Geografia este vazuta ca disciplina ce se ocupa cu descrierea,analiza

spatial,temporal,varitia fenomenelor pe suprafata Pamantului.Aceasta include diverse subiecte

din domeniul stiintelor sociale si din stiintele naturale.Acesta diversitate a sugerat ca un obiect cu
astfel de multe domnii de cercetare trebuie sa trateze acestea intr-o maniera superficiala,insa daca
ne referim la studierea unei regiuni,a unui peisaj care incepe intodeauna cu o descriere
fizica,relief sic lima,chiar daca aceasta divizie este artificial considerate este si necesara Ces
divisions taient dj considres comme artificielles, mais ncessaires, condition dtre
suivies par une description des liens troits entre relief, climat, place et rle des hommes
dans cet espace dinteraction.( Les Mots Cles de la Geographie,pag.9)
Geografia fizica reprezinta stiinta despre suprafata Pamantului,clasifica si analizeaza
formele de relief,explica procese hidrologice,geomorfologice.
Geografia umana este un domeniu major al geografiei care este preocupat in special de
modul in care locul,spatiul si mediul sunt conditia si consecinta activitatilor umane
.Istoria geografiei ca un organism systematic si ordonat de cunoastinte a fost mult timp
dominat de stiintele naturale si fizice. Acest lucru nu a mpiedicat studiile axate
pe variaia activitilor umane pe suprafaa Pmntului dar sensul modern al geografiei ca un
mod disciplinat de anchet intelectual a aparut prin formatiunile stiintifice si interesul sau de a
da un sesn al naturii.
Aparenta slabiciune a geografiei ascunde argument ale specificitatiii sale ca stiinta precum
si pe cele ale unitatii sale fundamentale(Octavian Groza).
In cadrul geografiei,disputa asupra existentei a doua geografii,fizica si umana,a fost legata
de modificarea balantei puterii,perioada epistemiologica continuand rupture dintre geografiii
fizicieni si cei umanisti.Insa datorita analizei istorice a confruntarilor a adus o intelegere in
randul geografilor ,care au inteles ca indifferent de natura conflictelor nu acestea contureaza o
disciplina,ci evolutia unei societati nu conflictele interpersonal fie ele si stiintifice,pot controla
mersul unei discipline,ci dinamica generala a societatii.(Octavian Groza).
De-a lungul timpului au existat afirmatii,definitii,care au sustinut sau nu unitatea
geografiei. n cazul nostru, geografia unitar nu ar putea fi descris i definit n mod direct.
Pentru a-i proba existena trebuie s fie analizate componentele sale, respectiv disciplinele i
subdisciplinele sale.
In cadrul disciplinelor,cat si a subdisciplinelor exista atat diferentieri cat si asemanari care
conduc la unitatea geografiei., diferentieri legate de obiectul de studiu,de mecanismele de
functionare.Legat de mecanismele de functionare care se gasesc la originea unui fenomen
oarecare putem afirma ca geografia fizica si geografia umana din acest punct de vedere sunt
diferite,diferente gasite de epistemiologul Ron. J. Johnston.
Astfel ca in geografia fizica mecanismele determina fenomene,fenomene ce nu sunt
identice si care depind de o multitudine de mecanisme ce se schimba lent odata cu trecerea
timpului fenomenele nu snt niciodat identice i nu depind de un anume
mecanism ci de o combinaie de mecanisme multiple, nu toate cunoscute,
dar care au o dinamic temporal lent, schimbndu-se foarte puin odat cu
trecerea timpului (O.Groza).,pe cand in geografia umana,mecanismele sunt ele insele
produsul unei evolutii rapide si continue.Ritmul de transformare a mecanismelor nu ramane

constant,o diferenta clara fata de mecanismele geografiei fizice.Putem spune prin urmare ca o
concluzie ca tiinele naturii ncearc s neleag mecanisme relativ stabile, n vreme ce tiinle
umane lucreaz cu mecanisme aflate ntr-o transformare rapid i nentrerupt.
Totodata Jacqueline Bonnamour considera ca a fost o eroare sa se considere evident
separarea geografiei fizice de cea umana,fiacare ajungand sa aiba o serie de
spacializari:geomorfologie,climatologie,geografie urbana si rurala).
[n anii 60] prima eroare a fost s se considere ca un fapt evident
separarea geografiei fizice de geografia uman, fiecare din cele dou
separndu-se la rndul lor ntr-o serie ntreag de specializri:
geomorfologie, climatologie, biogeografie n geografia fizic, geografie
urban i rural n geografia uman. (Jacqueline Bonnamour Le bonheur
dtre gographe).

Geografia ca stiinta de interfata a trebuit sa umeze doua directii:

a)Structura interna pentru a putea incadra complexitatea sistemului territorial diferentiindu-se
astfel geografia fizic pentru analiza aspectelor spaiale ale sistemelor ecologice naturale,
geografia uman pentru analiza aspectelor spaiale ale sistemelor ecologice sociale i geografia
regional pentru analiza diferenierilor spaiale;
b) Integrarea n cadrul ansamblului de tiine ale civilizaiei actuale, cu scopul de a beneficia de
cunotinele specifice tiinelor naturii pe de o parte i tiinelor sociale pe de alt parte.
Dihotomia dintre natura si sociatate este de o vechime indelungata si puternica.Acestea au
fost considerate a fi distincte ce se exclud reciproc. For a long time(in the Western world) these
two realms have been thought to be ontologically separate, mutually exclusive.( Key texts
in human geography),natura fiind separata de sociatate.
Analiza, inclusiv dihotomia conduce la ideea ca segregarea geografiei fizice si geografiei
umane sustine Hartshorne este in detrimental scopului declarat al geografiei(..)aprut nu dintro nevoie intern a geografiei, ci dintr-o abstraciune filosofic ce ncearc separarea omului de
restul naturii.
George P in Les methods de la geographie definea geografia ca o stiinta de sinteza la
intersectia diferitelor metode de stiinta defiinid in mod evident refuzul delimitarii naturii de
societate,.El mai adauga ca geografie din pct de vedere metodologic este eterogena. , "Prin
natura sa, geografia, care este n mod necesar eterogen metodologic."(par sa
nature,la geographie est donc neccessairement methodologiquement heterogene).
Pentru a-i finaliza eforturile, cercetarea geografic, oricare ar fi obiectul asupra cruia
s-ar focaliza, este nevoit s fac apel la ntreaga cunoatere de specialitate disponibil la un
moment dat
Octavian Groza afirma ca Cercetrile geografice nu pot aparine n exclusivitate unei
singure subdiscipline geografice,astfel ca .parametrii si functiile spatiale, relatiile dintre diferite
categorii de procese si fenomene,dinamica acestora,modul de integrare sistematica a
geocomponentilor in structuri complexe,dimensiunile umane
perceptuale,sociale,comportamentale nu sunt in fond decat fatete distincte,necesare si
complementare ale demersului geografic.Toate la un loc converg,si se reunesc in aceeasi unitate
integratoare ce constituie obiectul cercetarii geografice.chiar daca unul din obiective este

etichetat drept cel mai important,este limpede ca cercetarea geografica nu poate fi restransa
excusiv la problematici fizice,umane,spatiale,istorica sau oricare alta.
Confuzia intre obiect si metoda este notavila in geografia,in masura in care metoda,a fost
folosita pentru a delimita obiectul.( la confusion entre "object et methodes" est notaire en
geographie dans l'exacte mesure ou les methodes ont servi a definir l'object.citat din agenda)
Dificultatea restrangerii unui obiect propriu de cercetare nu ramane la nivelul unei separari
artificiale a geografiei fizice si a celei umane.Chiar in interiorul geografiei fizice consacrata ca
fiind mai clara din pct de vedere teoretic si metodologic este imposibil sa se delimiteze cu
claritate un obiect de studiu propriu fiecrei subdiscipline.Octavian Groza propune si un exemplu
in favoarea acestei afirmatii si spune ca pedogeografia este de fapta o suma a informatiilor
provenite atat din stiintele naturale(geomorfologie,geologie,biofizica,biologie,etc) cat si din
stiintele sociale. Pedogeografia este n esen o sum de informaii sintetizate din geologie,
geomorfologie,
biochimie, biofizic, agronomie, climatologie, biologie sau din tiinele sociale.
Disputele ridicate de existena a dou geografii, fizic i uman, au
fost ntotdeauna legate nu att de dinamica intern a tiinei n sine ci de modificarea, n
perioadele de criz, a balanei puterii n structurile administrative,fenomen urmarit nc de la
constituirea geografiei moderne:conflictele ntre vidalieni i anti-vidalieni n Frana, ntre
ritterieni i adepii lui Humboldt n Germania.
Comanda sociala a avantajat in timpul crizei epistemiologice geografia umana,geografia
fizica fiind marginalizata,acelasi lucru intamplnadu-se si in Rusia unde geografia fizica a fost
lasata sa evolueze liber pe cnd geografia uman a fost constrns s rmn la nivelul
idiografic.In Rusia i n fostele ri comuniste din Europa Central-estic, unde geografia fizic,
inert din punct de vedere ideologic, a fost lsat s evolueze liber ntre 1950-1990, pe cnd
geografia uman a fost constrns s rmn la nivelul idiografic de la nceputul secolului al XXlea.
Confruntrile artificiale dintre geografii fizicieni i cei umaniti, este datorat i genezei
geografiei moderne, respectiv originii sale duale: mai apropiat de tiinele naturale n Germania
i mai apropiat de tiinele sociale n Frana.
L. Febvre lansa ideea dualismului geografic care s-a impus. ndeosebi dup al doilea rzboi
mondial.
Dualismul reprezint divizarea preocuprilor i implicit, a obiectului de
studiu, n dou pri (tiine) separate: Geografia Fizic respectiv,Geografia Uman. Falsa
prezumie a dualismului este faptul c ntre cele dou ramuri nu exist legturi organice pe
motivul c, prima ar fi guvernat de legi fizice, iar a doua de legi sociale i economice. Viziune
depit, impus, la un moment dat, prin constrngere ideologic:cerina de a evita
determinismul geografic, acea concepie burghez i reacionar)
Ioan Donis analizeaz nceputurile dualismului n cadrul domeniului de cercetare
geografic, , explicnd i relaiile in cauza care au dus la apariia acestui dualism. Astfel el
consider c importana tot mai mare a geografiei umane reiese din teama unora de a nu fi
suspectai de determinism geografic(I. Donis). Aceast gandire (cea a segregrii) pornete de la
ideea c legile sociale i cele naturale sunt, daca nu paralele, cel puin divergente.
Prima data a existat o impartire intre geografia fizica si cea economica,separarile evoluand
ajungandu-se astazi la existenta unei multitudini de subdomenii ale geografiei fizice si umane
evidentiind sau nu interdependentele dintre ele.

Lucrarea lui I dionisa Bazele teoretice i metodologice ale geografiei contine

concepte ce sustine unitatea geografiei. I. Dionisa exprima cele doua directii,uman si fizic,prin
doi termini si anume,sociogeosistem si natursociologie.Prin definirea celor doi termini,I Dionisa
ajunge la concluzia ca interactiunile fizic-umane determina aparitia unui sistem complex in care
legile sociale se intrepatrund cu cele fizice si a caror rezultate neputand fi studiate separat trebuie
analizate dintr-o perspectiva integratoare,ceea ce inseamna ca studiul vizeaza nu separarea partii
din intragul territorial prin urmarirea caracterelor ce-l diferentiaza de celelalte componente ale
acestuia ci analiza legaturilor ce il incorporeaza in intreg(Vintila Mihilescu Geografie
teoretica,1968)fapt ce este realizat de o stiinta unitara.
Din punct de vedere al dihotomiei geografiei umane-geografiei fizice,Vintila Mihailescu o
accepta doar la nivelul metodei de cercetare nefiind admisa la nivelul obiectului de studiu.Acesta
departate cele doua elemente,metoda de cercetare si obiectul de studiu ce individualizeaza o
stiinta.de la bun inceput.
In conceptia lui Vintila Mihailescu, Geografia descrie i explic ntregul teritorial (de la
localitate la planet) nedisociat nici chiar n timpul analizei lui pe regiuni sau pe
componente(Vintila Mihailescu,Geografieteoretica.Principii Fundamentale.Orintare generala
in stiintele generale,1968,pag 40) ,acesta considerand ca obiectul de studiu ar trebui sa fie
intregul teritorial de la regiune la planeta.
Totodata Dionsa defineste metoda dialectica de studiu si care afirma el trebuie sa fie urmata de
metoda sintezei ce presupune extragerea esentei din informatiile acumulate prin cercetare
separata apoi introducerea lor intr=un sistem,definirea corelatiilor dintre ele pentru ca rezultatul
sa capete o finalitate geografica.Aceasta metoda o completeaza pe cea a analizei.
Regiunea este punctul de intersectie a geografiei fizice si a geografiei umane in cadrul
geografiei unitare,derivand din munca lui Ritter. The region as a concept and methodology of
geographical enquiry was derived principally from Ritters work and served to unify the
identity of the subject internationally.(International Encyclopedia of Human Geography). Cu

privire la acest subiect

Richard Hartshorne aduce la cunostinta punctul de reunire a
celor doua directii aparent divergente, ce este reprezentat de regiune.Dupa cum spune si
Octavian Groza regiune devine piatra unghiular a geografiei moderne.Daca
inca se mai vorbeste despre geografie si nu doar de geografia fizica sau umana este datorita
faptu;ui ca regiunea s=a desprins din una din cele doua tabere individualizandu-se geografia
regionala,devenind totodata un liant intre fratii inamici.
De-a lungul timpului studiul unei regiuni,a unui peisaj sau a unui continent a inceput cu o
descriere fizica,relieful si clima.aceasta divizie eraconsiderata a fi una artificial dar necesara,cu
conditia ca aceasta este urmata de o descriere a legaturilor dintre relief clima spatiu si rolul
omului in societate.daca geografii prefer acum sa plaseze omul in centrul analizei geografice ei
nu neglijeaza cunostinele fizice esentiale descrierii ca in luarea deciziilor referitoare la spatiul de
locuit.
Deasemenea si Hardshore sustine unitatea geografiei bazata pe schema cauzeefecte,efectele avand o importanta mare.Dezechilibrul balantei dintre factorul uman si cel natural
in construirea sociogeosistemului definit de I Donisa astefel:sociogeosistemul cuprinde forme
foarte diferite de organizare a materiei: materia nevie, care se supune legilor fizice i chimice;
materia vie n care acioneaz legile biologice; societatea omeneasc cu legile ei specifice, cu
legile sociale,are ca effect dezechilibrul sistemului natural,distrugerea echilibrului lumii reale.
Ratzel a conceput geografia umana ca o tiin care studiaz repartiia oamenilor pe
suprafaa pmntului, prin prisma relaiilor pe care acetia le stabilesc cu diversele medii n care

evolueaz. seeing a direct relationship between cultural forms and natural conditions. De
aici apare si rezultatul acestor relatii si anume peisajul (lanschaft-ul).Astfel ca ideeile acestuia
si-au gasit ecou nu numai in Germania cat si in Franta,Cele doua scoli geografice ,germane si
franceza avand in comun diferentierile geografice.Insa fata de scoala gemana,cea franceza insista
mai mult pe relatiile dintre om si mediu discipolii lui de la Blache
dezvoltnd rapid conceptul de regiune ca diviziune a spaiului geografic ce reflect n mod direct
interelaiile dintre societate i mediu su natural.(o.Groza),lasand peisajul pe locul secundar.
Influientele Natural-deterministe cu reprezentani precum Al. von Humboldt sau Ritter)
this may have been based on a deterministic approach to geography i, respectiv, cele
posibiliste prin Paul Vidal de la Blache, E. Reclus etc.) s-au manifestat simultan fiind puternic
determinante asupra modului de percepere a geografiei ca tiin unitar.Insa daca urmarim
apariiei i devenirii geografiei regionale i a regiunii ca obiect privilegiat de studiu n ansamblul
su reiese clar faptul c disciplina n cauz, vzut adesea ca simbol al
sistemului de tiine geografice, este departe de a oferi o imagine unitar i
tiinific.(O Groza).
Din punctul de vedere al geografiei moderne si din dorinta sa de a face ca complexitatea
obictului disciplinei sa nu constranga geografii,deaorece pregatirea necesara pentru a intelege
legile naturii difera fundamental de pregatirea necesara pentru a intelege legile sociale sa ajuns la
concluzia ca exista un risc temerar ca aceeasi persoana sa patrunsa in tainele atat ale naturii cat si
a sociatatii (..)una si acceasi persoana sa incerce a patrunde in tainele naturii si ale societatii in
egala copetenta ,si mai ales, cu siguranta ca va obtine rezultate stiintific valabile(Vintila
Mihailescu,Geografia teoretica,pag 78),de aceea se recomanda impartirea geografiei in doua
stiinte independente prin obiect si metoda de cercetare,dar in stransa legatura una cu alta.
Totusi daca analizam lucrurile mai indeaproape,geografia umana trecuta siintelor
sociale si geografia fizica trecuta stiintelor naturale poate oare ele a mai fi considerate stiinte
geografice daca au renuntat amandoua la obiectul unitar ale geografiei,prima alegandu-si ca
obiect sociatatea,a doua natura?
Dupa cum am vazut cele doua geografii in cerceteaza fiecare obiectul din punct de vedere
geographic,revenindu-se la idea ca geografia este o stiinta fara obiect dar cu metoda proprie
(vintila Mihailescu),ceea ce astazi nu mai este valabil fiind stabilit ca geografia are un obiectal
sau.
Desi exista pareri atat pro cat si contra asupra unitatii geografie,consider ca unitatea
geografiei ar trebui sustinuta.