S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L.

Brasov

APROBAT
DIRECTOR,
Georgiana Hampu

REGULAMENT
de acordare a primului ajutor in caz de accident, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor
Capitolul I. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Eficienta interventiei de urgenta se bazeaza pe o serie de masuri cu caracter
organizatoric, preventiv. Aceste masuri trebuie sa permita declansarea actiunii de prim ajutor
cat mai urgent, aproape simultan cu producerea accidentului. Pentru aceasta sunt necesare o
serie de conditii absolut obligatorii si anume:
A) Instruirea salariatilor asupra masurilor de acordare a primului ajutor
Primul ajutor reprezinta, masurile care se aplica in cazurile de urgente (starile de
alterare grava a sanatatii organismului, aparute in urma actiunii brutale a unor elemente
existente in mediul inconjurator asupra integritatii corporale), respectiv accidente, intoxicatii,
imbolnaviri, inainte de interventia cadrelor medicale de specialitate si care neaplicate in
primele minute, pericliteaz viata si vindecarea bolnavului, expunandu-l unor complicatii
care pot duce la infirmitati definitive sau la deces.
Primul ajutor acordat la timp si corect are doua obiective majore :
- sa salveze viata accidentatului ;
- s asigure vindecarea cu daune fizice absente sau cat mai reduse.
In functie de pregatirea lor, salvatorii pot fi incadrati in trei categorii
- medicii de orice specialitate: ei vor interveni cu prioriate la locul unui
accident;
- cadrele medii sanitare si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate
- toti cetatenii care au fost instruiti pentru a acorda primul ajutor: lucratorii din
compartimentele de securitate a muncii, din Crucea Rosie, din detasamentele de
interventie in caz de dezastre, alti lucratori etc.
Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/sau petrecute in locuri izolate, primul ajutor
in caz de accident sau de imbolnvire acuta ar trebui sa fie acordat de catre salvatorii din prima
si a doua categorie.
In instructiunile de fata, termenul de salvator este atribuit salvatorilor din ultima
categorie, cu adresa speciala pentru interventiile urgente la locul accidentului, respectiv la
locul de munc.
In plus, salvatorul trebuie s cunoasca riscurile specifice locurilor de munca din atelier,
sectie, unitate, avnd deci si un rol preventiv. El este in legatura cu personalul de conducere si
cu personalul implicat in securitatea muncii si a sanatatii.
Salvatorii trebuie sa aiba grija sa nu-si pericliteze propria sanatate, sa nu devina din
salvator victima. Pentru aceasta el trebuie :
- sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor ;
- sa-si pastreze calmul ;
- sa actioneze energic, eficace si rapid in luarea unor masuri.
Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, explicatiile fiind date in
timpul predarii si invatarii manevrelor. Este necesar ca aceast pregatire sa fie completata cu

Pagina 1 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

antrenamente periodice, pentru ca salvatorii sa poata efectua metodele manuale de reanimare

si operatiile de salvare, oricand si oriunde.
Atunci cnd exista aparate de reanimare, acestea trebuie manipulate numai de catre
persoanele care sunt obisnuite cu utilizarea lor.
In toate cazurile, obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni
agravarea starii victimei, deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica
sau chiar compromite si interventiile ulterioare de specialitate (ale medicului)
Cel care acorda primul ajutor (salvatorul) nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe
care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:
- inrautatirea starii accidentatului.
- aparitia altor complicatii;
- producerea mortii victimei.
Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit, deoarece:
- el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului;
-el este colegul de munca al victimei.
Competenta salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de cele mai multe ori
suficienta.
Actiunea sa se termina atunci cand victima este preluata de salvatorii profesionisti
(medici), in unitati medicale specializate
Cand nu sunteti pregatit pentru acordarea masurilor de prim-ajutor si va gasiti in
preajma unui accidentat nu incercati sa interveniti cu orice pret si efectuati urmatoarele :
- anuntati accidentul si cereti ajutor de specialitate ;
- chemati pe cel mai apropiat salvator ;
- organizati protectia victimei si preveniti extinderea starii de accident ;
- nu atingeti victima (victimele).
La locul accidentului, salvatorul (cel care acorda primul ajutor) trebuie sa faca rapid
urmatoarele, in ordinea pe care o socoteste cea mai fireasca, de la caz la caz, fara sa intarzie
acordarea primului ajutor:
- sa asigure colaborarea altor salvatori (minimum 2-3 persoane)
- sa determine natura accidentului ( interogand martorii, victima ,daca este posibil,
cercetand elementele materiale semnificative).
- sa potoleasca panica si aglomeratia din jurul accidentatului, indepartand persoanele
care , prin agitatia pe care o creeaza, prin actiuni sau sfaturi nepotrivite, dauneaza salvarii
victimei, instituind un baraj de securitate marcat vizibil in jurul victimei (victimelor).
- sa trimita pe cineva sa anunte telefonic salvarea sau cea mai apropiata unitate
medicala;
- sa asigure securitatea victimei (evitarea unei explozii, electrocutare, strivire etc.),
prin eliminarea oricarei cauze imediate care ar putea actiona in defavoarea ei, fara a-si
periclita propria sanatate. Astfel, salvatorul va actiona pentru :
a)intreruperea curentului electric in caz de electrocutare;
b)inchiderea conductei prin care se scurge toxicul (de preferinta, la vana exterioar);
c)intreruperea dispozitivelor mecanice (curele de transmisie etc.) care au prins corpul
sau parti ale sale;
d) scoaterea accidentatului de sub daramaturi (indepartarea obiectelor care apasa
corpul sau);
e)scoaterea accidentatului din bazinul, cuva, cisterna (cu apa sau alt lichid) in care a
cazut ;
f)evacuarea intoxicatiilor (cu gaze sau vapori) din atmosfera viciata.
- trebuie sa se aseze victima in conditii favorabile acordarii primului ajutor (pe o
patura calda, in aer curat, intinsa pe spate etc.).

Pagina 2 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

- se examineaza accidentatuul, in cazul in care nu este nevoie sa se miste victima din

loc, examinarea incepe de la primul contact iar uneori, primul ajutor trebuie acordat
concomitent cu examinarea.
- sa treaca de indata la acordarea primului ajutor, sa examineze victima (victimele) inainte
de a efectua interventia adecvat de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect si a obtine
rezultatul asteptat, sa execute cu logica si blandete manevrele necesare, conducandu-se dupa
zicala ,,inainte de a face bine, sa nu se faca rau;
- in caz de accidente colective, sa procedeze la triajul victimelor, actionand in functie de
gravitatea lor;
- sa examineze rapid accidentatii si sa stie sa selectioneze urgentele : pe primul loc se
situeaza stopul cardiac si respirator, apoi hemoragiile mari, apoi celelalte urgente. Salvatorul
(salvatorii) va acorda primul ajutor tuturor accidentatilor, dar in ordinea pericolului vital,
incepand manevrele de degajare a cailor respiratorii superioare, manevrele de respiratie ,,gura
la gura si de resuscitare cardiaca chiar la locul dezastrului;
- sa foloseasca trusa de prim ajutor. Daca nu exista trusa, primul ajutor va fi acordat cu
mijloace improvizate;
- primul ajutor se da la locul accidentului, exceptie facand cazurile in care conditiile de
accidentare agraveaza in continuare starea victimei si/sau nu permit acordarea primului
ajutor;
- sa asigure transportul accidentatului rapid si in conditii netraumatizante numai dupa ce
victimei i s-au acordat toate ingrijirile de urgenta.
Mijlocul de transport cel mai bun pentru evacuarea unui accidentat este autosalvarea
in care ranitul este insotit de un cadru medical;
- nici un accidentat nu trebuie evacuat de la locul accidentului cu exceptia celor cu
hemoragii interne inainte de a se fi realizat stabilizarea functiilor vitale (respiratia si
circu1atia) si fara a se fi instituit la nevoie reechilibrarea starii de soc de catre cadrul medical
sosit la fata locului odata cu salvarea;
- daca accidentatul nu pune probleme medicale deosebite, salvatorul va solicita pentru
transportul acestuia primul autovehicul ce apare pe traseu, ajutand la transportarea victimei si
insotind-o pana la o unitate sanitara competenta;
- evacuarea unui accidentat nu se va dirija catre unitatea medicala cea mai apropiata, ci
catre unitatea medicala dotata cu posibilltatile de a asigura un tratament competent de prima
etapa, in functie de natura leziunilor pe care le prezinta accidentatul;
- daca unitatea sanitara de pe traseul de transport nu poseda conditiile necesare pentru
asigurarea tratamentului de specialitate de urgenta, conducatorul autovehicululul care a
preluat accidentatul este obligat s-si continue cursa in intampinarea autosalvarii, iar la
nevoie il va transporta pana la unitatea sanitara inzestrat cu posibi1itatile tehnico-medicale
corespunzatoare. Este absolut interzisa debarcarea unui accidentat intr-un punct sanitar
insuficient dotat, impotriva indicatiilor cadrelor medico-sanitare, sub pretextul ca transportul
accidentatului ar cadea in sarcina autosalvarii.
B)Organizarea de formatii voluntare de ajutor si mentinerea capacitatii de actiune a
acestor formatii prin reistruire si antrenamente periodice,
- amplasarea strategica a formatiilor de prim ajutor;
C) Dotarea cu medicamente si materialele necesare acordarii primulul ajutor,
asigurarea in permanenta a unui barem minim;
- supravegherea conditiilor de pastrare a materialelor din barem si indrumarea
permanenta a activitatii formatiilor voluntare de prim ajutor, de catre cadrele medico-sanitare
care asigura asistenta in unitatea respectiv.

Pagina 3 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

Posturile de prim ajutor sunt formatii voluntare destinate a acorda primul ajutor,
indeosebi in cazul unor acidente individuale.
Posturile de prim ajutor vor fi dotate cu truse medicale, materiale si medicamente in
conformitate cu prevederile legislative in vigoare, respectiv Ordinul MSF nr.427/2002.
In functie de specificul proceselor de productie, acolo unde exista riscul de intoxicatie,
arsuri cu anumite substante chimice etc., medicul care indrumeaza activitatea de prim ajutor
poate da indicatii pentru completarea dotarii cu medicamentele si materialele necesare.
De asemenea, in functie de conditiile locale, medicul poate aprecia daca pentru
transportul accidentatilor este mai utila targa sau chinga pentru transportat bolnavii, indicand
unul dintre aceste mijloace in dotare.
Trusele de prim ajutor vor fi amplasate intr-un loc usor accesibil, pentru a putea fi utilizate imediat dupa producerea accidentului. in acelasi timp este necesar sa se aleaga un loc
cat mai ferit de praf, in imediata apropiere a unei surse de apa, pentru a se spala pe maimi cel
care are de pansat o plaga deschisa
Trusele de prim ajutor vor fi deservite de catre angajati ai unitatilor, care vor fi in
prealabil instruiti de personalul medico-sanitar asupra notiunilor de prim ajutor.
CAP. II MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT
I.

Masuri de prim ajutor in caz de ranire

Orice rana se poate infecta usor cu microbi de pe obiectul care a produs ranirea, de pe
pielea ranita, din praf, din pamant, de pe mainile persoanei care da ajutor, de la pansamente
murdare etc.,
O atentie deosebita trebuie acordata ranilor murdarite cu pamant, pentru a evita
infectia de tetanos, boala grea, cu un procent mare de cazuri mortale.
In aceste cazuri, este necesara o interventie urgenta a medicuIui pentru injectarea
serului antitetanos care previne aparitia bolii.
In timpul pansarii este necesar sa fie respectate regulile de mai jos:
a) Persoana care acorda primul ajutor la raniri trebuie sa-si spele bine mainile cu
sapun, iar daca din anumite cauze aceasta nu se poate face, degetele trebuie sa fie bine
inmuiate in tinctura de iod.
b)Se interzice spalarea ranii cu apa, , precum si presararea prafurilor sau acoperirea cu
alifie: toate acestea impiedica vindecarea, introducand in rana murdaria de pe suprafata pielii
si provocand prin aceasta formarea de puroi. In caz de maxima urgenta cand nu sunt la
indeman substante dezinfectate, se aplica pe rana un pansament steril si accidentatul va fi
trimis urgent la prima unitate sanitara. La raniri mai usoare, plaga se curat fie cu solutie de
cloramin (1%) fie cu solutie de bromocet (1 la mie) sau mai bine cu apa oxigenata (3
la mie), rivanol, acid boric, apa fiarta si racita);. Solutia dezinfectana se toarna, din sticla, pe
rana (nu se sterge rana cu comprese) Prin spuma pe care o produce, apa oxigenata scoate din
rana corpii straini, avand, ca si celelalte solutii, o buna actiune antiseptica. Antisepticele
aratate sunt solutii slabe, putin iritante, ele nu distrug celulele vii din rana, asa cum fac
tinctura de iod si alcoolul, care se folosesc numai la dezinfectarea pielii din jurul ranii. Praful
de sulfamida sau antibioticele se folosesc numai la recomandarea medicului.
c)Chiagurile de sange nu trebuie indepartate de pe rana (aceasta poate provoca o
puternica hemoragie).
d)Se aseaza pe rana un pansament sterilizat, iar apoi se Ieaga pansamentu1 cu tifon
sau fasa.
Materialul care se foloseste pentru pansarea ranii trebuie despachetat in asa fel, incat
sa nu se atinga cu mainile acea parte a pansamentului, care trebuie pusa chiar pe rana.
Daca din anumite motive nu avem pansament steril, pentru pansare trebuie folosita o

Pagina 4 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

batista curata proaspat calcat, o bucata de panza curata etc.

Acea parte a panzei care va fi asezata pe rana trebuie stropita cu cateva picaturi de
iod, in asa fel incat sa se obtina o pata mai mare decat rana, dupa aceea se va aseza panza pe
rana. Deosebit de importanta este aplicarea tincturii de iod la ranile murdarite.
II.

Masuri de prim ajutor in caz de hemoragie

Pentru a opri hemoragia este necesar:
a) sa se ridice membrul ranit in sus;
b) sa se acopere rana care sangereaza puternic cu material de pansat din pachet strans
intr-un tampon si sa se preseze cu acesta timp de 45 minute, fara ca degetele sa atinga rana;
daca hemoragia a fost oprita fara a se inlatura materialul asezat, se va pune deasupra ranii
inca o pernita din alt pachet, sau o bucata de vata si se va pansa (sub o oarecare presiune);
c) la o hemoragie puternica, daca aceasta nu se opreste prin pansare, se va proceda Ia
strangerea vaselor cu sange (care alimenteaza cu sange locul ranit), cu degetele, cu un garou
sau cu tifon rasucit, prin indoirea membrelor la articulatii. In toate cazurile de hemoragie
puternica se va chema de urgenta medicul;
d) hemoragia poate fi repede oprita daca se apasa cu degetele vasul sanguin pe osul
respectiv, mai sus decat rana (mai aproape de trunchi).
In corpul omenesc exista o serie de puncte in care vasele sanguine pat fi stranse prin
apasarea lor pe osul respectiv.
Cand nu poate fi aplicata indoirea din articulatie, de exemplu in cazul fracturarii
osului aceluiasi, membru, insotita de hemoragie puternica, piciorul sau mana trebuie stranse
cu garoul.
In loc de garou poate fi folosit foarte bine un material elastic (tub de cauciuc), jartiera,
bretele etc.). Inainte de aplicarea garoului, membrul (mana sau picior) trebuie sa fie ridicat.
Daca persoana care da ajutor este singura, apasarea prealabila a arterei cu degetele,
trebuie executata de accidentat.
Garoul se aplica pe partea cea mai apropiata de trunchi a bratului sau a coapsei. Locul
pe care se aplica garoul trebuie sa fie invelit cu un material moale, de exemplu cu cateva
infasurari de pansament sau o bucata din orice material corespunzator. Garoul poate fi aplicat
deasupra manecii sau a pantalonilor.
Garoul trebuie intins la aplicare, iar dupa aceasta, membrul se va pansa strans,
nelasandu-se parti de piele neacoperite intre infasurarile garoului.
Strangerea membrelor cu garoul nu
trebuie sa fie excesiva. Ea trebuie fcuta
numai pana la oprirea hemoragiei, deoarece daca strangerea tine prea mult, pot fi striviti
nervii. Daca se observa ca hemoragia nu s-a oprit complet, garoul mai trebuie infasurat strans
de cateva ori.
Garoul aplicat nu poate fi tinut mai mult de 12 ore, caci in caz contrar se produce
amortirea membrelor lipsite de sange. Durerea provocata de garou poate fi foarte puternica,
ceea ce face ca uneori sa fim nevoiti a-l scoate pentru un timp. Atunci este necesar ca, inainte
de scoaterea garoului, artera prin care sangele vine la rana sa fie apasata cu degetele pentru a
impiedica reinceperea hemoragiei si totodata a permite accidentatului sa se mai calmeze.
Membrele vor capata astfel un flux de sange, dupa care garoul se va aplica din nou. Garoul
nu trebuie relaxat brusc, ci treptat.
Daca nu avem la indemana o banda elastica de cauciuc, membrele pot fi stranse cu
asa-numitul ,,tifon rasucit, improvizat dintr-un material care nu se intinde: o cravata, o
curea, o batista, sau un prosop rasucit, o bucata de stofa etc.
Materialul din care se improvizeaza tifonul rasucit se infasoara in jurul membrelor
ridicate si acoperite cu invelisu1 corespunzator si se leaga cu un nod in partea sa exterioara.
In acest nod (sau sub el) se introduce un obiect tare oarecare, de exemplu un bat care se

Pagina 5 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

invarteste pana cand ne convingem ca hemoragia a fost oprita. Pansamentul rasucit nu trebuie
sa fie prea tare strans. Rasucind batul numai atat cat este nevoie acesta se leaga solid.
In cazul unei hemoragii nazale, accidentatul trebuie sa fie ase zat cu capul dat usor pe
spate, sa i se deschida gulerul, sa i se puna o compresa rece la radacina nasului si pe nas si
sa i se stranga cu degetele partile moi ale nasului (narile), sa i se introduca in nas o bucata
de vata sau tifon dezinfectat, imbibat cu apa oxigenata.
III.

Masuri de prim ajutor in caz de fracturi, luxatii, contuzii si smulgerea de

ligamente.
La fracturi si luxatii, principala problema a acordarii primului ajutor este asezarea
membrului bolnav in cea mai comoda si mai linistita pozitie. Partea accidentata va trebui
imobilizata. Aceasta regula este obligatorie, atat pentru inlaturarea senzatiilor de durere,
pentru prevenirea unor raniri suplimentare ale tesuturilor inconjuratoare, precum si pentru
prevenirea transformarii fracturii in fractura deschisa, cand osul din interior strapunge pielea.
Pentru cel care acorda ajutorul este ace1asi lucru daca este vorba de o fractura sau
luxatie, deoarece indreptarea 1uxatii1or trebuie sa fie fcuta numai de medic, pentru a se
evita ranirea. Sarcina celui care acorda ajutorul consta in asigurarea celei mai linistite pozitii
a partii ranite a corpului in timpul transportului accidentatului Ia policlinica. La caderea in
cap sau lovirea Ia cap, care provoaca o stare de inconstienta ori hemoragie din urechi sau
gura, trebuie sa ne gandim la posibilitatea fracturarii craniulul. Primul ajutor consta in
aplicarea a ceva rece la cap (sticla cu zapada sau apa rece, compresa rece). La caderea de la
inaltimi, daca exista o banuiala asupra fracturii coloanei vertebrale (o durere brusca in
coloana vertebrala, imposibilitatea de a indoi spinarea si de a se intoarce), primul ajutor se
reduce la urmatoarele: se introduce cu atentie sub accidentat, o scandura, fara ca acesta sa fie
ridicat de Ia pamant sau intors si se urmareste atent ca, la ridicarea accidentatului, trunchiul
sa nu se indoaie,pentru a se evita ranirea maduvei spinarii.
Fracturi si luxatii ale claviculei.
Primul ajutor consta in: se aseaza la subsuoara, in partea bolnava un ghemotoc mic de
vata, tifon sau orice alt material. Apoi, mana indoita din cot, in unghi drept se leaga de
trunchi si se face pansarea de Ia membrul bolnav spre spate; mai jos de cot, mana trebuie
legata de gat cu o basma. Pe regiunea ranita se aplica o compresa rece.
Fracturi si luxatii ale oaselor bratelor.
Mana se va imobiliza intre scandurile (atele de lemn). Daca lipsesc aceste scandurele,
ca si la fracturarea claviculei, se panseaza si se suspenda mana langa corp, fara sa se puna
insa un ghemotoc la subsuoara.
Daca la luxatie mana este indepartata de trunchi, intre mana si trunchi se pune un
material moale (de exemplu un ghemotoc de hartie, saci etc.). Se aplica o compresa rece pe
locul ranit. Daca nu exista pansament si basma, se va inveli mana in poala hainei.
La fracturile si luxatiile oaselor palmei si ale degetelor de la maini se leaga palma
mainii de o scandurica lata (cu latimea de o palma), in asa fel incat scandurica sa inceapa de
la mijlocul antrebratului si sa se termine la sfarsitul degetelor. In palma se pune in prealabil
un cocolos de vata, pansament etc., in asa fel, inct degetele sa fie intrucatva indoite peste el.
Se pune ceva rece pe locul ranit.
Fracturi si luxatii ale membrelor inferioare.
Se fixeaza membrul bolnav cu o scandurica; o foaie de pIacaj, un bat, carton etc., in
asa fel incat unul din capetele foii sa intre mai sus de marginea bazinului pana la subsuori, iar
celalalt sa ajunga Ia calcaie. Prin aceasta se realizeaza o imobilizare completa a intregii parti
inferioare. Scandurica se aseaza dupa posibilitate,. fara sa se ridice piciorul, ci numai
mentinandu-l pe loc executand pansamentul cu batul sub sale, genunchi si calcai. Se pune
ceva rece pe locul contuzionat.

Pagina 6 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

La fractura coastelor se panseaza sau se strange pieptul cu un prosop in timpul

expiratiei.
Daca suntem siguri ca exista numai o contuzie si nu o fractura sau luxatie, atunci pe
locul de contuzie se aplica ceva rece zapada, gheata, o carpa inmuiata in apa rece), iar locul
contuzionat se panseaza strans. Daca pielea nu este ranita, ea nu trebuie unsa cu tinctura de
iod, nici frictionata si nici nu se vor aplica deasupra comprese calde. Toate acestea duc la
intensificarea durerilor. La contuzii ale abdomenului, daca exista o stare de 1esin, paloare a
fetii si dureri puternice trebuie chemata ,,Salvarea pentru trimiterea Ia spital (exista
posibilitatea ruperii organelor interioare cu hemoragie interna ulterioara). La fel trebuie sa se
procedeze si in caz de contuzii grele ale intregului corp, datorate caderii.
La luxatia ligamentelor (de ex. : luxatia calcaiului) cand accidentatul prezinta dureri
puternice in articulatie si umfIaturi, se vor lua urmatoarele masuri : aplicarea a ceva rece,
pansarea stransa, liniste.
IV.

Masuri de prim ajutor in caz de raniri datorita patrunderii corpurilor straine.

Daca un corp strain patrunde sub piele sau sub unghii, el poate fi indepartat numai
daca exista certitudinea ca operatia va putea fi executata cu usurinta si in intregime. La cea
mai mica complicatie trebuie sa ne adresam unui medic. Dupa inlaturarea corpului strain
locul ranit va fi uns cu tinctura de iod si pansat.
Corpurile straine care patrund in ochi, vor fi inlaturate prin stergerea ochiului cu un
tampon de vata sau tifon sau prin spalarea cu un jet de solutie de acid boric sau apa curata
dintr-un ceainic. In acest caz accidentatul va fi asezat pe partea sanatoasa iar jetul de solutie
va fi indepartat de la unghiul exterior al ochiului (de Ia tampla) spre cel interior (spre nas).
Nu se admite frecarea ochiului.
Corpurile straine din trahee si faringe vor fi inlaturate numai de medic.
Accidente electrice.
Unul dintre accidentele cele mai frecvente intalnite este cauzat de insta1atiile electrice
neexecutate conform normativelor in vigoare sau care sunt folosite ori reparate de personal
necalificat sau neinstruit in, acest scop. Locurile de munca prezinta diferite grade de pericol
in raport cu instalatiile electrice cu care muncitorii pot veni accidental sau permanent in
contact.
In cazul unui accident electric, primul lucru de care trebuie avut grija, este scoaterea
accidentatu1ui de sub tensiune. In acest caz, trebuie sa se tina seama de faptul ca atingerea
persoanei care se gaseste sub tensiune, fara respectarea masurilor de precautie, prezinta
pericol pentru viata celui care intervine.
Prima masura care trebuie intreprinsa este rapida deconectare a acelei parti a
instalatiei, cu care accidentatul se afla in atingere.
In acest caz trebuie sa se tina seama de urmatoarele imprejurari:
- atunci cand accidentatul se gaseste la inaltime, deconectarea instalatiilor si scoaterea
accidentatului de sub tensiune pot produce caderea lui de la inaltime si trebuie sa fie luate
masuri care sa realizeze securitatea caderii accidentatului caci in caz contrar, deconectarea ii
poate provoca un rau tot atat de mare ca si curentul electric insusi;
- prin deconectarea instalatiei se poate stinge in ace1asi timp si lumina electric, astfel
ca este necesar s se asigure alte surse de iluminat (torte; lumanari, iluminat de siguranta,
lanterne cu acumulatoare etc.) fara a se intarzia totusa in acest caz deconectarea instalatiea si
acordarea primului ajutor accidentatului.
Daca deconectarea instalatiei nu se poate executa suficient de repede trebuie luate
neaparat masuri pentru indepartarea accidentatului de partile conducatoare si pe care el insusi
le atinge.
La curent de joasa tensiune, se poate intrebuinta o haina uscata, o scandura sau orice

Pagina 7 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

alt material izolant uscat. Nu se admite in aceste cazuri folosirea obiectelor metalice sau
umede. Pentru eliberarea de partile conducatoare de curent, accidentatul poate fi apucat de
haina, daca aceasta este uscata si se desface (de exemplu de poale), fara a se atinge obiectele
metalice inconjuratoare, sau partile corpului care nu sunt acoperite cu imbracaminte. Se
interzice tragerea accidentatului de picioare, fara ca mainile persoanei care da ajutorul sa fi
fost in prealabil bine izolate deoarece incaltamintea lui poate fi umeda, iar cuiele si capsele
ochiurilor pentru sireturi care se gasesc la incaltaminte sunt bune conducatoare de
electricitate.
In cursul operatiilor de salvare, pentru izolarea mainilor, in special daca cel care
acorda ajutorul trebuie sa atinga corpul neacoperit cu imbracaminte al accidentatului, trebuie
sa imbrace manusi de cauciuc si sa incalte galosi dielectrici, sau sa-si infasoare mainile cu o
esarfa, o sapca de stofa, sa-si lase manecile de la haina peste maini etc., ori sa arunce peste
accidentat o panza impregnata in cauciuc (impermeabil) sau chiar o panza uscata. Se poate
admite, de asemenea urcarea pe o scandura uscata pe un sul de haine sau alt material uscat
rau conducator de electricitate.
In limita posibilitatilor se recomanda actionarea numai cu o singura mana.
La joasa tensiune, cand curentul se scurge prin om in pamant, iar omul strange
convulsiv in maini un conductor, este mai simpla intreruperea curentului care trece prin
victima decat izolarea accidentatului fata de pamant, impingand sub accidentat o scandura ori
ridicandu-i picioarele de pe pamant cu ajutorul unei franghii sau cu imbracamintea sau
incercand sa-i desfaca mana. Se vor respecta insa, masurile de precautie mentionate mai
inainte, atat in ce priveste persoana care acorda ajutorul cat si in ce priveste accidentatul
insusi. La nevoie conductorul de joas tensiune trebuie taiat cu un topor cu maner de lemn
uscat sau cu o scuIa oarecare prevazuta cu maner izolant.
Aceasta se va face cu mare precautiune; trebuie taiat fiecare conductor in parte fara a
se atinge conductoarele si numai dupa ce s-au incaltat galosii de cauciuc dielectrici.
La curentul de inalta tensiune accidentatul nu va fi atins decat dupa intreruperea
curentului de catre o persoana ce cunoaste bine instalatia.
Masurile de prim ajutor depind de starea in care se afla accidentatul dupa scoaterea lui
de sub curent.
Daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta, insa a fost anterior in nesimtire sau a stat
un timp indelungat sub curent, trebuie sa i se asigure o 1iniste perfecta pana la venirea
medicului si sa stea sub observatie timp de 23 ore, iar in caz ca medicul nu poate fi chemat
imediat, accidentatul trebuie sa fie urgent dus la punctul sanitar, asigurandu-se mijloace de
transport sau cu targa.
Daca accidentatuI si-a pierdut cunostinta, insa isi pastreaza respiratia, el trebuie asezat
intins comod; se vor descheia hainele, se va crea un curent de aer proaspat, vor fi indepartate
persoanele de prisos, i se va da sa miroase amoniac, si se va frictiona pentru a i se incalzi
corpul. Va fi chemat medicul. Daca accidentatul respira neregulat, foarte rar si spasmodic, ca
un munibund, i se va face respiratia artificiala.
Daca ii lipsesc semnele de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul) accidentatul nu
trebuie sa fie considerat decedat. Adesea moartea este aparenta. In aceasta stare daca nu i se
acorda imediat primul ajutor prin efectuarea respiratiei artificiale, accidentatul merge sigur
spre moarte. Respiratia artificiala trebuie efectuata fara intrerupere pana Ia sosirea medicului
care trebuie chemat imediat.
Pentru inlaturarea starii de moarte aparenta, fiecare secunda este pretioasa. De aceea,
primul ajutor trebuie acordat imediat in limita posibilitatilor, chiar la locul de accident; numai
in cazul in care pericolul continua sa ameninte pe accidentat ori pe persoana care ii acorda
ajutorul sau daca acordarea ajutorului pe loc este imposibila, accidentatul va fi transportat in
alta parte, in care caz transportul victimei se va face numai cu fata in jos, pentru a se evita

Pagina 8 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

inghitirea, limbii.
Electrocutatul poate fi declarat mort numai daca leziunile exterioare sunt extrem de
grave, de exemplu sfaramarea craniulul prin cadere sau arderea intregului corp.
In toate celelalte cazuri constatarea decesului trebuie facuta numai de medic.
Accidentatul nu trebuie in nici un caz ingropat in pamant sau stropit cu apa, deoarece aceste
metode sant nu numai inutile ci si daunatoare.
Dupa scoaterea de sub tensiune a accidentatului si asezarea lui pe un loc uscat, se
trece de urgenta la primul ajutor, care consta in aplicarea respiratiei artificiale.
Respiratia artificiala se aplica numai in cazul in care accidentatul nu respira deloc sau
respira extrem de greu, rar, spasmodic, ca si cum ar plange cu sughituri, ca un muribund sau
daca respiratia se inrautateste treptat.
Respiratia artificiala trebuie continuata fara intrerupere pana la un rezultat pozitiv
(readucerea Ia viata) sau pana la aparitia semnelor incontestabile de moarte reala (aparitia
petelor pe corp sau intepenirea corpului).
S-au intamplat cazuri in care muribundul a fost readus Ia viata chiar dupa cateva ore
de respiratie artificiala.
In timpul respiratiei artificiale trebuie supravegheata fata accidentatului. Daca el
misca buzele sau pleoapele sau face o miscare de inghitire (cu marul lui Adam), trebuie sa se
verifice daca nu a revenit respiratia naturala. Nu se recomanda continuarea respiratiei
artificiale dupa ce accidentatul incepe sa respire normal si uniform, deoarece aceasta ii poate
fi vatamatoare.
Daca dupa cateva clipe de asteptare se constata aa accidentatul inceteaza sa mai
respire se va relua si continua cu respiratia artificiala.
Inainte de a recurge la respiratia artificiala este necesar:
a) sa se elibereze accidentatul de imbracamintea care ii stanjeneste respiratia repede si
fara sa se piarda nici o secunda, sa i se deslege fularul, sa i se descheie gulerul, pantalonii
etc.;
b) tot atat de repede trebuie eliberata gura accidentatulul de obiecte straine (ex.:
proteze dentare);
c) daca gura este inclestata puternic, ea trebuie deschisa; in acest scop se scoate in
afara falca inferioara. Pentru a putea ridica si deplasa falca se aseaza cele patru degete ale
ambelor maini in spatele unghiurilor falcii inferioare, sprijinind degetele mari de extremitatea
ei si se deplaseaza falca inainte, in asa fel incat dintii de jos sa se gaseasca in fata dintilor de
sus.
Daca in acest fel nu reusim sa-i deschidem gura, trebuie sa i se aseze intre dinti, dar
nu intre cei din fata, ci intre masele (la unghiul gurii), incet, pentru a nu-i sfarama, o
scandurica, o placa metalica, o coada de lingura etc., si sa se desclesteze gura.
Respiratia artificiala se poate face prin mai multe metode si anume:
Metoda Schafer. Daca cel care acorda ajutorul trebuie sa faca singur respiratia
artificiala, este mult mai usor sa aplice metoda Schafer, al carei avantaj consta in simplitatea
si usurinta ei si care poate fi usor invatata dupa cateva exercitii.
La aceasta metoda accidentatul trebuie asezat cu spatele in sus, cu capul pe o mana,
cu fata intr-o parte, iar cealalta mana va fi asezata de~a lungul corpului; sub obraz i se va
asterne o panza curata. Daca este posibil i se scoate limba in afara, fara insa a o retine in
mana. Persoana care da ajutorul se va aseza in genunchi deasupra accidentatu1ui cu fata spre
capul acestuia, in asa fel incat coapsele accidentatulul sa se gaseasca pe genunchii persoanei
care acorda ajutorul.
Se aseaza pe spinarea accidentatului, pe coastele inferioare, apucandu-l lateral, cu
degetele mai apropiate.
Numarand ,,unu, doi, trei, corpul persoanei care da ajutorul se va apleca treptat

Pagina 9 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

inainte, in asa fel incat greutatea corpului sa se sprijine pe mainile intinse si in acest fel, se
vor apasa coastele inferioare ale accidentatului (expiratie). Fara a dezlipi mainile de pe
spinarea accidentatalui persoana care da ajutorul va reveni bruse in pozitia initiala
(inspiratie)
Dupa ce va fi numarat ,,patru, cinci, sase, persoana care da ajutorul se va apleca din
nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse numarand ,,unu, doi, trei, etc.
Metoda Silvester Daca ajutorul poate fi acordat de doua persoane se va aplica metoda
Silvester, intrucat da rezultate mai bune. Deoarece aceasta metoda este obositoare pentru cel
care acorda ajutorul,. pentru aplicarea ei este nevoie de personal de schimb.
Pentru metoda Silvester este necesar sa se aseze accidentatul pe spate, punandu-i-se
sub omoplati un pachet de imbracaminte, in asa fel incat capul sa-i atarne inapoi. Trebuie sa i
se curete
cerul gurii de mucozitati, sa i se scoata limba si sa i se mentina afara, tragand-o usor in jos
spre barbie. Cel care acorda ajutorul se va aseza in genunchi langa capul accidentatului,
apucandu-l de maimi langa coate si sa le apese incet pe partile laterale ale pieptului acestuia
(expiratie). Apoi, numarand ,,unu, doi, trei,el va ridica mainile accidentatului si i le va da
peste cap (inspiratie) si numaaind ,,patru, cinci, sase va apasa din nou mainile pe piept.
Daca respiratia artificiala este corect executata se obtine un sunet (ca un oftat), din
cauza trecerii aerului prin trahaea accidentatului, atunci cosul pieptului se comprima si se
relaxeaza.
De obicei, daca aceste sunete nu se aud, aceasta dovedeste ca limba a cazut si
impiedica trecerea aerului. Atunci ea trebuie scoasa mai mult.
In cazul fracturii mainii sau a claviculei nu se aplica metoda Silvester.
In aplicarea ambelor metode trebuie evitata comprimarea excesiva a cosului pieptului,
din cauza
pericolului de fracturare a coastelor.
De asemenea, trebuie evitate miscari fortate si bruste ale mainilor accidentatului din
cauza pericolului luxatiilor sau fracturilor.
Metoda ,,gura la gura. Victima este culcata pe spate iar salvatorul se aseaza de o
parte si de alta a corpului accidentatului, impingand cu una dintre maimi fruntea acestuia iar
cealalta mana introducand-o sub ceafa, pe care o ridica cu putere.
Salvatorul trage aer in piept, se apleaca pe victima si aplica strans gura sa pe gura
accidentatului si incepe insuflarea de aer, astfel ca aerul din plamanii sai sa treaca in cei ai
victimei, fapt care va fi urmarit in mod permanent si atent de catre salvator.
Pentru a impiedica iesirea aerului prin nas, in clipa insuflarii, salvatorul isi poate
aplica obrazul pe narile accidentatului sau ii va strange narile cu degetele mainii pe care o
tine asezata pe frunte.
Dupa insuflare, salvatorul isi ridica capul pentru a face posibila iesirea aerului din
plamanii accidentatului.
Manevra de insuflare se executa de 1214 ori pe minut, mentinandu-se victima in tot
timpul manevrei cu capul in pozitia aratata mai sus.
In timpul efectuarii metodei se poate aplica pe gura victimei o batista sau o bucata de
tifon.
Metoda ,,gura la nas. Victima este culcata pe spate, iar salvatorul impinge cu o mana
fruntea accidentatului, iar cealalta mana o aseza sub barbie, pe care o ridica in sus.
Dupa ce isi umple plamainii cu aer, salvatorul prinde cu gura nasul accidentatului,
efectuand apoi insuflarea si urmareste cu privirea miscarile toracelui (pieptului) Aceste
miscari ale toracelui (pieptului) nu se produc daca aerul insuflat a iesit in afara (pe langa gura
sau nas), sau capul are o pozitie defectuoasa care nu permite insuflarea aerului prin caile
aeriene inspre plamani.
Dupa insuflare, nasul victimei se lasa liber, pentru a permite expiratia (scoaterea

Pagina 10 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

aerului din plamanii accidentatului) Insuflarea se va face de 1214 ori pe minut.

In aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala, trebuie evitat pericolul ca
accidentatul sa se raceasca; acesta nu va fi asezat pe pamant umed, pe pardoseala de
caramida, beton sau fier, se va asterne sub el ceva cald, va fi acoperit si incalzit in limita posibilitati1or, asezandu-se in jurul corpului si la picioare sticle cu apa fierbinte, caramizi sau
pietre fierbinti, bine invelite, pentru a nu-l frige. Toate aceste masuri trebuie luate foarte
repede, fara ca respiratia artificiala sa fie intrerupta, in timpul inspiratiei cand mainile
persoanei care acorda ajutorul dupa prima metoda, sau mainile accidentatului atunci cand se
aplica metoda a doua, pot fi indepartate timp de 23 secunde de cosul pieptului accidentatului.
V.

Accidente termice.
Accidentele termice sunt datorate atingerii suprafetelor incalzite ale utilajelor sau
contactului intamplator cu aburi, apa fierbinte, flacara, actiunii radiatiilor solare etc.
Efectele accidentelor termice sunt arsurile si socul termic.
Pentru prevenirea arsurilor se vor izola termic cu azbest, vata minerala sau de sticla
portiunile incalzite puternic ale utilajelor si instalatiilor, realizandu-se astfel si o atmosfera
mai buna de lucru prin reducerea caldurii ambiante.
In timpul manipularii pieselor fierbinti trebuie sa avem o siguranta in prinderea lor cu
diferite scule sau obiecte izolante.
SocuI termic este provocat de radiatiile calorice ale corpurilor incalzite Ia peste 60C
sau de razele solare.
Aceste socuri se manifesta prin supraincalzirea corpului, dureri de cap, accelerarea
pulsului si respiratiei, cresterea temperaturii corpului pana la 40C, aparitia convulsiilor
muschilor si chiar pierderea cunostintei, mai ales Ia cei care nu sunt obisnuiti cu munca Ia
temperaturi ridicate.
Pentru preintampinarea socurilor termice este necesar a se Iua urmatoarele masuri :
- izolarea surselor de caldura cu diferite dispozitive pentru micsorarea radiatiilor, ca
perdele de apa, paravane din tabla captusita cu azbest sau alt material,
- folosirea dusurilor de aer proaspat, care micsoreaza actiunea daunatoare a radiatiilor
calorice;
- intrebuintarea echipamentului de protectie corespunzator, care sa retina razele
calorice si sa permita transpiratia ;
- consumarea de apa carbogazoasa salina;
- camerele in care se lucreaza la cald, sa fie cat mai aerisite si lipsite de igrasie.
Masuri de prim ajutor in caz de arsuri. Arsurile se trateaza dupa gravitatea lor. Cand
se formeaza roseata fara basici sau rani deschise (gr. I) se ung cu jecolan si se bandajeaza.
Daca se formeaza basici sau se distruge epiderma (gr.II) sau se formeaza rani deschise,
acestea se ung cu jecolan si se aplica bandaje sterile, dupa care accidentatul este trimis la
cabinetul medica1.
Arsurile si oparirile, daca afecteaza mai mult de o treime din suprafata corpului, sunt
considerate accidente grave. In general arsurile se vindeca greu din cauza distrugerii tesutului
pielii.
La insolatii sau soc termic, se izoleaza bolnavul intr-un loc racoros, i se da sa miroase
amoniac si se cheama medicul sau se transporta la un punct sanitar.
Primul ajutor in caz de degeraturi. In cazul degeraturilor nu se recomanda
frictionarea cu zapada. In zapada se gasesc deseori bucati de gheata si nisip, care pot zgaria
pielea degradata si, datorita unei rezistente mai mici a ei la infectare, se poate forma puroi.
Pentru frictionarea partilor degerate ale corpului se recomanda, inainte de toate, folosirea
manusilor calde si uscate.

Pagina 11 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

In camera, membrul degerat poate fi cufundat intr-un lighean sau intr-o caldare cu apa
avand temperatura obisnuita a camerei. Aceasta apa trebuie schimbata treptat cu apa calda,
pana cand se ajunge la temperatura corpului (37C).
Dupa ce locul degerat se inroseste, el va fi uns cu o grasime (ulei, untura, alifie
boricata) si legat cu un pansament cald (din stofa etc.).
Dupa pansare, mana sau piciorul degerat trebuie tinut ridicat. Aceasta micsoreaza
durerea si previne complicatiile.
VI.

Accidente chimice
Accidentele chimice sunt cauzate de actiunea agresiva a unor substante chimice sub
forma de gaze, vapori, solutii lichide sau pulberi care au un caracter toxic asupra corpului
omenesc. Ele se manifesta prin arsuri chimice, intoxicatii sau otraviri.
Caile prin care substantele toxice patrund in organism sunt organele respiratorii,
digestive si pielea.
Cel mai frecvent, toxinele patrund in organism prin caile respiratorii, trecand in
plamani si apoi prin sange se raspandesc in tot organismul.
Pe caile digestive, substantele toxice patrund mai greu si numai atunci cand nu sunt
respectate regulile igienice, adica atunci cand se mananca si se fumeaza cu mainile murdare
de substante toxice. De altfel si efectul lor negativ este diminuat prin amestecul cu alimentele
si cu fermentii din stomac, asa incat numai o mica parte patrunde in organism.
Dupa natura lor vatamatoare asupra organismului, substantele chimice pot fi toxice
(otravitoare) si iritante.
Substantele toxice, patrunzand in organism, produc intoxicatii asa-zis profesionale,
manifestate prin tulburari si fenomene de otravire. Ele sunt de doua feluri: acute, cand
substanta toxica a patruns brusc in cantitati mari si cronice, cand ea patrunde treptat, in
cantitati mici si intr-o perioada mai lunga de timp.
Primul caz este considerat accident de munca, iar al doilea boala profesionala, ale
carei consecinte apar mai tarziu.
Masuri de prim ajutor in caz de accidente chimice. In cazul arsurilor chimice
provocate de acizi, baze si oxidanti puternici care distrug pielea si tesuturile, se va spala locul
respectiv cu apa multa, dupa care acesta se va pudra cu bicarbonat de sodiu (in cazurile
acizilor), sau se va turna otet diluat (in cazul bazelor).
Arsura la ochi fiind foarte periculoasa, se spala cu multa apa.
In cazul intoxicatiei cu gaze se va scoate accidentatul, folosindu-se masca de gaze sau
o batista umeda la nas, dupa care va fi dus la aer curat, unde i se va face respiratia artificiala.
Dupa aplicarea masurilor de prim ajutor se va chema medicul sau se va transporta
accidentatul la un punct sanitar
VII.

Transportarea accidentatilor.
Accidentatului nu trebuie sa i se pricinuiasca dureri sau tulburari prin ridicare si
transportare; sa se evite zdruncinaturile, el va fi asezat intr-o pozitie comoda sau care nu ar
prezenta pericol pentru el. Accidentatului i se va acorda ajutor si va fi transportat pe o targa
confectionata din material corespunzator. Accidentatul trebuie ridicat si asezat pe o targa la
comanda, sau mai recomandabil este ca acei care-l aseaza pa targa sa-si sincronizeze
miscarile prin numarare.
Accidentatul trebuie apucat de partea sanatoasa a corpului, brancardierul stand pe
ambii genunchi si punandu-i mana sub spate si sezut, in asa fel incat degetele sa se vada de
sub accidentat din cealalta parte a sa.
El nu trebuie sa fie transportat pana la targa, ci brancardierul stand in genunchi il va
ridica de la pamant, fara a se scula in picioare, iar altcineva va aseza targa sub el.

Pagina 12 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

Aceasta masura este foarte importanta pentru orice fel de fracturi. In aceste cazuri este
necesar ca locul fracturii sa fie sustinut de cineva.
La fracturarea coloanei vertebrale, daca targa este moale precum si Ia fracturarea
maxilarului inferior, daca accidentatul se sufoca, acesta trebuie asezat cu fata in jos.
Pe un loc drept, accidentatul trebuie transportat cu picioarele inainte. La urcarea unui
deal sau a unei scari, dimpotriva, transportarea se va face cu capu1 inainte. Pentru ca targa sa
nu aiba pozitia inclinata, brancardierii care se afla in partea de jos trebuie sa ridice partea lor
de targa.
Pentru a nu legana targa, brancardierii trebuie sa mearga Ia pas, cu genunchii putin
indoiti si ridicand picioarele pe cat mai putin posibil (pentru a preintampina socurile).
La coborarea accidentatului de pe targa, trebuie sa se procedeze la fel ca si la ridicarea
accidentatului de pe pamant, pentru a-I aseza pe targa.
Pentru transportarea targii pe o distanta mare, brancardierii trebuie sa o duca pe curele
legate de manere si sa treaca curelele pe dupa gat.
La transportarea unui accidentat grav ranit este mai bine, pe cat posibil, ca acesta sa
fie asezat cu targa cu tot intr-un vehicul (fara a fi rasturnat). In acest caz, vehiculul trebuie sa
mearga foarte incet, pentru a evita zdruncinaturile
Fiecare loc de munca va fi dotat obligatoriu cu o trusa sanitara de prim ajutor, care sa
fie dotata cu materiale si medicamente in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Capitolul III. STINGEREA INCENDIILOR

La proiectarea si executarea tuturor lucrarilor de constructii si instalatii noi, la
schimbarile de destinatie a constructiilor, la exploatarea instalatii1or, masini1or si utilajelor,
se va tine seama de prevederile din actele normative in vigoare referitoare la prevenirea si
stingerea incendiilor si autoaprinderilor.
Se vor intocmi planuri de masuri tehnico-organizatorice de prevenire si stingere a
incendiilor.
Masurile prevazute in aceste planuri vor fi aduse la cunostinta celor insarcinati sa le
indep1ineasca, dupa ce conducatorii locurilor de munca le-au efectuat instruirea necesara.
Extrase din planul respectiv, cu masuri1e specifice locului de munca vor fi afisate in
locuri vizibile.
Angajatorii au obligatia :
a) sa asigure dotarea cu utilaje si materiale, echipament de protectie, necesare pentru
stingerea incendiilor, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
b)sa constituie formatia de paza contra incendiilor si sa asigure instruirea membrilor
formatiei, potrivit instructiunilor lrgale in vigoare.
c)sa aprobe programul si orarul pentru pregatirea formatiei de pompieri.
d)sa organizeze echipe de paza contra incendiilor la locurile de munca care sa poata
interveni in prima urgenta cu mijloace aflate in sectie, sector, atelier etc., in cazul izbucnirii
unui incendiu;
e)sa asigure masurile necesare pentru evacuarea fara accidente a personalului, in cazul
izbucnirii unui incendiu.
f)sa controleze aplicarea masurilor din planul de masuri tehnico-organizatorice de
prevenire si stingere a incendiilor si sa conduca primele operatii de stingere a inceputurilor de
incendiu, pana Ia sosirea pompierilor.

Pagina 13 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

Pentru prevenirea accidentelor de munc in timpul indeplinirii sarcinilor ce revin

angajatilor in legatura cu interventia la stingerea incendiilor, accidente ce pot avea loc
datorita actiunii :
- flacarilor, suflului, schijelor si altor urmari ale exploziilor;
- intoxicarilor cu fum sau gaze;
- daramaturilor;
- alunecarilor de pe scari, acoperisuri etc;
- electrocutarilor, etc.
se iau masuri corespunzatoare de instruire a angajatilor in sensul securitatii si sanatatii
muncii.
In acelasi scop trebuie asigurate:
- cunoasterea functionarii masinilor, utilajelor si folosirea materialelor pentru combaterea
incendiilor;
- verificarea periodica a stingatoarelor manuale si transportabile:
- verificarea rezistentei diferitelor accesorii folosite in stingerea incendiilor (scari, casti
si braie de protectie, masti contra fumului, aparate izolante cu oxigen etc.);
- se vor lua masuri corespunzatoare de securitate a muncii care vor fi stabilite prin
instructiuni.
Pentru substantele chimice de folosinta curenta, care prezinta pericol de aprindere sau
explozie, se vor respecta dispozitiile legale in vigoare si ale producatorilor privind
transportul, manipularea lor si depozitarea precum si pastrarea lor in comun si se vor stabili
si dota locurile respective cu mijloace de stingere adecvate in caz de declansare a unui
incendiu

Capitolul IV. EVACUAREA SALARIATILOR

Prin evacuare se intelege masura luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei
situatii de urgenta, care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in
mod organizat, a lucratorilor,a bunurilor materiale si dispunerea lor in zone asigura conditii
de siguranta
Actiunile de evacuare se planifica si se organizeaza in functie de tipul de risc,
parametrii specifici ce caracterizeaza evolutia si amploarea evenimentului.
Trecerea la executarea actiunii de evacuare se execut pe baza planurilor intocmite in
acest scop.
In caz de situatii de urgenta actiunea de evacuare incepe imediat dupa identificarea
iminentei pericolului ori la producerea acestuia, acordandu-se prioritate evacuarii oamenilor.
Fiecare salariat, indiferent de natura angajrii, trebuie s insuseasca regulile de
evacuare in caz de pericol fara a pune in pericol viata lui si a celorlalti salariati aduse la
cunotin, sub orice form, de patron sau de persoanele desemnate de acesta;
Salariatii trebuie s se deplaseze pe caile de iesire in caz de urgenta in ordine si liniste
fara a provoca busculade, etc.
Salariatii trebuie sa pastreze caile de acces si iesirile de urgenta libere, sa nu
depoziteze obiecte sau materiale ce ar putea impiedica evacuarea in siguranta.
Caile de acces vor fi iluminate si semnalizate in conformitate cu prevederile legale in
vigoare si vor fi dotate cu iluminat de siguranta in caz de intrerupere a alimentarii cu energie
electrica.

Pagina 14 din 15

S.C. MARINOPOULOS COFFEE COMPANY III S.R.L. Brasov

Pardoselile cailor de acces si evacuare vor fi intretinute corespunzatorn nu vor avea

denivelari sau adancituri si nu vor fi alunecoase.
Usile de evacuare in caz de pericol, nu vor fi incuiate, se vor deschide in afara si vor fi
in numar suficient.
Etape in procesul de evacuare:
La primirea ordinului de evacuare toti angajatii din zona :
1. Opresc lucru
2. Decupleaza echipamentele de la reteaua electrica;
3. Elibereaza caile de acces;
4. Parasesc locul in rand disciplinat;
5. Nu alearg, nu se imbrncesc, nu intra in panic, nu folosesc lifturi, nu se deplaseaz
la etajele superioare decat daca etajele inferioare sunt blocate;
6. Daca aerul este poluat cu fum, se respira cat mai aproape de podea , folosind o carpa
umeda la gura si la nas;
7. Se indeparteaz de zona accidentata spre locul de reuniune care este semnalizat cu
placute , sageti.
8. Combaterea focului cu spuma;
9. Racirea rezervoarelor- de combustibil cu jet de apa;
10. Evitarea scurgerilor de uleiuri in canalele pluviale.
11. Deplasarea personalului extern - vizitatori , contractori la punctele de adunare
specificate.
Brasov, 2015

Intocmit,
Expert SSM
Sergiu Dumbrava

Pagina 15 din 15