cele mai bune manual&


vcolare germane vi noua ideologie pedagogicg, este : ZToLxeLeoalg 'EyxuxXo-

ncaca, alatuitg, de profesorul Academiei domnevti, Gheorghe Ghenadie,

impreung, cu prietenul sau Gheorghe Lassanis. Gheorghe Ghenadie,


bun profesor vi pedagog, vi-a dat silinta sa pun la indemina elevilor
sM manuale uvoare, dar cuprinzatoare. Ghenadie i Lassanis au tradus.
din manualele germane, alcatuite dupa ultimele sisteme vtiintifice
pedagogice, ceca ce au considerat potrivit pentru elevii lor vi au alcatuit.
o Enciclopedie elementard1". In cele vase volume sint cuprinse cunov-

tinte generale pentru studierea limbii grecevti, notiuni de aritmeticg,


de vtiinte naturale etc. Al VI-lea volum cuprinde exercitii pentru_
dezvoltarea faculttilor psihice i instructiuni pentru profesori relative
la folosirea Enciclopediei respective. Aceste 6 volume, care formeazaprimul ciclu, au fost pentru acea vreme manuale foarte utile elevilor. AlCatuite dupg, metodele pedagogice moderne, elevul inainteaz.
treptat de la cele cunoscute la cele necunoscute. Materialul didactic era
108 Cl. Adyto 'Epg;", 1818, p. 502-503.

107 Vol. al II-lea este cuprins In ms. gr. 1172 din Bibl. Acad. Manuscrisul a fost clAruit
chiar de autor lui N. Docan la Braov, In 1824, unde se retrAsese Vardahalos In 1821.
108 A apArut Intre anii 1819 i 1821 In 6 volume.

www.dacoromanica.ro

CONTINuTUL INVATAmINTULUI

132

esalonat in functie de particularittile de virst ale elevilor, incit s se


asigure dezvoltarea capacittilor intelectuale ale acestora.
Dup aceste manuale, care cuprindeau ultimul cuvint al literaturii didactice germane, a predat Ghenadie la Academia dom.neasc&

din Bucuresti, i desigur ele au fost folosite si la cea din Iasi, fiindc5, aceleasi manuale erau intrebuintate In ambele Academii.
Si fostul profesor al Academiei din Iasi, Daniil Filippidis plnuise
In 1820 elaborarea unei Enciclopedii in 12 volume, care urma s cuprindl
elemente pentru dobindirea unor cunostinte generale din toate domeniile.
Aceast enciclopedie era destinat copiilor care invtau 5-6 ani. Evenimentele din 1821 au zdrnicit ins planurile sale.
Se dovedeste deci c5, Enciclopediile au constituit inc5, din 1710 un
tip de manual didactic foarte r.spindit in secolul al XVIII-lea i inceputul celui urmtor, folosit mult i in Academiile domnesti i totusi,
in studiile consacrate Academiilor, acest manual a fost pe deplin ignorat_
Credem el e cazul s ocupe locul ce i se cuvine.

Metrica

i poetica. Aceste discipline ale literaturii, care

trateaz,' despre regulile privitoare la structura ritmicA a versurilor, despre versificatia din punct de vedere al raportului dintre silabele unui vers,
considerate dup accent i dup lungime, i analizeaz5, creatiile poetice,.
au fost mult studiate In secolul al XVIII-lea.
In ce priveste metrica, in mai toate gramaticile erau cuprinse capitole referitoare la acest obiect de studiu, in secolul al XVII-lea ins a fost

elaborat de &are crturarul grec Gherasim Vlahos, care a fcut studii


la Venetia, si un tratat special de metric5, : 'EyxeLp8 LOV liETpLx.71q. Acest
tratat a fost mult intrebuintat in Academiile domnesti, precum o dovedesc manuscrisele pstrate in Biblioteca Academiei109. Un alt tratat de
metricd, a intocmit Anastasie Gordiosl". Mentionm i Metrica lui
Zenobie Pop111, care este rodul cursurilor urmate la Academia bucures-

tean, predate de vestitul director Lambros Fotiadis. In 1811, cursul


de metric era predat de Atanasie Vogoridism.

Poetica a constituit obiect de studiu in tot cursul existentei Academiilor. Ms. gr. 75 din Biblioteca Academiei, care a apartinut lui Kyminitis,
cuprinde, printre altele, si un tratat de poetic5,. Fr indoial c5, directorul

Academiei a predat dup acest text: Stim c Gheorghe Therapianos,


profesor la Academia din Iasi, preda, in 1817, metodic" poetica
elevii care urmau cursul lui fAceau remarcabile progresel". In cadrul

109 Cf. mss. gr. 85, 184, 189, 544 si 647. Metrica lui Gherasim Vlahos ca i Retorica
Logica sa nu au vdzut lumina tiparului. Cf. Andronicos Dimitracopoulos, 11poa.9-71xca xca
8Lopadiacig et;lv Neoc)Joivt.xilv cpaoXoyEav Kowcrrav-rivou Zec,9a, Lipsca, 1871, p. 56-58.
La Bibl. Acad. slut si alte mss., cuprinzlnd tratate anonime de metricA i prosodie.
Mss. gr. 450 si 451 din Bibl. Acad.
hi Tiparit la Viena in 1803.
112 ,,A6yLog `EpA", 1811, p. 64.

118 A6ro 'EpA", 1817, p. 412.

www.dacoromanica.ro

132

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

cursurilor de poeticl, tinute la Academiile domneti, a fost intrebuintat


tratatul de poetic al lui Coridaleu. In Biblioteca Academiei avem
dou manuscrise care il cuprind114.

Epistolografia. Epistolografia se numr' printre obiec-

tele de studiu predate in Academiile domneti, continuind s fie studiata f}i mai tirziu in colile romne. Acest gen literar era menit s dezvolte
talentul elevilor pentru compuneri de scrisori, s-i familiarizeze cu titu-

laturile demnitarilor clerici sau mireni, cu stilul diplomatic protocolar,


n.ecesar celor care rivneau la un post in cancelariile domneti, mitropoli-

tane sau episcopale, cu stilul tranzactiilor comerciale, indispensabile celor


care se dedicau comertului, in sfirit epistolografia era necesar oricrui
om care dorea sa cunoascg formulele elegante i respectuoase sau familiare, folosite in corespondent.
Intrucit se acorda mare atentie acestui obiect de studiu, s-au alc' tuit mai multe manuale, care ofereau modele de scrisori de diferite feluri,

sau se studiau culegeri de scrisori pstrate din epoca antichittii. De

pild, se studiau scrisorile atribuite lui Falaris, care s-au pstrat in Biblioteca Academiei In citeva manuscrise cu traducere interliniar6115. De asemenea se analizau scrisorile lui Synesie, pstrate In numeroase manuscrise, de catre profesorii Academiei bucuretene : Marcos Porfiropoulos,
Alexandru din Tirnavoln, Chiril Lavriotis, Lambros Fotiadis i Paisie.
Profesorul Neof it Cafsocalivitis le-a comentat, desigur In cadrul cursului
su, iar profesorul Grigorie Constandas le-a editat la Viena in 1792 impre-

un cu comentariile profesorului sum.

Un alt epistolar de mare avergur a fost manualul lui Teofil

Coridaleu : ilepi. invr-roXtx6v Trccov. Dei a aprut in patru editii 118,


114 ms. gr. 517 si 519.
115 Mss. gi. 316, 334, 508, toate din secolul al XVIII-lea, provenind de la fosta biblio-

teca a colegiului Si. Saya.


116 Alexandru din Tirnavo a predat dupa un ms. care cuprindea multe scrisori din ale
lui Synesie, dar si scrisori provenind de la Aiexandru Mavrocordat, cf. 'Exxklialcccrnxi)
3AX0etax", I (1881), fase. din 27 mai, p. 3.
117 Editia ingrijita de Constandas a avut o larga circulatie in tarile romane. Indata
lupa tiphrire, 150 de exemplare au fost expediate la Bucuresti. Scrisorile lui Synesie aparusera
si in alte editii mai vechi. In 1605 au al:41.ot la Paris cu interpretare in limba latina i cu savantele comentarii ale lui Francois Portus. Sub titlul : 'EnLcrroXcfcpLov Tob' aocpw'recrou Zuveatou...,

a aparut la Venetia in 1782, editat de Antim Veras din Cipru.

Unele mss. din Bibl. Acad., cuprinzind scrisorile lui Synesie, provin din Bibl. colegiului
Sf. Saya. Ms. 16, avind 58 de scrisori, a apartinut lui Constantin Dimitrie Sturza, iar ms. 423
a fost copiat in 1786. Cf. si mss. gr. 265, 300, 406, 451, 535, 726, 1199, 1360, 1376, 1380, 1397.
Mss. 423, 1199, 1360 si 1397 cuprind o colectie de scriscai synesiene traduse in neogreaca
comentate de profesorul Daniil Kerameus din Patmos. Ms. 535 cuprinde i scrisorile lui Procopie cu traducere interliniara. Un ms. scris la Bucuresti in 1805, cuprinzind intre alte teme
scolare i Scrisorile synesiene, a trecut, cum se intimpla adeseori, in Moldova si s-a pastrat

In Biblioteca mitropoliei din Iasi (Const. Erbiceanu, in Revista teologica", III, p. 76). o

copie dupa textul tiparit in 1782 s-a pastrat in ms. gr. 1026 din Bibl. Acad. care pe linga textul
scrisoi ilor are si o introdUcere ce lipseste din tiparitura. Unele scrisori sint copiate i in
ms. 1027 din Bibl. Acad. Comentariile lui Cafsocalivitis si in mss. gr. 1199 si 1376.

115 Londra, 1625, Moshopole 1744, Halle 1768 i Venetia 1786. Toate editiile cuprindeau si Retorica coridaleana.

www.dacoromanica.ro

coNTINtrrur INvATAmINTurUI

133

totusi se copia si se recopia, textele tip'rite nefiind suficiente ca s


satisfacg, cererile mari din partea profesorilor si elevilor, precum si din
partea multor cArturari greci i romni119.
Gheorghe Hrisogon a folosit in 1716 Epistolarul lui Coridaleu120,
de asemen.ea si Gheorghe loam]. din Ambelachiam. Teodor din Dristra
a scris unele comentarii la acest Epistolar ; credem cg, le-a fcut impreun'g, cu elevii 8022. Epistolarul lui Coridaleu era in circulatie chiar i in
a doua decad a secolului al XIX-lea ; a fost folosit de profesorul
tefan Comitas123.

In secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea au mai

circulat citeva Epistolare tipArite. De pild : 'Enta-roXc'yLov, frroInLcs-roXLAg

zapctx-rilp..., Venetia, 1757; Niov

imaTo7dcpLov

Lipsca, 1764. Aceste

texte vor fi adeseori reeditate fapt care dovedeste cit de mult erau

cutate astfel de csrti in secolul al XVIII-lea.


In Biblioteca Academiei Romne s-au mai pg,strat : copii din Epistolarul lui Gherasim Vlahos124, din cel al lui Dimitrie Darvaris125 i foarte
multe texte anonime126.
Aceste Epistolare cuprindeau un mare numr de modele de scrisori

pentru diferite ocazii. De cele mai multe ori scrisorile erau fictive, dar
ggsim in manualele de acest gen si scrisori provenind de la cunoscuti
crturari, ca de pild de la Alexandru Ma-vrocordat, de la oameni politici
sau conducAtori de state.
Cursul de epistolografie a dginuit ping% la desfiintarea Academiilor.

In 1811 stim el la Academia domneascA din Bucuresti acest curs era


predat de profesorul Atanasie Vogoridis.

Retoriea. Retorica a fost studiat in Academiile domnesti


inc de la infiintarea lor. Artei de a convinge prin argumente bogate
puternice i s-a acordat mare important, fiind necesar formrii oamenilor destinati vietii politice sau clericale. In antichitatea greco-romang,
retorica a cunoscut o mare inflorire. Discursurile lui Demostene din litetura greacg, si ale lui Quintilianus si Cicero din literatura lating, fiind
adevrate capodopere ale acestui gen. i In evul mediu, precum si in epoca

116In Bibl. Acad. Epistolarul coridalean s-a pastrat In mai multe mss. gr. ; 44 (din 1761),
82, 207, 451 (din 1740), 587, 711, 1188, 1213, 1305 si 1407. Ms. gr. 1213 cuprinde temcle de

epistologiafie predate la Constantinopol de profesorul Critias. Un ms. s-a pastrat In bibl.


mitropoliei din Iasi (Revista Teologica", III, p. 76).
120 P. Uspenski si V. Bendevid, Catalogus.

p. 172 si 215, nr, 1731 si 1810.

121 Cf. ms. gr. 587 din Bibl. Acad., case cuprinde, pe ling Epistolarul lui Coridaleu,
si o serie de alte scrisori, provenind de la unb carturari din diferite epoci.
122 cr ms. gr. 1376 din Bibl. Acad. si A. Papadopoulos-Kerameus, `IepoaoXutil.v.x.h...,
I, p. 568, nota.
123 A6rog `Epp.ilg", 1816, p. 270.
124 Ms. gr. 184.

121 Ms. gr. 880. Epistolarul lui Darvaris s-a tiparit la Viena In 1808. Ms. gr. 880 este
o copie facuta la Botosani In 1813, probabil provine de la un elev al scolii grecesti de acolo.
226 Mss. gr. 12 (pe coperta legaturii are stema Moldovei), 67,73 (din 1769), 123 (provine
din biblioteca episcopului de Buzau, Dionisie), 288, 325, 332, 413, 432, 530 (a apartinut lui
Gheorghe Cretulescu), 603, 606, 812, si 1022 (cuprinde extrase din Enciclopedia lui Patusa).

www.dacoromanica.ro

134

ARIADNA CAMARI.ANP-CIORAN

mai nou, retorica a fost cultivat atit in Imperiul bizantin cit si in trile
occidentale, fiind una din disciplinele necesare oamenilor culti pentru
dobindirea unei exprimri corecte i frumoase, atit in vorbire cit i in
scris, pentru manifestarea lor in viata politic i didactic, pentru pronuntarea de discursuri encomiastice i mAgulitoare in fata celor puternici,
a cror protectie o rivneau. Retorica era necesar predicatorilor pentru
sustinerea dogmelor credintei, marilor patrioti pentru inflcgrarea celor
care se luptau pentru infptuirea unui ideal, de pild eliberarea national sau social, pentru convingerea oamenilor s accepte i s urmeze

adevrurile etice 127, sau invers prin sofisme elocvente s abat pe oameni de

la propriile lor interese, in sfirsit retorica deprindea pe elevi cu folosirea


unui stil ales cu figuri plastice frumoase i cu argumente convingtoare,
Ii pregtea pentru activitatea pe care urmau s-o desfsoare in societate.
Manualele de retoric5, folosite in Academiile domnesti au fost n.umeroase. In Biblioteca Academiei s-au pstrat o sumedenie de caiete scolare,

copii ale unor opere publicate san inedite, provenind de la autori bine
cunoscuti. S-au pstrat i copii ale unor opere anonime, in intregime sau
numai extrase, sau simple exercitii retorice alctuite de elevi128.

Cel mai rspindit manual de retoricl a fost cel al lui Teofil Coridaleu129.

Mai toate manuscrisele in care este copiat Retorica lui, datind din seco-

lul al XVIII-lea, aflate astzi in Biblioteca Academieilm, provin de la


fosta bibliotec a colegiului Sf.Sava, dovad c5, ele erau in posesia profesorilor i elevilor Academiei domnesti.

Acest manual are la baz capitolele de retorica aristotelic, elaborate de filozoful antichittii pentru elevul su, .Alexandru cel Mare.
Sevastos Kyminitis a folosit la cursul su de retoric tratatul lui
Meletie, profesorul lui Dimitrie Cantemir i viitorul mitropolit al Atenei.
127 Daca oamenii ar fi fost fr patimi, spunea Coray, daca ar fi fost tn stare sa-si
stapineasca In once Imprejurare patimile, retorica ar fi fost inutila. Dar, Intrucit oamenii
nu accepta si nu Urmeaza adevarurile etice, retorica trebuie sa-i convinga. Ea este utila
mai multor discipline, ca : poezie, dialog, discurs, fabula, coi espondenta, istorie, adicA oriunde

autorul este nevoit sa convinga. (Cf. Ap. Dascalachis, '0 'AaccueivTcog Kopcc-71g xeci,

-1)

iXcusaepEct

TEA) 'EXVivcov, Atena, 1965, p. 215). Importanta pe care o acorda Coray retoricii ne-o dovedeste i faptul ca el a inaugurat vestita sa
Pc6),to9-hx1 cu editarea Discursurilor
Iui Isocrate.
128 De pilda ms. gr. 244 din 1787 cuprinde dona tratate de retorica anonime. Alte tra-

tate anonime copiate In Intregime, numai fragmentar sau simple exercitii retorice gasim In
niss. gr. 17, 73, 400, 441, 453, 1225, 1259. Ms. gr. 164, f. 29-42, cuprinde dou exercitii
retorice cu subiect inchipuit luat din istoria relatiilor lui Petru cel Mare cut Mazeppa. Aceste
doua texte au fost editate de Sp. Lannbros In Nkog 'Eanvoti.v4.cov", VI (1909), p. 186-206
dupa ms. 569 din manastirea atonita Sf. Pantelimon. Si In mss. gr. 242, f. 133-220 si 511,
X. 213-235, gasim exercitii cu subiect Inchipuit.
129 Prima editie a manualului lui Coridaleu llept (Tropo* Tkxv-tIg a aparut In 1625
Impreuna cu E pistolarul lui si tot asa, ambele opere, vor apana Impreuna si In editiile posterioare din 1744, 1768, 1786 si In altele.
139 Cf. mss. gr. 247, 312, 397, 439, 441, 453, 458, 473 (din 1764), 506 (din 1763), 510
(din 1708), 1375 (din 1751) si 1454.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL NVATAMTNTULUI

A copiat acest text intitulat :

135

llept Tor) nc7.); set 142,0Eccv cruyyplepeo i s-a

servit de el la cursul sn 131.


Kyminitis a folosit i tratatele de retoricA elaborate de Gherasim
Vlahos, Alexandru Mavrocordat precum i tratatul lui Aristotel parafrazat de el132. Directorul Academiei bucurestene a comentat san a tradus
In cadrul cursului de retoriel i unele din omeliile lui Grigorie din
Nazianza.

Multe manuale de Retoricd folosite in Academiile domnesti s-au


pstrat in numeroase copii in. Biblioteca Academiei. De pild amintim
Retorica lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul : Ivoti,c -rkxv-04 propo*...

Acest manual, fiind elaborat sub forma de intrebri i r'spunsuri, era


usor i practic 133. Dou manuale de retorics au fost traduse din limba

latin : AeuxeLliovoi3acc pyropoch tlmcit de Anastasios Papavasilopoulos


In 1702, a circulat atit in Bucuresti cit i in Iasi134, si o alt retoric tradus tot din latin de ierodiaconul Macariel35. Manuscrisul grec 1014 din
Biblioteca Academiei cuprinde extrase din operele retorice ale lui Aftonios, Aristotel i Hermogen 136.
O alt Retoriccl, care a circulat in trile romne inainte de a fi tiprit, este aceea a lui Vichentie Damodos137.
Si Neofit Ducas a scris o Retoricd, pe care a folosit-o in manuscris.
S-a publicat mai tirziu impreun cu Logica, Metafizica i Etica sub titlul :
Egina, 1834.
TeTpocxrk, . TOL prropLx4), Xop.x1), p.vracpusocil xoci.
131 MS. gr. 75 din Bibl. Acad. La f. 50 gdsim o 1nsemnare in care se precizeazd cd
textul retoricii a fost tradus In 1691 de Gheorghe Sugduris din limba italiang. Deoarece
nu cunoastem din alte izvoare ca profesorul din Ianina sd fi tradus un astfel de text, credem
cd este o confuzie a copisttilui. Acelasi text 11 gdsim si in mss. gr. din Bibl. Acad. 506,
596 si 1375 purtInd pe titlu numele autorului Meletie, precum i in ms. gr. 1490, unde retorica a fost atribuitd initial lui Gh. Sugduris, apoi a fost sters numele lui i corectat de
altd mind : a lui Meletie al Atenei".

132 S-au pdstrat Insemndrile lui Kyminitis asupra tratatelor de Retorted, cf. Paul Moraux,
Catalogue des manuserits grecs (Fonds du Syllogos), Ankara, 1964, P. 102, nr. 62.
133 Mss. gr. 81, 458, 613. Ultimul ms. a fost scris in 1764, iar in 1768 era in posesia
ierodiaconului Filaret din Silistra. Dona din cele trei mss. provin din Bibl. colegiului Sf. Saya.
134 Mss. gr. 65 si 283 (primul fiind scris In 1758, iar cel de al doilea in 1770). Un alt
tits. din bibl. mitropoliei din Iasi a fost descris de Const. Erbiceanu in Revista teologicd",
fAcut studiile in Italia.
III, p. 78-79. Acest text este o copie din 1771. Papavasilopoulos

Fiind profesor la scoala din Ianina si Tirnavo Tesaliei, a tradus Retorica pentru uzul elevilor sdi (Cf. Const. Sathas, NeocXxlvt.x1)..., p. 441-442, si Panaiotis Aravantinos, Btoypocposil
ToupxoxpccrEag, Ianina, 1960; p. 163.
135 Mss. gr. din Bibl. Acad. 17, 506 si 596 (tiltimele cloud slnt din secolul al XVIII-lea

cruXXoyh Xoyitav ti

provin de la colegial Sf. Saya) si 1375.


136 N. Camariano, op. cit., p. 152.
237 Ms. gr. din Bibl. Acad. 46 (provine din bibl. episcopului Melhisedec), 547 (provine
de la colegiul Sf. Saya) si 687, care a fost legat in Bucuresti In 1754, dovadd cd textul lui
Damodos a circulat alCi inainte de a vedea lumina tiparului, prima editie a Retoricii sale
fiind din 1759. Autorul Vichentie Damodos a fAcut studii de retoricA i drept la Padova
intorcindu-se in comuna sa natald din Cefalonia, a infiintat acolo o scoald si a predat noua
sfirsit
filosofie ui retorica. Printre elevii sdi se numdra i Evghenie Vulgaris. Damodos
viata In 1752, Retorica fiind tipdritd dupd moartea sa. (Cf. Ilias Titelis, KecpcxXXvicxxec
ceiKtiwroc, Atena, 1904, p. 109-118).

www.dacoromanica.ro

136

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Cu venirea in fruntea Academiei din Bucuresti a lui Const. Vardala-

hos, cursul de retorica a capatat un aspect mai modern. La inceput,

Vardalahos a folosit manualul lui Hermogen, pe care, pentru a cruta timpul


elevilor sad, 1-a tiparit in 1810, sub o form, mult prescurtat. In acelasi

timp directorul a elaborat si un manual nou de retorica care, dupa

propria sa afirmatie, a circulat in manuscris In intregime sau in prescurtari138. Scurt timp dupa, aceea a elaborat un al treilea manual : 13-sTro()mil Tkxv7), manualul su principal. Acesta are la baza gindirea noua,
cad. a sosit timpul cind cuvintul trebuie cultivat cu luminile filozofiei
nu cu regulile sofistilor" 139.

Vardalahos acorda acestui obiect de studiu o deosebita impor-

tanta ; el punea retorica aproape pe aceeasi treapt, cu filozofia: Filozofia precede, retorica urmeaza, sint incomplete daca nu se imbina una cu
alta" (p.291). Retorica a fost cultivata mult in antichitatea greco-latina,
dar Vardalahos o socoteste pe cea moderna superioar, celei vechi, fiindca
retorica modern a inlturat sofismele celei vechi. Asa se explica faptul
retorica lui Vardalahos se bazeaza pe operele lui D'Alembert,
Montesquieu, Voltaire, Marmontel, Pope si in special este mult influ-

entat de opera englezului Blair, Lectures on rhetoric and belles lettres. Prin
opera lui Blair, Vardalahos cunoaste si introduce in Retorica sa i teoriile
lui Adam Smith, Bacon si ale altora. El popularizeaz i teoriile lui
Condillac si Marmontel. Dar Vardalahos nu imit si nu imprumuta numai
ceea ce a fost iluminist, ci i creeaza cu vasta sa eruditie, Retorica sa avind

multe parti originale conform teoriilor moderne.


_Retorica lui Vardalahos a fost cel mai bun manual din cite au aparut pin atunci si a avut o larg, circulatie In tarile romne. Din 107 exemplare trecute in lista subscriitorilor, 94 Ant pentru Bucuresti i Craiova

la care se adauga, si 10 exemplare a:mite de autor Academiilor din


Bucuresti si Ia,i. Datorita Retoricii lui Vardalahos, elevii Academiilor
domn.esti au luat contact cu gindirea celor mai de seam lingvisti i cu
conceptiile lor despre limba nationar sau limba naturala", limba vorbita de popor.
Cursul de retorie nu se preda numai teoretic, ci i practic. Se studiau ca modele discursurile lui Isocrate, Demostene, Cicero, Synesie
atitea altele de felul acesta. Literatura patristic oferea de asemenea

exemple pentru cursul de retorica. Se analizau omiliile lui loan Damaschin,

Grigorie Teologul, loan Gura, de Aur si ale altora. Elevii eran obligati
de profesorii lor, in vederea dezvoltarii talentului lor oratoric, s alcatuiasca discursuri pe care le rosteau la anumite ocazii.
Desi predata In cadrul cursului de literatura, retorica era in strinsa
legatur' cu filozofia, caci cine stie s gindeasca logic poate s &easel
forme retorice convinOtoare. Aa se explica faptul c inflorirea retoricii
a coincis cu inflorirea filozofiei.
139 Const. Vardalahos, Piroproch
139 Acelai, /oc. cit.

p. 33 din prefat.

www.dacoromanica.ro

coNTINDTUL INvATAMINTULUI

137

Din cele expuse mai sus, se poate alctui o imagine a operelor studiate in Academiile domnesti in cadrul cursului de limb i literatur,
cu precizarea unor profesori care le-au predat. Materialul nostru informativ despre Academia din Jai in aceast privint este mai redus, putem
afirma ins, fr ezitare, c' aceleasi opere au fost studiate in ambele
Academii, stiind c manualele treceau de la o Academie la alta.
Concluzia pe care o putem trage din cele artate mai sus este el,
fael Indoial, cursul de limb i literatur se afla la un inalt nivel cultural.
Au fost studiate vestitele capodopere ale antichitatii greco-romane, a
cror reputatie i valoare a fost i famine neintrecut pin si in zilele
noastre. Frumusetea lor rminind nealterat, nu s-a simtit nevoie
fie inlocuite eu alte opere, mai ales c' in a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea, dezvoltindu-se in Occident neoclasicismul, capodoperele antichittii grecesti au devenit de actualitate si au aprut multe editii comen-

tate. Profesorii puteau intrebuinta la inceputul secolului al XIX-lea

editiile comentate de cei mai buni elenisti occidentali sau editiile pregtite de Adamantie Coray i Neofit Ducas.
FILOZOFIA

Cursul de filozofie cuprindea intregul ciclu cu toate disciplinele

sale : logica, fizica, cosmografia, psihologia, metafizica i moral&


In tot decursul primei jumatti a secolului al XVIII-lea, baza invatamintului filozofic superior din Academiile domnesti l-a constituit filozofia

neoaristotelic in diferite prelucrari, dar mai ales in forma celor fcute


de Teofil Coridaleu, un profesor remarcabil, adevarat filozof in sensul
modern al cuvintului. Il fut le promoteur du dveloppement intellectuel
et le propagateur des nouvelles thories philosophiques dans toutes les
coles des pays grees,)14o precum i in Academiile domnesti.
Filozofiei i s-a acordat o deosebit atentie de la inceputul secolului
al XVII-lea in Occident, respectiv in secolul al XVIII-lea in Orient, fiinde

prin filozofie se ajunge la adevarul absolut, prin filozofie s-au difuzat


ideile progresiste ale Reformei precum i ideile iluministe ale secolului
al XVIII-lea, ideile rationaliste i materialiste care au izgonit dogmatismul
teologic i idealismul vechii filozofii. Un filozof al antichittii grecesti a

spus c filozofia vineaz1 adevarul" 141, iar Teodor Cavalliotis, in prefata

Fizicii sale, a afirmat : dac unii au rul obicei sa; tot spun ca, asta-i
dup filozofie si asta dup credint, s respingem distinctia ca pe ceva
nelogic i ridicol. Doar filozofia priveste spre adevarul unic..)) 142.
14 Brje Kniis, l'Ilistoire de la littrature no-grecque, Uppsala, 1962,.p. 445.
141 Cf. Gh. Valetas, Kopaijg, 1964, vol. I/1, p. 284.
142 Cf. Victor Papacostea, Teodor Cavallioti. Trei manuscrise inedite, in Revista istoric&
romAna", 11 (1932), p. 59.

www.dacoromanica.ro

138

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Filozofia neoaristotelica era considerata in secolul al XVII-lea in


Occident un mare progres, ultima expresie a gindirii avansate. Neoaristotelismul, materialismul neoaristotelic", a fost o etapa important in
evolutia gindirii europene, a reprezentat un net progres fata de trecut.
El a descatusat spiritele din gindirea scolastica si a deschis calea formarii
spiritului modern, a rationalismului si a gindirii libere. Neoaristotelismul,
.sub forma coridaleana, coincide in Orient cu luptele religioase intre catolicism, Reform i ortodoxie care au contribuit la dezvoltarea culturii
si au determinat clerul ortodox, pentru a combate catolicismul si Reforma
s incurajeze invtmintul filozofic neoaristotelic introdus In Orientul
ortodox de Teofil Coridaleu, care constituiau pentru acea vreme factorul
creator al unei ere noi 143 A.0 dbut du XVII' sicle Phumanisme religieux de PEglise de Constantinople appelle Pinnovation jusqu'a l'heure
ou les dangers crs par cet appel mme, le refrnentm". S-a considerat
c, patrunderea Ref ormei in Orient a reprezentat un pericol pentru ortodoxie, dar astzi putem afirma 6,, f ar indoiala, Reforma, acea mirare
social-politica cu caracter anticatolic i antifeuda1145, a gen.erat primele
gindiri rationaliste.
La inceputul secolului al XVII-lea, cind Coridaleu .i facea studiile
la Padova, ginditorul Cezar Cremonini era reprezentantul cel mai important

al neoaristotelismului. Filozofia veche, denaturata de scolasticism


devenita instrument al teologiei, capata o alta semnificatie in prefacerile
neoaristotelicilor padoveni. Coridaleu, ca elev al lui Cremonini, va perpetua prin manualele sale, conceptia profesorului sau.
Astazi, istoriografia marxista 11 considera pe Aristotel ea pe cel mai

mare ginditor al antichitatii, un titan al gindirii", care a aratat c adevratele substante" slut lucrurile materiale concrete percepute prin

imturi. Elementul important al conceptiei filozofice aristotelice 11 constituie recunoasterea primordialittii naturii fata de cunoastere. Conceptia
aristotelica despre natura este materialista. Notiunile fundamentale ale
teoriei sale privind existenta sint materia si forma. De-a lungul veacurilor
insa fondul materialist al conceptiei aristotelice a fost alterat de scolasticismul dogmatic al bisericii, dar neoaristotelismul l-a refacut. Reprezentan-

th neoaristotelismului vor impune conceptiile aristotelice i vor pune

In circuit problema realitatilor percepute prin simturi 146 Ei vor preconiza


studiul naturii. Numai asa vor putea fi explicate fenomenele universului.
lata de ce neoaristotelismul este considerat faza incipient a materialismului. Dar neoaristotelismul nu a iesit din faza teoretica, nu a recurs la
experiente, la realizari pozitive. Neoaristotelicii au avut intuitia cauzelor
de creare a cosmosului si a legilor naturii, dar ei nu le-au cercetat in mod
experimental, cum a facut Galileo Galilei, si nu le-au formulat. Filozofia
143 Clobule Tsourkas, Les Dbuts...,

ed. II, p. 12.

144 C. Th. Dimaras, La Grce..., p. 18.


144 Aucitne doctrine politique n'tait capable au XVIe sicle de susciter autant d'agitation, autant d'actions politiques que n'en ont suscites les rformateurs". Cf. Jean Touchard,
Ristoire des ides politiques, Paris, 1963, p. 268.
146 Clobule Tsourkas, Les Dbuts..., ed. a II-a, p. 193.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTuL INVATAmINT-ULUr

139

naturalist/ a neoaristotelimului a fost numai o teorie, nu o stiinta apli-

cata. Totusi, intrucit in teoria neoaristotelismului materia ocupg un loe im-

portant si simturile cap= preponderenta in teoria cunoasterii, neoaris-

totelicii, din care facea parte si Coridaleu, slut considerati ca reprezentanti

ai unei perioade de tranzitie intre evul mediu si timpurile moderne,

primii care au incercat sg, explice sistemul complex al fenomenelor naturii,


facind abstractie de dogmele religiei 147 De la dogmatismul teologic, de
la scolasticismul religios s-a trecut la primele elemente de gindire liber,
laicg i aceasta a fost un mare succes. Promovarea culturii laice, umaniste
In scolile orgsenesti a insemnat incetarea monopolului bisericii in preg-

tirea intelectuala a tineretului 148.


Teofil Coridaleu va deveni deci un discipol al neoaristotelismului
occidental, un propagator al acestei filozofii in Orient. E drept c nici
Coridaleu nu merge mai departe de limitele teoriilor, totusi fondul gindirii
sale este pozitiv pentru acea vreme.
Aristotel a sintetizat in voluminoasa sa opera, care cuprinde toate
ramurile filozofiei si stiintei 149, totalitatea cunostintelor filozofice

dobindite de greci ping in zilele sale. Coridaleu a comentat si a

interpretat cele mai multe din tratatele filozofiei aristotelice.


n introducerile (7poov.toc.) i in comentariile sale relative la operele
aristotelice, Coridaleu discuta doctrina problemelor tratate. In felul cum
Coridaleu comenteaza tratatele filozofice aristotelice se resimte influenta
tratatelor occidentale pecare cornentatorul le-a cunoscut in timpul studiilor

sale la Padova, plasindu-se pe pozitie materialist si mai avansata 150


in tratatul &Au de fizica, dar mai ales in partea a doua a acestui
tratat, intitulata : llept yevkaecag xoct cpaopk, Coridaleu nu urmeaza servil

textul aristotelic, ci Ii manifesta in mod liber personalitatea, exprimind


mai ciar conceptiile sale materialiste cu privire la explicarea lumii fizice.
El declara c lumea fizicg este determinata de cauze materiale care trebuie
stabilite prin studierea naturii cu experiente, adica Coridaleu propune
ceea ce vor face ceva mai tirziu Gassendi si Descartes.
Coridaleu combate parerea acelor filozofi care sustineau ca corpurile ceresti slut imateriale, exprimindu-si teoria c lumea supralunarg
are atit forma cit i materie i c corpurile ceresti se mica circular si
perpetuu i ca miscarea se bazeaza pe un principiu fizic, material, mecanicist. El nu concepe c miscarea s-ar putea produce frl contact material,
nu admite ca miscarea universului este. determinata de o substanta imateriala, o cauza eficienta, care ar fi Dumnezeu, fiinta suprema, caei in acest
caz s-ar admite in mod implicit amestecul divinittii in creatia lumii
.conducerea ei prin atotputernicia i omniscienta fiintei supreme. Coridaleu

respinge teoria dogmaticg, a creatiei lumii din nimio de catre o putere


147 Acelasi, op. cit., ed. a II-a, p. 195.
148 Istoria gIndirii sociale ci filozofice tn Ronafinia. Bucuresti, 1964, p. 37.
149 Aristotelismul a coplesit cultura veacuri lntregi, fiindca din complexele tratate aris-

totelice nu lipseste decit chimia spre a avea tot ce a posedat, in materie de stiinte i disci..
pline filosofice, umanitatea pina mai ieri". Constantin Noica, Aristotelismul..., p. 255.
15 Clobule Tsourkes, Les Dbuts, ed. a II-a, p. 110.

www.dacoromanica.ro

140

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

suprema si admite principiul cauzalittii. El a sesizat legatura universal:1


dintre fenomenele lumii, miscarea i transformarea lor continua, rolul
primordial al caldurii si al luminii solare in dezvoltarea lumii terestre,
nu a putut da ins acestor fenomene o explicatie tiintific, datorita nivelului sczut de cercetare stiintifica si de cunoastere din vremea sa.
cu privire la suflet, problema mult discutata i controversata,
In opozitie cu dogma teologica, care considera sufletul etern, Coridaleu
nu ezita s'A se pronunte ca' sufletul este inseparabil de corp i in esenta
este viata noastr'A, este senzajia i gindirea i c' sediul i centrul sufletului
este inima. Cu mult inainte de aparitia remarcabilei opere : An essay concerning the human 'understanding a iluministului englez, John Locke, a

carui axioma a fost c il n'y a rien dans l'entendement qui n'ait t

auparavant dans la sensation" 151, Coridaleu a afirmat c' nimio nu poate


exista in intelect, adica in suflet, fr sa fi fost perceput de simturi. Teoria

cunoasterii si a rationamentului slut bazate pe cunoasterea naturii, pe


elemente materialiste, deci cursul neoaristotelic predat la Academiile

domnesti a avut aspecte progresiste pentru acea epoca.


Coridaleu, reprezentantul gindirii i culturii occidentale, are curajul
s'A infrunte spiritul medieval ce avea la baza conceptiei sale, privind lumea,
dogmele religiei 152. El este exponentul umanismului grecesc 153, reprezentantul curentului neoaristotelic cu orientare materialist in spirit pado-

van" 154. O dovad'A ca filozofia neoaristotelica era pentru acea vreme


avansata este faptul c atit el cit i elevii sai au fost acuzati de ateism.
Cit timp era patriarh progresistul Chiril Lucaris, Coridaleu a fost
tolerat, dar dupa uciderea acestuia, Meletie Sirigos 1-a acuzat, intr-un
faimos discurs, de calvinism i ateism. De atunci cariera didactic'A a lui
Coridaleu la Constantinopol a fost incheiata 155.

Dupa slabirea curentului Reformei i dupa uciderea lui Chiril Lucaris, i discipolii lui Coridaleu au fost aspru acuzati de erezie 156 Dar in

comparatie cu msurile luate in Apus impotriva filozofiei neoaristotelice


si a adeptilor ei, in Orient ele au fost mult mai temperate. Biserica ortodoxa, spre deosebire de cea catolic'A, nu a combatut de la inceput cu f anatism neoaristotelismul. Ea a lasat predarea cursurilor lui Coridaleu cu tot
liberalismul lor. Intrucit cei mai multi ginditori greci la inceputul secolului
al XVIII-lea erau clerici i facusera studii cu ajutorul si sub auspiciile
bisericii, ei erau precauti, Ii exprimau gindurile pe ocolite, in
clrept credinciosi ai bisericii. Asa se explica faptul c i opereleaparenerau
cele mai
liberale aveau un oarecare accent teologic 157. Dar difuzarea tot mai larga
151 Roland Desn, Les Matrialistes franais de 1750 1800, Paris, 1965, P. 178.

152 Cl. Tsourkas, op. cit., ed. a II-a, p. 207.


153 Dan BAdardu, Filozofia lui D. Cantemir, Bucuresti, 1964, p. 37-38.
154 Istoria gindirii sociale vi filozofice In Romania, Bucuresti, 1964, p. 39.
155 Despre amAnunte privitoare la acest atac Impotriva lui Coridaleu, care nu este cleat
un conflict lntre teologie o filozofie, cf. Oeuvres philosophiques de Thophile Corydale, vol. I,
introduction ei la Logique, Bucurevti, 1970, p. XXI.
156 Cf. ms. gr. 974 din Bibl. Acad., L 293r
152 E. A. Papanutos, Neoe)avaxil cplacxmcpEcc, ed. a II-a, Atena, 1959, vol. I, P. 10.

www.dacoromanica.ro

ooNTINI.rruL 11WATADAINTuLITI

141

a neoaristotelismului contribuie la agravarea conflictelor intre biserica

adeptii coridalismului, mai ales cind ideile neoaristotelice vor fi urmate


de gindirea iluminista a secolului al XVIII-lea, atunci masurile de persecutie impotriva liber-cugetatorilor se vor accentua i in Orient. In Academiile domnesti insa, departe de privirile patriarhiei ecumenice, cursul de
filozofie se va dezvolta, ca unele exceptii, aproape nestingherit.
Coridaleu a comentat si a interpretat intregul sistem filozofic aristotelic : Logica, Fizica, Metafizica, Despre suflet, Crefterea i pieirea
altele. Manualele filozofice coridalene au fost cercetate i analizate pe
larg i cu multa competen ta de Clobule Tsourkas in erudita si temeinica
8a lucrare : Les Dbuts de l'enseignement philosophigue et de la libre pense
dans les Balkans. La vie et l'oeuvre de Thophile Corydale (1570-1646).

Bucuresti, 1948, si editia a II-a Salonic, 1967, si de Gheorghe Cront in


articolul : L'Acadmie de Saint-Sava de Bucarest au XVIII' sicle. Le
contenu de l'enseignement, in Revue des tudes sud-est europennes"
tom. IV (1966), nr. 3-4, p. 446-455. Acum se pregateste in tara noastra
o editie comentata a tuturor operelor coridalene, pe care o va elabora un
colectiv alctuit de specialisti in filozofie i filologie. Prin urmare nu e
cazul s zbovim mult asupra lor.
Prin teoriile filozofice neoaristotelice pe care le-a introdus In invatamint, Coridaleu a fixat principiile invatamintului filozofic pentru intreg
Orientui, deci i pentru tarile romne. Atit de raspindita a fost In timpul
acela filozofia coridaleana In intreaga Peninsula Balcanica, Inch Logica
sa a fost tradus i in limba turd, de profesorul Nicolae Critias, care drept
recompensa a primit, din ordinal imparatesc, o pensie viagerl 158. Ani de-a

rindul cartile lui Coridaleu au constituit hrana spirituala filozofica 159.


Operele lui au fost considerate in aceea vreme un mare progres fata de
manualele bizantine care le precedasera. Asa se explic larga circulatie
de care s-au bucurat. Manuscrisele continind operele coridalene se gsesc
In numar considerabil in mai toate bibliotecile Orientului, precum i in
cite va biblioteci din Occident, dar cea mai larga circulatie au avut-o
In Oldie romne. Ele erau copiate in unele cazuri stereotip, fara nici o modi-

ficare san ameliorare a textului, in altele ca multe insemnari marginale

facute de profesorii care le predau sau de elevii care le studiau. Chiar si cele
tiparite se copian i circulan din mina in mina si din tara in tara. Nici un
autor nu a fost atit de raspindit in sud-estul european in secolul al XVII-lea

i al XVIII-lea ca Teofil Coridaleu, niciunul nu s-a bucurat de o atit de


mare apreciere1-59a.

Filozofia lui Coridaleu suscita un interes deosebit pentru noi, fiindca ea


face parte, poate, mai mult din cultura romng, decit din cea grea,ca Ea a fost
predata mai serios si mai sistematic in Academiile domnesti decit in scolile
din regiunile grecesti aflate sub controlul stapinirii otomane si a patriarhiei.
158 Atanasie Comnen Ipsilanti, Tac p.z.recrv Atom, In Hurmuzaki, Documente, vol.
XIII, p. 192.
159 E. A. Papanutos, Neos),Xlvixii epaocsocpla p., 11.

159a Afirmatia noastrA este pe deplin confirmatA de Andr Wartelle, Invantaire

des manuscrits grecs d'Aristote et de ses commentateurs, Paris, 1963.

www.dacoromanica.ro

142

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Cursul filozofic neoaristotelic a fost introdus in Academiile domnesti

indata dupa infiintarea lor 1" Stim c Sevastos Kyminitis a predat du$
manualele lui Coridaleu la Academia din Bucuresti.

In ce priveste Academia din Iasi, profesorul Stefan Birs'nescu,


autorul eruditului studiu consacrat recent acestei Academii, plaseaza

inceputurile cursului de filozofie in jurul datei de 1755 161 Nu putem fi


de acord eu aceasta afirmatie. Chiar dac nu avem probe concrete de predarea filozofiei in Academia din Iasi, totusi, judecind logic si avind in
vedere emulatia ce a existat intotdeauna intre cele dou'a,' Academii, nu
putem concepe ca nu a existat la Academia din Iasi pina in 1755 un curs
filozofic, dupg modelul celui din Bucuresti.
Credem c Nicolae Mavrocordat i Hrisant Notara, doua figuri
proeminente ale culturii epocii, reorganizind in 1714 Academia din Iasi,
au introdus si acolo, daca nu exista deja, programa de cursuri stabilit.
In 1707 pentru Academia bucaresteana. Presupunerea noastra ca filozofia
coridaleana se preda Inca de la inceputul secolului al XVIII-lea si la Iasi
o intareste i faptul ca in Biblioteca Centrala Mihail Eminescu" de la
universitatea din Iasi, se gasesc mai multe manuscrise, cuprinzind tratatele coridalene, printre care este si cel mai vechi text coridalean din tarile
romane, scris la Corfu in 1669 162 Probabil c acest text a fost adus de
vreun profesor. Dar chiar daca, cursul de filozofie nu a fost introdus in
Academia din Iasi de la infiintarea ei, cum credem, totusi nu-1 putem
amina pina in 1755. Avem un document din care rezult categoric ca
invtmintul filozofic exista deja in 1728 si se recomanda perfectionarea
lui. Este vorba de actul patriarhului Hrisant Notara referitor la reorganizarea Academiei iesene de catre Grigore Ghica 163. De altfel, cum vom
vedea mai jos, pe la 1755 se introduce in Academia iesean filozofia moderna, nu neoaristotelic.
O alta afirmatie a profesorului Birsa'nescu, cu care nu sintem de
acord, este aceea c intre anii 1714-1764 la Academia din Iasi a fost o
ffinstructie orientata teologic i cu materii de studiu formate din carti de
teologie si cult, plus literatura greco-bizanting, preponderent religioasa" 1".
Mai sus am artat c invt'mintul teologic a fost aproape inexistent in
Academiile domnesti, unde a dominat de la inceput un invtamint cu
caracter laic. Primul profesor al Academiei iesene cerca manuale didactice
cu continut laic, dupa care sa predea : Sentinple lui Cato si Hrysoloras,
nu carti teologice. Doar omiliile patristice se studiau in cazuri rare, in
cadrul cursului de retoricl.
160 Dar si lnainte de Infiintarea Academiilor textele neoaristotelice erau copiate i studiate in ambele Principate cu profesori particulari. Exist copii din aceste texte facute In
1685 atit In lai cit si In Bucureti. Cf. A. Papadopoulos-Kerameus, lepocroXt1.Lirtx17..., vol. IV,.

p. 154, nr. 183.


161
tefan BIrsanescu, Academia. . ., p. 48, 96 si 188.
162 Valeriu Streinu, Sur quelques manuscrits grecs corgdalens, In Revue des tudes sud.
est europennes", tomul V (1967), nr. 1-2, p. 274-278.
163 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1004.
164
tefan BIrsAnescu, op. cit., p. 38.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL 1NVATAMTNTULIII

143

Filozofia, aristotelic i neoaristotelicg au dominat secole intregi185.

Nimeni nu indrznea s se indoiasc6 de afirmatiile filozofului grec sau


s le contrazicl. i totusi s-au ivit cu timpul oameni cu gindire pozitiv
care au inceput s cerceteze mai atent sistemele filozof ice si natura lucrurilor. Secolul al XVII-lea este secolul descoperirilor stiintifice166, iar

toat gindirea latent& a acestui secol va aprea in mod pronuntat


In secolul al XVIII-lea: Ce qui vgtait dans l'ombre s'est dvelopp au
grand jour ; ce qui tait la spculation de quelques rares esprits a gagn
la foule ; ce qui tait timide est devenu provocant" 167.

Filozofia i gindirea iluminist, au triumfat pe la 1760, and se publica,

Enciclopedia francez, la somme philosophique du XVIII' sicle" destinat s inlocuiase la somme thologique" 168 Les lumires manaient
les augustes lois de la raison ; elles acompagnaient, elles suivaient la Philosophie qui s'avangait pas de gant" 162.
Centrul creator al gindirii liberale in secolul al XVIII-lea este mai
ales Franta, bogat in produse iluministe, prin care a dobindit o strlucire.

neintrecut. Una din tintele iluminismului era fericirea omului. Aparti-

nind unor pturi sociale diferite, filozofii secolului al XVIII-lea Ii imaginau


fericirea omului in chipuri diferite i s-a scris mult in acest sens 17. Dar

pentru atingerea acestei tinte trebuiau inlturate despotismul, abuzurile


claselor privilegiate, pregtirea unei societti noi, egalarea material in

societate, ceea ce nu era prevzut in tezele unor filozofi anteriori. De pild,


Voltaire declara : L'ouvrier doit tre rduit au ncessaire pour travailler :
telle est la nature de l'homme. Il faut que ce grand nombre d'hommes soit
pauvre-, mais il ne faut pas qu'il soit misrable 171, In secolul al XVIII-lea
erau i filozofi asa zii utopisti" care fceau elogiul societtii egalitare,
venind in contradictie cu Voltaire, Montesquieu si cu altii pentru

faptul c ei nu cereau abolirea propriettii. Les philosophes accusent


la religion d'tre la cause de la tyrannie, cette cause est ailleurs, elle est
dans le tien et le mien" 172 Prin urmare ideea pivot a gindirii iluminis-

165 Aristotel exercita influenta sa chiar i In secolul luminilor :


dolt ses principes directeurs A Leibniz, Montesquieu les siens Malebranche, tous doivent Aristote et ge
Descartes". Cf. Roland Mousnier et Ernest Labrotisse, Le XVIII siecle. Rvolution intellectuelle,
technique el politique, Paris, 1955, p. 14 (vol. V din colectia : Histoire gnrale des civilisations).
166 Jean Touchard, Histoire des &ides politiques, Paris, 1963, p. 320.
167 Paul Hazard, La pens& europenne au XV III sicle. De Montesquieu Lessing.
Paris, 1963, p. 7, cf. 1i Daniel Mornet, La Pens& francaise au XV Ill sicle, Paris, 1947, p. 28.
166 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Vp. cit., p. 75.
169 Paul Hazard, op. cit., p. 39.
179 De pildA : Rflexions sur le Bonheur ; pitre sur le Bonheur ; Sur la vie heureuse ; Sysnine du vrai Bonheur ; Essai sur le Bonheur ; Della felicitlt; L'arte di essere felici; Discorso sulla
felicit; Die Gliikseligkeit; Versuch fiber die Kunst stets frhlich zu sein; Ober die menschliche

Gliickselihkeit; Of Happiness. Iat6 clteva titluri din operele occidentale care au tratat problema fericirii. Cf. Paul Hazard, La pens& europenne, p. 23.
171.
de Charles Rihs, Les Utopistes contre les Lumires, In Transactions of the second
international congress on the Enlightenment, III, p. 1328, (vol. LVII di Studies on Veltaire
the eighteenth century), editate de Theodore Besterman, Geneva, 1967.
172 Op. cit., p. 1346.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

144

mului a fost transformarea caracterului omului, luminarea spiritelor


restaurarea fericirii.

Aspectul cel mai strlucit il dobindeste iluminismul francez.


Franta s-au produs schimbdri mai profunde decit in alte tri."3. Acolo

se dezvolt o variat i bogat literatur filozofic, politic i ideologicw.74,


care i exercit influenta asupra intregii Europe. Cauzele care au favorizat hegemonia Frantei in secolul luminilor in domeniile cultural, filozofic
stiintific se datoreaz fortei de atractie pe care a exercitat-o preponderenta sa cultural i puterea sa politic i diplomatic6175.
Asadar ginditorii occidentali ai secolului al XVII-lea au cltinat
postamentul filozofiei neoaristotelice si au netezit calea celei iluministe.
La fel se va proceda cu neoaristotelismul si in Orient ca si in Academiile
dornnesti. Neoaristotelismul sau coridalismul nu mai era la unison cu
stiinta vremii. Desi a adus mari servicii culturii din regiunea balcanic,
totusi in a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, el frina dezvoltarea
filozofice i aprofundarea noii evolutii a conceptiei stiintifice
europene iluministe despre lume i viat. Pentru dasclii luminati ai
Academiilor domnesti coridalismul devine In a doua jumtate a secolului
al XVIII-lea sinonim cu filozofia scolastic. Profesorii cu gindire avansat exclud acum neoaristotelismul, pe care-1 gsesc depsit, i il combat.
Iosip Mesiodax, directorul Academiei domen.sti din Iasi (1765) se mira
O. mai existau in a doua jumtate a secolului al XVIII-lea profesori care
recomandau elevilor lor man.ualele lui Coridaleu. Ei nu vor s recunoascl,
declara Mesiodax, c' Aristotel greseste i c acel care are dreptate este
Newton, marele Newton. Mesiodax laud pe Aristotel, apreciaz operele
lui de moral, retoricA i poetic, dar in privinta materiei Mesiodax are
unele rezerve fat' de gindirea aristotelic pe care o combate cu teoriile
lui Descartes, Leibniz si Wolff.
Asadar, filozofia coridalean, precursoarea filozofiei iluminismului,
s-a impus In trile romne in prima jumtate a secolului al XVIII-lea,
In a doua jumtate ins a acestui veac va domina filozofia modern176.

Invtmintul filozofic va merge cu pasi repezi tot inainte, va evolua


spre rationalism, pozitivism si naturalism pentru ca ping la urnag, s' canete

forma filozofiei noi a iluminismului.


175 Harold J. Laski, Le libralisme europen du Mogen Age It nos Puts, Paris, 1950,
p. 163.
174 Acelasi, op. cit., p. 214.
175 Louis Rau, L'Europe franaise au sicle des lumires, Paris, 1951, p. 296.
176 Nu putem prelungi neoaristotelismul pina In 1795, cind se publica Geografia universal?' a lui Buffier, tradusa de Amfilohie, i nici nu-i putem atribui acestei geografii rolul
.de a fi alterat sistemul filozofic aristotelic" (Alexandru Dutu, Les lumires en Moldavie et

le context sud-est europen, In Revue Roumaine d'Histoire", VI (1967), nr. 2, p. 279). Si


afirmatia lui Constantin Noica c neoaristotelismul se stinge In tarile romane pe la 1800
-nu corespunde realitatii (Constantin Noica, Aristotelismul..., p. 265). Cum vom vedea mai
jos, manualele de filozofie predate In Academiile domnesti, Incepind de pe la 1760, au alterat
;profund si au subminat postamentul neoaristotelismului In tarile noastre.

www.dacoromanica.ro

OONTINUTUL INVATAMINTULUI

145

Logica. Ani de-a rindul, In toate scolile din sud-estul european,

Invtrdintul filozofic Incepea cu logica, socotit metoda inductiv, modul

de a ptrunde In domeniul filozofiei, fiind privit ca un instrument .al


filozofiei teoretice, datorit creia tin.erii invtau cum s afle adevrul.
Dar In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, Iosip Mesiodax, directorul Academiei iesene, nu va mai Incepe ciclul cursului su de filozofie
cu logica, ci cu matematicile, socotindu-le disciplina care ascute mintea
elevilor.

Manualul cel mai dezvoltat si col mai rspindit de logicg neoaristotelic, studiat consecvent in tot cursul primei jumtti a secolului al
XVIII-lea, este Logica lui Coridaleu : Mg g:TCOCCSCCV TilV X0y0d1V TO5
-r-roTaouq. `Trrotiv.hilecro: zoct

..tyrili.t.oc-coc,

'A. pL-

Venetia, 1729. Au urmat si alte

edipii, dar textul Logicii coridalene a fost predat la Aeademiile domnesti


si a circulat aici In manuscris inainte de a fi fost tip'rit. In Biblioteca
Academiei s-au pstrat dou asemenea manuscrise : nr. 442 si 510 provenind din fosta bibliote,c1' a colegiului SI. Saya. Primul text este din 1725
iar al doilea din 1708; acesta a apartinut lui Gheorghe Hrisogonl", profesorul Academiei.
Pe IMO' prelucrarea coridalean a Logicii aristotelice, folosit eel
mai mult In Academiile domnesti, au circulat In trile romne si altele,
ceea ce arat multitudinea de manuale folosite In invtmintul superior

din trile noastre. De pild Ant prelucrrile si prescurtrile din epoca


bizantin efectuate de Nichif or Blemidis178 si de Gheorghe Pachymeris 17o,

care s-au pstrat In citeva manuscrise provenind din biblioteca colegiului


sf. savapo. Alte tratate de logicA neoaristotelic, predate la Academiile

domnesti, ant cele ale lui Gherasim Vlahosin si Gheorghe Sugdurism.


Logica lui Sugduris s-a tip'rit la sfirsitul secolului al XVIII-lea, dar a
circulat aproape un veac in manuscris.
Intors in 1683 din Italia, unde Meuse studii, Sugduris a activat ea
profesor la scoala din Ianina, continulnd tendintele progresiste ale Main177 111 Bibl. Acad. Logica lui Coridaleu s-a mai pastrat in urmatoarele mss. gr. : 47 (a
apartinut profesorului Manase Eliade) 419, 429, 484, 562, 1 214 si 1 490. Logica lui Coridaleu
suscitA si astAzi interesul specialistilor. Valeriu Streinu a analizat opera coridaleana sub toate

aspectele ei Intr-un studiu recent intitulat : Doctrina despre logicd la Teoril Corydaleu, publicat in volumul : Problems de logic& vol. I, Bucuresti, 1968, P. 201-231, iar Comitetul international de studii sud-est europene, Comitetul national roman va edita operele complete ale
lui Coridaleu, din care a aparut recent vol. I: Thophile Corydale, Introduction ez la Logigue,
Bucuresti, 1970. Se editeaza textal grecesc ca traducere In limba franceza facutA de Const.
Noica, precedata de un studiu asupra lui Coridaleu semnat de Cleobulos Tzourkas.
178 Logica lai Blemidis circula Inca din 1556: s-a tipArit In
1605.
178 Pachymeris a prelucrat nu numai Logica, ci toate tratatele axistotelice de filozofie
i de stlinte.
180 Logica lui Blemidis s-a pAstrat In mss. gr. din Bibl. Acad. 10, 17 (copie din 1769),
483 si 574. Cea a lai Pachymeris este cuprinsa In mss. gr. 539 i 551. Ultimul ms. cuprinde,
pe linga Logica, gi toste operele aristotelice pre/ucrate de scriitorul bizantin.
181 Logica lui Gherasim Vlahos s-a pastrat In ms. gr. 469 din Bibl. Acad., care provine
de la colegiul Sf. Sava. A apartinut lai Gheorghe din Trapezunt ; credem ca a predat dupa
acest text.
182 Maccycoyi) Xoymil, ii-rot. Irpoatotxlat, el; &maw) Av Xor.xilv v..69.oaov TO 'Apt,crro-rixouG, Viena, 1792.

e.

363

www.dacoromanica.ro

146

AldADNA CAMARIANO-CXORAN

tailor sAi. Fiind un adept al filozofiei moderne, el va preda fizica i filozofia,

In chip modern i sistematic. Prelegerile sale au stirnit un val de proteste.

Mitropolitul Ianinei a cerut excomunicarea lui. Demersurile reactiunii

1-au silit s'A renunte la cursurile sale, InsA sAminta semAnatA pe ogorul
tiintei nu va Indrzia &A dea roade183.

Printre manualele elaborate de Sugduris i predate elevilor si

era i logica. Si cum operele didactice treceau foarte repede din regiunile
greceti In tArile romne i invers, desigur ea tratatul lui Sugduris nu a,
fAcut exceptie. 0 copie a apartinut lui Manase Eliade, care probabil &A

a studiat sau a predat dupg acest text. in Biblioteca Academiei s-au

pAstrat mai multe copii, cea mai veche fiind fAcutA la Ianina In 1729184.
Profesorul Stefan Comitas a predat In 1816 la Academia din Bucu-

reti Logica lui Sugduris188. Dei Sugduris a fost un ginditor luminat


pentru vremea sa, totui gAsim cA predarea dupA acest manual era un
regres In a doua decadl a secolului al XIX-lea, cind existau manuale mai
moderne, ca de pildA Logica lui Vulgaris i traducerile din Heineccius
i Baumeister, care dup'A cum vom vedea mai jos, cuprindeau sistemele
moderne ale filozofiei rationaliste din secolul luminilor. Iat, de ce nu am
Incercat s'A facem o periodizare. DacA Inainte de 1766 s-a predat Logica
lui Vulgaris, peste o jumAtate de veac, in 1816, se gindete un profesor
sA revinA la Logica lui Sugduris.

In Biblioteca Academiei s-a pAstrat In dou'A manuscrise textul unei


Logici, alcAtuitA de dascAlul de tiinte, domnul Metodie din Ianina"188.
Credem cA, acest dascAl de tiinte" este Metodie Antracitis, elev al lui
Sugduris, student in Italia i apoi profesor la coala din Ianina pin'A in
1723, cind reactiunea conservatoare 1-a acuzat de ateism, fiindcA a tradus
i a predat elevilor si operele lui Descartes i Malebranche187. Prin discutiile asupra operelor celor doi ginditori francezi, Antracitis introducea,

indirect pe elevii ati In problemele materialismului. Cursurile sale


fiind socotite sursA de ateism, el a fost reclamat la Sfintul Sinod din
Constantinopol. Forurile superioare ale bisericii, pentru a friina rivna,
acelora care se avintau In interpretAri filozofice IndrAznete, au dat ordin
ca opera, filozoficA a lui Metodie Antracitis s'A fie ars'A oriun.de s-ar gAsi.

183 Fanis Mihalopoulos, Tr/ rtvveva xt 11 vcoeX)apt.xi) civocykyvlarb Atena, 1930,


p. 35-36. Elevul lui Sugduris, Metodie Antracitis, va avea aceeai soart. Cum vorn vedea
mai jos, Si. Sinod va condamna operele lui sd fie date pradd flcAlilor.
184 Cf. mss. gr. 17, 180, 191, 207, 246, 473, 489, 497, 520, 563, 1226, 1433 i 1490.

Ms. 1226 a avut mai multi posesori. Se pare cd mai !nth a apartinut lui loan Nicolau din Arva-

nitohori ; In partea de jos a f. 4 are un ex-libris al lui Lambros Fotiadis Anagnostu, iar
Ja f. 4 i 124 apare semnAtura lui Cezar Bolliac. Stefan Birsdnescti, (op. cit., p. 93) amintete

de o Logicd a unui Sugduri" pdstratd In bibl. fostei Academii ieene. Credem cd este vorba
de Logica lui Sugduris. Un ms., avInd In frunte Logica lui Sugduris, modele de epistolografie, diferite materiale de retoric i altele, scris In Bucurqti, In 1751, a apartinut lui Elefterie Hagi Dimitrie din Arghirocastron, apoi a trecut In Moldova. (Descris de Const. Erbiceanu

In Revista teologicA", III, p. 56-57). Iatd Inca o dovadd cd aceleai manuale erau Intrebuintate In ambele Academii.
185 A6-so Eptiii", 1816, p. 270.

186 Mss. gr. 302 i 432.


187 Gheorghe Zaviras, Nice 'EXX&S, p. 419.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI

147

Credem ca Logica unui Metodie, care s-a pstrat in fosta biblioteca a


colegiului Sf. Saya, este opera acestui luminat dascal, scapat de rug, i
ca, chiar daca nu a fost predata la Academiile domneti pentru motivul
ca era o carte condamnat, totui a fost, fara indoial, studiat
neoficial
de catre profesorii i. elevii Academiilor.
Prin mijlocirea acestui manual, alaturi de altele, conceptiile filozofilor francezi Descartes i Malebranche p'trund in tarile romne, mai
ales gindirea lui Descartes din fundamentala lui opera: Discours de la
mthode" constituie unul din cele mai insemnate evenimente culturale
din secolul al XVII-lea. Opera lui Descartes, reprezentant de seama al
inceputurilor tiin.tei moderne, a avut o influenta considerabila asupra,
contemporanilor sai188. Unii oameni de tiinta considera ca autoritatea
filozofiei lui Descartes a slbit in cursul secolului al XVIII-lea, conceptiile
lui Locke i Newton in special mecanicismul newtonian luindu-i
locul. .Altii ins, continu'a sa considere pe Descartes ca pe marele maitre
penser du XVIII' sicle" i afirma ca filozofia eartezian' a rezistat vreme
indelungata : Lorsque les Elments de la philosophie de Newton parurent
(1745), le cartsianisme dominait encore, mkne dans l'Acadmie des
Sciences de Paris"199. Pour le XVIIP sikle, Descartes est avant tout
une protestation de la raison con.tre les prtentions de la thologie et de

la mtaphysique, un gigantesque effort pour se frayer un passage de

l'ordre de la rvlation A un ordre profane, en substituant A, cette philosophie barbare" des sicles d'ignorance", la philosophie des lumires"190.
Gindirea lui Descartes se perpetueaza jucind rolul de curent ideologic
pregatitor al luminismului191, influenta lui resimtindu-se inca mult timp

asupra urmailor Aim.


0 alta opera care va determina o schimbare radical in procesul

de evoluare i modernizare a acestei discipline este Logica lui Evghenie


Vulgaris : Aoymil x rcoaca6v xaci v6cov auvepocvLatIcra Lipsca, 1766193.

Precum se precizeaza i in titlu, Logica lui Vulgaris, cuprinde sis temele filozofice vechi impletite cu cele noi. Este scrisa sub influenta
curentului filozofic modern i are la baza' mai ales sistemul filozofic al lui
Christian Wolff. In Logica sa (p. 45) se exprima elogios despre progresele

noii gindiri : Dupa ce au ieit la iveala Gassendi, Descartes, Galilei,


Newton, Leibniz, Wolff i ceilalti, prin care filozofia a luat un avint

188 Despre puternica influentd a lui Descartes, atit in Franta cit si in afara Frantei, cf.
Robert Barroux, La France et son rdle dans l'histoire de la civilisation, Paris, 1951, p. 222-226.
188 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XV III sacle. Rvolution intellectuelle,
technique et politique (1715-1815), Paris, 1955, p. 7-10, (este vol. V din colectia : Histoire
gnrale des civilisations). Cf. i Alfred Desautels, Les Mmoires de Trvoux et le mouvement des

ides au XVIII' sicle, 1701-1734, Roma, 1956, p. 3, precum si Paul Hazard, La pense europenne au XVIII sacle. De Montesquieu lc Lessing, Paris, 1963, p. 293-294.
19 Charles Rihs, Les Utopistes.. ., p. 324.
191 Istoria Romdniei, vol. III, p. 295.
192 I. Petrovici, Privire asupra operei f i personalitalii lui Descartes, In Analele Academiei RomAne", sect. lit., seria III, tom. VII, nr. 4.
193 Logica este dedicatA domnului Grigore Alexandru Ghica.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

148

necunoscut pin acum si inainteaz din progres in progres, imboglind


omenirea cu multe cunostinte, descoperiri si inventii nebnuite pin,'
astzi", Vulgaris socotea c6 intoarcerea la filozofia aristotelicl era un
anacronism 1".

In vederea alctuirii Logicii sale, Vulgaris a tradus in greac mai

multe tratate de logicg sifilozofie, de pild Logica lui Jean Baptiste Duhamel

si pe cea a lui Ednie Purchot, manualul de filozofie al olandezului Graa-

vesand, Introductio ad Philosophian i opera englezului John Locke,

An Essay concerning the human Understanding195. In aceste opere, dar


mai ales in cea a lui Locke, eran exprimate ideile avansate ale timpului198.
Operele lui aveau pentru acea vreme un caracter progresist, se cristaliza
In ele ideologia burghez1197. Eseul lockean este considerat ca un monument
de sintez6 al gindirii politice europene si ca punct de plecare pentru nume-

roase idei din secolul al XVIII-lea. Influenta filozofului englez s-a exercitat asupra intregii activitti spirituale198. Locke a avut si detractori,
pentru c'l gindirea sa, fiind un amestec de sensualism si empirism, nu a
satisrcut nici pe idealisti, nici pe materialisti, totusi ea a asigurat o noul
tendint in orientrile filozof ice cele mai diverse199. Nu se poate contesta
importanta influentei pe care el a exercitat-o in tot veacul luminilor2w.

Pe aceste tratate de logic si pe aceast &dire avansat se bazeazI

Logica lui Vulgaris predat in Academiile domnesti. El recunostea ca


filozofia neoaristotelie a fost o stea luminoas pe firmamentul gindirii,
dar socotea un anacronism s se intoarcg cineva in secolul al XVIII-lea
la acea filozofie, and gindirea filozoficl a evoluat atit de mult. Adevrurile descoperite cu ajutorul experientelor erau pentru Vulgaris adevruri
de netIgkluit.
Logica sa s-a tiprit in 1766, dar a fost elaborat mult mai inainte,
a fost predat elevilor si si a circulat in manuscris. Tinind seama de
faptul c' operele filozofice, care au stat la baza Logicii, Vulgaris le tradusese intre anii 1740_1750201, putem admite c Logica sa, predat intii

194 Cf. D. Russo, 0 scrisoare a lui Evghenie Vulgaris, tradusei In limba ronultnei. Extras

din Revista istoricd romAna", I (1931), P. 24.

195 Alkis Anghlou, Comment la pens& no-hellnique a fait la connaissance de l'Essai

de John Locke, In L'Hellnisme Contemporain", anul IX (1955), nr. 4, p. 233, 234-235


si 240.

296 Glndirea lui Locke era atit de IndrlzneatA, nett universitgile occidentale au interzis studentilor studierea operei lockeene.
197 Mioara Cimpoies si Octavian Ionescu, John Locke In pedagogia ronulneascd, p. 81 si 82.

198 Paul Hazard, La pens& europenne. . ., p. 49 si 293.


199 Dan BAddrdu, La composante logique de la thorie leibnizienne de l' identit indiscernable, In Analele UniversitAtii Bucuresti", seria : Acta logica", anul VIIVIII (1964-1965),

nr. 7-8, p. 61.

299 Conceptiile filozofice lockeene au fost analizate In mod anadnuntit de Raymond Polin
In voluminosul sail studiu : La politique morale de John Locke, Paris, 1960. Importanta gIndirii
acestui filozof reiese si din studiile ce i se consacr si In zilele noastre, ca de pilda : R.
Aaron, John Locke, Oxford, 1955; S. Yolton, John Locke and the way of ideas, Londra,
1956; D. Vianu, J. Locke, Dal rationalismo all'illuminisimo, Torino, 1960. J. Locke, Eseu asupra
intelectului omenesc, Bucuresti, 1961 si J. Locke, Texte pedagogice alese, Bucuresti, 1962.
201 Alkis Anghlou, op. cit., p. 237.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI

149

la scoala din Ianina i apoi la Academia atonal (1753) a fost elaborat


In acest interval.
Logica lui Vulgaris nu este deci original, n.0 reprezint un sistem
filozofic propriu, ci o expunere critic5, a gindirii apusene din secolul lumi-

nilor, totusi ea a fost foarte mult apreciat, in acea vreme, fiind cel mai
rspindit manual scolar al disciplinei respective in a doua jumAtate a
secolului al XVIII-lea. Cursurile lui Vulgaris erau urmate cu entuziasm,
manuscrisele operelor sale au circulat in tot Orientul. Cine va voi
cerceteze originile culturii moderne in sud-estul Europei i s urmreasel
In secolul al XVIII-lea circulatia ideilor noi cu deosebire la popoarele
supuse Imperiului otoman va trebui s, consacre un capitol personalittii i operei lui Vulgaris),202. Printre admiratorii lui Vulgaris a fost

Coray. Je lui paie d'autant plus volontiers ma part du tribut que la

nation lui doit, spunea Coray, que je me rappellerai toujours avec plaisir
l'mulation qu'excita dans mon me, jeune encore, la publication de sa

Logique laquelle je suis redevable du peu de lumire que je possde"203.


Am insistat asupra gndirii lui Vulgaris i asupra importantei Logicii
sale, deoarece este primul manual prin care a fost introdusg in Academiile
domnesti filozofia modern/. Nu putem stabili cu precizie momentul ptrun-

derii acestui manual in continutul invtmintului din trile noastre,

dar putem fixa o dat, ante-quem. tiind ca Logica lui Vulgaris era cunoscut la Iasi, precum vom vedea mai jos, inainte de 1766, credem c
In Bucuresti a fost predat inainte de aceast dat. O insemnare de pe
manuscrisul 227 din Biblioteca Academiei ne face cunoscut cA, in 1768
Evghenie Sumeliotu1264, probabil un elev al Academiei bucurestene, avea
In posesia sa Logica lui Vulgaris. In 1782 se servea de acest manual profesorul Teodor din Dristra'6. Logica lui Vulgaris va fi comentat si de
Lambros Fotiadis, iar elevul acestuia, G-rigore Brincoveanu, va face o
prescurtare a acestui manual, la care va atasa i comentariile profesorului

su Lambros206.
pentru Academia din Iasi avem probe &A Logica lui Vulgaris a fost
predat, i temeinic studiat inainte de 1766. In capitala Moldovei s-au

pstrat dou, manuscrise care prezint un interes deosebit. Intr-unul

este cuprins Logica lui Vulgaris, o Metafizicli, o Filozofie monad, Fizica


ci Geografia lui Theotochis. Intrucit titlul Logicii nu este o reproducere

a textului tiprit in 1766 27, sintem tentati s credem c este o copie

202 Victor Papacostea, Teodor Anastasie Cavallioti, Trei manuscrise inedite, in Revista
'storied romAn", I (1931), P. 339-400.
L'histoire..., p. 511.
203 Citat de Brje
204
p. 51, cf. si p. 77 ms. gr. 312 si Revista teologicd", III, p. 357.
205 Cf. 'Ercapcvto Ammyrptcial 6 Ext.ca.to, in Niog 'EX)orouviltuAv", XIII (1916),
p. 427.
206 loan Sakkelion i Alcibiadis Sakkelion, Kcercaoyo..., p. 207, nr. 1140.
207 Aor.xclv 5t.cap6pcov .r(.73v
Tccacet. xcet vecotkpcov
aocptg brurrikuov 6,8pcTiv
.Deloa
xat int,SLaTaxasZaa us0.6Fy
&piaTyl xat dixavaki)X4) (?) X6ycp ply E6yev.
BooXycipmg -rob' xXcLvo6, Tget. 6Daaw, cvScza-hcpaucv. Ms. este descris de Const. Erbiceanu

In Revista teologica", III, p. 45-46.

www.dacoromanica.ro

150

ARIADNA CAMARIANOCIORAN

flcutA inainte ea Logica lui Vulgaris s'A vadA lumina tiparului. Credem
cA al doilea manuscris a apartinut unui profesor care a predat logica
care nu a fost intru totul de acord cu Vulgaris, dci el combate in acest
manuscris unele afirrnatii care, dupA pgrerea sa, erau gresitem.
O altA dovadA, c`a manualul renumitului profesor grec era cunoscut
In tArile romAne i folosit de profesorii Academiei iesene inainte de 1775
este faptul el la aceastA datA Iosip Mesiodax este acuzat cl nu foloseste
la cursul su Logica lui Vulgarism.
Iosip Mesiodax se opunea folosirii Logicii lui Vulgaris pentru
o gAsea deja depAsit din punct de vedere al fondului i im.proprie in ce
priveste forma. Vulgaris apartinea acelei categorii de eruditi care considerau limba neogread in.compatibilA, cu teoriile
incapabil
exprime subtilitAtile gindirii filozofice si de aceea in Logica sa, precum
.si in celelalte serien i filozofice, el a folosit limba greacA arhaizantA. Nu
putem s'A nu recunoastem cl dad ar fi fost scris'A In neogreacA si pe lutelesul tuturor, aceastA logicA ar fi dat roade mai bogatem.

In tinerete Vulgaris a fost considerat progresist i persecutat de


cercurile retrograde, dar cu timpul, evoluind stiinta i gindirea filozoficA,
el a rAmas la vechile conceptii, totusi, pentru vremea cind a fost predatA,
Logica sa era un. real progres. Prin studierea Logicii sale la Academiile
clomnesti, au pAtruns in tArile romne incA de la jum'Atatea secolului al
XVIII-lea conceptiile filozofice lockeene si cale ale altor ginditori occiin lrile romAne a circulat k;i manu.alul de logid, al unui diseipol
:al lui Vulgaris, Teodor Anastasie Cavaliotis. Manuscrisul grecesc 210 din
Biblioteca Academiei211, care cuprinde Logica lui Cavaliotis, provenind de

la colegiul Sf. Saya, este o copie din 1755. Cavaliotis, este dominat

de spiritualismul crestin si influentat totodatA si de filozofia modernA,


mai ales de teoriile lui Descartes, Gassendi, Malebranche i Leibniz, pe
care le invAtase de la profesorul sAu Vulgaris. Cavaliotis cautA in teoriile
lor un mijloc de impAcare intro filozofie i religie. Ca si profesorul sAu
Vulgaris, Cavaliotis se pronuntA hotArit impotriva neoaristotelismului212.
Avind in vedere c manuscrisul 210 provine de la fosta biblioted, a cole-

_giului Sf. Saya, putem admite cA acest text a fost studiat aici.

208 Ecpciktccra. eIg Tip) X0yLAV TO5 Eyevtou Botayecpccog, cf. op. cit., p. 75. Voluminosul ms. gr. 1402 din Bibl. Acad. cuprinde Interpretdri la Logica lui Evghenie Vulgarly:

7scepoca6acc.og Tijg xoymijg Toi5 Eliyevtou gfrylatg...

202 Un oarecare Anastasie scrIa la 5 ianuarie 1798 lui Ilie Nicolae Rosetti, anuntIndu-1
cerut, dei le-a cutat si la negustori i la calugAri si la profesori,
cA din cArtile pe care i

nu a fost chip a le gaseascA, cleat numai Logica lui Evghenie pe care i-o trimite, cf.ms.
gr. 1408, f. 52r si 53v.

210 Const. Cumas, admiratorul lui Vulgaris, care afirma ca asa cum Descartes si Leibniz

-au izgonit din Wile lor tilozofia scolasticA, tot asa i Vulgaris a Indepdrtat-o din scolile
grecesti, a dat o prelucrare In neogreaca a Logicii acestuia si a publicat-o In 1818 In al doilea

volum din Evventot cptxocsoptag. O prescurtare a Logicit lui Vulgaris, rAmasti In ms., a fAcut
N. Logadis. Cf. 'E0vocbs, `Htzepox6r.ov Maptvou Bpevoi5 din 1868, p. 622.

211 Litzica, p. 49-50.


212 Victor Papacostea, op. cit., p. 73-74.

www.dacoromanica.ro

CONTINuTUL INVATA.MINTULUI

151

Ceva mai tirziu va ajunge in trile romne i Logica lui Baumeister,


tradusa din latina in greaca de Nicolae Varcosi. Acesta a facut studii
la Ianina, a fost profesor la coala din Cozani i apoi, mergind la Con-

stantinopol, a exercitat functia de profesor particular, iar in 1777 a venit


In Moldova ca secretar domnesc al lui Constantin 1VIoruzi i ca profesor
al fiilor acestuia. in capitala Moldovei credem ca a circulat si a fost studiata Logica sa pe care o tradusese in 1756, cum ne asigur elevul
Gheorghe Zaviras 213 Traducerea s-a dat la tipar abia in 1795, dupa
moartea traducatorului, si a fost dedicata domnului Tarii. Romanesti,
Alexandru Moruzi 214.

Studierea Logicii lui Baumeister in trile romne a insemnat un

important pas spre progres. Baumeister a fost discipolul lui Wolff, dirijat
spre iluminismul german. Chiar in titlul tratatului se precizeaza ca este
alcatuit dupa metoda lui Wolff, or, Wolff este acela care a sistematizat
si a popularizat gindirea lui Leibniz, reprezentantul de seama al iluminismului german216. Predarea Logicii unui iluminist german la Academiile
domnesti inseamna pentru acea vreme o remarcabila schimbare intervenit in procesul de modernizare a invtamtntului, inseamna patrunderea
In tarile romne a Aufklarung-ului german reprezentat de Leibniz-WolffBaumeister. Leibniz a fost o figura complexa, un spirit universal : fizician,
psiholog, logician, metafizician, istoric, jurist, diplomat, moralist. Gindirea sa a fost un amestec de misticism, rationalism si umanism216. A

fost influentat de Locke, dar nu admite intrutotul gindirea lockeana ;


combate anumite aspecto, dar este de acord cu altele exprimate de filozoful englez, situindu-se pe pozitiile ideologiei politice si sociale avansate
ale burgheziei germane de la jumatatea secolului al XVII-lea217. Leibniz
s-a ambitionat s dislocheze prin teoriile sale filozofice pe ale ginditorului francez Descartes218. ITrmasii
: Wolff si Baumeister vor populariza i vor perfectiona gindirea leibnizeana.
0 alta Logicci occidental care ptrun.de In invatamintul Academiilor
domnesti este : Elementa ph,ilosophiae rationalis et moralis a germanului

Johann Gottlieb Heineccius, profesor de filozofie la universitatea din


Halle si apoi si de drept. Manualul acestuia 1-a tradus in 1781 din latineste
In greceste profesorul Academiei iesene, loan Furneos219, s-a servit de
218 Gheorghe Zaviras, Nkcc `EXX&S ., p. 489.

214 A. Papadopoulos-Vretos, NcoeXXvnx-h...-, vol. II, p. 99-100.

215 Logica lui Baumeister a fost tradusa si In limba romana la sfirsitul secolului al
XVIII-lea de Samuil Micu, dar nu credem c traducerea lui, facuta in 1781 si tiparita In
1799, a circulat In Principatele dunarene. Oricum, In nici un caz aceasta traducere romana
nu putea fi folosita in Academiile domnesti cu limba de predare greaca.
216 Jean Touchard, Histoire des idees politiques, Paris, 1963, p. 369-371.
217 Dan Badarlu, La composante logique de la thorie leibnizienne..., p. 63 si 88.
214 Alfred Desautels, Les memoires de Trvoux et le mouvement des idees au XV III sack,
1734, Roma, 1956, p. 35-40, unde stnt expuse mijloacele folosite de Leibniz
.acest scop.
1701

219 Gheorghe Zaviras, op. cit., p. 348.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CloRAN

152

aceasta traducere la cursul sau. Traducerea a circulat in manuscris, fiind


copiata de elevii sai22.

Aceasta Logica o va traduce in 1808 din limba lating in greaca


boierul roman, Grigore Brincoveanu. Nu aver(' dovezi c5 textul acestei
traducen i a fost folosit in Academiile domnesti, avind in vedere insa c
a fost un text tiprit i accesibil profesorilor i elevilor, credem a a fost
introdus in Academiile domnesti ca manual didactic221.
Daniil Filippidis, profesorul Academiei din Iasi, va introduce in
invatamint Logica lui Condillac, tradusa de el si tiparita in 1801. Manualul nu este o simpl traducere. Traduatorul a intervenit In textul filozofului francez, facind numeroase completri i adaugin.d o serie de note
explicative sau informative, pentru a-1 pune In concordant cu ultimele
noutati ale gindirii occidentale. Pe ling5, o serie de note, Filippiclis a adaugat la sfirsit si un supliment, cu privire la mecanismul cuvintului, si o
expunere asupra activitatii scolilor, din care se invedereaza ideile pedagogice ce calauzeau pe eruditul profesor.
Cursul de logia, predat de Filippidis, dup textul lui Condillac,
a fost mult apreciat. Atrgea i copii nevirstnici precum i negustori"2222
traducerea fiind in limba neogreaca si pe intelesul tuturor.
Logica lui Condillac tradus5, de Filippidis a fost mult folosita in
Academille domnesti nu numai de traduator, ci i de profesorii de filozofie care au urmat dup5, el. De pild Veniamin din Lesbos a predat dupd.
nu a tradus-o cum s-a afirmat gresit223. Vardalahos
aceasta Logictf,
Iatropoulos aveau preferinVe pentru teoriile filozofului francez, care,

am putea spune, a predominat in primele dou decade ale secolului


al XIX-lea In invatmin.tul filozofic din Academiile domnesti.

Introducerea Logicii lui Condillac in Academiile domnesti inseamna


dominarea filozofiei rationaliste franceze. Etienne Bonnot Condillaa
(1715-1780) a creat logica modern asa cum Newton a pus bazele fizicii

moderne experimentale. Teoriile sale despre functiile mintii omenesti


nu le-a sistematizat ins& intr-o singura lucrare, care s cuprinda intregul
su sistem filozofic, ci le-a risipit in mai multe, totusi Condillac ramine
fondatorul logicii moderne, pe care o vor perfectiona discipolii
Gindirea abatelui Condillac a exercitat o influenta deosebita asupra tineretului tarilor romane in primele decenii ale secolului al XIX-lea224.

220 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea.. ., p. 363 si Revista teologica",


p. 21-22. Constantin Erbiceanu, care a cercetat si a descris ms., face aprecien i favorabile
asupra traducatorului : Observant ca cetind operele lui Forneiu nu te pot" abtine de a nu-i
admira calitatile ce intimpeni : de stil, de limbd, de preciziune in expunere i eleganta In alegerea cuvintelor asa ca nu te mai saturi, vorbind mai pe romaneste, de a le citi".
221 De intermediarul grecesc al lui Brincoveanu se va servi Eufrosin Poteca pentru
a da mai tirziu o traducere In limba romang, dupa care va preda la scoala de la SI. Saya
dupd 1825 si pina in 1829 dupa manuscrisul sau, cind Logica sa se va tipari la Buda. Eufrosin Poteca a IntImpinat multe dificultati In efectuarea traducerii din cauza ca limba romana
era lipsita pe atunci de terminologia adecvata, totusi el a 'Tilsit sa duca traducerea sa la
bun sfirsit i sa puna in mina elevilor sai un manual de Logicd in limba romana.
222 MyLo 'Epp*, 1811, p. 88.
223 Mioara Cimpoies si Octavian Ionescu, John Locke.. ., p. 89.

224 Al. Balaci si Ion Ionascu, Universitalea din Bucurepti, 1864-1964, Bucuresti, p. 14..

www.dacoromanica.ro

OONTINUTUL 1NvATAmINTuLui

153

A fost filozoful preferat care pasiona pe elevi si pe auditori. L. Erdeli,


profesor la Academia domneasc'A, va pAstra un cult pentru filozofia lui
Condillac i, predind-o apoi la scoala lui Gheorghe Lazdr, va intra in
conflict cu acesta, infocat kantianist226. Pasiunea pentru Condillac a
determinat pe multi elevi ai co1ii lui Lazar s'A urmeze paralel, ca auditori, i cursurile de filozofie din Academia domneascA.
Apreciind valoarea logicii lui Condillac, cArturarii romAni nu s-au
multumit s-o studieze numai in limba greac, ei au tradus-o i in limba.
romAnA. Ni s-au pAstrat textele unor traducen. Una este fAcut' de un
anonim226 ; a doua se datoreste lui Vasile Virnav227, care a dat societtii
romAne mai multe traducen i in romAnA de opere occidentale, fAcute cu

ajutorul intermediarelor grecesti. Tot sub influenta textului grecese


a lucrat i I.Heliade-RAdulescu, dind o nou'A traducere228.
trile romAne a fost studiat i Logica discipolului lui Condillac,
Fran.cesco Soave, cuprins'A in Instituzioni di logica, metafizica ed etica. Este

vorba de un tratat care s-a bucurat de o mare rspindire in Italia si a


devenit in curind clasic, fiind introdus in toate universittile. Acest tra-

tat a fost tradus in greac de profesorul Academiei domnesti din Bucurestir

Grigorie Constandas, si a fost intrebuintat ca manual didactic in mai


toate eolile grecesti. Tratatul a fost bath folosit In manuscris, iar dup&
1804 si textul tiprit a apArut in 4 volume. Logica lui Soave a fost o operA
iluminist, autorul concretizind i sistematizind gindirea filozoficA a secolului luminilor. In Academiile domnesti acest tratat a fost mult folosit 229.
In sfirsit, amintim cA i Neofit Ducas a scris o logicA si a predat dupA
propriul sAu text inedit care s-a tipArit mult mai tirziu, in 1834, in volumul : ivrecxxv5q, iiTOG pyrOpLXII, XoyLxib tizracpuatwil xoct

Fizica. In prima jum'Atate a secolului al XVIII-lea, fizica era

socotitA ca o disciplin a filozofiei, dar in a doua jumtate a acestui veac,.


ea va deveni o stiintA pozitivA de sine sttAtoare, i se va acorda cea mai
mare important, va deveni simbolul gindirii avansate ; eliberatA de
prejudecAti, prin fizicA se vor studia fenomenele naturii dupg, legi proprii,.
fundamentate pe gindirea rationalist.
In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, in. Academiile domnesti
s-a studiat Fizica neoaristotelicA, in a doua jumtate insI profesorii luminati, care facuserA studii la universitA'tile din Occident, vor introduce fizica
modern, experimentar.
Dezvoltarea fizicii moderne se datoreazA lui Copernic (1473 1543).
care a fundamentat sistemul heliocentric, rsturnind teoria geocentric&
225 D. Popovici, La litterature roumaine..., p. 330-331.
226 Alss. rom. 3021 si 3738 din Bibl. Acad. Este interesant de stabilit daca aceasta
traducere este facuta dupa textul francez sau dupa traducerea lui Filippidis. in felul acesta

s-ar putea data.


227 MS. rom. 425. Vasile Virnav traduce textul tiparit al lui Filippidis intocmai, ci
introducerea I cu toate adausurile.
228 D. Popovici, Ideologia literard a lui I. Heliade-Rddulescu, Bucuresti, 1935, p. 14,.

nota 3.
229 A6ro; `EppSN, 1811, p. 8.

www.dacoromanica.ro

154

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

a lui Ptolemeu. Dar heliocentrismul lui se izbea de teoriile retrograde,


propagate mai ales de biserica catolic, i mult timp nu a fost luat in
seam, opera lui Despre miscdrile de revolufie ale corpurilor ceresti fiind
pus de inchizitie la index intre anii 1616 i 1822. Dar Copernica avut
multi adepti printre oamenii de Etiintg. Teoria lui va fi preluat i continuat de Galileo Galilei i Giordano Bruno. La inceputul secolului
al XVII-lea, fiind folosit luneta i mai tirziu i telescopul, instrumente
fundamentale de observatie, disciplina fizicii va cunoalte noi succese.
Abia acum incepe studierea mai atent a naturii cu tendinta de a nu
Intemeia tiinta pe traditie, ci pe observatie i mai ales pe experient 230
Fizica va evolua necontenit. Progresele cele mai stflucite, cele
mai uimitoare le-a flcut fizica in secolul al XVII-lea, senzationale in
comparatie cu cele din secolul al XVIII-lea231. Dar nici In secolul al
XVIII-lea nu stagneazg, este tiinta care evolueaz cel mai rapid. Ea
studiazA natura, structura materiei, propriettile generale i legile ei de
evoluare i lanseaz noi adevruri. Natura ascundea multe taine care
.acum, datorit experientelor, se inlturg treptat.
Fizica modern a revolutionat tiinta, a clarificat misterele naturii
i a inlturat superstitiile i prejudectile. Printre tipriturile secolului
al XVIII-lea, care se inmulteau din an in an, gsim un numr din ce in
ce mai mare de tratate de fizic.
In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, fizica modern& se va
studia in Academiile domneti chiar cu experiente. Reactiunea era ins
nemultumit ; aceast tiint stabilea adevruri care contraveneau
dogmei teologice. Se incepe persecutarea profesorilor luminati ca :
Nichifor Theotochis, Iosip Mesiodax, Daniil Filippidis, Veniamin din
Lesbos, Stefan Dungas i altii. Dar curentul nou era prea puternic, prea
impetuos pentru a putea fi stvilit de reactiune. In cele ce urmeaz& vom
vedea cum a evoluat cursul de fizicg in Academiile domneti.
In prima jumtate a secolului al XVIII-lea, in ambele Academii
s-a predat Fizica neoaristotelicg sub diferite prelucrri, dar mai ales
cea coridalean.
Comentariile lui Coridaleu la cele 8 crti ale Fizicii lui Aristotel,
care constituie prima parte, i la Nasterea i pieirea, care este partea a
doua a tratatului, s-au tiprit la Venetia in 1779 i 1780, 133 de ani dup
moartea comentatorului 232. Prima parte este intitulat : Etcroaoq cpumxlq

cbcpodcam; XCCT' 'AptaTOTktp lar a doua ca i opera aristotelic : IlepE


--rev6accaq xcd, cpfi.opEcq. Inainte de a trece la interpretarea textului aristo-

telic, Coridaleu face o expunere general& asupra filozofiei 233. Ap se


explic faptul el mai toate manuscrisele care cuprind Fizica coridalean

230 Max vo n Lane, Istoria Fizicii, Bucuresti, 1965, p. 9-11.


231 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XVIII sicle..., p. 32.
232 Teofil Coridaleu s-a stins din viatO la Atena In 1646, cf. Clobule Tsourkas, op. cit.,
.ed. a II-a, p. 114.
233 Pentru analiza amlnuntit a Fizicii cordidalene i pentru conceptiile materialiste
ale comentatorului, cf. Tsourkas, op. cit., p. 237-289.

www.dacoromanica.ro

CONTINITTUL INVATAMINTULUI

155

-poart titlul Eig cpaorrocpbxv npoaLoCxyng. Fizica neoaristotelicg, care a fost

predat ani de-a rindul in Academiile domnesti, este precursoarea fizicii


secolului al XVII-lea care a revolutionat stiirita. Mai multe manuscrise,
cuprinzind Fizica coridalean, au fost in posesia unor profesori, ca :
Teodor din Trapezunt 234, Alexandru din Tirnavo 236, Manase Eliade 236 si

Teodor din Dristra 237. Credem cl acesti profesori, ea i altii, s-au servit
de aceste texte la prelegerile lor.
Partea a doua a Fizicii intitulat Cresterea si pieirea fusese atribu-

it lui Alexandru Mavrocordat, dar Cleobulos Tsourkas a dovedit


acest manual provine de la Teofil Coridaleu238.
Manuscrisele pstrate in Biblioteca Academiei, care in mare parte

provin de la colegiul Sf.Sava, sint copii din 1704, 1713, 1754 etc. mrtuTie c' in prima jumtate a secolului al XVIII-lea acest text a fost mult
studiat238. Sevastos Kyminitis a predat acest curs in 1697 si 1700240.
Teodor din Dristra a folosit operele coridalene, dar s-a servit intre anii
1782-1783 si de Fizica lui Blemidis241, de asemenea o prelucrare a operei
aristotelice. Gheorghe Hrisogon s-a servit de prelucrarea neoaristotelic
iesit din pana lui Gherasim Vlahos, profesorul lui Constantin Cantacuzino
stolnicul242. Marcos Porfiropoulos va folosi i alte manual de fizia decit
cele coridalene. Se va servi i acesta de Fizica neoaristotelia a lui

Blemidis, dar va traduce in neogreac iEvo(PLq -r6v cpuaLxWv a scriitorului

bizantin Simeon Magister Sith 243. Pe ling' alte copii aflate in diferite
biblioteci, traducerea lui Porfiropoulos s-a pstrat i In patru manuscrise in Biblioteca Academiei 244. Din numrul copiilor 'cstrate in tar
si peste hotare, rezult c Fizica lui Sith, in traducerea lui Porfiropoulos,
a fost mult folosit ca manual didactic.
234 Suppl. graec. LXXII din Biblioteca imperialA din Viena, cf. N. Iorga, Manuscriple
din biblioteci str6ine, in Analele Academiei RomAne", sect. ist., seria II, tomul XX (1899),
p. 212-219. Ultimul posesor al ms. a fost Stefan Brincoveanu.
235 MS. gr. 707 din Bibl. Acad. Este o copie fAcutA la Bucuresti in 1750. ARA copie
fAcutA de asemenea la Bucuresti de un elev care a urmat cursul profesorului Alexandru din
Tirnavo este din 1752, cf. Linos Benakis, '0 6EXXo-rc x68t4 Toi5 cppovncrriwtou Tpour*i-oTog 16"..., Ici 40 'EpavEarhg, anul V (1967), p. 87.
ITioq 'EXXvoi.wiw.cov", XIII (1916), p. 250.
237 Op. cit., p. 427.
235

238 Clobule Tsourkas, op. cit., ed. a II-a, p. 161 si 173.


239 In Bibl. Acad s-au pAstrat numeroase mss. confinind prelucrAri si comentarii la
Fizica aii3totelicA, cele mai multe fiind prelucrarea coridaleand, de pildA : 49, 171, 180, 216,
376, 405, 420, 426, 430, 440, 459, 474, 491, 515, 539, 674, 705, 707, 854, 856, 868, 894, 1016,
1272, 1383, 1384, 1415. Fizica coridaleanA s-a pAstrat intr-un mare numAr de mss. i in alte
biblioteci, unele din acestea fiind serse in tarule romAne. Cf. Linos Benakis, op. cit , p.94, nota.
210 Linos Benakis, op. cit., p. 90, cf. si ms. gr. 405 din Bibl. Acad.
241 Niog 'EXX-trool.whi.t.o.w", XIII (1916), p. 427. Fizica lui Blemidis, scris in 1232 a

circulat mult in manuscris; s-a tipArit in 1605. In Bibl. Acad. s-a pAstrat in mss. gr. 10, 17,
447 si 483.
242 Mss. gr. 448, 469 si 534 din Bibl. Acad. Ms. 448 este primul volum, iar ms. 534
cel de al doilea. Toate manuscrisele provin de la colegiul Sf. Saya.
248 A. Papadopoulos-Kerameus, `IepoaoXuti.vrt.xi)..., p. 289, nr. 315.
244 Mss. gr. 205, 399, 493 si 557. Toate manuscrisele provin de la colegiul Sf. Saya.

www.dacoromanica.ro

156

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Patrunderea fizicii moderne in Academiile domnesti esto legatI


de activitatea didactic& a lui Nichif or Teotochis. Manualul acestuia :
Elemente de fizicd, folosit mai intii in manuscris, a fost tiparit la Lipsca
In 1766-1767 in dou'A volume : E-roLzeT.cc cpuest6j ix veGrripcov auvepcmakv-ra. Este, dupa cum se precizeaza si in titlu, o sintetizare a sistemelor
secolului luminilor, culese din diferite tratate. Posedind limbile francezA, latina' si italiana, Theotochis a intrebuintat tratate serse In a ceste
limbi si a elaborat un manual modern, dupa cerintele vremii. Manualul

sail este o prelucrare, dar fapt important, prin el a vehiculat in fin-

durile elevilor si cunostintele generale ale fizicii moderne. incepind din

aceasta epoca, fizica inceteaza si in tarile romane de a mai fi consi-

derata o discipling filozofica, cum fuFese in prima jumatate a secolului

al XVIII-lea. Acum studiul Fizicii intr in cadrul stiintelor pozitive,


devenind una dintre cele mai importante stiinte exacte. Theotochis
trateaza in Fizica sa despre corpuri si proprietatile lor, despre gravitatie, despre spatiu si timp, despre miscare, atomi, optica, foc, atmosfera, magnetism, electricitate etc. lath' deci ca elevii Academiilor domnesti

invatau inca de pe la jumatatea secolului al XVIII-lea notiuni importante din domeniul fizicii moderne. Desi cleric, fiind totusi un erudit
cu veden i avansate si cliberat de prejudecatile ingustului traditionalism,
Teotochis a adoptat in Fizica sa conceptia modern a heliocentrismului,
pe care conceptie biserica ortodoxa, mult timp Inca dupa aceea, a refuzat
s-o accepte drept un adevr incontestabil.

Introducerea acestui manual in procesul de studiu al fizicii din


Academiile domnesti constituie o cotitura in istoria invatamintului din
tarile romne. De acum inainte, manualele coridalene legate de stiintele
pozitive ca : fizica si tratatul despre cer sint aproape dizlocate din prop amele de cursuri ale Academiilor domnesti, zic aproape, fiindca si dup,

aceast epoca se mai gasea cite un profesor e drept ca aceste cazuri


Sint foarte rare care s'A recurga la manualele neoaristotelice. lata si
alt exemplu, care ne-a determinat s nu stabilim date arbitrare de periodizare. Totusi, data cea mai potrivita care ar indica inceperea unui invatmint modern, ar fi anul 1765, caci in jurul acestei date incepe predarea
Logicii lui Evghenie Vulgaris si a cursurilor de matematica modern'A si

fizica introduse de Theotochis. Ca s'A ne dam seama cit de avansate erau


cursurile din Academiile domnesti, este suficient sa amintim ca in Occident, in Franta de pild, se gaseau 'Ana si in a doua jumatate a secolului
al XVIII-lea numerosi conservatori care se ridicau impotriva studiului
fizicii si al stiintelor naturale, deoarece aceste obiecte de studiu slbeau
respectul pentru adevarurile religiei" 245.
Cu venirea lui Theotochis la directia Academiei iesene incepe deci
o nou'A etapa a invatamintului. Manualele sale salt considerate ca cele

mai caracteristice opere ale spiritului modern. Ele slut prevazute si cu


o serie de planse cu desene frumos executate, prezentind ultimele teorii
ale epocii, relative la structura discontinua a materiei, la compunerea
245 D. Mornet, Les sciences de la nature en France au XV II le sicle..., p. 41, 52 i 71.

www.dacoromanica.ro

coNTINuTuL INvATAmtisrruLul

157

fortelor, la hidrostatica lichidelor, la fenomenele optic i acustic etc.


In planse slut desenate si instrumente complicate de laborator. Nu stim
dac Theotochis a predat la Academia din Iasi cursul su de fizia cu
experiente. Ne indoim el a avut aparatele necesare pentru un curs de
fizic experimental, fiindc6 succesorul su, Iosip Mesiodax, insista
pentru procurarea unor aparate, fie si cele mai elementare.
Un manual de Fizicei a preggtit pentru cursul su i Iosip Mesiodax,

care s-a straduit s-1 tipreascg, dar din cauza greuttilor materiale,
manualul a ramas inedit. Avind in vedere gindirea avansat i eruditia
lui, nu ne indoim c Fizica sa era inspirat de realizrile raoderne i incluclea -ultimele descoperiri.

Un alt profesor al Academiei iesene, Nicolae Cercel, va introduce


In Academie pentru studiul fizicii un manual occidental. El va traduce
din limba latin Fizica experimentald a vestitului fizician olandez Pierre
van Musshenbrock 246 pentru a se servi de acest text la cursul su. Fizicianul olandez sustinea c6, trebuie eliminate din fizic toate ipotezele
1 conjecturile
observatiile i experientele fiind singurul fundament
al fizicii" 247. La aceasta tindeau i profesorii Academiilor. Cercel a predat

dup Elementele lui Newton, pe care le tradusese in limba greac 248


Acest erudit profesor a tradus si opere filozofice din tratatele lui Baumeister, pe care le-a predat la Iasi, dar nu stim ce anume 249.

Precum vedem, invtmintul fizicii ajunge pe la 1765-1766, la

mare inflorire, ptrund in Academia iesean manuale occidentale dintre


cele mai moderne, purtind numele lui Musschenbrock, Newton, Baumeister si ale altora.
Pentru Academia din Bucuresti nu avem probe documentare, nu
tim ce manuale de fizic au fost studiate in acest timp. Avind in vede-

re ins cA aceleasi manuale treceau de la o Academie la alta, nu ne

Indoim c manualele lui Theotochis i Cercel au inlaturat si din Academia


bucurestean pe cele neoaristotelice.

In 1790, se tipreste la Viena Fizica lui Rigas Velestinlis, o prelucrare dup texte germane si franceze : (DucrLx91; Ccreetv5tattcc... ix Ti"ly yep-

i.LCOMeigxcti. yaUt.)* ipavtav cum se arat chiar in titlu, este o culegere de

elemente spicuite din diferite lucr'ri, dar materialul a fost prelucrat de el


in asa f el, inch este imposibil s i se gseascg izvoarele. In once caz se
simte influenta renumitei opere a lui Fontenelle, Entretiens sur la pluralit
des mondes. Rigas acorda o deosebit important stiintelor i In special
fizicii, care desctusa mintile de superstitie. Invtatul tesaliot nu era
246 Manuscrisele cii traducerile lui Cercel s-au pAstrat la Iai 1i la biblioteca din orawl
sAu natal, Metovo, cf. Xenopol 1i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 60 i Gheorghe Zaviras,
N 'EXX(ig..., p. 496.
242 D. Mornet, op. cit., p. 102.
248 Newton a avut foarte multi admiratori, dar nu au lipsit 1i detractorii care refuzau
sA adopte teoriile lui.Cf. Alfred R. Desautels, Les mmoires de Trvoux et le mouvement des ides

au XV III-e sicle 1701-1734, Roma, 1956, p. 51-59, i Dan BdddrAu, Isaac Newton filozof,

In Revista de filozofie", tom. 14 (1967), nr. 5, p. 465-472.

246 Const. Cumas, Eim-cryp.a cpt.XoaocpEoc, vol. I, Viena, 1818, p. 10 din prefatA.

www.dacoromanica.ro

AMADNA CAMARIANO-CIORAN

158

satisfacut de manualele existente, nu voia s predea dupg metode invechite i materii depasite, sau dupa manuale serse In limba arhaizanta.
ca sa nu pricinuiasc i altora greutatile pe care le-a intimpinat el ca.

elev" 25. Voia s puna in mina elevilor ceva nou, ceva care s'a corespund.
gindirii moderne i conceptiilor pedagogice ale secolului luminilor. Prelucrarea materialului denota multa originalitate. Tratarea temelor se face;
In neogreaca, rar folosita pina atunci in manualele de stiint, si In modul
cel mai simplu, ca s fie pe intelesul tuturor. Foloseste metoda Intrebarilor
raspunsurilor, dovedita lesnicioas i eficace in studierea multor obiecte

de invatamint. Modul de concepere a acestui manual denota tendinta


lui Rigas de a populariza notiunile de fizica prin care se explican fenomenele naturii si se combateau superstitiile care In evul mediu au intunecat mintea oamenilor. Desi nu este o opera de eruditie i nici
cartea lui Rigas a facut la aparitia ei mare impresie pentru
originaltotui,
continea in limba neogreaca vie cunostinte stiintifice, era un manual
potrivit nu numai pentru elevii din clasele mici 251, Ci i pentru oamenii
maxi cu mai putin cultura. Acest manual, fara indoial, a fost folosit
de el si de alti profesori din Academiile domnesti.
La inceputul secolului al XIX-lea se vor introduce in Academiile
domnesti manuale de fizic si mai moderne. Daniil Filippidis, intorcinduse din Franta, va traduce si se va servi de manualele profesorilor ale

cror cursuri le audiase la Paris. El va preda fizica dup tratatul lui

Brisson, pe care 11 tradusese in 1801 si spera sa-1 tipreasca In 1803. Se


pare ea manualul sal' de fizica precum i cursul sau de matematici cuprindeau teorii indrznete pentru care se astepta la proteste din partea cercurilor conservatoare. Intr-adev'r a fost acuzat de ateism si a IntImpinat
opozitia cercurilor reactionare care se opuneau numirii lui in postul de
profesor la Academia din Iasi, totusi nu renunta la gindirea sa inclrazneata.
Voia ca manualele sale s'a fie ultimul cuvint al stiintelor pozitive moderne
intrucit se faceau mereu noi descoperiri in acest domeniu, a rugat pe

autorul Brisson sa-i trimit informatii relative la noile rezultate


tifice, necuprinse in tratatul lui, pentru a le include in traducerea sa
inainte de tiprire. Din acest fapt se poate deduce ca manualul folosit
de Daniil Filippidis era la zi cu informatia.
Daniil Filippidis a tradus i optica lui Lacaille, ceea ce ne indreptateste s credem ca a predat i aceast ramura a fizicii.

La inceputul secolului al XIX-lea, manualele de Mica se Inmultesc.


Mai toti profesorii veneau cu manualele lor proprii, cuprinzind ultimele
progrese stiintifice. Trecuse timpul coridalismului, and aceleasi manuale
se copiau si se recopiau In mod stereotip.
In timp ce la Iasi JO desfasura activitatea didactica Daniil Filip-

pidis, In Bucuresti era director un profesor tot atit de bine pregatit,


255 Vezi prefata cArtii.

251 Ap. Dascalachis, Kopoijg xoct Pirrocg, Atena, 1961, p. 6. 0 nou editie a Fizicii lu
Rigas a dat recent Lcandros Vranusis In volumul : "Ancona TEA, veocVcipkav xXoeacaxi3v: Pilyce;
Bextont.v),* (Depalog. 'A,9-7pocct., `E.ccapcia
ix86aco)v.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INvATAmINTImul

159

Constantin Vardalahos. Acesta va preda fizica dup' manualul sgu


Ouctxii netpccp.oc-nxii TrepLexTudi rc7)v veurr6pcov icpeugaecov. Cititorul este avizat

prin titlul ertii el manualul contine ultimele descoperiri i c fizica se


preda cu experiente de laborator.
Intr-adev'r, Vardalahos f'cea experiente cu pompe pneumatice,
cu o masin electric i inc eiteva aparate care existau pe atunci in
laboratorul Academiei domnesti. Prin rspunsurile date de elevi la examenele tinute in anul 1811 despre legile de atractie si de respingere, despre
rarefierea aerului, topire, explozie, electricitate etc., s-a dovedit c fizica
se studia sub toate aspectele ei. Fiind un bun pedagog, Vardalahos sustinea c fizica experimental' este cea mai indicat pentru a stirni interesul
elevilor, este mai atrggtoare, d rezultate mai bune si mai rapide, ofer,
elevilor lucruri concrete care stirnesc zelul i curiozitatea lor.
Socotind c toate stiintele sint legate de fizie, stiinta care cerceteazg i explics fenomenele naturii, Vardalahos include in Fizica experimentalei i notiuni de chimie, fiziologie, astronomie, geografie etc. Cartea

lui este de o eruditie uimitoare. Sint citati in paginile Fizicii sale zeci
de sa-vanti moderni englezi, francezi, germani, italieni, suedezi i olandezi,
ca : Geoffroy, Bergmann, Becher, Laplace, De Luc, Saussure, Fourcroy,

De Biot, Berthollet si multi alti fizicieni, chimiti, naturalisti, astro-

nomi i matematicieni. Putem afirma, fr, s, gresim, c, manualele folosite In Academiile domnesti eran la nivelul celor din Occident. Manualul
lui Vardalahos s-a tipgrit in 1812, dar ping la tiprire I-a folosit In manu-

scris, cind a condus prima dat Academia, iar dud a revenit pentru a
doua oarg; Ii avea deja tiprit.
In 1812, an aprut concomitent trei manuale de fizica. Pe ling :

Ounxil netpCy.CCTLXil de Vardalahos, s-au tiprit i o cpucnw7N de Const._


Cumas i 'EnvropA yucrcx.7K de Dimitrie Darvaris. Toate trei demonstrau

adevrurile dobindite prin cercetrile moderne i in acelasi timp combgteau superstitiile care dominau ine rindurile maselor populare, mai ales

fizica lui Dimitrie Darvaris, scris In limba vorbit, expunea materia


intr-o form simpl i foarte ciar, pentru ca s, fie priceput de elevii
inceptori, precum si de oamenii virstnici, care in tinerete nu avuseser
prilejul s, studieze fizica. Darvaris recomanda aceast, stiint, cu cldur,
cu experiente simple, stirca fiind plcut, i util. Predat, metodic

neste curiozitatea elevilor. Prin fizic, se cunoaste in mod just universul, prin fizicg omul se elibereaz de vtmtoarea i trista superstitie_
O Fizica" prescurtat' a elaborat i Nofit Ducas pentru elevii sgi
s-a servit de ea in manuscris 252, textul fiind tiprit abia in 1834. Dei
arhimandrit, totusi era convins ea' asa cum In stiintele pozitive progresele s-au dobindit prin indrzneala celor en gindire luminat, tot astfel
si in teologie trebuia indeprtate conceptiile subrede, fundamentate pe
superstitii. El nu a ezitat s expun in Fizica sa conceptiile stiintifice
ale vremii dei contraveneau dogmelor religioase. Pentru conceptiile sale
sntoase, inteleptul dasegl a fost acuzat de ateism.
252 0 copie s-a pastrat In Bibl. Acad., ms. gr. 724.

www.dacoromanica.ro

AR1ADNA CAMARIANO-CIORAN

160

Un alt profesor care a predat fizica moderng la Academia din Bucuresti este Veniamin din Lesbos. Dupg moda vremii, i Veniamin a elaborat manualul sgu propriu : Drotze7.. cpucnxijq, care nu a vzut lumin.a
tiparului, dar a fost copiat de elevii si i s-a pstrat in mai multe manuscrise 253.

Cursul de fizic al lui Veniamin era ultimul cuvint al stiintei moderne.

Studiind timp de zece ani in centrele europenel nu numai c i insusise


gindirea stiintificg pozitiv moderng, dar ceva mai mult, avea i pgreri
proprii i curajul s le sustin si sg le menting cu mult dinamism,
pentru a combate elementele care cultivau superstitia ce intuneca mintea
maselor 254.

Dei cleric, totusi in cursurile sale de fizicg, populariza teorii


antiteologice, care ddeau o explicatie noul fenomenelor naturii,

ontrarg preceptelor sfintei scripturi. Eruditul profesor este la curent

cu noile teorii i cu concluzilie cercetgrilor stiintifice moderne. Cerceteazg


fenomenele naturii, propunind teorii noi. Polemizeazg cu fizicienii Europei si combate prerile lor. Este impotriva unora din teoriile lui Descartes,

ale italianului Galvani si ale altora. Teoria sa proprie despre lume era
-cg, spre deosebire de cele afirmate de dogmatismul teologic, existg
cauz, o energie puternicg, pe care o numeste 7scorcexlxvlrv".
Aceast energie nu Dumnezeu pune totul in miscare. Cu ajutorul

acestei energii, el incearcg s explice miscarea corpurilor ceresti, gravitatia, magnetismul, atractia i fenomenele raporturilor substantelor
chimice intre ele. Iatg de ce Veniamin a fost persecutat, acuzat de ateism
invitat de Sf. Sinod din Constantinopol
dezavueze afirmatiile.
Omul de stiintg refuzg s dea o declaratie publicg scrisg in acest sens.
El declar, Mfg ezitare, c'g nu poate s afirme eg divinitatea pune corpurile ceresti in miscare, c divinitatea .face sg fie atrase corpurile ceresti
spre centrul pmintului. Prin aceasta ar argta el nu cunoaste cauza, ar
mrturisi ignoranta sa.
253 0 copie In ms. gr. 1203 din Bibl. Acad. si alte copii In alte biblioteci.
254 La Inceputul sec. al XIX se dd cea mai aprigd luptd pentru combaterea superstitiilor pila adevdruri stiintifice. Se publicd o bogatd literaturd in acest sens. MeritA sA amintim o

.carte de felul acesta care a avut o largd circulatie: Num.)) 811.1.681g rcp 70653LV rij 8statacm.v.oviag

Venetia, 1810. Este o traducere dupd Volksnaturlehre zur Dmpfung des Aberglaubens de Johann

Heinrich Helmuth. TraducAtorul aratA In prefatA cd scopul lucrdrii este sd lumineze mintea
poporului i prin argumente stiintifice sA combatd superstitiile. Insista mult asupra importantei studiului fizicii In scoli pentru cA nulmai prin luminarea tineretului va fi frinatd superstitia pArintilor, Intruelt se cere multA trudd i mult mai mult timp pentru ca virstnicii sd
fie eliberati de pArerile lor nelogice. Acest manual a fost tradus si in limba romdnd de dasedlul
transilvAnean, Gheorghe incai. Traducerea s-a pdstrat In mss. 38 si 39 din biblioteca bisericii greco-catolice din Oradea. Cf. Iacob Radu, Manuscriptele Bibl. episcopiei greco-catolice

romdne din Oradea-Mare, in Analele Acad. Rom." sect. ist., seria III, tom. I. (1923), memoriul 6 p. 9. Traducerea lui incai poartA titlul : invdfdturd fireascd spre stricarea superstifii
norodului.
Continutul manualului este foarte interesant pentru acea vreme. Sint ardtate proprie-

tAtile corpurilor, se explicd fenomenele naturii, trupurile lumesti" i prin ele se dovedeste
a fi nelogice superstitiile, se biciuiesc mestesugurile i iretenia vrAjitorilor i Inseldtorilor,
-care In multe chipuri Insald si due In rdtdcire pe nepriceputi".

www.dacoromanica.ro

corrrniunn. IrrvATAnitarrumn

161

Manualul su nu cuprinde numai elemente defizieg, ci F}i notiuni


din ramurile tiintelor exacte qi aplicate, care pe atun-ci eran subordonate
fizicii : cosmogonia, astronomia, meteorologia etc. Veniamin preda toate
aceste discipline cu experiente, autInd s5, afle cauzele anumitor senzatii.
In sfirit, un alt profesor care a predat la Academia din Imi fizica
moderna, fiind i el acuzat de ateism, este tef an Dungas. FAcind studii

la universitAtile germane din Halle, Gttingen i Iena, Dungas avea


cultura german/ f}i. era influentat de gindirea Anfklrung-ului. Pentru

disciplina fizicii, pe care a predat-o ea profesor, a elaborat qi el un manual

de fizia In care a Incercat s Impace tintele cu teologia dogmata',

dup/ sistemul filozofului german Schelling. Dar teoriile sale, pronuntat


materialiste, au strnit reactiunea Impotriva sa. Va intImpina opozitia
bisericii, care 1-a acuzat de ateism. La Inceputul anului 1816, directorul
Academiei ieene este invitat de Sf. Sinod s5, dezavueze manualul su

de fizia. Contrar atitudinii ferme pastrate de Veniamin. din Lesbos,


Dungas a acceptat hotrlrea bisericii, a renegat In sets teoriile sale F}i a
demisionat din postul de director pe care II detinea la Academia domneasa din Iai, fIgkluind s/ nu difuzeze manuscrisul operei sale interzise.

Despre cer salt cosmografie. Tratatul aristotelic cu


acest titlu este o parte a fizicii, filmic/ nu trateaz, despre astronomie,
cum am fi tentati srs, credem, dupg titlu, ci despre univers.
Intrucit In decursul veacurilor teoriile aristotelice au fost alterate
de dialectica scolasticg, mai ales de biseria, Coridaleu, comentind opera
aristotelic, revine asupra teoriilor primordiale ale filozofului antic, iar
In unele cazuri la pozitie i mai avansatI decit cea aristotelia.
Omni Despre cer, predat In prima jumAtate a secolului al XVIII-lea

In Academiile domneti, avea la baa, o &dire avansatA, pentm acea

vreme, prin faptul a., Teofil Coridaleu neag/ rolul divinittii In rosturile
universului, introduce rolul cauzaliatii In transformarea fenomenelor
naturii f}i. cunomterea senzorialg 255.

Odat/ cu dezvoltarea astronomiei 256, cosmografia a azut pe al

doilea plan, pentru c/ ea prezenta fenomenele cereti ap cum ant cunos-

cute din observatie, fr/ a le explica.

In Biblioteca Academiei s-au pAstrat mai multe manuscrise, cuprin-

zInd acest tratat, mai toate provenind de la colegiul Sf. Saya. Cel mai
vechi este din 1682 scris la lamina. Altele sInt datate din 1711, 1733,
1744, 1746 257.

Profesorul care a artat un deosebit interes pentru cosmografie i


astronomic a fost Marcos Porfiropoulos. Acesta a predat, precum rezult/
din manuscrisele care i-au apartinut, despre glob dup/ tratatul lui Proclos,
255 Pentru o analizA mai amplA cf. Clobule Tsourkas, op. cii. ed. II, p. 291-309.
256 Astronomia a fost ridicatA la treapta de tiintA i s-au fAcut cercetAri temeinice in
aceasti directle de la lnceputul secolulu al XVII-lea, de dnd a lnceput studiul astrelor mal
Intl Cu luneta I apoi qi cu telescopul. Cf. Max von Lane, Isloria fizicii, Bucuret, 1965, p. 13.
257 Mss. gr. 216, 227, 291, 393, 428, 435, 449, 474, 493, 1318, 1389, 1391.
11 - 6.

563

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

162

despre meteori dupa tratatul lui Simeon Magister Sith i dupa ate opere
case tratau despre cer, pamint i stele 258.

P sihologia. Printre disciplinele filozofice predate la Acade-

miile domneti era i psihologia. Manualul cel rnai raspindit, de care se


serveau profesorii la prelegerile acestei discipline, a fost tratatul neoaristotelic a lui Teofil Coridaleu : Despre suflet, care nu este decit o prelucrare

comentata a tratatului aristotelic cu acelai titlu.

Opera aristotelica Despre suflet sau De Anima cum este Indeobte

cunoscuta, este alcatuita din 3 carti. Este mai de grab& un tratat de


metafizica case studiaza sufletul ca forma a corpului viu, dar i o lucrare de biologie". El reprezinta ultimul stadiu al evolutiei gindirii aria-

totelice asupra raporturilor dintre suflet i corp. 0 atentie deosebita


acorda autorul analizei senzatiei i perceperii.

Coridaleu analizeaza In manualul sau nu numai teoriile aristotelice,


ci i altele asupra acestei teme, care constituie problema cea mai controversata in tot cursul evului mediu, i apoi Ii expune proprilie sale teorii.
Autorul manualului considera psihologia cea mai Inalta i c,ea mai utill

dintre tiinte, pentru ca se cup& de fiinte Insufletite, ajuta pe om A

se cunoascA pe sine insui. In comparatie cu alte manuale occidentale de


psihologie din aceasta perioada, manualul lui Coridaleu este pe pozitii
mai avansate, este un curs mai progresist. Dupa conceptia coridale,anit,
In opozitie cu teologia, sufletul este inseparabil de corp i in esenta este
viata noastra, este senzatia i gindirea i cii, sediul i centrul sufletului
este inima 262.

Acest curs de psihologie a fost predat In Academia domneasca din


Bucureti de Sevastos Kyminitis In 1701 26, de Teodor din Tirnavo In
1721 2612 de Alexandru din Tirnavo In 1745 26 27 In 1753 263 0 In 1755 264,
de Teodor din Dristra in 1751 2662 de Manase Eliade In 1767 266 i desigur

i de alti profesori 287.

Metafizica. Aeeasta disciplina a filozofiei, care trateaza despre

principiile fundamentale ale teoriei existentei, a fost deasemenea prevanag ca obiect de studiu in programa Academiilor domneti.
258 A. Papadopoulos-Kerameus, sIcpoaoXulAustxh..., IV, p. 289-290, nr. 315.

259 Analiza detaliatii a tratatului coridalean In Clobule Tsourkas, op. cit., ed. II, p.
311-352.
26 A. Papadopoulos-Kerameus, 1Icpocroxutart...., V, p. 233, nr. 684.
261 Cleopas Kichilidis, Ka.rciXouaz xecpoypckpon lepoaoXutIvrt,xij 61.6XL1181ix72, Ierusalim,

1899, p. 108, nr. 8.


262 Gheorghe Harltachis, KwaiXoy0; 'slay XPovAorItavalv x(08Exono 'en% 7rtrrtuccPXodig

6t6Xt.a94x% Katpou, In 'Earrol 'ET. BuC. Enou8cliv, IV (1927), p. 186-187.


263 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., I, p. 472, nr. 536.
Spyridon and Sophronios Eustratiades, Catalogue..., p. 124, nr. 824 (H 169).
265 A. Papadopoulos-Kerameuts, op. cit., III, p. 213, nr. 13.
266 MO; 6E)011VOIArilliWV", XIII (1916), p. 251, nr. 50. (Ms. se aflii In biblioteca oraguiul Zagora).

161 In 131131. Acad. tratatul Despre suflet s-a plistrat In urrnAtoarele mss.
227,255, 277, 280, 507, 1418 (din 1755) si 1426.

www.dacoromanica.ro

gr.: 48,

coNTThrtrrur., INVATAMINTULUI

163

Titlul de metafizia se datorete faptului c acest tratat a fost

plasat in operele aristotelice dupg Fizica : MET& Ta Cp1)CrOdt,de mide : Meta-

fizica. Dup, conceptia lui .Aristotel, Metafizica este o tiint, intre tiinte,

tiinta fiintelor, a inceputurilor i originii oriarei existente. Ea studiaz/


existenta in insai esenta ei eft i propriet/tile ei fundamentale. Dup./
conceptia iluminist, Metafizica este fizica experimental/ a sufletului 268.

Metafizica nu se multumete s, constate doar fapte, ci incearc/ s, le


dea fid o explicatie. Elementele fundamentale ale Metafizicii slut patru :
material forma, care este energia i realitatea vie, cauza, care produce
transform/rile materiel, i scopul, cauza transformArilor.

Materia pentru Aristotel este un corelativ al formei, fiinta fiind

un compus al formei i al materiel 269.


acest curs filozofic, atit in prima sa form/ aristotelicA, dar mai

ales in interpretarea lui Coridaleu, cuprinde elemente materialiste i


senzualiste. Principiile fundamentale ale existentei i cunoaterii sint

bazate pe un empirism materialist, care recunoate cg, izvorul senzatiilor


Il constituie materia, realitatea obiectivA. Metafizica neoaristotelic/
combate idealismul platonician al ideilor inn/scute.
In intervalul de peste un veac, eft au functionat Academiile domneti, au fost folosite mai multe manual de Metafizicd. Sevastos Kymi-

nitis a predat in 1702 dup/ comentarii proprii bazate pe cartea a patra


a Metafizicii lui Aristote1270.
Introducerea lui Coridaleu la cartea a V-a a Metafizicii aristotelice
a fost predatA, de Gheorghe Hrisogon. Textul se pAstreaa, in manuscrisul
404 din Biblioteca Academiei 271.
In a doua juraltate a secolului al XVIII-lea au fost elaborate sau tra-

duse mad multe manual de Metafizicd. Nu avem indicatii precise crt.


aceste texte au fost studiate in Academiile domneti, dar faptul c/
bibliotecile din tarl s-au pAstrat manuscrise continindu-le i constatarea
pe care am f/cut-o de repetate ori cA, mai toate manualele greceti existente erau aduse i aici de profesorii Academiilor pentru ca sgs se serveascA de ele la cursurile lor, ne indrepatesc s, afirmIm c, i aceste
manuale au fost studiate in Academiile domneti.
Doug manuale provin de la Evghenie Vulgaris. Primul este o ela-

borare proprie, al doilea o traducer a Metafizicii lui Antonio Genovese 272.

De ambele manuale s-a servit Evghenie Vulgaris In timpul activitAtii

2" Locke avait rduit la mtaphysique A ce qu'elle devait dtre en ralit : la phy.;

slope exprimentale de l'Ame" a declarat d'Alembert. Cf. Alfred R. Desautels, Les mmoires

de Trvoux..., p. 32.

Cf. Aristotel, Metafizica, traducere de t. Bezdechi, Bucuresti 1965, studiul introductiv semnat de Dan BAdArliu, p. 27.
270 A. Papadopoulos-Kerameus, lIspoaoXuilcux75..., V. p. 232, nr. 683.
271 Comentarille coridalene la Metafizca aristotelici s-au mai pAstrat si In me. gr. 45,
care are un ex-libris : Ioannis Vaccarescul", precum i In mss. gr. 431, 522 $i 1415. Ultimul
me. are pe f. 1 semnatura lui Cezar Bolliac.
272 Antonio Genovese (1712-1769) filozof si economist Italian, a fost profesor de metafizicA, eticA i economie politicA la universitatea din Neapole. Cursul sAu : Elemente de meta,

fizicd a apArut In 1743 In 5 volume.

www.dacoromanica.ro

164

ARIADNA CAMARTANO-CIORAN

sale didactice la Ianina i la Academia athonita. latI deci c aceste


manuale, tiplrite abia in 1805 si 1806 de fratii Zosimas pentru a fi distribuite gratuit elevilor, circulan in manuscris Mel inainte de 1755 si nu
este exclus ca, incepind din aceasta epoca, sa se fi studiat si in Acade-

miile domnesti, asa, cum s-a studiat i Logica lui Vulgaris. 0 copie a Metafizicii elaborate de Evghenie Vulgaris, folosind autori vechi i noi, s-a
pastrat in fosta biblioteca a mitropoliei din Iasi 273. Traducerea dupa
Genovese s-a pastrat in manuscrisul 238 din Biblioteca Academiei, provenind din biblioteca episcopului de Buzau, Dionisie. Titlurile ambelor
manuscrise pro beaza di nu sint copii dup5, textele tiparite 274, deci ele
trebuie BA fi circulat aici in secolul al XVIII-lea.
Autorul Metafizicii, Antonio Genovese, film], un adept al gindirii
iluministe, a fost si el persecutat de clerul catolic. Introd-acerea, manualului sau in programa invtamintului Academiilor domnesti constituie
un incontestabil progres pentru acea vreme.
Un alt manual de Metafizic'd intrebuintat mult in scolile grecesti,
precum i in Aca,demiile domnesti, este Metafizica lui Fr. Chr. Baumeister. Operele filozofului german, discipolul lui Wolff, s-au bucuxat
secolul al XVIII-lea de mare prestigiu i autoritate in scolile germane.
Tratatele sale de baza stilt Elemente de filozofie, compuse din logica,
metafizica', drept natural, etica i politicI, precum i Institutiones philosophiae rationalis method Wolff conseriptae (1736). Chia,r din titlu rezulta

ca filozofia lui Baumeister este cea rationalista, dupa metoda lui Wolff.
Baumeister a avut multi admiratori in rindurile intelectualilor greci
romani. Operele sale au fost prelucrate i traduse In limbile greaca
romana si au fost studiate in Academiile domnesti in a doua jumatate
a secolului al XVIII-lea.
Printre admiratorii conceptiei filozofice baumeisteriene sint si profesorii Academiei iesene : Nicola Cercel i loan Furneos. Cercel a tradus
si a predat in Academia din Iasi, precum am amintit mai sus, dupa tratatele filozof ice baumeisteriene, dar nu putem preciza ce anume. Colegul
sail, loan Furneos, atras si el de iluminismul german, 11 va imita. Va
traduce si acesta in limba greaca Metafizica filozofului german si va
preda dupa acest text, imbogatit de el cu numeroase note si adaosuri.
Aceast Metafizicd a continuat WA fie predata in Academiile domnesti
dup5, moartea traducatorului. De pilda, o copie este fault/ in 1801 de
un Rosetti 273, elev al Academiei iesene.
O traducere a Metafizicii lui Baumeister a facut i Nicolae Va,rcosi,
276
credem pe la 1756, clad a tradus i Institutiones philosophiae
Un. alt traducator al Metafizicii baumeisteriene este Dimitrie Dar2" Ms. este descris de Const. Erbiceanu in Revista teologick", III, p. 80.
2" 0 copie a Metafizicii lui Genovese a fast i in posesia lui Gheorghe Zaviras, avind
titlul identic Cu cel din ms. 238. 0 and copie Cu acelasi titlu In ms. 747 din mAnhstirea atoniti SI. Pantelimon, cf. Sp. Lambros, Kcerlaoyog..., II, p. 424, in'. 6254 (747).
275 Cf. A. Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 361 362.
272 Gheorghe Zaviras, op. cit., p. 489.

www.dacoromanica.ro

CONTINIITUL INVATAMINTULUI

165

varis. Traducerea sa s-a pAstrat in manuscrisul 248 din Biblioteca Academiei 277.

0 alt.& Metafizica compilat& din autori yechi i noi, Buis& in neogrea,c5, in 1798, se datoreste lui Ata,nasie Psalidas. Credem c5, autoril
moderni folositi sint germani, printre care si Baumeister, intrucit Psalidas
avea clam% germang. Un manuscris exista in biblioteca fostei Aca,demii
domnesti din Iasi 278.

Nu ayera doyezi c aceste traducen i din lifetafizica baumeistehang au fost intrebuintate ca manuale didactice in Academiile domneti,
fa,ptul Ins& c circula,u in tar& i s-au pAstrat in biblioteca fostelor Academii, ne face sg, credem c5, atit profesorii eft i elevii s-au servit de ele.

Precum am aratat mai sus, in 1804 s-a tipArit in limba greaa,


In patru volume, traducerea lui Gr. Constandas a tratatului lui Fran-

cesco Soave : Instituzioni di logica, metafizica ed etica. Nu incape nici o


indoia15, c5, metafizica a fost predat6 in Academiile domnesti dup5, acest

manual, intrucit din lista prenumerantilor affair' c5, 75 de exemplare


au intrat in Wile romne.

Profesorul Academiei din Iasi, Dimitrie Govdelas, se angaja in 1816


s& predea, intre altele, i metafizica, ontologia, cosmogonia, psihologia
teologia naturalg. BAnuim c5, Govdelas, care avea, cultura germanA,
folosit manualele lui Baumeister, mult apreciate pe atunci.

In a doua decadg, a secolului al XIX-lea, profesorii Academiei bucurestene : Neofit Ducas i Veniamin din Lesbos au predat aceast5, disciplin& dup& propriile lor manuale, inspirate din gindirea filozofic occidental& ; ele ant serse cu claritate si precizie 279.
Un manuscris anonim, provenind din biblioteca Academiei domnesti
din Iasi, far& indoiar manualal unui profesor sau elev, cuprinde ele-

mente de metafizic& : IToLxeta i.LEToccpuaLx* in 402 paragrafe grupate in

18 capitole. Textul este in neogreaa i contine multe completri din domeniul fizicii stiintelor naturale280.
.11I o r al a. Moraba constituie o disciplin a filozofiei, fiind stiinta,

normelor de comportare si a relatiilor dintre oameni. In decursul yeacurilor morala laic& a evoluat in opozitie cu cea religioas, iar in secolul al
XVIII-lea a yenit in contra,dictie cu morala idealist, care vedea, izvorul
moralei in vointa
Filozofii materialisti, ca : Epicur, Spinoza, si altii au luptat Impotriva,
cla,selor dominante i impotriva moralei religioase. Unii au apreciat c5,
normele moralei slut legate de nevoile si de interesele oamenilor, cl ele
277 In Bibl. Acad. mal gAsim un ms. cuprinzind un rezumat al principalelm idei din
Melafizica Jul Baumeister. Printre foile cu textul Metafizicii sint serse i mai multe scrisori
in greacA, adresate boierilor Nicolae Rosetti i Ilie Nicolae Rosetti. Ms., aflat astAzi In Bibl.
Acad., sub cota 1408, provine de la biblioteca Academiei domneti din Iai ; cf. A. Xenopol
i C. Erbiceanu, Serbarea..., p. 361.
272 A. Xenopol l Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 360.
2" Manualul lui Ducas s-a tipArit In 1834 la Egina in TrrpotxTk.. lar cel al WI
Veniamin a apArut la Viena in 1820 sub titlul : Es-oixtice [Leroccpuatxtg.
22
Ms. este descris de Const. Erbiceanu in Revista teologicA", III, p. 178-179.

www.dacoromanica.ro

166

ARCLADNA CAMARIANO-CIORAN

trebuie s5, tindl la formarea caracterelor morale si s5, reglementeze com-

portarea oamenilor in societate, comportarea cirmuitorilor fa, de

supusii lor, stabilind obligatiile unora fata, de altii, fat5, de familie, patrie

stat. Morala prevede norme de convietuire care se insusesc prin

educatie. Este o latur5, a suprastructurii, reflectind daracterul relatiilor


dintre oameni. Tat& motivul pentru care s-a acordat intotdeanna, dar
mai ales in secolul al XVIII-lea, o mare importan, genurilor parenetic
si pedagogic, cAci numai moraba face pe om s5, fie om". Ambele discipline indicau reguli si forme de educare moral, tin.deau la formarea caracterelor corecte, la inlIturarea abuzurilor FA a asupririlor in societate,
la comportarea pgrinteasc& a cirmuitorilor fat& de supusi, a stApinilor
fat& de aserviti. Aristotel afirmase c5, in morala public& se oglin.deste
morada, individual& i acest fapt se intemeiazI pe exercitarea neintre-

rupt5, a virtutii.
Morala a constituit intotdeauna obiect de studiu in Academiile

domnesti. Manualul de moral& folosit la inceput a fost opera aristotelia, :

Ilept apsTrov xat xxxLc7.)v. Sevastos Kyminitis, a tradus in neogreac5, opera

aristotelicI amintit5,, i desigur c5, s-a servit de acest text la cursurile


sale 281. In fosta bibliotecI a Aeademiei domnesti din Bucuresti s-au
pgstrat i alto texto de mora,15,, de caro s-au servit profesorii la cursurile
ion. De pildI este '116cil cptXocsocpfa, o traducer din limba latinS,, fAcut&
de Dimitrie Notara in 1717 la Bucuresti, din ordinul organizatorului Aca-

demiilor domnesti, patriarhul Hrisant Notara 282. Manuscrisul 551 cuprinde printre alto opere aristotelice si un rezumat din HOutac T 01
NLX01.1CXE

283. Nu este exclus ea si aceste texto al fi fost folosite ca

manuale pentru cursul de moral & predat in Academiile domnesti. Credem

c5, nu gresim du& ineadrIm in domeniul cursului de moral& si textele


parenetice pe care le-a tradus Kyminitis i le-a predat elevilor s5,i, cum
slut parenezele lui Agapet, opera lui Teofilact : IlatasEx accraLxi) .rcp&.; TV
Ilopppoy&vvvrov Kcovarccavov, discursurile eItre Nicocles i Demonicos si

vestitul discurs al lui Synesie cAtre impIratul Arcadie. Toate aceste


opere abund4 in sfaturi morale si sInItoase, slat cele mai potrivite
indreptare de bun& comportare si cirmuire pentru fericirea oamenilor.

Ele au fost considerate opere de aur", mai valoroase decit aurul

foarte utile. Discursurile lui Isocrate slat caracterizate de o Juan& valoare eticl. Toate au drept scop 81, inspire suveranilor i tuturor oamenilor sentiment do moralitate, blindete, egalitate, dragoste pentru patrie,
zel pentru mentinerea libertItii, intr-un cuvint slut texto parenetice
care recomandau principiile unui comportament moral.
281 Texttil traduced' lui Kyminitis s-a pIstrat In Bibl. Acad. In mss. gr. 179 si 615.
M. 179 este o copie fdcutii de elevul lui Kyminitis, Mate! Cretulescu.
282 Bibl. Acad., ms. gr. 422. Despre aceasta traducere cf. si Hurmuzakl, Documente,
XIV/3, p. 127 si 128, unde traducatorul raporteaz1 unchiului slu, Hrisant Notara, ci In timpul
tuiburArilor razboiului se rAtAcise un caiet din traducere. AcelasI Dimitrie Notara tradusese
In 1715 la Bucuresti si o altA carte de morali, cf. mg. gr. 498 din Bibl. Acad., care provine
de asemenea de la fosta biblioteci a colegiului Sf. Saya.
283 cf
i M5. gr. 286 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

CONTINITITTL INvATADLINTuLuz

167

In secolul al XVIII-lea se studiazA nona moral. Se simte nevoie


de opere de educare, de la care elevii i cititorii s dobindeasc deprin.deri morale. De aceea multe crti publicate in aceast vreme au chiar
In titlu precizarea : pentru folosul obstesc, istorie moral& etc.
Acela care a folosit pentru cursul de moral din Academia iesean
un manual modern este Iosip Mesiodax. Acest luminat profesor a aprecia.t

dintre disciplinele filozof ice cel mai mult morala, socotind c aceasta
trebuie s stea la baza edncatiei tinerilor. In acest scop el si-a pregtit un

manual adecvat. A tradus manualul filozofului italian Muratori : La filosofia morale esposta e proposta ai giovani. Filozoful Muratori era socotit unul
dintre iluminitli italieni ai secolului al XVIII-lea. Combtind cu asprime
superstitiile i bigotismul, el a intrat in conflict cu clerul. Mesiodax totusi

nu ezit s foloseasc cartea unui autor persecutat i suspectat in Italia


pentru gindirea sa avansat, intrucit este o opera' ludat de muzele
Europei", este o cluz, un bun ajutor universal, este de folos i inVtatilor i incultilor, este un indreptar moral pentru orice virst i pentru
orice caracter. Boierii, bogatii, sgracii, btrnil, tinerli, clericii, mirenii,
pe scurt toti, spune Mesiodax, pot fi luminati, citind aceast carte, toti
pot fi instruiti, fiecare In felul sn. Pentru ca manualul s dea roade bune,
lelesiodax 1-a tradus in neogreac. De acest text s-a servit profesorul la
cursul su de moral, inlturind coridalismul. In introducere, traduc-

torul cere scuze c' a vorbit cu mult curaj, cg a flcut unele afirmatii

care nu vor fi pe placul multora, dar dragostea pentru binele obstesc 1-a
determinat s procedeze in felul acesta.
Putem spune c introducerea manualului lui Muratori in procesul
invtmintului Academiilor domnesti marcheaz1 punctul de incepere
unui curs modern de moral. Dup el vor veni i alti profesori cu mannalele ion proprii, prolucrri ale conceptiilor moderne relative la disciplina moralei.
Unul dintre acesti profesori a fost i Veniamin din Lesbos care, pe
baza cunostintelor asimilate din lecturile unor opere atit de moral veche
cit si de gindire iluminist a secolului al XVIII-lea, a elaborat manualul
su : ETotletot ITO.Lx*. El a rmas inedit, dar a circulat in manuscris.
0 copie e manuscrisul grec 1017 din Biblioteca Academiei. In manualul
slu de moral iese in evident gindirea liberal stiintific a profesorului
Academiei doranesti din Bucuresti. Veniamin arat c omul, fiind receptiv oricrei invtturi, devine virtuos prin studierea moralei, cam) influenteaz1 asupra vointei omului. Sint foarte importante capitolele in care
se trateazI despre drepturile naturade ale omului i despre datoriile lui.
Veniamin nu urmeaa, un aflame sistem filozofic, el 1i expune i conceptiile personale. Multe din afirmatiile sale au la bug, opera lui J. J. Rousseau,
Diseours sur l'origine de l'ingalit parmi les hommes i Deelaralia drepturilor omului a Revolutiei franceze.
Tratate de moral& modern au elaborat i Neofit Ducas, profesorul
Academiei din Bucuresti, precum si Stefan Dungas, profesorul Academiei

din Iasi.

www.dacoromanica.ro

168

ARTADNA CAMARIANO-CIORAN

Citrtm inc un manual de moral, mult folosit in Academiile dom-

neti, este : Dcot,xetoc Xoyuci)g, ta-reccpuoucilg xat tilamilg, traducerea lui Gri-

gorie Constandas dup tratatul lui Soave, care, precum am artat mai
sus, a fost folosit i la cursul de logic i metafizick circulind in mare
numgr in tgrile romtbne.
Cu astfel de manuale moderne predate de profesorii cu &Aire
avansat, indiscutabil c s-a dobindit in Academiile domneti o culturg,
Cu caracter iluminist.
TIINTELE POZITIVE

Printre tiintele pozitive din a doua jumtate a secolului al XVIIIlea, cea mai important devine fizica. Precum am artat mai sus, aceastg,
tiintl se studia la inceputul secolului al XVIII-lea in Academiile domneti ca i in Occident, ca o discipling filozofic. In a doua jumtate a
acestui veac insg, ea se desprinde de filozofie i devine o tiintli pozitivk
fiind predat cu experiente de ctre profesori specializati.

Astronomia. Studierea atrilor a pasionat pe oameni din tim-

purile cele mai vechi. In secolul al XVII-lea in Occident, iar in Orient


In secolul al XVIII-lea 8i in.ceputul celui urmtor, astronomia devine
tiinta cea mai pasionantg, pentru cercettorii rationaliti. Rationalismul

lanseazg, noi i indr'znete teorii despre stele i planete, despre cosmogonie

In genere. Aceste teorii vor sgpa treptat mai intli doctrina teologic6 a
catolicismului in Occident, iar apoi i pe cea a ortodoxiei in Orient.
Lupta pentru lmurirea celor doul teorii cu privire la univers : geocen-

trismul i heliocentrismul a durat un secol f}i. jumtate in Occident, mult


mai mult in Orient. Teoriile lui Galilei vor fi primite de francezii Gassendi
i Descartes i se vor impune definitiv. In a doua jumg,tate a secolului
al XVII-lea se vor formula principiile care vor explica mai multe fenomene
ale universului, rezultat obtinut datorit principiului lui Newton privitor
la gravitatia universalg, 284

Astronomia a constituit obiect de studiu in Academiile domneti


incg, de la infiintarea lor. Profesorul care a fost atras in mod deosebit
de acest discipling, este Marcos Porfiropoulos. Acesta a predat despre
meteori i pozitia stelelor dupg manualul lui Coridaleu, dupg, tratatul

lui Nichifor Blemidis i dupg, altele 285. Cursul de astronomie va fi impus


In Bucureti mai tirziu chiar prin hrisovul lui Ipsilanti, in care se prevedea

c aceastg, discipling, o va preda profesorul de matematici. Dar se tie


ci i Neofit Cafsocalivitis, profesorul de limbg, i literaturg, preda elevilor
siii notiuni de astronomie i optick
184 Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XVIII' sacie..., p. 20.
185 A. Papadopoulos-Kerameus, op. cit., IV, p. 289-290.

www.dacoromanica.ro

OON'rINUTUL INVATAMINTULUI

169

In Biblioteca Academiei se gasesc mad multe manuscrise din secolele

al XVII-lea i al XVIII-lea, care cuprind tratate de astronomie sau

notite referitoare la probleme de astronomie, cum skit operele lui Simeon


Sith, Ilarion Olga,la, i altele. Ele trateaza despre luna i planete, despre
constelatia ciinelui etc. 288. Inclinam s, credem c, aceste ma,nuscrise,
care provin din fostele biblioteci ale Academiilor domneti, sint manuale
colare, cuprinzind materialul studiat de elevi in cadrul cursului de astronomie. Treptat acest curs a evoluat, dobindind forma astronomiei moder-

ne, care inlatura in mod tiintific toate prejudecatile relative la fenomenele cereti.
Astronomia modern, a fost introdusa in Academia din Ia,i de catre

Iosip Mesiodax. El a ale/tuft un manual propriu, de care s-a servit

cursul su. Nu ne indoim c acest erudit profesor, care in celelalte opere


ale sale citeaza mai multi astronomi i este la curent cu noile descoperiri,
alcatuise o astronomie moderna, cuprinzind conceptiile i descoperirile
lor. Prin -armare Inca de pe la jumatatea, secolului al XVIII-lea (1765)
se preda In Academiile domneti un curs modern de astronomie.
In Biblioteca Academiei exist, un manuscris interesant (ms.

17) datat din 1780, cuprinzind Nona expunere a sferei in care slut

interpretate micrile atrilor, sistemele universului, cele vechi i noi,


folosirea globurilor i masurtorile geografice alcatuita in limba francez,
i tradus in greaca de Constantin Stamati din Colistantinopol, 1780,
22 august in Bucureti ...". Credem c traducatorul acestui tratat de
astronomie este acel Constantin Stamaty care va intra mai tirziu in diplomatia franceza i va aspira la postul de consul francez la Bucureti 287
FLA indoiala ca acest tratat a fost intrebuintat ca manual didactic
in Academiile domneti 288, putem deci afirma, fra ezitare, ca in a doua
jumatate a secolului al XVIII-lea la cursurile de astronomie se folosea,u
manuale occidentale. Tratatul tradus de Stamaty este o imbinare de
teorii vechi i noi despre univers i despre micarile atrilor.
Daniil Filippidis, profesorul Academiei ieene, va preda dupa o
astronomie i mai modern& Acesta a tradus astronomia vestitului Jr6me
Lalande i s-a servit de ea la cursul su. Contributia lul Lalande la istoria
ideilor i la istoria sociala de la sfiritul secolului al XVIII-lea este insem-

natl. Avind cunotinte multilaterale de chimie, botanica, anatomic


istorie naturala, a fost un savant cu veden i foarte largi. Le spectacle
du ciel, scria el, parait 6, tout le monde une preuve de l'existance de
Dieu. Je le croyais 19 ans ; aujourd'hui je n'y vois que de la matire
et du mouvement". A studiat astronomia pentru a fi util oamenilor,
gr. 91, 144, 184, 493, 538, 548, 557, 629 0 801.
287 Despre Constantin Stamaty cf. mile Legrand, Lettres de Constantin Stamaly
Pana giolis Kodrikas sur la ruolution franfaise, Paris, 1872; Ariadna Camariano-Cioran, Spiromdnd, Bucure;ti, 1946, p. 10, 12 0
ritul revolufionar francez i Voltaire In limba greacd
60 ;i Ecaterina Kumarianu, Nitx crroixeta vet Tim KcovaTalravo Drcqvicrri, In `O 'EpcivccrriN",
286 MSS.

anul I, fasc. 1, (1963), p. 13-22.

288 Ms. care 11 cuprinde mai are ;I alte texte ;colare, ca de pildA un tratat de retoricA,.
logica lui Sugduris, logica lui Blemidis i altele.

www.dacoromanica.ro

170

ARIADNA CANCARIANO-CIORAN

pentru a contribui la progresnl societatii 289 Traducatorul Filippidis, ca


sa fie sigur ea nu lipsesc din manualul su reznitatele unor cercetarinoi
care nu erau cunoscute cind Lalande ii elaborase tratatul, a rugat pe
_astronomul francez sa-i comunico asemenea rezultate pentru aid completa manualul didactic.
Un manual de astronomie pregatise i Dimitrie Govdelas. Dar de
c ele mai multe ori manualele de fizica, istoriile universale i. geografiile,
cuprindeau i notiuni de astronomie aa, incit chiar dac, astronomia nu
se studia ca disciplina aparte i. cu manuale speciale, prin cursurile altor
-discipline se dobindeau destie ounotiate in acest domeniu.

atematicile. Acea,st tiinta exacta devenise in Occident

-una dintre cele mai apreciate i mai utile. S-a dovedit ca multe discipline

tiintifice au nevoie de ajutorul matematicilor pentru lmurirea, unor


teme specifice, pentru atingerea perfectiunii. Nici o alt5, tiint., nu urmea-

za regulile logicii cu atita precizie ca matematicile. In a doua jumatate


a secolului al XVIII-lea se recunomto i. in tarile romne importanta
matematicilor superioare.
La sfiritul secolului al XVII-lea i inceputul secolului al XVIII-lea
se considera ca logica este disciplina care dezvolta inteligenta i de aceea
ciclul de filozofie incepea cu logica. Invatatul Constantin Cantacnzino
stolnicul era foarte multumit c profesorul copiilor sai le preda logica
pentru a le ascuti mintea" 299. In a doua jumatate a secolului al XVIIIlea insa, matematicile vor lua locul logicii. Iosip Mesiodax nu va incepe
ciclul filozofic cu logica, ci cu matematicile.
In raportul mitropolitului Moldovei, Iacob Stamati, din 1792 se
-acorda geometriei atentia cuvenita, intrucit ea putea rezolva conflictele
de hotarnicie, foarte frecvente in societatea feudall romfina, iar domnul
Tril Romneti, loan Caragea, corea sa se imbogateasca biblioteca Academiei doinneti cu opere de matema,tici, considerate baza filozofiei.
Matematicile au eliberat gindirea, omeneasca de metalizical dar
cercurile retrograde le considerau izvor de ateism i persecutau pe profesorii care le predau. Numai prin tenacitatea i staruinta unor profesori
luminati, aceasta disciplina s-a impus in Academiile domneti.
Primele manuale de matematici folosite in aceste Academii ant
Aritmetica lui Glyzunios 291 i Blementele euclidiene. Euclid a fost mult
timp autorul preferat, nu numai in Academiile domneti, ci i in multe
colegii din Occident. Chiar i manualele modern includeau multe notiuni
.euclidiene Euclid fiind acela care a pus col dintii fundamentele logice
ale geometriei li se dadeau insa interpretari moderne.
Primul care a introdus in Academia domneasca din Iai un curs de
matematici superioare moderne este Nichifor Theotochis. In manualul
289 Hlne Monod-Cassidy, Un astronome-philosophe .1rilme de Lalande, in Transactions

.of the second international congress on he Enlightenment, II, p. 908, si 909.

299 Bibl. Acad., ms. gr. 974, f. 119r-119

291 Cea mal veche editle a Aritmeticii lui Glyzunios a apArut In 1596. Fiind un manual

Soarte folosit, au apArut In secolul al XVIII-lea numeroase alte editil.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INvATANtINTuLtri

171

su, el a imbinat tiinta veche a lui Euclid cu teoriile moderne, cu ultimul cuyint al tiintei matematicilor din epoca sa, folosind operele lui
Newton, Leibniz, Wolff, Tacquet, Orlando, Dchalles i ale altora, arora
le-a adugat i contributii proprii. Florica Cimpan, profesoar la Iai,
studiind in mod temeinic manualul lui Theotochis, a scos in evident atit
contributiile lui personale, cit i legturile pe care le are manualul lui
cu operele occidentale 292. Inzestrat cu spirit pedagogic, Theotochis

tuiete un curs de matematici cu expunere simpl, inltur definitiile


confuze, insist mai mult asupra exemplelor practice decit asupra notiunilor abstracte. Manualul s'u, in trei volume, a aprut la Moscova abia in

1798-1799 293, cuprinde aritmetica, trigonometria, algebra, geometria


plank in spatiu i analitic, logaritmii i calculul diferential i integral.

Era cel mai bun manual de curs superior pentru acea epock Aadar

putem spune c5, in 1764, dac5, nu i mai inainte, in Academia domneasc5, din

Iai se predau matematici superioare ca in Occident. Manualul lui Theotochis a circulat mult in trile romne mai intii in manuscris 2M i apoi

Dup5, Theotochis, urmeazI, in 1765, la Academia din Iai Iosip


Mesiodax. Acesta va da o important i mai mare matematicilor, prin
care va inlocui logica, ca parte introductiv a cursului de filozofie. Mesiodax considera matematicile drept disciplina cea mai important, baza
intelepciunii. Matematicile inlesnesc cunoaterea adevrului de ctre om,

ajutorul lor este hotritor in aprofundarea tuturor celorlalte discipline


tiintifice. Cind Mesiodax a luat conducerea Academiei ieene nu a vrut
s se serveasc,' de manualele existente, nesatisfcindu-l. ITnele erau prea
savant pentru elevi, altele aveau un stil greoi iar altele erau prea dez-

voltate. Inzestrat cu spirit pedagogic, el a pregtit manuale proprii de


proportii nu prea mari, serse intr-o limb/ inteleas de toti. Cind in 1765
a luat pentru prima dat directia Academiei, el a tradus manualul lui

Andr Tacquet 299. In 1776, cind Mesiodax revine in fruntea Academiei

domneti, i se pare c5, manualul lui Tacquet nu este cel mai potrivit
i traduce manualul abatelui Lacaille 2961 care in doug mici volume cuprin292 Florica Cimpan, Nichifor Theotochis i cdrfile lui de matematicd In Analele
'Rice ale UniversitAtii Al. I. Cuza" din Iai" (seria nou), sectiunea Matematick tom. X.

(1964), fasc. 1.
293 A. Papadopoulos-Vretos, IsleoeXXlvtwil..., p. 109. A fost tipArit cu cheltuiala fratilor

Zosimas pentru a fi distribuit gratuit elevilor lipsiti de mijloace.

294 Ms. gr. 396 din Bibl. Acad. Un alt mg. este descris de A. Xenopol i Const. Erbiceant1,

Serbarea..., p. 365.

295 Se pare at pe la jumAtatea secolului al XVIII-lea manualul lui Tacquet era cel mal
apreciat, fiindcA pe acest manual l-a ales i l-a tradus 1 Evghenie Vulgaris pentru elevii
BM. Traducerea lui Vtilgaris s-a tipArit mult mai tirzhl, In 1805, la Viena. Compilatii In
greacA dupA Geometria lui Tacquet gAsim In ms. gr. 1513 din Bibl. Acad.
296i manualele lui Lacaille erau mult cAutate. Elementele lui de aritmetick algebrA
sectiuni conics au fost traduse in neogreacA de Spyridon Asanis, dar editorul Ionas Sparmiotis a retradus In greaca arhaizantA aritmetica 1 algebra gi le-a publicat la Venetia in 1797.
Sectiunile conice de asemenea au fost traduse In greacA de Const. Cumas 1 publicate la Viena,
In 1803. Profesorii Academiilor domneti s-au servit, desigur, i de ace.ste torte. Ele au clrculat In ;Artie romilne gi un anonim a folosit editia lui Sparmiotis pentru a alcAtui un manual
de algebrA 1 trigonometric+ In limbile romAnA, greacA I latinA. Cl. Fi. Cimpan, Un =Musa&

www.dacoromanica.ro

172

ARIADNA OAMARtA/TO-CIORAN

dea tot ce se referea la matematica analitia i sintetic. Dup aces t


manual, Mesiodax putea preda toate ramurile matematicilor in scurt
timp. Eruditul profesor a intervenit de multe ori in textele pe care le-a
tradus, rezumind ceea ce i se pga.ea prea dezvoltat i comprimind sau
explicind textul, -nude acesta nu i se prea suficient de ciar. Asadar,
manualele lui nu slut simple traducen, ele contin i contributii personale,
cunostinte asimilate din studierea unui mare numAr de opere de specialitate. In operele sale el citeaa, astronomi, matematicieni i fizicieni din
evul mediu precum i iluministi din secolul al XVIII-lea. Toti salt analizati, fiind adoptate sistemele lor noi, rationaliste. De repetate ori sint
citati : Copernic, Galilei, Descartes, Gassendi, Locke, Leibniz, Halley,
Wolff, Maupertuis, Clairaut, Lalande i altii. E incontestabil c'S In aceast
vreme studiul matematicilor a ajuns la o mare inflorire la Academia din
Iaisi aceast inflorire o vor mentine i profesorii care vor urma.
Nicolae Cercel, profesor la aceeasi Academie, va pune in circulatie,
prin cursurile sale de matematici, gindirea reprezentantului de seam
al iluminismului german : Christian Wolif, figur dorninant a secolului
al XVIII-lea in Europa : le maitre penser", Paptre d'un rationalisme

universel", le nom de philosophe tant trop faible pour lui". El nu a

fost un discipol al lui Leibniz in sensul ingust al cuvintului, nici simplu


popularizator al doctrinelor leibniziene ; el a transformat, a indreptat,
a corijat si a sistematizat oarecum mostenirea primit de la inaintasul

su. Des nations entires l'admiraient". Franta i-a acordat titlul de

profesor honoris cauza la Academia de stiinte, iar Rusia la Academia


imperial. Tratatele lui au fost traduse in englez, italian si in alte
limbi. Regele Neapolului a introdus sistemul wolffian in unii ersittile
statelor sale prin lettres patentes" 297 Manualele acestui savant au fost
predate in Academiile domnesti. Din operele wolffiene, Cercel a tradus
si a predat aritmetica, geometria si trigonometria. Traducerile s-au pastrat in mai multe copii manuscrise aflate atit in tug, cit i in bibliotecile de peste hotare. De pild, manuscrisul grecesc 1020 din Biblioteca
Academiei cuprinde aritmetica, iar manuscrisul 1377 matematici elementare. Doug, manuscrise din Iasi cuprind aritmetica, geometria si
trigo nometria 298.

romdnesc cu probleme de algebrd fi trigonometrie din primii ani ai veacului al XIX-lea, p. 1


i 3 din extras.
Ipoteza profesoarei Florica CImpan (Iosif Mesiodax fi Spiridon Asan is, pro fesori de
matematici la Academia domneascd din Iasi, p. 209) cA Mesiodax, trAind in lipsuri, ar fi putut
vinde manuscrisul slu cu traducerea opere! lui Lacaille, fAcutA de el, lui Asanis sau altcuiva
cA textul tipArit de Asanis ar fi de fapt traducerea lui Mesiodax nu ni se pare probabilA.
Asanis a fAcut studii In Occident si 1-au pasionat matematicile. Nu a tradus numai elemente
de matematicA, algebrA i sectiunile conice dupA Lacaille, ci i Geometria i Trigonometria
lui Toaldo ca i Calculul integral i diferential de Euler. Cf. Ilias Titelis, KecpccX),r,vtaxec aliNzixTct,

Atena, 1904, P. 36, unde sint amintite traducerile operelor lui Toaldo i Euler. Nu sIntem
de acord niel cu 'afirmatia cA Spiridon Asanis a fost profesor la Academia din Iai. Nu avem
niel un izvor documentar care sA ateste aceasta.
299 Paul Hazard, La pens& europenne au XVIII sicle..., p. 45-49.
298 Const. Erbiceanu In Revista teologick", III, p. 42-43 i p. 71-72; cf. si A. Xenopol 1 Const. Erbiceanu, Serbarea, p. 366. Acest ultim ms. este o copie din 1801
deci

www.dacoromanica.ro

OONTINUTUL INVATAMIN'rULUI

173

Trebuie relevat faptul el manualele de matematici predate de Cer-

cel nu erau simple traducen. Textul tradus din latineste dup opera
lui Wolff : Elementa matheseos universae 299 , Cercel l-a completat si l-a

lmurit acolo unde i s-a pdrut cA, nu este destul de ciar, adugind undo

paragrafe si note explicative. Wolff trateaz aritmetica mai mult din


punct de vedere teoretic. inzestrat cu calitti pedagogice, Cercel acord
mare important si aspectului practic Mfg de care teoria nu poate fi apro-

fundat. IatI motivul care l-a determinat s elaboreze un capitol cu


probleme intocmite de el insusi sau culese din alte ckti de specialitate 300

Tratatul lui Wolff va sta si la baza cursurilor de matematici, pe


care le va preda peste o jumtate de veac Gheorghe Laz'Ar.
Si Ioan Furneos, care activa la Academia din Iasi in acelasi timp
cu Cercel, a predat geometria de asemenea dup manualele occidentale
ale lui Alexis-Claude Clairaut, Gaspar Scott (rpLarcIpo Xx6Toq) i Blod
(sau Vlod BX(.:38) 3'.

Un manual important de planimetrie este :

11pccx.ruc4)

aLaccaxocXicc

8Lec -r p.e'rpaiv. 11Xavolis-rpLoc -rob' xequcou... int recotal-pou 'Oypii: etc. Autorul

este inginerul regal George Ogray din Marea Britanie, iar opera lui
a fost tipkitl in 1798. Nu cunoastem pe traducgtor, dar un fapt este sigur
cl traducerea a fost adaptat nevoilor trilor romne. Se folosesc termeni
romnesti ca : igL-roilpat. (iaeturi), ecX-raL (blti) etc. Este mai mult ca
sigur c acest text a fost predat in Academiile domnesti. Aceast carte,
spune Erbiceanu, este important pentru c a fost folosit la msuratrea
pminturilor In tara noastr mai mult timp 32.
Dania Filippidis, care a audiat la Paris cursurile de matematicl
ale profesorului Mauduit, le va traduce si le va preda la inceputul secolului al XIX-lea la Academia din Iasi.
Cu venirea lui Dimitrie Govdelas In fruntea Academiei iesene, vor
reveni si manualele de matematici germane. Govdelas, ca si Mesiodax,
socotea matematicile baza filozofiei, iar ramura cea mai apreciat a matematicilor algebra ; ii d'Idea intlietate pentru c dup pkerea sa, algebra
stimuleazg, inteligenta.
Manualele lui Govdelas erau, asa cum se obisnuia pe atunci, prelu-

crki. A strins la un loe teoriile matematicilor sistematizate treptat de


specialisti, de fapt ins la baza cursurilor sale au stat operele euclidiene
si cele ale matematicianului german Wolff, autorul preferat al grecilor
si romnilor.

muit timp dupa moartea lui Cercel facuta de Ele Nicolae Rosett la scoala greceasca de
stiinte".
299 Tratatul lid Wolff s-a bucurat de o larga circulatie in invatamintul grecesc din
tarile romitne in a doua jumatate a sec. XVIII-lea si inceputul celui urmator, jucind un rol
pozitv In dezvoltarea stiintei matematcilor. Aritmetca si geometra matematicianulu german
le-a tradus si Evghenie Vulgaris ; cf. Gheorghe Zaviras, Moe `Dackg..., p. 296.
lo

'

a () Cf. Florica Cimpan, Manuscrisul de aritmeticd al lui Niculai Cercel:,,Analele st. ale

Universitatif Al. Cuza" din Iasi", (seria notia), sectiunea I, VIII (1962), nr. 2.
a" ms. gr. 740 din Bibl. Acad. s Revista teologia", III, p. 31.
802 Ms. fusese descris mal de mult de Const. Erbiceanu in Revista teologci", III,
p. 83; astazi se afla in Bibl. Acad. sub cota 1484.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

174

Pe ling/ faptul a a sistematizat materialnl rif3ipit in amplul tratat


wolflean, Govdelas a contribuit i la completarea i imbanatatirea lui
Cu numeroase probleme, avind enunturi foarte variate, care au fost de
mare folos elevilor pentru aprofundarea materiei. La inceput a predat
dap& cursurile sale inedite 33.
In acelai timp en Dimitrie Govdelas, preda matematicile i prolesorul Gheorghe Asachi. Cursurile acestui profesor contineau cam aceeai
materie, erau tot prelucrgri, dar dap/ manuale franceze i mai ales dup

eel al lui Bzout.

Elaborarea manualelor de matematici de catre .Asachi in limba romana este un fapt important. Eruditul profesor roman a invins greuttile
pe care le prezenta aleatuirea de crti tiintifice in limba romana, dad,

nu in totnl, macar in parte, manualele sale Rind de mare folos tinerilor romani.
In perioada aceasta, end o pleiada de profesori eruditi ridica prestigiul Academiei ieene prin cursurile lor de filozofie i de tiinte pozitive

Academia din Bucureti se distinge prin cursurile filologice de inalt


calitate, tinute de Neofit Cafsocalivitis i Lambros Fotiadis, doi filologi
de renume earopean. In ce privete insa continutul invatamintului din
domeniul tiintelor pozitive avem putine tiri. Para indoial c Manager
Eliade, care a fost trimis de Alexandru Ipsilanti in Occident pentru perfectionarea sa in tiintele de fizica i matematica, a predat matematicile
superioare moderne, dar nu cunoatem manualele pe care le-a folosit.
De asemenea i directorul Constantin Vardalahos a predat aritmetica,
algebra i geometria, dar i manualele folosite de acesta ne-au ramas
necunoscute. Profesorii Academiei bncuretene nu an elaborat in a doua
jumatate a secolului al XVIII-lea manuale proprii, i din cauza aceasta
nu putem face precizki relativ la evoluarea matematicilor in aceast

Academie. Avind in vedere insa circulatia larga a acelorai manuale in ambebe tri dunarene, putem afirma ca i profesorii din Bucureti s-au servit de
aceleai manuale in manus cris sau de altele publicate care au circulat In acest
interval in trile romane, ca de pilda Trigonometria englezului Scott, tradus
In 1781 din limba lating, 34, Aritmetica lu Metzburg, tradusa din latin

In 1791 i imbogatita cu multe adaosuri i note de Atanasie Psalidas


apoi de Mihail Hristaris in 1804. _Algebra aceluiai autor german Metz-

burg, tradusa de asemenea de Psalidas 35. Elementele de aritmetica i


algebra traduse din limba germana de Zisis Cavras, Iena, 1800. Nu am
dat decit numai citeva exempla. Mai sint Inca multe cArti de matematici,
traduse din franceza i germana care puteau servi ea manuale dida,ctie,e
In Academiile domneti, dupa cum au fost folosite i in colile din regiunile greceti.
"1 Ms. gr. 676 din Bibl. Acad. Este o copie fAcutii la Iasi in 1809.
na A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 365-366.
31/5 Ms. gr. 92 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTLIL 111VATAMIN'I'ULUI

175.

In 1810, profesorul Mihail Petru Cochinis preda in cadrul cursului

su de matematici i desenul legat de geometria aplicat6, careia i sedAdea din ce in ce mai mare important5,.

Veniamin din Lesbos a elaborat manuale proprii : Elemente de mate-

matica tipgrite in 1818, Blemente de geometrie in 1820, iar manualelepentra celelalte ramuri ale matematicilor, ca : algebra i trigonometria
au rImas inedite, au circulat ins& mult in manuscris.
Yeniamin acorda mare importantA matematicilor, le punea la
baza tiintelor pozitive. Dupg pArerea sa, numai matematicile puteau
avea greutatea sau amploarea numelui de tiint6, numai matematicileaduceau lumin6, in cercetkile misterelor naturii. Dad, Veniamin acorda
o atit de mare importantl matematicilor, e de la sine inteles a a predat
matematicile superioare moderne.
Profesorii care au urmat dug& Veniamin din Lesbos, de pildA Constantin Iatropoulos i tefan Canelos, s-au servit de manualele matematicienilor francezi Silvestre-Franois Lacroix i Louis-Benjamin Francoeur.
Lacroix, vestitul matematician francez, a elaborat seria cea mai complet&
i cea mai metodicg, de manuale de matematid, pentru acea vreme, intrebuintind medoda analitica. Manualele sale au fost folosite de multi profesori greci, printre care .1 Iatropoulos, la Academia bucureteang.
Ma,nualul : Cours complet de mathimatiques pures al lui Francoeur

a pltruns in tArile romne prin prelegerile lui Stefan Canelos, care in


1816, fiind student la Wiirzburg, se indeletnicea cu traducerea acestui

curs 806, pe care l-a preferat celor germane. Fiind numit in 1820 profesor
la Academia bucureteank el se va servi de acest manual.
Elevul srm, Ion Heliade-RAdulescu, va traduce acest curs in limba.
romfinA i-1 va preda la coala lui Gheorghe LazAr 307, cind va prelua,
dupl moartea acestuia, directia colii romaneti.

Cl h i m i a. Nu putem precisa cind incepe predarea chimiei ca.

disciplintiintificA In Academiile domneti, in once caz notiuni de chimie


se dobindeau In cadrul celorlalte discipline tiintifice, mad ales in cadrul
fizicii, cgreia, chimia Ii era subordonatA. Nu ne indoim ca dup reorganizarea Academiei din Bucureti de cAtre Ipsilanti, i chimia a fost
In programa de studii i chiar cu experiente. Manase Eliade, profesor laacea vreme, ne asigurA de acest fapt 308, dar nu face niel o precisare relativ

la manualele intrebuintate. Nu cunoatem materialul didactic folosit-

pentru aceastA disciplin& in Academiile domneti, cu exceptia celui de,


la inceputul secolului al XIX-lea. In aceast5, vreme autorul preferat al
profesorilor a fost chimistul francez Antoin.e Lavoisier. Acesta a sistema-

8S " A6rog `Epp5N", 1816, p. 222. In acela# timp acest curs a fost tradus i de profesorul din Chios, loan Selepis. In 1819 s-a tipgrit o nouii editie francezA hnbunfitiitit de autor.
Peste un an, i noua editie va fi tradusA In greacll de Constantin Minas, cf. Aerrio; `Epp.ij

1820, p. 181-183.

a7 S-a tiplirit In 1832.


Manase Eliade, Oratio panegyrica ad Dominum loannem Alexandrum Hypselantam,.
Lipsca, 1781, p. 80.

www.dacoromanica.ro

176

AR1ADNA CAMARIANO-CIORAN

tizat In manualul su elementar de chimie toate realizrile din domeniul


respectiv ping, In 1789, cIn.d Ii publid, manualul. Elev al lui Lacaille
Condillac, Lavoisier devine cel mai renumit chimist, teoriile sale fiind
impuse In toat Europa. Impreung cu Fourcroy i Berthollet, el stabileste
pe la 1787 nomenclatura chimicl 39. Veniamin din Lesbos, directorul

Aca,demiei bucurestene, 11 caracteriza drept un supraom". Natura

are nevoie de secole ca s' producgi un supraom, si un asemenea supra,om


a fost Lavoisier". Dup manualul chimistului francez credem c.6 a predat
admiratorul su. Veniamin precum i alti profesori.
Un alt chimist vestit era Antoine-Franois Fourcroy 31, discipolul
ei propagatorul teoriil or lui Lavoisier, autorul operei Systme des connaissances chimiques et de leur application (6 vol.), si Philosophie chimique. Ulti-

mul tratat a fost tradus In mai multe limbi, precum i in limba greac.
Profesorul Academiei din Iai, Daniil Filippidis, a tradus acest tratat
pentru cursul su de chimie, pe care 11 Insotea si cu experiente de
laborator.
0 a doua traducere a fcut Teodosie Eliade, fiul profesorului Manase

Eliade. Traducerea lui : Xix cpaoana s-a tipArit la Viena In 1802.

Credem el de acest text tiprit s-au servit multi profesori.


*tefan Dungas, profesor la Iasi, a predat dupg chimia lui Thevard

pe care a tradus-o In greac.


In epoca mai veche, cind nu erau Inc/ traduse manuale speciale

de chimie profesorii Academiilor se serveau de enciclopedii sau de manualele

de fizic, care cuprindeau multe elemente de chimie.


ISTORIA SI GEOGRAFIA

Istoria. Importanta istoriei a fost 1ntotdeauna apreciat.


Clonstantin Cantacuzino stolnicul considera lipsa de cimostinte istorice
ca o mare lacun In cultura omului : fr istorie entem orbi, muti

eurzi" 311. *i Constantin Brincoveanu a artat mult interes pentru istorie.


Din 1ndemnul lui, Ieremia Cacavela a tradus In neogreac Asediul Vienei,
iar doctorul Pylarinos Efemeridele Budei 312
Nu putem preciza documentar data introducerii cursului de istorie
ea obiect de studiu In Academiile domnesti. Programa din 1707 nu prevedea
aceast disciplin. Hrisovul de organizare a lui .Alexandru Ipsilanti din

1776 dispunea s fie predate, In ultimii trei ani de studii, elemente de


istorie i geografie istoria, dar aceast precizare nu dovedeste c abia
SU Roland Mousnier et Ernest Labrousse, Le XVIII@ sack..., p. 42-45.

8" Cf. despre Fourcroy studiul lui W. A. Smeaten, Fourcroy chemist and revolutionary,
1755-1809, Cambridge, 1963.
311 Istoria glndirii sociale $i filoso fice In Romdnia, Bucureti, 1964, p. 61.
gU Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Ramie 9acavela et ses relations avec les Principauts
Roumaines, p. 175 6.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULITI

177

din 1776 a inceput s fie studiat istoria, dupg cum se sustine. Investigatiile aprofundate pe care le-am fcut in directia activittii didactice
a profesorilor Academiilor ne indrepttesc s afirmgm cg, dispozitiile din
hrisoave eran oarecum relative si c profesorii Ii dezvoltau prelegerile
dup aptitudinile f;ti pregtirea lor, chiar dad, subiectele dezvoltate in
prelegerile respective nu erau prevzute in hirsoavele de organizare. Aceste

constatri ne fac s credem c notiuni de istorie au fost predate intotdeauna in Academiile domnesti, dacl nu intr-un curs special de istorie,
cel putin in cadrul celorlalte discipline. Profesorii de limbg, i literaturg,

greac de pikl interpretau operele istoricilor greci, ca,: Xenofon, Herodot,


Tucidide, Plutarh si ale altora. Cind interpretan a,ceste texte, ei nu fceau
numai o simpl traducere, ci dAdeau multe explicatii, recurgind la istorie,
mitologie i arheologie. Asa procedau mai toti profesorii cu pregItire
temeinicg. Deci, in cadrul altor discipline, elevii dobindeau i cunostinte
de istorie i geografie.

Prin hrisovul din 1776 se kga,lizeazg, acest fapt si se preyed ca

profesorii de limbi strine sg, predea, i istorie, fie in limba greac, fie in

limbile strine pe care le predau. Aceast dispozitie s-a perpetuat in tot


cursul existentei Academiilor. Niciodat nu au fost angajati special profesor pentru istorie i geografie. Aceste discipline fiind predate fie de profesorii de literatur, fie de cei de limbi strine. Asa prevedea i hrisovul
din 1814 emis de Ioan Caragea.
Ctre sfirsitul secolului al XVIII-lea, o serie de cauze fac ca istoria
s.devin un obiect de studiu foarte interesant. Revolutia francez, schim-

brile sociale si politice intervenite in Europa occidentall, campaniile


militare precum i cltoriile indrznetilor exploratori stirnesc curiozitatea
oamenilor ; ei slat dornici s dobindeasca cunostinte de istorie i geografie.

Incepind din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, profesorii


traduc i prelucreazg, numeroase opere de istorie, servindu-se de manuale
ocCidentale pentru a face aceast disciplin accesibill pturilor societtii
pentru a pune in mna elevilor manualele necesare. Dar se pune intrebarea : in prima jumtate a secolului de ce texte s-au servit profesorii

Nu ne indoim cg, operele lui Xenofon 313, Herodot 314, a crui operg, este
o sintetizare a datelor istorice i geografice cunoscute ping, la el, Tucidide 3i Plutarh 316 au fost primele izvoare de notiuni istorice pentru elevii
Academiilor.

Un alt istoric clasic, a crui operg, a fost studiatl in Academiile

domnesti, este Herodian. Acesta a scris intr-un stil sobru c1 elegant istoria

imparatilor romani, care au urmat dupg, Marcus Aurelius. Opera lui


Herodian s-a tipArit in 1780, 1790 si 1803 impreunl cu manuadul lui

313 MSS, gr. 208, 383 i 893 din Bibl. Acad.


314 ms. gr. 493 din Bibl. Acad,
315 MSS. gr. 208 i 1026 din Bibl. Acad.
315 Din viefile paralele ale lui Plutarh nu s-au pastrat mss. In Bibl. Acad., dar nu incape
lndoiala ca aceasta opera a circulat In 4rlle romane. Flui lui BrIncoveanu, Constantin, a tradus

In neogreadi o parte din opera lid Plutarh, facindu-i si unele completad, 1 a publicat-o la
Bucuresti in 1704.

It

a. 863

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

178

Epictet. 0 copie din 1784 a fost in posesia lui Grigore Brincovea,nu.


copie este facuta in 1786 in Moldova, alta copie din 1822 a apa,rtinut
lui Const. Dimitrie Sturza, 3".
Pe ling& istoriile antichitatii greceti i romane, credem ca au fost
folosite i istorii bizantine. Marcos Porfiropoulos a tradus In neogreaca
o parte din opera istoricului bizantin Procopie din Cezarea 318In Biblioteca Academiei s-a pastrat o copie din 1765 In neogreaca a unei parti din
istoria, lui Dukas ca,re a apartinut lui loan Vcarescu, mare vistier 312.
In alte manuscrise gasim extra,se din Theophylact Simokates 32 0 din
alti autori bizantini, precum i liste de impara,ti romani i bizantini 321
sau alte notite istorice. Bineinteles c aceste serien i nu a,u fost folosite
ea manuale colare, ci ca opere istorice de orientare a-tit pentru profesori
&it i pentru elevii cursului superior.
Credem ca In Academille domneti au fost folosite malt ma,nua,le
de istorie veche i universala i astfel de manage era,u numeroa,se. In
1750 a fost tradusa din limba fra,nceza In neogreaca de catre Alexandra
Kanghelarios i publicata la Venetia, In 16 volume Istoria lui Charles
Rollin 322. Fieca,re profesor putea alege din aceasta istorie partea pe care
o considera mai importanta. Acest tratat nu este o istorie purl, ci mai
degrabg, o enciclopedie. Volumul al XII-lea trateaza despre agricultura,
comert, arhitectura, sculptura i muzica, despre inceputurile, evolutia
i perfectionarea lor, precum i despre acei care s-a,u distins In artele
frumoa,se. Volumul al XIII-lea, pe linga o expunere asupra, artei militare,
da i relatii asupra, filozofilor i asupra, sofitilor greci i latini ; volumul
al XIV-lea cuprinde a,manunte despre poetii, istoricii i retorii greci i
la,tini. Volumul al XV-lea trateaza despre sistemele filozofice, despre
metafizica, fizic, istoria invatamintului legislativ, medicinal botanick chimie i anatomie. In sfirit, In volumul al XVI-lea se dezvolta
elemente de geometrie, aritmetica, algebra, mecanica statica, geografie,

navigatie i astronomie. Volumul se termina cu un adaos pedagogic, sfaturi


folositoare relative la educa,tia copiilor 323
317 Mss. gr. 16, 31, 187 i 893 din Bibl. Acad. E ciar c ms. 893 a fost un caiet

g.colar al cursului de istorie i dovedete ca, pe IWg istoria greaca, se studia 2i cea romana

a lui Herodian.

313 A. Papadopoulos-Keiameus, '13pocroXup.vrtach..., IV, p. 94 nr. 85.


312 Ms. gr. 4 din Bibl. Acad.
920 ms. gr. 266 din Bibl. Acad.
321 Nis. gr. 662 din Bibl. Acad.

322 Opera istorica a lui Rollin stim ca a circulat In tarile romane. Un exemplar provenind de la fosta biblioteca a Academiei domne3ti este astazi In Biblioteca Academia Pe
un alt exemplar semna In 1790 Constantin Palladi, cf. N. Iorga, Ceva mai mull despre viala
noastrd culturald $i literard In secolul al XVIII-lea, In Analele Acad. Rom., sect. ist., seria
II, tom. XXVIII (1915-1916), p. 796.
328 Charles Rollin, umanist i istoric francez, profesor la Collge Royal, scria mai bine
In latina declt In franceet (Paul Hazard, La pense..., p. 190). Pe lInga Istoria nniversalli :
Histoire ancienne des Bgyptiens, des Carthaginois, des Assyriens, des Babyloniens, des Mdes
et des Perses, des Macidoniens, des Grecs, tiparita In 1730, In 12 vol., a scris i un tratat de
educatie : Traili des dudes, 1726-1731 In 4 vol. Sfaturile pedagogice adaugate la sflritu
istoriel slut un fel de introducere la opera sa Trait& Rollin era 3i un sustinator al metode

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL 21TVATAmINTULUI

179

Precum vedem, cu ajutorul acestui manual se putea studia istoria,


dar se puteau dobindi si cunostinte de medicina, anatomie, botanica,
chimie, geografie, astronomie si drept. Nu este exclus ca o serie de note
si fragmente referitoare la aceste discipline, cuprinse in diferitele manuscrise

din Biblioteca Academiei 0, fie extras din aceste volume.

Istoria lui Rollin continua 0, atraga atentia invatatilor i la inceputul secolului al XIX-lea. Operele lui sint reeditate in Franta 324, iar
un. carturar grec din Wile romane, Dimitrie Tetonis, alcatuieste din
mad multe opere istorice, printre care este si Istoria lui Rollin, o antologic istorica in opt volume intitulind-o Istorie de aur (Xpvcrii `Icrroptoc).

El anunta apropiata ei tiparire la tipografia, lui Vernardos din Iasi,


contributiile prenumerantilor fiind incasate de mitropolitul Moldovei,

Veniamin325. Ne dam seama de valoarea si utilitatea istoriei lui Rollin


pentru secolul al XVIII-lea, daca peste un vea,c, in 1848, carturarul roman, Ion Helia,de-Radulescu, nu gaseste s publice o alta opera istorica
mai potrivita in limba romana in proiectata sa Biblioteca decit Istoria
lui Rollin. 0 parte din aceasta istorie fusese tradusa in limba romana
ind, din secolul al XVIII-lea de un anonim 326, iar mai tirziu, in 1823,
de harnicul traducator moldovean, Vasile Virnav 327

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea interesul pentru is-

torie se va intensifica, manualele se vor inmulti, mai ales cele de istorie


universala. In 1759 incepe publicarea unei istorii universale, o prelucrare din serien i anglo-franco-italiene de Gheorghe Constantin din
Ianina. Primul volum a aparut in 1759 la Venetia, fiind dedicat boierului

roman, Constantin Brincoveanu. Al doilea, s-a tiparit tot la Venetia,


In 1763. Primul cuprinde istoria Rusiei, al doilea istoria Chinei, lar al trei-

lea care fusese anuntat, dar din motive economice nu a aparut, urma
sa cuprinda istoria Indiei 328.
In primele doug, decenii ale secoIului al XIX-lea, ma,nualele de
istorie universala apareau la intervale scurte. Dovada ca eran cautate
i cg, se acorda mult interes acestei discipline. Neofit Ducas a acordat
mare importanta istoriei : Cine cunoaste istoria este profesorul secolelor,
profetul viitorului si pedagogul prezentului". Cind mai tirziu a luat di-

recia Academiei bucurestene, el a predat aceasta disciplina folosind

istoria roman& a lui Eutropius, din care publicase o prescurtare in 1807,


si o istorie universala tradusg, din limba germana: Xelltexpo 'ray xe6vcav
eixovutil Tcacpcia-rocat -rij yevtx** la-coprczq pe care o publicase in 1805.

Fostul profesor al Academiei bucurestene, Grigorie Constandas,


va traduce impreung cu Zisis Cavras si va publica la Venetia in 1806
lancasteriene, cf. Clasici ai pedagogiei universale pi gindirea pedagogicd romlineascd, Bucuresti,
1966, p. 252.
324 Operele luI complete au apArut Intre anii 1807-1810 In 60 de volume si altA editie

In 1835 In 8 volume.

326 Mr(); `Ep;", 1820, p. 743-745.


326 Ms. rom. 5846 din Bibl. Acad.
322 Ms. rom. 175 din Bibl. Acad.
328

mile Legrand, op. cil., vol. I, p. 500-501 si II, p. 15.

www.dacoromanica.ro

180

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

primele doua volume din lments de l'histoire gnrale ancienne et moderne

ale abatelui Millot


Aceasta istorie era un manual bine ales pentru seoli, era metodic
aleatuit, so d'adea esentialul, se expuneau pe scurt obiceiurile fiecarui
popor, spiritul national, regimul lui politic si se faceau aprecien i critice
asupra lor. Millot este mai critic decit Rollin si mad iubitor de adevar.
Textul istoriei este imparta in numeroase capitole, reduse ca numar
de pagini, pentru ca fiecare s constituie o lectie. Toate ca,pitolele din
istoria lui Millot so termina cu o nota morara, care de multe ori este justa

si intotdeauna fireasea. Aceast istorie a fost apreciata mult, fiind col


mai bun manual al epocii, inlesnind munca profesorilor i elevilor, dar

din pacate au aparut numa,i primele doua volume329.


In sedinta din 22 martie, 1811, a Societtii greco-dacice" din Buen-

resti s-a luat hotarirea sa fie tradusa in neogreaca pentru uzul Aca-

demiei istoria universal a lui Anquetil in 12 volume : Prcis de l'his-

toire universelle ou tableau historique prsentant les vicissitudes des nations.

Fiecare profesor se angajeazas, traduca cite un volum. Pentru a urgenta


efectuarea traducerii, talmaceau i elevii i eitiva boieri cunoscatori ai
limbii franceze. Traducerea nu a capatat forma definitiva pentru tipgaire,
textul a fost folosit lusa in manuscris de profesorii care l-au tradus si care
predau istoria la Academiile domnesti.
Amista istorie a atras atentia i boierului romn Iancu Vacarescu,
care a comandat originalul francez339.
In 1812, apare o alta istorie universala, o prescurtare Menta de
Atanasie Staghiritis dupa istoria francezului Domairon. Originalul francez

se oprea la anul 1760; traducatorul completeaza istoria, universala,


adaugind evenimentele care au urmat dupa aceasta data pina' in 1811,

cind traducerea sa s-a dat la tipar, acordind o mai mare importanta evenimentelor din timpul revolutiei franceze i celor petrecute dupa revolutie.
Adauga un capitol special in care expune cauzele rascoalei sirbesti, in

schimb insa prescurteaza mult istoria Frantei.


Aceasta istorie a fost preferata de catre comisia alcatuita la Paris
pentru cercetarea manualelor scolare si a fost recomandata ea o carte
clasica pentru uzul liceelor franceze 331. La fel a fost apreciat si recomandata colilor grecesti, fireste i Academillor domnesti 332
O istorie generala in dota volume, mai simplificata, destinata tinerilor elevi, elaboreaza in 1817-1818 Dimitrie Da,rvaris, iar in anul

urmator, 1819, se anunta prin Meso; `Epp.-7)q" (1819, p. 688), ca un tra329 Istoria lui Millot a atras i interesul cArturarilor romftni. Un moldovean a tradus

In 1798 ineeputui, numai 24 de pagini. AceastA traducere a fost utilizatA 51 continuatA de arde-

leanul loan Molnar. Primul volum din cele novia s-a tipArit la Buda In 1800. Niel traductitorul romAn n-a mers mai departe.
330 Cf. revistele vieneze: AdyLo 'Epgg", 1811, p. 159 si ,,Kcc),/e6m)", 1820, p. 83. Pentru
textul procurat de Iancu VAcAreseu cf. Istoria literaturii ronulne, vol. II, Bueureti, 1968, p. 194.
331 Cf. revista vienezA KccXXL6Irr)", 1820, p. 92.
Istoria lui Domairon a fost tradusl dupA intermediarul lui Staghiritis I In limba
romAni lntre anii 1826-1827 de cAtre Vasile Vlmav, cf. mss. ron. 188 i 192 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

cONTINUTUL INvATAMINTULUI

181

ducAtor semnind cu initialele G. K. a tradus Maria universalel a lui


G.G. Bredow i spera in curind s-o tipreasc. Aceast tra,ducere nu a
vzut lumina tiparului, dar a aprat o alt traducere a acestei istorii la
Bucureti in 1828, fcut din limba german de loan Scarlat 333.
In 1820, cind istoria universal era predat de Gheorghe Ghenadie,

s-a tiprit la Ia0 primul volum dintr-o alt istorie universal, compilat din istorii vechi i noi de epirotul Nicolae Polienis. Credem c6, evenimentele din 1821 a,u zdknicit tipkirea celorlalte volume 334.
Am dat numai citeva exemple de istorii universale, din numeroasele existente, care puteau servi de manual didactic in Academiile domneti.

Pe ling6 istoriile universale, in aceast epocl existau i multe istorii speciale, care putean fi folosite nu ca manuale didactice, ci ca
opere de orientare, din care profesorii putean da elevilor notiuni generale.

Pentru istoria trilor romne, de pild, puteau fi folosite urmatoarele


opere : KX1:1).4 Trilg ircurolAq TEN cd.).0.evri5v i Acc.xby Tc7.A0 oc'reLv co'kewriLv,
ale/tuft de profesorul Academiei ieene, Gheorghe Papadopoulos
(1726-1733) 335. acPropEce crovon.rtzii 'slay irrEIL6VGIV OyypoOtaxtaq 're xect
MoXSoclcq..., tradus din limbo, romn de Lazr Scriba trapezuntiul la Iaqi,

In 1734 338. Cronica lui Nicolae Costin, tradus de asemenea in limb%

greacA337. Ilempcoph 1-7N EXaxicf4..., o traducere din limba francez dup..

31moires historiques et gographiques sur la Valaehie... de Bauer, tipkit


In Bucureti in 1789. Opera lui Dimitrie Cantemir, nttmplrile Cantaeuzinilor i Brincovenilor, tradus in greacl cu ajutorul intermediarului
german de Gheorghe Zaviras i publicat In 1795 338 Istoria f4rilor romblne :
`IaToptcc Trilg Aoottag, 8-tpaSiI BX(xxEccg, Monocutag oct TpavcruX6enta, elaborat

In 1795 de Teodor Fotino din Chios. Acest text a circulat in tnile romne
In manuscris. A fost in posesia lui Cezar Bolliac 0 Stefan Sihleanu 338.
Istoria lui Mihai Cantacuzino pstrat, in mad multe manuscrise 348
tipkit de fratii Tunusli in. 1806. laToptcc -r* PouRavag... a profesorului
din Ia0, Daniil Filippidis, tiprit, in 1816 0 in sfir0t `IaTopEccr Acodoc....

a lui Dionisie Fotino, tipkit intre anii 1818-1819.

833 Istoria lui Bredow, care la timpul sAu era un manual clasic Intrebuinlat en mult
folos In scoli, a fost tradusA In 1860 de Mihai Musescu 0 in limba romAnA. TraducAtorul afirmik

a o lucrare de felul acesta nu avea IncA literatura iomn si a tradus-o pentru a ven! In
ajutorul celor care studiau istoria.
Mai multe volume din Istoria lui Polienis s-au pastrat In mss. gr. 825-828 din
Bibl. Acad. cf. si Al. Xenopol i Const. Eibiceanu, Serbarea.. ., p. 381.
885 Cronica Ghiculeptitor, p. 52.

386 Ms. gr. 516 din Bibl. Acad.


337 Ms. gr. 235 din Bibl. Acad.
383 Traducerea lui Zaviras a circulat 0 In manuscris, cf. ms. gr. 68 din Bibl. Acad. De
textul grecesc s-au servit Vasile VIrnav i Gheorghe Sion pentru a traduce opera cantemireanA
In limba romAnft, cf. P. P. Panaitescu, D. Cantemir. Via/a pi opera, Bucuresti, 1958, p. 260.
N. Camariano, Un izvor necunoseut al istoriei lui Dionisie Fotino, In Revista istoricA
romAnti", vol. X (1940), p. 227-236, Un fragment din aceastA istolie In traducere

facutit de Gheorghe Baronzi, a publicat Bolliac In Tiompeta Carpatilor", VII (1869), nr.
771, p. 3083.
346 MSS. gr. din Bibl. Acad. 42, 202, 916 si 919, precum i Ins. gr. 6 din bibl. Institutului de istorie, Miele Cluj.

www.dacoromanica.ro

182

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Existan mai multe istorii speciale i pentru alte tari. De pilda in


1787 s-a tiparit In grecete o istorie sinoptica a Rusiei, fiind o traducere
din limba germana 341. In 1793 s-a tiparit o traducere din franceza, tratind despre moartea regelui Frantei, Ludovic al XVI-lea. In 1804 a aparut o istorie prescurtata a revolutiei franceze, tradusa dupa intermediarul german al lui Carol Schiller. Tot din limba germana a fost tradusa
In 1800 i biografia lui Bonaparte. Se simte nevoie sg, fie cunoscuta i
istoria noului continent ; in acest scop e traduc tratate speciale, de
pilca: IoTopLc vi 'Ap.zp&xw... a lui William Robertson, The Hietory of
Ameriea (1777), tra,dusa in neogreaca de Gheorghe Vendotis, dupa o
versiune franceza, i ti/Aria in 1792-1794 342
Istoria, Greciei se putea studia, dupa multe manuale. De pilda dupa
letona lu Oliver Goldsmith, tradusa de Dimitrie Alexandridis in 1806,
sau dupa letona sinoptia, a lui Vasilie Papa Eftimiu, tiparita in 1807, i
dupa altele. Si letona lui Papa Eftimiu este o traducere. Originalul a fost
un manual englez pentru co1ile Londrei, a fost tradus in germana. i din
germana in neogreaca de Papa Eftimiu pentru uzul colilor greceti. A
fost mult folosita i in Academiile domneti. Din lista prenumerantilor
rezulta ca 213 exemplare au circulat in tarile romne, dintre care un numar
de 51 au fost destinate profesorilor i elevilor Academiei bucuretene.
Un manual lesnicios, cuprinzind istoria prescurtata a Greciei, destinat elevilor mai mici, este `IcProptxbv xccrroncayvtov, o traducere din
limba franceza, efectuata de Alexandru Vasiliu i publicata la Viena in
1808 impreuna cu textul francez, itadian i german. Acest manual era alcatuit din 51 de tablite, reprezentind fiecare cite o mena istorica, cu ajutorul
careia copiii, jucindu-se, cum se precizeaza in titlu, Invatau istoria, dar in

acela timp i limbile straine. Un astfel de manual, cum vom vedea


mai jos, a existat i pentru geografie.

Geografi a. Geografia a interesat omenirea In toate timpurile,

dar in a dona jumatate a secolului al XVIII-lea ea a capatat un substrat


filozofic, datorita cercetarilor pe care le incuraja, epoca luminilor. Geograna nu mai este simpla ca ina,inte, ea devine o tiint5, complexa, fiind
legata de multe alte tiin.te. Mentelle, geograful francez, a decla,rat : ,,Geo-

grafia se leaga de toate tiintele, de toate cunotintele", ea se apropie


mai Inult, de disciplinele exa,cte decit de cele uma,ne obiectul ei principal de cercetare fiind stabilirea cu exactitate a pozitiei fiecarei
341 A circulat in Orne romAne si in ms. O copie fAcutA In 1788 de Dimitrie Sturza
se aflA in Bibl. Acad., ms. gr. 90: alta copie intr-un manuscris aflat la biblioteca noastrA.
In 1788, Istoria Rusiei era deja tradusA piin intermediul textului grecesc 1 In limba romAnA
la mAnAstirea PAngArati din Neamt. Cf. mss. rom. 3102 si 3165 din Bibl. Acad. si N. Iorga,
C641 fi scriitori romdini din veacurile XVIIXIX, in Analele Academiei RomAne", sect.

lit., seria II, tom. XXIX (1906-1907), p. 180-181.

8" In limba greacA i rominA a circulat 5i Descoperirea Americii, ope.a pedagogului


german, J. H. Campe, tradusA in limba greacA de loan Biliaru si publicatA la Viena in 1820.
Era o carte plAcutA i atrAgAtoare pentru copii, credem cA a servit mai de grabA drept o carte

de citire declt un manual de istorie. In timba rominA a fost tradusA de un iubitor al neamului romAnesc" si tipAritA la Peste in 1816.

www.dacoromanica.ro

comp:Nunn, INVATAMMTULUI

183

parti a globului pamintesc i proprietatile ei fizice, economice si sociologice.

In secolul al XVIII-lea, geografia nu intereseaza numai ca intin.dere

geografica i fizica, ci, fapt nou pentru aceasta epoca, mai ales din punct
de vedere antropologic si sociologic. Cercetarile slut extinse i asupra populatiei, se tinde la cmnoasterea societtilor noi din alte continente decit

Europa, se anadizeaza caracterele, aspectele fizice, si morale ale populatiilor, organizatiile sociale, obiceiurile i datinile, activitatea agricola.
Se face studiul omului" cu exigen tatiinific. L'analyse de la socit4
civile, le dveloppement des problmes conomiques et commerciaux, le
souci dmographique, les spculations sur les lois rgissant la marche de

l'humanit4 on fait surgir une quantit de questions qui impliquaient


une connaissance plus vaste et positive des socites autres que l'europenne, et particulirement des socites dites primitives" 343.
Studiul fizico-geografic este completat cu cercetarile naturalistilor,
sociologilor, arheologilor, economistilor, politicienilor i moralistilor 344,
Navigatorii mi mai fac calatorii de placere, ci expeditii tiinifice, minutios pregatite, patronate de societati academice, avind drept scop cercetarea i descoperirea adevarului dupa principiile metodologice carteziene i dupg, principiile sensualiste, sau dup empirismul lockean 345.

Nu sintem in masura sa precizam de cind a inceput predarea mai


sistematica a geografiei in Academiile domnesti, credem insa ca In tot
cursul existentei lor, cum a fost cazul i cu istoria, elevii dobindeau
notiuni de geografie in cadrul celorlalte obiecte de studiu, mai ales in

a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cind profesorii se serveau

de acele istorii universale, care cuprindeau i elemente de geografie moderna, dobindite dupa cercetarile stiintifice aratate mai sus.
Medicu/ Nicolae Vatamanu, referindu-se la Harta Munteniei
Olteniei, elaborata de stolnicul Constantin Cantacuzino In colaborare cu
medicul Ioan Comnen :
'Iwcivvou KoFiv7o5 (prin truda lui loan
Comnen), opineaza c stolnicul Cantacuzino a intocinit harta pentru
documentarea (sau : spre folosul) prea eminentului medic filozof loan
Comnen" i trage concluzia Dupa cum se vede loan Comnen, medic

geograf, era profesor la Sf. Saya. Cum, asa dar, sa nu fi predat

tocmai el lectii de geografie ?" 346. Aceasta concluzie este eronata, ca


multe altele din articolul medicului Vatamanu. Nu avem nici o dovada
documentar c loan Comnen a fost profesor la Academia din Bucuresti
nicidecum de geografie. Sevastos Syminitis referindu-se la cartea sa :
AoytLetTLxil saaaxcaa la loan Comnen, care i-a venit in ajutor, traduunele texte din latina, afirma la p. 84: TO5 Iv icerpocpaocs6cpotg goxca-

s-krou xuptou Tovvoo, iar la p. 372:

gox6Terrog kv Iccrpopt.Xoo-pocg. Dacg

343 Sergio Moravia, Philosophie et gographie la fin du XV II le sicle In Transactions


of the second international congress on the Enlightenment, III, p. 943,
344 Op. cit., p. 959.
345 Op. cit., p. 990.
345 Nicolae Vdtdmanu, Invdfdrnintul medical la Academia domneascd din Bucuresti, in

Revista lnvdtdmintultii superior", anul 7 (1966), iulie, p. 61, o acelai, De la tnceputurile


medicinei..., p. 220.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CALEARTANO-CIORAN

184

eran colegi la Academie 1-ar fi intitulat profesor ; Kyminitis tinea mult


la acest titlu i 11 folosea fiind vorba de persoana sa. &litem de acord c,
Harta stolnicului a fost intrebuintatA la cursurile Academiei, dar de altii.
In manuscrisul 75 din Biblioteca Academiei, care a apartinut lui
Sevastos Kyminitis, pe ling5, elemento de metricA, retorid, i altele, la
f. 102 se gAsesc i citeva denumiri de orase si localitAti 347. Probabil
aceste denumiri le-a folosit chiar Kyminitis dmud interpreta istoriile lui
Herodot, Tucidide sau Xenofon. In acest sens credem &A a fost 1ntrebuintat i un Lexicon de denumiri de Vri, orae i riuri cu denumirile lor vechi
i noi 348.

In manuscrisul 576, un caiet colar care provine din fosta bibliotecii a.


Academiei domneti bucuretene, gAsim la pag. 175-191 copiatI o parte din
geografia lui Coridaleu. Copia este datatl din 1717. Nn este exclus ca acest
text s, fi fost studiat la Academia domneasc& 349. Manuscrisul 151 cuprinde
un tratat anonim de geografie 339, eme poate a fost predat de un profesor.
Desigur c In Academiile domneti a fost Intrebuintat i Geografia

lui Ptolomeu, atit de rAspInditg in evul mediu in tot Occidental 5'. De


asemenea, credem c au fost folosite i geografiile lui Hrisant Notara i
yectrypacpusac xat
Meletie al Atenei. Opera lui Notara : EicrocycoTh
acpccLpExcl a fost seria, i tipArit, in 1716 din indemnul lui Scarlat Mavro-

cordat, fiul lui Nicolae Mavrocordat. Geografia lui Meletie al Atenei

recaypcapta wcaoccec scat vbx, compilatI din scriitori vechi i noi, s-a
In 1728. Este un manual oarecnm greoi, in care se inir un material sec,

fAr6, a explica cauzele faptelor geografice, totui nefiind pe atunci alte


mannale mai metodice, Ge,ografia lui Meletie i opera lui Hrisant Notara.
au fost studiate in clasele superioare ale Academiilor, ande se predau
cursuri universitare 362
selectionare din textul lui Meletie a fAcut un

secretar domnesc, Panaiotis333.

Dimitrie Notaras, care a tradus din limba lating, un manual de


eticit din ordinul unchiului su Hrisant Notara, a tradus deasemenea.
din latinelte, probabil tot din ordinul aceluiasi Hrisant, o geografie, care
a fost corectat6 de unchiul da. AceastA geografie, fArA, indoialA a fost

utilizat In Academiile domnesti. O copie a apartinut lui Const. Daponte,


elev al Academiei din Bucurekiti, o altrt copie a fost pgistratA Intr-un
manuscris din biblioteca scolii orasului Vytina353s. O altA geografie din
342 Acelasi text copiat gi In ms. gr. 74 f. 44 din Bibl. Acad.
a" Ms. gr. 632 din Bibi. Acad.
343 Geografa lui Coridaleu este cuprinsit gi in mss gr. 345 gi 493, cf. gi Clobule Tsourkas,

Les Dbuts.. ., p. 165.


a" MS. provine din biblioteca episcopului de BuzAu, Dionisie.
"1 O copie In ms gr. 493 din Bibl. Acad., provine din biblioteca fostei Academii
domnegti.

352 Chesarie, episcopul RImnicului, citeazA geografa lui Meletie de mal multe ori In
prefata Mineutui pe ianuarie.
353 MS. gr. 536 din Bibl. Acad.
w4 Cf. Const. Erbiceanu, Cronicarii . . ., p. 221 gi V. H. Harahunbopoulos,
KcerciXoyog xer.poTpticpcav xco8Excov r5
6Xto8-11x1; r Darivixtg crxons BuTbrqq, In Pasto,
'fas. xal 'EavoX.
'EXXci8oq", XIV(1060), p. 399.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI

185

secolul al XVIII-lea este cuprins In manuscrisul gr. 1179 din Biblioteca.


Academiei.

In 1760, se public/ o geografie care a circulat mult in principalele


limbi europene. Prototipul a fost elaborat in limba englez'g, din care s-a.
tradus in limba francezg, din francea, in italiana i din italian in greacl
de Gheorghe Fateas. Era cel mai bun manual de geografie aprut ping,
atunci pentru uzul colilor. Acest manual a fost intrebuintat in colile
greceti i firete i in Academiile domneti. Mai multe pagini din volumul
al II-lea sint consacrate tgrilor dungrene, aa cg elevii Academiilor dom-

neti, pe ling5, faptul cl studiau toate continentele cu muntii, riurile i


insulele lor i toate statele cu oraele lor principale, invtau i geografia.
tgrilor romne. La sfiritul volumului al III-lea este i. o list& a tuturor
coloniilor pe care le posedau englezii, spaniolii, portughezii, francezii,
olandezii i danezii pe diferitele continente ale globului terestru. Traducgtorul a fgcut multe completgri, care lipsesc din textul tradus 354.
In a doua jumg,tate a secolului al XVIII-lea, profesorii vor elabora

manuale speciale pentru cursul lor de geografie. Este cazul lui Nichifor
Theotochis care a predat la Iai geografia dupg un manual propriu, alcgtuit special pentru elevii sgi din Iai

355.

Geografia lui este impirtitg, in doug pgrti. In prima parte, Theotochis trateaz5, despre cosmogonie, necesarg intelegerii geog-rgfiei. DI notiuni, despre sfera celestg : stele, planete, soare, lung, despre eclipsele de
soare i lung, despre comete etc., dupg ultimele teorii. In a doua parte
a manualului este expusg geografia fizicg, politicg i socialg.
Si Mesiodax, urmaul lui Theotochis va elabora o geografie proprie..

Manualul acestuia, tipgrit in 1781, este truda unui erudit, are mai multe
note explicative i informative care intrec ca proportii textul. El citeazg,
o serie de savanti : geografi, matematicieni, fizicieni, astronomi, exploratori i navigatori, ca de pildg pe francezii Grard de Crer i de la Feuille, ps englezii Dampier i James Kook i pe altii, iar la p. 94-95 d.
lista unui numgr de 27 de exploratori de toate nationalitgtile, incepind.
cu portughezul Magellan i terminind cu contemporanul sgu Fournaux.
A citit lucrgri occidentale, ca de pildg operele geografilor Harisson, Vareniva

i Ricciali precum i cele ale grecilor Strabon f}i Hrisant Notara. Autorul
discutg pgrerile savantilor occidentali i acceptg pe cele rationaliste, moderne. Intr-un capitol intreg trateazg despre teoriile lui Descartes. Geografia
lui Mesiodax, publicatg in 1781, este dedicatg domnilor Moldovei i Tiirii
Romneti, Constantin Moruzi i Alexandra Ipsilanti. In dedicatie ace222 Geografia lui Fateas s-a tradus din greacA si In 1 omAn1 de un anonim moldovean.
0 copie, fAcutA In 1780 la episcopia Romanului de cAtre un cAltigAr, s-a pAstrat In ms. 121
din Arh. st. din Iasi. 0 copie dupA acest text fAcutti de dascAlul Alexandru Atanasiu In 1785
In satul DArmAnesti, lingA Piatra Neamt, din porunca boierului Iordache Darle, se pAstreazA
In Bibl. Acad., ms. rom. 2349. Cf. N. Mazere, Eoolufia geografiel la fcoalele noastre, in Cultura romAnA", anul I (1903-1904), p. 107 si N. A. Ursu, Formarea lerminologiei Fliinfifice.
romane#1, Bucuresti, 1962, p. 16. Ursu aratd di limba romAnA neavind pe atunci termino-

logie adecvatii, traducAtorul a folosit foarte multi termeni grecesti.


256 Geografia lui Theotot.his s-a publicat In 1804 dupA moartea sa.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMAItIANO-CIORAN

186

tia sint indemnati s nu fie preocupati numai de organizarea Academiilor,


.ci totodat Eg de tiprirea manualelor necesare acestor Academii. Putem
:afirma el studiul geografiei moderne este introdus in Academiile domneti
de Nichifor Theotochis i de Iosip Mesiodax. Credem cg In scurt timp
manualele lor au tre cut din Iasi i in Bucureti.
Un alt manual de geografie este : NeorrepLxil yeczypoupta, elaborat in
colaborare de profesorii Grigorie Constandas i Daniil Filippidis. Primul a

lost profesor la Bucureti, al doilea la Iai. Desigur geografia lor a fost

scris in Bucureti, inainte de 1784, chid Daniil Filippidis va trece la Iai.


Primul volum s-a publicat in 1791, urmtoarele doul ins au fost distruse
-de un incendiu i nu s-au mai putut reface.
Geografia celor doi profesori era, pentru acea epoc, original
ca metod, limb i. continut. Autorii nu au tradus, cum se obinuia pe

atunci, din limbile occidentale, ci, asa cum au. procedat Theotochis

Mesiodax, au elaborat i. ei o oper original& Ca i. Mesiodax, ei au folosit opere occidentale, de pild Eneyelopdie Mthodique a lui Panckoucke
si opera geografului Nicolle Delacroix, Nouvelle mthode pour apprendre
gographie universelle ..., Lyon 1705356, dar imprumuturile din aceste
scrieri au fost incadrate armonios in textul Geografiei, in mijlocul cunoqtintelor proprii ti. al aprecierilor personale cu privire la fenomenele
sociale i economice. Geografia este alctuit dup metoda inspirat

-de filozofia materialismului francez a secolului al XVIII-lea. Autorii

acord o deosebit atentie fenomenelor economice ftii sociale i desvluie


-conditiile de viat in societatea secolului al XVIII-lea. SpeciaNtii occidentali au apreciat foarte favorabil opera profesorilor Academiilor domneti. Renumitul geograf francez Barbi du Bocage a publicat in periodicul Magazin Encyclopdique" o ampl prezentare a operei, adAugind
traducerea unui fragment din textul Geografiei. Alt fragment va fi

publicat in Annales des voyages de gographie et de l'histoire", iar


-periodicul Nouvelles Annales de gographie" va face o binemeritat
caracterizare a acestei opere. Aprecierile favorabile ale specialitilor
occidentali ne indrepttesc s afirmAm c6, a fost una dintre cele mai bune

eografii ale vremii.

Daniil Filippidis a pregtit i un alt manual de Geografie dup care


desigur, a predat la Iasi. Este vorba de o traducere a Geografiei lui Adam

Ch. Gaspar. Manuscrisul acestei traducen, fiind trimis la Viena spre

-publicare, s-a pierdut pe drum 357. Dar peste citiva ani, manualele georafului german vor fi introduse In toate qcolile greceti, precum i. in
Academiile domneti in traducerea lui Chiriacos Capetanachis, fAcut

dup ultimele editii ale manualelor germane. Acesta publicI in 1808

yewypouptct, iar in 1816 Etaccycoyil yevtxii 1-* yccdypoccpEccg.


In acelmi timp, In 1808, a publicat i un manual cu instructiuni relative

.ExoXcca-rod)

356 Ec. Kumarianu, H Ncompixi) yccoypcapia vclv Avorpticov, Atena, 1966, p. 9,

nota 3.

357 Cf. Perdis Zerlentis, 'ilpoa6f4xeci xeci ncepoervijacic et

-ypcopivra, in revista atenianA `E68olvi", II (1885), nr. 58, p. 164.

www.dacoromanica.ro

nept Accvlip (Dt.Xin7rI8ou

CONTINUTUL DivATADAINTuLui

la predarea metodia a geografiei :

Dept -c-71g

187

I.LEa0aDdiq TC0Cpac86creco 1-*

-rewypecytotq, fiind de asemenea o traducere a operei lui Adam Gaspar.


Aceste traducen i ale lui Capetanachis, fiind In limba neogreac si nu prea
savante au fost manualele de geografie cele mai rspIndite358. Ele eran
Insotite si de un Atlas geografic. In Predarea metodied a geografiei se arat

c aceast disciplin, ca once stiint, trebuie predat In raport cu virsta

cu posibilittile de pricepere si de asimilare ale elevilor. Se preda intr-un


f el in universitti i altfel in licee. Alte cunostinte ar trebui s dobindeasc acei care vor face studii indelungate i altele elevii. Din instructiuni
rezult c manualul de Geografie al lui Gaspar putea fi folosit si de
copii si de adulti, putea fi manual de liceu si de universitate.
Credem c nu gresim dacg afirmm cA, au fost de un real folos profesorilor, care predau geografia, Harta stolnicului Constantin Cantacuzino,
11 LV4 yecaypacpcx
OyypoeXaxiag, alcatuit prin grija medicului loan Comnen i tiprit la Padova In 1700359; hdrtile lui
Rigas Velestinlis, tiprite In 1797360, precum i Atlasul Invtatului
boier romn, Gheorghe Golescu, 'A-rXocq
tiprit In 1800.
In mai multe tabele se artau : situatia sferei, vinturile, planetele si multe
altele, tinzind la studiul general al geografiei i astronomiei.
In acelasi an 1800 s-a tiprit si un Atlas geografic al Greciei elaborat de

Antim Gazis. Hrti ale Europei i Asiei s-au tiprit In 1801 si 1802 361
Mai sus am artat c pentru cursul elementar de istorie a fost tra-

dus din limba francezI un manual constind din tblite. Un astfel de


manual a fost pregtit i pentru cursul de geografie : Xaproncayvtov

yecaypaqnx6v. Este de asemenea o traducere din limba francezk fcut


de Ecaterina Rasti i publicat la Viena In 1816.
Ecaterina Rasti nu face o simpl traducere, ea prelucreaz textul
francez i 11 adapteaz nevoilor trilor romane i colilor de aici. Textul
francez Incepe descrierea Europei cu Franta, traducAtoarea gseste mai
util s Inceapl cu Turcia europeank Invtata Ecaterina corecteaz schimbrile geograf ice intervenite In Europa dupg, situatia politia a vremii
sale, care eran altfel prezentate In originalul francez sau lipseau. Contri-

butia ei cea mai important este Ina adugarea a patru hri, tratInd

descrierea geografic i politia, a Trii Romnesti. Prima din aceste hrti

358 Din lista prenumerantilor constatAm cA 177 de exemplare din aceste manuale de
geografie au sosit in Mile romane.
359 Cf. Constantin C. Giurescu, Parta stolnictilui Constantin Cantacuzino, In Revista
istoricA romAnA", vol XIII (1943), fasc. I, p. 1-28.
360 Gheorghe Laios, OE XipTs; ro$ Pycc, Atena 1960. DovadA cA Ildrfile lui Rigas
erau folosite in studiul geografiei este faptul cd Costache Conachi, studiind In casA istoria
geografia,
procurat in 1797 un chip" al lui Alexandru Macedon si o hartli a Moldove'. Cf. N. Iorga, Istoria trunI(mtntului, p. 136). Intrucit se face legAturA Intre chipul"
lui Alexandru cel Mare, care Mil IndoialA este tabloul reprodus de Rigas, si harta Moldovei,
credem cA ambele au fost ale cArturarului tesaliot.
381 AdyLog `EpIrlig, 1811, p. 12. Pentru o hartA a Asiei,lucratA de Gheorghe Constantin

din Ianina, cf. ms. gr. 73 din Bibl. Acad. Pentru alte hArti cf. Magasin Encyclopdique",
70 anne, 1801, vol. IV, p. 247-249, citat de Ecaterina Kumarianu, Acevuip (10LXI.Trra8-tx
Barbi du Bocage "AvOlizog ra. 'AXXVoypacpm, Atena, 1966, p. 199-200.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

188

avind ca antet o gravurA., en sterna rii, cuprinde descrierea geografic&


a TOrii Itornaneti. A doua da' informatii despre produsele Varii, deserie riurile i manastirea Curtea de Arge. A treia infatieaza intinderea
ei, numArul populatiei, monumentele din epoca veche i schimbArile de
ordin politic. A patra harta da in continuare descrierea politica a tarii.
Autoarea demonstreaza i dragostea pentru invatatura a rominilor, prin
existenta in primul rind a vestitei Academii domneti din Bucureti362.
Acest manual destinat elevilor rnici a fost introdus firete in Academiile
domneti. A circulat i in manuseris363.
Pentru geografie ea i pentru istorie, precum am amintit mai sus,
nu eran profesori de specialitate. Aceste discipline eran predate de acei
pe care directorii Ii consideran mai indicati san de catre profesorii de
limbi straine.
LIMBILE STRAINE

In Academiile domneti, pe liaagg filozofie i tiintele pozitive, istorie, geografie etc. se studiau i limbi straine, ca : latina, franceza, italiana,
araba san turca, germana i rusa. Prima limba introdusa in ambele Academii
este latina, dar nu putem preciza cind. Intr-un document din 7 februarie

1705 se precizeaza ca este trimis in Tara Romneasca un tinar rus,

Andrei Mihailov, care urma sa stea acolo i in alte tAri de acolo, pentru
a invata limba latin, i celelalte tiinte"8". Deoarece in remarcabila
programa din 1707 nu se amintete de un curs de lating, inclinara sa credem c aici urma s invete tiintele, iar limba latina in alte tOri" sau ca
profesori particulari. Ion Neculce ne informeaza ea' domnul Moldovei,
Constantin Mavrocordat, a introdus in a doua sa domnie (1741-1743)
In programa Acadenaiei ieene limba latina, dar aceasta limba a fost
studiata, eu unele intermitente, datorate lipsei de profesori de speciali-

tate. In hrisovul de reorganizare emis in 1776 de domnul Moldovei,

Grigore Ghica, se fixeaza salariul profesorului de latina la 240 de lei anual.


In raportul din 1792 al mitropolitului Moldovei Iacob Stamati se acorda
mare important& limbii latine, necesar& pentru intelegerea pravilelor
i inca i spre indreptarea i impodobirea limbii moldoveneti" i se
trage concluzia c pentru toate acestea se intelege cA, i dascalul de limb&

latineasca a fi in coalA este atita de trebuitor, inch fr dinsul ntt se


poate"365.

Dorinta de a studia limba latina a fost intotdeauna vie, dar de


multe ori, din cauza c specialitii pentru aceasta limba se gasean en
362

prezentare elogioasii a operel Ecaterinei Rasti, s-a fiicut In AdyLo 'ER*

1816, p. 124-127, cf. si Carl Iken, Leczkolhea..., Leipzig, 1825, I, p. 155, si II, p. 186.
Iken clii acestui gen de manual un titlu foarte reusit : Geographisches Kartenspiel.
363 Ms. gr. 352 din Bib!. Acad.
364 V. Papacostea, Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la pcolile din Bucurepti, inStudir,

anal XIV (1961), nr. 1, p. 115.


868 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 196.

www.dacoromanica.ro

CONTIN.UTUL IMATANfINT=1

189

multa greutate, cursurile se intrerupeau. In Moldova, profesorii de limba


iatina eran de obicei germani sau polonezi366. In a doua decada a secolului al XIX-lea stim ca profesorul de drept, Flechtenmacher, preda
limba latina.
In Academia din Bucuresti studiul limbii latine se pare ca a fost

introdus in jurid anului 1740. Constantin Erbiceanu descrie un manuscris 367,

care a apartinut fostei biblioteci a Academiei domnesti bucurestene, scris


In 1740. Acest manuscris este un caiet colar; pe linga teme de metrica
gramatica, cuprinde si terne de latin', texte latirte traduse in neogreaca.

Ele sint scrise sub forma de intrebari pe care le pune profesorul, fiind

precedate de litera 8<LaCcaxceXoq> i rspunsurile date de elev precedate de


litera
Credem ca' aceste texte latinesti au fost predate

la Academia bucurestean. Nu este exclus ins ea, limba, latin sa se fi


introdus inainte de 1740, fiindca in 1739, ducindu-se profesorii i elevii,

eu ocazia srbatorii Craciunului A' felicite pe domn, au rostit, ca de

obicei, discursuri encomiastice. Primul profesor a rostit discursul sau in


greceste, al doilea in latineste si al treilea in romaneste 368. Poate acela
care a felicitat pe domn in limba latin sa fi fost profesorul de aceasta
limb, la Academia domneasc.

Hrisovul lui Ipsilanti din 1776 prevedea un profesor de latin'.

In 1780 aceasta limb era predat de un oarecare Atanasie366, iar in 1797

de un Dragnea, probabil romn transilvn.ean, care a primit pentru un


interval de 8 luni 160 de taleri370. Faptul c acest profesor este platit
din luna mai si ping, In decembrie, dovedeste c studiul limbii latine se
intrerupsese i Ca' acest profesor a fost angajat in cursul anului scolar.
Cu ocazia organizrii Acaderniei bucurestene in 1810 este numit
si un profesor de latin, dar nu-i cunoastem numele. In 1814, stim
profesorul de latina, pentru un salariu de 200 de talen i lunar, preda
dreptu1371. In 1817 a fost nutnit ardeleanul L.Erdeli, care a fost preferat
altor profesori pentru faptul c, fiind cunoscator al limbii romane, putea
fi de mai mare folos elevilor, dindu-le explicatii in limba nationala372.
Lirnbile francez i italiand sint amintite pentru prima data in hrisovul lui Alex. Ipsilanti din 1776; pentru Moldova in nici un hrisov,
totusi aceste limbi, mai ales franceza, credem c eran studiate temeinic
In Academiile domnesti de la o epoca mal veche, fiindca altfel nu s-ar
explica dispozitia din hrisoval lui Ipsilanti : in caz 0, nu vor fi profesori
buni cunoscatori ai limbii grecesti, atunci matematicile pot fi predate
.

Andreas Wolf, Beitrge zu einer statistisch-historischen Gesclweibung des Fiirstenthurns


.11;foldau, Hermannstadt, 1805, I, p. 176. 'Wolf a petrecut ca medic in Moldova ultimele douti

dennii ale secolului al XVIII-lea, deci tirile date despre invAtAmIntul de acolo se referA
la aceastA epocA.
Serbarea scolard, p. 407.

Constantin Daponte, phmirides daces..., ed. gmile Legrand, Paris, 1880, vol.

I; p. 301-302.

V. A. Utechia, Istoria romdnilor, I, p. 91, 1. Istoria fcoalelor, I, p. 44.


372 Idem, 1st. scoalelor, IV, p. 72.
371 Idem, Isl. rorn., 10A, p. 366.
372 V. A. Urechia, Isl. sc.,. IV, p. 172.

www.dacoromanica.ro

190

ARIADNA CAMARIAND-CIORAN

intr-una din limbile occidentale ca : latina, franceza sau italiana, pe care


ar poseda-o mai bine profesorul respectiv. Aceastg, dispozitie probeazg,
elevii cunolteau aceste limbi, altfel nu ar fi profitat din predarea matematicilor superioare intr-o limbg pe care abia au inceput s-o studieze,
daca admitem, cum se afirmg, cg aceste limbi au fost introduse in 1776
ca obiect de studiu in programa Academiei bucuretene.
Aceemi constatare o putem face f}i pentru Moldova, putem stabili
prin deductie cg limba francezg era bine cunoscutg de elevii Academiei.

In memoriul din 1792 al invAtatului mitropolit Iacob, la care ne-am


referit de repetate ori, se precizeazg cg profesorul epistimurilor" se
cere a fi grec. Iar nefiind acest feliu, dupg, cum cu adevgrat se cere,
atunci fie fii de altg limb-6, filozoful, paradosind pe limba frantuzascg," 373.

acum ne intreb'm. Putea acel invgtat mitropolit, care insista


atit de mult asupra unor elemente pedagogice f}i preciza cg, invItAtura
dg randament numai dad, inaintgm de la cele tiute la cele netiute, sg,
recomande predarea itiintelor in limba franceza, dad, elevii nu cunoteau aceastg limbg, I Fgrg indoialg cg nu ! Apdar, din acest memoriu
deducem cg, limba francezg era bine cunoscutg, de elevii Academiei
ieene, incit ei ar fi putut urmgri i invIta un curs de filozofie, predat
In aceastg limbg.
Profesorii care au predat limbile occidental nu ne sint cunoscuti.

Pentru Moldova nu cunoatem nici unul, pentru Tara Romneascg,


avem unele informatii despre citiva profesori care au activat in a doua
decadg, a secolului al XIX-lea.

In 1810, dupg reorganizarea Academiei bucureltene, limba francezg,


era predatg de doi profesori : Laurenon i N. Saya Piccolos. Nu putem
preciza ce manuale au folosit aceti profesori sau ce texte franceze au
fost studiate, doar fltim cg N.Sava Piccolos a tradus in greacg, in timpul
profesoratului sat" la Bucurekiti, opera pedagogicg a lui J.J.Rousseau :
Emite ou de l'ducation. Nu este exclus ca acest text sg-1 fi analizat i
tradus impreung cu elevii sgi. In 1810 franceza era cursul cel mai freeventat. Era urmat de 54 de elevi374. Activitatea lui Saya Piccolos dureazg
ping in 1815. Laurenon a prelungit activitatea sa ping in 1816, cind
este numit un alt profesor de francezg : Munier. Se pare cg durata activitgtii acestuia a fost scurtg.
Intr-o petitie adresatg, de elevii Academiei domnului, din prizate
nedatatg, se aratg cg profesorul de francezg de altg, religie a fost indepirtat din cauza incapacitgtii sale i cg elevii au rgmas lipsiti de acest curs.
Fiind ggsit ins& un bun profesor de credintg ortodoxg", elevii roagg pe
domn sg reinfiinteze invgtmintul limbii franceze375. Nu tim dacg putem
pune aceastg, petitie in leggturg, cu profesoratul lui Munier.
Dupg reorganizarea Academiei bucuretene in 1810, au fost introcluse in programa invAtAmintului i limbile : germang i rasa,. Cursul de
373 A. Xenopol i Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 195.

374 A6ro `Eptil", 1811, p. 66.

373 Const. Erbiceanu, Cronicarii.. ., p. XL IV, nota 2.

www.dacoromanica.ro

CONTINUTUL INVATAMINTULUI

191

limba, germana era urmat de 16 elevi, iar cel de rusa de 25". Limba,.

germana era predata de profesorul de matematica Mihail Petru Cochinis 377


iar limba rusa de trei ori pe saptamina de Manuil Vizantios. Credem c.
studiul limbilor germana si rusa a incetat data, cu plecarea acestor profesori, a caror plecare bnuim ca ar coincide cu retragerea mitropolitului

Ignatie, intrucit nu-i gasim amintiti in nici un document dup, aceasta.


data.
DREPTUL

I MEDICINA

Dreptul. Preocupri de drept canonic au avut profesorii Acade-

miei bucurestene inca din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Din ordinul lui Nicolae Mavrocordat, Gheorghe Hrisogon a tradus In 1730 in neogreaca Nomocanonul 378 Chiar daca nu exista catedra de drept si nu s-a.
predat in cadrul unui curs special, credem totusi ca Hrisogon intercala in
prelegerile consacrate celorlalte discipline si elemente de drept canonic,
care ii erau deja cunoscute dupa traducerea facuta. La fel credem ca a procedat si Neofit Cafsocalivitis, care a elaborat acea opera de drept canonic.

de o vasta eruditie 372. Nu putem admite ca Neofit nu expunea cunostintele sale de drept canonic ori de cite ori se prezenta, ocazie in cadrul
celorlalte discipline pe care le preda. Sintem cu atit mai indreptatiti s.
facem aceasta constatare cu cit stim ca pe atunci profesorii nu erau spe-

cializati si fiecare isi permitea sa-si etaleze cunostintele din once domeniii

ar fi fost.

Si pentru dreptul civil au existat preocupri vechi. Iacob Stamati,

mitropolitul Moldovei, a,ccentua in memoriul sau din 1792 importanta studierii pravilelor 38, dar ca obiect de studiu special dreptul nu a fost introdus in Academiile domnesti decit in a doua decad, a secolului al XIX-lea.
Bugetul scolar bucurestean din 1815 prevedea ca profesorul do latina sa.

predea si dreptul ; acesta punta titlul de dascal latin si nomicos" 381.


Prin hrisovul emis in februarie 1816, se va infiinta o catedra sr eciala de drept. Apreciind importanta cunoasterii acestei matera in
acea vreme cind conflictele futre exploatatorii si exploatatii sociotatii romnesti se inmulteau, loan Caragea va numi un profesor pentru
predarea acestui obiect de studiu. lata cum justifica domnul loan Caragea.
Infiintarea catedrei speciale de drept : stiinta dreptului fiind folositoare
judecatorilor, color care se judeca si in genere tuturor, fiind cel mai s5,natos sprijin pentru oameni, a gasit cu cale sa numeasca la scoala bucuresteand, si profesor de drept si, pretuind cunostintele in materie ale clucerului Nestor, l-a numit pe axesta 382 Dar profesoratul lui Nestor nu a du376 A6rog 'Epiiik", 1811, p. 66.
377 Op. cit., 1811, p. 65.
3" MS. gr. 297 din Bibl. Acad.
MSS. gr. 222 si 988, din Bibl. Acad. Alte mss. In alte biblioteci.
3" Al. Xenopol si Const. Erbiceanu, Serbarea..., p. 195-196.
V. A. Urechia, 1st. fcoalelor, IV, p. 163.
"I
382 Idem, op. cit., p. 167.

www.dacoromanica.ro

192

ARTADNA CAMARIANOCIORAN

-rat mult. Cu toate calitatile sale de jurisconsult, clucerul Nestor nu a ,reuvit


atraga elevii la disciplina dreptului, de aceea s-a desfiintat catedra special i s-a revenit la vechiul sistem ca profesorul de latina s predea

dreptul. In 1817 este numit la Academia bucurevteana transilvneanul


Ladislas Erdeli, care va preda latina vi francezaultima limba la clasele
de incepatorivi daca elevii vor fi in stare sa invete nomica" majales daca'
fiii de boieri vor voi s invete pravilele", atunci va preda vi acest curs
Cu un adaos de 100 de talen i lean,. Cu alte cuvinte cursul de drept
era facultativ.
Emulatia intre cele dou Aca,demii fiind vie In tot cursul existentei
lor, predarea dreptului in Academia bucurevteana va indemna vi pe organi-

zatorii Academiei ievene s introduca vi acolo acest obiect de studiu.


Primul profesor va fi Ananias Adamidis Cuzanos inainte de septembrie
1816, intrucit la aceasta data avern lista profesorilor Academiei i tim
et acum Flechtenmacher este profesorul de latina vi de drept, numele lui
Cuzanos nefiind amintit 383rn
In melavi timp ins& prin contractul semn.at in 1816 de Dimitrie
Govdelas, acesta se angaja s predea i elemente de drept natural vi

national".

Medicina. Multi istorici a,u afirmat ca in Academiile domnevti

.au existat i cursuri de medicing. Doctorul N. Vtamanu a publicat recent chia,r un articol : Invdtdmintul 'medical la Academia domneascd din
Bucuresii 384. Autorul opineaza c primul profesor de medicina la Iavi, a
lost Nicolae Kerameus, iar la Bucurevti loan Comnen.
Nicolae Kerameus
sfirvit viata in 1672, deci a trait intr-o epoca
,cind nu se infiintase vi nu funciona incl Academia din capitala Moldovei.
Se vtie c Kerameus a elaborat un tratat de medicina 388, dar aceasta nu
probeaza ca 1-a predat ca profesor la Iavi. Parerea noastra este c Nicolae
Kerameus nu a fost profesor la Iavi i nici nu a predat medicinal fiindca nu

exista inca pe atunci Academia.

In ce privevte pe loan Comnen, nici acesta nu credem ca a fost profesor la Academia domneasca din Bucurevti, ci numai medic la curtea lui

Brincoveanu. Nu avem nici un document, nici o mentiune centemporang, cel putin noi nu am gsit, care sa-1 prezinte ca profesor, vi neavind
-probe documentare nu-1 putem trece pe loan Comnen printre profesorii
Academiei domnevti.
Doctorul N. Vatamanu, amintind ca *loan Comnen a ajutat pe stol,nicul Constantin Cantacuzino la elaborarea Hdrii Tdrii Romdnefti, con.

aide : Dupa cum se vede; loan Comnen, medic vi geograf, era profesor la SI. Saya" . Nu intelegem de unde rezulta ca era profesor.
Si mai departe Vatamanu, referindu-se la un text al lui Helladius, care
383 Cf. revista vienez1 KoaXt.6n-t)", 1819, P. 34.

884 In Revista InvtitArnIntului superior", anul VIII (1966), nr. 7, p. 59-68, cf. si aceIasi, De la tnceputurite medicinei..., p. 222.

p. 474.
Gheorghe Zaviras, Nict
a" N. VAtitmanu, op. cit., p. 61, si acelasi, De la tnceputurile..., p. 220.

www.dacoromanica.ro

CONTIN1J717L INVATIMINTULIJI

193

spune c medicii domnului eran trei 387, adaugl s1 nu se creada cumva


medicii domnesti predau alte materii decit medicina". Noi credem cg
medicii domnesti nu predau nici un. curs la Academia domneasc5, ; ei
ingrijeau numai de bolnavi.
Referindu-ne la textul din Helladius, care precizeazg cl in Bucuresti se preda medicina 388, putem afirma cI notiuni elemental. i initiere In tainele acestei discipline a dot elevilor sgi Marcos Porfiropoulos,
dup Aforismele lui Hipocrat i dup5, Galenos, ale cror opere le tradusese
si le interpretase in neogreac5, 389. Nu sintem de acord IRA cu doctorul
VAt/manu care afirm5, c in Academia domneasc s-au predat Aforismele
lui Hipocrat dupl un text romnesc 399. Academiile aveau un InvAtmint
In limba greac5, i Aforismele precum i extrasele din Galenos si interpretArile acestor texte s-au predat dupg traducerea i interpretarea lui Marcos Porfiropoulos de Insusi traducgtor, poste si de altii.
Marcos Porfiropoulos nu era medic, dar in aces, vreme profesorii
eran considerati omniscienti i fiindcg cursurile de medicin5, teoretic5
stim
pe atunci eran in strins leggtur5, cu fizica istiintele naturii
Porfiropoulos avea predilectie pentru stiintele naturii el putea preda deci
i un curs teoretic de medicin.
Asadar, pkerea noastfl este &A dad, pe timpul lui Helladius, s-au
predat unele notiuni de medicin5, teoretic5, acela care le-a predat a fost
Marcos Porfiropoulos i c5, el s-a servit de Aforismele lui Hipocrat si de
operele lui Galenos.
Manase Eliade in Oratio panegyrica... ad loannem Alexandrum Hypselantam, Lipsca, 1781, p. 81, ne informeazg c5, Alexandru Ipsilanti a
dispus ca elevii s5, fie initiati si In ale medicinei. Poate i in aceast vreme
vreun iatrofilozof s5, fi tinut citeva prelegeri cu notiuni elementare din

domeniul medicinei, dar aceste prelegeri sporadice nu ne indrepttesc s5 credem cA. In tot timpul functiongrii Academiei domnesti din Bucuresti a existat
o catedr5, de medicing j c5, elevii studiau in mod temeinic aceast5, stiintI.

Se pare cg notiuni de medicin5, se predau si in colegiile occidentale, intrucit vol. XV din letona lui Rollin cuprinde notiuni de medicing
anatomie. Poate i in Academiile domnesti a fost folosit acest volum
pentru a da elevilor uncle cunostinte generale de medicin5, i anatomie.
Din cele expuse mai sus rezult5, in mod indiscutabil c nivelul Olintific al cursurilor predate in Academiile domnesti nu era mai prejos decit
acela din institutiile apusene de acelasi grad.
In concluzie, imbinarea clasicismului greco-latin cu noile stiinte pozitive i cu gindirea moderng a dat la Academiile domnesti cele mai bune
rezultate.
f111

387 Alex. Helladius, Status praesens Ecclesiae graecae, 1714, p. 17.


388 Idem, op. cit., p. 60.
388 Textele traduceriloi l InterpretArilor s-au pAstrat In mal multe manuscrise. In pieIndemnat sA facA
fatA, Porfiropoulos mullumeste InvAtatului boier Radu Cantacuzino care
ac,eastA traducere gi interpretare, cf. Sofocles Economos, ficp1 Mcipxou ro Kunpl.ou, Atena,
1843, p. 28.
2" Nicolae VAtAmanu, op. cit., p. 63.

C. 863

www.dacoromanica.ro

Capitolul V
METODE EDUCATIV-PEDAGOGICE

Studiul gramatical. S-a afirmat a,deseori &I in Academiile

domnesti a predominat in-vtmintul gramatical si metoda scolastica de


interpretare interliniarg. E drept ca, se acorda mare important& studiului
gramaticii, morfologia si sintaxa limbii grecesti vechi fiind grele si elevilor
trebuindu-le un efort sustinut pentru deprinderea lor. Totusi Inc& din
1707, prin programa elaborat& de Hrisant Notara, s-a simplificat oareeum studiul gramatical. Se prevedea predarea gramaticii dupg manualul
lui Lascaris, Mr& comentarii si cazuri de exceptie, excluzind si feluritele
forme de sintaxg, a verbelor dup& diferitele lor sensuri. Pe ling& aceasta,
se cerea ca intreaga gramatic6 s6, fie predat& in neogreack spre a fi inteleas& de toti elevii 1.

Pentru ea s usureze munca elevilor, adeseori profesorii parafrazau


qi prescurtau gramaticile existente. Sevastos Kyminitis a para,frazat gra-

matica lui Apollonios. Gramaticile lui Constantin Lascazis si Teodor

Gazis au fost de asemenea pazafrazate si prescurtate de mai multi profesori.


In cursul celei de a doua jumgati a secolului al XVIII-lea s-a renun-

tat treptat la gramaticile vechi, fiind inlocuite cu cele moderne scrise

In neogreac.
Cursul gramaticii nu era ins& chiar asa de arid, dup& cum se crede.

Grama/tica nu se studia in mod abstract, ci cu aplicatii pe texte literare,

cuprinse chiar in manualele de gramatic6.

Metoda peihagogicd. 0 metodg intr-adevAr arid& si nepeda-

gogicg, intrebuintat in Academiile domnesti pentru interpretarea textelor


literare, a fost cea psihagogicg sau interliniaril. Aceast metod, intrebuintatA si in Occident Inc& din secolul al XI-lea pentru studierea textelor
latine a, consta in explicarea fiecgrui cuvint din textul clasic cu ajutorul
mai multor sinonime, grupate intre rinduri. Prin folosirea acestui sistera
mecanic se imbogAtea, vocabularul, dar se pierdea mult timp, care putea,
fi intrebuintat pentru aprofundarea textului studiat din punct de vedere
istoric si geografic, precum si al valorilor literare. Dar sg, mi se cread&

c& in tot timpul existentei Academiilor s-a procedat in felul acesta.


Interpretarea interliniarl a avut adepti, dar si multi adversari. Aceast&
nietodA, aplrea si disprea dupl preferintele profesorilor. Chiar Sevastos
Kyminitis a ridicat glasul impotriva ei.
In a saptea decad& a secolului al XVIII-lea, Iosip Mesiodax de la,
Academia ieseanA si Neofit Cafsocalivitis de la cea bucurestean& se vor
1 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 394.
1 D. Russo, Studii Fi critice, Bucuresti, 1910, p. 40.

www.dacoromanica.ro

=ODE EDITCATIV-PEDAGOGICE

ridica

Cu

195

energie impotriva acestei metode. Ei vor recomanda i vor prac-

tica metoda de interpretare monolectica (traducerea printr-un singur


cuvint), care ajuta pe elevi s aprofundeze mai bine textul studiat din

punct de vedere al fondului 0 al stilului, s palrunda frumusetea expresiilor i gindirea autorului. Manuscrisele care cuprind interpretrile operelor
clasice predate de Neofit Cafsocalivitis sint o dovadI sigura ca acesta nu

folosit metoda interpretarii interliniare. Exemplul profesorului va fi

urmat 0 de elevul au, Grigorie Constanda,s, care va interpreta i el textelet

monolectic. Dar acela care va consacra definitiv metoda monolecticar


inlaturind pe cea psihagogica din Academiile domnekiti, este vestitul
Lambros Fotiadis. Bun filolog i erudit, Lambros Fotia,dis nu facea numai:
o simpla traducere a textului studiat. El dadea multe explicatii elevilor,.

recurgind la istorie, mitologie, arheologie precum 0 la editiile operelor


grecesti pregatite de elenitii occidentali. Prin folosirea interpretariii
monolectice, elevii patrundeau mai bine fondul operelor studiate,

patrundeau frumusetile stilistice i valorile literare ale capodoperelor


antichitatii.

Limba de predare. O problema legal de o alta metoda de'

predare, care a stirnit numeroase discutii i lupte acerbe, a fost aceea


limbii ce trebuia folosita in predarea diferitelor discipline.

Parerile profesorilor Academiilor erau imprtite. Unii militau pentru_


limba azhaizanta, altii pentru neogreaca inteleas de toti. In Academiile,
donmetiti se invatau amb ele limbi, dar conceptia care a persistat vreme inde-

lungata a fost aceea ca filozofia i tiintele nu pot fi predate cleat numai


In greaca arhaizanta, dup1 cum in Occident secole intregi fusese folosit
limba latin. Neogreaca era socotita arm& i prea putin evoluata pentru
a putea exprima notiunile abstracte ale filozofiei i tiintelor. Primul carea indraznit s Infrunte pe arhaizanti i s dea un manual de filozofie In
neogreaca a fost Iosip Mesiodax, directorul Academiei domnefAi din iai..

Acesta a tradus i a predat in neogreaca Morala lui Muratori. Limba,.

declara Mesiodax, poate Malta i cobori pe om ; Il poate cultiva i lumina.


daca opera pe care o citete este pe intelesul lui. Il va lasa indiferent
nu va avea nici un folos, dad, din cauza ei nu a putut aprofunda opera.

citita, nu a putut patrunde conceptia autorului. Pentru ca elevul a selumineze, cu ajutorul operelor citite, el trebuie sa patruncla in asa fe/

ideile ginditorilor, incit a le poata asimila. Acest rezultat se poate obtine


numai daca manuable vor fi scrise in limba vorbita.
Exemplul lui va fi urmat de profesorul Academiei bucuretener
Grigorie Constandas, care va traduce in neogreaca Tratatul de logical.
metafizicasi diedal italianului Francesco Soave. Am folosit limba neogrea,ea, declara Constandas in prefata, pentru ca intentia mea este s.
contribui la luminarea tuturor, nu numai a unei pa* infime".
Si Constantin Vardalahos a militat pentru folosirea limbii neogreceti. Influentat de francezul Condillac 0 de englezul Hugh Blair, el reco-

manda folosirea limbii naturale" in toate domeniile invatamintului..

Aplicind teoriile lor, Vardalahos elaboreaza Fizica sa experimentala in.


limba neogreaca.
www.dacoromanica.ro

196

ARIADNA CAMARIA/s10CIORAN

Modernitii aveau bug multi adversari care admiteau c istoria


geografia se pot preda In neogreacal dar nu i filozofia sau tiintele 3.
Dupa conceptia profesorului Stefan Comitas, de pilda, tratatele de filezofie, scrise In neogreaca, erau Imbracate In haine straine, nedemne de
ea. Ou toata opozitia elasicitilor, limba arhaizanta a fost totui Incetul
Cu In.cetul InMurata din Academiile domneti In favoarea celei vorbite,
care qi ea va fi curInd Inlaturata In favoarea limbii nationale. Traducltorii
au Intimpinat la Inceput multe greutati pinl la stabilirea unei terminologii tiintificein chimie, de pild, pentru aceemi substanta, Teodosie
Made, Veniamin din Lesbos i Vardalahos foloseau fiecare alti termeni.
La fel au procedat i romanii care au tradus opere tiintifice ; ei au dibuit,
a,u creat cuvinte noi i au Imprumutat termeni din alte limbi mai evoluate.

Ordinea de predare a materiei. in prima jumatate a se-

colului al XVIII-lea obiectele de studiu erau predate in cicluri, succesiv,


nu alternativ, ca gi In Occident. CInd se termina un eiclu se Incepea altul.
In Academiile domneti ciclul de filozofie Incepea cu logica, care se
preda aproximativ un an, urma fizica, apoi tratatele : Despre cer ffiL Despre
auflet. Manase Eliade a studiat filozofia in aceasta ordine 4. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea Insa, se renunta la acest sistem. Se vor preda
alternativ logica, fizica, matematicile i geografia. Mesiodax se va abate
de la regula de a bleep cursul de filozofie cu logica. El va Incepe invata-

mIntul filozofic cu matematica, care, dupa parerea sa este baza IntelepInlesnete cunomterea adevarului ; iar Govdefas va Incepe cursul
sail de matematici cu algebra, socotind-o mai potrivita pentru stimularea
inteligentei elevilor. Numeroasele lui teorii ni-1 infatieaza pe Mesiodax
ca pe un precursor al pedagogiei moderne. El cruta timpul elevilor
nu le obosea mintea cu amanunte inutile. Evita predarea unor notiuni
care Intreceau puterea lor de pricepere i asimilare. Recomanda ca profesorii s completeze tezaurul cultural de traditie, imprumutind tot ce
ciunii

avea mai bun i mai folositor Europa occidentala.

v cl; ilmint experimental. In a doua jumatate a secolului

al XVIII-lea, tiintele pozitive nu se mai predau in mod abstract, ci Cu.


exponente de laborator. Pe vremea lui Nichif or Theotochis (1765) se discuta In Moldova procurarea sumelor necesare pentru cumpararea orga-

nilor"5, mile/ a instrumentelor de laborator. Pe timpul lui Mesiodax


Insa, urmagul lui Nichifor Theotochis, instrumentele de laborator nn

fusesera Inca, procurate. Bun pedagog, Mesiodax dorea s predea tiintele


exacte eu experiente de laborator, ca In Occident. Modestul director nu
corea instrumente costisitoare, ea telescop, pentru lectiile sale de fizica
1 astronomie. Se multumea cu o pompa pneumatica, o ramina, electrica,
Rev& termometre, barometre, microscoape, o busola geometrical un glob

terestru i unul celest, considerIndu-le indispensabile pentru predarea

3 Prin prisma acestei conceptii trebuie privite afirmatiile lui Veniamin din Lesbos el
Dlmitrie Govdelas, care sustineau cA filozofia l matematicile superioare nu pot fi predate
In limba romAnA, care era pe atunci putin evoluatA ca i neogreaca.
4 Censt. Sathas, DIcocxXvnxii piXoXoyia, Atena, 1868, p. 514.
V. A. Urechia, Istoria rorzeinilor, vol. I, p. 142.

www.dacoromanica.ro

mrroDE EDUCATIV-PEDAGOGICE

197

cu folos a tiintelok exacte. Deseoperirile realizate in domeniile fizicii,


chimiei, astronomiei i ale altor stiinte au marit considerabil valoarea

experientelor ca metod5, de cereetare pentru confirmarea ipotezelor.


Experiente de laborator fcea, i Barth.' Filippidis, urmarite chiar de
domnul Moldovei si de boierii
In Tara Romneascg se vorbeste pentru prima data de instrumente
de laborator in 1775. Alexandru Ipsilanti a trimis atunci in Occident pe
Manase Eliade s5, procure astfel de instrumente. Intorcindu-se cu ele, el
va fi primul care le va folosi in anii 1779-1780, in noua erdire a Aca,demiei
domnesti. Nu stim ce anume instrumente a adus Eliade. In 1818 domnitorul
loan Caragea, a inzestrat Academia cu o pomp5, pneumatic5, i cu una
electria cu toate cele trebuincioase ale lor" 6.
Adeseori am afirmat c Academiile domnesti urmau de aproape
occidentale similare de in.v5itmint. Acest fenomen se poate constata
si In cazul experientelor de laborator. Fizica experimentalg incepuse s'a,"
fie studiat5, la colegiile franceze pe la 1760 numai in ultimul an de scolaritate, cursul fiind urmat de numai citiva elevi, lar suma acordat5, pentru
obtinerea instrumentelor de laborator era foarte modesta Profesorii

Academiei din iai au cerut instrumente de laborator in 1764, lar in


Academia din Bucuresti au fost folosite asemenea instrumente de Manase
Eliade in 1779.
-

Specializarea profesorilor

fi a

elevilor. Dupl

introducerea studiului stiintelor pozitive, s-a simtit nevoia si de specializa,rea profesorilor, care incepuse in Tara Romneasc In vremea lui
Ipsilanti. Profesorii nu mai erau considerati omniscienti ea inainte. Dar
activitatea personalului didactic specializat era conditionat5, si de numarul profesorilor care functionau la Academiile domnesti. Eran perioa,de
cind se angaja personal didactic numeros. Atunci fiecare profesor se
mrginea la specialitatea sa, dar in cazurile eind num&rul profesorilor
se reducea, atunci nu se mai putea respecta specializarea ; acelasi profesor era nevoit s5, predea si literatura si stiintele. De exemplu, in vremea
mitropolitului Ungrovlahiei, Ignatie, au fost angajati mai multi profesori
fiecare Ii ocupa catedra de specialitate. Dup5, plecarea mitropolitului,
fiind retrasi multi profesori, Vazdalahos a fost nevoit s5, predea, pin5, la
gIsirea unor specialisti, mai toate obiectele de studiu.
Prin statutul elaborat in 1810, Academia bucurestean5, a fost impArtit5, in trei sectii, am putea spune in trei facultati. In sectia de stiinte

se predau : matematica, fizica, chimia, istoria natura15,, meta,fizica, logica


si etica. In sectia de literatur5, retorica, poetica, istoria, geografia, mitologia i arheologia, iar in cea de limbi : greaca, latina, franceza, germana
rusa.
Dup5, aplicarea acestui statut, incepe i specializarea elevilor, ea la
universitAti. Elevii din clasele superioare nu urmau toate cursurile. Unii
V. A. Urechia, Isloria ;coalelor, IV, p. 200.
7 Joseph Bdier et Paul Hazard, Hisloire de la lillrature franaise, Paris, 1924, ye/.
p. 112; F. Paulsen, Geschichle des gelehrien Unlerrichls, editia a III-a, vol. I, Lipsea, 1919.
p. 522, 1 stefan BirsAneseu, Academia..., p. 163.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARXANO-CIORAN

198

dintre ei frecventau numai doul cursuri, iar altii trei. Cursul urmat de cei
mai multi elevi era cel de francezA : 54, dupA care urma cursul de mateinatic i desea en un numAr de 53 de elevi 8.
Concurs. Pentru ca locurile sA nu fie ocupate de elevi incapabili,

Ipsilanti dispune, pria hrisovul su din 1776, ca primirea bursierilor


nu se fad, prin favoruri i interventii, ci prin concurs, fiind admisi numai
.coi care meritau i aveau inclinatie spre InvAtAturA. In acelasi timp in
_Moldova se stabileste obligativitatea invAtAmintului.

Examene. Elevii erau obligati sA termine studiile i s primeascA

.certificat de absolvire doveditor cA au fost silitori si au dobindit flume de


.om invAtat". Aceste certificate se eliberau dupA ce elevii treceau cu slimes

examenele publico 9. incepind de la sfirsitul secolului al XVIII-lea se


introduce in Academiile domnesti metoda pedagogic/ de control cea mai

-bung, : examenele. in epocile mai vechi, elevii se prezentau la examen la


sfirsitul anului scolar. Mai tirziu se fixeazA examene trimestriale. In 1808,
In Moldova, pe ling/ examenele trimestriale publico, directorul Govdelas
era obligat BA procedeze la examinarea elevilor de douI ori pe sAptAminA,
pentru ca elevii s'a fie supusi unui control permanent. Examenele obis-

nuite erau ins/ cele semestriale, un examen in cursul anului i unul la

incheierea anului scolar. Luind conducerea Academiei bucurestene, Neofit Ducas anunta cA se vor tine examene semestriale severe, rezultatele
cgrora nu le vor putea influenta nici originea nobil, nici lingusirea i nici
darurile. Fiecare elev va fi ludat sau blamait dupA rAspunsurile pe care
le va da la examene. In acelasi timp, in Moldova, se tindea la obtinerea
unor rezultate i mai impartiale la examene. Examinatorii nu fac parte
din corpul profesoral. in 1814, examineazA medicul Eustatie, Constantin
PAscanu, vornicul de aprozi, i loan Ghica, fiul marelui vornic Grigore
Ghica, om tinAr i cu multe cunostinte, tutors de curind din Germania ".
La inceputul secolului al XIX-lea se introduce in ambele Academii,
procedura examenelor, sistemul examenelor cu bilet. Examenele erau
publico, asistan boierimea i orkeniraea, adeseori beizadelele i domn.ul.

Pentru stimularea rivnei elevilor, cei evidentiati primeau la sfirsitul

.examenelor premii : cAnti, bani sau obiecte de imbrAcAminte, iar odatI,


In 1811, li s-au dat elevilor din Academia bucuresteanA medalii de argint
.anume bAtute, pe care era gravat Liceul din Bucuresti. Pentru virtute
in.vAtAturA" (cf. mai sus, p. 50).
In 1810 se introduc in Academia din Bucuresti un fel de lucrAri de
teminar, disertatii lunare fAcute de elevi, fiecare in specialitatea sa, pe
care profesorii le prezentau eforilor. Unii elevi au elaborat chiar manuale
presourtate de fizieg si de geografie ; elevii care urmau desenul expuneau
tablouri
8 Adyto 'Epvil;", 1811, p. 66.
Cf. hrisovul In Uricarul", I (1852), p. 75.
A6ro `Eppil;", 1814, p. 88.
U

Adro 'Epv.*", 1811, p. 66.

www.dacoromanica.ro

METODE EDUCATIV-PEDAGOGICE

199

Elementele slabe, care nu 'Mclean rezultate pozitive la invataturk

nu eran lasate sa ocupe locurile, destul de putine la numar, din Academiile


domnesti. In vremea lui Caragea, la Academia din Bucuresti nu se admiteau
repetenti care sa continue frecventarea cursurilor. Elevii care nu reuseau
la trei examene eran exmatriculati. Asadar, elevii Academiilor oran selec-

tionati cu multa severitate, elementele slabe trebuind sa-si cedeze locul


al t or a 12.

Auditori. La cursurile Acaderniilor domnesti asistau, ca si la universitatile din Occident, pe linga studenti, i auditori. De exemplu, cursul
de logica, predat de Daniil Filippidis dupa manualul lui Condillac, tradus
de el in neogreaca, fiind intr-o limba inteleasa de toti, era urmat cu interes
de numerosi auditori 13. In Academia din Bucuresti, chiar prin regulamentul din 1817 se permitea frecventarea cursurilor de catre auditori ".

Inspectii. Caragea infiinteaza inspectiile In sensul modern al


euvintului. El cere ca eforii FA nu fac doar un control formal, ci

asiste la lectiile profesorilor, controlind in felul acesta pregatirea, lor.


Planificarea materiilor. In 1814 se introduce In Academia bucurestean si planificarea materiilor de studiu. Hrisovul din 1814 prevedea
ca eforii s planif ice Impreuna cu profesorii materiile ce urmau sa fie predate In diferitele clase.

Vacante. Vaca,ntele de vara existau Inca' din a doua jumatate a

secolului al XVIII-lea daca nu si mai Inainte, dar au variat In ce priveste


durata si luna de incheiere a cursurilor. Iosip Mesiodax propunea doua
luni de vacanta : iulie si august, pentru ca In acest interval elevii sa-si
improspateze cunostintele dobindite In cursul anului, iar profesorii sa-si
pregateasca cursurile pentru anul urmator.

Metoda lancasteriand. In anii 1819-1820 se introduce in

ambele Academii metoda lancasteriana apreciata pe atunci mult in Occident. Dar inainte de introducerea acestei metode, bad, de la Inceputul
secolului al XIX-lea, din cauza lipsei de personal didactic, in epocile de
criza, se aplica sistemul ca elevii buni din chisel() superioare s predea
mn clasele mai mici.

Metode occidentale. Inca din a doua jumatate a secolului

al XVIII-lea se acorda o mare importanta metodelor pedagogice i educa-

tive intrebuintate in Occident, profesorii Academiilor domnesti reco-

mandIndu-le si aplicindu-le in procesul cursurilor lor. Socotim interesant

s ne oprim asupra citorva texte. de felul acesta, care au la baza lor

gIndirea pedagogica iluminista si care au influentat pe profesorii Academiilor domnesti asupra metodelor educative aplicate de ei.
In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea se serian si se traduceau
numeroase carpi de pedagogie impregnate de spiritul non. Indrumatorul
teoretic care a dominat cu sistemul sail pedagogic toata Europa a fost
John Locke. Conceptiile pedagogice ale acestui filozof indraznet au fost
12 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, 101, p. 385.

" Myto `EpAg", 1811, p. 88.

14 V. A. Urechia, op. cit., p. 383.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

200

cunoscute de profesorul Academiei ieene, Iosip Mesiodax, care le va folosi

la cursurile sale i le va expune in opera sa pedagogic& :

lipccwocIsta.

nept. =dam, dcycorijg, Venetia 1779. Iosip Mesiodax este primul profesor

din Academiile domneti care aplica in tgrile romane sistemele pe-

dagogice occidentale. El a avut la baza pedagogiei sale doug opere ale


unor scriitori de renume mondial : in primul rind a lui Locke i in mica
masura a lui Fnelon. Mesiodax a prelucrat i a adaptat teoriile pedagogului englez la conditilie societatilor greceti iromaneti. Cu opera pedagogicg,

a lui Mesiodax ne-am ocupat pe larg in articolul nostru : Un directeur


eclair l'Acadmie de Jassy it y a deux sicles : Iosip Mesiodax, extras
din Balkan Stu.dies", Salonic, 7 (1966). In istoria pedagogiei romane
manualul lui Mesiodax abia este amintit ; nu se tia ping astgzi
nalul operei sale pedagogice este renumita scriere lockeang.
Interesul pentru educarea tinerilor crete treptat i operele pedago-

gice se inmultesc. In 1783, Dimitrie Catargi scria o carte de pedagogie


pentru copiii greci i romani, care invatau in colile obteti sau cu
profesori particulari, dar aceastg, lucrare, ramasg, in manuscris, nu credem

ca a circulat In cercuri largi. Au cunoscut-o probabil numai citiva

profesori 15.

In 1800 se tiparete Pedagogia lui Gavriil (Jalonas 16 Aceasta merita


sg, ne retina' atentia, autorul ei fiind, ca i Mesiodax, popularizatorul operelor pedagogice ale englezului Locke i ale spaniolului Gracin. E interesant

de relevat faptul ca primul intelectual grec care a cunoscut chiar inainte


de 1725 conceptiile filozofului englez este profesorul za,ntiot _Antonio Catifo-

ros. Doi elevi ai acestuia : Evghenie Vulgaris i loan Litinos au tra,dus in


limba greaca opera lockeang, : An Essay concerning the human Understanding. Traducerea lui Vulgaris a ramas inedit, doar fragmente din traducere
sint intercalate in Logica sa, care a fost predat inainte de 1766 In *lie
romne, deci Inca de atunci elevii Academiilor domneti au cunoscut fragmentar gindirea filozofului englez. Traducerea lui Ioan Litinos s-a tiparit
anonim in 1796 17 i, desigur, cum se intimpla cu toate crtile greceti, a
circulat i in tgrile romne. Elevii lui Evghenie Vulgairis, Iosip Mesiodax i
Gavriil Callonas, vor prelucra i traduce opera pedagogica a lui Locke :
Some thoughts concerning education, servindu-se de tra,ducerea franceza.
Fapt dovedit este ca prima i a doua parte a Pedagogiei lui (Jalonas,
care se dau sfaturi practice pentru educarea copiilor, slut o traducere dupa
aceastg opera. In titlul Pedagogiei nu se precizeazg, ca este o traducere,
dar acest fapt este explicabil : lucrarea, nu a fost publicatg, de insui traducator, care poate ar fi facut precizarea cuvenita, ci de nepotii lui, care au
gasit manuscrisul Pedagogiei printre operele postume ale invatatului lor
15 C. Th. Dimaras, Amrh'spio; Kcerccpr, Atena, 1965, p. 15-17.
11 llmaceywykt nptixouact Trcivu ccpcxfp.ou voufterfaxq TE xccL ()Toy
Isc74 8c

ivccspicpcattcci

xotv6vcc nept Tot;

editatA dupA moartea autorului de nepotii acestuia,

Ignatie 1 Gheorghe Callonas.


Pentru traducerile lui Vulgaris i Litinos cf. Alkis Anghlou, Comment la pense no-

hellinique a fait la connaissance de l'Essai" de John Locke, Atena, 1955.

www.dacoromanica.ro

MErODE EDUCATIV-PEDAGOGICE

201

unehi. Meritul de a fi dovedit c Ga-vriil Callonas a tradus opera lui Locke


revine profesorul grec Criarag 18
Traducind opera lockeang,, Callonas a contribuit la inlocuirea operelor
pedagogice vechi, ea cea a lui Plutaxh, cu eindirea pedagogic& iluministA.

Opera lui Callonas era folositoare nu numai copiilor, ci i pkintilor i


profesorilor. TraducAtorul se servete de versiunea francezl, urmeaa
fidel textul pe care-1 traduce, cu unele neinsemnate comprimki sau omisiuni, cum o dovedete profesorul E. Criaras.
Nu ne indoim c& Pedagogia lui Callonas a circulat i in Wile romne,

e a fost folosit& .de profesori i citit& de pkinti i de copii, ma,joritateo


carturarilor romni posedind limba greacg, datoritg, inv6tAmintului din
Aeaderniile domneti. Ipoteza noastrA se bazeaz& pe faptul c Gavriil
Callonas a fost mult ticap la Constantinopol profesorul fiilor unor fa,milii
domnitoare, iar apoi a venit i in Bucureti ca preceptor, mide credem c&
a elaborat Pedagogia sa. Nu putem fi de acord cu Mioara Cimpoie i Octavian

Ionescu care afirm cg, prin Logica lui Condillac un adept al teoriilor lockeene, tradusg in limba greac& de cltre Venia,min din Lesbos i Daniil
Filippidis i studiat6 in Academiile greceti au putut fi cunoscute i in tara.
noastrg multe din ideile filozofice ale lui Locke" 20 Prin cele expuse mai
sus, impingem contactul cu teoriile filozofice i pedagogice ale iluminis-

tului englez intr-o epoel mult mai veche, i co este i mai important,
contactul nu se face prin mijlocirea operelor discipolilor lui Locke, ci direct
cu propriile lui opere, traduse in neogracI.
Iat, eiteva titluri de capitole care invedereaa, gindirea pedagogic&
lockeanI vehiculatA in Wile romne Cit de necesar este buna educare
a copiilor (cap.1) ; despre sAnAtatea copiilor (cap.2) ; despre hran (cap.3) ;
despre sufletul copiilor (cap.4) ; despre pedepse (cap.5) ; despre recompense (cap.6) ; ce greeli trebuie pedepsite i ce nu (cap.10) ; despre teamg,
curaj i indrzneal& (partea II, cap.2) ; cum s corijAm inclinarea copiilor
spre cruzime (cap.3) ; curiozitatea este necesars copiilor (cap.4) ; cum s&
indrept6m nepAsarea copiilor fat& de inv64Atura, (cap.5) ; pentru ce motiv

i cind trebuie trimii copiii pentru studii in strginkate (cap.14) etc.


Este foarte probabil c unii dintre profesorii Academiilor donmeti au

avut in vedere preceptele pedagogice lockeene i le-au pus in aplicare_


Am alirmat c& Gavriil Callonas este i popularizatorul operei scriitorului spaniol Baltazar Gracin. In partea a treia a Pedagogiei sale este
cuprins& i prima parte din opera didactic& spaniol& El Criticn. Opera
spaniolg este alcAtuitg din trei pkti cu urm6toarele titluri : Primvara
virstei copilriei fi vara tinerefii. Toamna virstei mature. lama batrinetelor.
Din aceste trei pkti, Callonas alego prima parte referitoare la virsta copi38 Cf. E. Criaras, rapth/ Ka),Xovei px.rappaarhg gpyonr zoi) Locke, ital. Tor) Gracin,
In revista `EXkilvt.xlc", XIII (1954), p. 294-314. Multumim si pe aceasta cale profesorului
Criaras, care a avut amabilitatea de a ne trimite in fotocopie articolul epuizat al domniei sale.
" Se afirma gresit ca Logica lui Condillac a fost tradusi de Veniamin din Lesbos..
Traduclitorul este Daniil Filippidis (1801), lar Veniamin din Lesbos s-a servit de acest manual la cursul sau de logica predat la Academia din Bucuresti.
" Mioara Cimpoies si Octavian Ionescu, John Locke In pedagogia romeineascd, p. 89..

www.dacoromanica.ro

202

ARIADNA CAMARIANIO-CIORAN

_Arid i tineretii, Cu caracter pedagogic. De fapt, opera lui Gracin nu

este un tratat pedagogic, ci o povestire moralg, educativg, discutiile


iiind purtate asupra problemelor privind viata, educatia i experienta
oamenilor, din care se trag invItIminte folositoare.
Dar opera lui Gracin nu a fost tradusg de Callonas cum crede
profesorul Criaras. Exista o traducere mult mai veche flcutg la Iasi
In 1754 din limba francezg de loan Rails din Mitilene, fost mare stolnic.
Traducerea s-a pgstrat in manuscrisul grec 62 din Biblioteca Academiei
Romne22. Comparind textul din manuscrisul 62 cu cel tipgrit In Pedagogia lui (Jalonas ne-am convins cg acesta a copiat traducerea lui Ralis
a adgugat-o in Pedagogia sa, i in felul acesta textul tipgrit a circulat in
cercuri mai largi.

Este interesant faptul cg tendintele etico-morale ale scriitorului


spaniol au fost cunoscute in Wile romne incg din 1754 cu ajutorul traducerii grecesti. Dovadg, cg povestirea lui Gracin a fost cititg, i apreciatg de carturarii romni este faptul cg, din limba greacg a fost tradusg
In limba romng, la Iasi in 1794, de un anonim din indemnul mitropolitului, Iacob Stamati. Traducerea romng, s-a tiparit sub titlul Critil
Andronius. Este una din cele mai vechi opere de spirit progresist pedagogic, tradusg in limba romng. In titlu se precizeazg cg se tipgresc capitolele care s-au putut tglmgci pin' acum". Textul tipgrit cuprinde numai

prima parte, dar s-a tradus i partea a II-a: Pentru vasta omineased,

adied pentru al doilea al vietii omului, 1827. Aceastg traducere s-a fgcut
din limba germang i s-a pgstrat in ms. rom. 274023.
Profesorii Academiilor aveau conceptii pedagogice avansate. Gindirea pedagogic' a lui Ducas a fost dintre cele mai moderne, ea poate
fi rezumatg in urmgtoarele reguli generale : Profesorul trebuie sg fie
sufletul scolii, capabil sg, atrag' pe elevi i s' stimuleze amoral lor propriu.

Sg fie constient de inalta sa menire si s'a'-i corespundg pe deplin. Prolesorul sg foloseascg blindetea i convingerea, nu asprimea i pedepsele.
Datoria lui este sg cistige dragostea i respectul elevilor, FA fie iubit ca
-un p'rinte, nu temut ca un tiran. Neofit Ducas a pus in aplicare recomandgrile sale pedagogice atit de moderne si a stint sg se facg, iubit i stimat.
Dar nu numai elevii sgi erau mindri de profesorul lor, ci si el de elevii
Se fglea si se bucura de progresele lor si nu se sfia sg declare cg, ei l-au
egalat, iar citiva chiar l-au intrecut prin studiul individual si prin folosirea metodei recomandate de el.
Neofit Ducas se pronunta i in favoarea educgrii fetelor. Cultura,
spunea el, nu trebuie sg, fie apanajul bgietilor. Sg primeascg o culturg
sileasg i fetele, care le este indispensabilg, pentru educarea copiilor.
21 Em. Criaras, op. cit., p. 311.
22 Aceea0 traducere a lui Halls i in ms. 4 din coala Zografion, cf. A. Papadopoulos-

Kerameus, 6,15o xcvr&XoyoL Vavn,xiv xei8Excav kv Kanocrravrtvourn5XeL .rijg Meyea%


rbou
-axoXijg xecl
ZolypacpeEou In Bulletin de l'Institut arehologique russe Constantinople",

-vol. XIV (1909), nr. 1, p. 63.


23 Cf. i ms. rom. 5654 din Bibl. Acad.

www.dacoromanica.ro

1VLEPODE EDUCAT1V-PEDAGOGICE

203

Profesorul recomanda patru feluri de invtmin' t : pedagogic, filologic,


filozofic i tiinific.*collie pedagogice 86 fie cele mai numeroase, s, existe

pretutindeni i s fie frecventate atit de bgieti cit si de fete. In aceste


scoli, copiii SI invete s' citeascI In limba lor vorbit, sg, dobindeasc&

cunostinte generale de istorie universal& si notiuni de aritmetic. In


swine filologice s' se studieze gramatica, poetica, mitologia, istoria,

geogratia i retorica. Celelalte doll& categorii de scoli : filozoficl


WWI s fie pentru studii superioare de filozofie istiinte.

In prefata crtii sale :

'Ana9.1)xy)

T(.7.w

nottacov, Ducas reconaanda

metodele pedagogice pe care trebuia s le foloseascI printii i profesorii


la educarea copiilor.

Daniil Filippidis, profesor la Academia din Iasi, era inzestrat

cu gindire pedagogic& s6n6toas, modern/. In prefetele i in epilogurile


operelor sale, a expus mai multe din teoriile sale pedagogice. El recomanda
naetoda analitie, adicA inaintarea treptat6 de la cele cunoscute la cele

necunoscute, de la particular la general. Critica metoda sinteticg care


pornea de la necunoscute, de la general la particular.
In prospectul intocmit In vederea elaborgrii unei Enciclopedii,
publicat in MyLog eEpv.*" (1820, p. 230-238) sint expuse pe larg
teoriile sale pedagogice. El revine asupra inaintrii treptate in procesul
de invt6mint i recomand ca elevii care vor face studii dementare

de 5-6 ani s dobindeasel cunostinte generale in toate domeniile :

istorie, geografie, aritmetiel, geometrie istiinte naturale, pentru ca once


copil s& poata explica fenomenele naturii, fenomenele cosmografice etc.

Profesorul Vardalahos era impotriva oriarei supraincArcgri a

mintii elevilor cu date si amnunte. Pentru aeeasta el a elaborat o Fizia


prescurtatei, o Retoriecl prescurtatd. Sistemul su pedagogic excludea
perfectionarea elevilor in scoa15, In toate stiintele, deoarece ei nu aveau
timpul necesar In acest scop. Dup& conceptia sa, elevul trebuia 85, primeascg in scoal; o cultur general& si pe urnag s progreseze singur In
directia in care avea Inclinatie. In cazul c5, nu va studia mai departe,
cine se va ocupa cu comertul sau va exercita o meserie, el va fi om cult
si se va deosebi de ceilalti. Studiul individual cruia i se acordl In zilele
noastre o atit de mare important, era recomandat de profesorii Academiilor domnesti ea mijlocul eel mai eficace de cultivare a elevilor si a
profesorilor. Cine predg o stiintI exact& asa cum a invtat-o de la profesorul sgu, este un profesor neevoluat i cu mintea mrginit, Intrucit
adevratele cunostinte se dobindesc prin studiul
Dup conceptia pedagogic& a lui Vardalahos, numai dup& terminarea scolii un tinr

Incepe 0, se perfectioneze. and a absolvit scoala, elevul nu trebuie 9.6


spun& : am terminat stucliile", ci acum trebuie s& invIt"". Profesorul face i o alt.& observatie pedagogic& judicioasg. Fiecare persoang,
spune el, trebuie judecatl nu dup& epoca in care tfim, ci dupl epoca
In care a trit persoana respectiv. Aplicind astAzi teoria just& a lui
Vardalahos, nu trebuie s judeam o afirmatie sau un manual prin prisma
Const. Vardalahos, rpeciziutrixi..., p. 9 din prefatA.

www.dacoromanica.ro

204

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

conceptiilor de astgzi, ci sa le plasam in epoca respectiva. Numai asa ne


putem convinge daca gindirea sau manualele respective au fost avansate
san retrograde. 0 alta trasaturl a sistemului pedagogic al lui Vardalahos
era cea recomandata si de Daniil Filippidis : profesorii s inceapg, cu
notiunile cele mai simple si treptat s inainteze la cele complexe, de la
cele cunoscute la cele necunoscute.
Aceste metode pedagogice, profesorii Academiilor domnesti le-au
aplicat In elaborarea manualelor i in dezvoltarea prelegerilor lor. Erau
metodele cele mai avansate ale epocii, recomandate si de pedagogii iluminismului occidental.
Dupg, cum vedem, in Academiile domnesti profesorii nu se serveau
numai de rnanuale iluministe, cum am aratat in capitolul : Confinutut
inrodpinzintului ; ei foloseau i metodele pedagogice recomandate de cei
mai buni pedagogi ai epocii.
Vom aminti in continuare Inca citeva cArti pedagogice care nu au
fast serse de un profesor, dar care credem el au influentat pe profesorii
Academiilor si pe pgrintii copiilor.
Un Grigore din Moldova : rpriyoptou TO ix 7TOCTp20q Monocccg,
pe care N.Iorga il identifica cu elevul Academiei domnesti din Bucuresti
ii viitorul mitropolit al Ungrovlahiei25 credem nejustificat, intrucit
mitropolitul s-a nascut in Bucuresti va serie in 1800 o pedagogie :
Xpta-ctavuel nouaocycoyEoc frCOL X6yog nept 7Coacov ma** ecywy*, care va fi

corectata cu multg, grijg, de Nicodim din Naxos. Aceast pedagogie,

destinata intregii lumi ortodoxe", a rmas inedita, doar o analiza


amanuntitg, a operei pe capitole a facut Eutychios Nsiots in Echos
d'Orient", IX (1906), p.99-108, folosind un manuscris al Pedagogiei
ce se afla pe atunci in biblioteca Asomptionistilor din Kadi-Keuy. Este

o pedagogie care prevede in primul rind educatia crestineasca a copiilor,


dar cuprinde si multe sfaturi pentru educarea moralg, si pentru comportarea in genere a copiilor fall de p'rinti i in societate.
Un pedagog de seam, caro a scris mai multe ea* pentru educarea
copiilor si tinerilor, este Dimitrie Darvaris, supranumit Campe al grecilor". Intr-o scrisoare din 1799, el declara ea manualele pe care le pregateste pentru tineri le sint tot atit de necesare ca i pruncilor laptele26.
In citeva articole publicate in revista -vieneza AeryLoq tEepSig",
Darvaris a expus teoriile sale pedagogice-educative. El recomanda unificarea raetodelor de predare pentru toate coffle, nelasind la latitudinea
fiecgrui profesor sa-si aplice metoda preferatg, de el, pentru ea unii, in
dorinta de a-si arta eruditia, supraincarcau mintea elevilor, altii neglijind notiunile simple si trecind de-a dreptul la cele grele si complexe,
puneau pe elevi in situatia de a nu putea pricepe i urmari lectiile. Pentru

inlaturarea acestor dezavantaje, el recomanda introducerea in toate

scolile a unei metode didactice comune. Pentru atingerea acestui scop,


el propunea ca manuable didactice sg, cuprinda i recomandri pentru
15 N. Iorga, Un pedagog .,moldovean" pe la 1800, 1n Analele Academia Romdne", sect.

1st., seria III, tom. XIII (1932), nr. 14.


" Cf. 'EmtrroVc1 8iacp6pon..., p. 60.

www.dacoromanica.ro

205

MEMODE EDUCATIV-PEDAGOGICE

profesori relative la modul de folosire al manualelor respective27. Pentru


ea rezultatele sg, fie si mai bime, el propunea infiintarea unei scoli, care

8/ fie frecventatI de acei care vor imbatisa cariera didacticA. S invete

acolo metodele speciale de predare pentru fiecare disciplina i sA le aplico


sub supravegherea profesorilor, adicI sI fac practica. DupI cum vedem,
Darvaris recomanda de acum un veac i jum'dtate modaliatile de pregItire ale profesorilor, pentru ca lectiile lor sI fie de folos elevi1or28.

alt articol intitulat : Ilept


Teo.%) natacav civccrpocp7Ig acelasi
autor critica pe acei pkinti care stringeau avere rnobil i imobilI ca
o lase mostenire copiilor, dar nu se gindeau 86 le dea si o educatie aleask
Combtea conceptia superstitiosilor c fiecare om Ii are horoscopul
cg, va fi bun sau rIu dupI cura indica horoscopul respectiv. Darvaris
incerca s conving pe oameni cg, dupI cum copiii invatI limba, tot
asa ei Ii pot insusi i moravurile bune, cAci mintea copiilor, dup6, cum
spune Aristotel, este ca o hir' tie albA pe care cu timpul se pot inregistra
multe. Dug se vor inregistra principii i moravuri bune, copilul va deveni
un om virtuos, de aceea pninii i educatorii trebuie sI obisnuiascl pe

eopii din fragedI copilkie cu obiceiuri bine, care se vor pIstra toatI
viata. Educatia copiilor este lucrul cel mai important, de ea depinde

viitoarea lor fericire sau nenorocire.


Recomadkile lui Darvaris par banale pentru zilele noastre, ele
slut sfaturi pedagogice elementare. DacI MBA ne sham la nivelul oamenilor de acum un veac i jumItate, dacI analizIm cultura si conceptiile
sociale i pedagogice de atunci, recomandkile lui trebuie considerate
de mare folos societtii. Elev al Academiei domnesti din Bucuresti, Darvaris

se interesa in egar mIsurA, de situatia pedagogicI a scolilor din Grecia


ca si de cea din Academiile doranesti. Cktile sale fiind scrise in neogreack

limb accesibir tuturor, vor avea o mare rIspindire in toatI regi-

unea balcanick dar mai ales in regianile grecesti si trile dunkene. Ele
se ridic la un numIr impresionant ; in cele ce urmeazI nu vom aminti
decit miele asemenea arti de pedagogie i moral. Fiind multe, nu
putem analiza continutul lor, dar adeseori continutul este invederat

de titlurile sugestivo. Iatl citeva din ele :

Cdlduza bunei crefteri, adicei manual moral foarte folositor pentru

impodobirea moravurilor tinerilor

indeplinirea datoriilor tor. .

A apkut

In 1791 i editia a doua in 180229.


indrumare si gura pentru cunoasterea oamenilor sau parafrazarea
caracterelor lui Teofrast fi ale altor autori mai moderni. . . Viena, 17953.
Calea cea adevdratd spre fericire, adicd trei discursuri parenetice ale
lui Plutarh despre educatia copiilor, Isocrate despre bunele moravuri ale

27 Astiel de recomandAri includeau multe manuale didactice care au lost studiate In


Academiile domnesti.

" A6roq Epk, 1811, p. 122-128 si 147-150.

" Xcyccycayttx el Tip; xacXoxecycaAccv, fro& kyx.aptaiov lifkixbv trpbc SLcf.x6crwilaw TaV ilfYav
tav vicov Ica barxi)pcoaw TiLV XCC811X6VT6W 7TtiV11 xtxuTaig...
yvt7.)atv T61,, tivapearcaw, i ecoppckaTou Oixvxcepcoerhpcov
a 'AcicpcoMs 681yEcc

irap&ppecat scat Wow Tivi3v worripov...

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

206

tinerilor, Xenofon despre economie, impreund en cloud cap itole din eticele
lui Aristotel, Viena, 179631.

Engolpion de aur, adicd tabloul lui Sevis din Teba fi lifanualut

lui Epictet . . . Viena, 179932.


Pedagog, adicd reguli dice necesare vielii pentru folosul tinerilor

fi fete culese de Dimitrie Darvaris . . .Viena, 180433.


. . Viena, 1811. Este o culegere din diferite opere ale unor oameni intelepti.
bdieli,

Culegere de infelepciune.

Indreptarul vielii. . . Viena, 181235.


Caracterele lui Teofrast. . . , Viena, 181536.
Crestomatie 'in neogreacd.

1 Viena, 182037.

Avem deplin/ sigurant c5.. operele pedagogice ale lui Darvaris au


circulat in Wile romne, intrucit unele din ele au fost traduse si in limba
roman/2 dar mai ales nu ne indoim c' teoriile lui pedagogice, expuse in
cele citeva articole, publicate in revista vienezI Aoycog T pg", au fost
cunoscute de profesorii Academiilor qi puse in aplicare. Revista
vienez1 era citia de profesorii Academiilor, multi dintre ei fiind chiar
colaboratorii ei.

81 'AX-119.1/4 1)86 et Tip 48ccwovtav, fyrot X6yot. rcapcaverixot Tpag MowrcipxoU Xacpcovion nept civa.rpocpij nlv TiltliCOV. ICTOXpCiTOUg pirropo nept xpla.ro71.6eta Tcliv vital, Eevapc7oro
TOU EcoxpaTexo5 rcept obtovoplaq. Alma 86o xecpaXatcov ix Tclv ToU 'ApLenceriXoug 11.0.ucav =pi.
sea WX011X6VTCJV . . .

82 xpucrotiv Lyx6),Inov, '6.rot. Kikro 0-116atou T (AHA xat 'Ent,x.rirrou 'Eyxeip(8Lov...


83 IlatScercoyk, ill-oi 1)0t.xot xav6ve; TO -"tjv et; xpijacv 'ray veavtaxcov xat xopaatcov...
84 Zotpiag tinciv6calla...

I' '08.1y 05 &op...

88 Cleocppc4a.rou xapawri5pe...
$7 Xp-naTop46.eta evrXoeXXlvtxh 31q XVitatv '6'); veoXata Toil yivou...

www.dacoromanica.ro

Capitolul

Nit

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR

In mai toate studiile recente care trateaz1 despre istoria invt5,-mintului, se afirma in modul cel mai categoric el Academiile domneti
erau frecventate exclusiv de fi de boieri. Inaltele invtturi, care se.
dau la academiile greceti din Bucureti i Iai sint rezervate pentru
aristocratia greco-romn, nu numai prin faptul di e un invtmint care:
costa bani grei, dar i prin caracterul su privilegiat, hotrit prin documente de stat s fie astfel"1. Academia era frecventat numai de copii
de boieri"2. Accesul elementelor burgheze i mai ales al tranilor era.
ingrdit. In coala greac aveau voie s invete fii de domnitori i boieri
i nu trani, ckora li s-au dat lucrrile pmintului i pstoria".
Din cercetrile aprofundate ins5, pe care le-am facut in aceast
directie, am ajuns la alte concluzii. Ne-am convins di portile Academiilor
nu erau inchise, cum se afirm, tinerilor apartintnd i altor clase sau
pturi sociale decit cea boiereasc.
Invtmintul era gratuit pentru oricine voia s se instruiasc. Mai
toate hrisoavele de organizare a Academiilor, din cele doug, capitale ale.
Principatelor dunrene, emise de domnii romini, prevedeau i sume
necesare intretinerii elevilor bursieri i remunerrii profesorilor, akta incit
cei dornici s5, se instruiasc i 85, se educe puteau frecventa cursurile fr.

nici o tax5,.
.Antioh Cantemir a acordat colii din Iai venitul necesar pentru
invttura 8i folosul pmintenilor trii Moldovei, a ficiori de boieri i:

mai virtos i a celor sraci care ar vrea s mearg la invttur5,"4.


Odat5, cu organizarea efectuat in 1707, Constantin Brincoveanw

a asigurat i bugetul colar pentru ca toti s invete carte. Exemplul va


fi urmat i de ceilalti domni ai trilor romne. Prin acordri de moiil.
1 Stanciu Stoian, Un aspect al dezvoltdrii Inv616mtntului romdnesc In perioada lui de
Inceput, 1n Din istoria pedagogiei ronulnesti, Bucuresti, 1957, p. 29.
2 Istoria pedagogiei, Bucuresti, 1964, p. 108.
3 Istoria glndirii sociale si filozofice In Romtinia, Bucuresti, 1964, p. 117.
4 Constantin C. Giurescu, Istoria romelnitor, 111/2, Bucuresti, 1946, p. 920.

www.dacoromanica.ro

208

ARIADNA CAMARIAND-CIORAN

-impozite asupra preotilor, contributia boierilor i prin alte mijloace se


va asigura gratuitatea InvIt1mIntu1ui.
In hrisovul din 1714 al lui Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei,
se prevedea c poatI Inv/ta aici carte oricine va voi, Mr/ vreo plat1"6.

Grigore Ghica a reorganizat In 1728 Academia din Iasi ca s Invete


gratuit limbile elineasc, greceasc i moldoveneascI nu numai copiii
oarnenilor sgraci, care nu puteau plti dasc11, dar si copiii boierilor, i celor
mari i celor
niici"6. In biblioteca Academiei am ggsit un document ine-

{lit, revelator in aceastI privintl. E vorba de o scrisoare a directorului


Academiei donmesti din Bucuresti, Marcos Porfiropoulos, datatI din
12 martie 1710 si adresat patriarhului Ierusalimului, Hrisant Notare.
Directoral raporteazI cg, elevii InvatA, dar scirdcia diminueazd o mare

_parte din succes. Clasa India a InvItat materiile obisnuite, Ins din cauza
sdrdciei elevii nu se pot stabili. . . Cei mai mulli dintre elevii de acum sint
robifi n casele boieresti i abia invaki doud luni pe an 8. Mai departe,
Porfiropoulos aratI c este foarte necesar &A fie un al doilea si un al treilea
.dasc11, Intrucit copiii mici slut multi, au destul
silintg, dar unii pleacA
41i altii vin. Vor s* invete limba i scrisul, considerindu-se cu aceasta
marl filozofi.

Cuvintul srAcia" se repet1 de citeva ori In scrisoare. Din cauza

s'r/ciei nu se obtine In Inv/Vtur1 succesul dorit, din cauza sIr1ciei elevii

nu pot continua cursurile, grIcia genereaz1 instabilitatea elevilor, unii


vin i altii pleac. Dacl elevii ar fi fost fii de boieri avuti, cum se credo si

se afirml, nu ar fi existat situatia de mizerie pe care o descrie Porfiropoulos,


nu s-ar fi pus problema ea elevii s nu-si poat/ continua studiile din cauza
lipsurilor. E drept
erau prevAzute burse pentru elevii sraci, dar, pre-

cum spune Porfiropoulos, copiii mici erau multi si frl Indoial1c nn


-puteau primi toti burg,.
In a cincea decad a secolului al XVIII-lea se petrece In
Tara Romneasa un fapt important care merit1 sl retinI atentia noastrA. La 9 mai 1746, boierii raunteni adreseaz1 domnului un memorin
prin care se pling ca. mai Inainte toatA boierimea avea multA plecare
spre a-si da pe fili lor ca s/ Invete i sI se procopseasc1 la carte elineasek

jar acum nu ne putem pricepe din ce pricinl s-au lenevit atIta p/rintii
eft i feciorii ion a urma acestei bunAtate de folos i de
podoabg, neamului
boieresc, limit au rImas mai prosti la Inv/VturA decIt alte trepte mai de

jos"6. Acest document concludent este semnat de cei mai de frunte boieri

romni, ca Iordache Cretulescu, Grigore Greceanu, Iordache Dudescu,


Const. NAsturel, C. BrIncoveanu, B. V1c1reseu, *erban andeseu, *te5 Cronica Ghiculestilor, editie Ingrijiti de Nestor Camariano
Cioran, Bucuresti, 1965, p. 179.
Op. cit., p. 287.
7 Bibl. Acad. DCLXXXVI/57.

I Ariadna Camarlano-

Tay v5v pa8-tyridrprcov ol rXetou sIv4xI 8ouVoi.avot eI tipxcnrcexcl xed 6Xi 8110 tapec

-ro6 xp6voo alsouS&Coucn. IIoVa civcryxatov am 6 8e6sepo wei 6 rptro; 8i8cicrxcaog, 6Ti Ta,
vi.xpa nougat eIvm, 7SOLIA XCCI xaxci, xa.1. 6.XXa n-nycavouv xcci &Um Ipxovna.

V. A. Ureahla, Istoria ;coatelor, vol. I, p. 14. Textul anaforalei si a rezOlutiel .domnesti se pAstreazA In Arh. st. Buc. diplomatice, nr. 20.

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA SOCIALA A ELEV1LOR

209

fan Dudescu, Radu Cornescu, C. Obedeanu, tefan Vgarescu, Const.


Cornescu, Iordache Cantacuzino, Const. Cindescu, Nicolae Cretulescu,
Radu. VAcArescu, Toma Cantacuzino, Pan A Filipescu i Mihai Cantacuzino.

Continutul memoriului inthc, motivele demersului clasei boiereti.


citatul dat mai sus se desprinde o idee foarte importantg. La jumAtatea
secolului al XVIII-lea fiii tirgovetilor, negustorilor i metektugarilor
treptele de mai jos" arAtau mai mult/ rivng, pentru invAtAturg, ceca
ce alarma pe boieri, cA,ci elementele tinere i viguroase care se ridicau
din pAtura tirgoveteang amenintau sA la locul boierilor in diferitele dregAtorii. Pentru a sili pe fiii boierilor sA frecventeze coala i prin cultura
dobinditg s deving capabili sl-i apere interesele amenintate ale clasei
stApinitoare, ei cer in memoriul ion ca In viitor fiii boierilor care nu vor
InvAta carte elineascA cu tot temeiul ei pe deplin" sg, nu poatA fi inAltati
la vreun rang boieresc sau sg ocupe vreo slujbA, la curtea domneascA. Din
acest document, ca i din altele, se desprinde o idee important/. Constatm cg se manifesta tendinta de a se da mai mare importantA bogAtiilor
spirituale cleat celor materiale la acordarea dregAtorillor. Acest document
mai probeazg el limba greacg s-a extins in tArile romAne, din dorinta
domnilor i boierilor romAni, limba greacI fiind limba invAtAminului superior in tot Orientul. Aa se explicA, faptul cA in secolul al XVIII-lea se
g'sea rar cite un boier care WA nu cunoasol aceastA, limbg.
In acelai inemoriu, boierii adaugA : E cu atit mai regretabil faptul
cA fili boierilor nu invat carte, fiindcg domnul Constantin Mavrocordat
pentru folosul patriei noastre, iar mai ales pentru invItAtura i cinstea
de boieri au aezat i au intemeiat atitea coale de limbA elineascA ', ca s'A
nu mai poatA gAsi nici unul pricing cA nu are tmde invAta" RezultA

deci cA' pe timpul lui Constantin Mavrocordat Academia domneascA


din Bucureti era bine organizatA, dacA boierii spun cA se putea invAta
carte elineasca cu tot temeiul ei pe deplin", dar aceastA Academie era
frecventatA nu atit de fii de boieri, cit de copii provenind din treptele
de jos.
In acelai timp i Grigore Ghica, domnul Moldovei, combate tendinta
boierilor de a nu-i trimite copiii la Academia domneascA, fAcind instructia

lor cu profesori particulari, dar cu invAtAtura cea desAviritg nu se


procopseau, rAminind cei mai multi tot neinvAtati" 12
In 1749 mitropolitul Moldovei, Nichifor, va lua o hotgrire uimitor
de avansatA pentru acea vreme. Printr-o circular, el va impune obliga-

tivitatea invAtImintului pentru copili provenind din pAturile de jos.


El serie protopopilor credem cA numai celor din Iagi sl facg o cata-

grafie a copiilor i dispune ca : fiii prostimii, ai maziMor, ai negustorilor


copii din alte bresle de cinste sg meargA s invete carte la colile de la
Sf. Nicolae i de la Sf. Vineri i la Sf. Saya unde funciona Academia.
" Pe lIngA cele doul Academii din Bucureti i Iai, mai erau 11 clteva coli greceti
In alte localitAti.
V. A. Urechia, Istorta pcoalelor, vol. I, p. 14.

" V. A. Urechia, op. cit., I, p. 16.

14

c. 1163

www.dacoromanica.ro

AR1ADNA CAMARIANO-C1ORAN

210

Copiii vor incepe colaritatea de la trei ani in sus. Copiii prostimii"

8'1 invete carte, adicg, invAtAturi cretineti". Copiii mazililor, negustorilor

i celor de alte bresle de cinste" s frecventeze coala de la trei ani in


sus ping, la 12 ani i mai sus, lar feciorii de preoti sg, invete ping, la

20 de a,ni i mai sus 18.

Ce concluzii se pot trage din acest document? Cg, coala nu era


rezervatg, numai fiilor de boieri. De la infiintarea lor, Academiile eran
frecventate i de copii sgraci, cg,ci in toate hrisoavele referitoare la invg,tgmint se prevedea i ajutorarea color lipsiti de mijloace cu bani, hra,ng,
sau imbrgaminte. Actul mitropolitului Nichifor insg, era mai precis in
aceastg, privintg., mai revelator. Pentru prima datg, este vorba, intr-un act
oficial, de copiii prostimii". Avind in vedere cg, In epoca aceea termenul
de prostime" se intrebuinta In toate cronicile i documentele vremii
ca termen generic pentru masele populare, pentru pg,tura social& ces,
mai de jos de la orme i sate, rezultg, c eran invitati la invg,tAturg, i
copiii provenind din aceste pAturi. Pentru prima datg, se fixeazg, i de la
ce virstg, copiii vor incepe coala. Bine inteles, din exces de zel, se comite
o greea,16, pedagogia,, se cere ca elevii s frecventeze colile de la virsta

fragedg, de trei ani. De asemenea este important faptul cg, se stabilete


durata cursurilor pe care trebuia, sg, le urmeze fiecare categorie socia16.
Pentru copiii prostimii" nu se prevedea durata, probabil c ei urmau
cit le era necesar ca s invete citirea, scrierea i invtaturile cretineti" ;
pentru copiii mazililor i negustorilor durata era ping, la 12 ani i mai
sus, adicg aceti copii, dad, admitem c incepeau coala de la virsta, de
6-7 ani in nici un caz nu credem c incepeau colaritatea de la
3 ani inseamng, cg, ei urmau vreo 5-6 ani, iar fiii preotilor dacg, eran
obligati sg, urmeze la coalg, pin6 la 20 de ani, inseamng, cg, ei absolveau
cursul superior. Si din alte hotfiriri rezultg, c In intentia organizatorilor
colilor nu era sg, se dobindeascg, numai notiuni elementare de citire i

scriere, ci elevii s devin oameni instruiti sg, se afle oameni Invg,tati

i pe pganintul nostru al Moldovei".


Nu tim dacg, au fost aplicate i eft au dginuit mgmurile prevgzute

In actul mitropolitului Nichifor, dar faptul cg, s-a ggsit cineva In acea

epocg, s se gindeascg, la obligativitatea invAtganintului nu numai pentru


fili mazililor i negustorilor, ci i pentru copiii apartinind pg,turilor de jos,
prostimii", este o dovadg, cg, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, sub
impulsul transformkilor economice i sociale, dobindirea culturii era in
tarile romne o necesitate i deci se fAceau eforturi serioase pentru extinderea invg,t6mintului in rindurile tuturor pg,turilor sociale.
Semnificativ este faptul cg, nu se amintete in acest document de
fii de boieri. Peste citiva ani insg, se raporta, domnului cg, fiii boierilor fAceau,

In majoritatea cazurilor, instructia cu profesori particulari i c6, aspirind


O. ocupe posturi de dregg,tori la curte, neglijau invg.ttura. Domnul Moldovei, loan Teodor Callimachi, In dorinta de a ingrAdi invg,tg,mintul partila V. A. Urechia, op. cit., I, p. 20 0 Constantin Erbiceanu, Mitropolia Moldovei...,

p. 16-17.

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA ROC-MLA A ELEW1LOR

211

cular vi de a-i sili pe toti sa frecventeze Academia, hotarate in 1759


ca profesorii angajati la casele boierevti sa fie in prealabil supuvi unui
examen de catre directorul Academiei pentru controlarea pregatirii lor.
Totodata ei nu aveau voie s ja .1 alti copii i sa formeze clase 14.
Faptul c in opera sa pedagogica Mesiodax militeaza pentru un
invatamint social comun vi sfltuiete pe parinti s renunte la profesori
particulari i sa-vi trimita copiii la vcoall, combatind ideea preconceputiti

i mindria boierilor care socoteau ca e o ruvine s mearga copiii lor la


vcoala impreuna cu copiii provenind din alte paturi sociale, este inca o
dovada c i in 1779, cind s-a tiparit cartea lui Mesiodax, prea putini
fii de boieri frecventau Academiile domnevti 15. Pentru a-i sili pe acevtia
sa faca studii temeinice, hrisoavele domnilor Moldovei, Grigore Alex.
Ghica, din 1775, i Alexandru Mavrocordat, din 1785, prevedeau c vor
avea mila domneasca vi vor dobindi cinstire vi dregatorii acei care vor

fi apreciati dupa averea procopselei lor" sau dup procopseala inva-

taturii" vi nicidecum dupa moviile vi dupa originea lor nobila.


In 1802, invta cu succes la Academia domneasca din Bucurevti
un oarecare Raducanu. Fiind orfan vi neavind nici un ajutor spre satis-

facerea rivnei sale de invatatura, se propune s primeasca 15 taleni


lunar spre a se face pilda vi la alti feciori de boieri paminteni" 16
Regulamentul din 1817, aplicat in Bucurevti, prevedea ea toti

elevii sint obligati sa respecte pe profesori, oricare ar fi originea lor, fie


din cler de felul lui, fie din boier sau negutator, sau din orice alta clasa".
Daca elevii Academiei nu proveneau din mai multe clase, acest paragraf
nu-vi avea rostul.
Pina pe la sfirvitul secolului al XVIII-lea, credem c majoritatea
elevilor proveneau din paturile mijlocii vi de jos, fiii boierilor mari invatind cu profesori particulari. In ultima decada a secolului al XVIII-lea

vi in cele doll/ decade ale secolului al XIX-lea Ina se va produce o


mare schimbare in ce privevte apartenenta social a elevilor. In aceasta
perioada constatam ca, pe linga fii de negustori vi mevtevugari, vi numarul

fiilor de boieri ca elevi va crevte considerabil 17. In aceste trei decenii


gasim la Academiile domnevti elevi purtind cele mai ilustre nume ale
boierimii sau ale carturarimii romnevti. De pild, in Tara Romneasca
frecventau Academia tineri din familiile : Rlaceanu, Bibescu, Brincoveanu,

Budivteanu, Buzoianu, Cantacuzino, Caracav, Chnpineanu, Cretulescu,


14 V. A. Urechia, op. cit., IV, p. 91-44. Fiji boierilor, nevoind sA Invete Impreunii

cu copiii tirgovetilor i cu tinerii provenind din alte pAturi sociale, alcAtuinu grupuri seu clase
In casele boiereti, la care predau profesori particulari cursurile ce erau Fitt:late 0 In Academiile domneti.

" Precum am arAtat In articolul nostru despre Iosip Mtsiodax, opera pedagogica

lockeanA, pe care profesorul din Ia0 a prelucrat-o i a adaptat-o nevoilor societAtii romfine,
recomanda instructia tinerilor nobili cu profesori particular!. Mesiodax, vAdind &dire mai
avansatA dectt pedagogul iluminist englez, se pronunlA pentru un invAtAmInt comun In coli
ob0eti.
16 V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, IV, p. 122.
11 Se pare cA Indemnurile ca fiii boierilor sA frecventeze Academiilc restrictiile aplicate la angajarea profesorllor particulari au avut rezultatele dorite.

www.dacoromanica.ro

212

ARTADNA CAMARIANO-CIORAN

Filipeseu, Ghica, Go'mu, GrAditeanu, Greceanu, Paladi, SlAtineanu,


VIcAreseu, VlAdescu i altii, iar in Moldova : Beldiman, Bal, Callimachi,
Canta, Carp, Catargi, Koglniceanu, Conachi, Donici, Hrisoverghi, Lupu,
i altii.
Pe lingg faptul c Invtmintul era gratuit pentru tinerii meritorii
dornici de invAtturA, dar sAraci, s-au infiintat i burse. Alai toate hrisoavele domneksti referitoare la InvAt'mint prevedeau i burse pentru elevii
Miclescu, Rosetti, SAulescu, Scavinschi, Sion, Sturza, Virnav

sraci. Elevii erau interni i externi. Burse sau mai degrabA ajutor
bAnesc se putea acorda i elevilor externi, dar In majoritatea cazurilor
elevii bursieri erau interni. Ei aveau locuintg, hranA, imbrAcAminte
Ingrijire medicar. Puteau fi primiti ea interni i copii de boieri instariti, dar acetia trebuia s plAteascA pentru Intretinerea lor o taxA stabiEta de eforie, care varia de la caz la caz. Pentru ca numArul elevilor sraci
al fie cit mai mare, domnul rArii Romneti, Alexandru Scarlat Ghica,
dispune in 1767 ca elevii sAraci s locuiascl pe la mAnAstiri, unde s`a
primeaseg hran i doi talen i lunar 18 i mai tlrziu, printr-o anafora
adresatA domnului, datat 25 noiembrie 1815, Grigore Brincoveanu ruga
pe domn BA dea dispozitie ea mAngstirile Sf. Gheorghe, Radul VodA,
SI. Apostoli, Mihai VodA i altele s5 gAzduiascA cite 2 pInA la 4 elevi,

acordindu-le hranA ". Numrul bursierilor In raport cu numArul total


al elevilor era de aproximativ 10%. Cel mai niare numAr de bursieri

cunoscut, care Intrece cu mult acest procent, este pe timpul lui Alexandru
Ipsilanti : 75 2. Aceti bursieri, conform dispozitiilor hrisovului din 1776,
eran selectionati prin concurs. Prin hrisovul lui Ipsilanti se introduce
obligativitatea invfitmintului, in sensul c acei care au inceput mai
ales bursierii eran obligati BA urmeze cursurile pinA la absolvire.
Iat care este adev5.,ratul Bens al hrisovului. Aceste clauze se refereau numai la bursieri, nu i la elevii externi. Bursierii se angajau printr-o
declaratie scrisI c vor frecventa cursurile pinA la absolvire. De aceast
obligativitate eran ins/ scutiti fiii de negustori f}i meteugari dacA ei,
dup ce dobindeau cultur generar, voiau BA se retragA ea sl se ocupe

en negotul sau sl se perfectioneze intr-un meteug oarecare. Nu eran


deci scoi din coall, ci li se permitea bursierilor din categoriile arAtate

BA se retTagA, daeA aceasta era dorinta lor i a pArintilor pentru a exereita indeletnicirea de negustor san meteugar 21.
In ce privete pe copiii tranilor, InvAtAmIntul nu le era interzis
portile Academiilor fiind deschise tuturor numai cA ei nu. eran primiti in rindurile bursierilor, putean InsA urma ea externi. E drept c5, s-a
aplicat aceastA discriminare, nu interzicere, In selectionarea bursierilor,
dar trebuie BA avem In vedere qi cum s-a desfAurat invAtAmintul In Boole-

tatea feuda15 din tkile occidentale, mult mai evoluate decit lnlle romane.
la V. A. Urechia, op. cit., IV, p. 53.
Arh. St. Buc., ms. 82, p. 184.
" Gel 75 de burster' erau selectionati din 5 clase cite 15 din fiecare.
21 In Moldova bursted' erau obligat, In 1792, a urmeze cursurile cel putin 6 ani.

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR

213

Trebuie s5, judecAm situatia dup5, epoca de atunci, nu dupd, epoca noastr5i,

intruc1t in toate Ohio civilizate feudale s-a petrecut acela0 fenomen,


tArnimea nu fAcea studii superioare. Cum putem pretinde sit fie fil de
t5zani bursieri in 1775, cind peste aproape un veac Eufrosin Poteca,
acel dascal luminat, care recomanda domnului s5, aib5, grij5, de buna

educatie a fiilor norodului" nu se gIndette cA, pot fi bursieri i tineri provenind din pAtura tarineascl. Prin testamentul sAu, scris In 1856, acest
mare patriot romfin LIsa averea sa colegiului Sf. Saya pentru ca din venitul

rezultat s5, fe ajutati opt bgieti sA fad, studii ca 85, devina apoi profesori. Dispozitiile sale testamentare prevld i din ce plturi sociale
fie selectionati bursierii : Din feciori de nobili, din feciori de preoti,
din feciori de negustori i de meteri i s5, se aleag5, unul-doi i feciori
pentru ea BA invete i ei tiintele in limba noastr5, rom5,de greci
neascrt, precum am Inv6tat oarecind i noi In limba gree,eascl" 22
Num5zul bursierilor stabilit de Ipsilanti mt s-a mentinut. El varia
dup5, posibilitile resurselor bugetare. Un lucru este sigur cA exigenta
fa,trt de bursieri era mare. Nicolae Mavrogheni sf5,tuia In 1786 pe bursieri
s5, fie silitori, supuqi i multumiti cu ajutorul primit i s5, nu considere
c statul este dator si-i ajute, ci c este o binefaeere din pal-tea lui

cei ce se vor aritta nemultumiti vor fi izgoniti 23.


Foarte exigent se arat& fat& de bursieri i mitropolitul Iacob Stamati In raportul sAu din 1792. El cere ea bursierii care nu se vor evidentia
In InvAtiturl sl fie eliminati i sit fie primiti altii In locul lor crtei coala
nu este hrfinitoare de azaci, ci hrInitoare de SnvItAturI, i pentru aceasta

pro cel ce are trebuint4 de InvAtitturit 11 i hrrtnete" 24 In 1803, domnul


Moldovei, Alexandru Moruzi, acord& prin hrisov 3500 lei pentru 40 de
bursieri skaei ai Academiei, care sum5, s& se dea dup5, nevoile

Ae,est ajutor se acorda pentru un timp de 6 ani citei, dad, nu le va fi

de ajutor vremea aceasta pentru procopseala lor, nici tot veacul nu le va


fi Indestur. Totodatft hrisovul prevedea i eliminazea elevilor nesilitori
ca unii ce tun locul f6r5. treabi" 25 Iat5, citeva nume de bursieri Barbu,
fiul lui Grigoracu din Greci, Britileanu Nicolae, patru fii ai lui Budi4-

teanu, Clinceanu Grigorapu, Constantin, fiul lui Vasile barbier-bao,


Diamandi, nepotul episcopului de Minnie, Gheorghe, fiul doicii curtii
domneti, loan, fiul gamfiticului c5.mfirei, Micomescu Costache, Minletu Dumitrache, PAtracu Gheorghe, trei copii ai clueeresei Maria Petrescu, RAducanu, fecior de oameni de cinste dintre pAminteni", Rittescu
Gheorghe, Sofioliu Pavlu, Zaroianu Dumitru, un bAiat din satul.,Scitpituti

0 multi

22 G. Dem. Teodorescu, Viola i operele lui Eurrosin Poteea (1786-1859), in ,,Revista


pentru istorie, arheologIe 1 filologIe", anul I, vol. 11 (1883), p. 25.
28 V. A. Urechia, latoria peoaklor, I, p. 62.
" blemoriul lul Iacob Stamati este publicat de Teodor Codrescu In Uricarul", III (1853)

p. 12-22.

..Uricarul", 111 (1853), p. 22-30.

www.dacoromanica.ro

214

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

Pe IMg . elevii externi i bursierii interni, erau i auditori care putean

urrna cursurile fr s fie Inscrisi i s se prezinte la examen. Pentru


acestia nu se punea niel o restrictie de virst.
Faima institutiilor cultural din trile rorrane ajungInd departe,
veneau aici s Invete sau s-si completeze studiile si multi strini : greci,
bulgari, sirbi i albanezi, originan i din toate regiunile aflate sub stpinirea otoman.
Pe atunei se obisnuia In lumea greael ca tinerii dornici s dobindeasa, o cultur mai bogat s urmeze, In mod succesiv, cursurile mai
multor profesori vestiti. Asa se explic faptul c ei treceau de la o scoal
la alta, chiar dup ce ajungeau in piing maturitate. i fiinde Academiile
domnesti dobindiser faima imor institutii de Invtmint la nivel european, multi tineri din sud-estul european precum i din Anatolia veneau

aid s facl studii sau s-si ImbogAteascA cunostintele. Majoritatea elevilor


strini eran greci. Ei erau originan i din toate regiunile grecesti, ca: Epir,
Tesalia, Macedonia, Peloponez, Tracia si Anatolia. Orasele principale de unde
veneau eran : Ianima, Conita, Dolina, .Agrafa, Larisa, Tirnavo, Anabelachia,
Zagora, Taritana, Tricala Mines, Salonic, Castoria, Cozani, Siatista, Metovo, Nausa, Castania, Melenic, Calamata, Corint, Adrianopol, Constantinopol i altele. Foarte multi veneau din insulele grecesti ca : Thasos,
Lemnos, Tenedos, Mitilene, Skyros, Tinos, Serifos, Hydra, Egina, Andros,
Creta, Corfu etc. Altii veneau din Anatolia, de pild din Brusa, Smirna,

Trapezunt, Sumela, Antiohia, Caldeea etc. Altii din orase bulgare, de


pild din Sistov, Silistra (Dristra), Filipopol, Rusciue, Gabrovo 28 etc.

Printre primii elevi strini, veniti aici pentru studii, era,u i doi tineri
rusi trimisi de Petru cel Mare 27 Elevi rusi precum i francezi frecventau
Academia bucurestean si in 1811 28.

Dup cum vedem, Academiile domnesti nu au avut caracter nobiliar,


ci interbalcanic. AplicInd rolul de protector al crestinttii si al culturii,
trile romne acordau burse i multor strini, dui)/ cum hotrise Erincoveanu In 1707. Cei mai multi dintre elevii veniti de peste hotare, provenind din IA turile mijlocii si de jos, contribuiau i ei, prin prezenta
lor, ca Academiile domnesti s nu aib, caracter nobiliar.

Asada,r, concluzia la care ajungem, dup6, o amnuntit studiere a


izvoarelor, este el In prima jumtate a secolului al XVIII-lea Academiile
domnesti din Bucuresti si Iasi nu au fost frecventate, cu unele exceptii,
de fiii marilor boieri. In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea ins
Inceputul secolului al XIX-lea, cind Aca,demiile vor fi mad bine organizate,
dud ciclul materiilor predate se va extinde, cind domnii i chiar boierii
vor combate tendinta aristocratic5, de a face studii cu profesOri particulari,
dud se vor pune restrictii la angajarea profesorilor In casele boieresti
26 Pentru elevii bulgari care au fAcut studii la Academia bucuresteanfi cf. Const: Velichl,
Influenle romilnepti pi contribulia emigraliei bulgare din Tara Romdneascd la Incepulul gala
moderne din Bulgaria, In Revista de pedagogie", anul-XII (1963), nr. 3, p. 57-58.
" V. Papacostea, Doi bursieri ai lui Peirtecel Mare la pcolili din Bucurepti, tu Studii",

anul XIV (1961), fase. 1, p. 115-121.


28 Cf. revista vienez4 Myto; `Epp.;7$", 1811, p. 242.

www.dacoromanica.ro

APAR'rENENTA SOCIALA A. ELEVILOR

215

cind tinerii care rivneau la dregtorii vor fi obligati s fac studii temeinice

la Academii, atunei numrul elevilor care proveneau din marile familii


boieresti va creste eonsiderabil.

In Academiile domnesti s-au format intelectualii i oamenii de eultur


ai societtii romnesti. Cu ajutorul elevilor formati in Academii, se trece
de la faza iluminismului cu limba de predare greae la invtmintul superior cu limba de predare romn si la iluminismul romnese.

Dael tinerii romni, care absolveau Academiile, ar fi imbrtisat


cariera didactie, invtmintul grecesc ar fi avut desigur o durat mai

seurt. Dar fiii boierilor studiau de dragul invtturii, voiau s fie oameni
culti i s ocupe inalte dreggtorii, iar cei din pturile mijlocii si de jos gseau
slujbA ea logofeti in administratia statului si a bisericii sau ocupau posturi
de secretan i in casele boieresti. Multi dintr-acestia se indeletniceau cu traducen i din limba greae fie din propria initiativ, fie din indemnul altora.
Acestora se datoreazg acea vast operl de traducen i care se dezvolt in
trile romne la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui urmtor.
Datorit acestor traducgtori, numeroase opere grecesti sau oceidentale
au imbr,"cat vesmint romtmesc.

i acum pentru a ineheia acest capitol dm eiteva nume de elevi


care au frecventat Academiile.

BUCURETI
A

Alexandru,

fiul

marelui

clucer Petrachi

(1800) 29.

Alexandru, fiul lui Zaharia din Constantinopol (1807).


Andrei Serghie, metovit, bursier (1792-1797).
Antim, ierodiacon, bursier (1780).
Antim, ierodiacon din Mitilene (1813).
Antioh, monah.
Antonie din Peloponez, bursier (1780).
Antonie, fiul lui Gheorghe, din Peloponez

Apostolu Constantin din Dacia (1811).


Atanasie din Peloponez, burster (1780).
Atanasiu (Atanasiadis) Constantin din Constantinopol (1811-1815).

Bacaloglu Pantazis Gh. (1800).


Baniaca Alexandru din Zagora (1807).
Barbu, fiul lui Grigorascu din Greci, bursier
(1780).

Bajescu, biv vel serdar, fill lui (1792).

(1807).

Antoniu Nicolae (1807).


Apostolache, " fiul postelnicului Hristodoru,
bursier (1780).

Balaceanu Stefan, elev al lui Lamb' os Fotiadis.


Berindei Constantin (1807).

Beron din Bulgaria, elev al lui Vardalahos.

29 Anul din paranteza nu indica durata scolaritatii fiecarui elev, pe care a fost imposibil s-o stabilim, ci momentul cind persoana respectiva o gasim atestata documentar ca
elev. In cazurile clnd nu am putut gasi nici o data pentru a fixa cu aproximatie epoca scolaritatii unui elev, am aratat, unde s-a putut, ce profesor a avut elevul respectiv.
Cei mai multi elevi din lista pe care o dam sint din a doua juma-late a secolului al XVIII-lea
primele dou decenii ale secolului al XIX-lea. Pentru prima jumatate a secolului al XV 111-lea

ne-a fost imposibil si gasim grupe de elevi. Am dat numai citeva nume pe care le-am gasit
sporadic.

www.dacoromanica.ro

ARLADNA CAMARIANO-CIORAN

216

Bibescu Barbu din Craiova (1813).


Bilciurescu (1812).

Panaiotis, elev al
Fotiadis.

Codricas

lui Lambros

Bits Ioachim, ierodiacon, elev al lui Alexandru din Tirnavo.

Comfinescu Alexandru, elev al lui Lambros

Braileanu Nicolite, bursier (1780).

Gomitas Stefan, elev al lui L. Fotiadis.


Comnen loan, viitorul Ierotei al Drislrei,
elev al lui Kyminitis.
Constandas Grigorie, elev al lui N. Cafsoca-;

Brincoveanu Grigore, elev al lui Lambros


Fotiadis.
Budisteanu Dimitrie (1814).
Budisteanu loan (1800).
Budisteanu Nicolae, postelnic, patru fii bursieri (1797-1800).
Budisteanu Stefan (1807).
Buzoianu, elev al lui Lambros Fotiadis.
C

Calogheras Constantin (1807).


Canelos din Peloponez, bursier (1780).
Cantacuzino Grigore, elev al 'ni Neofit Ducas.
Cantacuzino Suban.
Canusis Dimitrie din Albania (1813).
Caracas Constantin.
Cascambas Grigorie din Arvanitohori (1807).
Castriotis Gheorghe, alarde comis al lui Const.
Brincoveanu, elev al lu Kyminitis.

Catargi Dimitrie, elev al lui Alexandru din

TIrnavo, Teodor din Dristra

si Neofit
Cafsocalivitis.
CdpiltIneanu Dimitrie, elev al lui Neofit Ducas.

CiiplitIneanu loan, elev al lui Neofit Ducas.


Chesarie, viitorul episcop de RImnic, elev al
lui Alexandru din Tlrnavo.
Chesarie, viitorul eplscop de Buzitt, elev al
lu Lambros Fotiadis.
Chinopsis loan din Daca (1811).
Ciprian Dimitrie (1818).
Ciprian loan (1813).
ampineann Constantin, fiul logofaului

Fotiadis, (1797).

livitis.
Constantin, al doilea postelnic.
Constantin, fiul bas-ceausului Dimitrie (1807).
Constatin, fin logaltului vis tieriei Todirasctl.
Constantin, fiul postelnicului Antonia (1800).
Constantin, fiul serdarului Alexandru (1807).
Constantin, fiul cIntAretului Ioan (1807).

Constantin, fiul stoinicului loan din Dacia


(1807- 1813).
Constantin, fiul lui N'asile barbier-basa, bursier (1782).
Constantin, fratele armasulul, elev al lui
Kyminitis.

Constantin, nepotul stolnicesel Sultana, but:


sier (1780).
Constantin, protosinghelul (1807).
Constantin Alexia din Sistov (1811).

Constantin Loan, dac" (1813).


Contos Anghelis Teodor (1807).
Cordilas Constantin, bursier (1814).

Coridaleus, elev al lui Fotladis.


Craiovescu Nestor, viitorul jurisconsuit, elev
al lui Fotiadis.
Cretulescu Constantin (1797).
Cretulescu Constantin din Dacia (1811-1812).
Cretulescu Costna, elev al lu Lambros Fotiadis.
Cretulescu Gheorghe (1797).
Cretulescu Matei, eiev al lui Kyminitis (2696).

Scarlat, elev al lui Lambros Fotiadis (1800).

Qmpineanu Ioan, elev al lui Lambros Fotiadis.


Clrlova Ioan (1797).

Daponte Constantin, elev al lu Erisogon,

Clinceanu Grigorascu, bursier, (1780).


Clonaris ConstanUn, elev al lul Lambros
FoUadis.
Clonaris Cristodulos, elev al lui Lambros

Fotiadis.

bursier (1731).
Darvaris Dimitrie.
Darvaris Milla (1811, 1813).
Darvaris Nicolae.
Darvaris Petros.

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR

Diamandi, nepotul episcopului de Rimnic,


bursier (1780).
Diamondidis Rilducanu din Bucuresti (1800).

Dimitriadis Epifanios din Skiathos (1782 -

217

Gheorghe din Bulgaria (1813).


Glicorghe din Dristra, elev al lui Alexandrtu
din Tlrnavo.
Gheorghe, eles' al lui Manase Eliade (1766).

Gheorghe, fiul doicii curtii domnesti, busier

1787).

Dimitrie din Arvanitohori (sec. XVIII).


Dimitrie, fiul lui Nicolae din Zagora (1807).
Dimitrie, fiul lui Radu din Brasov (1807).
Dimitrie, fiul banului Serghie (1807).
Dimitrie ban din Dacia (1813).
Dionisie din Agrafa, elev al lui Hrisogon.
Donici loan (1818).

Ducas Neofit, eles' al lui L. Fotiadis.

(1780).

Gheorghe, fiul capitanului Dumitru, bursier


(1780).

Gheorghe, fiul lui Anastasie, epirot (1807).


Gheorghe, fiul lui Enacheval din Clineni,

bursier (1780).
Gheorglie, fiul lui Ioan din Muntenegru (1807'..
Gheorghiadis Anastasic Lefkias din Filipopolr

eles' al lui L. Fotiadis.


Gheorghiadis Dimitrle (1797). In 1803 este
numit profesor la Cra ova.

E
Eliade Gheorghe, f iul profesorului Manase.
Eliade Tcodosie, fiul profesorului Manase.
Eliade Manase, eles' al lui Cafsocalivitis.
Evghenie sumeliotul, eles' al lui Manase

Eliade (1765-1766).

Gheorghiu Atanasie din Arvanitohori (181-0_


Gheorghiu Dimitrie din Dacia (1811).
Gheorghiu Gheorghe (1811).
Ghcorghiu Nicolaos din Ianina (1814).
Gherasim (1814).

F
Filipescu Alexandru (1797).
FIlipescu Gheorghe, eles' al lui N. Ducas.
Filipescu Grigore.
Filipescu Nicolae, elev al lui N. Ducas.
Filippidis Daniil, eles' al lui Neofat Calsocalivitis.

Pilitis Constrntin, viitorul doctor, eles' al lui


L. Fotiadis.
Florea.
Florescu Alecu (1812).
Fotiadis Larnbros, eles' al lui Neofit Cafsocalivitis.

Fotino Dionisie, eles' al lui Fotiadis (17977).


Furcii Manuil (1797, 1800).

Gavriil, fiul hatmanului Antonie (1807).


Gavriil loan din Adrianopol (1813).
Gaz:s Gheorghe, protejat al episcopului BuzAului Constandie.

Ghenadie Gli,..-ghe din Dolina, eles' al luf


L Fotiadis.

Gherontie, prietenul i colaboratorui viitorului mitropolit Grigore.


Gheuca Constantin din Mesta.
Ghica Alexandru, eles' al lui N. Ducas.
Ghica Dimitrie, viitorul ban (1797).
Ghica Matei, fiul lui Constantin Ghica (1807)..
Ghica Scarlat, fiul lui Constantin Ghica_
(1807).

GhitA, elev al lui Teodor din Dristra (1784)Glogoveanu Constantin (1812).


Golescu Dinicu, eles' al lui Fotiadis I Comitas_

Golescu Iordache, eles' al lui Fotiadis, Vardalahos l Comitas.


Golescu Nicolae (1812).
GrAdisteanu Constantin (1797).
GrAdisteanu loan (1812).
Greceanu Dimitrie (1814).
Greceanu Gheorghe (1812, 1813, 1818).
Greceanu Zamfir, fiul paharnicului

ban

(1807).

Grigore, fiul paharnicului Gheorghe din Fillpopol, bursier, (1797).


Grigore, lerodiacon, burster (1780).

Grigore de la Coltea, viitorul mitropolit al


Ungrovlahiel Intre anil 1760 si 1787.

www.dacoromanica.ro

218

ARIADNA CAMARMANO-CIORAN

Grigore de la CAIdarusani, viitorul mitropolit

al Ungrovlahiei intre anii 1823-1829 si


1833-1834, elev al lui L. Fotiadis.

Hagi Dimitriu Elefterie din Arghirocastron


(1751).

Hagi Ienachi Eustatie din Tesalia (1800).


Hagi Ivanovici Hristofor din Sistov.
Hagi Krimcev Anton din Cotel.
Hagi Marcu (1812).
Hagi Pop Zenobie, elev al lui Fotiadis.
Hercule din Dacia (1813).
Heliade-RAdulescu Ion, elev al lui Vardalahos.
Hrisant, ierodiacon, bursier (1780).
Hrisoscoleu Constantin, elev al lui L. Fotiadis

Ioanu Constantin din Creta (1807-1818).


Ioanu Constantin din Skyros (1813).
Ioanu Emanuil (1797-1807).
Ioanu Gheorghe din Dacia (1811-1813).
Ioanu Gheorghe din Fililopol (1800).
Ioanu Panaiotis din Ianina (1813).
Ioanu Paraschevas din Sistov (1814).
Iosif loan din Smirna (1814).
Ipitis Petros (1707).
Izvoranu Barbu, fiul marclui slolnic Radu
(1707).

Kyriachidis Teodor din Ruscluc (1814).


Kyriachidis Vasilie din Trapezunt (1807).

(1800).

Iiristaris Mihail din Ianina, elev al lui L. Fotiadis.


Hristidis Mihnea din Stara Zagora.
Hristidis Sivu din Stara Zagora.
Hristodulidis Mihail (1800).
Hristodulos din Castoria (1807).
Hristodulos din Ianina, bursier (1780).
Hristodulu Anagnostis (1807).

Lambros Eustatie (1690), elev al lui Kyminitis.


Lamotescu (1812).

Latcu Constantin din Cozani (1814).


Lacusteanu Mihai (1814, 1818).
Litharas Avgheris din Carpenisi (1813).

Hristodulu Panaghiotis din Asia-MicA (1813 1820).

Hristopoulos Atanasie, elev al lui L. Fotiadis.


Hristovici Nicolae din Samokov (1820).
Hristu Lambros din Ianina (1814).
Hrisu Tomas (1800).
Hypomenas Gheorghe (1690), elev al lui
Kyminitis.

Manu Constantin, elev al lui N. Ducas.


Manuil din Tenedos, bursier, elev al lui
L. Fotiadis (1797).
Marcovici Simeon.

Matei Grigore din Dacia (1813).


Mavros N., elev al lui Vardalahos.
MAinescu Raducanu.

Ianculeu Grigorie (1807).


Ilarion, viitorul episcop al Argesului, elev al

lui L. Fotiadis.
elev al lui Manase Eliade (1765).
loan, bursier (1780).

loan din. Larisa, fiul arhimandritului Than,

Meitani, fratii.
Merisanu (1812).
Metaxopoulos Partenie din Trapezunt.
Metodie, bursier (1780).
Micsunescu Costache, bursier (1780).
Mistachis Serghios din Pind, elev al lui
L. Fotiadis.

Miuletu Dumitrache, fiul postelnicului Ior-

bursier, (1780).
loan, fiul gramAticului cAmArei, bursier (1780).

Ioanichie, ieromonah, bursier (1780).


Ioanid: Grigore, elev al lui Vardalahos.

dache, bursier (1780).


Moroiu Costache, elev al lui ,N. Ducas.
Mustacof Hristu din Gabrovo (1807-1813).

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA SOCIALA A ELEVILOR

N
NAnescu.

Nenovici Vasile (1812).

Neofit, viitorul mitropolit al Ungrovlahiei,


elev al lui L. Fotiadis.
Nichita, bursier (1780).
Nicolae, bursier (1780).
Nicolae din Arvanitohori (1748).
Nicolae, sp Atar.

Nicolaki, apoi vestit dascal In Bulgaria.


Nicolau Silvestros din Ianina (1813).
Nicolag Vasilie din Rusciuc (1807 - 1811).
Nicolescu (1812).

Nicolopoulos Constantin din Smirna, elev al


lui Fotiadis i Vardalahos.
Niconatis Nicolae, bursier (1780).
Nitoglu Gheorghe din Metovo (1813).
Nula Toma (1797).

219

Pavlovici Hristache din Sistov.


Pavlovici Partenie din Silistra, elev al lui
Porfiropouios, a ajuns episcop in Serbia,
Pavlu, fiul lui Petru, bursier (1780).
Pavlu Dimitrie din Gozan' (1811).
Pavlu Dimitrie din Siatista (1813, 1814).
PAtrascu Gheorghe, fiul logofAtului PAtrascu,
bursier (1780).
Perrevos Hristoforos.
Persianos loan, fiul mediculul domnesc Emanuil Persianos (1807).

Petalas Diamantis din Ttrnavo (sec. XVIII).


Petrescu, trei copii al cluceresel Maria Petrescu, bursieri (1797).
Petrescu Nicos, fiul vistierului Atanasie
Petrescu (1807).
Petridis Alexandru (1800).
Petridis loan (1800).
Petros din Arvanitohori (1807).

Piccolos Nicolae Sayas, elev al lu Fotladis

Vardalahos.

Orescu Dimitrie, e'ev al lui N. Ducas.

Paladi Teodor.
Pamberu Costache, fiul postelnicului Constantin, pamberu, bursier (1780).
Panaiotis, fiul lui Ioan din Calamata (1807).
Panalotis Ioan, bursier (1780).
Panaiotis Sinopeus, elev al lui Kyminitis.
Panaiotis Vasilie din Paramitia (1800).
Pandele Ioan, elev al lui Vardalahos.
Pantoleon Ioan din Dacia (1813).
Papadopoulos Gheorghe (1814-1821).
Papadopoulos Ioan din Tesalia (1813-1814).
Papahrisu Gheorghe (1813).
Papaioanu Nicolaos din Tricala (Trikki)
(1807).

Papapanaiotu Ianacachi din Castoria, bursier


(1780).

Ducas.

Poteca Eufrosin, elev al lui Vardalahos


Ducas.

Preda, bursier (1804).


nepotul profesorului
Neofit Cafsocalivitis, bursier (1780).
Psimenos Mihail, fiul polcovnicului IonitA
Psimenos, bursier (1780).
Procopie, ierodiacon,

Rilducanu, fecior de oameni de cinste clintre


pAminteni, bursier (1802).
RAdulescu Dimitrie (1811).

RAtescu Gheorghe, fiul postelnicului Matei

Papazoglu Paraschiv (1797).


Papazol Constantin (1807).

RAtescu, bursier (1780).

Partenie, ierodiacon din Antiohia, bursier


(1780).

Poenaru Petrache, elev al lui Vardalahos.


Popescu Alexandru (1818).
Popov Constantin Anastasie (1807).
Popov loan (1814).
Popovici Andronachi din Bulgaria.
Popoviri Raino din Bulgaria, elev al lui Neofit

Rizos Nerulos Iacob, elev al lui L. Fotiadis.


RImniceanu Naum, elev al lul L. Fotiadis.

www.dacoromanica.ro

220

ARIADNA CAMARTANO-CIORAN
S

Saris Fotie din Tenedos (1800).

Saris Mihail, elev al lui L. Fotiadis.

Ulescu Constantin, fiul siltrarului Nicolae

Ulescu, elev al lui Fotiadis (1800).

Sayas Marinos din Rusciuc (1814).


Scarlat loan.
Schevas Gheorghe din Constantinopol (1807,

1811).

Schinas Dimitrie, elev al lui Fotiadis.


Schinas loan Gh. (1800).
Schinas Mihail, elev a/ lui Vardalahos.
Serafim din Tasos, elev al lui Kyminitis
(1700).

Serafim, ieromonah, bursier (1780).


Simeon din Dacia (1813).
Sitaras Dimitrie din Smirna (1813-1818).
SlAtineanu Iordache (1789).
SlAtineanu Scarlat (17891.
SlAtineanu Dimitrie, fill lui (1812).
SofiaMu Paylu, burster (1780).
Spiridon din Corfu (1800).
Spiridon din Egina (1800).

Statiras Panaiotis, elev al lui L. Fotiadis.


Stefanidis Spiridon (1811-1813).
Stoian Atanasie (1800).
Stoian Gheorghe din Ambelachla (1800).
Stolu Constantin din Dacia (1813).
Sutu Alexandru, domn, fiii lui (1820).
*tirbei Barbu (1812).
$tirbel V., elev al lui Vardalahos.

Vamesu Ioan (1797).


Vardalahos Constantin, elev al lui Fotiadis.
Vaschidovici E. din Rusciuc.

Vasilie Panaiot dac" (1813).


Vasiliu Alexandru, elev al lui L. Fotiadis.
Vasiliu Gheorghe din Ianina, bursier (1780).
Vasiliu Mihail din Dacia (1811).
VficArescu Gheorghe, fiul banului loan (1807).

VAcArescu IenAchip, elev al lui N. Cafsocalivitis.


Viiarescu loan (lnainte de 1714).
ViicArescu Nicolae, elev al lui Fotiadis.
VAciirescu Romul.

Vidalu Marcos loan din Tinos (1814).


Vilaras Alexandru, elev al lui Fotiadis.
Vlastos Alexandru (1800).
VIAdescu $erban, elev al lui Kyminitis.
Vogoridis Atanasie.

Vogoridis Petrachi, elev al lui Fotiadis.


Vogoridis stefan, elev al lui Fotiadis.
Voicu Dimitrie din Dacia (1811-1813).
Volcu loan (1800).

Voicu Manuil, viitorul dascAl In scoala iui


Laziir (1797).
T

lioinescu Ion.

Talanls Panaiotis (1807).


Taras Dimitrie din Smirna (1814).
Teodor din Peloponez, bursier (1780).
Teodoru Panaiotis din Dacia (1813).
Teodosie, ieromonah din Lemnos (1813).
Teofan, monah din Dragomirna, bursier
(1780).

T/rnovici Alexandru, bursier (1780).


Toma din Siatista (1811).

Toma Dania din Piad (1814).


Tomescu DaniiL

Zafiridis Atanasie (1800).


Zafirios, fiul lui Alexandru din Brusa (1807).
Zaharla din Ardeal (1814).

Zallchis (Zalicoglu) Grigorie, elev al lui Fotiadis.


Zarolanu Dumitru, fiul climArafulul Zarolanu,
bursier (1780).
Zuca Chiriacos Anastasie (1807).

www.dacoromanica.ro

APARTENENTA SOCZALA A ELEV1LOR

221

/ A .$ /
A

Catargi Constantin, moldoveanu" (1814).

Acachios din Larisa (1820).


Agathangbel, ierodiacon (1819).
Alexandrachis Mihail din Creta (1820).
Anastasiu Anastasie din Metovo (1818).
Anastasiu Constantin din Agrafa (1818).

Antonie, nepotul lui Veniamin din Lesbos


(1820).

Antoniu Petros din Constantinopol (1818).


Antonin Paisios din Patmos (1820).
Atanasiu Constantin din Peloponez (1818).
Atanasiu Constantin din Castania (1819).
Atanasiu Constantin 'Aypoccpopver,o (1819).

Avgustis Atanasie Dimitrie din Ianina (1819).

Bal Glieorghe.
Bal Gheorghe M.

Bal loan, elev al lui D. Filippidis.

Catargi Manolache.
Cazimir RAducanu ,moldoveanu" (1814).
Ciolacoglu Constantin (1818).
Cogalniceanu Enache.
Comingreli Glieorghe.
Conachi Costache.
Conachi Emanuil.
Constantin din Constanta (1819).
Constantin Vasilie (1818).
Constantinidis Hristodulos din Zagora (1818.
1819).

Coritas Nicolae Kc*cxXii (1814).

Costache Vasile, viitorul mitropolit al Moldovei, Veniamin Costache.


Cromidi Alexandru.
Cromidi Dimitrie.
Cromidi Emanuil.
Cusanghelu Rigas Ioan (1818).
Cuza Grigore (1814).

Bal Stefan.
Bartocea Dimitrie (1763).

Man Gheorghe.
Beldiman Alexandru.

Branu Dimitrie, moldovean" (1814).


Branu Gheorghe, moldovean" (1814).

Calicratis Manuil din Creta (1820).


Callimachi Alexandru, fiul domnului Scarlat
(1814).

Calinechidis Panaiotis din Caldeea (1818).


Calinic, ierodiacon din Salonic (1818).
Callonas Grigore din Creta (1820).
Calusis Constantin clac" (1818%
Canta Ianacachi.
Canta Nicolae.
Cantacuzino Matei.
Candis Panaiotis Hristodulu (1818).
Carp Constantin.
Carp Nicolae (1818).
Casandridis Mihail din Atena (1820).
Casoglu Mihai clac" (1818).

Dimitrie din Peloponez (1820).

Dimitrie loan din Iai.


Dimitriu Antonie din Hydra (1818).
Dimitriu Gheorghe din Carpenisi (1818).
Dimitriu Panaiotis din Conita (1818).
Dioghenidis Dimitrie (1818).
Donici Andronache (1780).
DrAghici Gheorghe.
Duzoglu Stavris (1818).
E

Elefterie Constantin din Hydra (1818).


Elefterie loan din Hydra (1818).

Galazetienis (reac<vrav11), ieromonah din


Taritana (1819).
Gavriil, ierodiacon din Atena (1784).
Ghenadle, preot (1820).

www.dacoromanica.ro

ARIADNIA CAMIARIANO-CIORAN

222

Gheorghe din Corint.


Gheorghe din Creta (1814).
Gheorghe din Tracia (1773).
Gheorghe al lui loan din Zagora (1819).
Gheorghiadis Panaiotis din Peloponez (1814)*
Gheorghiadis Teodor (1820).
Gheorghiu Constantin din Agrafa (1818).
Gherghel, fratii.
Ghica Dimitrie.
Ghiulogiu Nicolae dac" (1818).
Grigoriu Nicolae (1808?).

Lagu Gheorghe (1814).


Lalopul Gheorghe (1814).
LAcu steanu Vasile.

Livaditis Dimitrie (1818).


Livanos Lucas (1814).
Livescu Vasile (1808).
Lupu Gheorghe.
Lusanghel Rigas.
M

Manuil din Creta (1814).


Matei.

H
Hagigheorghiu Atanasie (1818).
Hagigheorghiu Gurios (1818).
Hrisoverghi Alexandru.
Hristodulos din Anhialos.
Hristodulos din Filipopole (1814).
Hristodulos Alecu.
Hristopoulos Anastasie din Peloponez (1820).

Mavrodi Alecu dac" (1818).


Mavrodi Ghcorghe dac" (1818).
Melisinos Gheorghe din Patmos (1820).
Miclescu Costache (1808).
Mitoras Constantin din Me(ovo (1818).
Moldovanu lfanolachi.
N

Neculcea (1809).
Negre Tudurache.
Neofit din Mitilene, ierodiacon (1819).

I
Iadiaris Mihail (1818).
Iancu Costache.
Ieremia, ierodiacon, fiul lui Avgustis din
Andros (1819).
loan din Agrafa (1814).
Joan din Nausa (1818).

Neofit din Peloponez, ierodiacon (1818).


Nichifor din Mitilene, ierodiacon (1818).
Nicodim Peristeriotis din Trapezunt.
Nicolai.

Nicolau Antonie moldovean" (1814).


Nicolau Dimitrie.
P

loan al lui Nicolae din Trapezunt (1818 1819).

loan Dimitrie din Iai.


loan Gheorghe, moldovean".
Ioanu Apostolos din Smirna (1818).
Ioanu Constantin din Constanta (1818).
Ioanu Hristoforos Kupivaix (1818).
loanu Mihail din Constantinopol (1818).
Ioanu Nicolae din Agrafa (1818).
Ioanu Rigas din Zagora (1818).
Toil Daniil din Adrianopol.
Iordache, logof At.

Paleologu Constantin.
Panaiotu Constantin (1818).
Panaiotu (Panaiotadis) Dimitrie din Peloponez
(1818).

Panaiotu Elefterie din Constantinopol (1818)-

Panalotu Gheorghe dac" (1818).


Pantazoglu Nicolae (1814).
Papadopoulos Atanasie din Ianina (1814).
Papaioanu Costis din Peloponez (1819).
Parisiadis Dimitrie din Besictas (1814).
Partenie din Agrafa, ieromonah (1814).

www.dacoromanica.ro

APARTEN1ENTA SOCIALA A ELIIVILOR

PAun Costache (1817).


Petrov Gheorghie.
Polihronis din Tracia (1768).
Ponici Chiril (1809).
Ponici Gavriil (1809).

Stefanidis (Stefanu) Nicolae din Ianina (1814)..

Stihis Mihail dac" (1818).


Stoica loan.
Strat[ulatj Grigore (1808).
Stratulat Neculai (1780).
Sturza Scarlat, elev al lui Nichifor Teotochis.

Pulu Gheorghe dac" (1818).


R

Radu Costache dac" (1818).


Renieris Nicolaos Apostolu din Peloponez

Tcodor din Silimnos (1820).


Teodor IonicA.

(1818).

Teodoridis Iacob din Hydra (1820).

Rigas din Pilion (1820).


Roset Ilie Nicolae.
Rosct loan.
Roset Panaite.
Roset Vastle.

Vaos Gheorghe din Sifnos (1820).


Vasilescu Vasilie.
Vasilios din Silimnos (1814).

Sachelarie Costache (1808).


Sachelaropoulos Dimitrie loan (1819).
SAulescu Gheorghe (1812-1819).
Scavinschi Daniil.
Sion Antohie (1798, 1805).
State (1808).
Stavris din Constantinopol (1814).
Stefanidis (Stefanu) Margarit din Ianina

(1814-1818).

223:

Vasiliu Chiril dac" (1818).


Vernescu loan (1818).
V1rnav Gheorghe.
VIrnav Vasile.
Z

Zorzopoulos Apostolos C. din Epir (1819).


Zotu Dimitrie (1818).

www.dacoromanica.ro

Capitolul VII

IMPORTANTA INVATAMINTULUI
ACADEMIILOR DOMNESTI
PENTRU SOCIETATEA ROMANA
REGIUNEA BALCANICA

Invatmintul in limba, greacg a adus foloase insemnate societItii


culturii din tkile romne. Indirect, prin invatamintul grecese, a fost
favorizatI dezvoltarea culturii romne. Prin el s-au pus bazele studierii
clasicismului greco-roman si a patruns in tkile romne, pe scarl
iluminismul occidental ; din Academilie domnesti au iesit o serie de figuri
reprezentative ale ckturarilor romani, ckora se datoreaz'a' renasterea culturalg romang, de la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui urmittor. Prin acesta a fost posibila; dezvoltarea unei literaturi roman in

limba greacI si in limba, rom'ana ; s-a ridicat prestigiul tarilor dunkene


prin rolul pe care Academiile domnesti 1-au avut in sud-estul european.
Orga,nizarea invatamintului superior in limba greaca, initiat de domnii
Tornni, patronat de ei si de marea boierimel, reflect aspiratiile de cultur'a

generara' i superioarl ale societAtii romnesti evoluate, care nu se mai


multumea cu traditionala i anacronica cultura slavonA. Acordind prioritate
limbilor de circulatie larg, societatea rom,'neasca pl.raseste, la sfirsitul
secolului al XVII-lea, o limb& strict legata de trecutul religios, pentru a
adopta limba clasic veneratA, de eruditia umanista" 2. Iat cum apreciaza,'

.acest fenomen istoricul literar N. Cartojan : Limba grea&, deschidea


deci pentru poporul nostru... o largA perspectiva, ctre filozofia i literatura c1asicit4ii eline, care in Apus alcAtuia, algturi de cultura lating,
temelia renasterii" 3.
Asadar, primul rol cultural al invAtAmintului grecesc a fost treptata
inlAturare a culturii slave, care se rezuma la literatura de cult si hagiogra-ficA, carti populare, nomocanoane, citeva letopisete, care la rindul lor

a In vremea aceea Wei cei mai autentici patrioti romilnl nu concepeau cA studiul

illozofic l tlintifIc desfAsurat In Acadendile domnesti s-ar fi putut preda In limba romini.

a Alexandru Dutu, Coordonate..., p. 24-25.


3 N. Cartojan, Istoria literaturti, vol. III, p. 204.

www.dacoromanica.ro

IMPORTAIITA /INVATAMINTULT.T1

225

fuseserg tAlmAcite din tezaurul bizantin, i citeva serien i istorice serse in

slav5, dura modelele bizantino 4. Limba gread, insemna pentru cultura


romn/ din acea epoc5, un pas inainte. C/rturarii romni, prin limba
cultura greacA, se ridicau la trepte mai inane decit le perraitea cultura
slav6, incontestabil mai putin dezvoltatI decit cea, greacg.

Prin invklmintul evoluatnu static cum au afirmat unii din


Academiile doranesti i prin cel dobinipt cu inv/tatii profesori greci particulari se deschideau tinerilor romani largi orizonturi de culturA. Procesul
de dezvoltare a invt/mintului in limba greac, a constituit o fazg preggtitoare, care a inlesnit dezvoltarea de mai tirziu a iluminismului in limba

nationalg. Intervalul de un veac i jum/tate de afirmare romanea,scA in


constituie un important capitol din istoria invt/mintului
culturii romne.
Limba gread, s-a impus pentru c5, era limba bisericii ortodoxo, dar

straie grecesti"

pentru c avea, o traditie milenarl, se distingea prin aureola clasicismului


cien i gindirea bizanting, care au generat umanismul i neoclasicismul

occidental, acel curent puternic ce s-a dezvoltat in secolul al XVIII-lea.


Neoclasicismul, cu tendinte de imitare a culturii vechi, avea un caracter
pronuntat democratic, populariza dragostea de libertate i lupta impotriva
despotismului. Fauritorii neoclasicismului occidental alegeau subiecte
literare din faptele antichittii. Ei au fAcut din tragedie o scoa,15, de filozofie,

de morada, de patriotism, de virtute. Mai toat literatura iluminist se


bazeazg pe astfel de subiecte. Cultura greco-latin, spune Gh. Gutu, a
alimentat timp de 2000 de ani, aproape neintrerupt, cultura europea,n/
tine o parte atit de insemnat/ in dezvoltarea culturilor moderno nationale,
In operele lor literare i artistice, in formarea oamenilor lor celor mai de
seaml... De fapt nu este epocl in istoria culturii moderne pn in secolul

al XIX-lea, n-a existat o perioad/ de Tuflorire a fortelor spirituale de dezrobire a omului si de abolire a restrictiilor opresive sociale, politice, ideologice in care s, nu se poat/ descoperi germenii ideilor i strilor de spirit
inculcate in constiintkle luminate prin cultura greco-lating (Renastere,
Reform6, secolul luminilor, avintul stiintelor in secolul al XIX-lea). In_
operele clasicismului Out frAmintate problemele economice, sociale si politice care adeseori i ast/zi i au valoarea lor" 6.
Profesorii Academiilor domnesti, stimula,ti de curentul neoclasicisimului occidental au contribuit la perpetuarea traditiei clasicismului
imbinindu.-1 cu gindirea iluministg, au pregAtit renasterea cultural/ in
sud-estul european.
In capitolul : Conlinutul invaldmintului am ar'tat c in Academiile
domnesti a fost introdus inca, de la inceput un invAtImint laic, care a deprins
societatea romang, cu capodoperele clasicismului greco-roman care nu au
fost nicaieri atit de struitor studiate ca in Academiile domnesti.
4 Pentru cultura romAnit In limba slavii cf. Istoria Romtinie t, vol. II, p. 671-677, si
istoria litercdurii romtine, vol. I, p. 261-289.
5 Constantin Noica, Aristotelismul..., p. 253.
G. Gutu, Antichitatea clasict t., p. 267 fi 268.
16

o. 363

www.dacoromanica.ro

226

ARLeiDNA CAMARIANOCIORAN

Aceste opere clasice, care fac parte din patrimoniul culturii univer-'
sale, au avut o indoita importan ta pentru societatea romna. In secolul
al XVIII-lea ele au jucat un important rol educativ, iar la inceputul secolului al XIX-lea, cum vom vedea mai jos, vor deveni i. un serios imbold
pentru lupta de eliberare nationala f}i social. Poemele homerice, tragediile
lui Sofocle kii. Euripide, operele lui Plutarh i altele au contribuit la formarea
gustului societatii romane pentru literatura laid, f}i. pentru aprecierea
frumosului. Studierea operelor clasice a contribuit la cunomiterea valorilor
literare, morale i pedagogice ale antichitatii. Ele ofereau elevilor exemple

de morala cetateneasca, de eroism pina la sacrificiu, de abnegatie, de


dragoste pentru libertate, de dreptate sociala i de demnitate umana. In

operele parenetice studiate se gaseau sfaturi pentru buna cirmuire a popoarelor, modele de state ideale i. de cirmuitori ideali, se aratau cirmuitorilor
datoriile lor fat& de cetateni f;4i ale cetatenilor fata de forurile conduc/toare.

Carturarii romani citeau literatura scrisa In limba greaca nu din

sn.obism, cum s-a afirmat adeseori, ci din convingere ca asimilarea culturii


greceti clasice insemna In acea vreme pentru societatea romAna, gradul cel
mai inalt de aspiratii culturale. Cultura elenica delecta spiritul cititorilor,
dar le oferea i precepte de conduit.
Posedarea limbii greceti, studiatit In Academiile domneti, oferea

posibilitati de dobindire a unei culturi superioare in toate domeniile. In


epoca mai veche, kcturile carturarilor se rezumau la cartile religioase,
carti populare i cronici. In secolele anterioare secolului al XVIII-lea s-a
manifestat in tarile romne o puternica activitate istoriografica, a dominat
genul cronicilor. In secolul al XVIII-lea insa gusturile arturarilor se schimba. Nu mai sint pretuite acele cronici lungi de la descalecat", ci cronici

mai smite, multe din ele fiind rimate 7. Acum societatea romana este

preocupata de filozofie. Limba greaca inlesnete studiul filozofiei neoaristotelice la inceput apoi i. al filozofiei moderne. Gindirea iluminista i
tiintele pozitive se studia,za evolutiv in raport cu dezvoltarea lor in lumea

tiintifica occidental/. 0 alta inovatie : secolul al XVIII-lea este epoca


traducerilor atit in Occident eft r;ii in Orient. L'lment de l'imagination,
de Poriginalit, fait dfaut a ce reprsentant de l'Aufklrung hellnique :
ce qu'il demande c'est la connaissance aussi tendue et aussi prcise que
posible" 8 Dimaras afirma cele de mai sus relativ la Catargi, dar se pot
aplica tuturor c'rturarilor greci r;ii romani, care au dat o serie de traducen.
Domnii f3i. boierii romani pun pe carturarii cunoscatori de limbi strain
sa traduca in limba neogreaca opere cu continut variat din limbile occidentale sau din limbile greaca veche f3i. bizantina. Datorita cunomterii limbii
greceti, carturarii romani pot savura acum nu numa,i capodoperele antichitatii, ci i capodoperele culturii occidentale, care se traduceau mai de
timpuriu in limba greaca.

7 In secolul al XVIII-lea s-au scris numeroase cronici emote ; 18 din ele ant editate

lntr-o frumoasA editie criticA, In care slut grupate toate manuscrisele cronicilor respective, de Dan Simonescu, Cronici 0 povestiri romeine#i versificale, Bucuresti, 1967.

8 C. Tb. Dimaras, La Grce..., p. 35.

www.dacoromanica.ro

IN:PORTANTA INVATAMINTULUI

227

In secolul al XVIII-lea, grecii nu se indreptau numai catre autorii


clasicismului elen, ci i catre spiritele luminate ale prior europene. Secolul al XVIII-lea reprezina, pentru popoarele care aveau o burghezie
evoluat, o epoca de regenerare i creatie. Burghezia, greaca, datorita
conditiilor economice create de amploarea pe care o lua,se navigatia
comertul, ajunge mai de timpuriu la un inalt grad de dezvoltare, pe care
clasele sociale corespunzatoare din celeladte tari balcanice feudale il vor
atinge ceva mai tirzin. Ideile iluministe occidentale au inceput fuel din
a doua, jumatate a secolului al XVIII-lea s deving un bun al societatii
burgheze greceti. Limba greaca, studiata in Academiile domneti, a in-

lesnit dezvoltarea iluminismului in tarile romne, punind societatea

roman/ in contact cu valorile i curentele occidentale inaintate ; ea a fost


un instrument de vehicular a ginclirii filozofice i tiintifice noi in tarile
romne. Ou ajutorul crtilor greceti, care circulam aici in numr mare,
cu ajutorul profesorilor greci, care in majoritatea cazurilor faceau studii
In Occident .1 alcatuiau manual ultramoderne ce reprezentau ultimul
cuvint al gindirii i al descoperirilor tiintifice, ideile secolului al XVIII-lea,
valorile iluministe, pe care ei le asimilasera in contactele cu societatea oc-

cidental, erau tramsmise i elevilor ion din Academiile domneti.


Limba greaca a jucat deci, in cadrul societatii romne, un rol util,
grbind orientarea carturarilor romni spre noile curente filozofice, sociale i politice, care au contribuit la concretizarea idealurilor rom'ne

nationale. Iluminismul apusean, care a patruns in trile romne prim


filiera greaca, a trezit spiritele spre o &dire critica asupra societatii

spre o conceptie despre lume eliberata de teologie i dogmatism" 9. Pria


cultura oferita de invitamintul Academiilor, care vehicula cultura occidentala, s-au format curente de reinnoire a gindirii i, in genere, a culturii roman.
Unii istorici afirma ca in tot timpul cit a tinut regimul fanariot, in
rile romne au domnit obiceiuri orientale i cultura inapoiata, sau

91invItAmintu1" i intreaga schema culturala" au avut forma fanaritea" (Al. Dutu, Explordri..., p. 114). Dar din cele aratate mai sus s-a.
dovedit tocmai contrariul. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea
In societatea roman& a patruns un intens colorit apusean.
Incontestabil ca au existat i contacte directe cu iluminismul occidental, dar aceste contacte se manifesta ceva mai tirziu. lata citeva.

exemple : Nicolae Cercel pune in circulatie in tgrile romne, prin cursurile sale de matematica, gindirea reprezentantului de seam& al iluminismului german, Christian Wolff. Acelai curs va fi predat i in limba.
romna de catre Gheorghe Lazar, dar abia peste o jumatate de veac.
Aceeai constatare o facem i pentru Logica lui Heineccius. Manualul
lui, tradus in 1781 i predat de profesorul Academiei ieene, loan Puneos
va fi predat in limba romna de Eufrosin Poteca dupa 1825. Profesorul

St. Canelos a predat dupa manualul de matematica al lui Francoeur in


Istoria gtndirii sociale ;i fitozofice In Romdnia, p. 119.

www.dacoromanica.ro

228

AR1ADNA CAMARLANO-CIORAN

limba greac, Ion Helia,de-Itdulescu, elevul lui, Va preda dup acelasi


manual in limba romn peste a,proa,pe un deceniu.
Logica lui Condillac, studiat Ina, de la inceputul primei decade a
secolului al XIX-lea in limba greac, va fi preda,t1 si in limba romn de
L. Erdeli in a treia deca,d5, a acestui veac. Istoria universal a lui Rollin,
tradus in greac5, in 1750 si studiat mult in Academiile domnesti, era
cuprins peste aproape un veac, in 1848, in Biblioteca" p15,nuitg, de Ion
Heliade-Rdulescu.
SA, lu',m si un exemp/u din literatur. Opera lui Fnelon : Aventurile
lui Telemac. Pentrn a atrage a,tentia, color ma,ri asupra da,toriilor pe care
le aveau faf de popor, Gheuca a incura,jat traducerea, si difuzarea, operei

lui Fnelon"10. Dar cei mari au putut afla ca,re le erau datorffle fat de
popor cu mult mai inainte, mind la dispozitia, lor o bogat literatur parenetic, : parenezele lui Aga,pet cgtre impratul Iustinia,n, pareneza, lui
Teofilact ctre Constantin Porfirogenetul, discursul lui Isocrate cltre
Nicocles si discursul ctre Demonicos atribuit tot lui Isocrate precurn si
vestitul discurs al lui Synesie cAtre impratal Arcadio, tra,duse In neogreacl de Kyminitis si dedica,te lui Constantin Brincoveanu. Opera parenetic5, atribuit lui Vasilie Macedoneanul cgtre fi-al su Leon tra,dus5, in
1691 in neogreac5, din ordinul lui Brincovea,nu de Hrisant Notara, a fost
tiprit in Bucuresti. Aceste opere eran cele mai nimerite in.drepta,re de
bun cirmuire pentru fericirea poporului, eran opere de aur mai valoroa,se chiar deck aurul" indreptate ma,i toate impotriva, despotismului.
Asemenea opere parenetice au circulat intens in trile romne, mai intli
In limbo, grea,c5, si a,poi in traducen i romne din greceste. De exemplu Ca-

pitolele parenetice ale lui Agapet a,u fost citite In greceste de Constantin
Cantacuzino, Ba,rbu Izvoranu, Constantin Rosetti, Cezar Bolliac si de
altii, precum probea,z5, ex libris-urile al/ate pe ma,nuscrise. Mai era opera
lui Marlia,nus, Theatrum, politicum..., tradus In neogread, de predicatorul

eurtii domnesti, loan Avramie 11, i citeva, pareneze scrise chiar pe pmin' tul

romnesc. Pe ling5, bine cunoscuta, oper5, atribuit lui Neagoe invagturiIe cdtre fiul situ Teodosie, mad cunoastem Sfaturile lui Maid, al Mirelor
dare Alexandru Ilia? (1616-1618) iesite de nenumAra,te ori de sub teascu-

" Al. Data, M4carea iluministd moldoveand. . ., p. 919. Intr-adevAr opera lui Fnelon
este o scriere tipicA a iluminismului francez. Romanul : Les Aventures de Tlmague scris
de Fnelon pentru educarea elevului sau, ducele de Bourgogne, va deveni In scurt timp o
carte populara moral-educativa pentru Intreaga EuropA. Fiind o satirli politicA, punctul de
plecare al opozitiei Impotriva regimului lui Ludovic al XIV-lea, o satirA la adresa luxului
curtii si a ambitiilor razboinice ale regelui asbolut, exemplarele primei editii, aparuta clandestin, au fost confiscate si distruse, dar au urmat numeroase altele precum si traduceri
In mai toate limbile europene. Ne dam seama de succesul uimitor al acestei opere daca ne
glndim ea un editor francez anunta In 1812 ca va publica pe Tlmague In urmatoarele limbi :
francezA, neogreaca, armeana, italiana, spaniolA, portughezA, engleza, germana, olandezA,

rusa, polonA, strba, precum si In versuri In greaca clasicA si latinA. Editorul nu a putut
insa Invinge dificultAtile unei asemenea editii poliglote si intentia sa nu s-a Infiiptuit. (Cf.
introducerea la traducerea lui Tlmague In neogreack fAcutA de Constantin Stamatiadis In

1864). Ap se explich Iaptul a au aparut si apar si astAzi numeroase traduceri In diferite


llmbi. In limbile greacA si romAna aceastA opera a apArut In repetate traduceri o editii.

u Arladna Camariano-Cioran, Traducerea greacd a Teatrultd politic" ..., Bucuresti, 1943.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA fINVATAMINTLILIn

229

tile venetiene, Bfaturile cretino-politice eltre $tefan Cantaeuzino, alcatuite


de Antim Ivireanu si publicate la Bucuresti in 171512, precum si Sfaturile
lui Nicolae Mavrocordat catre fiul su Constantin, scrise in 1727 13. Aceste

pareneze cu tendinte mai vadit entice impotriva despotilor si asupritorilor decit opera lui Fnelon, crau puse la dispozitia celor mari" In limba
greaca, si multe din ele si in traducen i din greceste In romana. Carturarii
romni din Moldova si Tara Romaneasca nu au trebuit sa astepte pia,
in 1772, cind se traduce in limba, romana opera lui Fnelon, ca s'A ja con-

tact cu aceasta opera iluminista si s'A aprofundeze gindirea, scriitorului

francez. Traducerea in neogreaca a lui Atanasie Skiadas, tiparit in 1742


si difuzata in sute de exemplar 14, le era mai accesibill carturarilor romani cleat traducerea romana, din care se cunoaste o copie din 1772, una
din 1780, una din 1783 si citeva din secolul al XIX-lea 15. Dovada c
traducerea greaca a operei scriitorului francez a circulat in tarile romane
si a fost cunoscuta de crturarii romani inainte de a fi tradusa in romana
este faptul ca traducatorul roman nu foloseste textul francez, ci se ser-

vest de intermediarul grecesc pentru a imbraca opera lui Fnelon In


Mini& roman'A.

Cazul amintit de Al. Dutu, relativ la Floarea darurilor, ca dupa

tiparire si-a largit deodata cercul cititorilor, iesind dintre zidurile m'Anastirilor 16, se potriveste si tiplriturilor grecesti. Clrtile in limba, groaca eran

difuzate in toata zona sud-estului europea,n, undo aceasta limba se impunea, ca instrument de cultura" (Al. Dutu, Coordonate..., p. 49) dar ele
au circulat mai ales in tarile romane.
Iatl, deci, un aspect al importantei In.vatamIntului in limba greaca.
Datorita acestuia tineretul roman a cunoscut gindirea fli. spiritul iluminismului european. Dad, acest invtmint ar fi fost retrograd si obscur,
cum se spune, am putea admite CA a frinat dezvoltarea culturii in tarile
roman, dar un invatamint care oferea tinerilor studiosi sistemele filozofice moderne si descoperirile stiintifice noi, fiind aproape la nivelul invatamintului similar occidental si mergind parade' cu acesta, nu putea decit
sa largeasca orizontul de cultura si de gindire al elevilor. Educatia filozofica, stiintificl si literara a naai multor generatii se datoreste invatamintului din Academiile domnesti, s-a asigurat generatiilor de intelectuali
din secolul al XVIII-lea si de mai tIrziu in pa,trie o solida cultura clasica"
12 Sfaturile lui Antim Ivireanu sine o colectie de sentinte, cea mai mare parte spicuite din operele parenetice ale lui Agapet si Pseudo-Vasilie Mace(loneanul. Cf. George
Ivascu, Istoria literaturii..., p. 233;

13 Cf. Ariadna Camariano-Cioran, op. eft., p. 219.


14 Alte traducen i in limba greack printre care este si una lnainte de 1731, dm in biograft lui Dimitrie Govdelas, despre care tratfim In studiul nostru Pro fesorii Academiilor din
Bucure$ti f i Riff, ce se va tipAri in curind.
15 Al. Dutu, Migarea..., p. 913, note 6. AI. Dutu opineazA cA traducerea in romn
a lui Telemac este un contact direct cu originalul francez, iar despre At. Skiadas, traducAtorul operei lui Fnelon, afirm cii a tradus opera lui Gracin El Criticon. Cf. Coordonate...,.
p. 240 si 244. George Ivascu, atribuie traducerea operei lui Fnelon lui Atanasie Caraioannis,
1st, lit. rom., p. 289.
14 Al. Dutu, Un livre de chevel..., p. 516.

www.dacoromanica.ro

230

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

(George Ivascu, 18t. lit. rom., p, 224). Cunoasterea limbii grecesti ajuta pe
carturarii romani sa se foloseasca de &Asti grecesti, de traducen i din limbile
occidentale care circulau In mare numar in acea vreme in tarile romane.
Aci, unde se pastrase o relativa autonomie, se putea citi once carte progresista. Cartile grecesti de felul acesta, iesite de sub teascurile venetiene,
dar mai ales de sub cele vieneze, se bucurau poste, in Wile romane, de o
mai mare raspindire decit in regiunile grecesti, uncle se exercita controlul Portii si al clerului obscurantist. Ceea ce era oprit i interzis la Constantinopol, fie de autoritatile turcesti, fie de cercurile conservatoare ale
patriarhiei, se putea difuza liber in trile romane 17. Asa se explica faptul
Bucurestii i Iasii au devenit centrele iluminismului greco-roman
sud-est european.
Aceast cultura greco-romanl, inspirat de ideile si de gindirea secolului luminilor, nu se manifests, numai In cele doul capitale : Bucuresti
si
; ea ptrundea ping, In cele mai indepArtate unghere ale trilor ro-

mane 18. Nu se poate, asadar, spune c in secolul al XVIII-lea cultura

17In anumite cazuri 0 In anumite Imprejurari se luau i aici mAsuri de interzicere a


unor opere socotite subversive sau ateiste, dar din astfel de cazuri izolate nu trebuie sa generalizam i sa afirmAm cA asemenea masuri luate de domnii fanarioti aveau drept scop
bwirea culturii romane. Multe masuri de felul acesta au fost Mate i dupA desfiintarea regimului fanariot de cdtre domnii pamInteni. De exemplu se tie cA In a treia decade a secolului al XIX-lea va fi interzisA reprezentarea In limba romana a tragediei voltairiene Brutus,
care fusese reprezentata cu mult succes In a doua decada a acestui veac. Desigur interzicerea reprezentarii tragediei voltairiene nu a fost ordonata de domnul roman pentru a Irabu0 cultura romana, ci a fost dictate de anumite Imprejurari politice. 0 dovadA graitoare
ca domnii fanarioti nu au frInat dezvoltarea cultuxii romane, ci din contra au Incurajat-o,
este numeral tipariturilor apdrute In Wile romane. DacA In secolul al XV II-lea, dintr-un
total de 145 de tiparituri aparute In opt decenii numai 53 slut In limba romana, In secolul
regimului fanariot, In curs de apte decenii, dintr-un total de 268 de tipArituri, 231 slut In
limba romana. Cf. Istoria Romdniei, vol. III, p. 265 i 532.
18 De pilda In oraul Hui au putut ajunge mai multe cart' grece0i ca : Gramatica lui
D. Darvarls, Epistolarul lui Coridaleu, Metrica lui Zenobie Pop, Biblioteca greacd a lui Antim
Gazis (cu iscalitura lui Matei Milo), 'Ano.84)xl Tiv 7rut8cov, tradus de Spyridon Vlandis In
1790 dupe Magasin des enfants al scriitoarei franceze Leprince de Beaumont, Istoria universal,
compilata din scrieri engleze, franceze i italiene de Gheorghe Constantin din Ianina, aparuta
In 1759, Istoria universald de Const. Cumas, Istoria lui Goldsmith tradusa In greaca de Dimitrie Alexandridis, Cdleltoria lui Cyrus a englezului Ramsay, care s-a tradus din franceza
In greaca, In 1783, Istoria Chinei, compilata din scrieri engleze, franceze i italiene de Gh. Constantin din Ianina, apAruta In 1763, Istoria lui William Robertson, care a facut gloria autorului, tiparita In neogreaca In 1794, Geografia Romelniei de Daniil Filippidis, Istoria Daciei de
D. Fotino (semnata Gherman arhimandritul), Logica i Fizica lui Coridaleu, Logica lui Condillac
In traducerea lui Daniil Filippidis, Elemente de filozofie de Francesco Soave In traducerea lui
Grigorie Constandas, Astronomia lui Lalande In traducerea lui Daniil Filippidis, tratatele de
matematica i fizica de Const. Cumas, CdIlltoria lui Anaharsis de Barthelemy In traducerea greaca a lui Hrisoverghi l altele. Cf. N. Iorga, Cultura
viala sociald romeineascd
sub vechiul regim, p. 7-11. In biblioteca seal din Ploieti au ajuns mai multe carti greceti,
ca de pilda : vestitele Cugetdri ale lui La Rochefoucauld, Povestirile morale ale lui Marmontel,
Elemente de filozofie morald de Vamvas, cartea lui M. Hristaris, Operd elementard despre eticd
pi fericire, cartea tostului domn Alexandru Firaris, Bdarropog iv Bopuaivct (cu Insemnarea:
Eu Cuparu0 Alecu al jupan Iancu cofetaru), Gramatica lui Visarion Macris (cu iscalitura lui
*tefan Rudeanul), opera lui Mihail Perdicaris, rIpo8LoExilax cig rv 'Epts.-7pov, Neofit Ducas,
Retort i altele. (Revista istorica", V (1919), p. 69-71, 73 0 76). Metamorfozele lui Ovidiu,
publicate la Viena In 1798, se gAseau la Tutova (Revista istoricA", XI (1925), p. 304). La

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA NVATAMINTULUI

231

greaca nu a afeetat dectt o patura snbtire din rindul intelectualilor (Alex.

Dutu, Explorciri..., p. 49-50) Ne putem pronunta fara shard, spune

elenistul oust. Erbiceanu. (Cronicarii, p. XXXII), ca In Valahia, de pe la


1600 si ping, In 1821 toata pAtura social */ mai Inalt i doritoare de a invata
carte stia greceste. Pot afirma ca chiar amploiatii i slujbasii inferiori
In capitala prin districte vorbeau i scriau greceste, apoi multi dintre
romAni scriau in greceste mult mai coreet decit multi din greci...".
Incontestabil ca au fost i carturari romAni cunoscatori ai limbilor
occidental si in bibliotecile lor se gsean opere in limbile : latina, franceza,
italiana i germana, dar aceste cArti, aflate In bibliotecile boieresti, nu
puteau avea ecou mai larg In societate, pe and traducerile In greaca ale
acelorasi opere circulau In sute de exemplare, eran procurate i citite de
un numar de oameni in.discutabil mai mare 19. Procentul cunoscatorilor
limbii grecesti in comparatie cu cei care posedau limbile occidentale era
covIrsitor mai mare. Numarul elevilor care au urmat cursurile Academiilor
era de ordinul miilor.
incepind din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, se foloseste
sistemul prenumerantilor pentru o difuzare eft ma,i larga a tipariturilor.
Pentru ca oricine BA se convinga de larga circulatie a cartilor grecesti in
tarile romane, nu numai In cercurile grecesti" cum se credo 20, ci mad
ales In cercurile romAnesti, nu are decit s arunce o privire asupra listelor de prenumeranti aflate la aceste carti. Se va constata astfel ca dad,
nu majoritatea, In once caz o mare parte din prenumeranti slut din t Arile romAne i c acesti prenumeranti slut romani 21 Din lista prenumerantilor la Elementele de matematica ale lui D. Govdelas rezulta ca 169 de
exemplar au circulat Intarile romAne. Un caz si mai elocvent este cartea
mkastirea Cosala se pAstrau In 1925 mai multe arti grecesti ca : Gramatica geograficA a lui
Fateas, Gramatica lui Lascaris, Enciclopedia lui Stefan Comitas, Istoria Romdniei de Daniil
Filippidis, artile populare Halima si Alexandria si altele. (Revista istoria", XI (1925), p. 252).
Costache Negruzzi, ca toti arturarii romAni, avea o bibliotea bogatA In publicatii grecesti. DAm citeva titluri : Logica lui Condillac tradua de Daniil Filippidis, Dialogurile lui Focion,

Istoria lui Domairon, Pdslorif a din Alpi a lui Marmontel, Zadig al lui Voltaire, Geografia lui
Gaspar, Enciclopedia elaboratA de Lassanis i Ghenadie, Hofii lui Kotzebue etc. (Revista istoea", IV (1918), p. 93-94). Toate artile de mai sus sInt In traducere greacA. MAnAstirea Galata
din Iasi avea In 1727 o bogatA bibliotea In arti grecesti i latinesti. (Istoria literaturii romdne,
Bucuresti, 1964, p. 527).
IatA doul exemple : Din Scrisorile lui Synesie traduse de profesorul Cafsocalivitis
editate de profesorul Grigorie Constandas, 150 de exemplare au luat drumul Bucurestilor
IndatA dupA tipArire, iar din opera lui N. Mavrocordat 6>LXG9-iou n&pepycc, editatA de acelasi

Grigorie Constandas, 150 de exemplare au fost trimise la Iasi si Ina 150 de exemplare la
Bucuresti.
20 Al. Data, Miscarea iluministd. ., p. 913.

21 De pildA lista prenumerantilor din Islio 'Eporr6xpiso, prelucrarea In neogreaa a


poemei cretane fAcute de Dionisie Fotino, dar care ti are originea In literatura medievali fran-

cea, ilustreazi cele afirmate de noi. In aceastA listA, Intllnim membrii familiilor : Ban-

coveanu, Filipescu, Cretulescu, Golescu, VicArescu, SlAtineanu, BAleanu, RacovitA,


SAIAceanu, Dudescu,
Nenciulescu, GrAdisteanu, Bengescu, Clmpineanu, Cornescu,
LAcusteanu, FArcAsanu, FAlcoianu, Glogoveanu, Cocorescu, Voicu, Stehlnia, Voinescu, Gre-

ceanu, Butculescu, Petrescu, Bobescu, Dedu, Sturza, Bals, Roznovanu, Pascanu, Neghel,
Beldiman, DrAghici, Bucanescu, Negruzzi etc. etc. Credem c once comentariu este de prisos.

Numele prenumerantilor sint grAitoare. Astfel de documente ilustrative slat foarte multe.

www.dacoromanica.ro

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

232

istorica cuprinzin.d biografia lui Napoleon : Xeiglypcopov ix g `AyEa


`EXin tTadus5, in 1818 din limbs, francez i inabog&titg cu note de N.

Scufos. Lista prennmerantilor ne probeaa, cg peste 300 de exemplar

din aceastA, istorie a lui Napoleon au circnlat in tgrile noastre 22 Tratatul


de filozofie al lui Soave tradus de Grigorie Constandas a avut de asemenea,
o larg6, circulatie aici precnm probeaz5, lista prenumerantilor 23
Din Istoria sinopticd a Greciei a lui Vasilie Papa Eftimiu, 213 exemplare
an circulat in Va'rile romfine 24, iar din Geografia lui Gaspar, tradusg de
Chiriacos Capetanachis, 177 de exemplare. La Retorica lui Vardalahos
s-au inscris prenumeranti pentru 107 exemplare, din care 104 eran pentru
Bncuresti i Craiova 23. Din gramatica limbii franceze a lui Mihail Partulas : Fpcy.p.wrocil yocUtx1)..., Viena, 1814, 428 de exemplar au circulat
In t'alrile romAne.

Preferintele pentru cktile grecesti se mentin i dupg inlaturarea

regimului fanariot, fapt care dovedeste c6, nn domnii fanazioti impuneau


limba si cultura greacA, cum se afirmg. 18toria universald tradusg in limba
greac dup6 textul german al lui G. G. Bredow de loan Scarlat i publicatl
In 1828, are mai multi prenumeranti romani26. Aceeasi constatare o facem
si la 18toria moderna' a grecilor tiprit in 1838. Putem spune cg, din lista
prenumerantilor nu lipseste aproape nici un nume de boier roman.
Afirmatiile noastre despre larga circulatie a crtii grecesti in trile

romne sint int grite si de mrturia lui Zaharia Carcalechi din 1826 in

prefata Povaptitorului tinerimii 27. Aproape CA nu exista carte greceasa,

22 AceastA carte se va traduce din limba greacA si In romAnA si se va tipAri In 1846


23 Iath citeva nume : Mitropolitul Veniamin Costache, episcopul de Roman, beizadeaua
Scarlat Ghica, marele postelnic Dimitrie Mann, marele logofAt Costache Ghica, marele comis
loan Bals, marele spAtar Dimitrie Saul, marele vornic Costache Vasile, marele vistier Gheorghe
Roznovanu, marele logofat Gheorghe Pascanu, marele logofAt Constantin Bals, marele vornic
Teodor Ba/s, Constantin Paladi, marele postelnic Dimitrie Sturza, marele vornic Costache
Sturza, marele vistier Grigore Sturza, al doilea logofAt Matei Crupenski, marele postelnic
Constantin Vasile, marele comis Costache Conachi, Constantin Carp, Costache Tigaras, egumenii mAnAstirilor : CetAtuia, Galata si RAchitoasa si multi altii. Dar si numele multor abonati din Constantinopol ne IndreptAteste sA credem cA 1 ei au pus exemplarele /or In circulatie In /Arlie romfine.
24 Un numAr de 51 de exemplare, precum rezultA din lista prenumerantilor, erau pentru
profesorii i elevii Academiei domnesti din Bucuresti.
36 Pentru prenumerantii din cArtile lui Vardalahos cf. studittl nostru Profesorii Academiilor din Bucuresti si Iasi, ce se va tipAri In curind.
26In fruntea listei tint cei patru fii ai domnului pAmintean Scarlat, Grigorascu, Panaghiotache i Dimitrache Ghica, viitorul presedinte al senatului. Apoi urmeazA Apostol Arsachi, Dimitrie Manu, Costescu, Gh. Golescu, Gr. BAleanu, Mihail i Dimitrie Racovitii,
Ioan sl Aristide, fiii lui Alex. Ghica, loan Filipescu, Toma Filiti, Al. CAlinescu, Marioara DrAgA-

nescu, Elena Cretulescu, Gheorghe Arion, Const.

i Gh. SlAtineanu, Const. Cernovodeanu,

Emanuil BAlAceanu, Dim. Bobescu, Alex. LipAnescu, Nic. GAnescu, Dim. Mttnescu, Gr. Liicus-

teanu, Alex. Dedu, fratii Tigaras, Alex. Budisteanu, BAnicA Perieteanu etc. etc. Lista prenumerantilor este prea lungA ; am spicuit numai clteva nume. Cf. si Revista istoricA", vol. XXIV

(1938), p. 122-125. Aceeasi constatare se poate face si in 1845. Cercetind lista de prenumeranti la o comedie a lui Molire: rcepoiag 6 ix Nau6lippec 6 t71X6vuno frrep.c4v se con-.
stattl cii din 228 de exemplare trecute In lista prenumerantilor, 192 slut pentru romani si numai
36 pentru greci.

" Prefata lui Carcalechi este reprodusi de Ioan Bianu i Nerva Hodos, Bibliografia
romdneascd veche, III, p. 499-503.

www.dacoromanica.ro

ENSPORTANTA IMATAMINTurATI

233:

care sg, nu fi fost difuzat in Ohio noastre. i cgrtile grecesti apreau intr-un numr impresionant de mare.
Aceste cArti grecesti eran instrumente de culturl nu numai pentru

tinerli greci, ci in egalg, msurg, EA pentru tinerii romini care, invtind liraba greac in Academiile dornnesti, le putean citi i studia. Numrul mare de prenumeranti romani la cgxtile grecesti denot setea lor
de culturg, 28 Procurarea crtilor grecesti se realiza mai usor, iar limba
greac le era cea mai familiarg, dintre toate limbile strine. Dar si
atunci cind se prezenta ocazia ca s fie procurate arti in limbile occidentale, cele grecesti eran preferate. De pild, Costache Con.achil Intorcindu-se in 1806 in tar dup studiile rcute In Germania, va aduce
si o editie din Tucidide, precum i Istoria Greciei de Goldsmith in traducerea greacl a lui Alexandridis, dad putea 6.6-0 procure originalul 29.
E drept c1 pentru societatea romfing, era o cultur dobindit prini
mijlocirea unei limbi strine, dar totusi era o cultur superioar. S-a receptat gindirea i progresul tiintific european si au fost savurate frumusetile literat-urii universale.

Majoritatea profesorilor Academiilor domnesti nu-si dobindeau


cultura superioar in limba national, ci In limba italian, germang, sau
francez, dup cum ei frecventau universittile din Italia, Germania sau
Franta. Dar nu se poate tgadui c ei nu eran oameni cultd i adeseori chiar
eruditi. Acelasi fenomen se petrece i cu instructia tinerilor romni. Ei
nu stud iau in Academiile domnesti in limba nationaldupg, cum nici in
Occident In Evul Mediu germanii, francezii i italienii nu foloseau limbile
lor nationale, ci limba latin dar nu se poate spun cgi nu asimilan
cultura superioar avansat, c absolventii Academiilor nu deveneau
oameni de culturg. Academiile eran organizate In asa fel incit cei care
s-an adgpat din ele, s nu mai aib setea de a data alt izvor".
Dar niel dup desfiintarea Academiilor nu putem spune e a existat
numai invtmint In limba romng. Dupg, suspendarea invtmintului
grecesc oficial, s-au infiintat mai multe scoli grecesti particulare, precum
i pensioane cu limba de predare francez i german, care eran mult populate de elita societtii burgheze. De pild primul domn al Principatelor
Unite, Alexandru loan Cuza, a invtat impreung, cu V. Alecsandri, loan si
Panaite Docan, Matei Milo, Nicu i Evghenie Alcaz, Alexandru Mavrocordat si M. Koglniceanu la pensionul lui Cunin din Iasi.
Copii romni care frecventau aceste pensioane cu limba de predarefrancezg, sau germang), putem apune c nu invtau carte, nu dobindeau culturg, Stiinta este universal pentru c reprezint un bun comun al omenirii,

ea stabileste adevruri stiintifice si cultural pentru toti, indiferent in celimbg, se studiazg. Matematica, istoria, geografia, filozofia, fizica sau chi28 Tratatul de filozofie al profesorului Gr. Gonstandas, pe linga faptul a se Intrebuinla
ca manual didactic i era studiat de tinerimea dornica de InvAtaturA, a fost citit i de multi
carturari romani, care trecusera deja de virsta studentiei, precum rezult din numttrul cov1ritor de prenumeranti romani. Citirea unor astfel de cArti a fost un aport important
dezvoltarea culturii iomineti.
28 N. Iorga, Istoria Invdflimintului, p. 136.

www.dacoromanica.ro

234

ARIADNA CANLARIANO-CIORAN

inia fie a slit studiate in limba romana, greac, franceza sau germana,
rezultatul este acelai. Pregatirea elevilor era atit de temeinica,
dupa absolvire, multi au putut fi profesori chiar la Academiile unde studiasera. In capitolul : Personalul didactic am dat mai multe exemple de
asemenea cazuri.
Numeroi crturari romani au fost elevi ad Academiilor domnekti ;
oi au devenit promotorii culturali ai societatii. Cita'm printre altii pe Ienachita VA,carescu, Grigore Brincoveanu, jurisconsultii Nestor Craiovescu

Androna,chi Donici, istoricul Naum Rlmniceanu, fratii Iordache

Dinicu Golescu, autori i traductori, cei doi episcopi : Chesarie al Buz'ului


Chesarie al Rimnicului, in timpul crnia, s-a dezvoltat, datorita stradaniilor sale, acel infloritor curent carturaresc rimnicean, mitropolitii Filaret,
harnic apostol al culturii, i Veniamin Costache, mare invatat, apreciat ca
-atare i de Societatea de invtamint "din Paris, care l-a ales membru corespondent in 1818. Veniamin Costache datoreaza toga cultura sa profesorilor greci crtilor greceti pe care le-a studiat i le-a tradus In limba

romana in numar apreciabil. Teodor Paladi, care pentru prima data a,


invins prejudecatile boierimii i a acceptat, din indemnul lui Heliade

dulescu, s fie dascal de metoda lancasteriana", a fost eleval Academiei,


acolo a, invatat metoda lancasteriana, acolo a pus bazele culturii sale.
Acelai lucru 11 putem spune i despre poetul i reformatorul limbii romaneti, I. Heliade-Radulescu. Acesta, ca ti I. Pandele, Eufrosin Poteca,
-C. Moroiu, S. Marcovici, P. Poenaru, G. Ioanid i alti elevi distini ai lui
Neofit Ducas i Consta,ntin Vardalahos, erau In ultima clasa, deja oameni
culti i formati, cind au trecut la coala lui Gh. Lazar, uncle au activat
mai degraba ca profesori decit ca elevi. Pandele i Helado Radukscu au
lost de la inceput adjunctii lui Lazar, lar dup./ moartea prematura a luminatului transilvanean, Heliade Radulescu a lua,t conducerea,
Toata cultura sa, deci, Heliade Radulescu o datorea,za invatamintului
_Academiei domneti. Acolo i-a format spiritul su literar, filozofic
tiintific cu profesorii sal Vardalahos, Iatropoulos i Canelos. Retorica
lui Vardadahos, in care este expusa gindirea, lui Condillac, a discipolului
acestuia Destutt de Tracy, a hut Marmontel i in genere gindirea
franceza, sta la baza educatiei literare a scriitorilor rom'ani din gene-

ratia lui Heliade Radulescu. Prin intermediul operei profesorului sau


Vardalahos, Heliade Radulescu a imprumutat multe idei ale gindirii occidentale din opera lui Condillac, care sta la baza Retoricii lui Vardalahos.
Mellado a, studiat-o i a aprofundat-o fie en ajutorul traducerii greceiti

a lui Daniil Filippidis, fie prin imprumuturile lui Vardalahos. Datorita


oursului lui Vardalahos, foliado Radulescu a cunoscut i ideile literare

ale englezului Hugh Blair, pe care Vardalahos l-a imitat i chia,r l-a prelncrat
In mare parte 30.
V. A. Urechia,, istoricul invatamintului romneso, arat importanta

invatamintului grecese pentru societatea romftna din aceasta epoca. Ele-

-vii lui Vardalahos, spune el, Eufrosin Poteca, Petre Poenaru, foliado
3 D. Popovici, Ideologia iterar a lui I. Heliade-.Rddideseu, Bucure$1, 1935, p. 37-39.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA liNvATAmiNTimUr

235

Rdulescu FA altii au aprins de la profesorul lor faca cu care la rindul lor


vor lumina poporul roman 31 lar Heliade-Rdulescu, dup./ ce arat ce
cursuri predau profesorii sli : Va,rdalahos, Iatropoulos, Canelos i Ghe-

nadie, adaug :Vindrznesc a zice c nicioat, de dud este Tara Romaneascl, colife n-au imprkitiat atitea cunotinte ca atunci". 32 Trebuie
subliniat ins faptul c5, dei primiser invtturl in limba, greac, ei nu

au pierdut contiinta lor national, ci, dimpotrivk au devenit mai tirziu


patrioti militanti, aflindu-se in fruntea Da4C6.rii pentru un invtmint na-

tional. Apdar, faptul c tinerii romni fIceau studii in limba greacl nu

diminueazA cu nimio importanta invtmintului din Academiile domnekiti.

Am artat mai sus &I invtatii romani, dornici de cultur, apar ea


prenumeranti la mai toate crtile greceti ce se tipreau. E interesant s
vedem cu ajutorul eror lucrri occidental, traduse in hmba greacl, cunoscstorii limbii greceti vi-au putut imbogti cunotintele, adugind demente noi pe motenirea traditiei.
FAcind abstractie de manualele studiate in Academiile domnesti
de care ne ocup6m In capitolul : Conlinutul inv,tmtntului, precizIm aici
c intelectualii romani puteau citi i studia operele care popularizau
gindirea modern. Ne mrginim s dm ca exemplu numai citeva opere de
felul acesta, traduse In bimba gread, i tiprite in secolul al XVIII-lea,
tipAriturile avind o circulatie mai larg decit operele rmase in manuscris 33.
De pild, opera moralizatoare a englezului Chesterfield : Advice to his son,

atit de rspindit i gustat in Occident, a fost tradus in neogreac dup


un intermediar francez i publicatI In 1782 34.
Operele iluministului englez John Locke : An Essay concerning the
human unterstanding i Some thoughts concerning education, care au avut

un rsunet atit de mare in lumea, occidental, s-au flout cunoscute societtii


roman prin traducerile i prelucrrile greceti. Opera moralizatoare a englezului Ramsay, Calatoria moralit a lui Cyrus, regele Persiei, care este un

31 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. IX, p. 390.


32 G. Bogdan-Duia si G. Popa-Lisseanu, Vicila si opera lui Gheorghe Lazar, Bucuresti,
1924, p. 256.
33 Totusi avem si multe cazuri de traducen i grecesti care au circulat in Wile romane
In manuscris, textele inedite fiind intrebuintate pentru ca opera respectiva s Imbrace haina
romaneasca cu mult mai inainte ca textul grecesc sA vada lumina tiparului, dar nu semnallim
decit numai texte tiparite si dam exemple numai din secolul al XVIII-lea pentru motivul

a ele, fiind mai vechi, au o mal mare importanta.


34 E interesanta evolutia titlului acestei opere, care denota una din aspiratiile

nismului secolului al XVIII-lea. Un titlu simplu, ca ce! englez : Advice to his son, a devenit
In limba francezii : L'Art de vivre heureux dans la socit si in greacii '0 aIv86; cpadaocpo

ExXcx.runpcov
pitfo8og
cifroXik ijv cIg Thv xo1v6nTsce. lisp:4100yr) e/g Eva 6Xiyov
Staccolccatiav rij pia* au)asx.0elacci nap& yul.mcrocprxrro5 TWO; Tay =Va.& ..., Viena, 1782.
Evolutia acestui titla este un caz obisnuit la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Lumea era

moralizatoare care tindeau la fericirea oamenilor, era atrasi de


titluri imbietoare care sugerau un continut neobisnuit si exotic. Iatil ce l-a determinat pe
traduatorul francez sa transforme titlul operei traduse In L'Art de vivre heureux dans la
socit, lar pe traduatortil grec pentru a-1 face si mai ispititor sA adauge cnvintele : filozof

dornia sA citeasa

precepte morale pi brahman. Cf. si C. Dimaras, 'DTI:cc* Tijc veorreptaciic


cirAixi (1780-1821) in OpovvEaliccso:, Atena, 1962, p. 46 si 49.

Xoyo.rcxviceg 1.4

www.dacoromanica.ro

236

ARSADNA CAMARIANO-CIORAN

roman asemng,tor cu Voyage du jeune Anacharsis, s-a tipkit in 1783 in

traducer greacg 35.


Din operele franceze, care atrgeau cel mai mult pe c'rturarii greci
romni, avem mai multe traducen i greceti. De pild : opera lui Fnelon,
Les Aventures de Tlma que, 1742, iar din Voltaire, autorul eel mai perse-

cutat in secolul al XVIII-lea pentru gindirea sa avansat i stilul caustic,


au fost traduse in secolul al XVIII-lea mai multe opere ca : Memnon ou
la sagesse humaine tip6rit in 1766; Essai historique et critique sur les dissensions des galises de Polo gne, 1768; Traduction du pome de Jean Plokof, Sermon du Papa Nicolas Charisteski, Le Toscin des rois, ultimele frei,
avind un continut rzboinic i ubversiv impotriva Imperiului otoman 36,

s-au tipirit pe la 1772 37. Un alt scriitor, un reprezentant de seaml al


iluminismului francez, care a atras de timpuriu prin opera sa multilateral, atentia cirturarilor greci, este Marmontel 38 Ginditor pe pozitii
avansate, Marmontel a combtut cu indrzneala, abuzurile i nedreptAtile societtii franceze din vremea sa. Romanul Blisaire39 este una
din operele occidental care a avut cea mai largl circulatie In sud-estul
european. Figura generalului bizantin, mare i demn in nenorociri precum

t3i in glorie i triumf, eroul romanului, d prilej pentru ample discutii


filozofice. Traducerea acestui roman in limba greac s-a tiprit in 1783.

Din povestirile lui morale, genul literar pe care Marmontel 1-a cultivat cu
predilectie, Rigas Velestinlis va alego f}i va traduce La Bergre des Alpes,
1797. Printre operele lui Rigas, care a visat nu numai Grecia libefl, ci libertate pentru toate popoarele balcanice, gsim opere revolutionare, dar i
moralizatoare, care eran mult la modI in acea vreme. La Bergre des Alpes

face parte din a doua categorie.

Romanul abatelui Barthlemy, Le voyage du jeune Anacharsis,


fost tradus in 1797. Traductorul primelor trei volume este Gheorghe

Sachelarie, care mai tirziu va fi medie in Bucureti, iar traductorul celui


de al patrulea, Rigas Velestinlis. Acest roman a dat rezultatele dorite de
traducltori, a insufletit patriotismul tinerilor care il citeau. Opera in patru
volume a scriitoarei franceze Leprince de Beaumont, Magasin des enfants,
care oferea tineretului lecturi plcute, instructive ii morale a fost tradusii,
In greacl i publicat In 1788-1793.
39i la acest titlu constatam fenomenul artat mai sus. Titlul francez : Les voyages
de Cyrus, traducatorul grec, pentru a artita ca opera cuprinde i elemente morale orientate,
11 completeaza cu : calatorie morala i regele Persiei.
36 Operele voltairiene cu continut subversiv, precum am aratat cu alta ocazie, au fost
traduse i In limba romana, dar nefiind tiparite au avut o circulatie restrInsa. Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Voltaire fi Giovanni Del Turco tradusi In limba ronalnd pe la 1772, Bucureti, 1944 (extras din volumul omagial C. Giurescu).
37 Multe din operele lui Voltaire a tradus domnul Tarii Romanqti, Nicolae Caragea,
dar au ramas inedite.
28 Cf. Ariadna Camariano-Cioran, Operele lui Marmontel In sud-estul european,In Studii

de literatura universali", vol. X (1967).


ta-copfa BeVaaagou, aceeai tendinta de a suscita
39 Titlul grecesc este :
interesul cititorilor.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA IINVATAMINTULUI

237

Revolutia Francea, ca i evenimentele ce i-au urmat, au interesat

mult pe greci i romani. In 1793 se tipAreste traducerea unei cArti care trata
despre moartea lui Ludovic al XVI-lea, iar in 1800 biografia lui Bonapa,rte.

Opera filozofico-stiintific/ a precursorului iluminismului francez,

Fontenelle, Entretiens sur la pluralit des mondes, care a popularizat teoria


despre univers a lui Copernic f;;i Descartes, va fi tradus in 1794 in neogreac/ de secretarul domnesc, Panaiotachis Cadricas, din ordinul domnului Mihai Sutu.
Opera filozofului francez Montesquieu, Considerations sur les causes de la grandeur des Rombines et de leur decadence, foarte impor-

tant/ In acea vreme pentru conceptia sa asupra statului i pentru demonstrarea superiorit/tii regimului parlamentar englez fat/ de cel absolutist, a circulat incg, din 1795 in lumea, greacg i roman/.
Aproape toate operele dramaturgului italian Metastasio vor imbrAca
haina greacA, unele in 1779, altele in 1794, 1796 si 1797. Acelasi lucru
11 putem spune i despre comediile lui Goldoni. Mai multe din ele se traduc

in 1791, altele urmeazI ".

Produsele literare exprimind ideologia Aufklrung-ului au fost mai


putin abordate de cArturarii greci in secolul luminilor. Ni se pare straniu
acest fapt, pentru c grecii eran asezati cu miile in coloniile grecesti din
Austria si flceau studii la universittile germane.
In secolul al XVIII-lea au fost traduse si multe alte opere din Voltaire, Montesquieu, Molire etc., dar ne-am m/rginit s semnalgm numai

citeva texte tip/rite, care au putut avea o larg/ circulatie 4', fAcind

abstractie de o multime de alte traducen i in neogreacg pstrate in manuscris. Totusi avem i cazuri cind texte grecesti inedite au servit de prototip
pentru unele traducen i in roman/.
Operele amintite mai sus, desi in limba greacI, au totusi o deose-

bit/ importan/ pentru noi, nefiind strAine de cultura romaneascA. Cu


ele s-a instruit tineretul, cu ele si-a delectat spiritul societatea roman/.

Acestor cArti li se datoreazg in cea naai mare parte procesul de circulatie


a ideilor noi si de pAtrundere a gindirii iluministe in Vrile roman. Precum
vom vedea, mai jos, ele stau la baza unei bogate literaturi de traduceni
In limba, roman/. Harnicii traducAtori, cunoscind mad bine limba greac6,

studiaa, in Academiile domnesti, decit limbile occidental, se serveau


adeseori de intermediare grecesti pentru transpunerea in limbo, roman/
a operelor occidentale. Bineinteles c avem i cazuri de traducen i fcute
direct dui)/ original franceze sa,u germane, dar aceste cazuri Ant in procent mad mic. Cultura roman/ din secolul al XVIII-lea si de la inceputul
DovadA cA Inainte de a se usca cerneala tiparului, cArtile grecesti soseau in rtArIle
romAne, este comanda pe care o face Barbu tirbei, in 1791, lui Hagi Pop, rugindu-1 sA-i
trimitA cArtile grecesti care se aratA in gazeturi" i anume comediile lui Goldoni tipArite
in 1791, romanul oriental MutroXoymbv Iliktrataog, 11cpLi1yai; Igpou etc. etc. cf. N. Iorga,
Contribulii la istoria tnodKuntntului In lard si tn strdindtate, in Analele Academiei RomAne",
seria II, sect. ist., tom. XXIX (1906), p. 56.
a Multe din tipAriturile grecesti au apArut In repetate editil In secolul al XVIII-lea,
chlar i In al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

238

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

secolului al XIX-lea este strins legata de circulatia crtii grecevti in talle


romane. Daca istoria culturii romano din epoca respectiva va fi tratata
sub acest aspect, atunci va oglindi realitatea. Culturile greaca vi romana
din secolul al XVLII-lea sint indisolubil legate intre ele vi e bine sa se
tina seama de aceasta imbinare.

*
Un alt aspect al importantei pe care a avut-o invatmintul din

Academiile domnevti in acea vreme pentru societatea romana este luyederat de procesul de dezvoltare in tarile noastre a unei bogate literaturi
multilaterale, datorita harnicilor traducatori, elevi ai Academillor, care,
cunoscind limba greaca, au folosit intermediare grecevti.
Nu sintem de acord cu Alex. Dutu ca boierimea era supusa in permanen-

ta presiunii dominatiei stain.e, ca instalarea domnilor fanarioti a blocat


utilizarea scrisului romanesc" vi a impiedicat o dezvoltare continua vi
ascendenta a preocuparilor erudite", ea activitatea carturareasca putea
deveni suspecta, atunci cind era practicata de un dascal, de un boier
roman san de un copist de cancelarie, coi civili eran urmriti, persecutati, surghiuniti, ba vi striviti" 42 Conflicto filtre boierime vi domnie au
existat nu numai in epoca fanariota, dar vi inainte vi dupa aceea. De la
Alexandru ce! Bun vi Mircea cel batrin vi pina la Unirea Principatelor
istoria ne ofera o serie de conflicto de felul acesta. Dar mai toate aceste
conflicto au avut la baza interese personale : obtinerea domniei sau dobindirea unei dregatorii. Astfel de conflicte au existat vi in epoca fanariota
intre domnie vi boierime, dar niciodata ele nu au avut la baza un motiv
cultural. Adeseori vi domnii fanarioti ea vi domnii paminteni au persecutat pe conspiratorii care puneau la cale actiuni subversive. De mult
s-a abandonat conceptia invechita ea domnii fanarioti ar fi frinat dezvoltarea culturii romano. Mai sus am aratat ea ei vi-au indreptat atentia
nu numai asupra invatamintului grecesc, ci vi asupra celui romanesc.
O data co autoritatile vi domnii fanarioti permiteau ea o serie de carti
iluministe sa circule aici vi sa fie citite de ricino in greaca, mi vedem
de ce ei ar fi interzis citirea lor in limba romana. De altfel, .Alex. Dutu,
In contrazicere en cele afirmate mai sus, recunoavte in alta parte ea in
f 7secolul al XVIII-lea fondul de tiparituri vi manuscrise romanevti este
mult mai bogat vi mai variat ca cel pastrat din secolele anterioare" (Explordri ..., p. 34), ca in secolul al XVIII-lea se constata o crettere masiva
a traducerilor in limba, romana vi o activitate infloritoare de redactare
a unor importante opere originado in limbai tarii" (op. cit., p. 24-25).
In alta parte a lucrarii am aratat ca in secolul al XVII-lea cartile gre-

cevti tiparite in tarile romano sint mult mai numeroase in raport en

cele romanevti, pe cind in epoca fanariota lucrurile se inversema : crevte


numarul cartilor romnevti vi scade cel al cartilor grecevti. Daca aceasta

este situatia, atunci cum se justifica afirmatia ea domnii fanarioti au


as Alex. Dutu, Coordonate..., p. 121, 374, 375 i acelai, Explorliri..., p. 59.

www.dacoromanica.ro

IMPORTANTA INVATANIINTULUI

239.

blocat" scrisul romanesc ? In cele ce urmeazA vom vedea cg, in timpul


regimului fanariot au fost elaborate numeroase traducen i in limba romana,

cu ajutorul intermediarilor greceti.


Trecem peste literatura religioas : dogmatic& i liturgid, care,
se tie, este tradus& aproape in intregime din limbo, gread,. Chiar dac&
In epoca mai veche s-au fAcut traducen i din limba slavg, mai tirziu
majoritatea scrierilor respective au fost retraduse din gread.
Acelaqi fenomen se petrece i in literatura popularl. 0 mare parte
din aceastA literatur, ca : legendele hagiografice, legendele liturgice,.
drama religioasa, romanul popular etc. salt tra,duse in limba roman&
din gread. Cu privire la romanul popular, care reprezintA ramura cea
mai important& din literatura popularA, cu care secole intregi poporul
nostru s-a desfItat, ne mArginim sA Om un citat din Gargle populare,
acea lucrare erudia, elaboratA cu mult, trudA td competent& de N. Cartojan Influenta greceascI a deschis i pe acest tgrim (e vorba de romanal popular) o poart, larg, prin caro au pAtruns in literatura noastr
o multime de texte venite unele ea Sindipa, bunAoarA, din indep&rtatul
Orient al brahmanilor indieni ; altele, ca Halima din Oriental arab ; altele
ea Viala lui Esop ori Teagen i Harielea din epoca de decadent& a literaturii clasice greceti i in sfirkiit citeva ca : Romanul Troiei, Erotoerit,
Imberie i Margarona din Evul Mediu occidental sau chiar ca Bertoldo
din literatura italiang, a veacului al XVII-lea. Este o literaturl bogatA.,
care a adus in cultura strAmoOlor noqtri o neobinuit& varieta,te de con"43.
ceptii ci de forme ale vietii sociale din cele mai pitoreti

Nu ne propunem s& semnalAm toate traducerile care s-au flout


In limba roman& cu ajutorul textelor greceti ; acestea se ridicg la mad
multe sute, poate i la mii. Vom da numai &ova exemple de manuale
didactice kd de opere iluministe occidentale, pentru elaborarea crora
traducgtorii romani s-au servit de texte greceti.
Intrucit conditiile economice, socia,le i politice in care trgiau grecii
qi romanii nu le ofereau pe atunci posibilitatea pentru creatii originge
ci intrucit ccolie aveau nevoie imperioas1 de manuale didactice moderne,
mijlocul cel mai bun ci mad prompt pentru completarea acestei lipse au
fost traducerile. lata de ce in a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea secolului al XIX-lea va apArea o avalan5, de traducen i de
c
manual in limba gread, care vor fi folosite in polile din regiunile greceti, dar ci in Academiile domneti din Wile romane.
In a treia decad, a secolului al XIX-lea, dud se desfiinteaz& Academiile domneti kd se organizeazg Colegiul Sf. Saya cu limba, de predara
romang,, se observ& ci in tArile romane acelai fenomen. Se traduc in
roman& manualele occidentale in majoritatea cazurilor la inceput din
limba gread, apoi direct din originalele franceze sau germano ci mai tirziu.
se elaboreazA manual originale. Condudtorii spirituali ai lumii greceti : Coray, Catargi ci altii spuneau : ,,pentru cIrtile pe care nu le avem
43 N. Cartojan, Cdrfile populare In literatura romaneascd, vol. II, Epoca influenfet
grece,sti, Bucureti, 1938, p. 250.

www.dacoromanica.ro

240

ARIADNA CAMARIANO-CIORAN

In limba nostr, solutia cea mad rapid este traducerea sau prelucrarea.
Nu este nevoie s ne supunem la aceeali trud la care au fost deja supui
altii". Acest principiu 1-au aplicat i grecii i romnii i mai toate popoarele in faza incipient a dezvoltrii lor culturale in limba national.
Traducerile fAcute cu ajutorul intermediarelor greceti erau de o
real utilitate pentru societatea romn, fie c5, erau manuale dida,ctice,
.opere de literatur. beletristic, istorice sau tiintifice. Grecii traduceau
din principadele limbi europene, mad ales din francez, dar nu once,
la intimplare. Ei se indreptau ctre marile valori ale iluminismului sau
.ca,tre precursorii acestui curent. Valorile culturale occidentale erau puse
In circulatie in trile romne mai Judi in limba greac i apoi in traduceni

din gread, in romn sau in adaptri la realittile din trile noastre,


.societatea romn dovedindu-se a fi receptiv fat de gindirea iluminismului i mai ales fat de gindirea francezl. Aceste traducen i prezint un interes deosebit pentru istoria culturii noastre, filiad o oglind
fidel a preferintelor culturale ale societtii epocii respective.
Multe manuale pe care tinerii romni le-au studiat in limbo, greac
la Academiile domneti, le vor traduce mai tirziu i In limba national
pentru a satisface nevoile colilor romne. Pentru a uura munca tradu.c/torilor, spre inlesnirea color ce nu s vor lenevi a tlm'Aci crtile
elineti p limba noastr" Iordache Golescu a tradus in greac acea
Condied a limbii romanesti ".
Pentru dezvoltarea studiului matematicilor in bimba romn, manua-

lele greceti de specialitatea respectiv au fost de mare folos, inlesnind


romng. Textul : ineeputurile gheometrii a
mai multe traducen i
V olfi . . . cuprins In ma,nuscrisul 923 din Biblioteca Academiei, care este
prima geometric i trigonometric In limba romn, nu este o traducere
dupg, textul latin al matematician-alui german, ci dup textul grecesc al
profesorului Cercel 45. Credem cg, anonimul moldovean a talmcit i aritmetica lui Cercel pe care o citeaz, de repetate ori. In 1793 a fost tradus
-aritmetica lui Manuil Glizunios, traducerea fiind pstrat In manuscrisul

Tomnesc 1316 din Biblioteca Academiei 46 Un alt text de matematick


pstrat in manuscrisul romnesc 1081 din Biblioteca Academiei se compune dintr-o culegere de probleme i teoreme de algebr, aritmeticl,
trigonometrie i astronomic. Se crede cg, a fost scris in 1800 de Grigore
Rimniceanu. i acest text este tradus in cea mai mare parte dup manualul lui Glyzunios, precum i dup, intermediarul grecesc al manualului
-abatelui Lacaille, transpus in gread, de Spyridon Asanis, medicul dom-nului Alexandru Callimachi 47.

u Cf. Introducerea lui Nerva Hodos la Constantin (Dinicu) Golescu, Inserrinare a Middoriei mete facula in 1824, 1825, 1826, Bucuresti, 1910, p. XXXIV.
Florica Cimpan, Un manuscris moldouenesc cuprInztnd o traducere a geornetriei pi tri-

lonometriei lui Wolff..., p. 783-796.

46 Florica Cimpan, O traducere In romdne,ste din 1793 a aritmeticii lui Manuil Glizunios
dtiolul, Iasi, 1959.
47 Idem, Un manuscris romdnesc cu probleme de algebra i trigonometrie din primii ant

veaculut al XIX-lea, p. 213-219.

www.dacoromanica.ro

IIVIPORTANTA liNvATAmINTuLUI

1VIanualul profesorului Polizois

Contos 48:

241

110L4X/

8accaxcOacc,

care a aprut in 1803 si s-a bucurat de mai multe editii imbunttite

adugite de autor, cuprinde intre altele i elemente de fizic, geografie,


moral i aritmeticl. In prefat, Contos indeamn pe profesen i pkinti
s imite pe europenii care folosesc manuale simple. Aceast afirmatie
dovedeste c el a cunoscut astfel de manuale i a elaborat manualul
su dup modelul celor europene. Dupg cartea lui Contos a invtat Ion
Heliade-RAdulescu, cum mrturiseste el insusi ". Acest manual, alcItuit
dup tipul celor europene, a fost tradus de Nicodim Greceanu i publicat
la Sibiu in 1811 sub titlul : inmIleituri de multe stiinfe. Traducgtorul Greceanu precizeaz cl opera lu Contos cuprinde multe invtturi folositoare
tinerilor romani : Drept aceia, ca s lipseasc de acum inainte aceast
nestiint de la neamul nostru, m-am indemnat si o am tlmcit pre limba
paitriei noastre".
Traducind in. limba romn carti scrise pentru luminarea poporului
grec, crturarii romni urmreau aceleasi teluri. Manualul de patriotism al lui N. Scufos : Aoxf.i.tiov nept naTptcovatoi5, tiprit in 1817
adresat grecilor pentru stimularea patriotismului lor, este folosit
peste aproape 15 ani in scolile romnesti, in traducere romn, In acelasi
scop : Oitind-o, (elevul) s se infdcineze intr-insul iubirea de patrie"5.

Manualul de patriotim a fost tradus de Iancu Nicola sau


Buznea, cum se mai numea, si a fost tipkit de mitropolitul Veniamin
Costache, al ckui protejat a fost Buznea. Acest tink devine un harnic
traductor din greceste. Va traduce din aceast limb i manualul lui
D. Darvaris, Culegere de infelepciune, (EocpEocg dot etvOlap.a, 1811), care
se va tipri in Bucuresti in 1827.
Un alt harnic traductor de manuale este Vasile Virnav. Acesta

a studiat la Academia domneascg i manualele folosite acolo le va traduce


apoi din greacg In romn pentru binele neamului". El abordeaz domenii
stiintifice i filozofice, traduce arti de logic, moral, istorie etc. de mare
folos societtii, dar din pAcate rmase inedite.

Logica lui Condillac, predat de Daniil Filippidis in 1805 si de


alti profesori mai tirziu la Academiile domnesti, Virnav o va traduce in
romng in 1825, folosind intermediarul grecesc al lui Filippidis. El traduce atit textul Logicii cit i prefata lui Filippidis i trage concluzii
din aceast prefat pentru binele societtii roman() 51.
Manualul de Morald al italianului Muratori, tradus In greacit In

1761 i predat de Iosip Mesiodax la Academia din Iasi, va fi tradus

" Pentru Polizois Contos, care a fdcut studii la Venetia, a stat la Buda si la Viena, a
vizitat Londra l, venind In tara, a fost mai tali profesorul copiilor lui Constantin Ipsilanti st apoi profesor la scoala greacA din Ploiesti, cf. Ariadna Camariano-Cioran, Spiritul

revolutionar francez fi Voltaire In limba greacd f i romiln11, Bucuresti, 1946, p. 41-42, notli.

4 Curierul de ambe sexe", ed. II, vol. 11 (1862), p. 120; cf. si C. Bogdan-DuicA,

istoria literaturii romdne moderne. Mitt poefi munteni. Cluj, 1923, p. 46.
Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism..., 1943.

51 Prefata lui Filippidis In traducerea lui Virnav este reprodusA de loan Bianu
R. Caracas, Catalogul manuscriptelor romdne4ti, II, p. 111-120, ms. 425.
16

o 363

www.dacoromanica.ro

ANIADNA CAMARIANO-CPORAN

242

de Virnav in 1825 in romana, dup& intermediarul grecesc al lui


Mesiodax 52.

Dup& Logica i Morala, 11 vor atrage i operele istorice. In 1827


carturarul moldovean va traduce manualul de istorie al lui Domairon,

folosind intermediarul grecesc al lui Staghiritis, tiparit in 1812. Si aceast&


traducere a ramas inedita 53. In acelaqi timp, se va servi de intermediarul

grecesc al lui Staghiritis i un muntean, Grigore, egumenul manastirii


Sf. loan din Bucureti, care va traduce in limba romana Istoria lui Domai-

ron din indemnul lui Mihail Dimitrie Ghica ei o va tipari la Bucureeti


In 1826-1827 cu cheltuiala acestuia spre trebuinta ecoalelor noastre
obgtescul folos al neamului romnesc". In 1831, Eufrosin Poteca anunta

eforia c pentru istoria neamurilor" a ales istoria lui Domairon In traducerea lui Grigore 34.
Gheorghe Saulescu, elev al Academiei domneti din Ia,i i apoi pro-

fesor la Trei Ierarhi", va elabora pentru colile din IafA o istorie univer-

sal& in doua volume pe care o va publica in 1837. Este o prelucrare


dupa rnanualele greceti de acest gen pe care le-a folosit ca elev la Aca-

demia domneasca. Un alt traducator roman, fost elev al Academiei


domneti, mare admirator al progresului i civilizatiei europene", care,

servindu-se de intermediare greceeti va imbogati literatura colar& cu


manuale utile, este Dinicu Golescu. Infiintind coala de la Goleti, lutemeietorul ei se gindete ei la materialul didactic necesar. Mijlocul cel
mai simplu i cel mai prompt pentru inlaturarea lipsurilor era sa traduca
manualele din limba greaca pe care le avea la indemina. El va da in
1826 tineretului roman un manual instructiv cum nu exista pe atunci".
E vorba, de acea Adunare de pilde bisericesti i fitozofefti, tiparita la
Buda in 1826 i impartita gratuit. Golescu a folosit texte greceti din
care a prelucrat sau a tradus In limbo, nationala ce a socotit mai potrivit pentru tinerii romani, a folosit In special manualele profesorului
sau Stefa,n Comitas. In acelaei timp s-a servit ei de versiunea greac& a
operei francezului H. Lemaire, Recueil de faits historiques et d'anecdotes,
Paris, 1820, pe care o tradusese in greaca ginerele sau .Alexamdru Racovita. Cartea lui Golescu cuprinde invataturi atit pentru cei mici eft i
52 Mss. rom. 183 si 189 din Bibl. Acad.
63 Mss. rom. 188 si 192 din Bib!. Acad. Despre VIrnav cf. N. Iorga, Rolul fro/11r Virnav
In rena#erea ronuineascd, In Revista istorici", 1919, p. 170-187.
54 V. A. Urechia, Istoria ;coalelor, I, p. 138, notil. In prefati, traducitorul Grigore

relevi greutitile pe care le-a IntImpinat Mind traducerea si hotirlrea sa si le Invingi. Nu


pot tigidui ci n-am Intimpinat Intr-aceasti tilmicire marl greutiti... pentru lipsa si siricia limbii noastre ; Insi, cu clt au fost de mari aceste Impiedeciiri, nu m-au putut face sal
pirisesc lucrul". Traducitorul s-a striduit si foloseasci limba romAnA vorbit, evitInd cuvintele striine M-am silit precum am putut ca si scriu precum Inteleg si precum vorbesc,
fAr si amestec vorbe si cuvinte neobi6nuite". El sfituieste