PREPOZITIA

Este partea de vorbire neflexibila care stabileste raporturi de

subordonare (prin jonctiune ), in propozitii, intre:
1.nume predicativ si partea de vorbire cu rol de subiect, prin
intermediul verbului copulativ: Casa este de lemn.
S

NP

2.atribut si substantiv, pronume sau numeral: Casa

este noua.

din

vale

A
Acela din clasa e Marian.

Primul dintre

ei e Mihai.

A
A
3.complement si verb, adjectiv, adverb sau interjectie:
Vin de la scoala.

Este bun la romana.

C

Merge paralel cu drumul.

C

C
E vai de noi!
C

Locutiuni prepozitionale = grupuri de doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar,
echivalente cu o prepozitie : -din cauza, din pricina, in scopul, in favoarea, in
locul, in preajma, in vederea ;
-in josul, in susul, pe dedesubtul, pe deasupra ;

-in dreptul, in lungul, in latul, de-a lungul, de-a latul,

de-a curmezisul ;
-in urma, in schimbul, pe parcursul, in spatele ;
-fata de, afara de, alaturi de, aproape de, departe de,
relativ la ;
-din cauza de, in caz de, la un loc cu, din jos de etc ;
CUM RECUNOASTEM LOCUTIUNILE PREPOZITIONALE ?
1. le inlocuim cu o prepozitie ;
2. leaga un atribut sau un complement de cuv. Pe care-l determina ;
3. se termina in : -a, -l, -le ;
Clasificare :
1.dupa origine : mostenite din latina (a, asupra, ca catre, cu, de, dupa, fara, in,
langa etc ), imprumutate (din fr. : carti a douazeci de lei bucata . E contra
lui.), provenite din alte parti de vorbire : ( din adverbe: inaintea, inapoia, din
subst. nearticulate: gratie, din participii: multumita, din adjective: conform, contrar,
potrivit ) ;
2.dupa forma: simple ( cu, de, la, in, contra, pe etc ) si compuse ( despre, dinspre,
inspre, de catre, pe la, de pe la, de pe langa, de sub etc ) ;
3.dupa cazurile pe care le cer:
a) cu genitiv: -prepozitii: asupra, contra, impotriva, deasupra, dedesubtul, inapoia,
imprejurul etc ;
-locutiuni prepozitionale: in fata, in spatele, in josul, in preajma, in
apropierea etc ;
OBSERVATIE: Prep. si lct. prep. de genitiv mai pot fi urmate de:
-adjective pronominale posesive in acuzativ: S-a asezat inaintea mea( atribut
adjectival );
-pronume pers. In dativ, forme neacc.: Se plimba in juru-mi ( CCL );

b ) cu dativ: datorita, multumita, gratie, potrivit, conform, contrar, aidoma,

asemenea ;
c ) cu acuzativ (verificabile cu pronumele personal mine ): prepozitii: cu, la, de,
din, sub, in, pentru, despre, de la, pe la, de pe la, de pe langa etc si lct. prep.:
alaturi de, aproape de, din cauza de, o data cu, relativ la, cat despre, la un loc
cu, afara de ( se termina cu o prepozitie care cere cazul Ac.)
OBSERVATIE: Prepozitia nu impune cazul adjectivului!
ex. Maria straluceste de eleganta.(caz N - prin acord cu subst. Maria )
Substantivizarea prepozitiei: De este prepozitie simpla.
Am uitat un de in titlu.

ATENTIE: Prepozitiile nu au functii sintactice!!!