Curs 5

Spatiul Rn
1

Structura vectorial
a a lui Rn

Definitia 1.1. Notam prin Rn , n 1 produsul cartezian R . . . R, (de n ori).

Spatiul Rn se numeste spatiul aritmetic n-dimensional. Elemenetele lui Rn
se numesc puncte sau vectori. Orice element x Rn se reprezint
a sub forma
x = (x1 , . . . , xn ), unde xi R, (1 i n) se numesc componentele lui x. Pe
spatiul Rn se introduc urmatoarele doua operatii:
adunarea + : Rn Rn Rn , definita prin:
x + y := (x1 + y1 , . . . , xn + yn ), () x = (x1 , . . . , xn ) Rn , () y =
= (y1 , . . . , yn ) Rn si
amplificarea cu scalar: R Rn Rn , (notata prin juxtapunerea operanzilor), definita prin:
x := (x1 , . . . , xn ), () x = (x1 , . . . , xn ) Rn , () R.
Mentionam ca vom nota ntotdeauna elementele spactiului Rn , n 2 cu litere
ngrosate, eventual indiciate: a, b, x, a1 , a2 s.a.m.d., n timp ce numerele reale le
vom nota ntotdeauna cu litere normale, eventual indiciate: a, b, x, a1 , a2 , s.a.m.d.
Pe spatiul Rn nu vom defini o operatie de nmultire si nici o relatie de ordine.
Aceasta face ca structura algebrica a spatiului Rn , cu n oarecare, sa fie mai slaba
decat a a multimii R.
Se observa imediat ca Rn nzestrat cu operatiile de adunare si amplificare cu
scalar este un spatiu vectorial, adica (Rn , +) este un grup comutativ, iar operatia
de amplificare cu scalar are proprietatile:
(x + y) = x + y, () x, y Rn , () R;
( + )x = x + x, () x Rn , () , R;
(x) = ()x, () x Rn , () , R;
1x = x, () x Rn .
Consideram n continuare cateva elemente de analiza vectoriala pe spatiul Rn .
Notam 0 = (0, . . . , 0) Rn . Avem (1)x = x si 0x = 0, pentru orice x Rn .
Pentru orice indice 1 i n, notam cu ei , vectorul ei = (0, . . . , 1, . . . , 0), unde 1
apare pe pozitia a i-a. Multimea {e1 , . . . , en }, formeaza baza canonica a spatiului
Rn . Orice x = (x1 , . . . , xn ) Rn , admite o unica reprezentare n raport cu aceasta
baza si anume x = x1 e1 + . . . + xn en .
Definitia 1.2. Introducem urmatoarele tipuri de multimi speciale n Rn :
1

 Dac
a a, b Rn , se numeste segmentul de capete a si b, multimea
[a, b] := {ta + (1 t)b| t [0, 1]}.
O multime C Rn se numeste convex
a, daca pentru orice puncte a, b C,
avem [a, b] C.
Dac
a a, v Rn , v 6= 0, se numeste dreapta ce trece prin a si de directie v,
multimea
{a + tv| t R}.
De asemenea, multimea {a + tv| t [0, )} se numeste semidreapta de
cap
at a si de sens v.
Definitia 1.3. Pentru indicii 1 i n, functiile i : Rn R, definite prin
i (x1 , . . . , xn ) = xi , (x1 , . . . , xn ) Rn , se numesc functiile proiectie de indice i.
Definitia 1.4. Fie funtia f : D Rn , unde D este o multime oarecare. Pentru
indicii 1 i n, notam cu fi : D R, functiile fi := i f . Functiile fi se numesc
functiile componente de indice i ale functiei f .
Observam ca functia f considerata n definitia precedenta, admite reprezentarea
f = (f1 , . . . , fn ).
Definitia 1.5. Fie functia f : D E, unde D Rn , iar E este o multime
oarecare si fie de asemenea un punct a D si v , v 6= 0. Functia (t) :=
= f (a + tv), t I, unde I = {t R| a + tv D}, este restrictia functiei f la
drepta de directie v care trece prin a.
cazul particular, cand v = ei , unde 1 i n, functia se numeste functia
In
partial
a de indice i a lui f n punctul a. Aceast
a functie partial
a o notam cu
a,i .
Observam ca functiile partiale a,i admit pentru a = (a1 , . . . , an ), reprezentarea
a,i (xi ) = f (a1 , . . . , xi , . . . , an ), xi {xi R| (a1 , . . . , xi , . . . , an ) D}.

Topologia spatiului Rn. Generalit

ati

Definitia 2.1. Se numeste norma unui element x Rn , x = (x1 , . . . , xn ), numarul

real pozitiv:
q
kxk :=

x21 + . . . + x2n .

Propozitia 2.1. (Inegalitatea lui Cauchy) Pentru orice puncte x, y Rn , x =

(x1 , . . . , xn ), y = (y1 , . . . , yn ), avem
|x1 y1 + . . . + xn yn | kxk kyk.
Demonstratie. Sa consideram functia g(t) := (x1 + ty1 )2 + . . . + (xn + tyn )2 , t
R. Evident g(t) 0, pentru orice t R. Dar g este un polinom de gradul doi n
variabila t:
g(t) = (y12 + . . . + yn2 )t2 + 2(x1 y1 + . . . + xn yn )t + (x21 + . . . + x2n ).
Rezulta ca discriminantul lui g satisface inegalitatea 0. Acesta inegalitate
este echivalenta imediat cu inegalitatea din enunt.
Propozitia 2.2. Norma are urmatoarele propriet
ati:
a) kxk = 0, daca si numai daca x = 0, cand x Rn .
b) kxk = || kxk, pentru orice x Rn si R. (Proprietatea de omogenitate)
c) kx + yk kxk + kyk, pentru orice x, y Rn . (Inegalitatea triunghiului
sau Inegalitatea lui Minkowski).
Demonstratie. a) Conditia kxk = 0 este echivalenta cu conditia x2i = 0, () 1
i n, care la randul
p ia x = 0.
p ei este echivalenta cu condit
2
2
b) Avem kxk = (x1 ) + . . . + (xn ) = ()2 (x21 + . . . + x2n ) = || kxk.
c) Daca ridicam la patrat inegalitatea din enunt, obtinem inegalitatea echivalenta
n
X
i=1

x2i

n
X
i=1

yi2

+2

n
X

xi yn

i=1

n
X

x2i

i=1

n
X

yi2 + 2kxk kyk.

i=1

Dupa simplificare aceasta inegalitate rezulta din inegalitatea lui Cauchy.

Sunt utile urmatoarele inegalitati.
Propozitia 2.3. Pentru orice punct x Rn , x = (x1 , . . . , xn ), si orice indice
1 i n avem
n
X
|xi | kxk
|xj |.
(1)
j=1

Demonstratie. Inegalitatiile din enunt se obtin imediat prin ridicare la patrat.

Definitia 2.2. Pentru x, y Rn , numarul d(x, y) := kx yk se numeste distanta
dintre punctele x si y.
Propozitia 2.4. Distanta are urmatoarele propriet
ati:
a) d(x, y) = 0, daca si numai daca x = y, x, y Rn .
b) d(x, y) = d(y, x), pentru orice x, y Rn .
c) d(x, z) d(x, y) + d(y, z), pentru orice x, y, z Rn .

Demonstratie. a) d(x, y) = 0 este echivalent cu kx yk = 0, ceea ce este echivalent cu x y = 0.

b) d(x, y) = kx yk = k(1)(y x)k = | 1| ky xk = d(y, x).
c) d(x, z) = kxzk = k(xy)+(yz)k kxyk+kyzk = d(x, y)+d(y, z).
Definitia 2.3. Dac
a a Rn si r > 0, se numeste sfer
a deschis
a de centru a si
de raz
a r, multimea
B(a, r) := {y Rn | ky xk < r}.
Sfera deschisa centrata n a si de raza r este pentru n = 1, intervalul deschis
(a r, a + r), pentru n = 2, interiorul geometric al cercului centrat n a si de raza
r, iar pentru n = 3, interiorul geometric al sferei de centru a si de raza r.
Definitia 2.4. Multimea A Rn se numeste marginit
a, daca exista R > 0, astfel
nc
at A B(0, R).
Definitia 2.5. Se numeste vecin
atate a unui punct a Rn , orice multime V Rn
cu proprietatea ca exista un numar r > 0, astfel nc
at B(a, r) V . Notam cu Va
familia vecin
at
atiilor lui a.
Propozitia 2.5. Avem pentru orice a Rn
a) a V , pentru orice V Va .
b) V1 V2 Va , pentru orice V1 , V2 Va .
c) Daca V Va , si V A, A Rn , atunci A Va .
Demonstratie. Punctele a) si c) sunt evidente. Pentru a vedea b), fie r1 , r2 > 0,
astfel ca B(a, r1 ) V1 si B(a, r2 ) V2 . Daca luam r := min{r1 , r2 }, atunci avem
B(a, r) V1 V2 .
Sferele deschise centrate ntr-un punct a sunt cele mai simple vecinatati ale
punctului a. Dupa cum vom remarca n continuare, notiunile care pot fi construite
cu ajutorul familiei de vecinatati ale unui punct, pot fi definite echivalent folosind
doar subfamilia sferelor deschise centrate n acel punct.
Definitia 2.6. O multime A Rn se numeste multime deschis
a, daca pentru
pentru orice a A, exista r > 0, astfel nc
at B(a, r) A, (sau echivalent, daca A
este vecin
atate pentru toate punctele sale).
Propozitia 2.6. Avem:
a) Orice sfera deschisa este o multime deschisa.
b) O multime este deschisa, daca si numai daca ea este o reuniune arbitrar
a de
sfere deschise.
Demonstratie. a) Fie sfera B(a, r) si fie x B(a, r). Notam := r kx ak.
Avem > 0. Aratam ca B(x, ) B(a, r). Intr-adevar, daca y B(x, ), rezulta
ca ky ak ky xk + kx ak < + kx ak = r. Cum y a fost ales arbitrar,
rezulta afirmatia. Apoi, deoarece pentru un punct arbitrar x B(a, r), am gasit
> 0, astfel ca B(x, ) B(a, r), rezulta ca B(a, r) este multime deschisa.
4

S
b) Fie D = iI B(ai , ri ). Daca x D, atunci exista, i I, astfel ca x
B(ai , ri ). Din punctul a) rezulta ca exista > 0 astfel ca B(x, ) B(ai , ri ) si
deci B(x, ) D. Asadar D este deschisa. Reciproc, daca D Rn este deschisa,
atunci pentru orice punctSx D, exista rx > 0, astfel ca B(x, rx ) D. Din
identitatea imediata D = xD B(x, rx ), rezulta afirmatia reciproca.
Propozitia 2.7. Familia multimile deschise are urmatoarele propriet
ati:
n
a) Multimea vida si spatiul R sunt multimi deschise.
b) O reuniune arbitrar
a de multimi deschise este o multime deschisa.
c) Intersectia a doua multimi deschise este o multime deschisa.
Demonstratie. a) Multimea este deschisa, dearece ea nu contine nici un punct
n care sa trebuiasca verificata conditia din definitia multimilor deschise. Multimea
Rn este evident deschisa.
b) Fie D o reuniune arbitrara de multimi deschise. Din Propozitia 2.6-b) rezulta
ca D este o reuniune de reuniuni de sfere deschise, deci este o reuniune de sfere
deschise. Aplicand din nou Propozitia 2.6-b), partea de suficinta, rezulta ca D este
deschisa.
c) Fie D1 , D2 , multimi deschise. Fie x D1 D2 . Exista razele r1 > 0, r2 > 0,
astfel ca B(x, r1 ) D1 si B(x, r2 ) D2 . Daca notam r = min{r1 , r2 }, atunci avem
B(x, r) D1 D2 . Deoarece x a fost ales arbitrar, rezulta ca D1 D2 este deschisa.
Observatia 2.1. Din punctul c) al propozitiei precedente, rezulta prin inductie ca
o intersectie finita de multimi deschise este o multime deschisa.
O familie de multimi P(X), unde X este o multime oarecare, care verifica
conditiile a), b), c), din Propozitia 2.7 se numeste spatiu topologic. Deci n
Propozitia 2.7 am demostrat ca spatiul Rn , nzestrat cu familia de multimi deschise,
asa cum au fost definite n Definitia 2.6, este un spatiu topologic. Mentionam ca o
parte din notiunile pe care le consideram n acest capitol, referitoare la spatiul Rn
pot fi considerate mai general ntr-un spatiu topologic abstract. Spatiile topologice
reprezinta cadrul cel mai general n care se studiaza notiunile de convergenta, limita
si continuitate.
Definitia 2.7. O multime din Rn se numeste nchis
a, daca complementara sa este
o multime deschis
a.
Definitia 2.8. Fie A Rn si a Rn . Punctul a se numeste:
punct interior al lui A, daca exista r > 0 astfel nc
at B(a, r) A
punct aderent al lui A, daca pentru orice r > 0, avem B(a, r) A 6= .
punct de acumulare al lui A, daca pentru orice r > 0, avem
B(a, r) A \ {a} 6= .
punct izolat al lui A, daca exista r > 0 astfel nc
at B(a, r) A = {a}.
5

Definitia 2.9. Fie A Rn . Definim:

interiorul lui A, notat cu A, multimea punctelor interioare ale lui A,

aderenta sau nchiderea lui A, notata cu A, multimea punctelor aderente
ale lui A,
multimea derivat
a a lui A, notata cu A0 , multimea punctelor de acumulare
ale lui A,

frontiera lui A, multimea Fr A := A \ A.

Relativ la interior si aderenta avem urmatoarele rezultate:

Propozitia 2.8. i) Pentru orice multime A Rn , multimea A este cea mai mare
multime deschisa inclusa n A. Rezult
a ca o multime A Rn este deschisa, daca si

numai dac
a A =A.
ii) Pentru orice multime A Rn , multimea A este cea mai mica multime nchis
a
care include pe A. Rezult
a ca o multime A Rn este nchis
a, daca si numai daca
A = A.

S
iruri n spatiul Rn

Definitia 3.1. Un sir (xk )kN se numeste convergent, daca exista a Rn , astfel
acest caz punctul a se numeste limita sirului (xk )kN
nc
at, limk kxk ak = 0. In
si se noteaz
a cu limk xk .
Observatia 3.1. Conditia a = limk xk se scrie n mod echivalent astfel: () >
0, ()k N, () k N, k k , kxk ak < .
Propozitia 3.1. Dac
a un sir (xk )kN din Rn este convergent, atunci limita sa este
unic
a.
Urma toarea propozitie arata ca convergenta sirurilor de vectori din Rn se reduce
la convergenta sirurilor de componente.
Propozitia 3.2. Fie sirul (xk )kN , unde xk = (xk 1 , . . . , xk n ), k N si fie punctul
a Rn , a = (a1 , . . . , an ). Sunt echivalente:
i) limk xk = a,
ii) limk xk i = ai , pentru orice indice 1 i n.
Demonstratie. i) ii). Fie indicele 1 i n fixat. Avem |xk i ai |
kxk ak, vezi (1), si din limk kxk ak = 0, obtinem folosind criteriul majorarii
ca limk |xk i ai | = 0.
n
P
ii) i). Folosim inegalitatea kxk ak
|xk i ai |, vezi (1). Din limitele
i=1

limk |xk i ai | = 0, pentru orice 1 i n, aplicand criteriul majorarii, obtinem

limk kxk ak = 0.
6

Definitia 3.2. Un sir (xk )kN din Rn se numeste fundamental sau sir Cauchy,
dac
a pentru orice > 0, exista k N, astfel ca pentru orice k, l N, k, l k , sa
avem kxl xk k < .
Propozitia 3.3. Orice sir (xk )kN convergent, din Rn este fundamental.
Demonstratie. Fie a = limk xk si fie > 0. Exista un indice k N, astfel
ncat sa avem kxk ak < 2 , pentru orice k k . Atunci, daca k, l N, k, l k ,
avem kxl xk k kxl ak + ka xk k < 2 + 2 = .
Reciproca acestei propozitii este de asemenea adevarata, asa cum va rezulta din
teorema urmatoare.
Teorema 3.1. Orice sir fundamental (xk )kN din Rn este convergent, adica spatiul
Rn este complet n sensul lui Cauchy.
Demonstratie. Fie sirul fundamental (xk )kN , unde xk = (xk 1 , . . . , xk n ), k
N. Folosind inegalitatea (1), rezulta imediat ca sirurile (xk i )kN sunt fundamentale
pentru toti indicii 1 i n. Deoarece spatiul R este complet n sens Cauchy, rezulta
ca sirurile componentelor sunt convergente.
Notam ai
:=
= limk xk i , 1 i n. Apoi consideram punctul a := (a1 , . . . , an ). Aplicand
Propozitia 3.2, obtinem ca limk xk = a.
Cu ajutorul sirurilor putem caracteriza punctele aderente, punctele de acumulare
si multimile nchise.
Propozitia 3.4. Fie A Rn si a Rn Avem:
i) a este punct aderent al multimii A, daca si numai daca, exista un sir (xk )kN ,
de puncte din A, convergent la a.
ii) a este punct de acumulare al multimii A, daca si numai daca exita un sir de
puncte (xk )kN , din A \ {a}, convergent la a.
Demonstratie. i) Presupunem ca a A. Pentru orice k N, k 1, exista cate
un punct xk AB(a, k1 ). Definim x0 arbitrar. Atunci sirul (xk )kN astfel construit
este convergent la a.
Reciproc, sa presupunem ca exista un sir (xk )kN , de puncte din A, convergent
la a. Fie r > 0. Exista un indice k N astfel ca kxk ak < r. Deci A B(a, r) 6= .
Cum r > 0 a fost ales arbitrar, rezulta ca a A.
Punctul ii) se demonstreaza analog.
Propozitia 3.5. O multime A Rn este nchis
a, daca si numai daca orice sir
convergent de puncte din A are limita n A.
Demonstratie. Sa presupunem ca A este multime nchisa si fie un sir (xk )kN de
puncte xk A, care este convergent la punctul a. Fie r > 0 arbitrar. Exista un
indice k N astfel ca kxk ak < r. Deci B(a, r) A 6= . Deoarece r > 0 a fost
ales arbitrar rezulta ca a A. Dar cum A este nchisa, rezulta ca a A.
Reciproc presupunem ndeplinita pentru A, conditia cu siruri, din enunt. Fie a
A. Din Propozitia 3.4 rezulta ca exista un sir (xk )kN de puncte din A, convergent
la a. Atunci a A. Deoarece a A a fost ales arbitrar, rezulta ca A = A. Din
Propozitia 2.8 rezulta ca A este multime nchisa.
7

Multimi compacte si multimi conexe

n
Numim acoperire cu deschisi a unei
S multimi A R , o familie de multimi deschise
{Di , i I} cu proprietatea ca A iI Di .

Definitia 4.1. O multime A Rn se numeste compact

a, daca din orice acoperire
S
cu deschisi a lui A se poate extrage o subacoperire finita, adica daca A iI Di
cu Di deschisi, exista indicii i1 , . . . , ik , astfel nc
at A Di1 . . . Dik .
Vom da n continuare o caracterizare a multimilor compacte.
Teorema 4.1. (Borel-Lebesque) Fie A Rn . Sunt echivalente:
i) A este compact
a,
ii) A este marginit
a si nchis
a.
Definitia 4.2. O multime A Rn se numeste conex
a, daca nu exista doua multimi
deschise D1 , D2 cu propriet
atile:
a) A D1 6= si A D2 6= ,
b) A D1 D2 si
c) A D1 D2 = .

In caz contrar, multimea A se numeste disconex

a.
Doua rezultate importante sunt urmatoarele:
Teorema 4.2. Orice multime convex
a A Rn este conex
a.
Teorema 4.3. O multime din R este conex
a, daca si numai daca ea este un interval.
Reamintim ca o multime I R se numeste interval, daca, pentru orice numere
a < x < b, daca a, b I, rezulta x I