Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Brasov
APROBAT
DIRECTOR,
Georgiana Hampu
REGULAMENT
de acordare a primului ajutor in caz de accident, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor
Capitolul I. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Eficienta interventiei de urgenta se bazeaza pe o serie de masuri cu caracter
organizatoric, preventiv. Aceste masuri trebuie sa permita declansarea actiunii de prim ajutor
cat mai urgent, aproape simultan cu producerea accidentului. Pentru aceasta sunt necesare o
serie de conditii absolut obligatorii si anume:
A) Instruirea salariatilor asupra masurilor de acordare a primului ajutor
Primul ajutor reprezinta, masurile care se aplica in cazurile de urgente (starile de
alterare grava a sanatatii organismului, aparute in urma actiunii brutale a unor elemente
existente in mediul inconjurator asupra integritatii corporale), respectiv accidente, intoxicatii,
imbolnaviri, inainte de interventia cadrelor medicale de specialitate si care neaplicate in
primele minute, pericliteaz viata si vindecarea bolnavului, expunandu-l unor complicatii
care pot duce la infirmitati definitive sau la deces.
Primul ajutor acordat la timp si corect are doua obiective majore :
- sa salveze viata accidentatului ;
- s asigure vindecarea cu daune fizice absente sau cat mai reduse.
In functie de pregatirea lor, salvatorii pot fi incadrati in trei categorii
- medicii de orice specialitate: ei vor interveni cu prioriate la locul unui
accident;
- cadrele medii sanitare si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate
- toti cetatenii care au fost instruiti pentru a acorda primul ajutor: lucratorii din
compartimentele de securitate a muncii, din Crucea Rosie, din detasamentele de
interventie in caz de dezastre, alti lucratori etc.
Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/sau petrecute in locuri izolate, primul ajutor
in caz de accident sau de imbolnvire acuta ar trebui sa fie acordat de catre salvatorii din prima
si a doua categorie.
In instructiunile de fata, termenul de salvator este atribuit salvatorilor din ultima
categorie, cu adresa speciala pentru interventiile urgente la locul accidentului, respectiv la
locul de munc.
In plus, salvatorul trebuie s cunoasca riscurile specifice locurilor de munca din atelier,
sectie, unitate, avnd deci si un rol preventiv. El este in legatura cu personalul de conducere si
cu personalul implicat in securitatea muncii si a sanatatii.
Salvatorii trebuie sa aiba grija sa nu-si pericliteze propria sanatate, sa nu devina din
salvator victima. Pentru aceasta el trebuie :
- sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor ;
- sa-si pastreze calmul ;
- sa actioneze energic, eficace si rapid in luarea unor masuri.
Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, explicatiile fiind date in
timpul predarii si invatarii manevrelor. Este necesar ca aceast pregatire sa fie completata cu
Pagina 1 din 15
Pagina 2 din 15
Pagina 3 din 15
Posturile de prim ajutor sunt formatii voluntare destinate a acorda primul ajutor,
indeosebi in cazul unor acidente individuale.
Posturile de prim ajutor vor fi dotate cu truse medicale, materiale si medicamente in
conformitate cu prevederile legislative in vigoare, respectiv Ordinul MSF nr.427/2002.
In functie de specificul proceselor de productie, acolo unde exista riscul de intoxicatie,
arsuri cu anumite substante chimice etc., medicul care indrumeaza activitatea de prim ajutor
poate da indicatii pentru completarea dotarii cu medicamentele si materialele necesare.
De asemenea, in functie de conditiile locale, medicul poate aprecia daca pentru
transportul accidentatilor este mai utila targa sau chinga pentru transportat bolnavii, indicand
unul dintre aceste mijloace in dotare.
Trusele de prim ajutor vor fi amplasate intr-un loc usor accesibil, pentru a putea fi utilizate imediat dupa producerea accidentului. in acelasi timp este necesar sa se aleaga un loc
cat mai ferit de praf, in imediata apropiere a unei surse de apa, pentru a se spala pe maimi cel
care are de pansat o plaga deschisa
Trusele de prim ajutor vor fi deservite de catre angajati ai unitatilor, care vor fi in
prealabil instruiti de personalul medico-sanitar asupra notiunilor de prim ajutor.
CAP. II MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT
I.
Pagina 4 din 15
Pagina 5 din 15
invarteste pana cand ne convingem ca hemoragia a fost oprita. Pansamentul rasucit nu trebuie
sa fie prea tare strans. Rasucind batul numai atat cat este nevoie acesta se leaga solid.
In cazul unei hemoragii nazale, accidentatul trebuie sa fie ase zat cu capul dat usor pe
spate, sa i se deschida gulerul, sa i se puna o compresa rece la radacina nasului si pe nas si
sa i se stranga cu degetele partile moi ale nasului (narile), sa i se introduca in nas o bucata
de vata sau tifon dezinfectat, imbibat cu apa oxigenata.
III.
Pagina 6 din 15
Pagina 7 din 15
alt material izolant uscat. Nu se admite in aceste cazuri folosirea obiectelor metalice sau
umede. Pentru eliberarea de partile conducatoare de curent, accidentatul poate fi apucat de
haina, daca aceasta este uscata si se desface (de exemplu de poale), fara a se atinge obiectele
metalice inconjuratoare, sau partile corpului care nu sunt acoperite cu imbracaminte. Se
interzice tragerea accidentatului de picioare, fara ca mainile persoanei care da ajutorul sa fi
fost in prealabil bine izolate deoarece incaltamintea lui poate fi umeda, iar cuiele si capsele
ochiurilor pentru sireturi care se gasesc la incaltaminte sunt bune conducatoare de
electricitate.
In cursul operatiilor de salvare, pentru izolarea mainilor, in special daca cel care
acorda ajutorul trebuie sa atinga corpul neacoperit cu imbracaminte al accidentatului, trebuie
sa imbrace manusi de cauciuc si sa incalte galosi dielectrici, sau sa-si infasoare mainile cu o
esarfa, o sapca de stofa, sa-si lase manecile de la haina peste maini etc., ori sa arunce peste
accidentat o panza impregnata in cauciuc (impermeabil) sau chiar o panza uscata. Se poate
admite, de asemenea urcarea pe o scandura uscata pe un sul de haine sau alt material uscat
rau conducator de electricitate.
In limita posibilitatilor se recomanda actionarea numai cu o singura mana.
La joasa tensiune, cand curentul se scurge prin om in pamant, iar omul strange
convulsiv in maini un conductor, este mai simpla intreruperea curentului care trece prin
victima decat izolarea accidentatului fata de pamant, impingand sub accidentat o scandura ori
ridicandu-i picioarele de pe pamant cu ajutorul unei franghii sau cu imbracamintea sau
incercand sa-i desfaca mana. Se vor respecta insa, masurile de precautie mentionate mai
inainte, atat in ce priveste persoana care acorda ajutorul cat si in ce priveste accidentatul
insusi. La nevoie conductorul de joas tensiune trebuie taiat cu un topor cu maner de lemn
uscat sau cu o scuIa oarecare prevazuta cu maner izolant.
Aceasta se va face cu mare precautiune; trebuie taiat fiecare conductor in parte fara a
se atinge conductoarele si numai dupa ce s-au incaltat galosii de cauciuc dielectrici.
La curentul de inalta tensiune accidentatul nu va fi atins decat dupa intreruperea
curentului de catre o persoana ce cunoaste bine instalatia.
Masurile de prim ajutor depind de starea in care se afla accidentatul dupa scoaterea lui
de sub curent.
Daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta, insa a fost anterior in nesimtire sau a stat
un timp indelungat sub curent, trebuie sa i se asigure o 1iniste perfecta pana la venirea
medicului si sa stea sub observatie timp de 23 ore, iar in caz ca medicul nu poate fi chemat
imediat, accidentatul trebuie sa fie urgent dus la punctul sanitar, asigurandu-se mijloace de
transport sau cu targa.
Daca accidentatuI si-a pierdut cunostinta, insa isi pastreaza respiratia, el trebuie asezat
intins comod; se vor descheia hainele, se va crea un curent de aer proaspat, vor fi indepartate
persoanele de prisos, i se va da sa miroase amoniac, si se va frictiona pentru a i se incalzi
corpul. Va fi chemat medicul. Daca accidentatul respira neregulat, foarte rar si spasmodic, ca
un munibund, i se va face respiratia artificiala.
Daca ii lipsesc semnele de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul) accidentatul nu
trebuie sa fie considerat decedat. Adesea moartea este aparenta. In aceasta stare daca nu i se
acorda imediat primul ajutor prin efectuarea respiratiei artificiale, accidentatul merge sigur
spre moarte. Respiratia artificiala trebuie efectuata fara intrerupere pana Ia sosirea medicului
care trebuie chemat imediat.
Pentru inlaturarea starii de moarte aparenta, fiecare secunda este pretioasa. De aceea,
primul ajutor trebuie acordat imediat in limita posibilitatilor, chiar la locul de accident; numai
in cazul in care pericolul continua sa ameninte pe accidentat ori pe persoana care ii acorda
ajutorul sau daca acordarea ajutorului pe loc este imposibila, accidentatul va fi transportat in
alta parte, in care caz transportul victimei se va face numai cu fata in jos, pentru a se evita
Pagina 8 din 15
inghitirea, limbii.
Electrocutatul poate fi declarat mort numai daca leziunile exterioare sunt extrem de
grave, de exemplu sfaramarea craniulul prin cadere sau arderea intregului corp.
In toate celelalte cazuri constatarea decesului trebuie facuta numai de medic.
Accidentatul nu trebuie in nici un caz ingropat in pamant sau stropit cu apa, deoarece aceste
metode sant nu numai inutile ci si daunatoare.
Dupa scoaterea de sub tensiune a accidentatului si asezarea lui pe un loc uscat, se
trece de urgenta la primul ajutor, care consta in aplicarea respiratiei artificiale.
Respiratia artificiala se aplica numai in cazul in care accidentatul nu respira deloc sau
respira extrem de greu, rar, spasmodic, ca si cum ar plange cu sughituri, ca un muribund sau
daca respiratia se inrautateste treptat.
Respiratia artificiala trebuie continuata fara intrerupere pana la un rezultat pozitiv
(readucerea Ia viata) sau pana la aparitia semnelor incontestabile de moarte reala (aparitia
petelor pe corp sau intepenirea corpului).
S-au intamplat cazuri in care muribundul a fost readus Ia viata chiar dupa cateva ore
de respiratie artificiala.
In timpul respiratiei artificiale trebuie supravegheata fata accidentatului. Daca el
misca buzele sau pleoapele sau face o miscare de inghitire (cu marul lui Adam), trebuie sa se
verifice daca nu a revenit respiratia naturala. Nu se recomanda continuarea respiratiei
artificiale dupa ce accidentatul incepe sa respire normal si uniform, deoarece aceasta ii poate
fi vatamatoare.
Daca dupa cateva clipe de asteptare se constata aa accidentatul inceteaza sa mai
respire se va relua si continua cu respiratia artificiala.
Inainte de a recurge la respiratia artificiala este necesar:
a) sa se elibereze accidentatul de imbracamintea care ii stanjeneste respiratia repede si
fara sa se piarda nici o secunda, sa i se deslege fularul, sa i se descheie gulerul, pantalonii
etc.;
b) tot atat de repede trebuie eliberata gura accidentatulul de obiecte straine (ex.:
proteze dentare);
c) daca gura este inclestata puternic, ea trebuie deschisa; in acest scop se scoate in
afara falca inferioara. Pentru a putea ridica si deplasa falca se aseaza cele patru degete ale
ambelor maini in spatele unghiurilor falcii inferioare, sprijinind degetele mari de extremitatea
ei si se deplaseaza falca inainte, in asa fel incat dintii de jos sa se gaseasca in fata dintilor de
sus.
Daca in acest fel nu reusim sa-i deschidem gura, trebuie sa i se aseze intre dinti, dar
nu intre cei din fata, ci intre masele (la unghiul gurii), incet, pentru a nu-i sfarama, o
scandurica, o placa metalica, o coada de lingura etc., si sa se desclesteze gura.
Respiratia artificiala se poate face prin mai multe metode si anume:
Metoda Schafer. Daca cel care acorda ajutorul trebuie sa faca singur respiratia
artificiala, este mult mai usor sa aplice metoda Schafer, al carei avantaj consta in simplitatea
si usurinta ei si care poate fi usor invatata dupa cateva exercitii.
La aceasta metoda accidentatul trebuie asezat cu spatele in sus, cu capul pe o mana,
cu fata intr-o parte, iar cealalta mana va fi asezata de~a lungul corpului; sub obraz i se va
asterne o panza curata. Daca este posibil i se scoate limba in afara, fara insa a o retine in
mana. Persoana care da ajutorul se va aseza in genunchi deasupra accidentatu1ui cu fata spre
capul acestuia, in asa fel incat coapsele accidentatulul sa se gaseasca pe genunchii persoanei
care acorda ajutorul.
Se aseaza pe spinarea accidentatului, pe coastele inferioare, apucandu-l lateral, cu
degetele mai apropiate.
Numarand ,,unu, doi, trei, corpul persoanei care da ajutorul se va apleca treptat
Pagina 9 din 15
inainte, in asa fel incat greutatea corpului sa se sprijine pe mainile intinse si in acest fel, se
vor apasa coastele inferioare ale accidentatului (expiratie). Fara a dezlipi mainile de pe
spinarea accidentatalui persoana care da ajutorul va reveni bruse in pozitia initiala
(inspiratie)
Dupa ce va fi numarat ,,patru, cinci, sase, persoana care da ajutorul se va apleca din
nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse numarand ,,unu, doi, trei, etc.
Metoda Silvester Daca ajutorul poate fi acordat de doua persoane se va aplica metoda
Silvester, intrucat da rezultate mai bune. Deoarece aceasta metoda este obositoare pentru cel
care acorda ajutorul,. pentru aplicarea ei este nevoie de personal de schimb.
Pentru metoda Silvester este necesar sa se aseze accidentatul pe spate, punandu-i-se
sub omoplati un pachet de imbracaminte, in asa fel incat capul sa-i atarne inapoi. Trebuie sa i
se curete
cerul gurii de mucozitati, sa i se scoata limba si sa i se mentina afara, tragand-o usor in jos
spre barbie. Cel care acorda ajutorul se va aseza in genunchi langa capul accidentatului,
apucandu-l de maimi langa coate si sa le apese incet pe partile laterale ale pieptului acestuia
(expiratie). Apoi, numarand ,,unu, doi, trei,el va ridica mainile accidentatului si i le va da
peste cap (inspiratie) si numaaind ,,patru, cinci, sase va apasa din nou mainile pe piept.
Daca respiratia artificiala este corect executata se obtine un sunet (ca un oftat), din
cauza trecerii aerului prin trahaea accidentatului, atunci cosul pieptului se comprima si se
relaxeaza.
De obicei, daca aceste sunete nu se aud, aceasta dovedeste ca limba a cazut si
impiedica trecerea aerului. Atunci ea trebuie scoasa mai mult.
In cazul fracturii mainii sau a claviculei nu se aplica metoda Silvester.
In aplicarea ambelor metode trebuie evitata comprimarea excesiva a cosului pieptului,
din cauza
pericolului de fracturare a coastelor.
De asemenea, trebuie evitate miscari fortate si bruste ale mainilor accidentatului din
cauza pericolului luxatiilor sau fracturilor.
Metoda ,,gura la gura. Victima este culcata pe spate iar salvatorul se aseaza de o
parte si de alta a corpului accidentatului, impingand cu una dintre maimi fruntea acestuia iar
cealalta mana introducand-o sub ceafa, pe care o ridica cu putere.
Salvatorul trage aer in piept, se apleaca pe victima si aplica strans gura sa pe gura
accidentatului si incepe insuflarea de aer, astfel ca aerul din plamanii sai sa treaca in cei ai
victimei, fapt care va fi urmarit in mod permanent si atent de catre salvator.
Pentru a impiedica iesirea aerului prin nas, in clipa insuflarii, salvatorul isi poate
aplica obrazul pe narile accidentatului sau ii va strange narile cu degetele mainii pe care o
tine asezata pe frunte.
Dupa insuflare, salvatorul isi ridica capul pentru a face posibila iesirea aerului din
plamanii accidentatului.
Manevra de insuflare se executa de 1214 ori pe minut, mentinandu-se victima in tot
timpul manevrei cu capul in pozitia aratata mai sus.
In timpul efectuarii metodei se poate aplica pe gura victimei o batista sau o bucata de
tifon.
Metoda ,,gura la nas. Victima este culcata pe spate, iar salvatorul impinge cu o mana
fruntea accidentatului, iar cealalta mana o aseza sub barbie, pe care o ridica in sus.
Dupa ce isi umple plamainii cu aer, salvatorul prinde cu gura nasul accidentatului,
efectuand apoi insuflarea si urmareste cu privirea miscarile toracelui (pieptului) Aceste
miscari ale toracelui (pieptului) nu se produc daca aerul insuflat a iesit in afara (pe langa gura
sau nas), sau capul are o pozitie defectuoasa care nu permite insuflarea aerului prin caile
aeriene inspre plamani.
Dupa insuflare, nasul victimei se lasa liber, pentru a permite expiratia (scoaterea
Pagina 10 din 15
Accidente termice.
Accidentele termice sunt datorate atingerii suprafetelor incalzite ale utilajelor sau
contactului intamplator cu aburi, apa fierbinte, flacara, actiunii radiatiilor solare etc.
Efectele accidentelor termice sunt arsurile si socul termic.
Pentru prevenirea arsurilor se vor izola termic cu azbest, vata minerala sau de sticla
portiunile incalzite puternic ale utilajelor si instalatiilor, realizandu-se astfel si o atmosfera
mai buna de lucru prin reducerea caldurii ambiante.
In timpul manipularii pieselor fierbinti trebuie sa avem o siguranta in prinderea lor cu
diferite scule sau obiecte izolante.
SocuI termic este provocat de radiatiile calorice ale corpurilor incalzite Ia peste 60C
sau de razele solare.
Aceste socuri se manifesta prin supraincalzirea corpului, dureri de cap, accelerarea
pulsului si respiratiei, cresterea temperaturii corpului pana la 40C, aparitia convulsiilor
muschilor si chiar pierderea cunostintei, mai ales Ia cei care nu sunt obisnuiti cu munca Ia
temperaturi ridicate.
Pentru preintampinarea socurilor termice este necesar a se Iua urmatoarele masuri :
- izolarea surselor de caldura cu diferite dispozitive pentru micsorarea radiatiilor, ca
perdele de apa, paravane din tabla captusita cu azbest sau alt material,
- folosirea dusurilor de aer proaspat, care micsoreaza actiunea daunatoare a radiatiilor
calorice;
- intrebuintarea echipamentului de protectie corespunzator, care sa retina razele
calorice si sa permita transpiratia ;
- consumarea de apa carbogazoasa salina;
- camerele in care se lucreaza la cald, sa fie cat mai aerisite si lipsite de igrasie.
Masuri de prim ajutor in caz de arsuri. Arsurile se trateaza dupa gravitatea lor. Cand
se formeaza roseata fara basici sau rani deschise (gr. I) se ung cu jecolan si se bandajeaza.
Daca se formeaza basici sau se distruge epiderma (gr.II) sau se formeaza rani deschise,
acestea se ung cu jecolan si se aplica bandaje sterile, dupa care accidentatul este trimis la
cabinetul medica1.
Arsurile si oparirile, daca afecteaza mai mult de o treime din suprafata corpului, sunt
considerate accidente grave. In general arsurile se vindeca greu din cauza distrugerii tesutului
pielii.
La insolatii sau soc termic, se izoleaza bolnavul intr-un loc racoros, i se da sa miroase
amoniac si se cheama medicul sau se transporta la un punct sanitar.
Primul ajutor in caz de degeraturi. In cazul degeraturilor nu se recomanda
frictionarea cu zapada. In zapada se gasesc deseori bucati de gheata si nisip, care pot zgaria
pielea degradata si, datorita unei rezistente mai mici a ei la infectare, se poate forma puroi.
Pentru frictionarea partilor degerate ale corpului se recomanda, inainte de toate, folosirea
manusilor calde si uscate.
Pagina 11 din 15
In camera, membrul degerat poate fi cufundat intr-un lighean sau intr-o caldare cu apa
avand temperatura obisnuita a camerei. Aceasta apa trebuie schimbata treptat cu apa calda,
pana cand se ajunge la temperatura corpului (37C).
Dupa ce locul degerat se inroseste, el va fi uns cu o grasime (ulei, untura, alifie
boricata) si legat cu un pansament cald (din stofa etc.).
Dupa pansare, mana sau piciorul degerat trebuie tinut ridicat. Aceasta micsoreaza
durerea si previne complicatiile.
VI.
Accidente chimice
Accidentele chimice sunt cauzate de actiunea agresiva a unor substante chimice sub
forma de gaze, vapori, solutii lichide sau pulberi care au un caracter toxic asupra corpului
omenesc. Ele se manifesta prin arsuri chimice, intoxicatii sau otraviri.
Caile prin care substantele toxice patrund in organism sunt organele respiratorii,
digestive si pielea.
Cel mai frecvent, toxinele patrund in organism prin caile respiratorii, trecand in
plamani si apoi prin sange se raspandesc in tot organismul.
Pe caile digestive, substantele toxice patrund mai greu si numai atunci cand nu sunt
respectate regulile igienice, adica atunci cand se mananca si se fumeaza cu mainile murdare
de substante toxice. De altfel si efectul lor negativ este diminuat prin amestecul cu alimentele
si cu fermentii din stomac, asa incat numai o mica parte patrunde in organism.
Dupa natura lor vatamatoare asupra organismului, substantele chimice pot fi toxice
(otravitoare) si iritante.
Substantele toxice, patrunzand in organism, produc intoxicatii asa-zis profesionale,
manifestate prin tulburari si fenomene de otravire. Ele sunt de doua feluri: acute, cand
substanta toxica a patruns brusc in cantitati mari si cronice, cand ea patrunde treptat, in
cantitati mici si intr-o perioada mai lunga de timp.
Primul caz este considerat accident de munca, iar al doilea boala profesionala, ale
carei consecinte apar mai tarziu.
Masuri de prim ajutor in caz de accidente chimice. In cazul arsurilor chimice
provocate de acizi, baze si oxidanti puternici care distrug pielea si tesuturile, se va spala locul
respectiv cu apa multa, dupa care acesta se va pudra cu bicarbonat de sodiu (in cazurile
acizilor), sau se va turna otet diluat (in cazul bazelor).
Arsura la ochi fiind foarte periculoasa, se spala cu multa apa.
In cazul intoxicatiei cu gaze se va scoate accidentatul, folosindu-se masca de gaze sau
o batista umeda la nas, dupa care va fi dus la aer curat, unde i se va face respiratia artificiala.
Dupa aplicarea masurilor de prim ajutor se va chema medicul sau se va transporta
accidentatul la un punct sanitar
VII.
Transportarea accidentatilor.
Accidentatului nu trebuie sa i se pricinuiasca dureri sau tulburari prin ridicare si
transportare; sa se evite zdruncinaturile, el va fi asezat intr-o pozitie comoda sau care nu ar
prezenta pericol pentru el. Accidentatului i se va acorda ajutor si va fi transportat pe o targa
confectionata din material corespunzator. Accidentatul trebuie ridicat si asezat pe o targa la
comanda, sau mai recomandabil este ca acei care-l aseaza pa targa sa-si sincronizeze
miscarile prin numarare.
Accidentatul trebuie apucat de partea sanatoasa a corpului, brancardierul stand pe
ambii genunchi si punandu-i mana sub spate si sezut, in asa fel incat degetele sa se vada de
sub accidentat din cealalta parte a sa.
El nu trebuie sa fie transportat pana la targa, ci brancardierul stand in genunchi il va
ridica de la pamant, fara a se scula in picioare, iar altcineva va aseza targa sub el.
Pagina 12 din 15
Aceasta masura este foarte importanta pentru orice fel de fracturi. In aceste cazuri este
necesar ca locul fracturii sa fie sustinut de cineva.
La fracturarea coloanei vertebrale, daca targa este moale precum si Ia fracturarea
maxilarului inferior, daca accidentatul se sufoca, acesta trebuie asezat cu fata in jos.
Pe un loc drept, accidentatul trebuie transportat cu picioarele inainte. La urcarea unui
deal sau a unei scari, dimpotriva, transportarea se va face cu capu1 inainte. Pentru ca targa sa
nu aiba pozitia inclinata, brancardierii care se afla in partea de jos trebuie sa ridice partea lor
de targa.
Pentru a nu legana targa, brancardierii trebuie sa mearga Ia pas, cu genunchii putin
indoiti si ridicand picioarele pe cat mai putin posibil (pentru a preintampina socurile).
La coborarea accidentatului de pe targa, trebuie sa se procedeze la fel ca si la ridicarea
accidentatului de pe pamant, pentru a-I aseza pe targa.
Pentru transportarea targii pe o distanta mare, brancardierii trebuie sa o duca pe curele
legate de manere si sa treaca curelele pe dupa gat.
La transportarea unui accidentat grav ranit este mai bine, pe cat posibil, ca acesta sa
fie asezat cu targa cu tot intr-un vehicul (fara a fi rasturnat). In acest caz, vehiculul trebuie sa
mearga foarte incet, pentru a evita zdruncinaturile
Fiecare loc de munca va fi dotat obligatoriu cu o trusa sanitara de prim ajutor, care sa
fie dotata cu materiale si medicamente in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Pagina 13 din 15
Pagina 14 din 15
Intocmit,
Expert SSM
Sergiu Dumbrava
Pagina 15 din 15