Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Isaac Sirul - Cuvinte Despre Nevointa PDF
Isaac Sirul - Cuvinte Despre Nevointa PDF
'..
'+.
jl
i-*$ lt':
...iaia||,
' '''1:':ti:
.
*,..,
" -,....i-j*r,.J,jt:
.';:11,.
:l;i*iT;t
lil ';ltr
Af"&fl
*tl?4..,"
]IEUOIIIT
DE$PRE
GUUI]ITE
EDITURABUNAVESTIRE
1997
CTryINTE DESPKE
NEVOHF{T/I
U",,.gre
WrTipirit
Freasfintitului
cu binecuvAntarea
IUSTTNIAN
EpiscopulMararnure;ului si Sitmarului
Editura BUNAVESTIRE
Bacdu,1997
CUVANT'TNAII{TE
despret6cere si liniste si despre viata cea
pasnici,la careputem ajungeinaintede toate,prin
infrAnarealimbii gi prin blAndeteainimii, intru care
trebuie si se aduc[ si putin[ laudi SfAntului
si scara
Pirintelui nostnuIsaacSiru!, ad6ugAndu-se
cuvintelorlui, celor de Durnnezeuintelep{ite"
Mari si greu de vindecatsunt acelepdcate,pe care le-a
seminat tn sufletelesdrmanilor oamenitntrwtot viclbanulpizma;
al rrtintuirii si al vietii acesteiasfinte qi nemuritoaregi aI cinstii.
Care suntpdcatele?Sunt acele boli, pe care le-a tndrdgit ;i cw
care s-a obisnuit tnsusi diavolul: adicd pdrerea ;i trufia ;i
indharea,slavarea ;i dupd ea, blestemntamdndrie yi defdirutrea
liti cearea si minciuna. Cdci rdutd1ilevrdimn;ului celui ponivnic
au plts tntru noi gi pldcerea de sine ;i cumpiita iubire de sine,
*poi nemilostivireasi nerusinareasi nenumdratamultime a
rciorlalte, cu anevoiede in;iruit. Pentru cd iubirea de sine cea
pairr'asd, precum si nerusinarea,tndeamndcu obrdzniciepe cei
iubitori de rele, nu numai sd grdiascd si sd {ucreze cele
necuviincioase
si neauzite,ciartncd sd setmpotriveascdoricdrei
alte dumnezeiestitnvdydturi;i sfatuiri ;i sd nu asculte niciodatd.
Cdci fiind tmpresuratde acesteziduri, omul cel dintAi, cel zidit
de Dumnezeu,si strdmosu!nostt'u,n-a aflat chip de pocdintd,
dupd cddereatn pdcat, ci dimpotrivd, aveape buze tnvinuirea.
De aceeaa si osdndit si a clevetitel pe Eva - si Eva pe sarpe.
5
porunci, spre
unul, care cu linis'tepdzestetoate dumnezeiestile
slava Aceluia, Care a dat poruncile ;i din pricina cdruia el a
tdcut si std linistit. Netulburareanu e urutdin poruncile Domnului,
ci e cuprinsul si rezultatul lor, cdci ea le cuprinclepe toate
celelalte,cLttnareaputerea smerenieiceleiadevdrafe,prin care
ne asemindm cu Hristos, si cu care se gdsestetmpreund' Si
dncd cinevarupe o oarecaretdcere,ca sd tnveteastfel ceva' se
va chem.amic tn adevdr. cine nu ;tie sd tacd, oare nu-i pornit sd
strige, si sd se mdnie, si sd facd altele si mai rele, care sd'l
pdgubeascd;i pe cel care Ieface, si pe cel care^lascultd?
Din netnfranarealiffbii nimenin{4s-asmerit,n-afost miscat
mdngdiere. N-a
spre lacrimi si spre umilintd,prin dumnezeiasca
rdvnit firea celor bldnzi, n-a pdzit dreptatea,n-a suferit sd fie
nedreptdtit.N-aavut mild de cel ce-l ocdra siJ chinuia,apucAndu'
se si el sd ocdrascagi sd chinuiascd.El nw va ajunge curat ctl
inima, nici nu va agonisipacea,care tmbrdtiseazdtoata mintea.
cu limba sloboddnwva suferi sdfie gonit.Nw va rdbda ocdrile,
sau cuvdntul,ntr mni vorbescdesprecelepe nedrepttndreptate
impotriva lui, ci nici mdcar pe cele spusede cineva,tn chip tle
dreaptd mustrare.
De vei cduta sare(t tntregului pdmhnt, cu adevdrat sare
estecel netulburat,;i dreaptd cdlduzda tLturor celor ce cautd
mkntuire; si nu atdt povdtuindu-i cu cuvdntul si cdlduzindu-i
spre mdntuire,cdt prin viata lui, prin caracterul lui linistit, cel
dr-escu adevdrata sare a bld.ndetei.Cdci cu bldndeyealui ii
primeste ;i tngdcluiepe toli. cdci ce altceva se cuvinq omului
cucernic,ntonahului,bdtrdnului ;i tdndrului?trar netulburarea
a tuturor virtutilor.
;i btdndeleaseva numi gi fnlelepciune;i maicd
si dncd cineva a aiuns cu gtiinld gi intr-adevdr tdcut"pentru
Domnul, acela de fapt va Ji un om cu rdbtJare,mult iertdtor,
sd sufere cu
foarte priceput, viteaz cu sufletul si cu mintea, ca
11
tine departede
liiingusitorilor,urdnd ldcomia mamonei,pe care o
chilia sa.
pus toatd
Cel ce iubestepustiti si linistea' acela si-a
de Care s-a apropiat cu sufletul;i cu
nddejdeaspreDumnezeLt,
totdeaurut
trupit.Iubitorul de linistenu si-a agonisit siesimosii,;i
El nu se
snopii'
rdmdne sdrac.El nu' secerd,nici nu adund
singurd
tngrijeste de tmbrdcdminte,cdci si-a agonisit^siesi
OmuI cel
,ia*yo tntreagd;i buna nddeidecdtreCel Prea-fnalt.
cdutdnd
netulburaturdite dresurilemdncdrurilor celorfelurite,
'
sprefiintd Pdineacea cereascd
nu iudecd pe nimeni pentru
prea
btA'nd
si
Cel netulburat
de-apururi numaipe ale sale si tn tot
faptele celerele, ci vede
de bldndele,
veaculvarsd lacrimi jierbinli. CeI iubitor de liniste ;i
placd
sd
sileste
defel nu veclepaiul aproapelui,nici nwse
.cuiva
cu pocdinld ;i
tn cuvinte,ci iu gtas'tncel,cu rugdciunelinistitd,
culacrimiseroagdnetncetatDontnului'sdfientilostivpd'catelor
jecdruia, celor itiute si celor nestiute'pe cat"e'ca niste,oameni
si blAnd' nu
le sdvdrsimpururea mici ;i mari' C-etrnetulburat
Si acesta' cum sd
cuteazd'nicimdcar sd priveascd cele sfinte'
si tremurdnd se
dea cele sfinte cA'inilotl,cdnd eI abia' tnfierat
ce cu adevdrat
apropie de mdrgdritare cu multd teamd? Cel
la rugdciunile
iubesteviala pustniceascd,dorestesd ia amircte
slctvd' si la
de
cele de ,errir, la psalmi ;i la cdntdrile cele
gi tn pocdintd
umilintd ;i la lacrimile cele ce curg tn liniste
c w v i i n ,ci oa sd .Sin ufacealtdceferecdtreCu n o s c d t o ru lc e lo
tn inima sa
ascttnse;i lubitorut de oameni,ci se silestesdfacd
swisurizilnicespreclragostealuiDumnezeLl,Curns-ascris(
a vrdimasului si
83',7)si sd sepdzeasci de pdnda ceafeluritd
pentru acestease
de toaie gdnclurilecele necLrrate'Cd numai
sd sep.dstreze
roagd el. Si pentruacesteabateIa u;d ;i se,roagd'
trupu!, si sd i se
netitinat'ri duhul si cu vorba, cu sufletul,cu
TZ
13
pornestecu veselie
tard, din sat sau din cetatepentru Domnul'
'spre
a zissd
altele. Cdci el se supuneporuncii Aceluia' Care
Lui' dupd cum
suferimpururea astfel de rele, pLnd Ia venirect
ardtdndu-se
,ir, ,rri, (Mat' 1A,22)' Cel bthttdsi netulburat'
se dovedeste
tngddwitorcu cei ce-ifctc rdu sil necdiesccumplit'
pe nedrept
,in, ucenical lui Hristos,si,ca btnclrept'care
irJ
'suferd,
tn liniste
se umplede veseliesi de har' Cel ce vieluie;te
se tnfioard si se
pinou Domiul, nu se temede moarte' de care
ti iubeste si'i
cutremurd toti, ci el ;i pre aceia' care tl ucid'
Cdci num"aide
primestecu bundvoinyd,ca pe nisteprieteni buni'
sd
(Jnul se cLrtremurd,dupd cum se si cuvine' de Cel ce poate
piardd tn gheendsi sufletultmpreundcu trupul'
de primejdii
Cel btdnd si netulburat,pururea e inconjurat
sienecijitintotfelulrdarnusldbeste'nltsenecdiestesirabdd
de oameni,cel ce
hevoileii se bucurd tn'truDomnul cel iubitor
vedeceleascunse,ca un nebiruit'
C eltdcu tsi i ubitord'epustiesidelinist e , c h ia rd a c d a rf i
tnceteazd sd-si
sfd;iat de o.amenipentru Domnul' nu
sd se-arate
mrtrturiseascdcredinla, cu vorba gi cu fapta ;i
aratd Ia lumind'
mirturisitor preastrdiucit al ei' ca unul care
pe care
cdstigat'o'
a
' prinfaptele lui celebune,credintape care
'o
credinldfdrd
tine uir, tn addncul inimii sale' Cdci oricine are
defapte'
lipslt
linistit,ca unul care este
fapte, nu-i tntdrit si nici
credinla lui e moarta
dar are doar cuvinte,si care rnirturisestecd
duhului'
(Mat. 10,35).Cel tdcutsi ilAnd 9i linistit' a luat^sa.b1a
S-apogotht
pe care i-a poruncit s-o ia lubitorlulde oameni'ci'nd
de mamd ;i pe
pe pdmdnt, ca sd despartdpe fiu de tatd' pe fiicd
norddesoacrd.Cdci,clrlc(tn-arflprimitsabiaduhului,iubitoru
d e l i n i ste n u s.ar fi l epddattotusideodihnds id e v ' o ia c d rn iilu
Cel netulburatsi
nici n-ar Ji o*oiA, tn fel si chip simpurilelui.
siesisi casnicii sdi'
blbnd, cu adevdrata itdr'nit dusmdniefntre
14
1'7
LI
pe
trdit tn vremurile cele'mni de
si mdntuitoare.Cu toate cd a
or.mari' cei
cuviio; il or P dr.intil or no; ff i cel
';; ;," ;";";ul, tn u'
^ocliniurut Sf' Antonie' a toatd
de la tnceput:adicd tn i'*i celor
si Pahomie si Pafnutie;
lumea si Arsenie,Ammonie'Palamon
mult duph acestia'el n-afost.mni
cu toate cd tn tirnp a venit cu
pdrtas cuvdntului
preios de ei cu feli vieyiica-unulo'u "o
celuilucrdtorsideDumnezeuluminat,sivietiiceleideDumnez
Cdci cu totul asemeneatngerilor
ochrmuitesi propovdcluitoare'
tntru totul priceput si tntelept'
s-a aflat, precunt adevdrwlaratd'
le
si noi si a celeistrdine'precum
cunoscdtoral Sffip"i'i'i vtechi
cate
si tnvdtdturile l-ui'.pe
aratd celor tntregi la minte scrierile
curatul' cLtviosul'iubitorul de
le-a desdvdrsiteI,pr:eatnpeteptu-l'
a tnfrdndrii ;i
de sdraci' cdlduzadesdvdtsitd
frati, de strdini ;i
tntreit mnre si ve;nicfericit' cdci
dascdlulnetulbwririr,Isaaccel
un pwtttic iubitor de lini;te si de
era un foarte nevoitor sihastru'
de lumea toatd qi de
singurdtate.St u-o t"iai'puno.u'Hri,stos
tnsd;i
ae pdrinyi' de rude' cle trup' de
cele din h,tme,a"'ii*''
tn
Cdci locul
imeneascd'as{t cc{nimeni altut'
sinttirea
si
ftrea
acest'
tn sfdnt sufletul sdu s-a sdldsluit
tuturor
"ri-nrttt acestor bu''nuri'
tmpletit'ferecatcu
lant al DuiuLtuiSfdni' Cel.din trei fire
eiasca fn{elepciuye',CuL:f*t ::,
mir gdr itar si ct't'ctur, D wmnez
cufapta' cu lucrur{
putereu' Si cu, cuvintepotrivite' ne-a"invd'tat
sublirim;a $inelea) gandurilot
si cu vorbe oAu'a-'oiui9i toatd
dat''o la iveald' ardtdnd ce este
celor asclrnsea atdunsi'osi a
cea rea si
n ga'duri' adicd minciuna
negrw ;i ,u u"'
'o':;u
aclevdrulcel luminos ca soarele'
tntwnecatd,,p'" d'uo'ubiride
19
i
rdbclitor,tnvremeccdndseridicdasuprd-iscdr.beleceletrttpesti
adevdratse scoa-ld i
si netrupesti,tn carnectlui si tn dwh'cdndcu
o
Pentru cd toatd ispita' pe care diau.olut
i
;':;;;;;:;l;;iarorut.
o
ticdlo;i
facel!.:.:.:U-3::"'
- oameni
face asupranoasfi'a
sau pentru mdndria
noastre'
pdcatele
pentru
sau
rdbdarea,
lnvdtdm s.merenia'
noastrd, saLIca sa spoiim si mci mult si sd
a puterii nebiruite
prin recunoo;rrrroTrioprieinaastreneputinlesi
a Aceluia Care ne aiutd noua'
ordnduielileAceluict'Care toate
Mutte sunt, st"necuprinse,
prin negrdite cuvinte si
ale noastrele vede ;i Ie pwne la cale
De aceea
chipuri si prin socotinyeliLui cele bineori'nduitoare'
luptelor sale' sd Ltrnteze
'
,ri ,, dar)stesdfie tncunun&ttn urmn
au drtt tnapoi'
care
pe
aceia'
nu
Mbntuitorului,
dintre ucenicii
pe aceia' care L-au
- dupa cum arrl auzit tn Evanghelii' ci
urmatcutndrdzneald,carenesmintitiaurdbclattoatesmintelile'
cle la tnceputul
cdte s-aw apropiat de Domnul nostrt't'
pe urrr'd' cea depe
propovdduirii sate,pdnd Ia patima Sa ceade
'Cruce,
sd urmezepe acei
si pdnd la nioartertSa ceaamarnicd';i
au tncortitu'atlumea
ucenici,caredupd Sfdntasi luminatafnviere'
luptelede totfelul ;i tle
toatd si ou propo,d,lwtt,;t n-aufug.it de
prin toate locurile'
ocara pe car o primea'cu bwiurie fiecare
pdmdntdlui tdrdna
prin cetdli si sate si tdri, pknd ce au tntors
ale Domnului
io, ;f duhul lor'l-au ait tn ntdinitre'sfinte
Hristos'
Dumnezewluisi Mdntuitorului nostt"ulisus
altele,;i cei ce vo[m
multe
Dar bine le stim ccesteatoatesi
sdcitimscrierileclu*ne'ei"tialecwviosuluiacestuia'sdnesilim
citite' Cdci neprefdcut
sd si lucrdm asa cum fte ildtuiesc cele
scrieri, cu,toatecd
ade^sdrsearatd tn toateacesteprea tntelepte
o slatuiretn mwlte-feluri'
ele cuprindo tnvdtdturd,o exercitaregi
setea netu.lburdrii
'
Cdci prea binearatd cuviasultntreagafrumT
mult
si
tdcerii'
a
mare
stavl
el
.cea
;i tn chip sidvit fericeste
'defaimn'etlocurille felurite gi pricinitepentru carealunecdunii
;i
2A
22
pAnrnrELUINosrR{l
ISAACSIRUInevoitor si Pusuric,
cel ce a fost ePiscoP
al iubitoarei-de-Dulnnezeu
cet[1i,Ninive
CUVINTEDESPRENEVONTA
Cuvintedespnenevoin{ft
scrisede el in graiul siu si tilmdcite
de citre pirintii nostri
iubitori de intelepciunesi de linistire,
Ava Patrichiesi Ava Avramie,
cares-aulinistit in Lavra celuilntre sfinti
pirintelui nostru,Sava.
T"
FENTK{J LEPADAREA DE STNE$T
PENTKU RA"IqDIJXALA FTCINAHECEASCA
Teama de Dumnezeu esteinceputul virtulii. Si se zice cd
eaestemaicl a credinlei si vine ?nsuflet,cAndse despartemintea
de grija celor lumesti, ca sl-si adunedin risipile gindurile sale,
indelef,ricindu-secu orAnduireaviefii de apoi. Cdci nimic nu este
mai potrivit pentru a pune temelie virtulii, dec6t sX steacineva
departede lucrurile vielii, si s[ peffeaci in legealuminii cdrlrilor
celor drepte si sfinte, pe care 1e-ainsemnat si le-a numit cu
Duhul, C6nt[retul Psairnilor. Abia de se afla (gi poatenu se afla
de fel) om care si stie si poarte cinstea(,siaceastase ?ntAmpli
25
daci in
fiindci prea repedeprimeste omul schimbarea) chiar
pufiAri ar fi asemeneacu ingerii'
'
i.r.*putul ciii care duce la vra\L este s[-!i indeletniceqti
petreci intru
m.ereurnintea cu cuvintele trui Dumnezeu si si
adicb'
aceasta'
neavere. Cici adiparea cu acelea?!i ajut[ spre
mai usor
adipdndu-te din cugetareaCuvintelor iui Durnnezeu'
tierdgaz
vei aiunge 1aneavere.Iar ajungereala neavereiii va da
ajutorul
p-rin
Si
sd ajungi la eagetareacuvintelor lui Dumnezeu'
zidirea atoat6'
u."rrotu dou6,te ridici curand pdn[ la suisul spre
numai
virtutea. Nimeni nu sepoate apropiade Dumnezeu'decit
lepn$ar
ca.res-alepldat de lume (s-aindeplrtat de lume)' Si zic'
delucrurilelumii,nuiesiredintrup'Iarlvirtuteinsemneazd'sl
poate s5 se
fie cineva cu mintea go1 de lume' C[ inima nu
linisteasci,sis[fielipsitddendluciri,atdtavremecitlucreazi
nelucrare' nici
simlurite, nici patimiie cele trupesti nu stau tl
gAndurile cele rele nu lipsesc,dec0tnumai in pustie'
in
Atata vreme c8t sufletul nu se va imbita de credinll
nu va putea
Dumnezeu, primind cu putere simlirea ei, el nici
in picioare
tlmadui t"potiolt simlurilor, nici nu va puteas[ calce
l[untrice'
celor
!i nu
materia ceavhzrtti,,care este ingr[dire a
rodul acestor
simte c[ socotinlaestemaic[ a stapdnirii de sine si
dou[esteslobozireadinlanluri.Firiceadintainupoateficea
de a doua'
de a doua; iar ceade a treia merge drept unde estecea
ca si cum ele ar fi legateintr-un singur frdu'
Candharulcuadev[rats-arinmu{iirrtr-unorn,atunciteama
de
cie moarte ar socoti-o un lucru de nimic din pricina setei
se
care
pentru
ireptate si multe pricini at afia ?n sufletul siu'
Si el
;'rr ine ca cineva si rabde nevoia din teama de Durnnezeu'
trupul
icn:esreca 1ucruride nirnic toate,cdte Separe c[ vatlmi
i
separ
toate
noi,
s. i-;: iiez:1 nrin urmare, ca s[ fie suferite de
in compalalie cu cele pe carele nid[jduieste
:: ,;c:* i-,11.
e ffi
fiF
27
vederea
estecurat tot cei ce intru adevdrulinimii sale,isi cru[1e91e
g"T-*19::3
minlii sale,ca s[ nu priveasc[ flrl deru;in9,tqtt
desfrAnate. Si chiar daci seriozitatea;tiin1gi.|ui,-lTYi-t""?t"- 1tl
s-a incredinlat cu ochii sli' el lasi totusr
lucru sigur,"d"
"*"
saie.Si fiind
sfiala, ci o perdea,?nlocui cel mai ascunsal inimii
curat,sefacefecioarlsicull{enialuiestepitzititdecredinlain
nottoil*c
a
nu este mai potrivit pentru gonirea din suflet
obignuinlelorcelorvechisiindepdrtareaamintirilorcareselrus
dec0t este
gi sL ridici in trup, aprinzand3 vaSar.ede tulburare'
de
adancimii
scufundareain setea de ?nv11[turi gi unn[rirea
in
gdnduri ale Sfintelor Scripturi' COndgdndurile s-ar scufunda
in cuvhte' ca
8"rc"4u gonirii dupb intplepciunea cea strAnsi
acestor
intr-o vistierie, cu putereacu care se adapl din ardtarea
- ;i le-ar uita
cuvinte, omul ar llsain urml lumea 9i toate a1eei
migcareimaginile
si ar stergedin suflet toateamintirile' carepun in
lumii, qi ar stergeimaginile acestea;i din nevoia
;"ii^f?"f"
obirnuit lor ginduri,'cu carerioi cercet5mnt"1!-.l:H::],:t"*t
Tainelor din
ar petrece?nixtaz (rapire),in iffalnid noi' cu marea
Scripturi.
.
, _1^- mdru
Si iarlsi , dac| rnintea ar inota pe fala apelo1
Oo*"Lt"i"Etiior Scripturisi n-ar pulea sd-siscutund:,919tttt'
din adancul
in toat[ ad6ncimealoi, ca s'6priceapi toate cornorile
ad6ncimi' 9i
1or,i-ar fi de ajuns s[ cugetala doiinla dup[ aceste
gAnd- al
singur
,rrrniai Oec6tgdndurite ar? legate sff0nsintr-un
ceatrupeasci' dup6
minunli - ,i* fi oprite si alerge spre firea
slabi este
u spus unul din purtltorii de Durnnezeu"Cici
rlzboaiele
?n
"o*
inima 9i ndrnstareserabderlutiliie, gareo intAmpin[
viclean
ceie dfi afari si cele dinliuntru' 9i !q" $trtJ'c[ ean{u}3e]
eanu va
estesi greu. $i dacl nu va zlbovi inima in cunostinta'
puteasn rabdbtulburareanlvalei trupesti'
la cAntarse
Si precum greutatealucrului pe care-l punem
tot asase
irnpotrivegte prin inciinarealimbii furtunii vinturilor,
28
29
de lume' p::t*
legltura cu Dumnezeua fost inainte de dezlipirea
a Providenlei
JJri"r" ascundealti dorinll. Randuiala cea obiEnuitl
ins6 pdzegte
Tu
a
oamenilor'
estealtq decfit rfinduiala ceadeobste
asta e
inainte'
ia
rOnduiaiacea de obste' latb dacd Harui o
inainte' atunci tu
treabaLui (n-ai .uji fu.", daci ?nsbn-o ia
merg dupi pilda
c[lltoreste in caleatuturor oamenilor,pe careei
primirii ,sisuie-tela in[l1irnea tumului duhovnicesc'
Tot ceeace se lucreaz6,incontemplafie,si se_s6virEe$e
Si tot ce se
prin porunci speciall, nu estev6zut cu ochii trupulu]'
si acealnicl
lucreazdin fapt6, este un iucru compus' fiindcX
nevoie de am6ndou[ elementele' de
fo*rr"e, adici fapta, are
netru9;s:;
iontemplalie 9i de fapti, deffup-esc,adlcl5i {e
te tii
cr'lgrija sl f["t
flcute
celor dou[, una este' Lucrurile
?mtrrinarea
trecut'
din
c^eie
curat, nu te opres. s6l!i aduci aminte de plcatele
ciridicidinnrintenumaidurereaamintirii'Sisefacecldeaici
prin minte, cu folos] Llcomia sufletului
inainte amintirearrut
"""
vilz:utl'de pofta
O" 9i c0stigavirtuti, cor]irsestecu mrrlt pafiea
orisice
"
."1ii t" ia a""iagi j"g itug"' Mlsura impodobeste
n-oprrirrl,
lucruri bune' se
turr.r. Cdci cele firi de rnisura, si cele socotite
schirnbdin lucruri striclcioase"
s[ primesti
Vrei s[ fii pirtaq cu Dumnezeu?nminteata' ca
AgonisessimlireaaceleiOutceti,carenu esterobitd de simluri?
i.-1i 1i" milostenia,si cdnd ea se va afia intrutrl-e,-l1q:::t"'"
ladeobste
acelei sfinte ftumusefi, cu caretu ai asemlnarea^
"rup,ii
lucrulmilosteniei'caremijlocestestrllucireaslaveiint'ecie,
?mplrtlsestesufleiului Dumnezeirea'
si
Unirea cea duhovniceascdeste o a,rnintirenepecetluitl,
putereade a se
ea se aprinde cu dor aprins in inirn6, ludndu-si
ci cu misurl'
lega de la phztteaporujncilor,si astanu dupXfire'
ca eas[ fie mult
Ce in aceasta," uil[ materie de contemplalie,
in team[ 9i
inima
intlrite de aceasta'Din pricina aceasta,cade
cele
nu-si inchide simlurile ."1" it doit*, ceie sufletegti9i
lrupeEti'
decAtaceea
duhovniceasci'
dragostea
c[tre
cirare
altl
este
Nu
30
31
lI"
J-)
Lru;;;;;i'
mdhnirea
rli glassi-1istrisl cu suspine
ri
Ci
E
i6u mai muit
sufletutrui,cici aceastuoiitttt"gtt p* D't'**"zeul
I
izvorascl cuvinte
-l
Or.ar:.t i"ie 9i arderilecietot''Din gr-ui s[-ii
)
plAnsul
ingeri'.scatdhtalata'cu
pe
Sfin1ii
bucurft
care
t6nguire,
de
Duhul Sfdnt 9i s[ te
:]
ochilor tii, ca s[ se odi]rntu'"h peite tine
cu lacrimile tale pe
;p;; pt tine de tina r[ut[!ii taleatmblanzeste
si pe'Marla' ca
Stlpinui tilu, cas6vie la tine' Cheam[ pe'fuIaia
si te ?nvelecuvinte tdnguitoare'
Strig[ cfltreDomnul:
n os&'u'
nu[[ciu ne: I) oarnneIi susel{ri stoase'Dumnezeul
jale si de rnilostivire
,ure uru'p?uLuiLazis nplins 9i ]ac1r':{ de
cele ar-nare'Cu
nrele
pit*", peste el, primegte ;i iacrirnile
timiduieste
Tale
^i
ine1e.Cu r[nile
f"ii*if* Tale vindecl eut#if*
stngele meu 9i amestecl
rinile mele' Cu sdngeieTdu curdleste
iIAu ceiui f[c[tor de via!['
in trupul **t *ou?uma Truputui
sufletui
?ndulceasc[.
Fierea cu care ai tost aJapatd! vrijrnasi' s[
potrivnicui mi-a dat-o
ineu lu0nd de ia el amirdciunea, pe c&re
Crucii' s[ ridice citre
u-o U"urr.Trupul T[u ce1?ntinsi:J lemnul
care dracii zu tras-ofu jos' Capli T6u' czne
Tine minte ar"r'tea,pe
pe$uit de vrbjmasi'
pe Cruce s-a plecat, si inalle capul meu cel
de necredinciosi'
PreasfintelelVlf;iniietui*, t*1" ti*t*lt* pe Cruce
preasf5nta
precurn
si rn5.ririice pe rnine din pr[pastia pierzftii'
sI strlluceascb
"*u
m[ c[lLuzeascl
T6;, F carepe d.-* i-ai Oatiat[lui T'[u' s6
Ta,
cu harulTiu. Nu aduciniml zdrobit[in c[urarea
ffi{i""
?ntorcpe fit
ri;i *" arnpocli4[, nici fringere, careamAndoui
mdngaiere'C[ci
la mastenirea1or.Nu am, Stifine, lacrimi de
t*
*inttu mea de celeiumesti' 9i nu poate:1
il;"itu:u-u
s1nu
lspite
multe
spr*fine cu zdrobire.R1cinr-s-ainimarnea?n
Tine. ci,'Doamne
,i *ul poate?ncalzi1alacrimiie iubirii cltre
J+
-/
lil.
PEITTKUTXNNTAKTAREA DE LUI9TESXCA
SA NN TAPilDM,cr SA NN frXTAruruEF{TI}XA
Cu ixpNAZNNALA
SPRE D{;FTNBZEU"C[;
35
lv"
DESFKE FSF-TE LUFFHT
' Adev[rat este euv0irtul Domnului pe care l-a spus El, cl
nu poate ninieni si-si castigedragosteade Dumnezeu odatf cu
cu Dumnezeu,cit timp
pofta de lume, nici s[-si c0.;tigep6rt5'rsie
estep[itas ai lumii, nici s6 e'lbitgnJrLsi de lume 9i de Dumnezeu.
CAndcele de lui Dumnezeule plrdsim pentru slava desarti, sau
de sila ffupuiui, ni'':l,ti dintle noi se pieacfi spre altele: unii s-au
?nvoit si iucreze cele ale ?mpirifiei cerunior, firl s6-si aducb
amintede poruncaDornnuLui,carezice:
cltre irnplralia cemrilor, Su
Daci aveli toat6 grija voastr"S
nu v[ voi iipsi pe voi nici de ceietrebuincioasefirii voastrecelei
vlzute, ci ioate se vor ad6ugavou[" CE nu vi voi lisa s[ va
ingrijili de ele. De pxsSrilecele lipsite de suflet, care pentru voi
s,rjnt-zidite,s[ se ingrijeasci Durnnezeu, si de noi s[ nu aib[
grij6? Nici de cum. Pentru cel ce se hgrijeste de lucruritrecele
duhovnicesti, sau micar de vreunul din acestea,cele trupesti fi
39
la
staupregdtiteflr[ s[ aibi grijl ci elelin preapulin ;i i se-dau
vreme.Iarl cei cemai muit decdtsecuvineseingrijestedecele
' Dac6'?nsi ne
trupesti,flrl vrerealui, cadesi de la Dumnezeu
smmseducemgrija celorce suntf[cute pentrunumeleDomnuiui'
El insuEit" uuingtiii gi detrup 9i de suflet,pernisuranevoinfei
noasre.
insd noi s[ nu ciutlm s[ simlim pe Dumnezeu?n cele
ci s[
trupesti, in loc s[-L simlim in lucrurile sufletelor noastre,
Cici
mAreitem toari lucrareanoastri spren[dejdeacelorviitoare'
doreste
cine s-a dedatodati, din dragostesufleteasclla virtute si
iarSsi
deslvargit s[ o lucrezeinffu sine,acelanu semai ingrijeste
ori.inglduie
de cele tupesti, fie c6le are, fie c[ nu' Si de *]1:?
lasa SaSe
Durnnezeus6 fie ispitili cu acesteacei imbunatatttr,Sr
trupurile
ridice asupralor reie din toate locurile, si ii lovegtein
ii
1or ca pe lov, ii sirlceste si ii indep[rteaz6' de oameni' 9i
apropie
loveste-in toate ale 1or; ci numai de sufletele lor nu se
poate
se
nu
dreptflii'
vltimare. C[ci dac[ vom c[lltori in calea
chinuiascS'
s[ nu ne ?ntampinemAhnirea si trupul nostru s[ nu se
?nb o a l [ siin d u r e r e ,ginuputemrim6nenesch imb a li' d a c 6 '
cu pierzare
iubim viala in virtute. Iar[ cel ce petrececu pizml si
Iar
osfindi'
de suflet, sau ?n orice chip se pigubeste, acela are
dacdumblandcinevaincaleadreptlliisif[cdndu-9idrumcltre
intimpll
Dumnezeu, inconjurat de mul1i asemeneasiesi' i se
ci s5
weo ispiti de acestea,nu se cuvine s[ se intoarc[ din cale'
firi cercetare si cu bucurie, 9i sb mullumeasci lui
primeasci
-D*"*u,
ca i-a trimis un asifel de Har. Si pentru Ddnsul s-a
irrvrednicitsicadS'inispit5'qis[sefaclplrtaslasuferinlele
carg Pgntru
Prorocilor si ale Apostoliior si aie celorla$ Sfinfl'
la draci'
caleaaceastaau rlbdat necazuri,fie de la oameni'fie de
putinll si
fie de la trup (cici firl voia lui Dumnezeu nu estecu
i se facl
seintAmple si sdvin[ acestea),pentru ca Dumnezeu si
4A
n
Y
alt
pricin[ de dreptate' C[ nu poateDumnezeu s[ foloseasci in
p" cel ce dore;te si se apropie de DAnsui, decOtnumai
"frlp
dindu-l in ispita p"ntt t adev[r. Pentru c[ omul nu estevrednic
se
de o asamirime: s[ fie ispitit pentru cele Dunmezeiesti,si s[
sf.
bucure f6r6 Harul de la Hristos. Mlrturiseste despreaceasta
pentru
Pavel. C[ lucrui acesta,- a fi cineva gata s[ sufere
se
nidejdeain Dumnezeu,- esteatdtde mare,incdt cu adevlrat
nrmiste Har. C[ci zice:,Deia Dumnezeuni s-a dat' nu numai
si
s6credem?nHristos, dar s' si suferim pentru Er' (Fii. 1, i5).
precumscrie Sf. Petru in cartealui: ,,Cdndpitimiti pentru dreptate'
(1
ierici,ti sunteli, cici de patimile lui Hristos v-a1i implrt{it"
in
Petru 3, 14). De aceeanuin r[sf[1 !i se cuvine si te bucuri si
necazuri sI te posomoristi La fati, si sl crezi c6 n-au ce ciuta
in
necazurilein ealea lui Dumnezeu' C[ din veac si din neam
neiun, cu Crucea si cu moarteasecalci pe caleaLui' Si !e yde
ai
i1rvin acestea?Ca s[ afli c[ din Caleaiui Dumnezeuiesi' si o
vrei
plrlsit pe ea. Cd tu nu vrei si mergi pe urma sfintjlor' ci
?n
petreci
ta-fi Se,"tti 1ieo alt[ cale, a ta, si f[r[ p[timire vrei sl
aceacale.
C a le a lr r iDu m nezeuest,ecruceadefie c a re z i. Ch n ime
calea
nu s-a suit la ceruri cu rlsflful. Ci gtim bine, unde duce
restelului. Pe cel ce din toat[ inima s-a dat lui Dumnezeuniciodari
pentru
Dumnezeu nu-1 scutestede grij6' Aceasta este a suferi
adev[r. $i din {aptul c6-i trimite Dumnezeunecazuri' cunoaste
omul c[ se?ngnje;te Durnnezeude el'
Pe cei care petrec intru ispite, nu-i iasl Providenla s[ cadi
?nmdinile vrljmasiior. Mai cu seaml, dac6 s[rut[ ei picioarele
r"ini proprie'
frafilor, daci acoperl vina ior si o ascund,ca pe CI
si
Cei *e voieste si dorestes[ fie lipsit de griji in trumeaaceasta,
cararea
in aceiasitimp sepetreacaintru vif;ute , acelanu urrneaz[
cu
aceasta.Cici dreptii nu se invoiesc spre fapte bune' numai
41
v.
qg
*n tu[Irxa,
DAStrKA DKPARTA"RnTa
Dn T$Ag'a CAXN HN TUKBUK,a ffiFTgEA
prin indoita
Muiti cinste ab'dtbzit"Dutnneeeucanenilor
i""agn'.xp'i"**t"-udat1*rs[deschi{tr[prefi]tindeneausaeea
'inchis6,cas[intret*'tu*ogtintaceanrfintuitcare'Iardevrei
si.rruvei qied,Iara
*uttoiO"rprecele*pot*,fa-!gtng3qtng-otr
alt ma'rtor,
?n-;a{dtor,
ai alr
,a J"no*ti u"!*t*^ si din af.atb.
;;;
calea'adevxrului'
;;;-*- --a;ad;;;dt* ?n
si uneia ca
*irrt*'toru.riuia nu pcate schpacleuitare.
n*-;iJescniOeusi. t-Inulctile a fost?nstare
aeeasr-atn!et*pnl***u
l
ffi6;#:;;;l;p;;"
cea
legea
I*
fAet*iry:,Y1*"
ilr"ffi o*rl*l este'coirternplar*
or'
la Dumnezeu
trufa; si o minterisipftn'La oameniavuliae preluiti;
tnsi I un suflet srnerit.
faptei celei trnbu.tllil::,mai int0i
C0nd pui inffit
de
penn-ufaptelec-evor veni asuprata 9inu te lndoi
pregateste-te
o
incepe
cdndvede-pe^cin3va
.ce
Cl areouicei'irajrnasul,
cu
el
pe
' adevdr.
buni viet,ire, i"fi;entitJei ciedinli - sa-t?ntamping
fift f;iffi,i
- doarlinsp[imflnt'nrr*t*iaroare,cAdoarn
nu
;[,}; a;;a;ffi#;J"
vistiemic.
$i
ii1-- iarutpeDumnezeu
va fi- clilu?lt3" Ingent
le doresie'
cela ce voile lui o"*""ti"
de plcat'e' firl de piedjcl va, trece
din Cer" Ce1 ce i.'G*"
luminl va
piin[ J. tp"*ta, 9l?3 vrerne intunecoasd'
ce se
celui
pagii
"ar*iu
i-:*"f".u si ffiAun;d s6u' PdzegteDomnul
p:tilTdl;
cfif"
"[" de plcate qi*ilu lui Dumnezeai1 lrne q
teme
cade in alteleurai mart' sr
Cine credeca pa"atefesale suntmici'
inseptitl osdndl va lua'
vei culege la
Seam[nl cu smerenie milostenia si rnill
cu
i-"! pierdi$ vei afli bineie' Esti-dator
judecatl. Acolo,
"tJ"
ia tine un m[rglritar'
un b[nu! lul ourn]iezeu, El'ntt pflm.9*e de
nu
tu
l'acelui tili
pierdutcur[1enia,
Astfel,^dacb't1-u
43
5fifiili;e"'i
i* u*fel'dupldreptite,
grinlilingerinu
auimplinit-otoat5.
si-auascunJfahlor dedAnsiisi voiaacestora
b-u"u""u.l sesi aritau ingoii pustnicilor,iriv[{6ndu-icumtrebuie
45
?i
s[ tr-diasc6,si uneori?i ilmureau in nedumeririie1or;iar alteori
;enn,iiliit
p.tbegd.lcelrebuie
itqit" u""oii snniii?iintrebau
ratdcire.
;in;fiil.":?b;
54,isi $i lacetrliesti,sauve-itrai?Aruncf,
srnu te ver
+t
ffiu"f n*i;i;
qi
te-aiaeezat,
H;. 's;;; i"q' dii.'logulund3.
49
50
p:1:1-:i^:.T"1
*"pi^'"5i"0"r"i' u""ti"iu,t"
elil"i,t^]:vicleana
s[p[rlseasca
im,Sicoqdndu-se
TI
:iTi?f:1?-*
lor" (Ier' 36'2E voi risipi plcatele
nu
"*t;i,
zice:
,,Totc-elle-sit:t1l1.d,"li:.1':^l
itFl.p.i"n.u
s[ se poc[iasc1si
il. i"ffi;
Iart* deveip[zicrile
,i-;;iifiin d"n"t"levoastie.
poli
s[ n[dijduie;ti-spre
Domnului. si vei tucia voile Sale,atunci
,,Iat[tiEtvarlspunde:
a_i^;;*, silachemarea
ilffiI;i
ilffi;;
-M[
-- -suntaici" (is. 55, 3)'
ca
ia"a vine ispitaur,rprucelui nedrept,el n-are-nddejde
vremea
in
si chemepe Oumnereuca si-l mantuia;ce'fiindci
de la
odihnei (in vreme de neispitire),-el s-a indeplrtat
ba1i.rdzboi'
Dumnezeiar"uuonfel Mai dainte' de a incepes[
ieacul'
caut[-1i
imbolnivi'
te
a
de
.""ia-fi"fi*f., ;i *'ai ioui"t"
Dumnezeu'
qiin
lui
roagl-te
Mai ?naintedea te c5lcanecazurile,
inainte
auzi'
va
te
El
si
vrerneanecazuluiIl;;i uflu pt" DAnsuI
i: roagil si inainte de ruglciune
de poticnir",
preg[titi
"tt.u*li--;i
pt"gei"t,r+ iAaO"i"pf", iu 4t" *itittti"' fuca iui Noe lemnul
cresta
a fost in timp O"p-"L, ;i cu o'sutf,{e.ani inainte
cei rdi au pierit' iar cel drept
il;"" ;"- rar in vrerneaurgiei
acoperita fost.
constiin{i
Guranedreptuluiseastupl-p{lnrugiciune'Ca o
pe om
face
ins[
buni
c-ea
to-nu
pdtatdtliacep" o*l"itiJti^tjt'
lume1.a
pe$ru:T-e
Cel
oebucurieinrugiciune'
U;;;; ffi;t
morti pentrulume)'-cubucwierabdl necazun'
sunt
(cei
care
murit
ei sau
Iar cei cetr[iescpentrulume,nu pot s[ rabdenedreptatea;
se
proste;te
si
iata"O"-t" du;i be slavade;arth,cadin mdnie;
51
s
\;
F
st
3
ft
T
x5
T
I
\
I
53
vx.
DNSPKE F'T}LOS{.JLPE CARE.E, AVEM"
vu.
glEsFRa mAnnEnAE,A
hcnr,{E$RIt$K_
DESPAE A$EUA.KEArGK Sr nFSFKn
CELA CE SA C[IE/EF{9.,$K
a'-*-
57
inima ta sr
si arligosi, ca nu curnva de m6nie sb ii se umple
nu iocuiesti
,"n"trr se 1i-1stdpaneasc[infunericul raticirii. s[
tlu lucrarea
impreuni cu cel trufa;, ca s[ nu fie luati din sufletul
cearea' De
Sfintoioi Duh si s[ se slligiuiascl in el toatd patima
t eve i p [ zifr r ace stfe l,simereuteveiindeletnic ic u g d n d u ila
vedea?ntru
Dumnezeu.atunci fiule, cu adevirat sufletul t[u va
este slava
sinelumina lui Hristos, ;i in veac nu va pieri' Ci a Lui
si stipAnireain veci' AMIN.
vnl.
DESPRE NANOUIKEA CU DE
ATIANI.JNTI.JLA JUDECATII
parte au
Ia aminte la tine, dragul meu, totdeaunasi vezi ce
locul
in lucrul tlu de fiecare zt, necuuile care te intnmpin['
puterea
cu
?mpreuni
pustiu in carepetreci, agerimeaminlii tale,
muite' cu
iuno;tinlei taG, indeluigutuliniste cu leacurile cele
tlmdduirea
ispitele adic[, rinduite 1iede adevbratul-Doctor'spre
ia d:aci' c0te
omului celui dinl[untru" Ispltele sunt c6teodati de
odatidelabolilegidurerilecelett.upesti,cf,teodat6deiaspaima
ding0ndurilesufletului,cindiliaduceamintedeinsplimdntiriie
darului
,rr.riii de apoi, c6te cdatd ?n altoirea si doblndirea
duhovnicesc
fierbinlelii si a lacrirnilor celor dulci, si a Harului celui
impreun6 cu altele, ca si nu lungescvorba'
ta sE se
Oare in toate acesteavezi fu, cb a inceput rana
vindece;i si seinchidl? Adici patimileinceput-autU tl1],":tLi
pattmr au
Fi iln semn si intrind inl[untrul t[u, vezi ce anulne
59
60
s[ micsoreze
Si iar{i vezi, dacb are putere sufletul'
carea pus st[pdnire pe
desfltirile trupeqti,prin puterean[dejdii'
prin credinla negrhiti
iniml ;i careintlregte simlurite cele l[unlrce'
inima ta s-adesteptat
in adeverireacerornldajduite. si vezi dacr
de ale ei, nu mai este robiti de cele
9i fara s[ ingrijeasc[
care i se cuvine ei'
pa*arrt"gri, .f n"irrr",at petrecein lucrarea'
este?mpreunl cu M0ntuitorul nosffu'
".u "*"
Obisnuieste-tesldeosebegtichemareaeidepovestire'cAnd
desfatiri, d[ sufletului
vei asculta_Iard gustareagrabnici din aceste
statomic'Fenffu c[ din
necontenitaliniEtepentru a lucramereu si
pier desfbtlrile si nu mai
lenea gi trdndlvia ielor ce le primesc'
vincur0nd.Doarpentrueleindrlznestes[zic[omul'bizuindua spus 9i fericitul Pavel:
se pe mlrturia constiinlei saie,ceeace
nici viata' nici cele.dg acum'
,,lniredinlat sunt, c[ nici moartea'
vor putea sl mi despartf,
nici celeviitoare, nici toate celelalte'nu
nu vor aveaaceasti
de dragostealui Hristos" @om' 8' 38)' Cici
cu ele' cele
putere nici necazurile ceie trupesti si' impreunl
nici singlritate'
iuflete,sti,nici foame, nici prigoanl, nigigoliciune'
nicifrrchisoare,nicip'lm";ai*,nicisabie'inclniciingeriiSatanei'
niciputerileluicurnultofeiuriderelemiiestrii'nicimomeala
Satana'nici clevetirile'
slavei desarte,cea carene momestespre
f[cindu-se'
nici ocirile cele cu pr[pldftoate Tnzadat
in sufletul tiu n-au
frate'
Si daci toate aceste seilIne'
saus6lipseascl?rtr-unfel nevoinla
t; t" rt*"rf""*[,
ftt"td;;
si
tur" 9i iinistea tliny;i' trudi fdri folos este"
;;;i;;"*"til*
de i-ai scula' tot
chiar minuni de s-ari*"" phtt mhnata 9i morlii
migc[-{i sufletul
zldlmicie !i s-ar socoti' Deci, de acuminainte
s[ tragl perdeaua
te", !i cu lacrimi roag[ p" MTtYlorul tuturor'
de patimi
viforului
usa inimii ,J" ;i s* smulgXintunericul
;;;
raza
vedea
a
;; ;. cLrul dinliuntml tlu, ca s[ te inwedniceqti
intuneric. Ajutds[ nu fii ca un molt, carevesnic sti intru
"il"l,qi
md lisuse!
62
IX.
DESPRE CONCIZIA SI BIJF{ATATEA
63
il!;1;
mulra,
i* J"640,*L-prlnpi*.a.i'rne
ii p^*t'inde"pdirare
X.
DESFKE FEL{.JL EUFTSA TAZTM
DESAVnngEnnA VIE$XEIW$F{',qF{ECAqTX
SI SA PBEAMAKIFfiPE DIJMNANWU
!
Trebuies[|remonahul,printoatepurtirilesilucrurilesale,
virtulile sale cele
chip de folosire celor ce-l vld pre el, ca' prin
cele stilucitoare ca ni'gte raze' vrljmaqii adev[rului
*it",
ca din crestini o
vlz0ndu-le fdri voia lor si rnlrfuriseasc[ qi ei'
mAntuire' si de
nldejde cu temei, neschimbatl 9i nev[zutl' de
Pentru ca
pestJ tot s6 aletge chtre d0nsu1,ca s6 se mintuiasce'
biserica s6-EiriJice coroaneleirnpotriva vr[jmasiior 9i' 9iqulli
slrAvneasc|faptaluiceabun5,sisliasldinlunne'iarelsise
sale vieli'
fac[ cinstit inaintea tutufor din pricina deslvfusitei
slavaBisericii lui Hristos'
Fiindci
^ *^lr,rd;,vialamonahiceasci este
trebuies[ aibl monahul pwtari bunein toatefelwiie,
tndeplrteze de
adic[ s[ treaci cu vederea cele v[zute, s[ se
C-da43 mala5
65
xI.
CI,JM CA NU SE CI.IVINE CA KOEIJL LT.JI
DUMNEZNIJ. CABE S-A SANACIT DE
sA sE nACnescA FIERBIFTTE,*,ASETEI
A
LUr DE CDLE DUMNEZEIESTI
^qI
CEKCETARTITAINELOR r.,OK, SI ry CE
FEL SE OBI9N[nEqTE FIINTEA SA SE
A]TTESTECECU ADUCEKEA AJVIINTEA
PATIIVtrLOK.
Sunt trei trepte de sporire ale omului. Treapta?ncepitorilor,
ceamijlocie si ceaa celor desdv0rgili.Cel de pe treaptaint6L d:ll
gdndul ii este pomit spre bine, totusi mintea mai are migclri
p[timage. Treapta a Coua este la mijloc, intre pltimire gi
nepltiniire. Si semi;c6 intr-insa g0ndurilecele de-adreaptade-a
valma cu cefe de-a st0nga.Si izvordgte?n acelasitimp lumin[ 9i
67
--
XEX"
DESFKE FBLTJL ftq CNNN SE C{.IV[NA
olwut c{,J
sA snpA $n F{ET'{.JLB{;RA"KE
DHEA"FTA SOCOTEA&A
Ascult[, prietene,daci vrei sXnu se zldlmiceasci lucrarea
ta si zileie tale sI nu fie lipsite de dobdndi, sprecarenidljduiesc
cei ce cu socotin!5petrecin netulbura.re,tu, cAndincepi acestsoi
de petrecere, s6-i incepi cu socotinti, si nu faci aceastadin
pl[cere ca s[ nu fii ia fel cu mullimea; ci pune-li un gAnd in
minte, gi el si-!i fie tndreptar in lucrurile vielii tale. Si intreab[ pe
cei ce cunoscdin experienlI, nu numai din gtiinl6; 9i si nu te laqi
pdnl ce nu vei fi iscusit ?ntoate c[ririle si lucrurile linigtii. Si la
fiecare pas pe care-l faci, cerceteazd,dacLumbli pe cale, sau
69
umblandpeweo cdrareletufalnica'
daclte_aiabltutafarl dinca1e,
adevdra/.a
c[ sedeslvdrseste
Si numaidin lucruri"aatt" ta "" crezi
ietrecerein lini;te.
t"
'"**;;;a"t
igti s[ afli un lucru 9i si ajungip"iiip:::,1j"lrecare
la
aseminiriin ascunsin sufletultiu'
tu fI! s;"'si
fie
"t,pe care-lfu.i, 9iu"i t"noastedinacesteselnne' adevlrul
pas
clteva
-Cand' aceste
f*;ete.lrtu"tai*+ului' Ajungr-fi
!ilittoiF#il
in linistefilnd'
ta'
cuvinte,pnni cet ta f"pf-"nf ln c1f1a
lucrezenesilitcu glndurile
,rezi cbinmintea
'[
se.stipineasc[pentruunele
",;G;i;tut"
celede-adreapta,
9i """t" siL;te s[
estelinistircata'
;;d"ti, utorr.isl gtii,ci dreapti *..ntrita p'If.lFaslujbeitale,
"'"**;it.ra;i;;a"'J-siujesti, aacam
tale' cAtpo1imaimult'
te-aiindepdrt"ta".atpHOit"u tattO"titor serevarsi]1ynet
si dintr-odatap set":ieltiftuid-epe limb[ 9isefacestatomiclin
ticerei
i*t"tff""re."tti f"* i"t"itea lui' si
suflet,atuncise;,ri, ;t ai anaing1il car9a.]qit'1.l1rrlilii.l",*nu
iinistire pareun rucru
ffi;-&,tp;i cagtilafrntrutine' Cl simpia
in simplitatese
fdrb de pre!irtre t"p,"i" dreptilii' Iar petrecerea
;;i ;!t.e.ptt--gi socotitoii' "u un mldular singur'
;;"rqi"-;"
desp#jt de ajutonrlcelorialte'
si fiecarepriieligteOintim^quitqi:titii
sufletultiu, tiecarJ;;t*
curg f[r[ siil pe
tale, itj umple o"rtii t"luirimi' -Eiiacrimile
gard'sprepierzarea
Jru;iiiai, si gtii rc"p" s61isedbschidlun
"a
vr[jmasilortdi'
cufundat
Si dacl din vremein vremeafli' c[ g6nduitiu s-a
?" ,i"J;i;;ffi;i
#9t'
cere
di" 3i'' maimuitdecat
CI
""r"
mai
si
sau
ceas'
y9me de un
,arrJ,riuiuobi9nuit6,"9i'aita!inq.
cadintr-un fel de
bine, si a,rpau.*ur:i;;;;i "imldularele taie
pacglpe$egaTdu*eta!' lt-c1
slibiciunemare,si c[ domneqte
a ?nceputs[-si
acesteanu se # ;; d" rei, s[ stii' cl norul
intindl umbrelePestecortultf,u'
vei afla
.. o vremevei fi petrecutin Jrn1s,t9'
lwd. dacd,Aopa
il iaucu sila
c6 gdnJuril"*p in'tur'li gi stdpinescJufletulsi ele
tv
X[[H"
sI sX
?mE;* *AA"*tom sA xFirKE
EASA"
Unomplindeingrijorarenuvaputeas[fiebldnd,gilini
Penfu cI felul lucrurilor,prin careel suferl,il silestesdsemigte
inspre acelelucruri gi sn gdndeascila ele, t[r[ s[ vrea el, si
72
ffebuie s6 se
risipesc seninltateasi linistealui' Agadar' ciiugdrui
pururea cltre
prr.ra muirr*a fetli iui Dumnezeu 9i vederea lui
adevf,rvrea
bomnul neabituti s-o intind[; asa sl facb" dacb'in
schimbemiqclrile
s1-;i pizeascl mintea, si s[-;i !o*!" ;i si-gi
cu linigte si
cele mici care serpuiesc?nir-insa, si s[ invele
?rmu$ireagrijilor la
socoteascltoatl inffareasi toati iegire4 clci
lui Hristos
monahi, semnestede lenevirein lucrareaporuncilor
gresesccltre cele Dumnezeiesti'
9i aratl c[ ei
t6u' nici pace
FAr[ de negriji, s[ nu cauti lumina in sufletul
dac[ te
gi iinigte s[ nu cauli in lenevireasimlurilor tale' 9i
in-g-nJe'sti
afla numai risipire
tal7,
gnjile
?nmu{i
yevei
mai
nu-ii
lucruri,
de
neincetati'
in mintea sauin rugiciunea ta'iat f[rd de ruglciunea
roade in
te
griji
aLtL
nu te poli apropia de Dumnezeu' $i dacd'
vine risipirea in
suflet, dupi ostenealaruglciunii, numai dec6t
cuget.
cu palmele pe
Dac[ ?nrugiciunea ta, versi lacrimi' te bali
dulcelii acestorase
cap 9i te tlvilestipe jos cu foc, atunci-focul
uimire zboarl spre
o")"gr" inleuniui inin* rale,^si cu slivit6
meu' dupl Tine'
Durnnezeuinirna ta si strig[: ,insetat-a sufletul
CXndvoi veni sl
Doamne, Cel ce tare egtili viu" (Ps' 41' 3)'
a b[ut odat[ din
m|t atbtinaintea fetii Tale, Doamne? Cel care
a clzut' si ce lucru
vinul acesta,.r.t*ui acelastiein ce ticilosie
lui'
nepreluit s-a luat de la dinsul, penlru lenea
ce selinistesc!
Vai, c0t estede rea vedeieasi vorba oelor
pentru cei dezlegali
in adevSr,fratjior, eslemai rea pentru ei' decAt
pe neasteptate'
de linistire! iA precum tiria ingheplui' cizdnd
de oameni'
*du gi'uroci varfwile buruienilor, tot asaadunirile
oricdtarfidemici,oricdtarplreacisuntf.icutesprebine,usuc6
de curdnd inflorite qi
florile virtr:1ii, cele din amesteculcu inima
sufletului' crescut
careimbracl in moliciune ;i in gingl9ie pomul
precum rlceala prea
ling[ izvoarele de ap[ aie poclinlei' $i
-a
xIv.
DESPKD SCHIFTBABEA CABE SE
75
xv"
DESPRE CtrT CE SE [,TNXS.
T'FSC, CANN
Ov
FST SA ,qTEA
@ puCA H,&Da"FE}n,
CA AU TNCEF[xr
-
v6
77
XVI.
DESPRE FEI,{,]RILE VTRT{JTIT..OK
Asceza (pustnicia) este maici a sfinlirii si din sfintire se
nasJecea dintai gustare,din simlirea tainelor lui }Iristos. Si aceasta
se numesteprima rdnduial[ pentru cunoastereaduhovniceasc[.
Nimeni s[ nu seritlceasci in vrlji ;i niluciri. Pentruci nu poate
suflefill necuratin curatl impirl1ie s[ intre, nici sdfie cu duhurile
sfinlilor. F[ sl striluceascl frumuseteacurdlirii tale,in lacrirni gi
in post si in linisteasingurltitji. O supdraremic[, pe careo suferi
pentru Dumnezeu,estemai bun[ dec0tun lucru mare,pe care-l
sivdrsesti flr[ supirare.Fiindc[ o supirare de bundvoie arati o
credinll c[liti ?ndragoste.Iar[ lucrul firi nevoinp cu constiinta
intunecatl se face. De aceea,in supirlri au fost ispitili sfinlii
pentru dragosteacltre Hristos, si nici de curn in vreme de liniste.
De aceea,lucrul flcut f5r[ de osteneall este dreptateacelor din
lurne (mireniior); c[ ei fac milostenii cu lucruri din afar[, si de
aceea,nu au nici un cd,stiginlduntrul lor. Tu frrsl, ostenitorule,
careufinezi patimilor iui Hristos, nevoieste-teintru tine, ca s[ te
lnvrednicesti si gusti din slavaLui.
Cdci daci vorn pf,timi impreun[ cu El, tot impreuni cu El
sllvi1i vom fi. Nu seva prosl6vi mintea irnpreunl cu lisus, dacl
78
Rugiciune
Doamne,invredniceste-ml sI Te cunosc si si Te iubesc,
dar nu prin aceacunoastere,care senastecu rlspAndirea mintii,
din incerclri, ci mX inwedniceste de acea cunoastere,in cate
mintea vlz0ndu-Te, sI prosliveascl firea Ta, ?ntr-ocontemplalie
care furl din minte orice simlire a lumii acesteia.fnvrednicestem[ sl m[ inal! din vedereavointei, carenastenllucirile, 9i s[ le
vdd in nevoinla Crucii; c6ci esteo a douarlstignire, - a minlii ceacareface si ?nceteze,cu slobozenie,lucrarea gdndurilor, ca
si poati mintea s[ Te vad6, mereu?ntr-ovedere pestefire. Pune
in sufletulmeu sporireadragosteic6treTine, pentru ca si ies din
lumea aceasta,pe urmele dragosteiTale. FI s[ inleleg smerenia
Ta, in care ai petrecut pe p6mAnt,in haina midularelor noastre,
pe careai irnbricat-o pdn mijlocireaPreaSfintei Fecioare,penb:u
ca si eu cu dulceqt[ si primesc smereniafirii mele, necontenitsi
neuitat pomenind-o pe aceea(a Ta).
Sunt doul feluri de ristigniri: una esterdstignirea cu trupul;
a doua, inillarea spre contemplalie. $i cea dintOi se naste din
79
Nu se
slobozireadin patimi; a doua din lucrareas6v6r9it5in^du|.
irnp[r6-{e9te'
Mintea
ei'
supunemintea"daci trupul nu i se supune
lui
oaiA ur*prrtrse rlstignegte" $i iar{i, nu se va supunernintea
foarte
Durnnezeu,dec1rOica imerui arbitru se supuneraliunii. E
este
care
greu sdllrnuresii lucurile aeesteainalte,incepitorului'
clrei
In v0rsta prunciei (Ecl. 10, 16): ,,Vai de tine, cetate' al
imp6rat este mai tOnlr decAt tine"!
se
Cel ce ss supune 1ui Durnr:rezeu'cut0nd ajunge de i
da
va
supun iui toate. Celui ce se cunoa;te pe 1ine.,i ^se
impiinryte
sine
de
cunoasterea
tuturor lucmrilor. C6ci
",-riloaster"atuturor. Si ?nsupunereasufletului t[u, !i sevor t"!*t
"urlourt"r"u
tn viala ta, sufletui
clipain bur* ,*"r.nia stdpdneste
ii" *r.-i"
ii, ii t. uop"n* lie si irnpreuni cu ei 1i se supuntoate' Fiindca
pacede la Dumnezeusenastein inima La'Si c6ttimqt"t-fTtt^:
cr
i[tA d" ea, vei fi gonit (1inut departe)nu numai de Ia pattmr'
noi
daci
adeseade la orice intampUri t"ule. Adevdrat,Doarnne'
,rr. t" smerim,nu inceta de a ne smeri Tu pe noi' Cici smerenia
cea adev[rata estemaic6 a cuncstintei ;i cunogtin]a cea ad'evdratd
esternaic[ a isPiteior.
xvfi.
FELT.'ruTAX,SK
DESPKATAX,CUTREA.
1/[KTU[I ST CARE ESTF PT.IISKEA
ffiECAKEITAsx PKIN CA Sfl
DEGSNBMSC"
virtutea ceatrupeasc[in liniste curi]egtetrupul de materia
lui. Iar virtuteaminlii smerestesufletul, si-l strecoardpe el'
80
81
Rugiciune.
Ci, Doamne,Iisuselkistoase,Tir singure;ti putemic.Fericit
estecel ce numai la Tine ;i-a clutat siesi spirijin, si suisuri a pus
in inima sa-FetelenoastreT\r intoarce-leDoamne, de la lume, la
dorireadup[ Tine, ca si vedemce este1ume4 si s[ nu ne ?ncredem
intr-o umbr[, ca si culn ar fi adevlr. innoindu-ne pe noi, innoieste,
Doamne,in mintea noastrl sflrguinladinainte de moarte, pentru
ca in ceasul iegirii noastre si cunoastem,cum a fost intrarea
noastrl ?n lume si iesirea noastrl din ea, pAn[ s[ sfdrsim lucru
pentru care am fost chema{iin via!6, dup[ Sf6nta voia Ta. Si
dupi aceastas[ nldljduim cu gdndui plin de nldejde s[ primim
mirirea, pe care,dupl Scripturi, a gdtit-o dragosteaTE 1aa doua
innoire. Si pomenireaei s-o plnimprin credinlain taine.
de
minlii se face prin curilirea Tainelor' Cl se cur61dmintea
mici
cei
Copiii
toate cdtecadsub simfuri din pricina grosimii 1or.
zice
sunt curati cu ffupu1, 9i nepitima;i la suflet, totug.i":3:ni nu
curl1enia
Cici
despreei ci sunti*uii tu minte (au minteacurati).
*1"9i este aceades[vdr;it6 petrecerein contemplatiacereasci'
cea
care flri de lucrarea'simlurilor se misc[ in puterea
acelei
ale
sus
de
cele
duhovniceascl (a sufletului) sprefrumusetile
lurni de minuni ceresti.
Petrecereain acesteairnpirtjt[ esteintre duhurile subliri,
.o ,tu;ii. a tev1zut1, care au' inletregerea d^e.scoperirilor
dumneleiesti, care se schimbl din ceasin ceas' Si Dumnezeul
nosffu s[ ne ?nwedni""ur.ape noi sI-L vedemp" et in goliciunea
vecii
*laii (cur[1enia?),;i dupl aceeain vedereanemijlocitl' in
vecilor. AMIN.
xvmt"
SI
CAK,EAST'EmAsuruq. CIJF{OS,TINTII
CREDTNTTI
CARE S{.JNTIVIASUKET..E
Estecunostin!6,careprecedecredinla,9i estecunogtinli'
caresenastedin credin1l.Cunostinla,caleo ia ?nainteacredintii,
este cunostintafireasci; iar cea n[scutI din credin!6' este
cunostinlaceafireasciesteaceea'
cunoastereaduhovniceasci.
judecatd
prin care deosebimbinelede rbu, care se ti i"T"tF
in chip firesc binelg 9i rlul' fir[
iireasc[, prin carecunoastem
invl1ituri. Dumnezeua pus-ope eaj1 firea cuv6ntltoare.Sj nti"
giseadaugd.Nu estenimeni'caresi nu o
inv6!6turieasporeste,
aibi. ;i u"rurtu eite putet"a cunoasteriifireqti a sufletului
binele de rlu, si putereaaceasta.se
cuvAntitor,s[ deosebeasci
miscl in el (ln suflet)neincetat.cei lipsili deea suntmal preJos
84
85
XIX"
DESPKE CNEDIr{TA SI DESPKE
!]
SFMREFNE
Om de nimic, vrei s[ afli viala? Jine ?nliunh-ultIu uedinta
si smereni4 ci intru ele vei afla mil[ si ajutor, si cuvinte spusede
la Dumnezeu in inima ta; vei mai afla pe pdzitorul, care pe fa1[ 9i
in ascunscu tine petrece. Vrei tu s[ dob6ndestiacesteaca pe
niste cuvAntdri despre viag[? in simplitate, nu in cunostinti,
pomegteinaintea lui Dumnezeu. Credinla urmeazl simplitS{ii, iar
subtiliti,tii unor gOnduri sucite,ii urmeaz[ plrerea. $i plrerii ii
urmeazdindepdrtareade Dumnezeu.
Cdnd te apropii pentru ruglciune de fala lui Dumnezeu,
agas[ te faci in gdndul t[u, ca o fumici, si cu anima]elecele ce
87
89
91
93
95
XX"
DESFKE CTNST'EADE CARE SE
lNvnnoF{[ctrsrE SFIERENI^&."
sI c.{ p,q
srA rE TKTiAPTAcEA MAr fnnrrn
VrepusI-mi deschidgura,fratilor,ca si vorbescdespreun
subiectfoarteinalt, smerenia;si suntcuprinsde spaimi ca unul
ce stieci va vorbi despreDumnezeu,asacumii ing[duie cuv0ntul
sIu. Fiindc[ smereniaesteo hainda Dumnezeirii.CIci cu eas-a
96
97
s[ nu ne
El cf, este din neamul nostru 9i c[ sti. de vorbl cu noi'
in
haina'
ingrozim de vedereaLui. De acee4oricine s-arimbrlca
trup' acela
p.in .*" vdzuts-a ficut Ziditorulimbrlc0ndu-Se in
prin
asemlnare4
s-a imbrlcat in Hristos. c[ a dorit si imbrace
careDomnuls-aficutv[zutzidlriisale,giapetrecutimpreun[
s[
cu ea, prin omul slu cel dinlluntru ;i prin aceast[asemlnare
c]t
ea'
se faci vlzut de tovar[sii lui de robie' Si se ?mpodobe;te
de
in locul unei haine de cinste 9i de slav[, venite dinafar6'^Si
vlz6ndu-l
asemdnare'
aceea,'peorice om imbrlcat cu aceasti
lui ca unui
firea cuvantitoare si necuvantitoare, i se inchinl
vlzut irnbrlcat
st[pln, ca s[ cinsteasc[pe Stipand 9i^,pe carel-a
Cic.i care
cu^ea'
i; i;tt" aceastasi astfel petrecAndimpt""ll
de a se
iUn*U nu se sfieite la vedereacelui smerit? Dar inainte
putjn pre! avea
destiinui slava smereniei ?n fata firturor, prea
ei
.nedereaei, ceaplin[ de sfinlenie' Dar acum a ris[rit m[rimea
aseminare,
inaintea ochilor i"mii. $i orice ompreacinstesteaceasti
inwednicit
s-a
ei
ptii mijlocirea
ori in ce loc *
""0"I-o. vedeiea (s[ vad[)' Flcitorului 9i
primeasc[
flptura s[
plasmuitorului ei. De aceea,
-anici wljmasii adevirului n-o defaiml
peea,desicelceadobOn-dit-oestelipsitdeoriceiucruf6cut'ci
coroanl si
cel ce s-a deprins cu ea' estecinstit ca si cum ar purta
haini de porfir6'
'
r. niciodati nu-l
urlste vreun om' nlc1 nu-l
-,, l rrr|
Pe cel smerit -:^:^,r^+x
il iubegtepe
rineste cu vorba, nici nu-l disprefuiest".ci riitto"l
il iubesc
toli
Siephn"f lui, ei este iubit de toli' Iubegtepe to,ti'--si
ca pe
fog il doresc si in tot locul unde se duce' il primesc
p"
i'g"i al lumini'i, si-i dau cinstire"inleleptul 9i inv6litorul'
irr, "t.
de-arvorbi,suntsilili,sltaclirrfalaceluismerit.C[lui?idau
lui, a;teptdnd
r|ndul s[ vorbeascf. Ochii tutwof staulinti la gura
ca pe al lui
lui'
cuvdntul
si grliasc6 weun cuvflnt' fi toli agteapti
care-gi
Drinnezeu" Vorba lui esti ia fel de scurtl ca a sofistilor,
1or.Cuvintele lui suntmai dulci auzului
l* u i,.""r.are glndurile
Chiar de ar fi
ielor inlelep t1, {ecitfagurul de miere penffu gatiej'
98
99
101
XXE.
cuFr sE FOT,OSE9TE OMI'JL tN
A.PKOFTEREA INIMII I,IJ[ DE D{']T[NEZBU
9I CA"RE ESTE PRICTNA, PENTKU
C.dKE.[ VINE L{J[ AJ{-I'[OKUL; 9H Ct'tFI
VINE OMTJLLA SIUERENTE
Ferice de omul care-sirecunoastenepulinfa-Fiindcl aceasti
recunoasterei se face lui temelie si rldlcind 9i inceput a toatd
bunitatea. c[ci de ar cunoaste cineva cu adevlrat 9i ar_sim]i
propria lui neputinp, atunci si-ar aduceimediat sufletul din lenea,
iare ?ntunecicunoasterea,si ca o comoatdu sffangepentru el
paza.D a nimeninujsi poatesirn{i neputinla,dec01numai at*nci,
cand inceteaz\ o clipd,sd fie ispitit prin chinuri, fie trupesti, fie
sufletesti.C[ atunci asemlnandu-Eineputinlalui cu ajutorul de la
Dumnezeu,va s[-si deaindatl seatna,cdt e de mare ajutorul. Si
iar[si, cAnd isi va vedea mu{imea meqtesuguril'or' pbzkea'
inftdnarea, acoperirea gi indrdgirea sufletului sdu,prin care omul
Sau
a nadljduit s[-i afle sufletului o bun[ n[dejde, dar n-a putut.
dacl inima lui nu se alin[ din pricin6, ci-i e teamd si se cutremuri
102
i03
105
XXII.
DESPRE FET,URILE NANN;UIN f;N
DI.JMF{EZNIJ.S[ CTITE SE CUVillE SA
1,07
109
XXIil.
DESPKE DKAGOSTEA DE DIJTilNEZE,U.
DESPRE LEFADARE SI DESPBE
o AFLA"Tq
in nupnnzuu
ODIHNA PE CARE
111
173
r14
115
G- '
r17
t19
XX[V.
T}ESFKE SEFTNALEqT FAFTET,E
DKAGOSTET
DE D{.]IVTNNEE,U
123
Despresmerenie
De vei vede4 c[ ai pace de supdrareapatimilor,mai inainte
de a intra tn cetateasmereniei,- sd nu te increzi in tine: fiindci
vrijmasul dintr-un loc de pOnd[, pOndeste.Ci dup[ odihnl
lgteapt6-te ia mult[ tulburare, si supirare. CI de nu vei trece prin
conacele virtutilor, nu te vei odihni de truda ta, si nici nu vei
putea s[-!i tragi sufletul,p0nl nu vei ajungela conaculsmereniei
tale. Doamne,invredniceste-nesi pe noi, sdajungemla smerenie.
AMIN.
724
-t-
XXV.
125
rz7
XXVI.
NEINCETAL
DESPKE POSTT.JL
SI DESPBE CONCENTRAKE, CAfiE SI.JNT
LJKFIARTLELOR- qI CA PRrN
CIJNOSTINTA CU SOCOTINTA AFLAJTT
TREBUINTA ADDVA"KATA A LOK.
?
et
r28
129
731
r3z
733
r""ti*"jiffitlli:11::ltiiunnari{iprmantesti,osreni
cd;i-auru*,.1"?i1tji?#.::HT,*.#
f:_f'r:or
ti rr-eaz
1 ir"ia
ri. ca somnut
esteinruditcu
"-r* u
preint6mpin*"
mo4ii."r"i aa"uarur",,.
-, r*
ilrfi:Hl::t""
imp
;;
ooobi ;,,:ffi::Jt'? X'J,l
;li
T":,,,:i,.i
'' si nu te coOi sd mori pentru acele
Nu pregeta
lucruri
qentrucare(prin care)vei fi viu. ce
r.rioi*"u
suflet'rui
este
detranddvire.si defdimareu.u"
semn
arat6'cd'estebirnav.d3 doud *u,,'a lor ceabun6.omui fricos
u"ri,-uai"ade iubireade
ftup si de
?mpulinarea
credinlei.raraiubireaa"*
esreserrndenecredint,.
;:f;":?B$*y_'p*u'" p";;;;;
antdcdare
din,oi,un",,r
-'-l::"'.'#:i;:ii
E:gH:ji'9'i:'ffi:,:i
rii"a"aneo":oea
ar
u,**uilX1Jf;ffi::fr
constiinleisenasc;il_:y,:::l
ilffi:
prin mdrtrtriaceaadeviratd
a min,tii,avem,
nidejdeaceacdtre
r;;'A*i"-*hf'
9**.r"".
constiin
c6 0mul nu-i de fel.os,nriit
aceea,
o- r*t*!a
lui, ci ar fi uitrt sa-si
indeprineascidatoriile,
iro; ;;,""i"j t* Dacd?nsi
inimanoastri
nu seos'ndeste,atunci
uu"* i"Orar.rlAa
Dumnezeu.
darindrdzneataceacitreDunil;'r#:i:::^y"t"r-?
Asa
"ao"
virrutitor,
siprinconstiin{a
arpa"lie
O"ffi:?t;:tr ;1trJ:?
ilf#fr*:5
;;;;;e
nadejdein
Dumnezeu,
denevoie,
ra'riu;.ur"a
trupurui,
stdpanui
135
Despreticere qi tin{te
Omul poate sI tac[ pururea ;i sX plzeascl linistea, din
acestetrei pricini. Fie pentru slava de la oameni, fie din rdvna
fierbinte pentru virhrte, fie c[ este inlluntrul lui de vorbd cu
Dumnezeu si mintea iui este atrasl de convorbire. Cine nu are
cele doul din urml pricini, de sigur c[ s-aimbolnlvit de prima,
ca de o boall. Nu aritarea faptelor celor multe si diferite, care
prin trup se sivArsesc,se numestevirtute, ci inima preainleleaptd
in nldejdea ei. Clci ltnta ceadreapti o impreunl cu lucrurile cele
dupl Dumnezeu.C[ mintea poate slvdrqi binele ;i fdrl faptele
trupului, dar trupul, f[ri foilelepciuneamintii, orice ar face, nu
poateaveanici un folos; dar omul bun nu selas[, cdnd tlrd prilej
s[ fac[ bine, pAn[ nu-si aratl dragostealui cltre Dumnezeu,prin
ostenealaiucrlrii lui. Prin cea dintAi rdnduiall, sporestetotdeauna,
prin, cea de a douauneori sporeste,uneori nu' Dar sI nu crezi cd
este pulin lucru, ca omul si se deplrteze pururea de pricinele
patimilor. A Dumnezeuluinostru s[ fie slava?nveci' AMIN.
xxv[.
DESFRE PORNIREA TKI.JPEASCA
(A TRLJPULU)
Mldularele cele mai de jos ale trupului lucreazl printr-un
instinct, f[r[ gdndurile cele iuli de pl[cere necuviincioasl, care
cu flacir[ sqmisc[ si impinge sufletul spreticllosie, f[r[ itrvoirea
sufletului, instinct, care cu siguranll se naste din slturarea
pAntecelui.Dacl ins[, oricdt[ rnnduiali 1ii in hrana ta, totusi
136
t37
XVNI.
DESFRE PRIVAGHEREA iT'{ilMTUL
NOPTTE,S[ DESPKE FELIJRXI,ENtr.
CAnd vrei s[ slujesti cu priveghere, cu ajutorul lui
Dumnezeu,f5 cum iti spun eu:
Pleacd-1igenunchii si te ridice, dup[ obicei si apoi, s[ nu-!i
incepi indat[ slujba ta, ci mai intdi roag6-te, si dupi ce te-ai
mgat, gi !i-ai pecetluit inima si mddularelecu semnul de viati
139
RUGACII.INE
Doamne Iisuse, Dumnezeulmeu, Ce1ce cercetezizidrea
Ta, Clruia ii sunt xdtate (carecunosti) patimile me1e,si neputinfa
firii noastre, si tdria w[jmasului nostru, Tu insuli apdr[-mi de
r[utatea vrljmasului celui de obste. Fiindcl multi esteputerea
lui, si firea noastri esteticdloasl si neputincioasl esteputerea
noastrl. Tu dar, Prea Bunule, Cel ce stii neputin{a noastri, si
portj povara sl[biciunilor noastre,Insufi mI pdzestede turburarea
gAndurilor si de potopul patimilor, si vrednic ml f[ pe nine de
aceastl sfAnt[ siujbS, ca nu cumva cu patimile mele sI-i stric
dulceala si sI fiu rusinat inainteata.
Trebuie si pomim spre slujba noastrf, cu totul slobozi
(desfdculi, dezlipi,ti), firi nici o turburare. Si de vom vedea,cf,
nu mai avem vreme, si se face ziud, fdrh ca noi si fi terminat
siujirea, si trecem pesteo slavd sau chiar peste doul din cele ce
zicem de obicei, ca si nu vie turburarea ca s[ piard[ gustul
slujirii noastre,si ca nu cumva si turbure citkeaPsalmilor de la
ceasulintAi.
Dacl in vremea slujirii, gOndul ili vorbeste in qoapt[,
zicAndu-ti: ,,grlbeste-teun pic, ca si sporeasc6lucrul gi sI termini slujba mai cur0nd", tu sI nu asculli. Si dacl mai tare te
supirl gdndurile, intoarce-tede grab[ inapoi cu o slavI, sau cu
cdte wei, si fiecare stih, careare chip de rugdciune, zi-|cu luare
aminte de mai multe ori. $i daci iarisi te sup[r[ gdndurile,sause
adunl impotriva ta, atunci lasd citirea stihurilor, Ei pleac[-li
140
141
XXtrX.
DESFKE ToATE cAITn CE NE APRoFIE
DE D{.liqNnzEU, $I CAKn SE DESCOPERA
triPgIjLIN TNVREFMA FRTVEGHERII; 9I CA
CEI CE T.JKFIEAZAACEASTA PETRDCERE
cu FITERE
sE nnAnnsc h ToATEzrLr;r;n
VIETII LOR.
Omule, si nu crezi ci este vreo nevoinli mai rnare decit
priveghereacea din timpul noptii, intre nevointele monahilor.
intr-adevlr, frate, ea este mai rnare dec6t infrinarea, si mai
trebuincioas[. Si dacl ascetulnu s-ar risipi si nu s-ar turbura cu
lucrurile cele trupesti, si cu grija de celetrecltoare, ci s-ar feri de
lume si s-arpdzi cu privegherea,mintea lui in curAndar zbura cu
aripi gi s-arin6$ala frumuselealui Dumnezeu,si ar ajungecur0nd
ia slava Lui, si ar inota spre cunoastereacea mai de presus de
cugetareaomeneasc[,fiindc[ ar fi usoar6.Pe monahulcarepetrece
cu privegherecu socoteali,s[ nu-l privegticape un omin carne
si oase.Ci nevoinla privegherii cu adevdratrAnduial[ tngereasci
este. C[ nu se poate ca cineva s[ petreacl mereu asa, fdri si
primeasc[ haruri mari de la Dumnezeu,ca unul care etreaz, ffie
o inimd treazd, si mereu isi indeletniceste gdndul in grija de
Dumnezeu. Sufletul care cu acest fel de nevointl petrece, ;i
striluceste,va primi ochi de Heruvimi, ca si priveasc[ si s[ vadi
mereupriveiisteacereascd.
Eu socotesccI estecu neputinp, catot cel ce cu qtiinld si
socoteall,a aless[ faci ostenealaaceastamare si dumnezeieascl
si a vrut sl poarte greutateaaceasta,si nu se nevoiasc[ in mod
142
r43
145
XXX.
DESPKE
MULTUMIKEA
PE CARE
TRABT,NE S-O ^ADUCEM LIN DI,JMNEZE.V,
r46
i-F
r47
149
=-F
i51
753
XXXI.
DESPKE
FETUKITEI,E
FEL{.JRT ALE
sogofrngrr ln LTNTFTTRE,
gr DESrKE
pnNTrr
sT+pAruREn
gr DESPRELmruTErE
E[ TN POKNIKEA
MTSCARII,OR FTTIITII IN
ESTA
HGTAFKUL FIH,ESC AL
TRACg
HOTARUH,, NU
FEAT ESTE
XXXIX.
g}MSPKE KUGACTUF{NACAA CfiJKAgA
{PqrffiA}
Precurcl ioate legile si pr:runcile date de Dumnezeu
aan:reninar
se iritind, in p::;s1s3ior, p0n51acurilia inirnii, dupl
cuul spun Fbrinlii, tot astfel toate felurile si toate farmele de
rugXciune,cu case oamenii se roagl lui Dumnezeu, se iretind
pAni la rugiciunea pur[, clci si suspinurilesi ingenuncherile si
155
757
in u n e le
o n u m esc,,ca le ", in unele,,cunostinli" ,
cdt
de
felurite
numiri
dau
min1il".
Yez|
,,contemplalie a
Pirintii lucrurilor duhovnicesti ? C[ci numai lucrurile de aici au
numiri bine hotirAte. Iar pentru lucrurile veaculuiviitor, nicidecum
nu sunt numiri bune si adevlrate. Ci estenumai o cunostinli
simpll, mai presusde toat[ numirea, si de toati slava, si de toatl
culoarea gi de toat[ forma, si de orice alcltuiri de nume. De
aceeacdnd mintea li se ina116din lumea aceasta,aritirile si
Pirinlii le numescasacurn voiesc,fiindc[ nimeni nu stie numirile
ceie adevlrate.Dar penffu ca sd se dea vreun sprijin gdndurilor
celor sufletesti,pirinlii se folosesc de numiri si de pilde, dup[
cuvdntul celui intru sfinli Dionisie, care zice c6:,,De pilde si de
slove si de toate nurnele cu putinl[ ne folosim, pentru ceie
simlite." Iar6, cAnd prin lucrarea Duhului, sufletul se misci
spreceleDumnezeiesti,atunci simlurile si lucrarealor ne sunt de
prisos.Tot asane sunt de prisosputerile duhovnicestiale sufletului,
atunci cAnd,prin unirea cea necuprins[, sufletul se va asemlna
cu Dumnezeu si cu raza luminii celei de sus va fi luminat, in
orice miscarea sa.
Asa dar,frate, fii incredinlat, c[ minteapoate sL socoteascl
misclrile sale,p6ni la cur[1iatr ruglciune. CAndajungeacolo, si
nu se intoarce inddrit, si nici nu plrisegte ruglciunea, atunci
rugiciunea lui seface un fel de mijlocitoare?nffecele sufletestisi
cele duhovnicesti.CAtd vreme se miscl, este sufletul in partea
rugiciunii sufletesti, dar cAnd intrl in {ara (partea) duhuiui,
inceteaz6,rug[ciunea-CIci ?nviata viitoare, sfintii nu cu rug[ciune
sevor ruga-_ cl mintea 1orva fi absorbiti de duh - si cu uimire
se s[l[sluiesc in bucurie si slav[. Tot asasepetrec iucrurile si in
noi. CAndmintea se?nvrednicestes[ sirnti fericirea viitoare, uiti
de sine si de cele de aici, si nu se mai migcl de fel. Pentru aceea
cu bunl nddejdeindrlzneste oarecinesi spun5,c[ stipdnirea de
158
sme a voinfii,
si. cilduzegte orice faptd bun6 pe
care o
T::
facem, si orice r0nOuiii
a rugiciunii, fi" d" trup, fie in gAnd;
ba
cdl'uzeste pre insdsi mintea,
.*" i*par'leste pestepatimi, prin
simpri.
c6ndins6or'nduiara
ouhuluio"ir*oi"go-ri raf an"u"
mintea,careesterdnduitoare
si agdndurltor,
affi
stap'nirea de sine se ia de la",irJ*if"r
fre
nu va avcq',,nin+;
intrup,
o""ut"
ro:i#;':,il"6;3,:.tT;;;Hl;ffff
scripturii' Asa
dar, la cel carei,r i"r"r acesta
ff.firgi;scr
sis6nuingrdute
minlitorsd_si
a lrrr"i o"
"
cd preaslivitrucrulu".rfr,
rugdciune.
"";;;^htfbr dec't numaiprin
De acee4dupAmlrruriu
fi.ingfor, poartinumireide
rugi'ciune' c'ci minteagrin
rug,ciuti"
cdl'uzitd,spreaceasti
fericire,gi ruglciunl ii
"rt"
!i
in
urtaweme,ean_are
loc' cumlimpedearata 9rt9-;rt"t";;
yriglr"'pirrriir"t Crciamvizutcbmulti
sfinti,- si aceasra
scriesi r" ,iiEi;'i; - o*u
stauar
rrr rutilsrun(
rugdciune
si
mintea lor e ripit5.
,
i59
161
xxx[I.
DESPRE CTIIPLJLKUGACIUF{tr, pr DESpRE
ATTE LUCKI.JRI, CARE IT CMT NECESAR
r62
Desprepizirea amintirii
Daci amintirea lucrurilor bune improsplteazi virtutea in
noi, c0ndvorbim despreele, apoi e limpede ci si amintireariutilii,
c0nd ne aducemaminte de ea, improsplteazdin mintea noastrd
pofte ur0te. Deoareceamintirea unora saualtora dintre acestea,
intipiregte un chip deosebit al lucrurilor 9i il scrie in gdndurile
noastre, si ne arati ca si cu degetul, fie curl1enia gdndurilor
noastre, fie inillimea vietpirii noasffe, 9i intireqte intru noi
gAndurile si pomirile, fie spre cele deadreapta,fie spre cele
deast6nga.$i ajungemsI le g6ndim pe ascunsin mintea noastrd.
r63
Desprefelurimea dragostei
D.ugosteapentrufipturi esteca o lamp6
micutd,a clrei
_ ..
flacrrr sehrdnestecu untdilemn si trumina
ei sefaceasa:sauca
un pdrdueste,care
din ploi si a cdrui
;;
"urg"
?i lipseste apa.
"G";
"rl,,_u,
Dragostea
inse,
care_si
are pricina
land
?n
Dumnezeu'
ca un izvor izvorlste,si
lui necurmati.este
(fiindcdDumnezeuinsugiesreizvor
"rr.g"auu
ui;;;;;;;-i'"n1",,
lipseste
niciodatd.
gi rispAndirea
Sa Stii
), de unde vine trAnd[via
TrAndivia vine de la tr0ndivia mintii si rispOndirea din
nelucrare,din necitire, si din vorba desart[, sau din imbuibarea
pdntecelui.
Cum trebuie si ne impotrivim gindurilor, ci s[ ne lisim in
voia lui Dumnezeu (si ne aruncim inaintea Lui)
C0nd omul nu se mai impotrivegteg6ndurilor,seminatede
vrljmasul intru noi, ci le taie vorba prin ruglciune citre
Dumnezeu, aceastaesteun sefiIrl, c[ mintea a aflat inlelepciune
166
Desprelacrimi
Lacrimile din wemea rugdciunii sunt semnelemilei rui
Dumnezeu,de care s-ainvrednicit sufletul pentru pocIinla lui; si
mai aratd cd primit a fost sufletul si a inceput sd intre tn cdmpia
curiteniei prin lacrimi. c[ dacr jandurite nu se vor ridica din
cele pieritoTe gi nu sevor lepida de la sine nldejdea in lume, si
dacl nu se vor apuca sI dispreluiasci lumea, gi nu vor incepe
sr-si pregdteascdmerinde bunr pentru iertarealor, si dacl nu se
vor pomi in suflet gAndurilela oricare (sfinli) care sunt acolo(in
pentru ci lacrimile (curg) din
cer)
_ochii nu pot virsa lacrimi.
gOndurilecele necontenitcurate,din concentrare,din ganaurite
multe si dese,care in toatl vremea rrsar, gi din amintireaunui
oarecareiucru subtil, carevine in minte, si mdhnesteinima prin
amintirea lui. Acestea inmullesc si sporesc'si mai mult
lacrimile.
767
XXKV
DESPKE IqETANIT SI ASUTECT.IVTNTE
S[ nu socotesti pierdere de vreme, r5.pirea (extazul)
rugdciunii, caie se fage firi rlspdndire, cu concenfraresi ?ndelung,
sub cuvdnt cd ai pdrisit citirea de Psalmi. indeletniceste-temai
bucuroscu metaniile, deci cu stihurile,in ruglciunea ta. Ci. de-!i
va da rugbciuneamdni de ajutor, eafine locul slujirii. Si dac[ in
slujireaaceast4{i se di darul lacrimilor, sdnu socotestidesfitarea
168
1,69
Rugiciune:
Hristoase,plinirea adevirului, fi ca s[ rlsar[ adevlrul Tlu
in inimile noasffe, gi si gtim sI mergem in calea Ta, dupl voia
Ta sfAnt5.
CAnds[mAnla unui g0nd rdu estein tine, fie gAndul ceior
indepdrtate,fie g0ndul amlgirilor trecute,si ndrncetatseinfl1i;eazd
minlii tale, s[ stii Artr-adevdrci el (g0ndul)!i ascundeo cursi, ci
degteaptl-te,ca s[ fri treaz la vreme. Si daci gAndul este din
parteacelor bune si drepte, afld"cL Dumnezeuvrea sI-!i dea un
anume fel de via16 si gdndul se misc[ de aceeaintru tine, mai
mult decdtde obicei; iar de estegdndul intunecossi te indoiesti,
si nu poli cunoastelimpede, dacl esteprietensautdlhar, apirltor
sau pdnditor, ascunsin chip de bun[tate, atunci s[ te pregitesti
impotriva lui, prin ruglciune intinsi, si slrguincioasi, ziua si
noaptea, cu priveghere indelungatd. S[ nu-l alungi, nici sI nu
stai de vorbi cu el, ci rugf,ciuneacu deadinsulfd pentru el. Si sl
nu incetezi de a chemape Domnul. $i Ei ilivaa,riltatie, de unde
estegindul
177
Despreticere
hdrrzneste ticereamai mult decatorice, pentruca s6-1ifie
El aproape'spre folosur tdu. ci limba neputincioas[este
sd-l
tdlcuiascS.Mai intdi sr ne silim sr trcem, si atunci din ticerea
senastein noi ceva,carene povrtuieste(cdl6uzegte)
spre
leasta
insSgiticere. si de vei pune inceput acesteipelreceri(vie1ii, nici
nu stiu cdti lumin[ i1i va risdri 1ie de aici. s[ nu crezi
frate, cf, cele ce s-au zis, despreprea minunatul Arsenie,"*ru,
_ c6,
venrn{ plrinlii gi fra1iis5-lvad6 pe ei, ii primea si sedeaimpreunr
cu ei in ticere si tot in ticere ii slobozea,- le frcea sfantul
din
voia lui, ci le f[cea pentru cb,derainceput se siiisespreticere.
in
inimi senaqteo dulcea{[din slvArgirealawemea acesteinevointe,
si cu sila face pe rrup sr rabde in liniste. si belsug de racrimi ni
se na{te din aceastinevointi. in contemplatiaceaminunali, inima
sirnte unele (urmlri ale tlcerii) in chip deosebit,c6teodat6prin
nevointe, cdte odatr prin minune. cr se rnicsoreazd inima,
flc0ndu-se ca un pmnc. Si, inainte de a ?ncepes[ seroage,curg
lacrimile. om mare estecel ce si-a cdstigatin suflet, obignuinla
de a rdbda cu trupur. Dac[ pui d"opu.t" toate faptere
vielii, si de
altathcerea vei vedea, cd"eaprecump[neste.oamenii au *ott"
p5.reri,dar cdnd cineva se apropie de t6cere, e de prisos,
si le
pdzeascr.si omul seridicd atunci, deasuprafapteloi, fiindc[
s-a
apropiat de desrvOrsire.ci rrcerea ajuti gi la linistire. si cum
se
poate ? pentru c5.atdtavreme, c6t trdim cu mulgi la un
loc, nu
putem si nu futahim pe nimeni. c6 nici feicitul Arsenie,
cel
asemeneacu ingerii, nu s-aputut feri de inlniri. Cf, a cunoscut
bdrbatul acela,preavrednic de fericire, cd-i estecu neputinfd.
si
ocoleasci intampinareadin partea pdrintilor si a fralilor, care
erau cu ei si la iesireala biseric[ si aiurea,precum si intalnirile
772
l tJ
175
XXXV.
DESPRE PKICINILE PENTRU CARE
OAMANII CNT SUFLETESTI PKTN
RUGAcI{.'FIIT
Bine estecuvantati cinsteaDomnului, Carein fata noast'i
deschideusa, ca s[ nu-L mai cerem decntpe D0nsu1.cdci asa
pirdsim toate si sufletul nostru merge numai pe urmele Lui, ca
unul care nu mai arenici o griji, care l-ar puieaimpiedica si-l
contemplepe Domnul.Pentrucd, dragii rnei, pe mdsuri ce mintea
p[rrsegtegnja de celevIzute, cugeti la n[dijdea celor viitoare,
;i
pe mrsura inaltnrii ei pestegrijile trupului, si a ?ndelebriciriiei cu
acelea,in aceeagimlsur[ se subliazr si sfi'ilucesteprin rugdciune.
si pe cdt.trupui se desfacedin ieglturile lucrurilor, tot pE at6t se
desfacesi minte4 si pe cdt mintea sedesfacede leg[turilb grijiior,
pe afl se striluceste;gi.pecAt strllucestemai muli, se suUliaza
;i
se ridicr peste gandurile veacului acestuia,care sunt piine de
grosollnie. si atunciafl5 mintea sl priveascr spreDumnizeu, ca
la Dumnezeu,si nu ca la oarneni.CAci,daci.bmul nu s-a f6cut
vrednic de o descoperire,el nu poate s-o cunoascd.Si dacd.nu a
ajuns la curitie, nu poate atreaganduri strilucito*r] ,u si vadi
C-da43 coalaI 2
177
119
XXXVI.
DESPRE F,dFTTJI,CA F{U TREBTJTESA
DOKXM SAU SA CEREM SA AVEM
$EFINE VAZUTN PE MAENTLENOASTKE,
cAno NUEsTENnvoTE
181
r82
XXXVII.
DESPRE CEr CE VTETTJTESC
LANGA
DT,JT|NEZEU
$r ifl rnrnnc zrLEjLnr,oK
IN VIATA
DE CTJNOASTEnE
rt
Un b[trdn a scris pe pere,tii chiliei sale multe feluri de
-cuvinte si de g0,nduri.
$i l-a intrebat oarecine: ,,Ce sunt
acestea?"Si a rlspuns bdtrinul: ,,Acesteasunt gdndurilecu
drepta-te,care-mi uT dg
]1lngerul, care petrecefaige mine, si
ac*steasunt gindurile firii celei drepte, cme se pornescin min;.
si le scriu, cdnd imi vin, pentruca in vremeaintunec[rii mele sa
cuget ia ele, 9i eie si mi izbiveasc[ de rit6cire...
Ait bitr6n, cdnd gdndurile lui se fericeau, zicOndu_i:,,in
locul lumii acesteia,trecdtoarete-ai invrednicit de nepieritoarea
183
185
XXXVIII"
--
T87
peceisanito;i.
yarbegte
d; Gtdii
,aneor.u
vindintrezvie
189
XXXIX.
191
rur,
DESPRE A DOUA LUCKAKE CARE
sE nacE in om
Er]. o altd.l]rcyredupdaceasta,
c6ndomulsepomeste
__
- , . in ;i
pe
viala
lui
imbundt[1iti,.pi
ajunge
si sesuieli treapta
?Te
pociinlei,
;i seapropiesdgustedin cont&nplafiesi din ruciarea
acesteia,c6ndHarul de susil cuprindepe om,
;i-i facesr guste
din.dulceatacunoagteriiin duh- Asta se incepe
.u* uruiMui
intai, omului i seadevereste
purtareaceadeg'je a rui Dr:innezeu
fali de oT,.gi se lumineaziin dragostealuipentu fire, si se
minuneazdderOnduiara
pe careo af u fipturilor, si oegrila rui
pentru ceie cuvantitoare.Apoi incepeomul sa simtai,ri""uru
iubirii deDumnezeusi focul ei, care-rardein inimd,si aprrJe
gi mistuiepatimileceletrupestisi sufletesti.
si u.rurtup,it"r" o
simtecineva,afunci,candin firea tuturor'ruciurilor, fi oricei
;i
se ?nt6mplI,cugetl cu inlelegere,le cerceteaz,E,
siid;uOecepe
ele,ca om duhovnicesc.
Apoi, prin aceastimultdp*ui" degrij[
fi buni ;tiinld a iui Dumnezeu,omul incepesaimte aorut Oe
si deodatiseimbati cu dor,.u,i
un vin; elnu_si
lTT"i"l,
slmte
trupul,
mintealui rimOnein uimire,"u
inimalui esterd_
3a.1
biti dupdDumnezeu.
Si a;a cum am spus,estecaun om beatde
vin. f i in misurai'r carei'se intirest"ii*1ut liuntric, in aceeasi
m5'suriseintirestelj cgntenrytalia
aceasta,
;t n" .at ," n*"oi"ri"
omul,si-;i spordasi[rria1a,
pdrindu-r",.itind, rugAndu_se,
tot pe
atit se int[reste si se adevercazd,
in el puterealor. Adevlrat,
a$eydrat,fra1iio.|,acestuiai searramptr
i cateodaasd
ui.iede sine,
si uite cl poartl toup,ginu mai stie,c6 e in lumeaaceasta.
Aceastaestetnceputulconternplafiei
duhovnicesti
in orn si
descoperirilorminlii,
ciprin
ei
*irrtea
rp*$t"
?" ;;;;
ry."p^"ql
gi se?ntdreste
si se.inarFsprecelilaite, caresunimai presusde
rrea omeneasc[.
Si pe scurtspun,ci prin mdnaei semutl la om
C-da43 oala 13
193
XLI.
DESPRE PACATELE CELE CU VOIE SI
CDLE FaRA DE VOIE $I CELE CARE SE
F:ITCDIN ftTTNUTLARE
Sunt plcate pe care le face omul flrl vole, din neputinfi, 9i
pdcate
cu voie, din negtiinfl. Si iarlsi, cineva poate plcdtui
sunt
din intAmplare,sau gi din obignuinli cu r[ul. Aceste toate feluri gi
chipuri de picat, de;i sunt la fel vrednice de mustrare, sunt totusi
diferite in privinlairedreptirii si unul estemai mare decdt ce151alt.
mai mare, si
Si
, adic[ musfrarea si poclinla pentru unul este
pocdinla seprimeqtemai anevoie;pentru altul, iertareaestemai
aproapede picat. Ca qi Adam, Eva si $utp"l", toli au primit de la
Dumnezeu,iert.ateaplcatului 1or,insi au mostenit blestemul in
chip deosebit;aqa qi fiii 1or. Asprimea pedepseieste mlsuratf,
dupl g0ndul pe care l-a avut cineva (intenlia) 9i dupi dorinla
spre plcat. Dac[ cineva, fdrl si vrea, estetras io picat, din lipsi
de grijl (nepisare)fali de virtute, fiindclnu o lucreazi, cu toate
cf,-i estegreu s[ r[mAn6 in pdcat, totusi pedeapsaii estegrea. Si
dac[ din int0mplarecineva, cu Toati grija lui, esteispitit de vreo
gresal6,se silegteindatS,fiindci f[r[ indoialh"vreas[ se cwlte.
194
Sfaturile CuviosuluiMartinian
,,Fiilor, dacl intr-adevir suntefi nevoitori si cu luare aminte
la fapta cea bun6, si daci aveti grijl de sufletele voasffe, s6
aduceli mintea voastrl inaintea lui Hristos, curatd, si s6 lucraii
toati fapta, care-tresteplicutd Lui. Ci se cuvine sd luali asupra
voastr6,din pricina Lui, tot rlzboiul pe care-l stdmescimpotriva
vgastrl, patimile firii, si atragercalumii, si petrecereain ea, si
rruti,!ile cele multe ale dracilor, cu care vd intimpinb dupi obicei
gi orice curs.{a 1or.Si nu vI temeti, cindrdzboiul e des si aspru,
si sdnu vi ?ndoiti,cdnd rdzboiul e lung, si s[ nu slibiti, nici s6
196
197
XLII"
DESPRE PUTEREA SI LUCRAREA
198
#^naqilri q,,s*,
(/)
"i constiintei
r^dutatea
fapteirele,seprefacec[ n-o stie.Mustrarea
ins5, aratl ci el cunoasterdutatea.si greamustrarei ss arai[,
fiindcdgtiesi seprefacecr nu stie.A Dumnezeuluinostrus[ fie
slavain veci.AMIN.
XLTH"
DESPRE rAmnnA gr FERTREA DE CEE
r,ENE$r gr TKANDAVT Sr CA DrN
AEKOPTEKEA DE ACESTEA., SE FACE
201
202
203
205
247
XLfV.
208
209
211
zlz
2r3
K,V.
I'trL()STIVIREA STAPANULUI, FENTKU
215
XLVI.
DESPRE CHIPIJL DIFEKITDLOR ISPITE.
217
ISPITELECELORIUBITI DE DUMI\EZEU
ADICA ALE cpI,cin sMERITI.
,
Ispitele care vin din varga cea duhovniceasci, ca s[ exercite
si sr incerce sufletul sprepropisirea sporur sufletesccu care
9i
sufletul se lupti, sunt acestea:trAndivia, greutatea ffupuiui,
2r9
DESPRENANNANE
Ascultl acum si alt chip de ispite. Toate imprejurd.rile
;i
toaJfenecazurile, care nu au pafte de ribdare,
uor- fi indoit
pedepsite'cr prin r6bdare,omul leapddi primejdialmpulinarea
-maici
sufletului este maic[ a muncirii. Iar rdbdarea
este
a
m0ngAierii, ;i este o putere, care se naste din inirna
largl. Si
aceasg putere omul n-o afla in necazuri, decdt cu
rraror rrli
221
Despreingustimeasufleteasci
CAndvrea Dumnezeu s[ aducl omului necazuri mai mari,
il lasd in mflnaingustimii sufletesti. Si aceastad[ na;tere in noi
la o putere mare de trAndlvie, prin care sufletul e sugrumat, si
care ii d[ gustul gheenii. Si apoi se ridicl asupraomului duhul
iesirii din min1i, din care izvorlsc nemlsurateispite; turburalea,
mbnia, hula, carteala,gdndurile derizwhtire, mutarea din loc ?n
loc, si altele asemeneatror.Iar, dac[ mI intrebi, care estepricina
u"esio.a, i[i rispund: lenevirea ta. Cd nu te-ai ingrijit s[ le cau]i
leacul. Si leacul este unul singur, in mina clruia afll omul 9i
mfingflierea penffu sufletul siu. Si care este leacul? Smerenia
inimii. Si nimeni nu poate si rupl gardul acestorriut[1i, decat
prin smirenie. $i fer6 smerenieriutl1ile se intiresc impotriva
lui.
Nu te mdnia pe mine, cdnd ili spun adevlrul. Niciodati
n-ai clutat din tot sufletul smerenia Iar daci wei, vino spreea si
vei vedea cum te va dezlega ea de toate rlut[1ile tale. CI pe
m[sura rlbdlrii tale, 1i se dd 9i r[bdare in primejdiile tale' fi pe
mlsura rlbdlrii tale, 1i se usureazd sarcinanecazurilor tale, si
dobdndqti mangiierea. Pe m[sura mdngdierii ins[, creste si
dragosteata de Dumnezeu.Iar pe mlsura dragosteitale, cregte9i
bucwia ta intru Duhul Sfdnt. P[rintele cel Preaindurat cdnd
binevoiesresI implineascl ispitele celor ce cu adevlrat suntTii,
nu le ia de la d0nsii, ci le di ribdare in ispitele lor, spre
deslvflrsirea sufletelor lor. Si Hristos Dumnezeu s[ ne
invredniceascl s[ ribdflm relele pentru dragosteaLui, cu inimd
mu{umitoare. AMIN.
zzz
XLYil.
223
nu face el, cum zice (una zice, alta face). Dupd ce i-ai dat ce !i-a
cerut,te face sI te prlbusesti in cf,deri,din carenu poti, nici sf,te
ridici, nici sl iesi.
CAndprin ispite, caziin trAndlvie si te saturi de ispite, s[
zici sufletului tiu: ,,Sevede cAtu iadsi dorestinecuritia si viala
de rusine". $i dacl gAnduli1i rdspunde:,,Dar estepf,catmare
s[ te sinucizi". Atunci sI zici: ,,M[ omor pe mine, fiindci nu
pot trli in necurltie. SI mor ucea, dar si nu v[d moartea cea
adevdratd,a sufletului meu, cdnd cade de 1a Dumnezeu. Mai
folositor imi estesi mor aici, penfru curitenie, decAtsI triiesc in
lume o vial[ ticdloasi. Moartea aceastami-am ales-o de bun[
voie, pentru plcatele mele. Mi voi omori, cd,iat[,, gresit-am
Dumnezeuluimeu; mi voi omort, cama;_mult slnu-L mai supir.
De ce ag dori si trliesc, departede Dumnezeu?Rlut[1i1eacestea
le rabd, ca sI nu-mi uit n[dejdea cereascl. Ce-I folosestelui
Dumnezeu lrecereamea pdn via\d, dacl triiesc cu ticdlosie si-L
supir pe E1"? AMIN.
xt\IIII"
DESPKE PRTCINELE PENTKU CAKE
DUMNEzEU ISFITELE
incAourn
lmrornrvA AcnLoKA, CARE'L IIJBESC
FE EL.
Din dragostea,pe care sfin1ii o aratdcltre Dumnezeu,prin
careei p5timescpentruNumele Lui, cAndEl ii lasi in strdmtoare,
dar nu se depirteazdde cei ce-L iubesc,inima sfinlilor cdstigi
224
225
226
XLIX.
DESrREnnnvAnnrn cuxosrurrA sr
DINADINSUL cA
NU NUMAI AsUPKA
CELOR SLABI qr
gr
_NEPUTrNCrogr,
NErscusITI,
incAourE nurun'nznu
CARES-AUfrrvnnnnuclTDEmrArnrmn
qI lu^ AJUNs LA inler,ncnKnA
??:AvAngnA gr LA AcEA crrnArrn,
cARE
EsrD mcnrA cu MoRRrnR,_
cn sA LE cADA mntDRrA,lntrAourn
EL ISPITE, DIN MILA.
227
228
zz9
230
231
233
mult ne-a gltit pe noi si fim silitori, prin pilda prietenului,caresa dus la prietenul lui la miezul noplii, ,,gi a cerut p0ine..,
zic0nd: ,,Amin zic vou[, c6, dacl.nu-i va da din prietenie, ii va
da lui cele ce le cere,pentru nerusinarealui. Si voi ruga,ti-vi si
nu vd leneviti " (Luca 11, 8). O! ce negriiti. indrdzneali!
DIruitorul ne desteaptd,pe noi, ca si-I cerem s[ ne dea
DumnezeiestileSaledaruri! Si, desi tot El or0nduiestetoate,c6te
ne sunt de folos, precum stie El, totusi acestecuvinte ale Lui
foarte mult ne indeamni sI avem indrdzneali ;i nddejde. CI
Domnul stie, cI p6n[ suntemin via1l, putem si cldem, si cdt de
aproapeeste schimbareaaceastade la virtute spre picat, si ci
omul si firea lui estefoarte primitoare de cele protivnice. Si de
aceeane-aindemnats[ ne nevoim cu s0rguinl[ citre rugiciunea
cea neincetatL.CL dac6,toatl n[dejdea ar fi din lumea aceasta,
atunci omului de indatl ce ar ajunge la ea, i s-ar indlla firea
dincolo de trebuinlI si ar sclpa de teaml in lucrarea lui. Si
Domnul nu ne-ar fi indemnat pe noi si ne nevoim sprerug6ciune,
dar a flcut acestlucru prin purtarea Sa de grij6. CA in veacul
viitor nu ne vom ruga lui Dumnezeu,ca si ceremceva. C6ci in
acea patrie a Libertdlii firea noastri nu se schimbi, nici nu se
abate din frici de impotrivire; ci desiv0rsiti estein toate. De
aceeatrebuies[ ne nevoim, nu numai pentru ca sl ne rugIm si
sine pdzim, ci si ca sI inlelegemtoateint0mplirile cele subrtilesi
neinlelese,careni se intAmpli noui si pe carecunostinlaminlii
noastrenu le poate?n1elege,
intAmplsri in carene afldm de multe
ori fIrI voia noastri. Cd oricdt de bune temelii ar avea mintea
noastri, si oric6t de mult ar dori binele, de multe ori Domnui ne
lasl in ispite si ne arunci in hotarele lor prin purtarea Lui de
griji, cum spune fericitul Pavel: ,,Ca sI nu mI trufesc prin
descoperiricovflrsitoare,mi-a dat irnboldirea trupului, pe ingerul
Satanei,ca sI mi pilmuiascll !i de aceeaL-am rugat de trei ori
pe Domnul, s[-l deplrtezede lamine. Si El mi-arispuns: ,yA,junge
234
235
LI.
DESPRE LT]PTELE DE FIT.]UTEFELTJRIALE
DIAVOLULUI, IMTOTNIVA CDLOK CE
237
LII.
DESPRE AL DOILEA FEL DE NiZBOI
AL DIAVOLI.JLIN
Cdnd diavolul vede pe cineva curajos,
si tare, socotind
moartea cf, este un lucru de nimic,
iesinJ ea ri,,boij.u-**"
ravn6,dOndu-se
p" ,.T".s[ fie lipsit ';i omorAtin torffiU,
disprefuindvialalumii, gi trupul gitoateispitele,
nu-l lnra*pinl
pe el diavolulindati,.gi nici nu searati,
ci sestridui"rt" f" lin"
laprilut iure;al
;ilu-ti ieseinainte
::lt1::.
nu-sraseazloastea
"*;i"ilii
la-r6zboiimpotrivd_i.
241
t[u' Ca s[ nu te afle
ili va trimite ajutorirnpotriva vr6jlas;]ui
necontenitpe
vr[jmasul t4u, precumse agteapta-"1'iJroagi-L
jeleste9i osteneqtete
Dumnszeu,;i plAngiinainteaharuluiS[u'
l6ngi tine
itjrru nimitelie ajut9r,.!r.o{at[cevei vedea
pane
"a.,a
vei mai fi'Ui*it devrdjmagul'care'-!isti
i" Vfarrtoitorultlu, nu
feluri de rizboi al
imootriv[. P0ni aici am vorbit despredou[
diavolului.
LIII.
DESPKE AL TBEILEA FEI DE LI'JPTA
imrorruvn cErI)K
A VKAJMASLJLTI
PLTIEBNICI qI VITEJI
vrljmas'ul impotriva
C0nd dupi toate aceste4totugi seridicl
lui' - dar mai ales
cuiva, si n-are putere in lupta impotriva
pe om' pentru care
impotriva Celuia care-l intire$e 9i-1 ajutl
la care omul primeste
omul se ridicl asupra diavoluiui' Ei de
po,"r"sir[bdare,incflttrupulmaterialsigrosolanslbiruiasclPe
cind vede ucigas'ul
i"f fera de trup si ra1ional,- dar mai ales
de la Dumnezeu' cdnd
toati puterea pe care omul o prime;te
biruite de lucrurile cele
vede c[ simfurile cele din afarl nu sunt
slIbesc
gdndurile
fui 1t
vlzute ;i desunetele cele auzite' 9i cl
pe
arde
dorinla-l
ain priclna lingugirilor 9i amlgelilol'^atunci
de la om' pe
vrijmagul, ci, cautl cu orice chip s[ indepirteze
s[ orbeascl
care-l ajute' fi mai multdoreEte vicleanul
id;*i
neajutorat"
glsit
fie
omului celui cJ primegteajutorul' 9i s[
*it
"u
gi"a"riie de.trufie' ca s[ i se parl omului'
gi ra porrr"ascl ir
"r
c[ prin propria
c[ toatf, comoara*"Juel 9i-acdstigat-osingur' 9i
242
LIV.
DESPKE AL PATKI.JLEA CTIIP DE
vnA.luesuun
)
245
LV.
DESPRE PATIN{I
O ! Cat sunt de dulci pricinile patimilor' Ci poate omul
cdteodati sI taie patimile si atunci se linisteste?ndepirtare de ele
si se bucur[ de incelarea lor; insl'pricinile patimilor el nu le
poate p[rdsi. De aceea,suntem ispttr,ti fdrl vrerea noastr6. Cdt
,.rnt"* in patimi, ne necijim; dar ne place ca pricinile patrimilor
s[ rdmanlin noi. Plcatele, nu le dorim; pricinile, insi, care aduc
pfucate,cupllcere 1eprimim. De aceeacele din urmi pricinuitoare
se fac celor dintdi prin lucrare. Cel ce iubestepricinile patimilor,
firl sl vrea estesupusgi robit patimilor. Cel ce-siwiste picatele,
inceteazlde a ie face; si cel ce le m[rturiseste, va dobdndi iertare;
dar nimeni nu poatep6r6si deprindereaplcltuirii, pane nu intr6
in vrajbl cu ea si nici nu poate primi iertare, pAn[ nu le va
mlrturisi. C[ci ura de picatpricinuieste smerenia,iar mirfurisirea
aduce umilin1a, care wrneaze in inim[ dupl rusine'
Dac[ nu urim cele vrednice de prihlnire, nu simlim nici
putoarea implinirii lor cu fapta, nici putregaiul 1or, fiindc[ ie
punem pe acesteain sufletelenoastre.PAnl nu lepezi de la tine
ori"" tr".,rrriin16,nu stii de ce rusine te impiedici, nici ce rusine
urmeazl de aici. CAndvezi la altii sarcinata, atunci afli ce ruqine
te ameninll. cand te indeplrtezi de lunre, afli, cd rau miroase ea.
Dac[ ires[ nu te indepdrtezi, nu afli cdt miroase de riu, ci
dimpotrivi te irnbraci cu putoareaei ca cu un miros prea duLcesi
goliciunea ta de msine, o socotestica o hainl prea sllviti.
Fericit este cel ce s-a aepartat de lume si de bezna ei,
negrijindu-se decit de sine. cdci nici vederea,nici socotinlanu
poit" llrou nici sluji unuia carc petrece!n mijlocul deqerticiuniior.
si judeie raliunea lui tulburati, cele ce se cuvin?
be"i
"o*
247
' .
tii:ff,":;:
ca"a
3u
linte.a
:H:"
:J;
Impdratul
picii, s6"ffop:Jffi?frfi
nu te turburidedri*b*"u ceacu tulburare
a
firii. FiindcSsuferinlaaceasta
estetrecdtoare,
daci o primesticu
pldcere'cr pdtimirile sunt de asemenea
ca niste cdtei,carese
strang?njurul micelarilorgi fug la un
strigit; iar dacrle treci cu
vedere4canisterei enormidaun'vari
asuprata.Disprefuieste
o
dorinll mic6 pentruca nu cumvasi
simli tiria arderii ei. Cd
249
LVI.
DESPBE FAPTIJL CA : CU F0L(IS A
LASAT DTJTINEZNUSA NN SUFLETTJL
PKIIIIITOK DE PATIITII 9I DESPKE
I,{JCRARTLE ASCETICE
Alunecareacu cldei'e in pdcat,vdde;te neputin{afireasci.
Cdci nu flri folos a l6satDumnezeu sufletul s[ p;imeasci patimile
in el; ci El n-a vrut s[ asezesufletul deasuprapatimilor, inainte
de nasterealui cea de-a doua. Faptul c[ esteprimitor de patimi,
imboldeste sufletul cu constiinla" Dar a rlmAne in patimi, este
250
251
252
253
255
257
259
260
lareveniri
ganduri,si vor s[ fie inlelepli, nevoie-mare,dedAndu-se
pricinile
vad[
si la teamade gdnduri,caresepregltesc si vreau s[
de vdtlmare, cei mai mu{i dintre ei sepomenescsezAndlapragui
(la ugile) propriei lor casepentru totdeauna.
Cnnd e trimis la drum, lenegulva Ace:,,LIn leu esteascuns
pe drum gi uciga,siipe stradi" (Pilde 22,13). !i precumcei ce
zic: ,,Am vdzut acolo niste fii de wia;i si noi eram ca niste
licuste pe lAngl ei" (Num. 13, 33). Asa sunt si cei ce se
apropie de sf0rqitul cdii 1or, si vor mereu s[ fie frrlelepfi, dar
nicidecum nu vor si punl inceput inlelepciunii. Iar[ cel simplu
trece inot, cu cel dintei avdnt, 9i nu se ingrijegte tie fel de trup,
nici nu se intreabi de sine, dacl ispriveqte sau nu ceva, din
negulItoria lui (lucru). $i nu cumva s[ 1i se prefaci multl
inlelepciune in alunecare (cldere) a sufletului tiu, sauin cursa
intinsi in fala ta: ci, cu nidejdea spre Dumnezeu,pune inceput,
clii celei ins0ngerate,cu bdrbl1ie ,,ca s[ nu fii mereu gol de
cuno.stinlalui Dumnezeu.CI cel ce se teme, sau cel ce asteapti
v0nt prielnic, nu va semina" (Ecl. 1'1, 4). Mai bine si mori
pentru Dumnezeu, decdt sI tr[iegti in rugine si lenevire. Cdnd
vrei si pui frrceput lucrului dupi Dumnezeu, asa agezlm0nts[
faci, ca unul care nu mai ate vial|ln lumea aceasta,ci estebine
pregitit de moarte gi gi-a luat n[dejdea de la aceasti vial[, 9i a
ajuns la sfdrsit. Si cu adevlrat, sI ai in mintea ta g6ndul de a nu
l[sa nldejdea acesteivieli, sI te impiedice de a lupta' de a biruiCdci nldejdea acesteivieli slibegte mintea. De aceeasi nu fii
prea din cale af.ar:dde inlelept, ci f[ loc credinlei ir mintea ta si
aminte$e-li de zilele cele nespusde multe, ale veacrxilor celor ce
vor fi dupl moarte gi dupi judecati, 9i nu va intraln tine tfndlvia
nicicdnd, dupl vorbainleleptului: ,,O mie de ani in lumea aceaata
nu sunt cit o zi (nu fac nici o zi) mlcar in lumea drepfilor"
(Ps. 70, 5). Cu birbefle apucl-te de tot lucrul bun, si fbr5 nici o
indoial[ in suflet si te apropii de fapta bun[, si sI n-ai in iniml
261
262
LVII.
DESPKE SCTIIFIBAKILE
CARE SE NAC
scAxcn
263
LVIII.
DESFRErAcusrnEn s[,FLETuLu
DrN
nAvnn
g*:::y__
tttrrrlrtrtDrfrSil_l
trrtoiniro
cnr,Er
gI DESPRE T{LILTORIJL
DAT DE BLANDETD
EI AI,TE cnIPUBI.
strAmto.T"ire"nlrii,
lucrurilo*Lro'*ut'.i^Fl".i*d;fr
,l,}?ri,iffiIJ""fil
ittrr"x,I*
estecauntrupfir{ suflet.c"t
-annit'r"
"",rrrt"nr.
265
267
269
cu o fiari sS.lbaticd,
decdtcu cel ce s-aartorsia rele (petrecin
rdutili)"^Decdt
cu un lacomsi cu un nesrtios,mai bine sizi cu un
vultur. intoviriseste-temai degrabdcu un ucigag,decatcu un
certrref.Decntsi vorbesticu un om lacom,mai binecu un porc.
ci mai bunr e troacaporciior,decdtguramdncrilor.Aseaz[-te
mai binein mijlocul unorciungi,dec6tintre trufasi.Lasi pe allii
si te prigoneasci.,
si nu prigonitu. Las6si fii ristignit 1u, nu
ristigni tu pe altii. Lasr sr te nedrept[leascial1ii,tu s[ nu
nedreptdlesti.
Las6,sr te cleveteascr
a$ii, tu nu cleveti.Nu rdvni
rdutatea,ci fii bldnd.
Justificareanu fine de viala crestinilor,nici nu faceparte
din arv[litura lui Hristos.cu cei ce sebucuri fii vesel,si pi0ngi
cu cei cejelesc.Cf,ciacestaestesenmdecuritje. cu ceibolnavi,
fii bolnav.cu cei prcltosi, plOngi.cu cei cesepocriesc,bucurite.F6-teprietenal tuturoroamenilor,darfii singurin minteata.
F5-teprrtagla patimiietuturor,dar cu trupul tru deprrteaz|*tede
to!i. SI nu rnustri,sI nu oclrlsti pe nimeni,nici chiarpe cei cu
viala foarterea. intinde.ti haina ta pestecel ce greseste,ca
si-l acoperi.chiar dac[ nu poli sr iei greselilelui asuprita, si si
prime$i tr locul lui pedeapsasi rusinea,rabd| totusi si nul
rusina-Afl4 frate,cr de aceea
trebuiesi stim inlduntru,in chilie,
ca s6nu cunoastem
faptelecelerele aleoamenilor.$i atunci,cu
minteanoastri ceacurat6,ii vedempe ro{i sfinlii cei buni. c6
daci vom mustrape oameni,si-i vom pedepsi,si-i vom judeca,
si-i vom cerceta,si-i vom indreptili, si-i vom b0rfi, prin ceseva
deosebisederea
noastl (in pustiu)de sederea
in cetrli (orase)?
de
nu
ne
leprdim
de acestea,
estecevamai r6u decatsederea
$i
in pustie?Iar daci nu te linistesticu inima linistegte-te
mi.*.,,
limba. fi de nu-fi po{i line gindwile in rAnduiall, cel pulin
simlurilerdnduieste-fi-1e.
$i dac[nu eqtisingurcu minteati, cel
pufin cu tnrpul fii singur.Fii celpulin mAhnitla minte(cumintea),
27a
271
272
a rui Dumn"r"u.
!i;;";,;;r;rr*;;fi;
si
sI
ne
zdrobiminima,prrger*Or_ne
""
l"qdjg
penrruodihna
Lui. A Lui esteslavain veci.AMN. " -
LtrX.
DESPRE TIUI,TE SCIilTTBAKI
CARE
sE r.JKlr[EAZA
ftr unrrn gr sE
Si aleagivoinlabundpoateoricine
doresteaceasta;
darsd
alegerea
voinfi
cerei
bune,poatre
**l*r"^cd
numai
Dumnezeu.
Si oricinearenevoiede sprijin
o" rJr. De aceea,cdndavemo
dorin{i, si ne rugdmneincetat.
Sr;; ne rug'm numai ca sd-I
ceremsprijinur,ci si pentrucaEl
sr facr o o"i"ui*; ,r[ i"*"
noastrdbine piicutd voiei SaIe,
saunu?
estetrimisi in inimi de la Dumn"r.u, Nu ;;;;"d;,#
numai aceeacare
ne
foloseste.Se intAmple*"*i,
j".i"l" ",
omului
e
bund,
totusi
nu-lajuriDumnezeu
"evine
peel.Cici
,i d" lu
otJrrlL#ij,
asemeneacu cea buni. Aceasta
estesocotitr de om ca un ajutor,
daradesea
intrecemdsura
o-uruiruia ai*"iri'irrigT'oi1r"r"
LX.
DESFRE tiAXNUru
ilF
275
279
LXI.
DESPKE PRIVEGHEBEA CEA,ESCUNSACEA DNi{E,AT,MTRIJtSUFT,DTULIJE,C{.IM
280
281
282
LXN.
DESPKE
CELE
TR.DT F'EE,UKT DE
CDA SIMPLA
Sufletul care c61[toreste?n clririie rdnduite si in calea
credintii, si adeseaa lucrat fapte bune in ea, daci s-ar intoarce
iarlsi la felurile cunostin]ei,ar schioplta At credinti, si tndatdi-ar
lipsi putereainleiegitoare, carese arati in sufletul cel cwat, cAnd
ii lipseqteajutorui, si rlmOnecu simplitate in toate pa4ile acelui
suflet, fdrl de cercetare.Un suflet, care cu credinli s-a d[ruit
odatl lui Dumnezeu, si a gustat din ajutorul Dumnezeiesc,in
vremea ispitelor, nu se apucl iariqi s[ se ingrijeasc[ de sine; cI
uimirea si tdcereaii astupl gura, si nu mai poate s5"seintoarc[ la
chipurile cunoasterii;i nici s[ zlboveascl in ele. Ca nu cumva si
se lipseascl de Provicienlalui Dumnezeu,care neiflcetat seuit5
ia el pe ascunsgi-i ingrijegte, si-l insoleste ne?ncetat,?n fei 9i
chip. Fiindc[ a ?nnebunit,socotindu-sedestul de puternic, si se
?ngrijeasc[ singur, prin putereacunostin]ii. Cici aceia,At care
risare lumina credinlii se sfiescsd se roage prentru ei ?ngisi,sau
s[ cearl de la Dumnezeu: ,,d6-mi asta" si ,,ia de la mine
283
286
287
289
LXIII.
DESPBE TNEAPTA PRIMA
A CTJNOASTERII
,
CAndpofta trupeascl esteinsoJiti de cunoastere,se aduni
la un loc urmitoarele lucruri: bogr{ia slavadesarti, impodobirea,
odihna trupului, sdrguinlaspreinfelepciuneaceaiogic[, cu care
putem sr oc0rmuimlumea aceasta,gi din careizvordscinnoirea
niscocirilor, si ale mestesugurilorsi ceielarte,care alcltuiesc o
cununr a trupului in aceastrlume v6zuti. De aceeacunoasterea
aceastase face dusmani credinlii, dupd cum am vizut, si se
nurneste ,,cunoasteredesart6", fiindcr este goald ea de orice
grijn de Dumnezeu,aducdndin minte neputin,tadobitoceasch,ca
una care estecu totul in stdpdnireatrupului. si toat6 grija ei, in
lumea aceastaeste. si misura cunoasterii este sr fie o putere
g0nditoare,care si cSl5uzeasciintr-ascunspe om, nu credeci
;i
esteo grijl dumnezeeascd.,
care se ingrijegte de el, riici providenp
cu hotdrarile ei; ci ea pune pe seamaomului si a sOrguinlii sale
firqti, tot binele careestein orn, si mfintuirea de celevltimdtoare,
si pdzirea de ceie grele, cea dupr fre, si de toate protivniciile
care ne insotescpe noi din fire, ?n ascunssaula atiltare.Atdta
poate cunoastereacea liudrroasd; ea crede c6 toate sunt sub
ingrijirea ei, dupi cei ce zic, cL nu ocarmuiestenimeni lumea
vizut6. Dar ea nu poate scipa de grija cea neincetati, si nici de
frica pentru trup. De aceeaestestipOnitr de ingustimea sufletului,
de intristare si deznddejde,de frica cea de draci, de groaza de
oameni, de zvonurile despretalhari, de strigoi, de griji sa si. nu
se imbolnlveascI, sau s6' nu suferelipsuri in cele de trebuin{i,
de teama de moarte si de patiml, si de fiarele silbatice, si de
290
291
LXIV.
DESPRE A DOUA TREAPTA
A CI.JNOASTEKII
Cdnd insi pirisind cineva prima treaptl, se intoarce spre
glndurile si dorurile sufletului, atunci acele bunuri desprecare
am scris mai sus, seimplinesc cu gAndulin suflet, impreuni cu
sirnlurile cele trupesti, prin lumina fireascl a suflelului. Si iatl
anume,carebunuri:postul, rugiciunea, milosteni4 citireaSfintei
Scripturi, chipurile virtutii,lupta cu patimile si celelaite.Pentru
orice lucruri bune, si deosebitelebunit[1i, care sevld in sufletul
omului, si feluritele minuni, care slujescla curtealui Hristos, pe
toate Sf0ntul Duh le deslvdrseste,in aceasti a doua treaptd de
cunoastere, prin lucrarea puterii ei. Si ea este aceea, cate
LXV.
DESPRE TKEAPTA A TREIA A
nnsAvAnsIRII
7
RECAPITULARE A CELOR.TREI
CLIIIOASTERI
,
Prima treapti a cunoasteriirdcestesufletul din faptele ciii
sale,celei pe urmele lui Dumnezeu.A doua treaptI ?l incdlzeste,
ca sd alerge cu grabr, la cele ce sunt pe treaptacredintii. A treia
294
295
LXVI.
DESFBE AL'TE MODLJKT9I CONCEPTII
Limuriri despreacestea.
Cea dintAi cunoasterese nastein suflet prin necontenita
cugetare $ prin inv[1[tur[ sdrguincioasd;a doua dintr-o via]I
imbunlti1iti, si prin credin{amin{ii, iar a ffeia estesortitl numai
credin{ii. Cdci prin credinfl cunoasterea?nceteaz[,lucrurile iau
sfdrsit,iar simlurile devin de prisos in intrebuinfare.Deci, cu cdt
z9l
secoboaricunoasterea
1aaceastilimitd,cu at6tsecinsteste.
si cu
cOtsecoboardmai tare,cu at6rmaimultlcinri. rii
;r
"g"rd".atuni,i
candcunoasterea
ajungela pdm0nt,si la celeparnaritesti,
eastipOnegte si peldngre4 toatesuntschioape
gi zadamice.
loaE
Dac[ insr sufletulisi ridic[ privirea?nsus'giigi intiirdecugetul
spre cele cerestisi doreqtedupr cele ce nu se vid cu ochii
trupului,carenu suntsubstdpinireaclmii, atuncitoatelucrurile
suntnrscutedin nouprin credinti.Fie ca sr ni-o diruiascrnoul
DomnulIisusHristos,cel ce estebinecuvAntat
in veci.AMIN.
LXVIII.
cA sA-ercuFTJNDE
frr nn cAxtunrl,i
CELE TKLTPE9TT,CARE-MN DrN
AFTINTIREA LUCKI.JKILOK
?ee
300
301
LXVUI.
DESPKE
INIIWI SI
DESPKE
)
"AZA
CONTEFIPLATIA
IqAI STJBTILA
,
303
LIilX.
Alegerede capetescurte:
Adevdrul esteo simlire dup[ Dumnezeu,itt simlwile unei
minli duhovnicesti,din caregustdc0teunii inl[untrul lor. Dragostea
esterodul ruglciunii, careprin contemplalie cilduzestemintea
cu nesa!spre obiectul dorului ei, c6nd mintea rdmdne?nrugiciune
flre trand6vie; qi se roagi cu g0nduri tdcutecu foc si cu clldurd.
C-cla43oala20
305
106
307
LXX.
DESPRE CWINTELE DIN DTJPTNEzMIASCA
SCKIPTURA, CABE INONNMNA SPRE
OAFIENILOK
SI CA
309
.+.
ca llie,
Cilci, iath,gi noi Ii sunteminchinali(afierosili),(sfin1i1i),
ca Elisei,cafiii Prorocilor,;i caceila{i sfin1isi celelalteFecioare,
310.
^,
ATAT INITNLE
311
312
risipire.
Precum ficitorii de rele,.cdnd sunt dali pe mina
judecitorilor, ca si-i pedepseasc[,dac[,in apropiereachinurilor,
isi mirturisesc relele, smerindu-se,li se micsoreazipedeapsa9i
scapi mai ieftin, dar dac[ se inclpIlAneazl 9i nu mdrturisesc,
unii din ei cI sunt nelegiuili, chinul li se mlre;te, iar dac[ la
urml totusi mirhrrisesc,dupl multe chinuri, cAndle sunt coastele
pline de rini, nu au nici un folos (din inc[pilAnarea lor). A9a 9i
noi, cdnddin pricinagre;alelorpe carele-am frcut cu nesocotin!5
din mill suntemdali pe m0na dreptului Judecltor al tuturor, si
313
315
LXXII.
371
AMIN.
318
LXXNI.
319
321
322
323
324
325
326
327
LXXEV"
DESPRN ASEIVI^&TTAKEASE PTI,DA
PRIVITOA,BE LA DTJFIINTCASX'SAITIBATA
,
Duminica estetaina cunoasteriiadevdrului,carenu poatefi
impreunl cu materia si cu s6ngele,desi este mai inalti dec0t
toate ideile. in veacul acestanu estecu adevirat a opta zi, niei
S0mblta (Fac" 2,2); pentru c[ atunci cdnd zice Scriptura: ,,S-a
odihnit Dumnezeu in ziua a saptea", vrea s[ arate incetarea
cll6toriei acesteiviefi. Cici morm6ntul estetrupui, care estedin
lumea aceasta.Sasezile le petrecemcu lucrarea vietii acesteia,
prin plinirea poruncilor; a sapteao petrecemtoati,in mormAnt, si
a opta iesind din mormdnt.
Precum cei wednici primesc in viala aceasta, tainele
Duminicii, printr-un simbol, si nu insusi ziua Domnului, in chip
material aqaqi nevoitorii primesc ?nsimbol, tainele S0mbetei,iar
nu S0mblta, in realitatea ei, adicl primesc incetarea oric6rei
m6hniri si lipsa deslv6rsiti, de orice supirdri. Pentru ci Dumnezeu
ne-a dat s[ triim tn viafa aceastao tain[, si nu o lucrare realI.
Adevirata Sambed, iar nu numai un simbol, este mormAntul,
care inchipuie si arati o totali incetare a necazurilor pricinuite de
patimi gi a luc,ririi patimilor, care seimpotrivesc odihnei. intreaga
omenire asa serbeazl Sdmblta, gi cu sufletul si cu trupul. in sase
zile Dumnezeu a alcltuit lumea aceast4 aadit stihiile gi a hotirdt
sd se mi;te cu neconteniti miscare,pentruca si-i slujeasc[;gi ele
nu-si vor opri cilitori4 pan6lanimicirealumii. $i trupwile noastre
sunt flcute din (prin) puterea 1or, adici a stihiilor celor firtti
ndscute.Dar Durnnezeu nu le-a dat odihni nici stihiilor, din
miscirile lor, nici trupurilor noastre,caxesunt flcute din stihii, nu
328
LXXV.
POVESTTRTALE SFrNTrr0K qr cwrNTE
DE-ALE rI)R PREA CTJVTOASEqr
DESPRE VIATA r.OR CEA pIINUNATA.
intr-una din zile m-am dus in chiiia unui cuvios frate, si,
din pricina neputinlei mele, m-am abltut intr-un loc, ca se me
grijesc de cele ale lui Dumnezeu,fiindc[ nu aveam pe nimeni
cunoscutdin partealocului. si l-am vdzut pe acel frate, sculOnduse noaptea,inainte de vreme, c[ci avea obiceiul si-si inceapd
pravila inainte de fralii lui. Dup[ ce citeacdliva psalmi si cu totul
era dus, deodati ?silisa pravila, si c[dea cu fa{a la pimdnt c0te o
suti de ori, ba si mai mult, lovindu-se cu capul de pf,m0nt, cu
cildura cea aprinsi in inima lui din Har; dupi aceease scula,
sdrutaCruceaStlpdnului, iarlsi seinchina, iarlsi siruta Crucea,
310
331
i-ar fi fost, nu-l putea ascunde,clci era prea sfios gi fa16de cei
mai mari, gi fal6 de cei mai mici. De cele mai multe ori, cAnd
lucra impreuni cu fralii, o flcea oarecum cu rusine, si grlbit,
cici nu.i plIcea si se afle afafit de chilie. Si iat[, asaera viafa si
petrecereaacelui frate minunat. Iar[ Dumnezeului nostru I se
cuvine Slavl ?nveci. AMIN.
LXXVI.
DESPBE BATRANT.JLCEL DE DEFTI.IIT
Alt[ dati iarlqi m-am dus la un bItr0n foarte inaintat in
vOrsti, bun si imbunlt[1it cu traiul. Iar[ el m[ iubea foarte mult.
$i era simplu la vorbi, dar aveacunogtinlaluminati, inima addnci
si vorbeacele ce-i erau date lui prin Har. Iari din chilia lui iesea
rar, numai cnnd se duceala adunlri sfinte. Era lultor aminte la
sinegi trlia o viali linigtitd. Odati i-am spus:,B6rinte, mi-a venit
un g0nd, s[ mi duc Duminicl ?ntinda Bisericii, si sd stau acolo,
si sI m6n6ncde diminealh,ca orice mirean, penftu ca oricine mar vedea si m[ defaime". La acestea,betranul mi-a rispuns:
,,Este scris, cd oricine face sminteal[ mirenilor, nu va vedea
luminl. Cici pe tine nimeni nu te stie in partile acestea,qi nici
viala ta n-o cunoastenimeni; ci vor zice oamenii, c[ si ci.luglrii
mindnci de dimineala, si mai cu seami vor zice, c[ sunt pe aici
frali incepitori, carenu-si pot stipdni gOndurile.fi mul1i din ei,
care au ?ncrederein tine, si care se folosesc de la tine, c0nd te
vor vedea cI faci asa, se vor plgubi. P5rinlii cei de demult
puteauface asa,cdci ei slvfirseauminuni multe, erau cinstili de
332
333
LXXVtr.
DESPRE AI.'T BATKAN
Odatdm-arn dus la chilia unuia dintre pirinfi. Dar Sf6.ntul
acela nu deschideanim[nui prea usor. Iari cdnd a vizut de la
fereastrl, cI eu sunt, mi-a zis: ,,Vrei s[ intri?" si i-am rispuns:
,,Da, Cinstite P[rinte". Si dupl ce am intrat, am spusrugdciune
si m-am a;ezat,ne-ampus pe vorbi si apoi,la urmI, l-am intrebat:
,,Ce s[ fac, Plrinte, cd vin la mine unii oameni, si n-am nici
cdstig,nici folos din convorbirile cu ei. Dar mi-e rusine si le zic
sf, nu vie. Ba de multe ori nu mI lasi si-mi fac nici obisnuita
pravili. Si de aceeami-e necaz. La aceastami-a rispuns acel
fericit b[tr0n: ,,Cdnd vin la tine niste oameni, care iubesc
desertf,ciunea,dupd ce vor sedeaputin, f5-te cd vrei s[ te scoli,
ca s[ te rogi, gi zii celui ce e de fat[, ficAndu-i lui metanie:
Frate, hai sI facem rug5.ciune,fiindcl a venit wemea pravilei
mele si nu pot s-o las s[ treac[. Clci mi-e greu s-o fac in alt ceas
si mI turbur si nu pot si-mi las pravila, tdr[ s[ fiu silit de ceva.Si
acum nimic nu md silestes[-mi fac rugiciunea. Si sileste-l si pe
el sI se roagecu tine. Si dacl vazice: Roagi-te numai tu c[ eu
mI duc, atunci fd-i metanie si spune-i: ,,ln numele dragostei,
mdcar aceasti ruglciune f[-o cu mine, ca s[ m[ folosesc din
ruglciunea ta. Si dupi ce vi veti scuia la rugiciune, lungeste-o
mai muit, dec0tde obicei. Si dacl le vei face asa,c0nd vor veni
la tine, vor afla cI ai altfel de gdnduri decit ei si c[ nu iubesti
desertlciuneasi, oriunde vor afla c[ esti tu, nu se vor apropia.
,,Yezi ins[, nu cumva ludnd aceeasipozilie fa16de orice
om, s[ strici lucrul lui Dumnezeu.C[ de va veni la tine unul din
P5rinli, sau un strlin obosit, a sta cu el esteAr locul celei mai
334
lungi rugdciuni. Si chiar dac[ striinul estevorbi-lungI, odihneste-i cOtpoli de bine, si lasil sI plece in pace".
,,,\ zis unul din P6rin!i: MI mir cf, am auzit, ct unii fac
rucodelie in chilie, si pot si-gi facl necontenit si pravila si sunt
netulburati. Si a zis un cuvAntvrednic de mirare: Chiar cdnd ies
numai pentru o nevoie, vi. spun adevirat, cd md tulbur din
rdnduiala cea obisnuit[ si mi impiedec in slvdrgirea socotinlii
mg l g ."
LXXVII.
DESPRE TXTNNNAREA [JNTJIBATKAN
Acelasi bitrOn a fost intrebat de un frate, care i-a zis: ,,Ce
sd fac, cI mi se intdmpll si am un lucru, care-mi trebuie,fie din
pricina neputin,tiimele, fie la lucrul meu, fie din vreo alti pricind,
si fIrI de acel lucru nu pot sI petrec in liniste. Dar cAndv1d pe
cineva, cd are nevoie de acelasilucru, si biruit fiind de mil5, il
dau lui. Iar cdteodatI,fac aceastaca si cind mi-ar fi cerutcineva.
Clci sunt silit sd dau si din dragoste,si din porunc[, si din lucru
de care am nevoie, celui ce mil cere. Si dup[ aceea,nevoia de
acel lucru md face sr cadin grija si in turburareagandurilor, sau
mintea mi serisipeste din singura grijl pe ca.rear trebui s-o arn, a
linistii; si sunt silit s5 ies chiar din linistea mea si si plec ca sf,
caut acel lucru. Chiar dacl as rlbda, firi sl ies din chilie, mi
m0hnesctare si gAndurilemi se tulburl Deci nu stiu ce s[ aleg:
s[-mi las si s[-mi risipesclinistea, ca si odihnescpe fratelemeu,
sau s5.trec cu vedereacererea,si sI rabd in liniste?,.La acestea
335
LXIilX.
DESPRE MUSTKABEA T'NI.JIFITATE
Mustrat a fost un frate odati, c[ n-a fbcut milostenie, si a
r[spuns cu indrlmeall si cu nerusinarecelui cel mustra:,Nu e
treaba cllugdrilor, s5 facl miloslenie". Si cel ce a mustrat, i-a
r[spuns: ,,Estelimpede cine e ciluglrul, caren-are treab[ s[ facl
milostenie.Este acelacare,cu fala descoperit5,poate s[-I zic[ lui
Hristos, precum este scris:,,Iati noi am lisat toate si !i-am urmat
Tie!" adic[ acelacare nu arenimic pe plmnnt (Mat. 19, 26)' si
nu se tulburi de cele materiale, nici nu are in minte vreun lucru
vdzut,nici nu seingrijegte de vreun cdqtig,ba chiar daci cineva
ii dI ceva, prime;te numai cdt axenevoie, iarl cele ce trec de
aceasti misur6, nici nu vorbegtemlcar de ele. $i viala lui esteca
a unei plsdri. Unul ca acestanu trebuie s[ facd milostenie' CIci
cum poate da altuia din lucrurile, pe care insqi nu le are?Ci mai
ales cel ce estelnviluit de cele lumesti, care lucreazl cu mfiinile,
A trece
9i primegtede la a{ii, acelaare datoria s[ deamilostenie.
numeste
cu vedereaaceasta"estecilcarea poruncii Domnului, si se
nemilostivire. Cici dac[ cineva nici nu se apropie,prin taini de
Dumnezeu, nici nu stie s[-l slujeascl cu Duhul, nici nu se
lngrijegte s[ fac[ lucruri vlzute, pe care le poate face, ce altd
nddejde de a-gi cOstigaviala poate avea unul ca acesta?Acesta
esteun nepriceput.
Un alt bitrAn a zis: ,Mi mir de cei ce-si tulbwI viala lor
linigtiti, ca s[ odihneascl pe allii trupeste". Si a mai zis: ,,Nu
trebuie sI amesteclm cu lucrul lini,stirii, nici o akn grije- Ci fiecare
lucnr si fie cinstit la locul lui, ca nu cumva sd fie via,tanoasfd
intinati. Cici cine are grij[ de multe, esterob al multora; dar cine
C4z43clra1a'22
337
seinvrednicesc
ei, si cdtdemultisi aratdstipdnireaasuprazidini
intregi, mai mult dec0taceia,cue slujescLui cu ULi
si cu
lucruri rnateriale,carel-au bineplEcutLui prin binefacerile
ioi
eslesi aceasra
o slujiremaresi bunr. Agadar,noi trebuiesd
ff
lurm pildi, nu de laacei4"*r auiipsr in iucrulDomnului,
ci de
la sfinlii luptdtoricareauduso viati imbundtrfltr,gi de
la tei ce
au plr6sit celelumestisi au pu, pL p6m0nt,inceputimpdrd{iei
cerurilor: dela aceia,careaupiriiit ooaa pentruiotdeauna
ceie
pimnntesti,si mOinilesi le-auintinscitre usilecerurui.
Prin cel-au bineplicut rui Dumnezeusfinlii cei dedemult,
careau crl5torit inainteavoastri pe aceastrcale?oare
Sfdntul
IoanTebanul(Tebeur)vistieriea virtu.tilorsi izvor deproorocii,
a binepl6cutlui Dumnezeuprin odihnaceatrupeascd,
pe careo
_{dfeafratilor inliunkul chiliei lui, sauprin rugdciunegi prin
lini,stire?
Nu ri.grduiesc
cr mulli I-aubinepl-icutn],
ti prin odihna
ceatrupeascd,
datd,
frafilor;darmai pufin, dec6tprinrugiciunesi
prin lepddarea
detoate.crci ajutoruldela cei cepetreJinrinisJe
si suntcinsti{i de frafii lor, esteajutorvidit, adic6ajutoraat
ta
vrernde nevoieprin cuvantsauprin rugiciunile ficute pentru
noi. FiindcL afarl de acestea,
o amintiresauo grij6 de weun
lucru lumesc,dacd(care)doarmein inima d" siiu.t i, nu face
pentruacercuv6nt:
ngte din inlelepciuneaceaduhovniceasci.
,pa!i cezaruluicelece suntalecezarului,si lui Dumnezeu,
cere
ce suntale lui Dumnezeu.,(Mat. ZZ, Z1),ii pe celece sunt
ale
aproapelui,aproapelui,si fiec[ruia dali_iite sale,nu s_a
spus
q:nP sihaqtri(cei ce petrecin rinigtire)ci pentrucei din lume.
CIci celor ce trdiescviala ?ngereasc[,
adici trIiesc cu grijl de
sufletullor, nu li s-a datporuncl s[-i plac[ lui Dumnezleu
prin
lucruridelume,adici si aibi grije derucodelie,sausi primeasci
cevadela cinevasi si deaaltuia.Asa cLnu secuvinemonahului
s[ aibi griji de vreun lucru, ;;It;
clarinegi s6-i coboare
minteadin stareaei inainteafefii lui Dumnezeu.
339
340
LXXX.
CARE CTJPKINDE POIIIENIKEA ZILNICA,
FOAKTE DE FOLOS 9I FOAKTE
TBEBI.'ITOAKE, PENTRU CINE SADE iN
CIIILTE SI VREA SA IA ATIINTE NTJMAI
LA SINE
Un frate sctiseseacestecuvinte si le puneaneincetatinaintea
lui, ca s6-giaduci aminte de ele si zicea:,,Tu ai cheltuit vialata
in nebunie,om plin de ruqine si vrednic de tot rlul ! Dar pizegtete mlcar ?nziua de astizi, care-fi rlm6ne !ie, dupl ce le-ai trecut
pe toate ?ndegertdciuni,goale de lucrareavirtu,tii gi irnbogllite de
riutili. Nu ?ntrebadesprelume, nici desprefelul cum trlieste ea,
nici despreciluglri, nici desprefaptele lor, care si cum sunt ele,
nici nu te ingriji de toate acestea.Tu ai iegit din lume in tainl 9i
socotit ai fost ca un mort intru Hristos, ca s[ nu mai trlieqti
pentru lume, nici pentru cele din lume; ca mai inainte de a-tj iegi
in cale odihna si mai inainte de a ?nviain Fkistos, si fii preg[tit
sI infrunli toatd ocara si cearta, qi batjocura gi mustrareade la
341'
LXXXI.
DESPRE DEOSEBITELE VIKTTJTI SI
SNAnsnT.JL
oRIcAnu ALERcARI
,
Toati alergarease sfArseste
prin acesteatrei: prin pociin![,
prin cur61ie,prin desiv0rsire. Dar ce este pociinfa ? plrisirea
celor dinainte si mAhnirea din pricina lor. Si ce este, pe scurt
curitenia ? Inim5 milostivi, citre intreaga fire ziditi. Si ce este
deslvdrsirea ? Un addnc de smerenie, adic[ plrisirea tuturor
vizutelor si nevlzutelor (lep[darea de toate cele vlzute si
nevizute). Vlzuteie insemneazl cele sensibile; nev[zutele
insemneazi cele logice, ;i cele ce sunt, fdrl a ne ingriji de ele.
Intrebat a fost (b[trAnul) iarlsi in alti vreme (alt[ dati), ce
estepoc[inla? si a zis: ,,Iniml zdrobitl si smerit6;indoitl moarte
si bunl voie fald de toate"... Si ce este inima milostivl? Si a
zis: ,,O inimI, care arde pentru intreaga zidte, penffu oameni,
pentrupisdri, pentru dobitoace,pentru draci pentru orice fipturI.
;i
Si cOndisi aduceaminte de ele, saucind le vede pe ele, lacrimi
izvorisc din ochii (celui rnilostiv). Din r.r_riia
cea multl si mare,
care*i stipflnestelnima, si din suferinla ceamult6, inirna omului
semAnie si nu pc;,ie rf,brJa,sau auzi, sau vedea cI vreo rlpturi
este plgubit[ sau mdhniti.
9i din pricina aceasta,el inai![
rug[ciune cu lacrimi, si pentru dobitoace si pentru vrljmasii
adevdrului,si pentru cei ce-l necijesc in tot ceasul,asemeneasi
343
347
349
LXXKI.
DESPRE INTRAREA FARA OSTENEATA
A SUFLETTILUT
iN inlnr.,npcrr.JNEA Lr.Jr
DT.TMNEZ,EU
gr ln rruciI'EREA zIDrKrrI)K
LUI.
DACA
PETKECE iN
LINISTE,
DEPATTTE
DE LrJrrEgr DE Cnruu.,6ir;
cA ATuNcl igl r6nrn suFLEruL
coMoKrLE ASCTJNSE
inrAuxtRw
dr.
cdnd in suflernu mai intr6 din afardgrijile lumesti,ci rf,maneasacum ii e firea,el nu trebuiesr semai osteneaicimult,
plnl si poatd pricepeinlelepciunealui Dumnezeu.Fiindci
despirfirealui delume si sih[strialui ?limping ?nchip fresc
spre
inlelegereafdpturilorlui Dumnezeu.
si de L tpr"g"."a flpt*rilor
seridicl la (inlelegerea)
lui Dumneieu,seinspiimante,pfn Oe
uimiresi rlmanel0ngi Dumnezeu.
cici atuncic0nddealari nu
intri ap[ in izvorul sufletului,atunciap4 carein chip firescizvordstedin el, aducecu sineo neincetatiinleregerea inlelepciunii
351
LXXXilI.
DESPRE SUFLET SI PATIFI SI DESPKE
cuKATrAptrNTu,ScRrs iN FonrrrAon
2 ^? -
353
estejos pe pemant;iar6cAndestesus,estenepitimag;cAndinsi
firea se coboar[ din locu1rdnduit ei, atunci in ea sunt patimile.
Asadar e limpede, ci patimile cele sufletesti nu sunt din fire
sufletesti.Desi sufletul semigcd la fel in suferin{ade foame si de
sete,cum semisc[ in patimile cele urdte ale trupului; ci fiiindcl
sufletul pentru acestean-are lege anumitd, ele nu sunt atdt de
vrednice de dojani, pe c0t sunt celelalte patimi, foarte vrednice
de dojenit. Uneori seintdmpll, c[-i poruncestecuiva Dumnezeu
sd fac[ un lucru, careparenecuviincios, si, in locul dojenirii gi a
mustrlrii s[ primeasci buni rispl[tire. Astfel prorocul Osie,care
s-a insurat cu desfr0nata.Astfel si Ilie Prorocul, carea ucis din
rdvnl Dumnezeiascd,si tot asa aceia,care si-au ucis plrinlii cu
sibiile, la poruncalui Moise. S-a zis insd,c[ mdniasi pofta sunt
in suflet de la fire, f[r[ firea trupului. Si acesteasuntpatimi ale
sufletului.
intrebare: Caredin doui estedupl fue: c6ndpofta sufletului
se aprinde dup6 cele dumnezeiesti,sau cflnd se aprinde dupi
cele pdmOntegtiqi trupeqti?$i de ce are firea sufletului pomire
spre minie? $i cum se zice (cum de se numeste)mdnia patimd
fireasci? Oare cdnd sufletul semdnie din vreo pricinl trupeasci,
pentru ur[, penffu slavade;aiti? Pentru altele de acelasifel? Sau
estemdnia fireascl pentrualte motive contrareacestora?Cei ce
stie a vorbi, s[ rlspundf,, cf, noi vom asculta.
Rispuns: Scriptura Dumnezeiascl zice multe si le pune
nume intoarse:adicl celor trupesti le zice,ci sunt dupi suflet. Si
intors: celor sufletestile zice, c[ sunt trupesti, si nu deosebeste
trupul de suflet. Dar cei in,telegitori in,telegaceasta.Asa multe
scrie despre Dumnezeirea(firea Dumnezeiasc[), a Domnului,
desprePrea Sfdntul S[u Trup, care nu se potrivestecu firea cea
omeneasc[.Apoi s-au spussi lucruri mici despreDumnezeirea
Lui; acesteaprivesc firea cea omeneasc[. Si mul1i, care n-au
354
355
357
LXXNV.
DESPRE VEDEREA FIINTEIOR
IIIATERIALE, iN FORMA DE DIALOG.
' intrebare:in ce chip dup6ce criterii firea
omeneasc.
9i
primestedaruldea vedeafiinlelenemateriale?
fiin1eisimplesi subtilea trupurilor
. lTp*s: in,telegerea
cel3r
cadesubsimfrile firii omenesti
in urmftoarele
-duhovnicegti,
trei chipuri:
fie lu6nd fiin{i ipostaticsi atuncifirea noastrI o
concepecapecevadens(gros),fie in subtilitatea
ipostasuluiei,
f[r[ s[ fi luatfiinF; fie prin contemplatiaceaadev{ratr,
careesre
contemplafia
fiin1ialr.Si dupi chipuldintdi,stipanescsimfurile;
dupr cel de al doilea,sufleturvedeo parte,si aceeamrrginag';
abiain chipulal treileastdp0negte
putereamingii.Iar6gi,vJinla
;i
mrnJeaau stipanireasuprafiecdruichip. voinla este
mai int6i
pricini, si a voinlii, si a laudeisufletesti,si a aceior
elementedin
careesteea alcdtuitr.Si ele suntmamastdpdniriide
sine,si
voinfa,in misurain careareloc rucrarea, intrucdtse
oprestelu
9i
acel.loc;si eaarat[numaidupi un singurchip, este
firi'voia
9i
celui ce o primestepe ea si firi adeviratacunoastere.
Fiindcr
359
361
362
363
LXXXV.
IN FOKIIIA DE DIAI.OG DESPRE
FELT.JKITE CTIESTIUNI.
intrebare: Cu ce fel de lan! trebuie legati inima omului, ca
s[ nu alergespre r5ut6li?
Rdspuns:Cu lanlul cilcdrii pe urmeie inlelepciunii, qi al
licomiei de?nv51lturilevietii. Ci leglnri mai mare (decOtaceasta),
pentru neordnduiaiaminlii nu este.
intrebare:Care estehotarul pdn[ undetrebuie sI alergecel
ce urmireste inlelepciunea?$i prin ce se sfArsesteinvit[tura ei?
364
Rispuns: De fapt,
neputlnll sdajungemla acesthotar,
l.cy
fiindcd gi sfin,tiisuntlipsili
oe ln,tetepciunea
ceadesdvdrsiti.Cdci
trupulinlerepciunii
nu aresf6rsit.si our" pa,r?ffi in.at
uneste
cuDmnezeu
pecel." o *errste."u Iar semnalirrpf"i"i*ii
367
369
371
Desprepost si desprepriveghere.
Celui ce in toati viala ii places[ steade vorbl cu tovlr[sia
aceasta,acela se face prieten al intelepciunii. Precum slturarea
pOntecelui este inceputul tuturor relelor, impreunl cu lenea
somnului, care aprindepofta cwviei, tot astfel calealui Dumnezeu
cea sfdnti si temeiul oriclrei virtuti, estepostul si privegherea
;i
trezviapentru slujirea lui Dumnezeu (prin), rlstignindu-ne trupul
toilhziua si toati noaptea,in ciudaplicerii somnului.posful este
paviz,l,a oriclrei virtuti, inceputulluptei, cununi a celor infran,ti,
frumusetea fericirii si a sfinteniei,stdlucire a inlelepciunii, incepur
al ciii spreincrestinare,maic[ a ruglciunii, izvorul curaliei si al
intelegerii, maesfful al sihdstriei si cdlluza a toatL fapta bun6.
Precum si dorul de luminS.estelegat, de niste ochi sinitosi, tot
astfel de postul ficut cu socoteali, se leagl dorul de ruglciune.
Pentru c[ atunci,cind incepes[ posteasclcineva, din post
ii vine dorul sI stea de vorb[ cu Dumnezeu in mintea lui. C[
trupul, c0nd posteste, nu poate si doarml toati noaptea pe
astemutullui, cOndtrupul omului estepecetluit cu peceteapostului
(cOndgura omului estepecdtluitl cu peceteapostului) g0ndurile
lui sunt pline de umilinfd, inima lui esteizvor de rug[ciune, pe
fala lui zacem0hnire,gdndurilerusinoase(nerusinate,de rusine)
sunt foafie departede el, nici o veselie nu se vede ?n ochii lui,
estevrljmasul tuturor poftelor si al vorbelor desarte.Nimeni n-a
vlzut robit de pofte rele pe unul carepostestecu socoteall, si cel
ce nu se grijegte de post, clatin[ tot binele. CI porunca postului esteo porunci datl de lainceputul firii noastre.Deci, de unde
372
373
375
Rispuns: SemnulestecCIndsehwednicestecinevacieHarul
lacrimilor, carevin nesilite.C[ci lacrimile suntpusepenffu minte
ca un hotar intre cele trupegti si ceie sufletesti,intre impitimire ;i
curdtie.C0tI vremen-a primit cineva Harul acesta,lucrul lui este
lucrul omului dinafari si incl de fel n-a simlit lucrareatainic[ a
omului celui duhovnicesc.Fiindci atunci, c0ndcineva incepe si
piriseascd faptelecele trupesti ale veacuiui celui de acum si se
vede petrecdndin hotarul acestaal firii, indatl ajunge la harul
acestaal iacrimilor. Si la primul popas al vielii celei tainice,
aoestelacrimi incep sX curg[ si-l duc pe om spre desiv0rsirea
dragosteide Dumnezeu.Si cu cAtrnergede acoloitrainte,cu atOt
se imbog[leste de dragoste,pAn[ ce ajunge s6 le bea pe ele in
mincarea si blutwa lui, din pricin[ ci mereuvars[ lacrimi.
$i st5 semnui de adeveringl, cd"a iesit mintea din lumea
aceasta;i a simlit lumea cea duhovniceascd.fi cu cAt omul se
apropiecu mintea de lume, cu at6t si lacrimle seimpufineazl. Si
cdnd mintea seface cu totul lumeascdatunci omul este cu totul
iipsit de lacrimile acestea.Si aceastaesteun selnn,c6 omul s-a
ingropat in patimi.
Despredeosebirileintre lacrimi
Sunt lacrimi, care ard; dar sunt si lacrimi, care ingras4.
Toate lacrimiie, carecurg din umilint[ si din cuviintainimii pentru
pilcate,usucl trupul sil ard; si adeseachiar minteaestevltdmati
de curgerealor. Si omul intri mai ini in aceast[prim6 treapti
de lacrimi, prin care i se deschidepoarta de intrare la treapta a
doua, mai buni decdrprima; cici aici estelara bucuriei, gi omul
primestemil[. Si acesteasuntlacrimi vlrsate din pricepere.Si ele
impodobesc si ingrasl trupul, si curg nesilite, de la sine. $i nu
numai hr[nesc trupul omului, precum aln spus,ci si aspectullui
376
377
Dumnezeu, ne mai nidljduind in 1ume, si s-au lepddat des6v0rsit, si s-audespi4it, ne mai locuind impreundcu oamenii,si
golili de toate, au iesit pe urrnalui Dumnezeu,ne mai asteptAnd
nici un ajutor de la cele vlzute; siJ apucl o spaim[ din pricina
izoldri lor, sauii inconjoar[ o primejdie s[ moarl de foame,sau
de boal[, sau din vreo imprejurare cu necaz,incAt sunt aproape
de deznidejde. Asadar,mdngAierilecare se dau unora ca acestia,
si nu se dau acelora ce-i intrec pe ei in osteneli, au ca prim[
pricind cur[tia saunecurltia cunostin,tii.Iari a doua pricinl este
cu adevdrat aceasta:IntrucAt primeste cineva mdngdierede la
oameni sau de la vreun lucru v5.zut,astfel de mdngd.ierede la
Dumnezeu nu-i este dat6, decAtprin vreo iconomie aparte,in
folosul obstei. Iari noi vorbim de anahoreti,iar mlrturie despre
cele spuse,cI unul din P[rin1i, care s-a rugat sd primeascl
aSemeneamOngiiere a auzit glas: ,,ajung6-!i mnngAieredde la
oameni si convorbirea cu ei".
Si tot astfel,un altul, cind petreceain singuretatesi vie{uia
ca un pustiic, se desf6tain tot ceasulde mdng0iereaHarului, dar
c6nd se apropia de lume, c[ut6nd, dupd obiceiul slu, mdng0iere
si neglsind-o, s-a rugat lui Dumnezeu,sd-i arate,din ce pricinl
n-a gdsit-o, zicind: ,,Doamne,nu iumva din pricini cI m-am
ficut episcop, s-a dus Harul de la mine"? Si i s-a dat iui
r5spuns:,).Iicidecum, ci fiindc[ Dumnezeupoarti de grijl celor
ce petrec in pustie, gi ii invredniceqtepe ei de asemenea
mAngdiere".Cici nu se poate si aibe cineva m6ng0iereacea
vdzutd,de la oameni, si s[ primeasc[ si pe aceastaa Harului,
decdt numai prin weo iconomie a celor zise mai sus,iconomia
ascuns[ si cunoscuti numai Aceluia, care pe toate le
iconomiseste"
!
intrebare: Vedenia si descoperireaeste acelasilucru, sau
nu?
Rlspuns: Nicidecum: ele sunt cu totul deosebite.prin
,,descoperire"insX se inleleg deseori amAndoul, c[ci orice
378
vedenie se numestedescoperire,fiindca
un lucru ascunsse face
vdzut; dar nu toai[ descop.ri."u'"rt"
o vedenie.ci descoperirea
o.primim desprecelecognoscibile,- care
sepot gustacu mintea
si se pot gdndi (cugeta).Iari vedenia
oricum, ia"formr sicriip,
precumli se aratl celorvechi,?nvechime,
in-sori-g."lO*,i
c'nd privegheaz6.Si vedeauc'teodati 9i
deslusit,i..-.1";;;;
381
383
381
385
ryFF
387
CareestedesivArsireamultelorroadeale Duhului?
Rispuns: C0nd se inwednicestecineva de dragosteacea
desivdr;it[ de Dumnezeu.
intrebare: Si dupl ce senmcunoastecineva cd a ajunsla
ea?
Rispuns: C6nd amintireadespreDumne2euse?nfdtiseazl
minlii iui, atunci inima lui se pornestespre dragosteade El, si
ochii lui izvorlsc ;iroaie de lacrimi. Ca de obicei dragosteadepinde
de lacrimi prin amintirea celor dragi. Si a{4 fiind cineva,niciodati
nu-i lipsit de lacrimi. Ci niciodatd nu-i lipsesteobiectul,care
s[-i aduc6 aminte de Dumnezeu.Ba si ?n somn std de vorb[ cu
Dumnezeu. CI are obicei dragosteasI facl lucruri de felul acesta.
Iat|la ce desivOrsirepot ajungeoamenii in viala aceastaa 1or.
intrebare: dacl din mult[ osteneald,trudl si nevointd, pe
care a flcut-o omul, g6ndul trufiei ar da n6valS cu obrlznicie
asupralui, fiindcl s-arhrini din frumusefeavirnr$lor si ar ajunge
omul s[ cread[ c[ a lui este oboseala,pe care a ribdat-o, atunci
omul prin ce s[ biruiascl g0ndul slu si cum sd-sipuni la cale
sufletul, ca sI nu se supundacestuigdnd ?
Rdspuns:CAndstie cinevacd poatesi cadl de la Dumnezeu,
cum cade irunza vestedl din pom, afunci isi cunoastesi sufletul
c0t e de tare. Daci prin propria lui putere a c0stigatacelevirtuti
si s-aluptat pentru ele, cAndDomnul isi va ridica de la ei ajutorul
388
Povestire
un tanir fiind ajunsra chinuricu tot trupurlui, c0nda fost
intrebatde cineva:,,Cumai simlit durerile?.,,a rispuns:
,,La
?nceputle-amsimlit, dar pe urmi am vilzutpe un tarrir,
*ergea cu un buretesudoareachinurilormele,m-a intrrit si "*
m-a
389
LXXXVI.
DESPRE CIIESTII,]NI DIFERITE iN NONUA
DE DIAI.OG
intrebare: Esteoarebine si ne depirt{m detoatecelece
sttmesc@1e1fi
patimile;i oareaceastifugdesteea socodteca o
biruinl[ a sufletului,sauca o infrdngere,c0ndfugede rlzboi si
sealipeqtede odihni ?
Rispuns: tf voi vorbi pe scurtdespreastaC5lugIrultebuie
si fug[ absolutdetoatea1A1[rile
patimilor rele gi si taie pricinile
si materiapatimilor,prin careeleseimplinesccu lucru si cresc,
oricdtdemici arfi ele.Si, cdndvinevremeasi neimpotivirn 1or
si sI ne luptim cu ele, 9i aceasta
s-o facem,nu ca si cum ne-am
juc4 ci cu m[iestrie;ctnd sti la pdndl prin contemplalia
Duhului,
el tebuie sI-si intoarc[ minteamereude la patimisprebunitatea
392
395
(rinigte)
397
399
400
CARTEA A DO['A
C6treun frate si dupl trup ;i dupl duh,careil indemna9iil
rugaprin scrisoris[ meargl la el, desilocuiain lume,pentrucI
doreasll vadi.
Eu n-amputereape carecrezitu c-o am,dragulmeu;deci
cu uqurinli imi poli fi sprepierzare,si de aceeaimicerimereuca unul carete aprinzi, din fire, dupi obiceiul firii, - ?miceri,
zic, un lucru pe caren-ar fi decuviinfi si-l doreqti,gi decareeu
C-da43azla26
441,
CARTEA A TBEIA
Scrisl citre un iubit (ucenic)al siu, in careil inva$ despre
tainelelinistii; pe caremul1i,necunoscdndu-le,
se lenevesc.
C6
mulfi au respectatsedereain chiliile 1or,din toatd zestreade
482
443
s5.-midesfiteze inima.
$i cdnd se apropie valurile de corabia
sufletului meu, o ineac[ pe ea in minunile cele adevlrate, ?n
iini,steaceapentru Dumnezeu,sco!6nd-odin cuvintele celelumesti
;i din viata trupului".
- ;i altui a zis iarlsi: ,,Sih1striataie pretextelesi pricinile
?
^
innoirii gdndurilor si gdndurileseinvechescin zidurile'rihirri"i,
;i ve;teje;te amintireamomelii. Si cand seinvechestemateriade
ganduri in minte, se?ntoarcemin'teala r0nduiala ti aoar*pta ri
"i
aceamaterie".
4. - f i a zis altul iarigi: ,,M6surilecelor ascunsein tine le
cunosti dupd acee4cr in,telegere
a ta areputereade discem6m6nt,
dar o are totdeauna,nu numai din int6mplare, ci qi pentru cdte un
ceas.C[, nici un om purtitor de trup nu poate iesi din casa sa,
firr s[ seintAmple in el o schimbaresprebine sau sprerdu. Daci.
estehamic, se intimpl[ o schimbaredin rucruri mici ale firii (la
asa cap, asa cdciul[). Iar dacl omul tr6nd&v,"so schimb[ din
lucrurile cele mai inalte, ale harului care a fost frlmdntat la un
loc cu firea nobstrI".
5. - f i altul a zis: ,*Alege-1idesfltltoarea lucrarea trezviei
si a privegherii in toati wemea noptii, prin care toti plrin{ii s-au
dezbrdcatde omul cel vechi si s-auinwednicit de ?nnoireaminlii.
in acesteceaswi simte sufletul nemwirealui prin aceasti.simtire
;i
se dezbraci el de hainele de intuneric si primeste Duhul cel
S fd nt " .
6. - Altul zice iarisi ci: de cdte ori vede cinevaprivelisti
felurite, si aude sunetede multe soiuri, care-i schimbi cugetarea
de cele duhovnicesti, daci str de vorb[ cu ele, si pierde mintea
lui usurinla de-a il vedeape el in ascuns,si de-asiaduceaminte
de picatele lui si de a-si facegf,ndurilecurate.si nu mai poates6
ia amintela w5.jmasi,nici si vorbeasci pe ascuns(cu Dumnezeu)
prin rugdciune.
405
DESPKD TACNNN
Tlcerea este o tain[ din lumea viitoare. Iar cuvintele sunt
unelteleacesteiiumi. un om carepostesteesteispitit s6-siasemene
sufletul cu fiinlele cele duhovnicesti (cu firea duhuritor) atat prin
tlcere, c0t si prin indelungat post. C0nd omul estedespIrlit prin
faptele salecele dumnezeiesti,si petrecein tainila sufletului s6u,
prin acestetaine el ajungela des[vOrsire.Si plin1 e slujirea lui de
tainelecele dumnezeiesti,de acelenevdzuteputeri si de sfintenia
aceeaa stlpdnirii Domnului asuprazidirilor. Si toli cei ce s-au
desplrlit de lume ca sI intre ?n tainele cele dumnezeiesri,au
purtatpeceteaticerii. Si unora din ei le-au fost incredintate,* ca
s[ le arate (altora), - ascunziswile ceie ascunsein tlcerea
Domnului cea tainic6, spre o innoire a celor de mijloc. Ci nu se
cuveneaca astfel de taine s[ fie slv0rsite de oameni cu burta
406
CAKTEA I[ PATRA
C5tre SfAntulP[rintele nostru Simeon, flcltorul de minuni.
CarteaSfin{iei Tale nu estedoard o insiruire de cuvinte, ci
dragosteata ciltremine ca-ntr-o oglindi u zugrdvit-o,si ai ar5tat-o. Si ai scris,dupdchipul meu, pe care-l ai in minte si ai aritat
ci m[ iubesti,pestem[sur[. ?nc0t,din multd dragosteai uitat cit
sunt de mic. Ci toate lucrurile despre cai eu trebuie s[ scriu
Cuviosiei Terle,si dacl avearngrij[ de r,r6ntuireamea, trebuia sd
le intreb si s[ le deprind de ia tine, aceleami le-ai scris mie,
luAnd-oinainte prin dragoste.Si poate ci ai ficut acesteacu arta
inlelepciunii,ca prin intrebdrileiale cele subtilesi duhovnicesti,
pe caremi le pui mie, sufletul meu sd se trezeascddin tr0ndivie,
407
4A9
417
413
47V
479
hplrnla lui.
420
--
422
423
425
estecontemplarea
SfinteiTreimi.La inceput,minteamergdndla
toatefipturile, le contemplipeele,si princontemplalia
io?,tn ..
la descoperirea
cunostinlii.Iar6pentru-cele n , ,ud subsimluri,
""
conternplaliaeste
r0ndul (inlelegltoare).
Si mintea se
^cu.
contemplS
pe sineins6gi.si, filozofii cei de alt6 scoald
si_au
rasp0nditmintea-prin contempiaqia
aceasta,,a prlu*r"a
?nchipuirilef[pruril or.
Asadar,fiii tainerorcredinfiiau o contemplalie
careeste
lipsrti de
si paqrein livadascriprurilor.Aceasti.con_credintd
tempia{iefacesr seconcenfezeminte4 sisd nu
serispdnJeasci
fu si o leagdintr-o unirecu Hristos,cum s_aintAmplat
::
cu
vasilie si la Grigorie; si atuncicontempratia
minlii gust[ din
cuvinteleceletainice,caresuntspusein bcripturi.
Si,i rrrintrf,
carenu suntcuprinsecu inlelegerea,
trebuiesi le primim prin
credinlI. Si, dupi ce ne-amcur[fit, primim prin
contemplalie,
cunoasterea
ior. Si pentrutaineleduhului,careinftec
r"u,
carenu suntperceptibilesimfurilor,nici raliunii "*ou!t
minlii, ne-adat
Dumnezeucredinta,prin care aflnm atetcE,ele
sunt. $i prin
credinli.se nastein noi nldejdeacea crtre
pri"
ele.
mdrturisimci DumnezeuesteDomn,Stip6n,Flcitoryi-Zi;i;
"Lai.ru
al tuturor.Iard prin cunoastere
ne drm seam4cr trebuies Ftpirztm
poruncileSale, gi si in,telegem,
cI poruncilecele din Vechea
Legeeraupizite defricd,precumspuneinsusi(Rom.
a, tSl iare
poruncileceie de viati ficrtoare alelui Hristos,
suntpinTe dn
iubire,precurnzice(Ioan15,1g):,,Euampizit poruncile
Tatdtui
Meu,si r5'minin dragosteaLui".E limpedeci Fiul
nu din frici
pdze;teporuncileTat{lui, ci din dragort".si
prin aceastane
di gi
noul ?ndernn,si pdzimporunciletot Oi' dragoste;
p""*
uli,
(Ioan14, 15): ,,Dem6 iubili, p5ziliporuncile
rnelf, gi eu voi
ruga pe Tatdi, si v[ trimitd alt mang6ietor,i.
venirea
Mdngdietoruluia numit Md'tuitorul daruriledescoperirii
oinrr",
429
431
433
435
437
439
441
CE.JPKINS
Cuvlnt ?ea.intecu Dumnezeu, despre(pentru tflcere si
liniste. si desprevlala cea pasnicl Ia care putem aiunge
inainte de toate,pr' irifinarea iimbii $ prin blindefeainimii,
i$tru care trebriie s[ se aduc[ si pulini laudl Sfdntului
Pirintelui nosiru IsaacSirui, addugtndu-sesi scaracuvintelor
'....." 5
iui, celor de Dumnezeuin{elep{ite
I. Despre lep[darea de sine ;i pentru rAnduiala
...-...-25
monahiceasi"- .":......"
la
de
infrdnarea
II. Desprc iep**area de lume si despre
.....-.-..32
vorbireacu oarnenii
III. Pentruindep[rtarea din lume. Si ci nu trebuie sl ne
insplimAnti- fi si ne temem, ci sl ne intirim inima cu
?ndrlznealasprb Dumnezeu, cu neindoita credin16,ca unii
...............'35
care avempe Dumnezeustrajl 9i pazl
IV. Desprepcfta lumii
V. Dt*pr* deplrtarea de lume, qi de toatecdtene tulburi
42
mintea.................
-......----..
din
fugim
c0nd
VI. Desprefok:sul pe care-l avem
. ---. . " . 5 4
i *:n e . . . . . . . ........."...,." ..
lor
Despre
asezarea
incepEtorilor.
rnduida
Despre
VII.
55
.-.............""
...'-..".-.
lor
si desprecelece se cuvin
'
judecdlii
59
......""
Vft. Desprerinduirea cu de amlnuntul a
IX. Despre concizia si bunltatea rAnduielii si vie{ii
*rr:r:ahicestisi cum senascvi*.rr$leuneledin altele.'......"-".."63
.1 A-
++L
ne,;;;i;iliil ; ;; ;;#;il;;;;
_ xJr
om_u_l
c_udreaptdsocoteall............
ffiil;;
.67
_._.
E;;';; ioloscetoi;.';;i6;;. ,i n. iipiiii.d;..6e
.xlrr.
griji,gile esteolgubitor
*;ntie se"luru
.........
...................72
XIV. Desoi""r"ti*t*"u;;; ti
intOmpli,
celor ce
cll6torescin ialealinigti*i,;"-drb;*ezeu
or0ndu
itil .......75
XV.Despre
ceicedehnistesc, i"""fpiJilcJap;,
cl.lucrul lor,'?n*"u"anO
E, adrcd,
l{:":L]:11
m peffecerea
cealinistitd,gicind pot""unestrlbitut
s[ aibdo
cdau inceputfapteletor shroAea^ica."ri"t;d;Fr,
".'.'..'.i3
Iypd;i"I"ig,r",i*1ilor...............:.......:::.
..'.'....'
D-esqre
taicuirea
i*uriieio,
.XVtr.
gi ;;';;;;
puterea
fiecereia Siprin ce se deosebesr_
"irrrli
^
xvilr. a*"
cred_in1ei
,*r;;;;;..
"ri";er*u."noiiini"ilr
.:._.:_.. "*.
80
sidespre
r-"r;;i;.............
9'"amq
:.....
.':.'...
Ty.-.d!*
3+
r_respre
crnsteade care se invredni""rt" ,*"r*iu,
^.^..
gi
ca e3_stlpe treaptacea mai inalti
_ xxr 6um;;;;,4;;;;i; il;6;;;;;t"t",tli;;; e6
cargestepricinqpentruiare_i
;i
3111**
sl c_umvine omui
la smerenie:..............
"id"i;il"r"i
;G;ii ft,;;;;;;'
=;":qi:
.rq*nk
^*_fry
cuvrne
sa
nl.ddiduiascE,
si cine are
nddejdein Dumnezeu....
IIn.
^,
$t
o,
;i;; ;;.t
nebuna$i ilG'ii;
d"il*";;;;,;;$;,l##;
lgspredragostea
{WI'-P."rprepgstT...............lneincetatsidespreconcentrare
sunt
tt urmdrile
urmdnle lor, si cd prin cunostinla
cunostinlacu socoti
socotinti afl6m
:uinla adevlratl a lor .........
728
XXVII. Desprepornirea
(atrupului)
136
-- - -- trupeascl
- -r --*-\-- -- -i
XXVIII. Despreprivegherea
in timpul noplii, si despre
despre
fel ur i l ee i . . ............
. . . . . . . . .I.3 9
XXIX. Despre toate c6ile ce ne apropiede Dumnezeu si
care se descoperdomului ?nvremeaprivegherii; si cI cei c'e
urmeazdaceast[petrecere,cu miere sehrinescin toatezilele
vie l i il o r . . . .
.....142
rcO(. Despre mulgumirea pe care trebuie s-o aducern
lui Dumnezeu, si invllituri impar,titein capitole despre
ac e a s t a
..........146
XXXL Desprefeluritele feluri ale socotintiiin iinisrire, si
desprestlpinirea minlii si despre lirnitele ei in'pomirea
miscdrilor minfii (si desprelimitele) in feluritele chipuri ale
rugiciunii; careestehokrul firesc al rugiciunii si pdnl unde
i1ifuglduie firea sd te rogi; si dacdneci hotarul,nu mai esre
rugdciuneceeace faci, desiasasenumeste
....... 154
XXXII. DesprerugSciuneaceacuratd
(purd)
... 155
XXXII. Despre chipul rug[ciunii, si desprealte lucruri,
carein chip necesarse cautl, in privintaneconteniteiaduceri
aminte,care sunt de folos mare, daci oarecine,dup5.ce le-a
citit, cu socotintl he-arpLn
... 162
XXXIV. Despremetanii si altecuvinte......
.... 168
XXXV. Desprepricinele pentru careoamenii cei sufletesti
prin cunostintl se uiti ia (lucrurile) cele duhovnicesti dup[
grosimeatrupurilor si cum se poateridica mintea de la acest
obicei, si din ce pricin[ nu sciplm de acestobicei, si despre
vremea si felul in care poate mintea si rImAni f5.r6niluciri,
in ceasulruglciunii
........777
XXXU. Despre faptul cd nu trebuie si dorim sau s6
cerem s6 avem sefilne vlzute pe m6inile noastre, c0nd nu
estenevoie
.... i80
4M
XL.Desp're
.
g::.{,,::ry!,
A; ;; i;;;;; ;; . .........:..
XLI' Deipreodcatere
igl
..t"
uoi!'sicere.*u
fdri
de
voie
si
"u
.
""tg-ggrsefac,iioinampi;":_...:_:.::.:","
desfrAnarii....,...---',,_
1e8
gdndui
: - '... . ..::t33
fti'Y'ffiffil:1Tqr,ii;;**;;;;;;
pentru.care
s-a pogorat
din inilflmea;i,f
ip+u-lui,
Lui'
la
neputinla
o*"niioi"'ii
despre
ispite.........rurt
xlvr: oespre.crrip',ir
14
p.i. carerrece
iffIi.;li ,f,;:o#rEprel"'ie'"i.itfu
'-"#J"l*P;'##'x4,"q#''6;l;;a"il;;;;;;
xlvrrr.Deipre
223
il.6il;;;;
ispirele
?:i1;l:d1fr"iuGr"
6; ftffi
impori.iaatelora,
p,
81.............
.......224
"dr._t;; ;eilA
te; casd
.n#tl' ?trfJ:"11?":',"?. ;: despre
.ispi
;t$,l,i?,il,:*itbtrtr#,f
"p.,rin"ioffi
a_supra
ili,"f:ibi$
acelora,.ar.,._a.u^frur"d-i_ru
nepdtimiresi air
la
aeseutli,;;i i;ilI
3Junl. inlelegerea
curdlie,careesre
legaacu moartea.
ca d t" ;"Oe_a"dria,ingdduie
tspite'
El
dinmiH""':""""'.......
............227
445
JV L
304
3ut8
311
316
de
care cu dragostele-a
cu smerenie....".....
.. 319
pilria privitoare la
?1Q
330
334
335
337
341
343
351
...353
447
Scris[dec[treun frate,iubitordeisihie(liniste)............397
CARTEA aII-a
Citre un frats 9i dup6trup gi dupi duh,careil indemna
si ii rugaprin scrisorisi meargEla el, desilocuiain lume,
pentruci doreasi-l vadi...
40i
..........."...
CARTEA aIII-a
Scrisi cltre un iubit (ucenic)ai slu, in careil inva!6
despretainelelinistii; pe caremul1i, necunoscdndu-le,
se
lenevesc.C[ mu{i au respectatsedereain chiliile ior, din
toatdzestreadeciif,toriea cilugf,rilor,impreunicu o cuiegere
pentrudefinireaisihiei(iinistei)"...........402
scurtdsi foiositoare
CARTEA a IV-a
CdtreSf0ntulPirinteienostruSimeon.flcitorul de
minuni......
.....4CI
EDITI.IRA BUNAVESTIRE
eecAu
DIFUZARE: Baclu, Str. Iagilor 32, tel. 034130998
Galali, srr. Libertntii 4L, te. 036422451
Tipaml execuiatsub c-da 43 ia S.C. Forto-FrancoS.,4..Galai
Pr. Prof.Pr.
DUMITRUSTANILOAE