1)Originea poporului roman.

Teoria continuitatii,argumente pro si

contra
Dup ce romanii au cucerit Dacia n 105106, a nceput un proces de
romanizare a populaiilor locale, dacii adoptnd treptat limba i obiceiurile
latine. Aceasta este teoria clasic a continuitii daco-romne,acceptat de
majoritatea istoricilor romni.
Argumente pentru:
colonizarea intensiv a Daciei.
colonitii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman (ex
toto urbe Romano), limba comun fiindu-le tuturor colonitilor
latina. n acest mediu multietnic, latina fiind singura limb de
comunicare, ar fi obinut poziia dominant.
Argumente mpotriv:
timpul scurt de ocupaie n Dacia nord-dunrean: 165 de ani.
romanii au administrat efectiv doar o mic parte a Daciei (o parte din
Transilvania, Banatul i Oltenia, dar mai ales Dobrogea).
2)Originea poporului roman.Teoria imigrationista,teoria admigratiei si
teoria originii romano-slave.
Teoria imigrationista
Argumentul disparitiei dacilor ca popor in urma razboaielor daco-romane a
fost formulat de Roesler si preluat in diferite forme de adversarii
continuitatii, dar si de unii invatati romani din trecut care doreau ca originea
poporului roman sa fie pur romana. Sustinerea acestei teze pleaca de la
afirmatiile lui Eutropius, autor despre care s-ar putea spune ca s-a bucurat
din partea istoricilor maghiari de o credibilitate care nu a mai fost acordata
nici unuia dintre istoriografii antici,dar o multitudine de dovezi contrazic
afirmatiile sale, sustinand continuitatea dacica. Acesta afirma in lucrarea
"Breviarum ab urbe condita" ca "Traianus, dupa cucerirea Daciei, a adus o
multime foarte mare de oameni din toate colturile lumii romane pentru
popularea oraselor[...], caci Dacia fusese secatuita de barbati in urma
lungului razboi al lui Decebalus.Pornind de la ideile lui Eutropius, Roesler a
scris teoria imigrationista, fiind argumentata de urmatoarele:
disparitia dacilor ca popor in urma razboaielor cu romanii;
disparitia vechii toponimii dacice;

 imposibilitatea romanizarii Daciei in cei 165 de ani de stapanire

romana;
parasirea completa a Daciei in timpul lui Aurelianus;
formarea poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare;
caracterul nomad al romanilor decurgand din ocupatia lor de
capetenie-pastoritul;
inexistenta unor izvoare istorice care sa ateste prezenta romanilor la
nord de fluviu inainte de secolul al XII-lea, deci inaintea venirii
maghiarilor in Transilvania.
Dar, desigur, exista si contraargumente, iar cel care l-a contrazis pe
Roesler a fost A.D. Xenopol,care afirma:
adapostirea populatiei daco-romane in munti dovedita de
terminologia "muntelui"de origine romaneasca;
caracterul sedentar al romanilor dovedit de terminologia agricola
de origine latina;
diferentele insemnate dintre limba romana si dialectele romanesti
vorbite la sud de Dunare;
originea transilvana a limbii romane dovedita de elementele
maghiare comune tuturor graiurilor romanesti;
mentionarea romanilor in izvoare istorice demne de crezare
toponimia romaneasca de origine latina coexista cu cea de origine
maghiara si slava.
Teoria admigratiei
Dimitrie Onciul are un text (Scrieri istorice 1885), care e conceput ca o
recenzie a cartii lui A.D Xenopol dar care a devenit o carte de sine
statatoare, in care isi prezinta si teoria sa care a fost numita ulterior
admigrare. Aceasta prezinta o solutie de compromis intre teza continuitatii si
imigratiei si anume intarirea nucleului daco-roman dupa teritoriul fostei
provincii romane prin migratii de mica amploare in anumite conditii istorice
a unor grupe de populatie romanica sud dunareana la nord de dunare, mai
ales in timpul navalililor slave si bulgare. D. Onciul a cutat s explice
soarta elementelor romanice n timpul nvlirii populaiilor barbare, a
examinat atent legturile romnilor cu bulgarii de peste Dunre i cu ungurii
de peste Carpai, a redat, folosind cuceririle istoriografice din alte ri, cadrul

politic internaional n care s-au format statele romneti, ara Romneasc

i Moldova. Cu argumente puternice de ordin lingvistic, istoric i toponimic,
el demonstreaza continuitatea populaiei daco-romane la nordul Dunrii
dup retragerea aurelian, a admis - n opoziie cu A.D. Xenopol - o
admigraiune de populaie din sudul Dunrii dup aezarea slavilor i a
bulgarilor n prile de miaznoapte ale Peninsulei Balcanice n secolul al
VII-lea, pn atunci locuite de populaie romanic. Poporul romn i limba
romn s-au format - de o parte i de alta a Dunrii, n strns unitate
teritorial. Marele fluviu n-a mpiedicat ca limba romn de pe ambele
maluri s se dezvolte esenial n acelai fel, comunicaia dintre ambele
maluri n-a ncetat dup trecerea la sud de Dunre a legiunilor i naltei
administraii romane. Perioada cuprins ntre cucerirea roman i secolul al
VII-lea constituie prima faz n istoria poporului romn; ea este perioada
formrii n trsturile ei eseniale a limbii romne cu cele trei dialecte
principale, daco-romn, macedo-romn i istro-romn, separate prin invazia
slav. Aceasta a determinat o parte a populaiei romanice s se retrag spre
miaznoapte. Anumite fenomene lingvistice comune dialectelor daco- i
macedo-romn le explica D. Onciul printr-o admigraiune de la sudul la
nordul Dunrii. Admigraiunea din dreapta Dunrii nu a alterat caracterul de
continuitate a elementelor daco-romane din stnga fluviului. Populaia
rmas n Dacia dup retragerea administraiei romane a format elementul
fundamental din care s-a nscut poporul romn. Adaosul primit succesiv din
dreapta Dunrii a contribuit la ntrirea lui numeric. ntrii prin admigraia
de la sudul Dunrii, romnii din Dacia au putut absorbi cu mai mult
uurin elementul slav conlocuitor, de la care au rmas ns urme n limb
i n toponimie. D. Onciul considera c admigrarea din dreapta n stnga
Dunrii va fi continuat ntructva i n timpul suzeranitii bulgare la nordul
Dunrii, pe care el o susinea argumentat, romnii avndu-i propriile lor
formaiuni social-politice, dependente de aratul bulgar.
Teoria originii romano-slave
Aici punctul de plecare devine Roma, ca inceputuri ce confereau noblete si
prestigiu. Sustinut mai ales de exponentii Scolii Ardelene, care nu accepta
decat pura obarsie romana, se invoca incompatibilitatea de civilizatie intre

daci si romani care nu ar fi permis contopirea. Ei insa nu pot da un raspuns

coerent ponderea dacilor.Petru Maior se straduia sa explice ca razboaiele
duse de romani impotriva dacilor au fost de exterminare. Prin romani,
romanii se puteau prezenta egali cu oricine din Occident. Acest curent a avut
momentul sau de glorie pana la publicarea dictionarului limbii romane a lui
Laurian, care a discreditat scoala latinista. Kogalniceanu a fost de asemenea
unul din cei mai severi critici ai abuzurilor latiniste..Odata cu Hasdeu care a
insistat asupra ponderii elementului slav se complica problema sintezei
romanilor. Hasdeu considera poporul roman pe deplin format atunci cand a
intrat in raport cu slavii. Cuvntele slave au patruns in limba romana se pare,
nu prin contact etnic ci pe cale politica, religioasa si culturala. Convieuirea
ndelungat cu slavii i legturile cu statele slave, influenate n organizarea
lor politico-administrativ de Imperiul bizantin, au fcut ca romnii din
Dacia s adapteze realitilor lor, pentru unele instituii, nume slave. Este
cazul voievodatului i cnezatului, instituii cu numiri slave, nscute ns n
procesul de dezvoltare al societii romneti i avnd trsturi originale,
specifice mediului romnesc. Aceste instituii, diferite prin coninutul lor de
cele cu nume similar din lumea slav, s-au pstrat la romni, n cazul celor
din Transilvania, chiar i sub stpnirea maghiar. Junimistii au reabilitat
influenta slavilor ca replica la scoala latina si ca un exercitiu de depasire a
complexelor nationale. Dictionarul etimologic a lui Alexandru Cihac, un
apropiat al Junimii demonstreaza ca fondul lexical al limbii romane are 2/5
elemente slave si alte influente, 1/5 elemente turcesti si tot 1/5 elemente
latine si acest argument impreuna cu teoria circulatiei cuvintelor (Hasdeu) au
constituit tandemul de baza a teoriei slavone. Si Ioan Bogdan considera ca
slavii reprezinta un element constitutiv al sintezei romanesti. Iorga, Giurescu
si Panaitescu admit influenta majora a slavilor insa doar ca element care se
adauga substratului latin.

3)Cavalerii teutoni in Tara Barsei

Ordinul teutonic (n latin Ordo Teutonicus, acronim OT) este un ordin
religios german catolic format la sfritul secolului al XII-lea la Acra, n
Palestina. n timpul Evului Mediu, ei erau un ordin militar cruciat i purtau

veminte albe cu o cruce neagr.Ordinul teutonic n ara Brsei apare in

1211 pentru a ajuta la aprarea contra invaziei cumane i pecenege i s
ntreasc poziia bisericii catolice ntr-o zon n care majoritatea populaiei
locale romneti era ortodox. Aezarea lor a fost posibil n urma diplomei
de donaie a regelui Andrei al II-lea al Ungariei, emis n acelai an. Ordinul
Cavalerilor Teutoni a construit n ara Brsei numeroase ceti de lemn
fortificate (n cei 14 ani de edere), cu sprijinul localnicilor.De asemenea, a
colonizat un numr nsemnat de rani i meteugari n principal germani,
care le asigurau hrana i produsele meteugreti necesare.Acetia au fost
denumii n timp sai i s-au aezat printre populaia autohton,format n
cea mai mare parte din romni i mai apoi din slavi i probabil
pecenegi.Dup ce au ctigat cteva lupte mpotriva cumanilor care
controlau zonele nvecinate Transilvaniei, se pare c au primit terenuri
adiionale in zone pe care Ungaria nu le controla i chiar i un accept de a
construi castele de piatr.Devenind din ce n ce mai puternic, ordinul a
nceput s-i extind autoritatea i dincolo de munii de grani.Ctre
1225,cavalerii teutoni au nceput s se desolidarizeze de regele maghiar,
punnd teritoriul stpnit de ei sub autoritatea Papei.Acest lucru a fost
favorizat i de legturile Ordinului cu Papalitatea(era socotit egalul
Ordinului templierilor i Ordinului ospitalierilor) i n special de legturile
marelui maestru al ordinului,Hermann von Salza,cu mpratul romanogerman Frederic al II-lea i cu Papa Honoriu al III-lea.Drept urmare, n
1225, regele a purtat o lupt hotrtoare mpotriva ordinului, nvingndu-l i
expulzndu-l din ara Brsei
4)Structuri politice romanesti intre Dunare si Carpati in sec.XIII
Inspaimantat de marea invazie din 1241 si vrand sa previna o noua expeditie
a tatarilor,dar sa previna si atacuri ale cumanilor si bulgarilor,regele Bela IV
a luat o serie de masuri de aparare.Intre altele,s-a gandit sa instituie o paza
puternica si permanenta in regiunea de granita a Banatului de Severin.In
aceste conditii regele daruieste Cavalerilor Ioaniti printr-o diploma de
privilegii.Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247 ofer preioase tiri despre
structurile politice romanesti intre Dunare si Carpati.Totusi,trebuie precizat
ca inainte populatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumirea
institutiilor(cneaz,voievod).Cert este ca aceste cnezate si voievodate au
reprezentat nucleele ce au stat la baza intemeierii,formarii Tarii
Romanesti.Diploma Cavalerilor Ioaniti aminteste cnezatele lui Ioan i Farca
si voievodatele lui Seneslau si Litovoi.

5)Structuri politice la est de Carpati inainte de intemeierea Moldovei.

Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este
confirmata de izvoarele narative ale vremii(Oguzname,literatura
bizantina,cronici rusesti,documente din cancelaria germana si papala).
Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru:
- volohi, in Cronica lui Nestor;
- walati (valahi), intr-o diploma papala din sec. al XIII-lea;
- ulakes, in Oguzname;
dar si despre tarile acestora:
- Ulakili (tara Vlahilor), in Oguzname;
- Tara Brodnicilor, in sudul Moldovei;
- Tara Berladnicilor, in centrul Moldovei;
- Tara Volohilor, in sudul Moldovei;
- Tara Bolohovenilor, in nordul Moldovei.
Marturiile izvoarelor scrise sunt completate de descoperirile arheologice
care constau in grupari de asezari ce au in centru o fortificatie, in care rezida
un conducator, cum sunt cele de la:
- Fundu Hertii;
- Ibanesti;
- Horodistea;
- Tudora;
- Dersca;
- Pocreaca Satu-Nou, etc.
Denumirile stravechi de tari,codri, campuri, ocoale, care s-au pastrat
pana azi in Moldova,din perioada de inceput a Evului Mediu.
- Tara Sipenitului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii Lapusnei;
- Codrii Hertei;
- Campul lui Dragos, etc.
6)Etapele cuceririi Transilvaniei de catre unguri in sec.XIII
Ungurii reprezinta un popor de origine fino-ugrica,limba lor inrudindu-se cu
cea a finlandezilor.La final de sec.IX ungurii ajung in partea centrala a
Europei fiind organizati pentru expeditii de jaf dar si alungati de pecenegi.Se
stie ca ei proveneau din teritoriul aflat la grania dintre zonele mpdurite ale

Munilor Urali i stepa euroasiatic.Traseul lor a cuprins Rusia(knezatul

Kievului),Nordul Muntilor Carpati si au patruns in Campia Panonica,de-a
lungul Tisei,totul efectuandu-se sub ducele Arpad,fiul lui lmos,liderul
triburilor maghiare.Mai tarziu,ofensiva lor condusa de Taksony si
Bulcs(Vrbulcs)a fost oprita la Lechfeld,lng Augsburg,pe malurile
rului Lech(10 august 955) de regele Otto I(912-973)(936-973).
Despre venirea ungurilor in Panonia si etapele cuceririi Transilvaniei ne
vorbeste notarul anonim al regelui Bla al III-lea al Ungariei (11731196),Anonymus in Gesta Hungarorum.Potrivit acestui izvor existau in
stanga Tisei o populatie amestecata romano-slava,care aveau o serie de
organizatii politice .Sunt amintite ducatele lui Menumorut(in tara
Crisurilor) ,Glad-de care se spune ca ar fi din Vidin(in Banat) si Gelu de care
se pomeneste ca este roman(bazinele Someului Mic i Almaului,pn la
Poarta Meseului).Potrivit aceluiasi izvor,primul contact cu ungurii l-a avut
Menumorut.Arpad ii cere lui Menumorut sa i se supuna,Menumorut refuza
si va fi atacat de Zoltan,fiul lui Arpad.Inainte,Tuhutum trimisese o iscoada
ca sa cerceteze starea tarii si a armatei.Menumorut a fost invins in doua
etape,a capitulat si si-a casatorit fiica cu fiul lui Arpad.In sec.X,Tuhutum a
creat un stat mixt de unguri,romani si slavi ce in jurul anului 1000 au migrat
spre centru si au ales oras-resedinta Alba Iulia(Balgrad) Despre Glad se stie
ca ar fi fost din Vidin si in lupta cu ungurii este invins.se ascunde in Keve,la
hotarele bulgarilor si,in cele din urma se supune.Cat despre Gelu,acesta
domnea peste o tara a carei bunatate se dusese faima.Acest dux blachorum
se impotriveste dar este invins si ucis langa raul Copusului(Capusului).In
istoriografie mai apare Gyula,menionat de unguri ca voivod dux magnus et
potens in Transilvania,fiul lui Tuhutum.Acesta a fost atacat si invins de
Stefan I cel Sfant.Tot Stefan l-a invins pe Ahtum,a carei tara,fosta odinioara
a lui Glad,cuprindea partea dintre Mures si Crisuri.Transilvania va fi inclusa
in statul maghiar.In jurul anului 1150 Tarnavele sunt ocupate si se ajunge la
linia Oltului iar in jur de 1200 ungurii au ajuns la creasta Carpatilor.
7)Voievodatul
Transilvaniei:statut
politic
si
institutii:voievod,vicevoievod si congregatia nobiliara.

principalele

Dupa venirea ungurilor,Transilvania capata alt statut politic,de provincie

autonoma in Regatul Ungariei. Dei regii maghiari au reuit s anihileze
formaiunile politice prestatale din Transilvania totui datorit luptelor
pentru tron, a anarhiei interne i a presiunilor venite din exterior nu au reu it
s-i instaleze imediat stpnirea n Transilvania-Abia n 1075 cancelaria
arpadian emite un document referitor la cetatea Turda. Dup anul 1100,

maghiarii ncerc s organizeze Transilvania dup model apusean impunnd

catolicismul printr-un episcopus Ultratransilvaniae", amintit in 1111 sub
numele de Simion i ncercnd, prin intermediul lui Mercurius princeps
Ultratransilvaniae", s nlocuiasc n 1113 instituia voievodatului cu
principatul. Ambele msuri, att cea religioas ct i cea politicoadministrativ, au avut de nfruntat opoziia populaiei locale. Dei nu au
renunat la ideea de catolicizare, sprijinii fiind puternic de ctre papalitate,
totui au fost nevoii s renune la ideea de principat. Acest lucru ni-l
demonstreaz menionarea n 1176 a lui Leustachius Voyevoda", voievodul
Transilvaniei, vasal al regelui Ungariei. Voievodul, ajutat de vicevoievod,
avea largi privilegii i o mare autonomie fa de Coroana maghiar. Cu
scopul de a apra graniele i de a stimula dezvoltarea economic, regalitatea
maghiar i-a colonizat n secolele XII-XIII, pe secui i pe sai n regiunile de
grani ale Transilvaniei. Acetia se bucur de multiple drepturi i avantaje,
i sunt organizai n scaune.n secolul al XIII-lea, voievozii Transilvaniei
profit de problemele din Ungaria pentru a ncerca s se ndeprteze de
aceasta. Pentru aceasta, Roland Bora (1282,1284-1285,1288-1293)
convoac n 1288, prima Adunare obteasc (Congregaia general),
numete comii i acord privilegii. Ladislau Kan (1294-1315), n schimb, a
fost un adevrat arbitru al situaiei din regat care, i constituie la Deva, o
adevrat curte, de unde i exercit atributele de ef al unui stat autonom i
ncheie nelegeri cu ri de sine stttoare.Abia regii angevini sunt aceia
care readuc Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui Ungariei.
Situaia romnilor din Transilvania s-a agravat n condiiile n care regii
maghiari ncep politica de maghiarizare i catolicizare forat.Apartenena la
o funcie a fost legat de apartenena la religia catolic.
Voievodul exercita atributii judectoresti si militare.El numea pe
vicevoievod, pe conductorii comitetelor,pe slujitorii si directi,convoca
adunarea nobililor (congregatia) si i conducea lucrrile.Avea drept de
jurisdictie suprem asupra Transilvaniei.Avea totusi competent limitat, de
autonomia comitatelor, a scaunelor secuiesti si ssesti, de privilegiile
acordate bisericii catolice, precum si de atributiile superioare ale regelui
Ungariei. Era comandant al armatei din Transilvania.Se sprijinea pe un
aparat central,asemntor celui din Tara Romneasc si Moldova.
Vicevoievodul avea rol consultativ,indeplinea functii publice sau la curtea
suveranului,conducea Transilvania in lipsa voievodului,avea atributii uneori
administrative,legislative,judecatoresti.
Congregatia nobililor era adunare reprezentativ pe stri,convocat periodic
de voievod. La lucrarile Congregatiei nobililor au participat si nobilii romni
pna n anul 1291, ocazie cu care acestia sunt mentionati pentru ultima data

n calitate de participanti la Congregatia nobililor universis nobilibus

Saxonis, Siculis et Olachis.Dup anul 1437, cnd s-a constituit unio trium
nationum,a fost interzis n mod expres participarea romnilor n viata
politic,inclusiv n congregatia nobililor.
8)Secuii si sasii in Transilvania
In stransa legatura cu cucerirea Transilvaniei a fost aducerea sasilor si a
secuilor.Regii unguri vroiau sa aiba in noua tara puncte de sprijin,locuitor de
alt neam,care sa incadreze pe localnici si pe care sa se poate bizui.In acelasi
timp,doreau sa intemeieze centre mai mari,unde sa se poata dezvolta cu
trecerea timpului o viata oraseneasca de la care sa aiba venituri
corespunzatoare.De aceea ei apeleaza la sasi si secui.Despre sasi se crede ca
ar fi sosit prima oara in Transilvania pe vremea lui Geza II(11411162),procesul de colonizare continuand si sub Bela III si Andrei II.Au
ocupat zona Tarnavelor,partile Sibiului,Tara Barsei,zona Rodnei si Bistritei.
Secuii,populatie rezultata din amestecul unor popoare de origine turcica au
fost asezati in partile Crisanei iar pe la mijlocul sec XII ii stramuta in zona
Tarnavelor ca apoi sa fie atestati in estul Transilvaniei.
Prima mentiune documentara a secuilor si sasilor a fost cu prilejul expeditiei
comitelui Ioachim din Sibiu contra rasculatilor din Vidin,oastea sa fiind
formata din sasi,secui,romani si pecenegi.
9)Premisele intemeierii Tarii Romanesti
Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247 ofer preioase tiri despre structurile
politice romanesti intre Dunare si Carpati.Totusi,trebuie precizat ca inainte
populatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumirea
institutiilor(cneaz,voievod).Cert este ca aceste cnezate si voievodate au
reprezentat nucleele ce au stat la baza intemeierii,formarii Tarii
Romanesti.Diploma Cavalerilor Ioaniti aminteste cnezatele lui Ioan i Farca
si voievodatele lui Seneslau si Litovoi.Conjuctura a fost favorabila,un rol
hotarator avand Ungaria prin politica sa:
aducerea Ordinului Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei,ce se extind
peste Carpati
expansiunea ungurilor in Severin,o parte din Oltenia avand stapani pe
Asanesti
1230-1247-evolutie a politicii externe spre Ungaria

Un alt punct important a fost invazia tatara,tatarii avand centre de putere pe

Volga(Batie Han) dar si in Nordul Dobrogei(Nogai).Disparitia banilor
maghiari de Severin in a doua jumatate a sec.XIII dovedeste ca tatarii au
stapanit provinciile de la sud de Carpati.
O premiza favorabila in constituirea Tarii Romanesti a fost moartea lui
Nogai precum si anarhia instaurata in Ungaria dupa moartea lui Bela IV ce
s-a accentuat in timpul lui Lszl IV(Ladislau Cumanul 1272-1290).Pe
vremea regelui Ladislau Cumanul are loc o prima tentativa de intemeiere a
Tarii Romanesti.Litovoi profita de criza din Ungaria si se rascoala impotriva
ungurilor.Regele trimite o expeditie armata impotriva lui Litovoi in urma
careia e nfrnt i cade n lupt.Fratele lui Litovoi,Barbat este luat prizonier
si apoi rascumparat cu o mare suma,ce dovedeste o buna dezvoltare
economica la sud de Carpatii Meridionali. Andrs/Endre(Andrei III)(12901301),ultimul arpadian a incercat sa stopeze anarhia din Ungaria.Acesta
convoaca congregatia din 1291 la care participa si romanii si cu aceasta
ocazie nobilul Ugrynus isi recapata mosiile din Fagaras pe cale legiuita.In
1301 vine la tron Carol Robert din dinastia Anjou de origine franceza,cu
sprijinul papei.Ungaria era impartita in tabere nobiliare si a urmat un razboi
civil de durata(24 de ani).Razboiul civil din Ungaria a fost conditia
favorabile pentru Basarab I(1310-1352) sa unifice cnezatele si voievodatele
la sud de Carpati.Se mai lua in considerare si imaginea pozitiva ce fusese
creata in randul unor nobili maghiari.Tara Romaneasca s-a format din
initiativa conducatorilor feudali romanesti,beneficiind de doua premize
importante:stapanirea tatareasca din sudul Basarabiei-N Dobrogei si criza
din Ungaria.Recunoasterea Tarii Romanesti a fost consfiintita in urma
victoriei lui Basarab I de la Posada(9-12 nov.1330)
10)Raporturile lui Carol Robert cu Basarab I
Carol Robert era implicat intr-un razboi civil si nu s-a pus problema unei
suzeranitati maghiare asupra lui Basarab I.Dupa ce insa Carol a fost
recunoscut ca singur stapanitor de toti,s-a pus din nou problema relatiilor cu
Ungaria.Documentele ne prezinta realitatea.Intr-un document din
1324,Basarab este numit voievodul nostru transalpin ceea ce inseamna ca
relatiile cu Ungaria erau bune si ca regele trebuia sa recunoasca realitatile
politice de la sud de Carpatii Meridionali.Aceasi situatie este intalnita in
1327,cand,intr-o scrisoare a papei Ioan XXII catre nobilul barbat
Basarab,voievodul transalpin prin care il lauda pentru zelul ce il depune in
stapanirea necredinciosilor si il roaga sa primeasca cu cinste pe calugarii
ce vin sa faca cercetari in acele regiuni.Dupa 1327 relatiile dintre cei Carol

si Basarab se racesc si se va ajunge la un conflict armat.Cauza reiese din

Cronica Pictata de la Viena si anume ca regele Ungariei dupa sfatul
voievodului Toma(Toma Szcsnyi 1321-1342) si al lui Dionisie,fiul lui
Nicolae s-a dus in tara voievodului vlahilor Basarab...ca sa alunge din tara
aceasta pe Basarab sau cel putin sa dea uneia din sfatuitorii sai.In aceste
conditii,regele Ungariei porneste in fruntea unei armate intr-o campanie
impotriva lui Basarab I.Ocup Banatul de Severin(pe care il va primi
Dionisie) i nainteaz prin Oltenia, pustiit n prealabil de ctre
Basarab,Arge.Datorit acestei strategii de aprare,n rndurile armatei
invadatoare se instaleaz foametea nc de la intrarea n ara
Romneasc.Pe drum, Carol Robert primete o solie din partea domnitorului
romncare i aduce o propunere de pace.Oferta de pace fcut de Basarab I
este refuzat de ctre rege,dei i se promitea plata a 7.000 de mrci de argint
ca despgubire,cedarea cetii Severinului i trimiterea unui fiu la curtea
ungar ca garanie, "numai v ntoarcei n pace i v ferii de primejdii, c
de vei veni mai ncoace, nu vei scpa de dnsele".Carol Robert rspunde cu
arogan c Basarab este pstorul tuturor oilor sale i c l va scoate de barb
din vizuina lui. n cele din urm, armata maghiar ajunge la Curtea de
Arge, pe care o gsesc pustie i o incendiaz.Batalia decisiva s-a dat la
Posada((9-12 nov.1330),ntr-o vale ngust i prpstioas,unde armata
maghiara a suferit o nfrngere umilitoare.Victoria lui Basarab I de la Posada
a consfiintit recunoasterea Tarii Romanesti.Pana la moartea lui,Carol
Robert(1342) nu a mai avut relatii conflictuale cu Basarab.
11)Premisele intemeierii Moldovei
In sec XIII,teritoriul Moldovei,mai ales partea nordica a fost stapanit de
cnezatul Haliciului.Partea de sud a fost stapanaita in mod cert de catre
cavalerii teutoni.In 1241 tatarii navalesc in teritoriul dintre Carpati si
Prut.Exista putine informatii legate de Moldova in aceasta perioada,ele
aparand abia in 1320-1340.In 1340 moare cneazul Daniil,lasand Haliciul in
vizorul lituanienilor,tatarilor,polonezilor si ungurilor.Castig insa au avut
polonezii si ungurii,ce au ocupat Haliciul.In 1344 Ludovic planuieste o
expeditie impotriva tatarilor,regele aflandu-se in persoana in Transilvania
pentru a inabusi o rascoala a sasilor.Au loc doua campanii la est de Carpatii
Orientali(1345,1349) in urma careia tatarii sunt invinsi.In aceste conditii
apare si maramuresanul Dragos.Este intemeiata o marca de aparare,vasala
Ungariei.Scopul acesteia era de a asigura apararea impotriva tatarilor si
controlul drumului comercial de la Est de Carpati.Au urmat la tron Sas si
Balc ce au dus politica de vasalitate fata de regele Ungariei.Acest lucru n-a

fost agreata de catre localnici care se revolta.In aceste conditii apare

Bogdan.Bogdan,originar din Maramures(Cuhea sau Cuhnea) a fost atestat
documentar in 1342/1343 fiind un fost voievod.Varsta nu se stie dar cert este
ca a fost razvratit impotriva nobilimii maghiare.Bogdan profita ca o parte a
romanilor sunt plecati in razboi si le ocupa mosiile.Acest fapt demonstreaza
ca in Maramures erau doua tabere:cnezii romani supusi regelui Ungariei si
cnezii romani care erau impotriva regelui.Aflandu-se in conflict inca din
1343,Bogdan nemaiputandu-se mentine in Maramures,trece muntii,in
Moldova.Acesta reuseste prin lupta sa alunge pe Balc si pe fii acestuia,fapt
ce atrage mai mult ostilitatea regelui Ungariei si sa organizeze expeditii
impotriva lui Bogdan.Bogdan reuseste cu sprijin de la tatari si lituanieni sa
invinga armata regala(lituanienii si tatarii erau adversari Ungariei) iar pe 2
febr.1365 regele Ungariei emite un document prin care erau confiscate
mosiile lui Bogdan dar il recunostea conducator al Moldovei.Practic,acest
document reprezinta dovada nasterii statului moldovenesc.
12)Raporturile Tarii Romanesti si al Moldovei cu Ungaria in a doua
jumatate a sec.XIV
Tara Romaneasca
Dupa cum stim,victoria de la Posada a consfiintit recunoasterea Tarii
Romanesti.Pana la moartea lui,Carol Robert(1342) nu a mai avut relatii
conflictuale cu Basarab.Reluarea relatiilor cu Ungaria a avut loc dupa
moartea lui Carol Robert si a avut un caracter de egalitate.
Nicolae Alexandru(1352-1364) a continuat cu succes politica lui Basarab I.O
cronica maghiara sustine ca in 1343 Nicolae Alexandru a ncheiat un acord
de supunere cu regele Ludovic.In realitate este vorba de reluarea rela iilor
diplomatice ntre cele dou state precum i purtarea unor discuii cu privire
la campania mpotriva ttarilor.Abia mai tarziu cnd devin sigure semnele
unor mbuntiri a relaiilor ntre cele dou pri,Nicolae Alexandru apare n
actele maghiare ca supus autoritii coroanei(voievodul nostru transalpin)
i primitor al unor beneficii(1355).Relatiile se racesc n momentul n care
Ludovic I cel Mare, ca un suveran absolut asupra pmntului de peste
muni,d n 1358 drepturi negustorilor braoveni s treac nestingherii i
netaxai pe teritoriul cuprins ntre Buzu i Prahova, de la locul unde
Ialomia se vars n Dunre i pn la vrsarea Siretului,ignorand autoritatea
domnitorului.Braovenii au cerut si o garanie suplimentar suzeranului
maghiar c nu vor pi nimic pe teritoriul Tarii Romanesti.O alta cauza a
racirii relatiilor dintre Ungaria si Tara Romaneasca este legata de

intemeierea mitropoliei Ungrovlahiei la Curtea de Arges,recunoscuta la

Constantinopol(1359),punand stavila ofensivei catolicismului in partea
central estica a Europei,ofensiva ce a avut ca actor principal pentru acest
spatiu Regatul Ungariei.In urma acestor fapte,domnitorul muntean renunta la
suzeranitatea regelui Ludovic.
Vladislav I(1364-1377) a avut o domnie ce a insemnat un pas important in
dezvoltarea Tarii Romanesti.Nicolae Alexandru isi incheiase domnia in
raporturi incordate cu ungurii ceea ce il determina pe regele Ungarie sa-i
declare razboi lui Vladislav.Razboiul avea sa cuprinda si pe ruda
domnitorului,tarul Sracimir(Stracimir) de la Vidin.Armata regala il ataca pe
tarul Sracimir,il invinge si anexeaza partea nord-vestica a Bulgariei ce o
alipeste cu partea timiseana a Banatului de Severin si o transforma intr-un
fel de Banat al Bulgariei,conducerea fiind atribuita lui Dnes(Dionisie)
Lackfi(1359-1367).Regele Ungariei s-a multumit cu acest succes iar in 1366
stim ca Vladislav si Ludovic se aflau in bune relatii.Se poate spune ca a
acceptat suzeranitatea maghiar,fapt pentru care a primit ca feude
Amlaul,Severinul i Fgraul.In 1368 sau 1369 regele Ungariei impreuna
cu Vladislav I resping un atac indreptat asupra Banatlui Bulgariei,de Ioan
Alexandru stapanitor al Bulgariei Rasaritene,in armata lui Ioan participand si
efective militare turcesti.Raporturile dintre Tara Romaneasca si Ungaria se
racesc.Cauza a fost urmatoarea:o revolta in Banatul Bulgariei il determina pe
Vladislav I sa intervina personal in inabusirea rascoalei si ocupa Vidinul cu
gandul de a-l inapoia lui Sracimir.Regele Ungariei intervine cu doua armate
impotriva lui Vladislav.Prima,condusa personal de rege readuce sub
ascultarea coroanei maghiare,Vidinul in timp ce a doua,condusa de
voievodul Transilvaniei,Nicolae Lackfi sufera o infrangere catastrofala pe
rul Ialomia, n apropiere de Trgovite.A urmat o perioada de relatii
pasnice intre domnul Tarii Romanesti si regele Ungariei ca apoi situatia sa
se schimbe.Printr-un act emis la 16 martie 1373 Ludovic interzice sa se mai
importe sare din Tara Romaneasca.Se mai lua in calcul si prezenta unor
boieri in Ungaria ce au aratat ca domnitorul s-ar fi aliat cu
turcii.Totusi,politica domnitorului roman era una realista:turcii se aflau in
plina expansiune iar primul contact al lui Vladislav I cu acestia s-a terminat
in favoarea primului.Totusi domnitorul si-a dat seama de fapt ce insemnau
acesti noi navalitor si,ca sa intampine un nou atac din partea lui Ludovic,a
facut alianta cu turcii.Si sub acest domnitor propaganda catolica a incercat sa
castige teren dar fara succes caci Vladislav a dat o atentie deosebita
ortodoxismului creand o eparhie in Oltenia si intemeind prima manastire,la
Vodita.

Radu I(1377-1383),a urmat aceeasi politica fata de coroana Ungariei ce a

dus-o fratele sau,Vladislav I.Relaiile cu regalitatea maghiar sunt n
continuare ncordate,ajungndu-se la conflicte armate.O cronica italiana
Cronaca Carrarese aminteste de o expeditie a regelui Ungariei cu gand de
al supune pe Radu,expeditie ce s-a terminat cu esec pentru
Ludovic.Domnitorul nu a vrut sa recunoasca suzeranitatea regelui si a vrut
sa mentina independenta statului sau.De aceea,Radu nu a stapanit feudele de
peste munti.
Dan I(1383-1386),fiul lui Radu I si frate cu Mircea cel Batran,a dus in
continuare politica tatalui sau fata de Ungaria.Un document din 1390
aminteste de o expeditie a lui Dan asupra castelului de la
Mihald(Mehadia).Putem banui ca o cauza a conflictului a fost dorinta
domnitorului de a relua posesiunile de dincolo de munti.
Moldova
Dupa cum stim Dragos si urmasii sai,Sas si Balc au acceptat suzeranitatea
regelui Ungariei.Influenta maghiara in spatiul dintre Carpati si Prut a avut
doua urmari:prezenta coloniilor maghiare in spatiul Siretului(ceangai) si
politica domnitorilor moldoveni fata de Ungaria.Bogdan I il alunga pe Balc
si preia tronul schimband orientarea politica externa,fiind in conflict cu
regele Ungariei,reusind sa il invinga pe Ludovic.Pe 2 febr.1365 regele
Ungariei emite un document prin care il recunostea conducator al
Moldovei.Practic,acest document reprezinta dovada nasterii statului
moldovenesc.
Latcu(1365/1367 1373/1375) urmeaza la tron lui Bogdan I.In 1372,regele
Ludovic al Ungariei devine si rege al Poloniei asa incat Moldova se vede
cuprinsa din doua parti de aceeasi forta.Intreaga politica a lui Latcu a fost de
ordin intern caci lipsesc documente care sa ne prezinte care au fost relatiile
sale cu vecinii.Sprijinitor al catolicismului,in timpul domniei sale este
infiintata o episcopie catolica la Siret unde si-au desfasurat activitatea
Nicolae de Melask i Paul de Schweidnitz.Acetia reuesc s-l converteasc
pe Lacu la catolicism.La 9 martie 1371,Andrei este hirotonisit Episcop de
Siret de ctre Arhiepiscopul de Cracovia i instalat apoi n scaun,dup ce
Lacu, o sum de boieri i o parte a poporului trecuser n mod solemn la
biserica catolic. La 3 septembrie 1371, Papa Grigore XI numete i un
episcop de Milcov,acest post fiind vacant de ceva timp unde si-a desfasurat
activitatea Nicolae de Buda.
Petru I(1373/13751391),primul musatin,a fost initial vasal al
Ungariei.Dovada o constituie faptul ca Petru bate moneda proprie ce aveau

pe revers crinii angelini.Dupa moartea lui Ludovic(1382),optiunile politice

ale lui Petru I se schimba,devenind vasal al Poloniei printr-un act omagial
fcut la Liov(1387) si legand alianta si cu Tara Romaneasca.
Roman I(1391 1394) continua politica inaintasului sau fiind in relatii bune
cu Polonia,si isi ia titulatura de "Marele i singur stpnitor, din mila lui
Dumnezeu domn, Io Roman voievod stpnind ara Moldovei de la munte,
pn la Marea cea Mare",dovada ca procesul de unificare al cnezatelor de pe
teritoriul Moldovei era ncheiat.
Stefan I(1394-1399)obtine tronul cu sprijin de la regele Poloniei cu care era
si inrudit prin casatoria lui Stefan cu o ruda a regelui polon.A fost vasal
regelui Poloniei,promitandu-i ajutor impotriva oricarui dusman al lui
Vladislav Jagello.Relatia de alianta si de rudenie nu era vazuta cu ochi buni
de catre Ungaria ce se vedea amenintaa,in caz de conflict,dinspre doua
parti.Se mai lua in considerare faptul ca regele Ungariei,Sigismund de
Luxemburg(1387 1437) avea pretenii de suzeranitate asupra Moldovei.n
aceste condiii,Sigismund organizeaz o expediie mpotriva lui tefan I
Muat,i trecnd munii asediaz cetatea Neamului,dar fr a o putea
cuceri.In timpul retragerii armata regala a fost atacata si zdrobita la
Hindau(Ghindaoani) in jud.Neamt.Spre sfarsitul domniei nu se mai poate
preciza de o stare incordata intre Ungaria si Moldova.Acest fapt reiese din
participarea unui dregator moldovean la scaunul de judecata al nobililor din
Solnocul Inferior(22 mai 1398).
13)Relatiile internationale ale Tarii Romanesti in timpul lui Mircea cel
Batran
Mircea cel Btrn(1386-1418) ramane o personalitate istorica cu o activitate
interna si externa ce a avut un succes apreciat de contemporanii sai dar si in
zilele noastre.Istoricul german Leunclavius il caracterizeaza ca fiind
principe ntre cretini cel mai viteaz i cel mai ager.In politica sa externa a
urmat doua directii:relatia cu Polonia si Ungaria,principalele forte din spatiul
central-estic al Europei si cea cu Imperiul Otoman,stat ce se afla intr-o
continua expansiune.Politica externa a lui Mircea a fost dominata de un fapt
capital:expansiunea turcilor in sud-estul Europei.Toate razboaiele duse de
Mircea s-au facut numai cu turcii,nu cu ungurii,moldovenii sau polonezii.
O prima actiune pe plan extern are loc in 1388,n timpul conflictului dintre
armatele otomane ale lui Ali bei i cele cretine ale arului iman i ale
despotului Ivanco,Mircea trimite trupe muntene care ocup unele ceti
dobrogene,ns aciunea acestora este respins de ctre otomani.ns,dup
retragerea armatelor otomane,Mircea reuete s cucereasc toat Dobrogea,

cu cetatea Silistrei.Apoi,cronicarul Sukrullah aminteste ca la Kossovopolje a

participat,de partea sarbilor,un corp de oaste trimis de catre
Mircea,informatie intalnita si la Seadeddin si Leunclavius.
In 1389,Mircea isi orienteaza politica externa spre est si in acest fel
incheie,prin intermediul lui Petru I al Moldovei,un tratat de alianta cu
Polonia la Radom(10 dec.1389) urmand sa se ractifice la Lublin(20
ian.1390).Cauza incheierii aliantei cu Polonia o constituie politica dusa de
inaintasii sai fata de coroana maghiara.Deci,Jagello si Mircea se angajau sa
se ajute reciproc in fata regelui Ungariei precum si impotriva altor
adversari.Aceasta alianta produce efecte imediate.Sigismund de Luxemburg
se vedea amenintat atat dinspre Polonia cat si dinspre Tara Romaneasca si a
cautat o apropiere fata de domnul muntean.S-a luat in considerare faptul
ca,intr-o eventuala confruntare cu turcii,polonezii erau prea departati si ca o
alianta cu Ungaria ar fi mai utila.
Conform unor cronici turcesti se crede ca turcii ar fi facut o expeditie de jaf
la nord de Dunare,fapt ce l-a determinat pe Mircea sa parjoleasca malul
drept al Dunarii.Cert este ca ostilitatiile trebuiau sa izbucneasca si ca
motivul real il constituiau Dobrogea si Silistra.Dupa cucerirea
Bulgariei,Baiazid I Fulgerul organieaza o expeditie impotriva Tarii
Romanesti(aprox. 40.000 de soldai, dupa unii autori).Sunt cucerite Silistra
si Turnu,turcii avand ca tinta resedinta domnitorului de la Arges.Batalia se
da la Rovine(10 oct.1394) si se incheie cu victoria lui Mircea.Totusi este o
victorie a la Pyrrhus,caci,dupa inca o lupta data langa Arges,dupa cum spun
izvoarele turcesti,Mircea se retrage in Transilvania,tronul Tarii Romanesti
fiind ocupat de Vlad I Uzurpatorul.De voie,de nevoie,Sigismund de
Luxemburg il recunoaste domn,blamndu-i politica sa pro-otoman.
In aceste conditii Mircea si Sigismund incheie un tratat de alianta la
Brasov(7 martie 1395),in conditii de perfecta egalitate.Tratatul avea
urmatoarele prevederi:
sprijin reciproc in lupta contra turcilor
trecerea armatelor regale era libera
proviziile vor fi platite cu bani gata
orasele cucerite vor primi garnizoana formata din trupe maghiare si
muntene
Au existat tentative de alungare a lui Vlad Uzurpatorul.Astfel,expediia lui
tefan(Istvan) de Lozoncs din mai 1395,relatat i n cronica lui Thurocz se
soldeaz cu un dezastru militar.O a doua expeditie,condusa de Sigismund de
Luxemburg,probabil secondat si de Mircea a dus la cucerirea cetatii
Turnu.Acest succes nu a putut fii exploatat indeplin caci Vlad nu a putut fii

alungat,acesta atacand armata maghiara in momentul retragerii dinspre

Turnu,in munti.Pe tot parcursul anului urmtor,1396,luptele pentru
nlturarea lui Vlad,sprijinit de turci,continu,fiind ntrerupte doar de
participarea regelui mpreun cu vasalii si,printre care i Mircea cel Btrn,
la cruciada de la Nicopole.In proiectul de cruciada mai aderase Imperiul
Bizantin,Venetia,contingente de francezi,burgunzi,englezi,germani la care se
mai adaugau efectivele militare transilvanene.Vidinul si Rahova fusesera
cucerite fara greutate iar cetatea Nicopole a fost supusa unui asediu.Insa,in
confruntarea desfasurata in camp deschis,pe 28 sept.1396,cruciatii au suferit
o infrangere severa.Totusi infrangerea de la Nicopole nu a insemnat
abandonarea luptei impotriva turcilor.n octombrie 1396,o alt expediie
militar condus de voievodul Transilvaniei,Stibor de Stiboricz(13951401;1410-1414) duce capturarea lui Vlad,astfel nct ianuarie 1397 l
gsete pe tron pe Mircea cel Btrn.
Participarea lui Mircea la Nicopole trebuia sa atraga o replica a lui
Baiazid.Aceasta a venit in 1397 cand o armata turceasca trece Dunarea dar
fu invinsa de Mircea.O alta victorie a domnitorului Tarii Romanesti a fost in
1400 cand,o armata turceasca ce venea dupa o expeditie de prada din
Ungaria,fu atacata de trupe muntene.
Regele Sigismund de Luxemburg s-a implicat n probelemele politice
europene i dup 1400 s-a abtut de la scopul cruciadei
antiotomane.Interesul pentru alte coroane,ca cele ale Boemiei, ale Imperiului
Romano-German, sau pentru problemele Bisericii i lupta conrtra ereziilor,
au captat atenia regelui maghiar i doar momentele de criz n relaiile cu
turcii l-au readus pe rege la grania sudic a regatului.n 1401-1403 regele sa confruntat cu o grav criz intern,datorit rebeliunii unei partide nobiliare
care i-a contestat autoritatea.n aceste condiii, ale rebeliunii nobiliare din
Ungaria i a scderii autoritii regelui Sigismund de Luxemburg, Mircea cel
Btrn a ncheiat n secret un nou tratat cu regele polon. Dei n 1406 Mircea
a confirmat omagiul cu ocazia ntlnirii cu regele maghiar la Tismana,curnd
Mircea a declinat aceast relaie de vasalitate,ncurajat desigur de evoluiile
internaionale favorabile.nrutirea relaiilor dintre regele maghiar i
domnul romn este dovedit de faptul c dup 1407 banatul de Severin era
dat spre administrare unui demnitar maghiar,deci a fost luat de la Mircea.n
timpul n care trupe romneti erau n sudul Dunrii pentru a-l ajuta pe
acesta s ocupe tronul, Mircea s-a confruntat cu presiunea militar i politic
a lui Sigismund. n aceste condiii a ncheiat n 1410 un nou tratat cu regele
Poloniei. Acordul era formulat mpotriva inamicului comun, regele
maghiar,i marcheaz independena aboslut a lui Mircea cel Btrn n anii
respectivi.ncheierea tratatului de la Lublin n 1412 ntre regele maghiar i

cel polon a marcat sfritul epocii de independen a lui Mircea, care a fost
trdat de aliatul polon.Acordul maghiaro-polon prevedea,printre altele,
delimitarea sferelor de influen.ara Romneasc a rmas n sfera de
influen a lui Sigismund.Recunoaterea suzeranitii de ctre Mircea este
dovedit de primirea cetii Bran la scurt timp dup nelegerile polonomaghiare i de confirmarea privilegiilor comerciale ale braovenilor
In 1402,la Ankara,sultanul Baiazid sufera o infrangere severa din partea lui
Timur Lenk.Victoria tatarilor avea sa schimbe situatia politica din sud-estul
Europei.Se iscase un razboi civil intre urmasii lui Baiazid I
,Suleiman,Musa,Mustafa,Mahomed.Mircea intervine in acest conflict pentru
a-si pastra si spori posesiunea sa transdanubiana.Il sprijina cu armata pe
Musa care reuseste sa ajunge sultan in 1411 dupa victoria de la Cosmedion
impotriva lui Suleiman.Pentru o vreme politica lui Mircea biruise caci in
1413,Mahomed il invinge pe Musa la Ciamurli,langa Sofia si e incoronat ca
sultan la Adrianopol.Dupa moartea lui Musa,Mircea continua sa
intervina,sustinandu-l pe Mustafa,dar acesta va fi invins in 1416 si silit sa se
refugieze la Salonic unde a fost inchis.Sprijinul pe care Mircea l-a acordat
adversarilor in razboiul civil l-a determinat pe sultan sa atace Tara
Romaneasca in 1417.Giurgiu si Turnu au fost cucerite iar Dobrogea ocupata
in intregime.In aceste conditii,fiind amenintat cu razboi atat dinspre est dar
si dinspre sud,Mircea va accepta sa incheie o pace cu turcii si sa plateasca
anual tribut in schimbul independentei.Se angaja sa isi trimita un fiu drept
garanie,fiind primul domnitor ce va aplica acest obicei.
Mircea cel Btrn a ncetat din via la 31 ianuarie 1418, fiind nmormntat
la ctitoria sa de la Cozia.Mircea a domnit peste Tara Romaneasca timp de 32
de ani. Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar, prin msurile
economice nelepte pe care le-a luat, i un adevrat cretin, lsnd n urma
sa mai multe lcae de cult. Pe lng succesele militare, Mircea a fost un
strlucit diplomat, att n relaiile cu Ungaria i Polonia, ct i cu Imperiul
Otoman, cruia i-a determinat o bun bucat de timp situaia intern
14)Vlad Tepes-intre Imperiul Otoman si Regatul Maghiar.
Vlad Tepes ramane o figura controversata in istoria romanilor.Vlad Tepes
intr-adevar a fost un voievod crud,care si-a justificat pe deplin porecla.Dar
pedepsele pe care le aplica el ci aveau intotdeauna o ratiune de stat.Ele
serveau drept pentru exemplu pentru pretendentii de tron,pentru cei care
faceau nelegiuri dar si pentru dusmanii din afara ca sa se stie ca in tara este o
vointa puternica.Intreaga politica externa a lui Tepes s-a desfasurat intre
evenimentele din Ungaria si cele din Imperiul Otoman.

A domnit in trei randuri(1448,1456-1462,1476).Prima oara a obtinut tronul

susinut de un corp de cavalerie turceasc i de un contingent de trupe
mprumutate lui de paa Mustafa Hassan.Dar,dou luni mai trziu,a fost
nfrnt de Vladislav al II-lea ce s-a intors in tara dupa ce luase parte la lupta
de la Kossovopolje.
Vlad Tepes si-a inceput domnia a doua sub semnul dublei suzeranitati:in
septembrie confirma innorea legamantului de credinta fata de Ladislau
Postumul,regele Ungariei dar accepta sa se inchine turcilor si sa le plateasca
tribut.Totusi Vlad infaptuieste si un gest de independenta cu urmari
insemnate in istoria romanilor.In primavara lui 1457 il ajuta pe varul sau
Stefan sa ocupe tronul Moldovei.Succesul inregistrat in Moldova,l-a
indemnat pe Vlad Tepes sa se orienteze spre o alta actiune,in Transilvania.
Se stie ca in timpul conflictelor interne,in sudul Transilvaniei se refugiau
diversi pretendenti la tron.Initial,Vlad Tepes incheiase acorduri comerciale
cu sasii din Sibiu si Brasov,dar acestia le-au incalcat,prin adapostirea
diversilor pretendenti domnesti.Drept raspuns Vlad Tepes a luat masuri
comerciale protectioniste si a intrat in mai multe randuri cu armata in partile
sudice ale Transilvaniei,profitand si de faptul ca in Ungaria era deja instalata
anarhia dupa moartea lui Iancu de Hunedoara.Venirea la tornul Ungariei a
lui Matia Corvin(1458) a dus la stoparea acestei anarhii,domnia sa de 32 de
anii fiind cea mai stralucita din istoria Ungariei.Tanarul rege a incercat sa
ajunga la o intelegere cu domnitorul muntean prin solul Benedict de
Boithor,dar aceasta nu a avut efectul scontat caci Tepes a continuat
represaliile impotriva sasilor din sudul Transilvaniei.Regele Ungariei a
incercat si calea armelor,sustinand pe Dan,fiul lui Vladislav II,sa-l detroneze
pe Vlad Tepes,dar aceasta incercare s-a soldat cu esec.Domnitorul muntean
a trecut la represalii intrand cu armatele in Tara Barsei(mai 1460).A doua
actiune de mare avengura a fost incursiunile in Amlas si Fagaras,desfasurate
in vara lui 1460,incursiuni ce a avut ca scop aducerea celor doua tinuturi sub
ascultare.S-a ajuns apoi la o intelegere cu sasii pentru a-si asigura spatele si
a-si crea aliati care sa il sprijine in viitoarele confruntari cu turcii.In
contextul proiectului de cruciada lansat de Pap i n care regele Ungariei,
Matia Corvin, ar fi urmat s joace rolul principal ( acesta chiar primete de
la Pap suma de 40.000 galbeni, suficient pentru a echipa 12.000 de oameni
i 10 nave de rzboi dar banii vor fii cheltuiti in alte scopuri). n acest
context politic,Vlad epe ncheie o alian cu Matei Corvin,probabil la
nceputul lui 1460 ca apoi sa dejoace un plan al turcilor de a-l captura pe
domnitor si apoi sa atace cetatile de la Dunare in iarna lui 1461-1462. O
ntins regiune, de la Oblucia la Novoe Selo i de la vrsarea Dunrii n
Marea Neagr pn la Rahova, a fost devastat. Mai mult, cetatea Nicopole

fiind ocupat prin vicleug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele
valahilor, numrul celor ucii fiind indicat de nsui Vlad epe ntr-o
scrisoare adresat lui Matei Corvin. Tot n aceast scrisoare, expediat din
Giurgiu la 11 februarie 1462, Vlad i solicita n mod insistent sprijin regelui
ungar. Dei l-a asigurat la 4 martie 1462 c i va veni n ajutor, Matei Corvin
a prsit Buda abia la sfritul lui august, cnd campania otoman era deja
ncheiat.n ceea ce-l privete pe Mahomed al II-lea, acesta, surprins de
actiunile lui epe, i va pregti un rspuns pe msur.In vara lui
1462,Mahomed II ataca Tara Romaneasca cu armata terestre in timp ce flota
lovea Chilia.Ramane memorabil atacul de noapte de la Targoviste,Vlad
avand ca model atacul de la Kossovopolje(1389) cand un soldat sarb l-a ucis
pe sultanul Murad I.Boierimea a fost de partea lui initial si apoi l-a parasit
din ideea ca la turci se afla Radu cel Frumos si un pretendent la tron insemna
evitarea transformarii tarii in pasalac/n aceste condiii, prsit de cea mai
mare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu care se
pare c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorie
asupra adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania
pentru a se ntlni cu aliatul su Matei Corvin(pe toata durata razboiului a
stat in sudul Transilvaniei pentru a apara granitele de un eventual atac
turcesc).Totusi intalnirea cu Matia l-a surprins pe domnitor caci regele a dat
ordin sa fie arestat.Motivele nu se cunosc,se crede ca ar fi fost o scrisoare de
pace pe care Tepes ar fi trimis-o sultanului.Vlad a fost inchis la Visegrad
vreme de 12 ani ca apoi sa fie eliberat.Vlad Tepes a ramas fidel
convingerilor sale antiotomane si a participat cu armata lui Matia Corvin in
luptele din Bosnia.
In iulie 1476,Vlad Tepes se afla in Transilvania,si, impreuna cu Stefan
Bathory urma sa intre in Moldova pentru a-l sprijini pe Stefan cel Mare in
razboiul pe care il ducea cu insusi sultanul Mehmet II.Armata transilvaneana
a intrat in Moldova,dar dupa batalia de la Razboieni,si a contribuit in
alungarea turcilor din tara.In toamna aceluiasi an,armatele lui Bathory si ale
lui Stefan au intrat in Tara Romaneasca si l-au schimbat pe Laiota Basarab
cu Vlad Tepes.Din nefericire,a stapanit tronul pentru o scurta vreme caci
Laiota Basarab,cu sprijin turcesc,a trecut Dunarea.Vlad Tepes nu avea decat
200 de moldoveni pe care Stefan cel Mare ii lasase ca garda personala a
domnitorului.In urma luptei ce a avut loc,Vlad Tepes a fost invins si ucis.
15)Iancu de Hunedoara si cruciada tarzie
Iancu de Hunedoara ramane un exponent important in proiectele de cruciada
tarzie meritele sale fiind apreciate de contemporanii sai. Pe piatra sa funerar

st nscris "s-a stins lumina lumii". Ca omagiu papa Calixt al III-lea elogiaz
victoria obinut de Ioan de Hunedoara ca fiind "cel mai fericit moment al
vieii sale".Ajunge voievod al Transilvaniei in 1441 in contextul in care
turcii se aflau in plina ofensiva iar Ungaria se afla in conflict cu Frederic III
de Habsburg (1440-1493) si cu aliatul acestuia Jan Jiskra liderul husittilor
din Boemia.Astfel,el a reuit s imprime Ungariei o linie politic
predominant antiotoman,celelalte conflicte intrand pe plan secund.Desi a
fost voievod,cea mai inalta treapta a ierarhiei civile si militare o atinge in
1446 cand ajunge guvernator al Ungariei.
Timp de 15 ani Iancu nu a facut altceva decat sa poarte razboaie cu turcii. n
septembrie 1441 intervine n teatrul de lupt din Serbia, pe principiul c o
aprare bun mpotriva turcilor se putea face doar prin ofensiv. Armata lui
Iancu iese deplin victorioas lng Semendria, dar n lupt moare fratele lui,
Ioan.Rentors n ar, Iancu este primit cu laude, iar faima lui sporete. n
primvara lui 1442 turcii ntreprind o campanie mpotriva Transilvaniei
condusa de Mezid-bei.O prima ciocnire are la Santimbru unde trupele lui
Iancu sufer o nfrngere. La 22 martie are loc lupta, n apropiere de Sibiu
unde turcii sunt invinsi doar cteva cete turceti reuesc s se retrag pe la
Turnu Rou, dar sunt urmrite mai departe de Basarab, fiul lui Dan. Pe
urmele lor a venit i Iancu cu armata sa i l-a instalat pe Basarab domn n
ara Romneasc. Succesul lui Iancu avu drept urmare o i mai mare reacie
din partea turcilor. Preocupat de pierderea influenei n ara Romneasc i
dorind s-l rzbune pe Mezid-bei, sultanul trimite o armat in frunte cu
beilerbeiul Rumeliei,Sehabeddin.Turcii trec Dunrea pe la Nicopole.
Basarab nu le poate rezista singur i se retrage spre muni, ateptnd ajutoare
din Transilvania. ntre timp turcii se rspndesc prin ar n expediii de
prad. Atunci Iancu trece cu armata sa munii i pe data de 2 septembrie
1442 atac pe turci pe valea Ialomiei unde castiga o noua victorie.Fidel
concepiei militare conform creia atacul este cea mai bun aprare, Iancu
trece Dunrea n noiembrie-decembrie, mprtie pe turci la Vidin i se
rentoarce victorios prin Serbia. Victoria lui Iancu de pe Ialomia a provocat
o reacie de admiraie n toat Europa.La apelul Papei, europenii pornesc o
puternic ofensiv diplomatic pentru un rzboi mai mare mpotriva turcilor,
cu scopul de a-i scoate definitiv din Europa.Ungaria era considerata cea mai
mare susintoare ale campaniei antiotomane.In acest context are loc marea
expeditie din 1443 in urma careia armata lui Iancu a ajuns pana in Muntii
Balcani.Aceste succese s-au rspndit n tot occidentul. Turcii suferiser o
grea nfrngere, cum nu mai avusese loc niciodat de la venirea lor n
Europa. Fuseser nevoii s prseasc Serbia i vestul Bulgariei, iar acum
ncercau s-i repoziioneze armatele pentru a-i apra imperiul. Faima lui

Iancu s-a rspndit n toat Europa, ca i n rndurile inamicului. Occidentul

credea c momentul este cel mai potrivit pentru a-i scoate pe turci din
Europa.n urma entuziasmului provocat de succesul campaniei din 1443,
deja n una aprilie 1444 n Dieta ungar se hotrte organizarea unei noi
campanii antiotomane. Urmeaz ns o perioad n care Vladislav duce pe
de-o parte tratative de pace cu turcii, pe de alt parte face pregtiri de rzboi.
Puterile occidentale profit de aceast conjunctur i prin activitatea
diplomatic intens, se angajeaz cu promisiuni de ajutor n sprijinul
campaniei, n sperana de a acapara noi posesiuni n Balcani. ntregul ajutor
militar s-a concretizat n doar cteva galere veneiene, burgunde i raguzane,
care au plecat spre Constantinopole n vara lui 1444. ntre timp, Iancu s-a
pregtit de rzboi i a depus demersuri pe lng rile romne pentru un
ajutor armat. n iulie, pe cnd Vladislav era la Seghedin n pregtire de
rzboi, sosesc solii sultanului care ofer pacea n condiii foarte avantajoase.
Vladislav decide s semneze pacea, n ciuda opoziiei cardinalilor. Iancu de
Hunedoara era i el de acord cu pacea, dar era tot timpul supus deciziei
regale.La presiunile occidentului i n special ale papei, Vladislav se
rzgndete i jur s continue campania mpotriva necredincioilor, ns
ruperea tratatului de la Seghedin avea s se dovedeasc o mare greeal. n
august Serbia semn o pace separat cu turcii, recptndu-i teritoriile i
cetile pierdute n ultimii ani. Micarea srbilor slbea cu mult frontul
comun antiotoman. Rzboiul era ns decis, iar pregtirile de rzboi erau n
toi.Din nefericire a doua campanie nu a avut rezultatul propus si s-a incheiat
cu dezastrul de la Varna,pe campul de batalie pierzandu-si viata regele
Ungariei. n timpul n care regele Vladislav era plecat la rzboi, n Ungaria
se formase o locotenen regal din patru nobili, care asigura conducerea
provizorie. Odat cu moartea regelui n btlie, s-a declanat din nou o lupt
aprig pentru putere. Rentors n Transilvania, Iancu de Hunedoara era cel
mai mult preocupat de refacerea capacitii militare. El era de prere c
luptele interne erau foarte duntoare i c principala grij a regatului trebuia
s fie pericolul de la miazzi. Mica nobilime a nceput tot mai mult s
strng rndurile n jurul su, izolnd pe marii nobili i intrigile lor.
Consiliul de conducere a mprit ara n cteva regiuni, fiecare avnd n
frunte un cpitan. Astfel, Iancu devine cpitan al inuturilor de la rsrit de
Tisa (pe lng funciile deja deinute). Imediat trece la organizarea militar,
calmeaz tulburrile interne din Transilvania i i asigur sprijinul rnimii
i orenimii pentru formarea armatei. ntre timp turcii ddeau trcoale
hotarului i deja n primvara lui 1445 apar n preajma Belgradului cu o
armat de dimensiuni reduse. Iancu reuete s distrug tabra otoman n
ciuda moralului sczut care persista dup usturtoarea nfrngere de la

Varna. Occidentul era i el preocupat de riposta turceasc i pstra flota n

Strmtori i la Constantinopol. n urma tratativelor dintre comandantul
flotei, Wallerand de Wavrin i Iancu, se pune la cale un plan de atac la
Nicopole, susinut pe ap de flota burgund i de pe uscat de armata lui
Iancu. Vlad Dracul particip i el cu armat, crue, hrane i 40-50 de brci.
n prima jumtate a lunii august sosi flota burgund la Isaccea, precum i
sprijinul lui Vlad Dracul de circa 5-6.000 de oteni. Iancu a ntrziat cu
cteva zile, astfel c trupele romneti susinute de flota apusean au pornit
n susul Dunrii,ocupand Silistra,au ars cetatea Turtucaia apoi asediar
cetatea Giurgiului.Operatiuni militare au avut loc si la Nicopole si Turnu in
timp ce Rusciucul s-a predat fara lupta.Totusi nu s-a ajuns la un rezultat
general apreciabil. Rentors din campania de la Dunre, Iancu de Hunedoara
a avut timpul necesar pentru consolidarea situaiei interne. n dieta Ungariei
de la 1 iunie 1446 a fost recunoscut dreptul la succesiune al lui Ladislau
Postumul, dar pentru c acesta era minor, se decise alegerea unui guvernator
provizoriu pn la mplinirea majoratului regelui. La alegerile din 5 iunie
1446, Iancu de Hunedoara, sprijinit de numeroii nobili mici, a fost ales n
unanimitate guvernator al Ungariei. Popularitatea sa, averea personal,faima
i gloria cu care se umpluse n btliile antiotomane, erau motivele
principale pentru care Iancu a fost ales guvernator.Insa activitatea lui Iancu
in cadrul cruciadei tarzii nu se opreste aici caci este organizata o noua
campanie anti-otomana.Rezultatul a fost defavorabil lui Iancu fiind invins la
la Kossovopolje (Cmpia Mierlei) n jurul zilei de 14-15 octombrie. Puterea
sa politic era destul de slbit de eecul suferit, muli nobili nemaifiind de
acord cu politica sa. Doi ani de pregtire asidu au fost irosii. nfrngerea de
la Cmpia Mierlei obliga pe europeni s stagneze orice aciune ofensiv
mpotriva turcilor i s se concentreze pe partea defensiv. Au urmat ani de
tratative de pace n urma crora s-a semnat la 20 noiembrie 1451 un
armistiiu cu turcii pe trei ani (la 29 mai 1453 turcii aveau s zguduie Europa
cucerind Constantinopolul). n ianuarie 1453 Iancu i-a dat demisia din
funcia de guvernator pentru a face loc restaurrii puterii regale n Ungaria.
Noul rege instalat l-a umplut de laude i de posesiuni, dar pe de alt parte a
ncercat, mpreun cu partida marilor nobili, s-l nlture de la putere. n
ultimii ani a ncercat s in piept turcilor i s ntreasc linia Dunrii.
Turcii au rupt armistiiul n 1454 i au asediat Semendria, dar Iancu a
repurtat o nou victorie mpotriva lor la Krusevac, unde i-a zdrobit cu
desvrire. Miza cea mai mare era cetatea Belgradului,cheia portilor
Ungariei,pe care sultanul Mohamed al II-lea se pregtea intens s o
cucereasc.De aceast dat a beneficiat i de un sprijin mai consistent din
Apus.Asediul Belgradului a fost deosebit de puternic.Flota cruciat a

ctigat btlia pe ap de la Salankemen iar atacul decisiv(21-23 iul.1456) a

fost respins cu succes.Concepia strategic modern a lui Iancu l-a ajutat s-l
nfrng pe sultan n ciuda raportului de fore defavorabil. Victoria mpotriva
celui care cucerise Constantinopolul a fost rsuntoare, dar peste bucuria
victoriei a venit vestea morii lui Iancu de Hunedoara.El a murit la 11 august
1456, rpus de cium n tabra de la Zemun
16)Raporturile lui Stefan cel Mare cu turcii
Raporturile lui Stefan cel Mare cu turcii au diferit si pentru o analiza domnia
sa va fi impartita pe perioade.Intr-o prima faza domnitorul s-a axat pe
politica interna si a pastrat relatii bune cu turcii carora le platea tribut
anual(Moldova platea tribut sultanului inca de pe vremea lui Petru
Aron).Moldova se afla sub regim de dubla suzeranitate caci Stefan era vasal
Poloniei inca din 1459 dar si Imperiului Otoman.In 1462,Chilia a fost
atacata de flota otomana in timp ce pe uscat era asediata de turci,fapt ce
demonstreaza inca odata ca domnitorul era in relatii bune.In 1465 Chilia va
fii cucerita de catre Stefan,fiind marul discordiei dintre Moldova si Tara
Romaneasca.Relatiile cu turcii se racesc urmand sa degenereze intr-un
conflict armat.Cauza?Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca,pricina clara
fiind Chilia cu intentia sa il schimbe pe Radu cel Frumos,fratele lui Vlad
Tepes.Conflictul incepe prin arderea Brailei,a Targului de Floci si
Ialomitei(ian.1470).Radu nu a putut replica direct in acelasi an dar,prin
plangerile sale catre sultan,a determinat invazia tatarilor din august
1470,soldata cu infrangerea acestora la Lipnic.Replica lui Radu cel Frumos a
avut loc in 1471 cand a intrat cu armata in Moldova pustiind Tara de Jos.Pe
7 martie,Stefan i-a iesit in intampinare la Soci si l-a invins.Intre timp tatarii
navalira din nou in Moldova,arzand totul in calea lor pana la
Siret,domnitorul fiind prea departe ca sa poata riposta.In toamna lui ,mai
exact in noiembrie 1473,Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca pentru a
doua oara,il invinge pe Radu cel Frumos la Cursul Apei si ocupa
Bucurestiul,instalandu-l domn pe Basarab cel Batran zis Laiota,fiul lui Dan
II.O tentativa a turcilor de a restabili situatia se incheie catastrofal:toata
armata lor,vreo 13.000 de oameni a fost nimicita.Laiota nu a fost in stare sa
isi mentina tronul caci Radu se intoarce cu sprijin de la turci si,drept
represalii intra in Moldova si parjoleste totul in cale pana la Barlad.In
primavara lui 1474,Stefan intra pentru a treia oara in Tara Romaneasca si
reuseste sa il schimbe pe Radu cel Frumos cu Laiota Basarab.Fiul lui Dan II
prefera insa sa incheie alianta cu turcii si sa anuleze toate eforturile lui
Stefan de a crea un avanpost.Astfel intra in oct,1474 in Tara Romaneasca in

timp ce pe alta directie ataca Basarab cel Tanar zis si Tepelus.Laiota reuseste
sa il invinga pe pretendentul domnesc dar va fi invins de catre Stefan pe 20
oct.1474,dupa ce domnitorul moldovean arsese Teleajenul.Ungaria l-a
sprijinit pe Stefan in conflictul cu turcii.Inca din 1474 se cunosc negocieri
intre regele maghiar si domnul moldovean pentru ca ungurii au avut de
suferit din cauza turcilor.Replica sultanului nu a intarziat sa apara.La
inceputul lui ianuarie 1475,o armata turceasca condusa de Soliman
Hadimbul a intrat in Moldova.Confruntarea se da la Podul Inalt(Vaslui) si
stie ca alaturi de armata lui Stefan a luat parte si Balzs(Blasius)
Magyar,voievodul Transilvaniei.Lupta se incheie cu victoria lui Stefan.In
vara lui 1475 Stefan cel Mare depune un omagiu de vasalitate regelui
Ungariei.Dupa acest omagiu va primi domenii in Transilvania(Ciceul si
Cetatea de Balta).Totusi conflictul cu turcii e departe de a fii
incheiat.Replica turcilor a fost pe masura faptelor domnitorului.Dupa ce
anihileaza ultimele ramasite ale Imperiului Bizantin(dec.1475-ocuparea
Mangopului),sultanul isi indreapta toate fortele asupra Moldovei.In vara
anului 1476,sultanul in fruntea unei armate relativ puternice intra in
Moldova dinspre sud in timp ce dinspre est tararii lui Eminek Marza.De data
aceasta Stefan cel Mare se afla singur in fata adversarului caci polonezii erau
intelesi pe ascuns cu turcii sa nu intervina in timp ce armata pe care regele
Ungariei a trimis-o in sprijinul lui Stefan ajunsese la treactoarea Oituzului
abia dupa ce sultanul se retrasese din Moldova.Stefan isi imparte
armata,steagurile razesilor reusind sa ii respinga pe tatari dar nu au mai putut
sa ajunga in confruntarea cu turcii.Stefan ramasese cu steagurile boieresti si
cu curtenii si se hotarase sa primeasca lupta.Pe 26 iule 1476,la Razboieni
si ,dupa cum spune pisania bisericii ridicate de Stefan in amintirea luptei
fura biruiti crestinii de catre pagani.Totusi cetatiile Neamt,Suceava si
Hotin au rezistat asediilor.Afland ca armata maghiara urmeaza sa vina in
ajutorul domnitorului si nereusind sa indeplineasca obiectivele
propuse(inlaturarea lui Stefan,supunerea tarii si anexarea Chiliei si Cetatii
Albe),sultanul ordona retragerea ce a semanat mai mult ca o fuga caci
distanta pana la Dunare a fost parcursa in 3 zile.Pana la urma armata
maghiara condusa de Istvan Bathory ajunge si face jonctiunea cu trupele lui
Stefan si il sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul dar pentru scurta vreme
caci Laiota se intoarce cu sprijin turcesc si in lupta data,Tepes este invins si
ucis.Nici incercarea cu Tepelus din 1477 nu are efectul scontat caci domnul
Tarii Romanesti prefera sa aib relatii bune cu turcii si participa la expeditia
din Transilvania(1479).Acest fapt il determina pe Stefan sa mai intervina
odata cu armata in Tara Romaneasca,invingandu-l pe Tepelus la
Ramnic(1481) dupa ce domnitorul moldovean respinsese un atac turco-

muntean la Lunca Mare.In urma acestei campanii Tepelus a fost schimbat cu

Vlad Calugarul.Noul domnitor insa prefera sa aplice politica inaintasilor sai
si sa se inchine turcilor.De aceasta data Stefan s-a multumit sa isi intareasca
granita dinspre Muntenia,luand cetatea Craciuna(1482).Doi ani mai tarziu,in
conditiile in care Ungaria si Venetia incheiase pace cu otomanii,iar Polonia
prefera sa pastreze relatiile bune cu Inalta Poarta,Stefan se confrunta din nou
cu un atac turcesc.De data aceasta pierde Chilia si Cetatea Alba.In anii ce au
urmat Stefan castiga luptele de la Catlabuga(1485) si Scheia(1486).Dupa
aceste actiuni,Stefan incheie pace cu turcii in 1487.Se stie ca in luptele cu
polonezii de partea lui Stefan cel Mare au fost tatarii si turcii,contingente ale
acestora luptand la Codrii Cosminului.In anul 1500 papa Alexandru IV
lanseaza un apel catre cruciada iar pe 12 mai 1501 regele Ungariei,Vladislav
II anunta in mod solemn inceperea razboiului cu turcii.In acest context
Stefan a trimis un corp de oaste sa atace cetatile de la mare dar in sprijinul
turcilor au venit tatarii.
17)Relatiile Moldovei cu Polonia in timpul lui Stefan cel Mare
Stefan cel Mare s-a aflat in relatii bune cu Polonia,mai ales in perioada
1459-1490.Pentru ai fii recunoscuta domnia de catre poloni,ce-l ascundeau
pe Petru Aron,asasinul tatalui sau Bogdan II,Stefan organizeaza trei
incursiuni in sudul Poloniei in cursul anului 1458,fapte confirmate de
cronicarul polonez Jan Dlugosz.In primavara lui 1459 se ajunge la o
intelegere,incheiata la Overchelauti in urma careia regele Poloniei il
recunostea pe Stefan domn al Moldovei in schimbul acceptarii suzeranitatii
Poloniei asupra Moldovei.Ca o dovada a sentimentelor sale de
amicitie,Stefan confirma in 1460 privilegiul comercial pe care il aveau de la
predecesorii sai negustorii lioveni.Nevrand initial sa recunoasca autoritatea
lui Matia Corvin,pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruia
acesta ii fagaduia credinta lui Cazimir.Politica lui Stefan fata de poloni s-a
dovedit a fi fructuoasa.In confruntarea cu turcii de la Vaslui,in armata lui
Stefan au fost si 2000 de polonezi.Dar la Razboieni,Stefan cel Mare a fost
singur caci Cazimir a avut o atitudine vinovata:din scrisoriile si soliile
schimbate intre el si sultan reiese ca intre cei doi se stabilise o prietenie
frateasca.Se mai lua in considerare ca regele polonez vroia omagiul
personal al domnitorului pentru ai acorda sprijin militar.Atitudinea lui
Cazimir l-a determinat pe Stefan sa se aproprie de regele Ungariei.Ocuparea
Chiliei si a Cetatii Albe de catre turci a insemnat o pierdere grea pentru
Stefan,o pierdere de ordin politic,militar si economic.Regele Matia s-a
multumit insa sa protesteze pe langa Baiazid desi sultanul i-a replicat ca in

intelegerea de pace stabilita intre Ungaria si Imp.Otoman nu exista nicio

prevedere legata de Moldova.Stefan s-a intors din nou spre polonezi.Dorind
sa recucereasca cele doua cetati de la mare,Stefan a acceptat sa depuna
omagiul personal la Colomeea(15 sept.1485) in schimbul obtinerii
sprijinului militar pentru a cuceri cele doua cetati.Insa regele a uitat sa isi
respecte angajamentul.In luptele cu turcii din 1485 si 1486,Stefan a avut din
partea regelui Poloniei doar 3000 de osteni,prea putini pentru un juramant
asa de mare.Silit de situatia internationala(Venetia si Ungaria incheiasera
pace cu turcii),Stefan incheie pace cu sultanul Baiazid.
In anii ce au urmat se observa o schimbare a raporturilor dintre Polonia si
Moldova.Vrand sa dea o replica pentru Colomeea si tinand cont ca Polonia
semnase o intelegere de pace cu turcii la 21 martie 1489,Stefan cel Mare
`organizeaza o incursiune in 1490 in sudul Poloniei in urma careia ocupa
Pocutia.Pocutia a fost mar al discordiei intre Polonia si Moldova in sec.XVXVI dintr-o singura cauza:Petru I Musat l-a imprumutat pe regele Poloniei
Vladislav Iagello cu 4.000 ruble de argint (1388),pentru care i s-a amanetat
Pocuia.Pn la urm,suma nu a fost returnat niciodat n ntregime.A mai
urmat o incursiune a tatarilor in Polonia,tatarii ajungand pana dincolo de
Rohatin si se crede sau se pare ca acestia au fost indemnati de catre
Stefan.Incursiunile au continuat si in anii urmatori:in 1491 si 1492
moldovenii au ocupat castre poloneze transferand populatia de origine
ortodoxa ce locuia in sudul Poloniei in Moldova.In 1492 moare
Cazimir,locul lui fiind luat de increzutul Jan Albert,avand o atitudine
dispretuitoare fata de vecinii sai si fiind gata de razboi cu oricine,mai ales cu
Stefan cel Mare.In 1493,moldovenii intra din nou in Polonia castiga lupta de
la Lwow si isi continua incursiunea pana la Braclaw.Pe 17 aprilie 1494 are
loc consfatuirea de la Lewocea,o intelegere intre fii lui Cazimir.Jan Albert
era rege al Poloniei,Alexandru era cneaz peste lituanieni in timp ce
Vladislav ocupase tronul Ungariei dupa moartea lui Matia Corvin.Se
hotarasera sa atace Moldova,sa o ocupe si sa il schimbe pe Stefan cu
Sigismund.Sub pretextul unei expeditii impotriva turcilor ce avea ca scop
cucerirea Chiliei si Cetatii Albe,Jan Albert intra in Moldova.Stefan simtise
adevaratul scop al expeditiei si cere ajutor pe care il si primeste:voievodul
transilvanean Bartolomeu Dragfi,ruda de altfel cu Stefan,vine cu un corp de
armata,turcii,muntenii si tatarii se grabira si ei sa trimita ajutoare
Moldovei.Campania lui Jan Albert se incheie cu o catastrofa:Suceava nu a
fost cucerita,Jan Albert a fost invins la Codrii Cosminului(26
oct.1497),corpul de oaste trimis de cneazul Alexandru al Lituaniei in
sprijinul fratelui sau este batut la Lentesti iar in noaptea de 30 oct.1497
polonezii au fost atacati prin surprindere la Cernauti.Ca sa dea o replica

regelui polonez,Stefan ataca Polonia in anul urmator in colaborare cu

tatarii.Pe
22
iunie
1498,sunt
ocupate
Trembowla
,Buczacz,Podhajec,ajungand la Liov de unde s-a indreptat spre Halicz si
Przemysl(prezenta lui Stefan cel Mare la Przemysl este atestata de fresca din
biserica franciscanilor din oras).Incursiunea nu s-a oprit aici,domnitorul
ocupand orasul Braclaw si inaintand pana la raul Wisakla.Starea critica in
care se afla Polonia l-a determinat pana la urma pe Jan Albert sa apeleze la
fratele sau,regele Ungariei ca sa intervina pe langa Stefan ca sa ii acorde
pace si liniste.Pacea dintre Polonia si Moldova s-a incheiat pe 12 iulie 1499
la Harlau si nu cuprindea nimic referitor la Pocutia,aceasta chestiune,dupa
marturia insasi a lui Stefan,lasand sa fie solutionata ulterior.In ultimii ani de
domnie,mai ales dupa moartea lui Jan Albert si venirea la tron a lui
Alexandru relatiile dintre Polonia si Moldova au fost intr-o oarecare masura
incordate datorita nesolutionarii problemei Pocutiei.
18)Relatiile Moldovei cu Ungaria in timpul lui Stefan cel Mare
Inca de la inceputul domniei sale Stefan cel Mare a continuat in mare
politica inaintasilor sai,devenind vasal Poloniei.Petru Aron a inteles ca nu
mai putea avea sprijin din partea Poloniei si se refugiaza in Transilvania,in
secuime.Stefan actioneaza prompt si intra cu armatele in secuime,trece prin
foc si sabie dar nu reuseste sa il prinda pe Petru Aron.Dupa aceasta actiune
Petru Aron se refugiaza la curtea lui Matia Corvin care-l vroia sa-l aiba la
indemana spre al impresiona mai usor pe Stefan si a-l sili sa-i recunoasca
astfel autoritatea.Nevrand initial sa recunoasca autoritatea lui Matia
Corvin,pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruia acesta ii
fagaduia credinta lui Cazimir.Domnitorul de data asta nu se mai indreapta
impotriva secuilor ci a Cetatii Chilia,cetate ce fusese cedata de Petru II lui
Iancu de Hunedoara drept rasplata ca voievodul transilvanean il ajutase sa
castige tronul.Cetatea Chilia nu a putut fii cucerita in 1462 ci trei ani mai
tarziu.Conflictul moldo-maghiar era inevitabil.Cauzele:apropierea fata de
Polonia,incursiunile in secuime pentru prinderea lui Petru Aron,cucerirea
Chiliei.La aceasta s-ar mai fii adaugat si faptul ca Stefan cel Mare ar fi
sprijinit rascoala sasilor si secuilor din Transilvania(1467).Matia Corvin
vine personal cu armata si reuseste sa inabuseasca rascoala ca apoi sa treaca
muntii si sa atace Moldova in nov.1467.Armata regala distruge Targul
Trotus,Bacaul,Romanul.Targul Neamt deschizandu-si calea spre orasul Baia
caci calea spre Suceava era inchisa de armata lui Stefan.Campania lui Matia
Corvin a durat 40 de zile si s-a soldat cu infrangerea de la Baia,regele insusi
fiind ranit in lupta.In 1468,Stefan da replica regelui Ungariei,organizand

incursiuni devastatoare in Transilvania.A urmat inca o expeditie in 1469

condusa de data aceasta de spatarul Filip Pop cu scopul de a-l prinde pe
Petru Aron.Victoria lui Stefan de la Baia a consolidat pozitia Moldovei pe
plan extern si a asezat pentru mult timp raporturile de buna vecinatate cu
Ungaria.Matia Corvin l-a sprijinit pe Stefan in lupta cu turcii,la Vaslui
participand voievodul Transilvaniei Balzs(Blasius) Magyar(1472-1475),la
ordinul lui Matia Corvin.In vara anului 1475,Stefan cel Mare depunde
omagiu de vasalitate regelui Ungariei.Insa in 1476,Stefan cel Mare a fost
singur in fata armatei otomane comandata insusi de sultan.Regele Ungariei a
trimis armata condusa de Istvan Bathory in sprijinul domnitorului,dar
aceasta a ajuns la pasul Oituz abia dupa ce sultanul parasise Moldova.Totusi
Stefan cel Mare impreuna cu armata lui Bathory intervine in Tara
Romaneasca unde-l sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul.Situatia se
schimba dupa 1480 caci Matia fiind in conflict cu Frederic,imparatul
Imp.Habsburgic,incheie un tratat de neagresiune cu turcii.In aceste
circumstante,mai ales dupa pierderea Chiliei si a Cetatii Albe(1484),Stefan
se vede nevoit sa incheie pace cu turcii.Politica lui Stefan cel Mare se
schimba,orientandu-se din nou catre Ungaria dupa ce Cazimir si Baiazid
semnasera si ei un tratat de pace.Ca o compensatie pentru pierderea cetatilor
de la Marea Neagra dar si ca garantie ca Moldova va pastra legaturi strane se
Ungaria,Matia Corvin daruieste domnului moldovean Ciceul si Cetatea de
Balta.Dupa moartea lui Matia Corvin in 1490,urmeaza la tron Vladislav,fiul
lui Cazimir Jagello al Poloniei.Acesta va pastra totusi relatiile bune cu
Moldova si va media conflictul moldo-polon ce se va incheia cu pacea de la
Harlau(12 iul.1499).
19)Rolul Ungariei de factor de echilibru in bazinul Dunarii de Jos in sec.XV
20)Constituirea principatului autonom al Transilvaniei-premise politice
interne si externe
Venirea la carma Imperiului Otoman a lui Soliman Magnificul si domnia sa
avea sa aduca o noua schimbare a raportului de forte in sud-estul
Europei.Nici nu a trecut bine un an de la inscaunare caci sultanul asediaza si
cucereste Belgradul(1521) astfel este poarta deschisa spre centrul europei
.Pe 29 august 1526 are loc batalia de la Mohacs,unde armata Ungariei este
infranta iar regele Ludovic II moare.La coroana Ungariei apar doi
pretendenti: Jnos Szapolyai si Ferdinand de Habsburg.Primul se impune cu
ajutorul turcilor,a nobilimii si a lui Petru Rares,domnul Moldovei.Se va
ajunge la o pace intre Szapolyai si Ferdinand prin care fiecare stapanea ce

avea pana acum, iar la moartea acestuia ar fi condus Ferdinand tot.Peste

putin timp din cauza campaniei sultanului turc in Moldova Szapolyai ar fi
denuntat tratatul.Intre timp marii nobili din Transilvania in frunte cu Stefan
Mailat au facut un tratat secret prin care ar fi vrut sa-si impuna propriul
domn dupa moartea lui Szapolyai.Mailat vroia sa separe Transilvania de
ungaria intr-un stat distinct care sa plateasca tribut turcilor.Szapolyai
descopera complotul si vine in Transilvania pentru a-i pedepsi pe complotisti
insa moare in timpul campaniei la Medias din cauza unei boli mai
vechi.Episcopul de Oradea,Martinuzzi a reusit sa convoace o dieta care l-a
ales ca rege al Ungariei pe fiul lui Szapolyai un bebelus de cateva luni.In
1541 ia nastere Pasalacul de la Buda,Ungaria fiind divizata in 4
parti:Transilvania si cu Partium raman lui Jnos Zsigmond
Szapolyai,Banatul lui Petru Petrovic,centrul si sudul Ungariei sunt
transformate in pasalac iar partea vestica revine habsburgilor. In martie
1542,alta dieta ardeleana la Turda a invitat-o pe regina
mama,Isabella,vaduva lui Szapolyai, sa vina in Transilvania cu fiul
ei.Familia regala s-a stabilit la Alba Iulia care a devenit capitala
Transilvaniei
21)Libera electio
22)Instaurarea regimului dominatiei otomane in Tara Romaneasca si
Moldova la mijlocul sec.XVI.
In sec.XVI s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane(dominatie care
s-a manifestat in plan politic,dar si in plan economic) asupra Tarilor
Romane,datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor
in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul
ungariei in Pasalacul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus
Portii Otomane (1541).
Tara Romaneasca
Dupa domnia lui Radu cel Mare urmeaza o perioada tulbure pentru tara.Sub
Mihnea cel Rau(1508-1510),fiul nelegitim al lui Vlad Tepes incepe
conflictul
cu
marea
boierime,reprezentata
atunci
de
catre
Craiovesti(Barbu,Danciu,Parvu,Radu).Acestia reusesc sa il impuna initial cu
sprijin turcesc pe Vladut(1510-1512) dar intra in conflict si cu noul domn.Cu
ajutor de la turci,puternica partida boiereasca il invinge pe Vladut la

Vacaresti,sustinand pe o ruda de-a lor,Neagoe Basarab.A urmat o perioada

de relativa pace insa dupa moartea lui Neagoe Basarab(1521) a declansat o
anarhie in Tara Romaneasca,in luptele pentru tornul tarii fiind implicat Radu
de la Afumati,un partizan al luptei anti-otomane,Teodosie,fiul lui Neagoe
Basarab,Vladislav III si Radu Badica.A urmat Moise Voda(1529-1530),ce sa implicat in conflictul din Transilvania dintre Ferdinand si Szapolyai,in
sprijinul celui din urma,A urmat la tron Vlad Inecatul(1530-1532) ce a fost
in conflict cu marea boierime,confiscand cateva mosii Craiovestilor.Vlad
Vintila de la Slatina(1532-1535) ajunge la tron cu sprijinul Craiovestilor,dar
fiind in conflict cu ceilalti boieri.A pierdut tronul,fiind victima unui
complot.Declinul politic al Tarii Romanesti continua si sub Radu
Paisie(1535-1545).In timpul domniei sale,Braila este ocupata de turci si
transformata in raia.A urmat o jumatate de secol de framantari,o decadere
politica a Tarii Romanesti:
Mircea Ciobanul(1545-1552;1553-1554;1558-1559) fiul lui Radu cel
Mare.Intra in conflict puternic cu boierii invingand tentativele
acestora de detronare la Peris si Miloste.A fost unul din domnitorii
care s-a aflat in relatii bune cu turcii
Radu Ilie Haidul(1552-1553) a luat tronul cu sprijinul lui
Castaldo,invingandu-l pe Mircea la Manesti dar nu s-a mentinut mult
la
domnie.Mircea
Ciobanul
sprijinit
de
domnitorul
Moldovei,Alexandru Lpuneanu personal,i-a rectigat tronul
Patrascu ce Bun(1554-1557),fiu al lui Radu Paisie.Castigand tronul cu
sprijinul lui Alexandru Lapusneanu a fost singura domnie linistita din
aceasta perioada.Alaturi de domnul Moldovei a intrat,la ordinul
sultanului,cu armata in Transilvania,alungandu-i pe imperiali si
restabilind la conducerea principatului Jnos Zsigmond Szapolyai.
Petru cel Tanar(1559-1568),fiul lui Mircea Ciobanul a obtinut tronul
dupa ce a invins factiunile boieresti rivale cu sprijin turcesc.Petru se
deosebea total de tatl su,avnd o fire blnd i religioas.Deoarece
era prea tnr,ara era condus de mama sa,care era abil n
neutralizarea intrigilor pretendenilor la tron i a prilor fcute la
Poart de principele transilvnean Ioan Sigismund.Dup ce Doamna
Chiajna a czut n dizgraia turcilor,Petru a fost chemat la
Constantinopol i nchis.
Alexandru II Mircea(1568-1574;1574-1577),nepotul lui Mihnea cel
Rau,obtine tronul cu sprijin turcesc, la interveniile lui Mihail
Cantacuzino.Acest domnitor intra si el in conflict cu
boierimea,reusind sa distruga o conspiratie a acestora.Domnia sa s-a

caracterizat si printr-o politica fiscala destul de grea,fapt ce si-a atras

porecla de Oaie Seaca.
Vintila(1574),ocupa tronul cu sprijinul domnitorului Moldovei Ioan
Armeanul,zis si Ioan Voda cel Viteaz sau Cumplit dar pentru scurt
timp.
Mihnea Turcitul(1577-1583;1585-1591),fiul lui Alexandru II
Mircea.A domnit sub tutela mamei sale,Ecaterina.A innabusit cateva
revolte ale boierimii,invingand la Craiova o incercare de a fi detronat
si a dus o politica fiscala excesiva.
Petru Cercel(1583-1585),fiul lui Patrascu cel Bun si frate cu Mihai
Viteazul.A mutat capitala rii Romneti la Trgovite.Datoriile si
imprumuturile pe care le facuse ca sa obtina tronul l-a determinat sa
puna cateva biruri si taxe destul de grele ce i-a creeat o imagine
negativa la turci,fapt pentru care l-au mazilit
Stefan Surdul(1591-1592),fiul lui Ioan Voda cel Viteaz,personalitate
slaba,stearsa in comparatie cu cea a tatalui sau
Alexandru cel Rau(1592-1593),fiul lui Bogdan Lapusneanu,obtine
tronul facand imprumuturi mari pe la creditorii constantinopolitani.

Moldova
Urmasii lui Stefan cel Mare s-au straduit sa duca mai departe opera politica a
nepotului lui Alexandru cel Bun.Bogdan III(1504-1517),semana destul de
mult cu tatal sau dupa cum sustin contemporanii,a fost o fire razboinica ce e
drept,ducand razboaie cu polonezii dar a avut de suferit in urma invaziilor
tatare.Stefan cel Tanar(1517-1527) incheie tratat cu polonii,ii bate pe tatari
la la Ciuhru lng trgul Serbanca,ba chiar ataca un corp de oaste turcesc ce
se intorsese din Polonia in urma unei expeditii de jaf(1524).A avut totusi un
conflict puternic cu boierii ce au organizat un complot in urma careia a cazut
victima domnitorul.Petru Rares(1527-1538;1541-1546),fiul natural al lui
tefan
cel
Mare,pstra
multe
din
calitile
tatlui
su:ambiia,ndrzneala,vitejia,religiozitatea,gustul artistic dar era n schimb
o fire nestatornic i i lipsea simul politic.A intervenit in Transilvania
sustinandu-l pe Szapolyai in lupta cu Ferdinand,s-a luptat cu polonezii
pentru Pocutia si a fost un continuator al tradiiei motenite de la tefan cel
Mare,atat pe plan bisericesc si artistic.A dus o politica antiotomana in prima
parte a domniei.Stefan Lacusta(1538-1540)obtine tronul cu sprijin de la turci
ce intrasera cu armata in Moldova ca sa-l schimbe pe Petru Rares.La
intoarcere,sultanul ia Tighina si transforma tinutul inconjurator in raia.A fost

asasinat de boieri.Alexandru Cornea(1540-1541),fiul lui Bogdan III a avut

legaturi cu habsburgii si a atacat garnizoanele turcesti de la Tighina,Chilia si
Cetatea Alba.Turcii au replicat sprijinindu-l pe Petru Rares,fiul lui Stefan cel
Mare invingandu-l pe Alexandru Cornea la Galati si obtinand tronul pentru a
doua oara. Dupa moartea lui Petru Rares a urmat o jumatate de secol de
framantari,o decadere politica a Moldovei:
Ilias Rares(1546-1551),fiul lui Petru Rares.In timpul domniei lui,
Moldova are linite din partea polonezilor n urma rennoirii tratatului
de alian cu Sigismund I al Poloniei.ntreprinde o expediie n
Transilvania, din ordin turcesc, mpreun cu Mircea Ciobanul al
Munteniei,ns expediia este mai mult simulat i fr a avea un
rezultat.Fiind pus de sultan sa mareasca tributul,prefera sa renunte la
domnie si sa se turceasca,lund numele de Mehmet, i devine pa de
Silistra
Stefan Rares(1551-1552),fiul lui Petru Rares.In timpul domniei sale
are loc persecutia armenilor.A dus o politica oscilanta,initial
apropriindu-se de Ferdinand cerand un subsiduu pentru plata oastei de
mercenari si stapanirea Ciceului si a Cetatii de Balta dar neobtinand
ceea ce a dorit,a trecut de partea turcilor,efectuand o incursiune in
Transilvania.Moare asasinat de boieri in tabara de la Tutora si de acest
fapt se pare ca nu a fost strain Castaldo.
Joldea(1552) a fost ales de boierii domn al Moldovei dar nu a apucat
sa ajunga la resedinta domneasca,fiind prins la Sipote de Alexandru
Lapusneanu,insemnat la nas si calugarit
Alexandru Lapusneanu(1552-1561;1564-1568).Fiul lui Bogdan III,a
luat domnia cu sprijinul Poloniei.A fost in relatii bune cu polonezii si
cu turcii si a intrat cu armata in Transilvania in doua randuri.In 1556 il
sprijina pe Jnos Zsigmond Szapolyai sa obtina tronul principatului
Transilvaniei,alungandu-i pe imperiali.In urma acestui sprijin se
gandea ca va reprimi posesiunile din Transilvania.Neobtinand ce a
dorit,a intrat in Transilvania in 1558,pradand Tara Barsei.In a doua
domnie s-a aflat in conflict cu boierii.
Ioan Iacob Heraclid(1561-1563) incearca sa faca din Moldova un stat
asemanator in mare parte cu cele occidentale,favorizant propaganda
protestanta,infiintand o scoala la Cotnar si marginalizand boierii prin
aducerea de consilieri strini.A pierdut tronul in urma unei revolte.
Stefan Tomsa(1563-1564) domn de rascoala.Toma a fost ales ca
domn de boierii rsculai mpotriva lui Ioan Iacob Heraclid.Tomsa
asediaza Suceava si il prinde pe Ioan Iacob Heraclid pe care il

ucide.Nu cu mult timp nainte l prinsese i-l trimise la Constantinopol

i pe hatmanul Dimitrie Wisnoewieki, care trgndu-se dintr-o sor a
lui Petru Rare,intrase n Moldova tot pentru tron,dupa ce il invinsese
la Vericicani.Drept represalii,Tomsa organizeaza o expeditie de prada
in Pocutia.Turcii nu au vrut s-l recunoasc ns i l-au numit pe
Alexandru Lpuneanu ca domn pentru a doua oar.Toma neputnd
s se menin pe tron, a fugit n Polonia, unde regele Sigismund
pentru a-i mulumi pe turci, a pus s i se taie capul n mai 1564 la
Liov
Bogdan Lapusneanu(1568-1572),fiul lui Alexandru Lapusneanu.
Bogdan a fost partizan politic i aderent personal al polonezilor,fa
de care ncheie tratate de supunere, i se i nrudete cu acetia,fapt ce
starneste nemultumirea boierimii,acetia temandu-se de introducerea
catolicismului.
Ioan Armeanul(1572-1574),fiul lui Stefan cel Tanar,A dus o politic
de ntrire a autoritii princiare,lovind n boierime care l-a numit
"Ioan Vod cel Cumplit".Ramane totusi un episod glorios din aceasta
perioada de timp.Aliat cu cazacii zaporojeni,domnitorul duce mai
multe lupte cu turcii pe care ii invinge la Jilistea,in Bugeac dar
contraofensiva otomana duce la infrangerea lui Ioan Armeanul in
luptele de la Iezerul Cahul si Roscani si uciderea acestuia
Petru chiopul(1574-1577;1578-1579;1583-1591) a fost nepotul lui
Mihnea cel Rau si primul Basarab ce a domnit in Moldova.Domnia lui
a fost tulburat de o mulime de pretendeni,frati ai lui Ioan Armeanul
dar reuseste sa ii alunge pe toti cu sprijin turcesc.
Ioan Potcoav(nov.-dec.1577) a fost frate cu Ioan Voda cel Cumplit.
L-a rsturnat de pe tron pe Petru chiopul ins turcii nu l-au
recunoscut ca domn,i i-au ridicat pe polonezi i munteni mpotriva
lui.A fost prins si apoi decapitat la Liov
Iancu Sasul(1579-1582) a fost fiul lui Petru Rare.Domnia sa s-a
caracterizat printr-o politica fiscala impovoratoare ce a determinat o
rascoala a lapusnenilor,inabusita la Balota(1581).Politica fiscala dusa
precum,inrautatirea relatiilor cu boierii precum si relatiile ce le avea
cu habsburgii ii determina pe turci sa il mazileasca si sa ii dea domnia
lui Petru Schiopul.Este ns prins,i se ia averea i este ucis la Liov n
septembrie 1582

23)Precedentele Unirii lui Mihai Viteazul:proiectele lui Castaldo,Jnos

Zsigmond Szapolyai si Stefan Josika.
Unirea celor trei principate a reprezentat punctul culminant al evolutiei unei
idei politice.Unirea nu a fost o solutie de moment ci formula unei idei
politice care s-a conturat si s-a definit pe parcursul secolului al XVI intr-un
mediu politic mai larg,care nu se limiteaza numai la Mihai Viteazu si elita
politica romaneasca.
Primul proiect de unire il are generalul Castaldo,general al trupelor
austriece.Acesta propune regelui Ferdinand de Habsburg ,unificarea tarilor
intr-un regat al Daciei,care sa fie condus de un membru al dinastiei de
Habsburg si sa fie parte integranta a Imperiului Habsburgic.Proiectul nu se
pune in aplicare pentru ca in 1556 austriecii sunt nevoiti sa paraseasca
Transilvania.Proiectul cade,insa ideea ramane si va fi reluata.
Un proiect similar are loc 17 ani mai tarziu,la finalul unui razboi intre
Transilvania si habsburgi.Existenta catorva documente cu rol important,ce
reflectau situatia din principate :
-Ciorna dupa proiectul tratatului de pace(partea transilvaneana) in cadrul
careia se remarca un pasaj interesant ,,dupa ce vor trece dincolo de
Dunare,Tara Romaneasca si Moldova se unesc si devin supuse
Transilvaniei
-1572-document in arhivele din Viena,raport despre situatia politica din
centrul Europei.Boierii din cele doua tari intentionau sa se inchine
principilor Transilvaniei.
1572 Ioan Sigismund Zapoya a complotat cu un grup din cele doua
principate in vederea inchinarii lui,proiectul de unire este refuzat de
austrieci.
Prima unire este efectuata de Sigismund Bathory,Acesta se afla in fruntea
Transilvaniei din 1591,fire instabila emotional,influentabila.Stefan
Josika,primeste calitatea de cancelar al Transilvaniei si va avea o influenta
puternica asupra lui Sigismund,care schimba optiunea politica a
Transilvaniei printr-o lovitura de stat(era roman de origine,din Caransebes)
Contextul politic este dominat de aparitia Ligii Sfinte (1593)la care adera
principele Transilvaniei,apoi Tara Romaneasca si Moldova(Petru Aron).
In 1594 Mihai depune omagiul de vasalitate fata de Sigismund Bathory si se
alatura Ligii Sfinte,bazandu-se pe faptul ca daca victoria va fi de partea
crestinilor,va scapa de imensele datorii care le avea de dat turcilor.
Iarna 1594-1595 au loc mai multe atacuri ale lui Mihai Vitezul la
Dunare,scopul fiind acela de dispersare a fortelor otomane.Urmeaza si
atacuri ale lui Petru Aron care ataca braila si zona de nord a Dobrogei.Intre

timp replica otomana era intens pregatita,astfel este trimisa o armata condusa
de Sinan Pasa impotriva lui Mihai,aparand pentru prima data pericolul
transformarii Tarii Romanesti in pasalac.La Calugareni are loc o ambuscada
in urma careia invinge Mihai.Nu este o victorie propriu zisa ci un castig de
moment,motiv pentru care se retrage in munti asteptand ajutorul armatelor
transilvanene.Urmeaza campania de la Giurgiu(victorie impotriva turcilor).
Mai 1595 Sigismund se autoproclama principe al celor trei tari.
Campania de la Giurgiu este efectul militar al primei uniri,unire care se rupe
insa dupa aceasta campanie,pentru ca Ieremia Movila este pus pe tronul
Moldovei cu ajutorul polonezilor.In iarna 1595-1596 Mihai calatoreste in
Transilvania,de Craciun si sta la palatul lui Josika,intre cei doi legandu-se o
prietenie foarte stransa.Apoi in urma unei batalii impotriva turcilor,simtinduse incapabil de a face fata situatiei decide sa cedeze Transilvania
habsburgilor,nobilimea nu era de acord cu aceasta cedare.
Mai 1597 Josika propune lui Mihai sa fie principele Transilvaniei,cautand
astfel orice varianta impotriva planului de cedare.4 august 1598 Sigismund
renunta oficial,Stefan Josika e arestat,se anunta oficial cedarea,nobilii se
impotrivesc si cer eliberarea dar sunt executati.
La sf lunii august reapare Sigismund,care este proclamat iar principe.Josika
este executat 4 sept 1598.
Se retrage,cedeaza tronul lui Andrei Bathory,care avea o atitudine filopolona,filo-otomana.Este incheiata pace separata cu turcii.Situatia devine si
mai dificila avand in vedere ca pe tronul Moldovei vine Ieremia Movila cu
ajutorul polonezilor.Acesta si polonezii intentionau sa il sprijine pe Simion
Movila pentru preluarea tronului Tarii Romanesti.Simtindu-se izolat Mihai
reia legaturile cu imperiul habsburgic ,pentru a putea rezista in fata
turcilor.Porneste campanii militare in Moldova si Transilvania in vederea
indepartarii pericolelor.
La Selimbar victorie contra turcilor(secuii nu lupta pt Bathory pentru ca
incepuse sa ii impoziteze si se rascoala).
Intrare fastuoasa la Alba Iulia 1 noi 1599 si incepe sa ia masuri.Convoaca
dieta,se proclama principe al Transilvaniei la ordinele lui Rudolf,numeste
boieri de-ai sai castelani in Transilvania =>unire a Transilvaniei cu Tara
Romaneasca.Porneste apoi campanie in Moldova,primavara 1600,intra in
Moldova,Ieremia e inlaturat.Din pacate cand inca se afla in Moldova afla ca
nobilimea maghiara din Transilvania s-a rasculat,incearca sa refaca
autoritatea insa in batalia de la Miraslau 18-28 sept 1600 este infrant.In
Moldova revine Ieremia Movila si in Tara Romaneasca Simion Movila preia
tronul.Incearca sa obtina ajutor de la Rudolf al 2lea.Solutia gasita este
colaborarea cu generalul Basta.

3 aug 1601 batalia de la Goraslau,o stralucita victorie impotriva lui

Sigismund,in acelasi timp Simion Movila e indepartat .
9 aug 1601 ucis din ordinul lui Basta.
Dispare unirea,insa ideea ramane.Primul roman care constituie unirea,dar
care nu rezista din cauza coalizarii factorilor externi si interni.
24)Razboiul de 15 ani si Unirea lui Mihai Viteazul
25)Institutia domniei in Tarile Romane :titulatura,insemne si atributii.
Suveranul rii purta titlul de domn, din latinescul dominus, adic stpn.
Domnul era stpnul recunoscut al rii, creia i se nchinau boierii, n
calitate de vasali. n ceremonialul nscunrii un rol important i revenea
nchinrii, care se manifesta prin srutarea minii de ctre boieri. Domnul
era singur stpnitor,termen care echivala cu grecescul autocrator.Acest
termen reflect situaia de independen, chiar dac de multe ori era doar o
aspiraie din cauza presiunilor externe.Un alt titlu purtat de domnitorii
rilor Romne a fost cel de mare voievod, adic comandant militar. Marele
voievod era cpetenia voievozilor locali,care i-au unificat formaiunile lor
politice i au constituit ara.naintea numelui domnitorului s-a aflat i
particula Io. Majoritatea istoricilor consider c Io ar fi prescurtarea numelui
teofor Ioan, adic cel druit de Dumnezeu cu domnia sau cel ales de
Dumnezeu pentru a domni.Domnitorii rii Romneti care au stpnit ara
Fgraului i ara Amlaului din Transilvania au mai purtat i titlul de
hereg,adic duce.Acest titlu le-a fost conferit de ctre regii Ungariei, cei
care le-au druit aceste posesiuni n Transilvania cu drept temporar, limitat
de credina fa de rege.
26)Mestesuguri.Ucenic.Calfa.Mester.Organizarea breslelor
Poporul roman a cunoscut si a practicat din cele mai vechi timpuri
mestesugurile esentiale.Daca termenii de mester si mestesug vin din
maghiara,termenii de maiestru sau maiestrie vin din fondul latin al limbii
romane iar numele mestesugurilor fundamentale poarta tot numiri latine sau
sunt formate in romana prin adaugarea sufixului caracteristic
ar :fierar,tamplar,morar,olar,dogar,scafar,blidar,cizmar.Transilvania a fost
superioara Tarii Romanesti si Moldovei,a avut mesteri mai multi si mai
specializati,fiindca a avut o viata oraseneasca mai puternica.Moraritul era
dezvoltat,il gasim mentionat in Diploma Cavalerilor Ioaniti iar in Moldova
gasim mori la Baia si in tinutul Covurlui.Tot in acelasi tinut sunt atestate

pivele de sumane cunoscute in Transilvania sub numele de darstele,de unde

se batea lana pentru a obtine cunoscutele cergi si postavul ordinar.La Baia si
la Suceava erau si berarii sau sladnite.Alaturi de acestea mai intalnim
povernele sau velnitele de facut rachiu.Croitoria a fost atestata in sec XV in
timp ce barbierul era adeseori totuna cu medicul.Din Transilvania veneau
ceasornicele,radvanele si leaganele dar si armamentul(mesterii transilvaneni
erau priceputi in construirea de sabii,sulite,arcuri si mai tarziu arme de
foc).Mesterii erau grupati in bresle,in Ardeal se numea tzeh si cuprindea pe
cei ce practicau acelasi mestesug.Fiecare breasla isi avea un sfant al sau ca
patron sau protector,la a carui zi se facea mare praznic la o biserica anume
hotarata.

29)Constiinta romanitatii la romani in Evul Mediu

In nordul ca i in sudul Dunrii locuia o numeroas i foarte dispersata
populaie romanic a crei atestare documentar, sporadic anterior, devine
din ce in cemai frecvent de la sfiritul secolului XII. tirile mai numeroase
i variate cu privire la aceast populaie ingduie o mai clar percepie
asupra felului cum cunoteau i cum caracterizau strinii romanitatea
rsritean. Una din trsturile cele mai izbitoare ale romanitii rsritene in
secolul XIII e extraordinara ci rspindire pe un imens spaiu care se intindea
din sudul Peninsulei Balcanice pin in nordul lanului munilor Carpai.O
dovedete in primul rind numele de vlahi, unul i acelai in diversele sale
variante,nume care desemneaz in german, slav, greac, maghiar ctc.
ramura rsritean a romanitii.Cunoaterea apartenenei vlahilor la familia
popoarelor romanice,definite lingvistic, pe tot intinsul acestei vaste arii pe
care o locuiau i a identitii diverselor lor ramuri e aadar implicit in
denumirea sub care ii cuprindeau popoarele strine din vecintatea lor sau
mai indeprtate.Cind,in 1288, papa Nicolae IV ii trimitea misionarii in
Rsrit, la cretinii de rit ortodox i la pgini,el nu a omis s menioneze in
rindul acestora i pe romani,cu precizarea anume c avea in vedere rile
(terrae) romanilor oriunde ar locui..." (...ad terras... Vlachorum ubique
existentium")1'', formul care ii cuprindea atit pe romanii din sudul Dunrii
cit i pe cei din nordul fluviului, inglobind multitudinea cadrelor teritorialpolitice in care vieuiau.Contiina identitii romanicilor nord i suddunreni nu e numai un fenomen implicit; ea apare direct afirmat de unele
texte ale vremii. Pentru misionarul franciscan Guillaume de Rubruck, care a
indeplinit o insemnat misiune diplomatic la curtea marelui han mongol in

12531254, vlahii sud-dunreni, ain ara lui Asan", derivau din cei norddunreni: Alturi de Pascaturse afl Illac (Hac), ceea ce este acelai lucru
cu Blac, dar ttarii nu pronun B; de la acetia au venit cei care se afl in
ara lui Asan.<Ttarii> ii numesc i pe unii i pe alii Illac"18. Pascatur",
cum a artat o cercetare recent, indic poporul bakir, dar nu cum s-a
ineles greit in trecut ramura de pe Volga a bakirilor,ci grupul stabilit in
Ungaria, unde este atestat de izvoarele secolului XIII.Identitatea numelui
folosit de mongoli pentru a desemna pe romanii din vecintatea Ungariei i
pe cei din Taratul vlaho-bulgar i raportul de derivare al celor din urm din
cei dintii atest cunoaterea mcar de ctre unii dintre contemporani a
strinsei legturi dintre romanitatea din nordul Dunrii i cea din Peninsula
Balcanic.Dar informaia lui Rubruck nu e izolat. Cu aproape dou secole
mai devreme, bizantinul Kekaumenos susinea de asemenea c vlahii din
Grecia proveneau din regiunea Dunrii,tez reluat la inceputul secolului
XIV cu unele deosebiri de cadru de o descriere anonim a
Europei.Rsritene datorat unui misionar catolic.i romanitatea romanilor a
fost in repetate rinduri explicit afirmat de oamenii vremii.Si in lumea
bizantin, identitatea etnic a romanilor a fost neindoielnic dintotdeauna
cunoscut. Oricum, in secolul XII, ea apare in izvoare ca un fapt de larg
rspindire. Istoricul Kinnamos, care amintete participarea masiv a vlahilor
la o expediie bizantin la nordul Dunrii in anul 1166, inregistreaz cu acest
prilej tradiia originii lor romane; potrivit lui, vlahii sunt cei despre care se
spune c sunt colonii de demult ai celor din Italia"21. in acelai secol, un alt
text bizantin stabilete echivalena intre vlahi" i colonitii romani",
susinind c vlah e termenul popular folosit de greci pentru a-i desemna pe
romani"22. Constituirea primului stat al romanitii orientale, cel intemeiat
de vlahii din Balcani crora li s-au asociat ulterior i bulgarii, a prilejuit o
puternic afirmare a temei originii romane, amplu reflectat in
corespondena papei Inoccniu III cu Ioni cel Frumos in primii ani ai
secolului XIII.Ungurii care, ca i bizantinii, au intreinut un contact
permanent cu romanii din vremea aezrii lor in Panonia au cunoscut i ei
romanitatea romanilor, chiar dac au manifestat tendina de a o releva in
forme peiorative. Notarul anonim al regelui Bela afirma, spre sfiritul
secolului XII, c la sosirea lor ungurii au gsit diverse popoare in Panonia:
slavi, bulgari i blachii adic pstorii romanilor" (...et Blachi ac pastores
Romanorumja. Mai explicit exprimat apare legtura dintre vlahi" i
pstori iromanilor" in opera celui de al doilea cronicar ungur in ordine
cronologic, Simon de Keza, care i-a redactat scrierea in a doua jumtate a
secolului XIII. Potrivit lui Simon de Keza, la venirea hunilor lui Attila,
romanii, mai exact locuitorii oraelor (civitates) din Panonia i din alte

provincii, s-au inapoiat in Italia, doar Vlahii, care au fost pstorii i

agricultorii acestora (ai romanilor) au rmas de bun voie in Panonia"24.
Textul lui Simon de Keza nu numai recunoate legtura strins dintre
romani i vlahi chiar dac intr-o formulare care tinde s circumscrie
diminuant semnificaia romanitii romanilor , dar i evideniaz
continuitatea romanitii in acest spaiu. Mai mult inc, textul reflect fidel
caracterul real al prsirii de ctre romani a teritoriilor dunrene sub
loviturile barbarilor. Din spusele cronicarului ungur rezult limpede c in
viziunea sa masa populaiei romanice elemente agricole-pasioralc pe care
le cuprinde in denumirea de blacki , a rmas locului, doar ptura ei
suprapus, citadin, romanii",s-au retras in Italia.Vechimea romanilor in
Regatul ungar era de altminteri un fapt cunoscut nu numai celor dintii
istorici unguri dar i curii regale ungare. Cind, in 1256, confirma
arhiepiscopiei de Strigoniu privilegiile ei strvechi, care datau de la prima
sa intemeiere" aadar din vremea regelui tefan I i a cretinrii ungurilor
, regele Bela IV nu uita s aminteasc faptul c intre daniile originare se
aflau i dijmele din veniturile regale din partea secuilor i a romanilor,
dijme in vite mari i mici i in orice
fel de animale...". Cu adaosul, deosebit de insemnat pentru cunoaterea marii
rspindiri a romanilor in teritoriile cuprinse sub puterea noului regat cretin:
...dar s aib dreptul de a lua de la romanii de oriunde i de la oricare dintre
ei dijmele obinuite a se plti in Regatul Ungariei...".Privilegiul a fost
confirmat ase ani mai tirziu de acelai rege intrun text mai cuprinztor, dar
identic in esen in ceea ce privete indatoririle fiscale ale romanilor i
secuilor 26. Aadar, cancelaria regal tia c la intemeierea regatului romanii
se aflau in Ungaria, c ei au avut, ca i alte etnii, intre care secuii, un statut
care s-a extins progresiv, pe msura intinderii regatului, asupra romanilor
de oriunde...in regatul Ungariei". E de la sine ineles c pentru ca un
asemenea privilegiu s fi fostacordat la data intemeierii arhiepiscopiei de
Strigoniu, romanii trebuie s se fi aflat in acea vreme in cuprinsul regatului;
constatare care confirm afirmaia anterioar a Notarului anonim i cea
ulterioar a lui Simon de Keza cu privire la prezena romanilor in teritoriile
cucerite de unguri in vremea instalrii lor in Europa Central.Constatarea
marii rspindiri a romanitii rsritene conine i observaia implicit a
fragmentrii ei politice intr-o multitudine de autonomii teritoriale incadrate
in ariile de dominaie sau de hegemonie ale marilor puteri imperiale sau
plurietnice ale regiunii: Imperiul bizantin, hoarda dominant in stepa nordpontic, Regatul ungar etc. Aceste autonomii, romanii" sau romanii
populare" cum le numea Nicolae Iorga, erau teritorii mai mult sau mai puin

intinse,recunoscute ca ri" romaneti in cadrul unor invoieli cu puterile

dominante. in izvoare, aceste ri" apar insoite de calificativul etnic care le
definea esena sau desemnate exclusiv prin acest coninut: Vlahia
Mare,Vlahia de Sus i de Jos,Terra Blacorum, Vlaca Zemlja,
Walachenland. Una dintre ele si-a pstrat autonomia chiar cind a fost
inglobat in ara Romaneasc.Orice colectivitate etnic se definete in
primul rind prin limb. Identitatea limbii romane era sigur cunoscut in
aceast vreme, dar referirile scrise sunt puine i vagi.Niketas Choniates
relateaz incercarea fcut de un preot din oastea bizantin,czut prizonier in
cursul luptelor dintre Bizan i adversarii si din nordul Peninsulei
Balcanice,de a-i recitiga libertatea prin captarea bunvoinei lui Asan
cruia ii cerea indurare vorbindu-i in limba sa, cci era cunosctor al
graiului vlahilor" 27. Imprecis se refer la limba romanilor in prima jumtate
a secolului XIII i arhiepiscopul de Toledo,Rodrigo Ximenez care, intr-o
iniruire a limbilor" i naiilor", amintete indistinct limba vlahilor i a
bulgarilor"; ceea ce e fie un ecou al asocierii statale vlaho-bulgare in vremea
Asnetilor, fie, mai degrab, o referire la slava veche, adoptat i de romani
ca limb sacr, liturgic, in urma coabitrii lor cu slavii de sud.Dup limb,
al doilea element definitoriu al oricrei colectiviti etnice era religia sau
confesiunea creia ii aparinea, aadar sistemul de valori spirituale pe care le
imprtea cu alte colectiviti etnice, formate in aceeai arie de civilizaie.
Apartenena romanilor la confesiunea rsritean era, firete, i ea cunoscut
celor care au intrat in contact cu ei in secolul XIII, vreme a unei rapide
inspriri a antagonismului dintre cele dou segmente ale cretintii,
catolici i schismatici". Deindat ce teritoriile romaneti extracarpatice au
intrat in raza de aciune a Romei i a misionarilor ei,papalitatea a luat
cunotin despre existena romanilor in acest spaiu i a ierarhilor lor
bisericeti, nelegitimi in viziunea curiei papale, intrucit urmau ritul
grecilor", in dispreul bisericii romane"29. Varietatea riturilor constatate la
romanii nord-dunreni, in ciuda apartenenei lor la aceeai confesiune, e una
din informaiile comunicate la Roma de clericii i misionarii catolici sosii
aici dup lichidarea dominaiei cumane.Constatarea avea s revin mai
amnunit in textele misionarilor catolici din secolul urmtor.Prin
intermediul legatului su, papa obinuse inc dinainte jurmintul regelui
Bela de a-i aduce la supunere pe toi nesupuii" fa de Roma din regatul
su, intre care, in chip explicit, pe romani.Dar Roma a ineles i partea de
rezisten naional" care se ascundea sub refuzul de a accepta ierarhi
strini i de aceea a preconizat instituirea unui ierarh catolic,vicar episcopal,
potrivii acelei naiuni".Observaia papei de insemntate capital nu numai
pentru c semnalizeaz rezistena romanilor din afara Carpailor impotriva

dominaiei strine i a manifestrilor ei pe plan bisericesc, dar mai ales

pentru c dezvluie, fie i numai indirect, legtura slrins dintre
confesiune" i naiune" inc din aceast vreme.Observaiile papei
oglindesc fidel cunoaterea exact de ctre Biserica roman a esenialului
identitii etnico-spirituale a romanilor nord-dunreni de ctre curia roman
in primele decenii ale secolului XIII.Statele dominatoare, indeosebi Imperiul
bizantin i Regatul ungar, cu care romanii s-au aflat in contact permanent i
impotriva crora i-au aprat in repetate rinduri identitatea, i-au furit i au
inregistrat in scris o imagine precumpnitor negativ despre ei. Revoltele
vlahilor balcanici impotriva puterii bizantine, care nu o dat le-a inclcat
autonomiile, au constituit prilej de vehemente diatribe antivlahe din partea
scriitorilor bizantini. Rscoala vlahilor din Tessalia in 1066 a incitat pana
bizantinului Kekaumenos, care a schiat una dintre cele mai negative
caracterizri ale acestei ramuri a romanitii rsritene. Necredincioi fa de
Dumnezeu i de imprat, ca de altminteri i in relaiile personale, ineltori,
hoi, sperjuri, fricoi, curajoi doar din fric, acestea sunt principalele
trsturi
ale
portretului
colectiv
al
vlahilor
schiat
de
Kekaumenos.Invectivele la adresa vlahilor de data aceasta e vorba de cei
din Munii Balcani,rsculai sub Petru i Asan, calificai drept nelegiuii i
spurcai", turm de porci" etc. apar i in scrierea lui Niketas Choniates,
principala surs cu privire la istoria intemeierii Statului vlaho-bulgar i la
istoria sa timpurie.Atitudine ostil, care nu i-a impiedicat pe bizantini s
utilizeze din plin capacitatea fiscal i militar a vlahilor in indelungata
perioad de cooperare bizantino-vlah cuprins, cu unele intreruperi, intre
sfiritul secolului X inceputul secolului XI zdrobirea Taratului bulgar
i sfiritul secolului XII constituirea Stalului vlaho-bulgar.i scrierile
ungureti contemporane exprim o viziune negativ cu privire la
romani.Pentru Notarul anonim al regelui Bela, romanii i slavii din
Transilvania sunt cei mai netrebnici oameni din lume", caracterizare
justificat prin armamentul inferior pe care il foloseau.Romanitatea vlahilor
e recunoscut, e drept, dar cu nuana diminuant c ei nu sunt decit
agricultorii" i pstorii" romanilor. in secolele urmtoare, calificarea avea
s se modifice in ru, pe msura agravrii antagonismului istoric, romanii
fiind declarai coboritori din tilharii Romei".Dar,ca i bizantinii,i ungurii
foloseau din plin capacitatea militar i fiscal a romanilor in interesele
propriului lor stat.

30)Drumuri comerciale in Tara Romaneasca si Moldova.Drum si stat

Directia drumurilor era determinata de asezarea marilor centre comerciale.In

Tara Romaneasca erau drumurile care uneau porturile de la Dunare cu cele
doua orase sasesti Sibiul si Brasovul.De la acesta din urma,negustorii spre
Braila pe drumul Buzaului,Teleajenului,al Prahovei,foarte multi mergeau pe
la Bran,prin Rucar si Campulung,spre Orasul de Floci,tot pe la Bran si Valea
Ialomitei;spre Darstor,spre Giurgiu pe drumul care strabatea Codrii Vlasiei
trecea prin Bucuresti spre Turnu si Nicopole din fata strabatand Codrii
Teleormanului.Sibienii foloseau Valea Oltului si inca o cale pe la
Valcan.Era apoi drumul care venea din Moldova si strabatea Tara
Romaneasca de-a lungul,pe sub podgorie.In afara de drumurile sarii mai
erau drumul oilor.Bineinteles,mai era si marele drum al Dunarii.In
Moldova erau pe vremea lui Alexandru cel Bun drumul cel mare al Liovului
ce trecea prin Cernauti,ajungea la Suceava si cobora spre Pascani unde se
bifurca:o ramura apuca prin Roman,Bacau,Adjud,Tg.Putnei si o alta ramura
trecea prin partea central-sudica a Basarabiei.Din prima ramura se desfacea
un drum ce trecea prin Baia spre Bistrita si un al doilea,din Adjud cu directia
spre Brasov.Cealalta cale de comert era aceea a Camenitei,care intra in tara
pe la Hotin si cobora la Iasi pana la Braila.In Transilvania,directia
drumurilor era determinata de asezarea marilor centre comerciale.Drumul
cel mare venea de la Buda,trecea prin Solnoc si zona Crisurilor si apoi se
bifurca:o ramura apuca spre Oradea si raspandea intreaga vale a Muresului si
cealalta ramura apuca spre Arad,trecea prin Deva,Alba Iulia si se unea cu
primul pana la varsarea Ariesului.Din Cluj pornea un drum la Dej apoi la
Bistrita ajungand in Moldova,un alt drum se desfacea la Santimbru,la N de
Alba Iulia,trecea prin Medias si Sighisoara si ajungea la Brasov.In sfarsit,de
la Vintul de Jos se desfacea un alt drum,care,prin Sebes,raspundea la Sibiu