Lucrul mecanic si puterea inimii.

Noiunea de lucru mecanic a aprut din necesitatea de a msura munca (fizic)

depus de om, precum i de mainile construite de el pentru a-1 ajuta n aceast
munc.

S considerm situaia simpl n care un butean este deplasat pe un plan orizontal

cu ajutorul unui cablu de ctre un om. Aceeai deplasare se poate realiza i cu
ajutorul unui cal sau al unui tractor. Generaliznd pn la abstractizare
interaciunea care se realizeaz prin intermediul cablului ntre butean pe de o
parte i om, cal sau tractor pe de alt parte, s-a ajuns la noiunea de for.

Aceast noiune ne permite s facem abstracie de situaia concret considerat i

n loc s spunem c omul muncete, vom spune c fora produce un lucru mecanic.
Lucrul mecanic al forei este cu att mai mare cu ct intensitatea forei i
deplasarea corpului (asupra cruia acioneaz fora) sunt mai mari. Pentru
generalizare, se poate face abstracie i de corpul considerat i s spunem c o
for produce lucru mecanic atunci cnd punctul su de aplicaie se deplaseaz.

tim c o for care acioneaz asupra unui rigid are caracterul unui vector
alunector, adic efectul forei nu se schimb dac punctul de aplicaie se
deplaseaz pe suportul ei. Trebuie s observm c n cadrul noiunii de lucru
mecanic al unei fore nu o astfel de deplasare este luat n considerare, ci
deplasarea efectiv a punctului de pe corp n care se consider aplicat fora.

Denumirea de lucru mecanic a fost dat de inginerul francez Gustave Gaspard

Coriolis. Coninutul noiunii s-a adncit, o dat cu cea de cldur, n secolul al XlXlea cnd s-a dovedit experimental c exist un raport constant ntre cantitatea de
lucru mecanic (care este legat de micarea mecanic) i cantitatea de cldur (care
este legat de o form de miscare nemecanica a materiei) in care aceasta se poate
trasforma.