.

seceslune
O Armata de la
Patamac, candusa de
Generalul Burnside,
traverseaza raul
Rappahannackin
decembrie 1862. Cei
100.000 de salda,i ai
Uniunii au reu~it sa
patrunda pana la
Fredericksburg, unde
au fast respin~i de
armata Canfedera-
,iei, cu un efectiv de
60.000 de salda,i.

O Un soldat din
trupele Confedera-
tiei. mort in luptele
de la Fredericksburg
in mai 1863. Sudul a
pierdut aproximativ
258.000 de oameni
, in razboi. iar Nordul

aproximativ
~ 359.000. Lincoln
& ceru~e ..caritate
pentru toti ~i rau
, impotriva nimanui...

b dar razboiul a lasat o

~ trista mo~tenire ge-
:3 neratiilor urmatoare.

Declan~at de problema sclaviei,

Razboiul de secesiune s-a
transformat intr-un conflict
sangeros, de lunga durata.
Nordul a ie~it invingator,
datorita resurselor superioare,
sclavia a fost abolita, dar
Sudul a fost ruinat ~i a ramas
multa vreme neresemnat.

A legerea lui Abraham Lincoln in functia

de pre~edinte a SUA era de neacceptat

pentru statele r~zboinice din sud.

Lincoln era hot~rat s~ previn~ extinderea
sclaviei, dar nu dorea s~ intervin~ in statele in
care aceasta era deja consacrat:I. Cu toate
acestea, ~apte state (Carolina de Sud;
Mississippi, Alabama, Georgia, Louisiana,
Texas ~i Florida) s-au separat de Uniune, in
perioada care s-a scurs intre alegerea lui
Lincoln, in noiembrie 1860, ~i preluarea pOS-
tului in martie 1861.
Statele rebele
Initial, statele s-au unit ca entit~1;isuverane,
formind Uniunea, ~i au cedato parte din put-
erile lor Guvemului Central (federal), care
avea sediul in Washington, DC, capitala
O 0 fotografie a lui Abraham Lincoln, facuta
in data de 9 aprilie 1865. Cinci zile mai tarziu
a fost omorat de John Wilkes Booth, un sim-
patizant al Confedera,iei.
Statelor Unite. Statele din Sud susJ;ineauc:l au
dreptul s:l-$i redobindeasc:l independenta
total:l $i, dup:l separare, In februarie 1861, au
fonnat propria uniune, numit:l ConfederaJ;ie.
Lincoln a susJ;inutcu convingere c:l Uniunea
era 'indisolubil:l' $i nici un stat nu avea drep-
tu! sa se separe de aceasta;In aceste condiJ;ii,
statele confederate au fost considerate rebele.
Teoretic, acesta -nu sdavia -a fost motivul
declan$:lrii R:lzboiului de secesiune.
Lincoln era in general v~zut ca un om inte-
gru, sincer, cu idealuri ~rete, dar era $i un
politician priceput. Pozitia sa in primele s~p-
t~rnani de la declan$areaconflictului era moti-
vat~ fie de dragoste de pace, fie dedorint;t de
a aclta gre$eala f~cuta: de statele sudiste.
Lincoln nu a adoptat o atitudine agresiv~,dar
a autorizat o incercare de a aproviziona gar-
nizoana din Fortul Sumter, o fortificatie a tru-
pelor federale in portul Charleston -cel mai

203
 RAzBOIUL DE SECESIUNE
mare ora~ al celui mai crud stat al Sudului,
Carolina de Sud. Drept replica, fortul a fost
fortat sa se predea prln bombardare, iar
razboiul a izbucnit. Virginia, Arkansas,
Tennessee ~i Carolina de Nord s-au alaturat
Confederatiei, dar cinci state sclavagistede la
granita au rnmas in Uniune.
Conflict inegal
partile implicate in conflict erau inegale. Cele
23 de state ale Nordului aveau o populatie de
aproape 23 de milioane; in Sud erau aproxi-
mativ 5 milioane de albi. Nordul avea putere
industriala, sistem eficient de comunicatie,
economie viabila ~i o flot:I superloarn. Sudul
era o societate agrarn, dependent:I de expor-
tul de bumbac ~i importul de bunurl de larg
consum. Astfel sudul nu era pregatit pentru
un rnzboi modem ~i era vulnerabil in fata
unei blocade navale. Daca conflictul se pre-
lungea era clar ca Nordul va ci~tiga.
Initial nici una dintre parti nu anticipase un
rnzboi lung, iar Lincoln formase o armata de
doar 75000 de voluntarl. in iulie 1861 armata
Uniunii a fost infrant:I in prima bat:Ilie de la
Bull Run; Nordul trebuia sa se pregateasca
mult mai serlos. La sfi~itul rnzboiului armata
Uniunii ajunsese la un milion de soldati, iar
cea a Confederatiei la 500000.R:lzboiul civil a
fost prlmul rnzboi modem intre doua marl
armate, transformat intr-un adevarat macel.
Cea mai mare parte a razboiului s-a
desfa~urat intr-o arle limitat:I la Virginia,
Maryland ~i sudul Pennsylvaniei, o localizare
important:I deoarececuprindea doua capitale:
Washington, DC ~i Richmond, Virginia. in
1862 nici una din cele doua armate nu a
repurtat o victorle decisiva in acest sector:
fortele Uniunii care au avansatin Virginia au
fost silite sa se retraga, iar in septembrle, o
prelungita bat:Ilie purtata la Antietam a pus
capat ofensivei Confederatiei conduse de
Robert E Lee.
in alte sectoare, Nordul obtinuse avantaje
inca de la inceput. Dupa o confruntare istorlca
intre cuirasate,flota Uniunii a inceput sa ocupe
pozitiile cheie de pe coast:I blocind Sudul. in
O Statele Uniunii ~i ale Confedera'iei. in
ciuda dimensiunilor, Sudul nu a fost un opo-
nent pe m3sura puterii militare a Nordului.
O Robert E Lee, intr-o schi,3 din 1865. La
izbucnirea r3zboiului Lincoln i-a oferit con-
ducerea fo~elor Uniunii, dar Lee s-a al3turat
statului in care se n3scuse, Virginia.
mai 1862, New Orleans, situat la gura de
varsare a fluviului Mississippi, a fost cucerit
printr-o lovitura Indrazneata.Fortele navale au
cooperat cu armatele Uniunii aflate In cam-
panii In Kentucky ~i Tennessee,cresc.1ndrep-
utatia Generalului UlyssesS Grant. Efortullor a
culminat cu cucerirea o~ului Vicksburg (iulie
1863), Nordul obtin.1nd controlul asupra fluvi-
ului .Mississippi ~i separ.1nd Arkansas,
Louisiana ~i Texas de restul Confederatiei.
Un an critic ~
1863 a fost un an decisiv. Eliberarea sclavilor ;E
din zonele rasculate, anuntat:l In septembrie
1862, s-a realizat efectiv la 1 ianuarie 1863. in
iulie, iovazia lui Lee In Nord este oprit:l prin '0
Infr.1ngereade la Gettysburg, dupa care nu se ~
mai punea problema unei victorii militare a :3
Confederatiei. in vest, In urma triumfului lui
Grant de la Chattanooga (noiembrie),
armatele Uniunii controlau statuI Tennessee~i
erau pe punctul de a iovada Georgia.
in 1864, Grant a devenit comandantul ~ef
al fortelor Uniunii ~i a preluat comanda sec-
torului de est. in mai a. purtat bat:llii sange-
roase Impotriva armatelor lui Lee; de~i nici
una diotre bat:llii nu a fost decisiva, armatele
Confederatiei au fost slabite dramatic,
deoarece populatia relativ mica a Sudului nu
permitea Inlocuirea pierderilor suferite. intre
timp, Shenuan, care II Inlocuise pe Grant In
vest, patrundea In Georgia ~i asalta Atlanta,
care cade In septembrie 1864.Apoi a pornit In
faimosul sau mar~ spre mare, devast.1ndtotul
In calea sa ~i taiod Confederatia In doua.
Capitularea Confedera~iei
in 1865 Confederatia s-a prabu~it. Fortele lui
Lee erau prinse Intre cele ale lui Grant ~i cele
ale lui Sherman. in 3 aprilie cade ora~ul
Richmond. inconjurat de armatele du~mane ~i
aflat In inferioritate numerica, Lee s-a predat
la data de 9 aprilie la Tribunalul din
Appomattox; ulterior ~i alte armate confede-
rate i-au urmat exemplul. Razboiul de sece-
siune a costat peste 600000 de vieti ~i a lasat
Sudul ruioat.