Foaia de scor TESTUL DE AGRESIVITATE Buss & Perry Numele: Prenumele: Varsta: Statut marital: Educatie: ‘Statut professional: DIAGNOSTIC: Observatii: Factorut Factorul Agresivitate fizica Agresivitate verbal: tem Soor Item Scor 07 Factorul Factoru Furie Ostilitate: Item s Htem_ ol os. : 04, 09. 08 12 16 20 ToTAL, * Scorul itemului se ranverseaza Total GENERALTESTUL DE AGRESIVITATE AH. BUSS & M. PERRY Vi rugdm si cititicu atenfie urmatoarele afirmatii gi si rispundeti onest alegind primul rspuns care Vi vine in minte. Raspunsurile Dvs. sunt confidentiale si nu vor fi folosite decat in scop stiinifi ‘Va multumim anticipat. Se potriveste | inteu- Tin mare | esie: | in mica | Deloc Nr. TEM | totul = masura masura | | | 100% | 75% | 80% | 25% | 0% = = Qs | GI. Sunt o persoani caimé. 82, | Uncori nui pot conteola 1 impulsul de a lovi pe cineva. | 08, | Le spun prictenilor deschis cand | || nu sunt de acord cu ei (4, | Mi infor epeds dari vovin | | a ldo reed 05. | Uncori sunt ros de gelozie. 06. | Lao provocare suficienté as lovi alta persoana, 7 | imi dau scama 3 nu sunt de acord cu ceilalti oameni, mi se vada iritarea, | i | ind musi convine ceva Tass afacere proasta cu viata. | | 10. | Dack cineva | ovese inapoi, Ti. | Cind oamenii ma supara Te-ag | spune ce giindese eu despre ei Uneori ma simt ca un butoi gata | si explodeze.(3 "| Alti oameni par od se pot ) 7" | stipanii intotdeauna. iatii de bataic ceva it majoritatea 1S. Nu pot sa nu ma cert cind coamenii nu sunt de acord cu Ve | Unit dine peictonit ot rod ot sunt prea repe7it 7, | Mi intreb de ce uneori lucrurile | imi tasé-un gust amar. 1a. | Daci trebuie si recurg la violen(é pentru a-mi apira dropturile, 0 fac. | atée de tare inet ajung s’-1 loves ”Am probleme avail coutralez | firea. 2a, | Sunt suspicios fap de persoanel strine prea prietenoase vreodata pe cineva, ri sim ca oam imine pe la spate. ‘Am ameninfat persoane | cunoscute, | 28. | CAnd oamenii sunt deosebit de | amabili cu mine ma intreb | | urmairese ei de fapt. | | 29. | Am devenit aga de ncbun i | (urios) ineat am distrus lucrurile | |) din jurul meu.CHESTIONARUL DE AGRESIVITATE (SCALA) BUSS-PERRY Chestionarul de agresivitate (Aggression Questionnaire / AQ / BPAQ) este un instrument format din 29 de itemi conceput s& misoarc diferitele dimensiuni ale constructiet ostilitate/furie/agresivitate. A fost dezvoltat recent (1992) find 0 adaptare a Inventaru Durkee (BDHI; Buss-Durkee, 1957) Prima versiune (Buss&Perry, 1992) consta din 52 de itemi, unii imprumutati tn integralitate de la Inventaral de Ostilitate Buss-Durkee (BDHI; Buss&Durkee, 1957) iar altii reformulaji mai clar. Matricea de corelatie ale celor 52 de itemi pentru un prim esantion de 406 studenfi de colegiu a fost supusé unei factorialitaji pe.ax’ principala $i rotafie oblici. Aceasti analizli factorial’ inifiald a fost urmatdl de o analiat factorial confirmstorie pe un al doilea si al treilea esantion de stidenti. In primul egantion patru factori rotatori s-au dovedit a fi numarul maxim interpretabil: agresivitatea fizict, agresivitatea verbal, furia si ostilitatea (0 combinajie de resentiment si suspiciune). Acestia au fost reprodusi asupra urmatoarelor dou esantioane, Din lista de 52 de itemi 23 au fost exclusi. Cei 29 rimasi constituie versiunea originala a AQ. ie Ostilitate Buss- AQ a fost conceput pentru a determina cat de agresiv este un individ si cum se poate manifesta accasta agresi Acest chestionar a dovedit c& are niveluri acceptabile de relevant’ si validitate intend. Exist un total de 29 de itemi in scald, cu limite cuprinse de la un minim de 29 la un maxim de 145, un scor mai mare reflecténd mai multdi agresivitate. Avand in vedere c& Bussé&Perry (1992) au interpretat agresivitatea ca fiind constituita din patru subcaracteristici, acest chestionar avand 29 de itemi foloseste un model multidimensional de evaluare cu ajutorul a patru subscale a celor patra componente ale comportamentului agresiv : agresivitatea fizicd, agresivitatea verbal, furie si ostilitate. In acest. mod agresivitatea fizicé si verbald ar reprezenta componentele instrumentale sau motorii, furia ar fi componenta emotional sau afectiva si ostilitatea ar reprezenta componenta cognitiva. Recent aceasta structurd factorialé si distinctia pe subscale a AQ a fost gasitd si la alte esantioane de studenti (Berstein&Gesn,1997; Harris,1995) dar nu si la infractori (Williams, Boyd, Cascardi&Poythtess, 1996). Dezvoltarea acestei scale reprezinti ,rafinarea” cercetirii lui Buss asupra furiei si ostilitigii cu ajutorul BDHI, avand o larg si freeventA ay tate la adulfi. AQ a fost dezvoltat folosind un esantion de studenti de colegiu dar poate fi folositor si pentruadolescenti (Buss&Perry, 1992). Cercettrile cu privire [a esantioane de tineri adulti (Archer, Kilpatrick&eBramwell, 1995; Harris, 1995; Harris, 1996; Russell&Arms, 1995) rata c& subiectii de sex mascul ‘SA obfin§ scoruri mai mari Ia componentele de agresivitate fizici si verbala gi ci solufia de patru factori ofera o structur’ interpretativa rezonabilf Fiecare item din AQ este cotat pe o scara Lickert de Ia 1 (foarte necaracterstic mie) la 5 (foarte coracteristic mic). BPAQ are patru subscale derivate, corespunzitoare celor patru subcarscteristici ale agresivititi Subscala de 9 itemi referitoare Ia agresivi aggression subscale) (temii 1 - 9) misoara componenta instrumnetal- agresivitiii, putand produce un scor eu limite de la 9 Ia 45. Subscala de 5 itemi privind agresivitatea verbal (BPAQ ~ verbal aggression subscale) (itemii 10 — 14) poate prezenta un scor cu limite intre 5 i 25 si masoara componenta instrumental-verbaki a agresivitii Subscala de 7 itemi referitoare Ia furie (BPAQ-anger subscale) (itemii 15 ~ 21) ceare poate produce un scor cu limite de la 7 1a 35 masoari componenta emofionali gi afectivi a furiei ce implic& stépanirea psihologic& si pregatirea pentru agresiune. Subscala privind ostilitatea (BPAQ-hostility subscale) apreciazit sentimentele unui individ de rea-vointa/urd/dugmanie i nedreptate. Proprietitile psihomettice ale subscalelor BPAQ sugereazi o bund relevanit test- retest ( relevania test-retest dupi 9 siptimini = 0.72 pentru ambele subscale) si consistenfé interna ( ex. indicele alfa a Iui Cronbach = 0.77 pentru ostilitate si respectiv 0.83 pentru frie). BPAQ este 0 metoda de masurare a agresivitatii prin propria relatare, Bryant si Smith au_propus 0 versiune imbundtafiti de patru factori si 12 itemi cu calititi psihometrice superioare. De asemenea Williams, Boyd, Cascardi si Poythress au gisit 0 Structura factorialé diferité printre definuti decét cea gisita in mod obignuit printre noninfractori Furia si agresivitatea sunt prezumati a fi doi precursori ai violenfei (Buss&Perry, 1992; Wang, 1998). Desi unii autori folosesc termenii interganjabil, violenja este de obicei definita in termeni legali (,folosirea ilegala a ameningirii sau fortei impotriva persoanei”, Strasburg, 1978) pe cénd agresivitatea este definit& in mod tipic in termeni psihologici. De exemplu Olweus (1973) a definit agresiunea ca ,,un act sau comportament ‘care implica sau poate si implice si/sau prin extindere poate fi considerata ca tintind spre impunerea unci jigniri sau unui disconfor”. Mai simply, agresivitatea este intentie iar violenta poate fi consecinfa intentiei agresive. Studiile au arftat c& AQ evalueazi mai mult anumite aspecte ale furiei cum ar fi furia ca trisdturs sau furia ca extemnalizarea decét alte elemente cum ar fi furia ca internalizare sau faria ca stare. Termenii de furie(suptrare), ostilitate si agresivitate sunt deseori folositi interschimbabil, Oricum si alfi cercetatori considera ci ostilitatea, furia si agresivitatea pot reprezenta componentele cognitiva, afectiva si comportamentald ale aceleiasi nsconstrucfii multidimensionale (Barefoot, 1992; Buss&ePerry, 1992). Astfel, construetia ar putea consta in trei dimensiuni de baza: a) afectiva, format: din em detesta, de a fi refractar); 'b) cognitiva, constind in principal din ganduri negative despre natura umand, resentiment (ciuda, sild) sau nefneredere cinict; ©) comportamentala, definiti de variate forme de agresivitate ca agresi sau verbala, Toti acesti factori par sa fie legafi unul de altul, variind in intensitate, frecventa si durata. privire in literaturd rata cd exist niste probleme asociate acestei construcfii, rezultnd anumite confuzii in cauzi. Unele studi nu au luat in considerare natura multidimensional a constructiei, gisind diferite instramente de evaluare 4 diverselor componente ca gi cum ar fi fost masuri echivalente. In alte studi au fost utilizate instrumente cu relevanta si Validitate indoielnica (Barefoot&Lipkus, 1994). Chestionarul de agresivitate (AQ; Buss&Perry, 1992) nu prezinta nici una din problemele expuse anterior. Din contra, acest instrument evalueazd mai multe componente ale constructiei: furia, agresivitatea verbali, agresivitatea fizic& si ostilitatea, si dovedeste standarde psihometrice adecvate la subiectii vorbitori de englezi (Buss&Perry, 1992; Harris, 1995, 197). e ca furia/supararea sau respingerea (starea de a te fizict uu cu musurarea Corespunziitor standardelor psihometrice ale AQ rezultatele, au ardtat o relevant’ test-retest adecvati gio consistenfa interna atat pentru chestionarul general AQ cat si pentru subscale (Buss&Perry, 1992; Harris, 1995, 1997). Consistenta interna a celor patru factori si scorul total se situeazi intte .72 si .89. Cat priveste relevanta test-retest analizele au relevat un grup de indict cu limite intre .72 si 80 (Ando et al., 1999; Buss&Perry, 1992). Corelatia intre AQ si propunerile pereche de agresivitate au aratat de asemenea Valori in jurul 2 40 constituind 0 bazi pentru validitatea constructiei Buss&Perry, 1992). Cele mai multe rezultate objinute cu AQ sunt bazate pe esantioane vorbitoare de englezi dar nu au existat prea multe studii care s& evalueze proprietiile psihometrice ale AQ in fir unde se vorbese alte limb. Un studiu efectuat in Spania in 2002 a conchis c& structura factorial® gisita la un esantion spaniol aproape coincide cu structurile conceptuale si empirice sugerate de studiul lui Buss si Perry (1992). Oricum existt niste discrepanfe cu privire la itemii inclusi in diferiji factori, Componentele comportamentale nu variazi prea mult la esantioanele vorbitoare de spaniol& fata de cele vorbitoare de englez8, desi se poate observa la esantionul spaniol 0 scidere a numarului de elemente Ia agresivitatea fizicd si © crestere a itemilor reprezentand agresivitatea verbal. In contrast exista niste diferenje fntre cele doud esantioane Ia analiza componentelor cognitive si emotionale. La esantionul spaniol se observa aparifia unei subscale de furie cu resentiment (similar subscalei de furie) si o subscali format’ numai din elementele suspiciunit (similar cu subscala de ostlitate). Accasta sugereazii cl aspectele asociate cu resentimentul de catre populaia spaniol& au un confinut emotiv ridicat, pe end aspectele legate de suspiciune sau. neinerederea in alfi rman in componenta cognitiva.Corelafia intre agresivitatea fiziea si cea verbala era de asteptat peritiu ed se consideri ci améndoi factori sunt diferifi dar complementari ca aspecte ale comportamentului instrumental. Nu este de surprinzator ca aceste elemente au aritat © corelatie scazut& cu factorul cognitiv al suspiciunii. S-au glsit de asemenea corelatii modeste intre suibscala de furie cu resentiment gi celelalte trei componente (agresivitate verbalé, agresivitate fizict si suspiciune) desi intensitatea relatici dintre subscalele de agresivitate fizich si verbal a fost mai scdzuti decat aceea gisité in legituri cu componenta de ostilitate din studiul original. in acest caz,itemii referitori la un factor cognitiv ca resentimentul au fost inclusi in subscala de furie cu resentiment, cea ce explica in parte de ce aceasta subscala prezint cea mai mare corelajie cu subscale de suspiciune. Cu alte cuvinte, chiar daca furia poate fi un preludiu al agresivitaqii, eum au sugerat Buss&Perry (1992), se pare c& ea joaci un rol tot mai important in prezenta gi durata gindurilor asociate cu suspiciunea asupra motivelor altor indivizi. Diferenfele de sex gisite sunt de asemenea interesante si conduc la ideea cd scalele individuale ofer4 mai multe informafii detaliate deeat scorul total. Barbatii au fost mai agresivi fizic si verbal decét femeile, ca si in studiul lui Buss si Perry (1992) dar contrariu celor asteptate femeile au ardtat scoruri mai mari decat barbatii fn subscala de furie cu resentiment. Aceste date ar sugera ci unele femei spaniole devin mai furioase deed unii barbati spanioli dar femeile isi inhiba exprimarea acestei furii prin agresivitate ostila, Conform lui Brody (1985) se crede c regulile de manifestare si presiunile sociale supra birbatilor i femeilor sunt divergente in aria furiei. Astfel, desi birbaii de obicei {si inhibi exprimarea celor mai multe emofi, femeile igi inhiba selectiv exprimarea unor cemofii inacceptabile social, cum este furia — Atat scorul total edt si subscalele individuele arati diferite corela iisurltori ale ostlitatii,faret i agresivitii cu alte Bibliografie: ~ Chestionarul de agresivitate — Andreson, C.A.&Dill, K.E., Jocurile vidoe si géndurile, sentimentele si comportamentele agresive, in laborator si tn viafi, Juralul de Personalitate si Psihologie Social’, 2000, pag.452-459. = Chestionarul de agresivitate: un studiu de validitate asupra unor esantioane de studenti, Jumalul Spaniol de Psihologie, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Psihologie, nr.1/2002, pag.45-53. - P.MDiamond, E.W.Wang, J,Buffington-Vollum, Structura factoriala a Chestionarului de agresivitate Buss-Perry la prizonierii bolnavi mintali, Comportamentul si justitia criminals, 2005,