IMPACTUL RISCURIL OR SI HAZARDELOR ASUPRA ACTIVITAT ILOR TURISTICE

SUPORT CURS

Risc

Hazard

Vulnerabilitate

expresia rezultatelor unor fenomene ex treme

Probabilitatea aparitiei unei / unor pagube si a consecintelor probabile ca urmare a aunui
eveniment

Functie de nivelul asteptat al pierderilorin cazul producerii evenimentului

Riscul nu poate fi definit in lipsa omului (a comunita tii umane)

Perceptia subiectiva asupra unei realitati probabile (Armas, 20..)

az-zahar

neprevazut

Posibilitatea de aparitie sau producere a unui eveniment cu efecte devastatoare intr-un anumit timp
si intr-un anumit spatiu

fenomene cu mare potential de risc (lit. amer)

implica grade diferite de periculozitate

Hazardul este o amenintare si nu evenimentul in sine

vulnerare
a rani

mediul fragil vulnerabilitate mare

masura in care un sistem expus unui hazard poate fi afectat

disfunctionalitati potentiale interne
 n functie de capacitatea sistemului de a reactiona la modificarea conditiilor de mediu
ex tern si intern
 functie a intensitatii evenimentu lui
 in lipsa capacitatii de adaptare, va depinde senzitivitatea la schimbari de mediu
 singura variabila la care omenirea are acces direct, fiind cheia reducerii riscului
 cuantificare:pondere a pagubelor probabile (posibile) in cazul unui hazard
 relatia dintre magnitudine / intensitate pagube

Senzitivitatea

gradul n care se induc schimbari n atributele interne ale unui sistem, din cauza unor transformari ale
parametrilor externi

ex presia rezistentei pe care acesta o opune la schimbare

senzitvitate ridicata + adaptabilitate (flexibilitate slaba):

= iesirea din starea de echilibru
= reorganizarea sistemului la un alt nivel
Susceptibilitatea

predispozitie pentru anumite mecanisme specifice de

reorganizare interna, n functie de conditiile initiale ale sistemului

reprez. un nivel de stabilitate sau instabilitate a mediului

evalueaza printr-o prognoza asupra spatiului (Guzzeti et al., 2006)

vulnerabilitatea = gradul de susceptibilitate pe care acesta l prezinta fata de manifestarea anumitor procese
Elemente de risc

Oameni

Cladiri

Terenuri

Infrastructura

Servicii
Dezastru

Evenimentul ce implica riscul s-a produs

Incapacitate a societatii de a se adapta imediat

Disfunctionalitate grava la nivelul societatii
Catastrof

Disfunctionalitate grava la nivelul societatii

RISC

unde,

Refacerea necesita ajutor ex tern

R=H*E*V

R = RISC
H = HAZARD
E = ELEMENTE D E RISC
V = VULNER ABILIT ATE

CLASIFICAR EA RISCURILOR
CRITERII
1. Origine
1. Geologice
1. Tectonice
1. Miscari disjunctive
2. Miscari epirogenetice
3. Miscari seismice
4. Miscari vulcanice
5. Miscari de subductie
2. Litogene
1. Dizolvari
2. Disolutii
3. Mecanice
4. Sedimentari rapide
2.

Geomorfologice
1. Procese gravitationale
2. Procese fluviale
3. Procese glaciale si crionivale
4. Procese mecanice
5. Procese climatice
6. Procese maritime
3. a. hidrice
I.
extreme
I.
Inundatii
II.
viituri
III.
Seceta hidrologica
II.
Stationare
I.
Excesul de umiditate
II.
Curgeri noroioase
3.b. hidrodinamice
1. Valuri
2. Maree
3. Curenti
4. Oscilatia nivelului marii, oceanului
5. Iceberguri
6. Avalanse
4.. Fenomene de risc meteorologic
I.
Descarcari electrice
II.
Caderi de grindina,
III.
vanturi puternice (cumulonimbus)
IV.
Trombe, tornade
V.
Cicloni tropicali
VI.
Bruma, chiciura, poleiul, inghetul, ceata, viscolul
VII.
seceta

Alte criterii:
1. frecventa
2. mod de manifestare
1. violent
2. progresiv
3. lent
3. pagube produse
4. grad de vulnerabilitate
Dupa marimea impactului

Gigacatastrofa: explozii vulcanice

Megacatastrofa: seisme, eruptii

Mezocatastrofa:

Catastrofa

Fenomene localizate pe versanti

Dupa gradul de vulnerabilitate

Mica

Medie

Mare
IDNDR: grd vulnerabilitate = 0 100% victime si pagube
Dupa ex tindere

Zonale

Regionala

locala

Clasificarea multidimensionala a riscurilor:variabile

localizare

Precisa, difuza aleatorie

Intindere

Locala regionala zonala mondiala

Imprejurare

Ciclica, complexa, aleatorie

declansare

Lenta progresiva, brusca

durata

Scurta mijlocie lunga

Reversibilitate

Puternica slaba

Impact uman

Slab, mijlociu, puternic

Impact economic

Slab, mijlociu, puternic

Impact socio - cultural

Slab, mediu puternic

Grad de control individual

Slab, puternic

Grad de percepere

Slab mediu, puternic

Evolutia perceperii

Supraevaluata, subevaluata

vulnerabilitae

Slaba, puternica

Evolutia vulnerabilitatii

In crestere, in scadere

previziune

Da, nu, partial

prevenire

Da nu partial

Dauphine, 2001

RISC TURIST IC
FENOMEN cu potenial distructiv ce poate afecta turismul
asupra:
- resurselor turistice (a fondului atractiv),
- infrastructurii
- turistilor
- rentabilitii turismului
Categorii de risc
 Riscul

SLAB

MOD ERAT

INSEMNAT

MAR E

IMIN ENT
HAZARD
CARACTERISTICI
LOCALIZARE
INTENSIT ATE (MAGNITUDINE)
FRECVENT A
PROBABILIT ATE DE MANIFESTAR E
DACA fenomenul SE MANIF EST A IN LIMIT E D E TOLERANTA RESURSA

depinde de conditiIle:
naturale si
socio economice ale comunitatii
Clasificarea hazardelor
criterii si tipuri
criterii:






modul de formare (genez)

durata de manifestare
arealul afectat
numrul victimelor posibile
complexitatea fenomenelor

.
Criteriu

Tipul hazardului

Geneza
Suprafata
afectata

Mrimea
efectelor

Naturale: - endogene
- ex ogene
Antropice
- Globale, sistemice;
- Globale cu efecte regionale
- Regionale
- Locale si punctuale
Cu efecte reduse
Cu efecte severe
Dezastre, catastrofe

1. n functie de genez
 A. Hazarde naturale endogene
 eruptiile vulcanice
 cutremurele
 Hazarde naturlale exogene
 - hazarde climatice (tornade, furtuni, fulgere, grindin, polei, secet etc)
 - hazarde geomorfologice (eroziune, deplasri de teren, avalanse)
 - hazarde hidrologice (inundatiile, viiturile avalanse)
 - hazarde oceanografice (ridicarea nivelului oceanului planetar)
 - hazarde biologice (epidemii, invazii de insecte si roztoare)
 - hazarde biofizice (fo cul)
 - hazarde astrofizice (cderea meteoritilor)
B. Hazardele antropice ~
Accidente
 Industrie
 Agricultur
 Transporturi
 Rzboaie
 Dezastrele tehnologice reglementari legislative
 materialele chimice, radioactive
 poluarea cu metale grele - accidente tehnologice:prabusiri ale galeriilor de min, alunecri,
lichefieri ale haldelor de steril, ruperi ale iazurilor de decantare
2. n functie de suprafata afectat


Hazarde globale, sistemice,

 tendinta de nclzire a climei din cauza efectului de ser artificial
 reducerea stratului de ozon,
 tendinta de crestere a nivelului Oceanului Planetar

Hazarde globale cu efecte regionale devin globale prin cumulare

 desertificarea
 eroziunea solurilor

Hazarde regionale care afecteaz suprafee ntinse pe continente, oceane

 furtunile
 poluarea apei, aerului si solului

Hazarde locale punctuale efecte deosebit de puternice

 alunecrile de teren
 eruptiile vulcanice
 cutremurele
3. n functie de mrimea efectelor (numr de persoane afectate, pagube economice, distrugeri ale mediului)
 reduse, care produc
 pagube mici ce pot fi remediate prin forte locale
 severe, care produc
 perturbri ale functionrii societtii,
 pagube importante
 rniri de persoane ce necesit interventia formatiunilor de protectie civil
 Dezastre, catastrofe, care produc
 ntreruperea sau perturbarea grav a functionrii societtii
 genereaz victime omenesti
 mari pagube materiale si distrugeri ale mediului.
 depsesc capacitatea societtii de a reactiona eficient
 necesare in terventii, ajutoare pe plan national si international


Tip dezastru

Persoane decedate

Persoane afectate

Pagube materiale

Cutremur 1977

1641

396300

Inundatii 1975

1.000.000

inundatii 2005

76

14670

5975202 mii lei

Temperaturi ex treme

27

Clasificarea hazardului (pentru turism)

Climatic
(Atmosferic si
hidrologic)

Terestru

Cicloni

Biologic

Uman

Seismic

Epidemi umane

Accidente
industriale

Tornade

Tsunami

Epidemii

Accidente de
trafic

Furtuni

a;lunecari si
prabusiri
avalanse

Epidemii
animale

Terorism crime

Averse si
inundatii
Geruri si
avalanse

vulcani

foc

economice

(geoglogic si
geogmorfologic)

eroziuni

Conflicte politice
Modificat dupa Granger, k, 2000, adaptat de Fotiou, S

n contex tul relaiilor cu mediul, omul se regsete n sintagmele:

activitatea uman
vulnerabilitatea teritoriului
Omul = dubla calitate
declansator si potentator al fenomenlor de risc
poate minimiza sau ameliora efectele riscurilor
OMUL:
Activitatea umana: = aciunea specific la nivelul societatii ce implica consum, modificare de resurse si energie
preluate si cedate mediului inconjurator

vntoare,

punat,

agricultur,

despdurire,

utilizarea resurselor naturale

lucrrile inginereti
Activitatea turistica
= poate fi rezumat spre ex . n termenii

Vanatoare

Pescuit

Tracking
Turism de sanatate
schi

Relaiile intre Mediul i Om

mediu

Resurse
nat si antropice

Activitatea
um ana (turistica)

Vulnerabilitatea
teritoriului

IMPACT

Hazarde
naturale si
antropice

RISC

Vulnerabilitatea
teritoriului
 complexul tuturor lucrurilor care ex ist ca rezultat al interveniilor umane
 direct sau indirect senzitive la pagubele materiale
 populaia,
 cldirile
 Structurile
 infrastructurile,
 activitatea economic,
 organizarea social
 programe de dezvoltare
1. Mediul Geomorfolo gic : pasiv n relaie cu Omul (activ).
O resurs poate fi alterat sau distrus de activitatea uman
2. Hazardele n relaie cu Vulnerabilitatea Teritoriului:
 Mediul : activ n relaie cu Omul (pasiv).
 un hazard poate altera sau distruge cteva cldiri sau infrastructuri



IMPACT = efectele, activitii umane asupra unei resurse de mediu

RISC = consecinele hazardelor asupra unei localizri a vuln erabilitii teritoriului

CLASIFICAR EA ACTIVITAT ILOR TURIST ICE

1.

Mobilitate
1. turism de sejur
2. Itinerant
3. de tranzit
4. Drumetie
5. Excursie
2. Sezonalitate
1. turism de vara
2. Turism de iarna
3. Turism de circumstanta
4. Turism de cunoastere
3. Motivatie
1. Turism de croazier
2. Turism sportiv
1. pescuitul sportiv
2. vanatoarea sportiva
3. sporturi nautice
3. Turism de aventur
1. Schi
2. Cicloturism
3. Clrie
4. Scufundri
5. Rafting
6. Surfing
7. Speoturism
8. Alpinism
9. Crri
10. deltaplan
4. Turism balnear
1. Recreativ
2. tratament balnear
4. Forme si tipuri de turism
1. Turism cultural
2. Rural / agroturism
3. Turism medical / de sanatate
4. Turism vitivinicol
5. Turism stiintific
6. Turism de reuniuni
7. Turism de eveniment
8. Turism de afaceri
9. Turism social
10. Turism cinegetic
11. pelerinaj
12. Ecoturism
1. birdwatching
2. foto-safari
5. caracteristicile social-economice
1. Turism de masa
2. Individual
3. particular
6. Turism alternativ
7. Destinaie
7. Litoral
8. Mountan
9. staiuni balneoclimaterice

RAPORTURILE R ISC / VULNERABILITATE / HAZARD TURIST / TUR ISM

succesiunea manifestrilor unui eveniment ex treme sau a unui hazard calificat ca dezastru
HAZARD
- in faza initial
RISC
- relatie cu societatea uman
IMPACTUL cu societatea sau, uneori l - faza de apogeu a unui fenomen ex trem
FAZA POST-IMPACT
- faza finala

HAZARD

RISC

AMENINTARE

IMPACT /
DEZASTRU

FAZA
POST - IMPACT

raporturile dintre hazard si risc





riscul include probabilitatea ca un anume hazard s

se produc
hazard ~ cauza
risc~ consecinta

hazardul (cauza) reprezint o amenintare potential

pentru societatea uman si valorile ei
riscul (efectul) este probabilitatea ca un anumit hazard s
se produc

comunitatea
vulnerabila

dezastru
risc

hazard

Dezastru cel puin 10 decese sau 50 de persoane rnite

i pierderi materiale de peste un milion de $
(Blteanu i erban (2005)
hazardele naturale afecteaz
infrastructura
bunurile turitilor
direct turitii
panic
evacuare
vtmri corporale
pierderi de viei omeneti
totalitatea relaiilor dintr-un anumit contex t social n combinaie cu forele mediului, produc un dezastru

Hazardul
natural

dezastru

Caracteristici
ale
elementelor
de risc

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

regiune
perioad cu activitate turistic intens
tipul de activiti recreative (desfurate n zone de risc)
tabere de corturi
alte adposturi (improvizate)
gradul de vulnerabilitate al unei regiuni
infrastructur deficitar, defectuos realizat
grad sczut de rezisten
1. baraje care cedeaz la suprasolicitare
lipsa unor sisteme eficiente de avertizare
lipsa mijloacelor de evacuare rapid
lipsa de personal calificat pentru acordarea primului ajutor
cldiri, campinguri tabere de corturi amplasate n locuri neadecvate (terenuri inundabile, locuri expuse la
avalane )
construcii care nu respect normele de protecie antiseismic

organismul uman i mediu

Factorii naturali

induc stare de confort,

stres

Factorii naturali de risc

induc intodeauna stare se stres
Stress
= orice rspuns al organismului consecutiv oricrei cerine sau solicitri
exercitate asupra
organismului H Selye ,80
= o stare de tensiune acut a organismului, obligat s-i mobilizeze mijloacele de aprare spre a face fa
unei situaii amenintoare
factori fizici
variaii ex treme de temperatur
radiaie solar intens
vant puternic
umiditate mare
zgomot
Aciunea factorilor naturali:

limitativ
adaptativ
declanatoare (stimulativ)

psihici
suprasolicitare nervoas
traume psihice
ocuri emoionale

PROCESE SI F ENOMEN E DE HAZARD, RISCURILE

SI TURISTUL / TUR ISMUL
Ionizarea:
Cauzele ionizarii pozitive:
factori cosmici (radiaia cosmic i solar)
substane radioactive din roci i din ap
pulverizarea i dispersia picturilor de ap
cderi de ap (cascade) sau valurilor mrii
combustii naturale sau artificiale,
fenomene de poluare atmosferic
fenomene naturale
vnturile de tip foehn
Efecte:

diverse tulburri

efecte ex citante

stri de ru inex plicabile

ru de munte,

sindrom de asfixiere, grea,

poziti va
vom,

scderea tensiunii arteriale,

pierderea cunotinei iritabilitate crescut

pierderea puterii de concentrare

apatie
Rager (1975), Olivereau, citat de E. Teodoreanu (2002)

Ionizarea aerului

Cauzele ionizarii negative (O+)

disocierea moleculelor de aer si apa
altitudine
Efecte:

aciune favorabil
aciune stimulatoare asupra mijloacelor de aprare a organismului
regleaz funciile fizio logice
metabolismul
tensiunea arterial
stimuleaz funciile intelectuale
crete stabilitatea nivelului globulelor roii
scade aciditatea mediului intern, ridicnd pH-ul
efect calmant asupra sistemului nervos central

Diox idul de carbon (C0 2)

ex citant natural al centrului respirator = reglatorul principal al ritmului respiraie
Emanatii antropice:
poluare
efect de sera
Instalatii de incalzire neadecvate
Emanaii naturale de CO2
scoara terestr
manifestri postvulcanice
mofete tratament balnear(circulaiei sangvina)
atentie copiii !!
peteri

negati va

efecte:
3% (100 X valoarea normala )
respiraia se accelereaz si mai profund
4%
reacii neplcute ca senzaie de constricie toracic
dureri de cap
agitaie psihic
tahicardie
hipertensiune arterial
vrsturi
lein
8 -10%
pierderea cunotinei deces
20%
provoac moartea n minute
paralizia centrului nervos respirator
Azotul (N2)
1. Scufundri la mare adncime

embolia gazoase boala de decompresiune

revenirea foarte rapid

degajare brusca la nivelul esuturilor

nedizolvarea in snge

curgerea sngelui din nas

paralizii ale membrelor inferioare

moartea prin infarct cardiac sau pulmonar

2. Scufundari la adncime indelungate

narcoza hiperbaric (beia adncurilor)

aciunea narcotice a azotului

stare de euforie

tulburri senzoriale i de memorie

dezorientare,

lipsa de coordonare a micrilor

incapacitate de a reveni la suprafa

Radiaia solar = radiatia electromagnetica emisa de Soare
:

radiaii infraroii
luminoase
ultraviolete

Variaza cu:
altitudinea
anotimpul
zpada
gradul de ex punere
pigmentarea pielii
deficiene genetice

750 1 000 000nm (1mm)

400 700 nm
100 400nm

FOTOSENSIBILITATEA :
aciunea medicamentelor

Efecte generale:

insolaie
mbtrnirea pielii
fotodermatoze
cancerului de piele
Radiaiile in fraroii
pielea nclzire i nroire
ochii
leziuni pe retin sau cataract
temperatura corpului
ex ces produce transpiraie
insolaie
oc termic
Radiaia solar luminoas
stimuleaz glandele cu secreie intern
efect pozitiv
asupra strii generale a organismului
produce bun dispoziie
Radiaiile ultraviolete (UV)
Efecte asupra pielii
nroirea bronzare usturime descuamare
asupra prului
deschiderea la culoare
albire deteriorarea firului
asupra ploapelor
umflare, conjunctivit
asupra corpului
intensificarea metabolismului creterea secreiei gastrice hipertiroidism
aciunea antirahitic
sinteza vitaminei D n organism
activitatea circulaiei
formarea globulelor roii i albe
mresc rezistena la rceal
la boli infecioase
Cura heliomarin
Insolaia

= cota parte din efectele pozitive ale radiaiei UV

arsuri ale pielii, ale ochilor - keratit solar

simptome provocate de creterea temperaturii n centrii nervoi
febra
puls accelerat
dureri de cap si de abdomen
vertijuri
greuri
vrsturi
orbire temporar
recuperarea complet n cteva ore

Fotodermatozele

Fotosensibilitate

n cazul activitilor turistice:

ex cursii n ri tropicale
cura helio-marin
schi

Umiditatea atmosferic

fotoprotecia necesar
vestimentaie
produse protectoare

umezeal relativ a aerului ~ 60%

conductivitate mare a apei

stare de confort hidric

80% stare disconfort
50% stare disconfort

umiditatea ridicat a aerului umezirea hainelor

dezvoltarea microorganismelor i a paraziilor
Ceata
suspensia n ptura troposferic inferioar a unor picturi mici de ap, cristale fine de gheat sau mix te
- micsoreaz vizibilitatea orizontal ( 2 m) sub 1 km
T: -5C...+5C
V: vntului de 1-3 m/s
noaptea
dimineata
toamna
iarna
ceata vizibilitate = accidente
sosele
aeroporturi
artere navigabile
trasee turistice
Vizibilitate sub 50 m = factor de risc
Activitate turistica:
drumetie montana in golul alpin

Vreme cald i uscat si canicula

pierderea de ap prin transpiraie

RATACIR E
IZOLARE
ACCIDENTE
HIPOT ERMIE

rcorirea suprafeei corpului

epuizarea rezervelor de ap

DESHIDRAT AREA:
- uoar (se pierde 3-5% din greutate)
- moderat (6-9%)
sever (peste 10%)
modificarea nivelul de Na i K ritmul cardiac
Efecte ale deshidratrii:
uscciunea gurii
dureri de cap/de rinichi
oboseal, stare de letargie, confuzie
respiraie accelerat
puls accelerat (100 bti / min)
vertij
rcirea ex tremitilor
ochii uscai, nfundai n orbite
nvineirea buzelor
scderea tensiunii arteriale

crampe musculare
spitalizare
Praful
Particulele solide din aer
pulberi
particule necoezive
produi de ardere (cenu, funingine)
activiti industriale (ex . ciment)
particule natur organic (polen, spori, microrganisme (virusuri, bacterii, ciuperci microscopice etc)
particule se sedimenteaza
se difuzeaza
pulberi n aerul inspirat
simple erodri
procese inflamatorii
mbolnviri grave (pneumoconioze)
La nivelul pielii
aciune iritant
reacii inflamatorii (acnee, piodermite)
reduc capacitatea de termoreglare
Alergeni
= substante care patrund in organism si provoaca reactii anormale
Polenul
puful plopilor
penele, firele de pr din blana animalelor
antibiotice seruri, anestezice locale
Microorganismele
Bolile aerogene gripa, pojarul, rubeola
Bolile infecioase digestive
Ex ceptie: spatiul montan aer liber can reduse de pulberi in atmosfer
categorii de alergeni:
pneumoalergenii
trofalergenii
Alergia = reacie anormal i specific a unui organism la contactul cu o substan strin (alergen)
o sensibilizare la substana respectiv
predispunere genetica
turitii vin n contact cu diferii alergeni ntr-un mediu nefamiliar
manifestri variate: astm, dermatit, rinit alergic
ocul anafilactic
- insuficien circulatorie sever provocat de o alergie grav fa de o substan
- alimente
- medicamente
- anestezice locale
- nepturi de viespi sau albine
Declanare: min 1 h
intens senzaie de ru,
frisoane, transpiraii
paloare urmat de nroire difuz
erupie (urticarie)

jen respiratorie
cdere de tensiune
pulsul devine imperceptibil
crize de astm
CIRCULAIA AT MOSF ERIC
= perturbaii atmosferice intense
- fronturi atmosferice
- ciclonii i anticiclonii
Efecte:
- sensibilitate neurovegetativaccentuat
- capacitate de reacie fiziologic limitat
- bolnavi de astm, boli cardiovasculare, afeciuni reumatice
Vntul

- accentueaza senzaia de cldur sau de frig

- accentueaza convecia
- rol pozitiv
- rol negativ

Vntul puternic
- inutilizarea instalaiilor pe cablu
- teleferic
- telecabin
Vntul
- accentueaza senzaia de cldur sau de frig
- accentueaza convecia
- rol pozitiv
- rol negativ
Vntul puternic
- inutilizarea instalaiilor pe cablu
- teleferic
- telecabin
Vntul n condiii de vreme cald i uscat
- propagarea rapid a incendiilo r de vegetaie
- afecteaza
case de vacan, infrastructura
staiuni de odihn
- determina evacuarea rapid a turitilor
Riscuri
-

foarte mari

- n cazul schimbrii brute a direciei vntului

dirijarea focului spre arii din afara pericolului
blocarea retragerii turitilor din faa focului
deplasarea n main periculoas

Vnturi puternice
- creterea cantitiide praf din atmosfer
- furtunile de nisip sau de praf (efecte si in regiuni indepartate)
Romania 18 apr 2012
Cauze

practici agricole necorespunztoare

regiuni predispuse la deertificare

Vnturile ce provoac furtuni de praf sau nisip poart denumiri locale

Simunul (simoom)
= vnt puternic, uscat, care afecteaz rile sahariene
sufoca oamenii i animalele
ridic temperatura corpului, - oc termic
Hamsinul
= vnt uscat i fierbinte
= dinspre Sahara
Haboobul
= vnt puternic nsoit de descrcri electrice
-

transport mari cantiti de nisip sau praf care nain teaz ca un zid (nlimi de 1000 m)

Harmattanul - vestul Africii

Samalul n Irak i zona Golfului Persic
Furtunile de praf
- reduc vizibilitatea
- afecteazactivitatea din aeroporturi
- circulaia pe osele
- efect mecanic direct, inclusiv prin deplasarea dunelor
- creaz disconfort
- ntrerup toate activitile turistice n aer liber
- efecte negative asupra striide sntate
- cantitii mari de particule n aerul inspirat
-dureri n gt
- crize de astm
- probleme oculare
- transporta poluanilor, viruilor i fungilor patogeni
Furtunile de praf ample
deertificare
creterea presiunii antropice
inclzirea climatic global
Rul de altitudine
Presiunea atmosferic = exercitat de atmosfer asupra organismelor aflate la suprafaa Terrei, contrabalansat de
presiunea egal sub care se gsesc gazele din inte riorul corpului


U.m.




variaza:
 altitudinea







mm Hg coloan de mercur
mb
Pa (pascali)

0m
la 1000 m
la 2000 m
la 5000 m
la 8000 m

760 mmHg
674 mm Hg
596 mmHg
405
267 mmHg

circulaia maselor de aer

 presiunea atmosferic sczut - o nrutire a vremii

persoane meteosensibile, scderea presiunii provoac tulburri (dureri reumatice, somnolen,

migrene)

Rul de altitudine
 Cu 15% mai mic la 3000 m
 cu 25% la 5000 m (Alexandrescu, 1988)
 ascensiuni pe munte, persoanele cu o bun stare de sntate
 nu prezint tulburri
 ~ alt 3000 m: modificari fiziologice, respiratorii i circulatorii
 alt = 3000 - 6000 m
 n fc de starea vremii
 valorile variabile n timp ale p. atm.
 ritmul de ascensiune
 dozarea efortului
apariia rului de munte
= ru de altitudine
= stres hipox ic
= boal de ascensiune


Alpi, Caucaz, Ararat, Anzi, Himalaya, Kenya, Kilimanjaro.

Se manifest
 dureri de cap (de la uoare pn la severe, cu senzaia c i pocnesc tmplele),
 oboseal sau slbiciune,
 ameeli,
 senzaie de plutire,
 perturbri ale somnului (perioade de insomnie alternnd cu comaruri),
 greuri, vrsturi,
 incapacita te de a efectua micri,
 apatie,
 senzaie de frig interior,
 scderea capacitii de gndire - genera decizii greite
 dificulti de orientare, uneori cu consecine dramatice.

n form grav
 edem pulmonar ex ces de lichid n plmni
 simptome:
 dificulti la mers
 senzaia de contracie a toracelui
 tuse din piept
 oboseal/slbiciune ex trem
 puls accelerat (90-100 b / min n repaus)
 cianoza extremitilor
 febr
 confuzie
 colaps, com
in form fatal
 edemul cerebral ex ces de lichid acumulat in creier
 stri de confuzie
 beie de altitudine (mers legnat, czturi)
 dificulti de vorbire
 halucinaii
 pierderea cunotinei

\Termoreglarea: termoliza si termogeneza



radiatia 60 %
 depinde de t (mediu si corp)
 echipament (grosime si densitate)

evaporarea 25 %
 vapori,
 respiratie
 transpiratie

convectia 15 %
 consecinta incalzirii aerului pe 1-2 mm
depinde de:
 S corporala ex pusa
 V vantului
 t (mediu si corp)
 echipament (grosime si densitate)

conductibilitatea %

Confort termic
 zona neutra
Stres bioclimatic
Indici
 Temperatura - umiditate
 Indicele Missenard
 Indicele Thom
 Indicele de stres bioclimatic




Valurile de frig
 Termogenez = creterea ratei metabolice
 ficatul
 musculatura
 esutul adipos
 organismul insuficient protejat:
 frisoane = fenomen reflex de contractare a musculaturii striate
 creterea produciei de cldur
 vasoconstricie periferic
 reducerea transpiraiei
 contracia muchilor
 stimularea secreiei glandei tiroide i a suprarenalelor
 reduceri ale numrului de fagocite
 fenomene de imunosupresie
 alterari ale mucoasei respiratorie
 mbolnviri ale aparatului respirator
 frigul este o agresiune direct pentru epiderm
 ncetinire a circulaiei n capilarele dermei
 uscarea pielii
 prurit
 crparea buzelor


fenomenul de hipotermie = scaderea temp interne a corpului

 t C foarte sczute
 mbrcminte neadecvata
 accidente
 cdere n ap foarte rece
 rtcire pe timp de viscol
 oboseala
 imobilizare voluntara sau involuntara
 deces

Simptome
 tremuratul - prin contracii musculare rapide
 t.i.o. 35 tremuratul nceteaz
 meninerea cldurii n organele vitale (creier, inim, plmni)
 blocheaz circulaia n membre
 ameeala i dezorientarea
 pulsul devine lent, intermitent i slab
 vasele de snge se dilat i apare o senzaie de cldur,
 stare de incontien
 stop cardiac

degerturi - determin necroza esuturilor afectate

 Forma uoar
 Forme mai avansate
 Forme foarte avansate - cangren

Viscolul
 transport de zpad deasupra suprafeei pmntului provocat de vnt puternic i turbulent, nsoit sau nu de
ninsoare


interaciunea a dou mase de aer cu caracteristici fizice diferite

Romnia: advecia maselor de aer polar sau arctic care interacioneaz cu aerul mai cald, umed, mediteranean (n
special cicloni mediteraneeni)


viscolul = fenomen de risc n urmtoarele situaii:

 - vnturi cu viteze mari i ninsori deosebit de abundente n plin sezon de iarn
 - viscole foarte timpurii sau foarte trzii n ex trasezon
 turitii nu sunt pregtii pentru astfel de situaii
 risc ridicat: munii nali
- turitii fr echipament adecvat
- pe trasee de var care devin impracticabile





Cantitatea mare de zpad

intensificrile de vnt
troienirea zpezii
 Consecine:
 ntreruperea circulaiei rutiere i feroviare
 mpiedic funcionarea instalaiilor pe cablu,
 turitii izolai n cabanele montane
 distrugerea acoperiurilor
 ruperea cablurilor electrice i telefonice
 hipotermie
 degerturi grave
 decese

VALURILE DE CLDUR
 Termoliza - vasodilataie periferic si transpiraie
 Transpiraia ex cesiv
 spolierea organismului de unele elemente (Na, K N)
 pierderea masiv de ap - concentrarea sngelui
 Cldura induce reducerea secreiei gastrice
Consumul de alcool - congestie cerebral


reacii de intoleran:
 greuri,
 parestezie (senzaie anormal, la nivelul pielii corpului)
 pierderea cunotinei
 oc termic (caloric)

 temperatur intern ridicat 40 C

 facies cenuiu
 slbiciune muscular
 crize convulsive
Cldurile ex cesive pot fi foarte periculoase
 persoanele neobinuite cu astfel de situaii
 turiti neantrenai din zona temperat ajuni n ri tropicale
 turisti ce se aventureaz pe trasee lungi n timpul zilei
Cldurile ex cesive reprezinta si cauza fenomenelor de risc biologice
 incendii de padure

FURTUNILE





influeneaz cmpul electric terestru

sarcini electrice negative - suprafaa terestra
sarcini pozitive - n aerul din apropierea solului
= diferen de potenial = cca 150 voli
 gradientul creste cu inaltimea/ altitudinea
 o persoan cu nlimea de 160 cm d. p. cap - picioare = 225 voli
 orase / incaperi nul
 linile de curent ale cmpului electric: paralele cu suprafaa globului
 se apropie - forme pozitive de relief
 se ndeprteaza - forme negative
 vrful munilor - cmpul electric este mai intens
 n vi i n cmpii camp electric mai slab



Riscuri








Gradientul crete n caz de vreme nchis

 negativ pe timp de ploaie
fluctueaz intens n timpul furtunilor
 picturile din atmosfera (norii) sunt ncrcate electric
 fenomene orajoase (orajelor)
 fulgere
 trznete
 diferenele de potenial electric ~ 10 - 20 mil. de voli
 tunetul
obiectele nalte de la suprafaa solului
 arbori predispui de a fi lovii de trznet se numr stejarul i plopul
 unilor cu descrcri electrice nu este indicat adpostirea sub arbori nai.
obiectele metalice (piolet sau ciocan geologic)
suprafaa terenului - vrfurilor de munte izolate, stncoase
locuine nalte neprotejate cu paratrznete
 construcii izolate cabane, refugii, oproane, slae
declanarea incendiilor de pdure
omul: moartea instantanee datorit gradientului de tensiune care produce distrugerea sistemului
nervos, sincop cardiac i hipertensiune
accidente aviatice

CICLONII TROPICALI
Taifunurile i uraganele



 - agresiunea mecanic direct a vntului

- fenomenele nsoitoare (precipitaii abundente, inundaii, valuri marine, oraje)
Furtunile tropicale = dinamica atmosferica ex ceptionala (Teodoreanu 2007)
 deasupra oceanelor - 8 -15 gr lat. N i S
 temp ale apei 27
 oraje
 mari cantiti de precipitaii
 diferene de nclzire dintre uscat i mare

mari variaii termice i barice

Stadii in fct de intensitate

1. perturbaie tropical
2. depresiune tropical
3. furtun tropical
4. uragan
viteze ale vntului - 300 km/h
ochiul ciclonului - calm atmosferic
Activitatea turistic
Manifestarea furtunilor intens pe litoral =paradisuri tropicale
 plaj
 inot
 plimbri cu mici ambarcaiuni de agrement
 surfing
 snorkeling
 pescuit
 croazier
Tornada
 ciclon mic ca ex tensie a bazei = diametru al bazei de pn la 1 km
 ex tins pe vertical
 n form de plnie
 micare de rotaie turbionar violent
 Viteza micrii turbionare = 400-800 km/h
 Viteza deplasrii orizontale de 40-60 km/h
 Bangladesh - 1989 tornada cu cele mai multe victime, c ca 1300
 Romnia fenomenul tornadelor era necunoscut
 vrtejuri de vnt = tornade de mici proporii
 12 aug 2002 Fcieni
 tornad - 4 min
 3 decese
10 rnii
 14 case distruse total
altele distruse parial
 a dobort 200 ha de pdure 6 stlpi de nalt tensiune
(Teodoreanu, 2004)
GRINDINA
 = form de precipitaii solide = granule de ghea
 transparente, opace, sferice, coluroase, cu dim. variabile (0,5 - 50 mm)
 aversele de ploaie
 aspect de furtun
 sezoni cald al anului
 instabilitatea maselor de aer este foarte mare
 RISCURI
 pagube materiale
 culturi agricole
 bunuri materiale (autoturisme, acoperisuri constructii usoare)
 riscuri pentru oameni
APA
caracteristici




chimice
biologice
fizice
 temperatura
 caract organoleptice

Utilizari




consum
igiena
activitati







not
snorkeling
scufundri
schi nautic
plimbri cu barca
iahting

HAZARDE H IDROLOGICE
INUNDAIILE
ploi ex trem de abundente
 uneori asociate i cu topirea zpezilor
 in istorie:
 China:
 1887 din bazinul Fluviului Galben, victime 900 mii 2 mil
 1931 1 - 4 mil. victi me
 Romnia
 1970,1975, 2005
 pe rurile mici i pe praie din regiuni de munte i de deal
formarea podurilor de ghea pe ruri
 baraje
 debitul rului crete
 zpoare
 frecvent : Bistria
 fluviile siberiene
 gheata cedeaza: sub greutatea persoanelor ce traverseaza
pescuiesc la copc
ruperea barajelor lacurilor de acumulare i a digurilor fluviale
 Cauze:
 precipitaiilor abundente
 cutremure
 China 1975 - fl. Huai (provincia Henan) - barajului Banqiao
 ruperea in cascada a altor 62 de diguri din aval
 formarea unui val de ap (l=10 km lime, h= 3-7 m)
 victime = 250 000
 Frana - 1959 - Coasta de Azur barajul R. Reyran staiune turistic Frjus
 val h = 40 m, v = 70 km/h,
 pagube = 2 localiti
 victime = 400
ruperea digurilor marine
 cauze:
 maree nalte
 furtuni de mare putere
 creterea cu pn la 5 m a nivelului mrii peste nivelul obinuit al fluxului
 Mrii Nordului - Olanda
 zeci de mii de mori n 838, 1014, 1206, 1287, 1530

localiti au disprut
 1953 Olanda i Marea Britanie

18000 de decese

lucrari hidrotehnice Planul Delta
 2007

valuri de maree ampla = unele pagube materiale

Elemente de risc:
 Muzee - manuscrise
 Biblioteci
 Burguri
 Localitati turistice
 Obiective turistice
 piatete
Trombele de ap
 = micarea turbionar a aerului ex ercit o for de aspirare / in conditiile generate in prezentra unui nor de
convectie
 = se ridic imense coloane de ap, (curent ascendent )
 n mri i oceane, n apropiere de rm (apa mariiavand o tempreatura ridicata)
 n condiiile unor intense turbulene atmosferice







FENOMENE ce apar in conditii meteorologice instabile

asemanatoare turbioanelor de vant
face legatura intre baza unui nor convectiv si mare
fenomene
spectaculoase
 periculoase din zona de litoral

Tsunami
 valuri marin e imense care ptrund n interiorul uscatului
 provocate de cutremure
 prbuiri de teren de mare amploare submarine
 erupiile vulcanice submarine
cutremur subacvatic
ins. Sumatra - dec 2004 - magnitudinea de 9.1 9.3
= catastrofa 230 000 de persoane
din care mii turiti din staiuni balneare
Valuri: h = 30 m
- Messina 1908
tsunamiul = 70 000 de victime
- Valdivia (Chile), - 1960 - magnitudinea de 9.5 grade
CEL MAI PUTERNIC CUTR EMUR NREGISTRAT
- Samoa sept 2009 magnitu dinea 8
avertizare in timp util pagube materiale
 vulcanism
1792 - prbuirea unui dom de lav - Unzen (Japonia)
cca 1500 de persoane
1883 - Krakatoa (Indonezia)
36000 de mori


sistem de avertizare = Pacific Rim Tsunami Warning System

tendin de intensificare a impactului fenomenelor ex treme asupra societii,

 modificri globale ale mediului
 creterea densitii populaiei
 habitatrea pe treapta hipsometrica 0 200 m
 turism:
 cresterea nr turistilor
 lrgirea paletei destinaiilor turistice
 ponderea activitilor recreaionale cu grad ridicat de risc
 prevenirea situaiilor de criz
 asigurarea unei bune informri a turitilor asupra riscurilor
asupra msurilor de precauie necesare

HAZARDE GEOLOGICE
SEISME / cutremure = tensiuni interne acumulari mari de energie eliberare brusca unde
propagate n diferite direcii
Cauze
presiunea ex ercitat de deplasarea lent a plcilor tectonice

Zonare a riscului seismic

1. cercul de foc al Pacificului- ~ 40 000 km

80 % cutremure intense pe glob

marginea estic a Asiei
- arh. Filipine
Japonia
- ins. Kurile
ins. Aleutine
- latura V a Americii de Nord i de Sud
America central
- ariile din apropierea foselor oceanice
Mariane, Tonga, Kermadec
2. aria de contact a plcii eurasiatice cu plcile african, arabic i indian

cca 17% dintre cutremurele majore

lanurile muntoase i regiunile adiacente Oc. Atlantic SE-ul Asiei

Pen. Iberic,
- zona Mediteranei
lanul alpino-carpatic himalaian,
- Pen. Balcanic,
Anatolia,
- Iran
3. arhipelagul indonezian. Pen. India

Elemente:

focar / hipocentru
pct-ul aflat pe falia dintre placi

Superficiale

Intermediare

Profunde

epicentru

frecventa (2-3 cutremure /an)

magnitudine
scara Richter - indica marimea energieidegajate in focar
0 - 9 grd
Intensitate

scara MKS - indica efectele la suprafata terenului, mediului natural, fiintelor vii si constructiilor
I - XII grd (MKS)
se stabileste prin masurarea:

acc. max. pe orizontala a solului (cm/sec)

vitezei maxime a oscilatiilor solului (cm/sec)

amplitudinii deplasarii (cm/sec)

EFECTELE MISCARILOR SEISMICE ASUPRA OAMENILOR SI MEDIULUI INCONJURATOR

(MSK)
Gradul de
intensitate
seismica
I
II
III
IV

Efectele actiunii seismice

- Cutremur imperceptibil - este detectat numai instrumental
- Cutremur abia simtit - este simti t de putini oameni care stau linistiti in interiorul locuintelor
- Cutremur slab - este resimtit de putini oameni aflati in interiorul locuintelor sau afara, oscilatiile fiind
asemanatoare cu zguduirile produse de trecerea unui autocamion usor; se remarca oscilatii usoare ale
obiectelor atarnate
- Cutremur puternic - este simtit de multi oameni aflati in interiorul cladirilor (50%) si putini aflati afara (5%),
oscilatiile fiind asemanatoare cu zguduirile produse de trecerea unui autocamion greu incarcat; ferestrele,
usile si vesela zangane, pardoselile si peretii scartaie, mobila incepe sa uruie, obiectele atarnate si lichidele
din vase oscileaza usor
- Cutremur desteptator - este simtit de toti oamenii aflati in interiorul locuintelor si de multi oameni aflati afara;
multi dintre cei adormiti se trezesc insa putini oameni parasesc locuinta. Cladirile sunt zguduite, obiectele
atarnate oscileaza considerabil, tablourile se deplaseaza, obiectele nefix ate se rastoarna sau deplaseaza,
usile si ferestrele se inchid si se deschid, lichidele se varsa, oscilatiile se aseamana cu cele produse de
caderea unor obiecte grele in interiorul cladirii; animalele sunt nelinistite
- avarii usoare (fisuri si desprinderea unor bucati de tencuia la la putine constructii din piatra nefasonata,
caramida nearsa, valatuci, pamant batut (tip A)

VI

VII

- uneori apar tulburari in debitul izvoarelor

- Cutremur care provoaca spaima - este resimtit de toti oamenii aflati in interiorul cladirilor si de majoritatea
celor aflati afara; multi oameni aflati in interiorul cladirilor alearga afara; putini oameni isi pierd echilibrul;
animalele domestice isi parasesc adaposturile, se sparg obiectele fragile; mobila se deplaseaza, se aude
sunetul clopotelor mici din clopotnita
- avarii usoare si moderate ( crapaturi mici in pereti, caderea unor tigle de pe acoperis, crapaturi si
desprinderi ale unor parti din cosurile de fum) la constructiile de tip A si avarii usoare la putine constructii
obisnuite din caramida arsa, piatra fasonata, blocuri de beton cu schelet de lemn si cu zidarie, fara masuri de
protectie antiseismica sau asigurate pentru gradele VI si VII (Tip B)
- in putine cazuri in terenurile umede sunt posibile crapaturi cu latimea pana la 1 cm.; in zonele muntoase
pot sa apara cazuri izolate de surpari; apar modificari ale debitului izvoarelor si ale nivelului apei din fantani
- Cutremur care provoaca avarierea cladirilor
- majoritatea oamenilor sunt speriati si parasesc locuintele, multi oameni cu greu isi mai mentin echilibrul
- avarii importante (crapaturi mari si adanci in pereti, desprinderea unor bucati mari de tencuiala, caderi de
cosuri de fum, cu distrugerea locala a acoperisurilor) si distrugeri (crapaturi foarte mari in pereti, ruperea
legaturilor dintre diferitele elemente ale constructiilor, dislocarea unor parti din cladire, prabusirea unor ziduri
interioare si a unor pereti de umplutura a structurilor de cadre) la constructii de tip A, avarii moderate la multe
constructii de tip B si avarii usoare la multe constructii din zidarie portanta cu samburi si plansee de beton
armat asigurate antiseismic pentru gradul 8 (tip B.8) si la multe constructii cu schelet din beton armat monolit
sau din elemente prefabricate asigurate antiseismic la gradele VI-VII (tip C)

VIII

- la suprafata apei se formeaza valuri, apa lacurilor se tulbura ca urmare a ridicarii malului; se modifica
nivelul apelor din fantani si debitul izvoarelor; in cazuri izolate se produc alunecari ale unor parti din malurile
nisipoase si de pietris
- Cutremur care provoaca avarii puternice ale cladirilor - cutremurul provoaca spaima si panica; manifesta
neliniste chiar persoanelor care conduc autoturisme; copacii se scutura puternic si uneori se pot rupe ramuri
si trunchiuri; se deplaseaza si uneori se rastoarna mobila grea; parte din lampile suspendate se avariaza

- prabusiri (distrugerea totala a constructiilor sau a unui tronson din aceasta) la putine constructii tip A,
distrugeri la multe constructii tip A si la putine constructii tip B, avarii importante la multe cladiri tip B si C,
avarii moderate la multe cladiri tip B.8 si C, avarii usoare la multe cladiri tip B.9 (constructii cu zidarie portanta
cu samburi si plansee de beton armat asigurate antiseismic la gradul 9) si la multe cladiri tip C.8
- in cazuri izolate se produce ruperea portiunilor de imbinare a conductelor
- monumentele si statuile se deplaseaza si se rasucesc
- i mprejmuirile din piatra se prabusesc

IX

- se observa mici alunecari de teren in zonele depresionare si pe pantele abrupte ale drumurilor taluzate;
in teren apar crapaturi de cativa centimetri; apar noi bazine de apa, puturi secate se umplu cu apa iar in altele
apa seaca sau apar schimbari ale nivelului si debitului apei in fantani
- Cutremur care provoaca avarii importante ale cladirilor
- panica generala, avarii mari ale mobilelor, animalele se agita si tipa
- prabusiri la multe cladiri tip B si putine de tip B.8 si C, avarii importante la multe constructii tip B.8, c si la
putine de tip C.8, avarii moderate la multe constructii tip B.9 si C.8, avarii usoare la multe constructii tip C.9
(schelet din beton armat monolit sau din elemente prefabricate asigurate antiseismic la gradul 9)
- monumentele si colo anele se rastoarna
- avarii importante ale rezervoarelor artificiale de apa, conductele subterane sunt partial distruse
- in cazuri izolate apare deformarea sinelor de cale ferata si avarierea partilor carosabile ale drumurilor

- apar inundatii in urma revarsarilor apelor din albii, crapaturile in teren ating 10 cm. si chiar mai mult pe
pante si pe malurile raurilor; caderi de roci, alunecari si curgeri de terenuri; la suprafata apei apar valuri mari,
puturile secate isi recapata debitul, altele seaca
- Cutremur distrugator
- prabusiri la majoritatea constructiilor tip A, la multe tip B si la
putine tip B.8 si C, distrugeri la multe constructii tip B.8, C, putine B.9 si C.8, avarii importante la multe
constructii tip B.9, C.8 si la putine constructii tip C.9, avarii moderate la constructii tip C.9
- avarierea critica a barajelor si digurilor, avarierea importanta a drumurilor, deformari ale sinelor de cale
ferate
- ruperi sau deformari ale conductelor subterane
- pavajele drumurilor si asfaltul prezinta suprafete ondulate
- in teren apar crapaturi pana la 1 m., fisuri largi, paralele cu albiile cursurilor de apa, alunecari in terenul
neconsolidat cu pante abrupte si pe malurile abrupte ale raurilor si tarmurilor marine, deplasari ale maselor
nisipoase si maloase in zonele litorale

XI

- schi mbarea nivelului apelor din fantani; apa din canale, lacuri, rauri se revarsa, se formeaza noi lacuri
- Cutremur catastrofal
- avarii serioase la majoritatea cladirilor bine construite

- poduri, baraje, cai ferate, sosele devin impracticabile

- distrugerea conductelor subterane
- deformari importante ale terenurilor sub forma de crapaturi largi; fracturi si deplasari pe directia orizontala
si verticala;

XII

numeroase alunecari de teren si caderi de roci

- Cutremur care provoaca modificarea reliefului
- practic toate constructiile de suprafata si subterane sunt avariate puternic sau distruse total
- suprafata pamantului este complet schimbata; in teren apar crapaturi considerabile cu deplasari
importante pe directia orizontala si verticala; caderi de roci si prabusiri de maluri pe suprafete mari
- apar caderi de apa si avarii ale cursurilor de apa, se formeaza noi lacuri indiguite natural

Tipuri de unde seismice - viteze diferite in medii diferite

Unde prime (P)
 Ajung primele la obsaervator
 Unde de dilatare si compresie succesive pe directia de deplasare
 v = de 4.-7 km/s (n crust)
 v = 8,0.-8,2 km/s (sub suprafata Moho)
Undele secunde (S)
 unde transversale
 deformri perpendicular pe directia de deplasare
 viteze de 2-.4 km/s (n crust)
Undele superficiale (L)
= interferena n epicentru a undelor P si S Sunt unde lungi (simbolul L)
 v = 3,4 km/s.
 Se propag lent n formatiunile superficiale
Litologia si riscul seismic
Riscul seismic diferit in raport cu rocile

V >: In rocile compacte fat de cele afnate

pietrsuri si nisipuri,

v de propagare mic

roci cristaline compacte Rs = 1

rocile putin coezive sinecoezive
Rs = 1 : 2,4 n roci sedimentare cimentate
Rs = 1,4 : 4,4 n nisipuri umede
Rs = 4,4 : 11,6 n rambleuri
Rs = 12 n terenuri mlstinoase

Cutremure distrugtoare in istorie si monumentele

226 . Chr - Colo sul din Rhodos
placi tectonice egeean i african
mausoleul din Halicarnas, al regelui Mausol (sec. IV .Chr. n Anatolia)
956, 1303, 1323 - Farul din Alexandria
sec I-II .Chr - grdinile suspendate din Babilon
Romnia
zona seismogen Vrancea

cutremure subcrustale (de adncime)

orientarea general a undelor de oc pe direcia NE-SV

acceleraiile mai mari
1802
1838 - 217 biserici
1940 - 1000 de victime
1977 - 1570 decese - 90% n Bucureti
11300 de persoane rnite

Efecte

declaneaza avalane, alunecri de teren, prbuiri, tsunami, ruperea unor baraje, avarierea oselelor i
podurilor

C.m.m. decese sunt cauzate de prbuir ea total sau parial a cldirilor

amploarea efectelor depinde i de grd de rezisten a construciilor

Intensitatea efectelor
grd populare
tipul de construcii
ora producerii evenimentului

MAN AGEMENTUL RISCULUI SEISMIC

harti de hazard seismic = probabilitatea ca un anumit nivel al acceleratiei max ime s fie depsit ntr-un
anumit interval de timp
hri de expunere i risc asociate planurilor teritoriale de management al prevenirii dezastrelor
sisteme de avertizare / sisteme de cercetare a perceptiei (did you feel it?)
construciile - se ncadreaza categoriilor de rezisten la cutremure corespunztoare gr. de risc

Hazardul seismic / Riscul seismic

HS
probabilitatea de aparitie a unui cutremur de o anumit magnitudine, ntr-un anumit loc si timp
RS
= probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate n bani sau victime
s egaleze sau s depseasc valorile asteptate la un anumit amplasament ntr-un anumit interval de timp

depinde, local, de formaiunile geologice de suprafat

se apreciaz si prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumit intensitate sau magnitudine
ERUPTIILE VULCANIC E
Fenomene distructive
curgeri de lav
emanaii de gaze toxice i fierbini
depuneri de cenu
curgeri piroclastice

viteze f mari - distrugeri

blocuri

bombe vulcanice
pulberi fine (cenu vulcanic)
lahare - curgere noroioas - alunecare

erupii vulcanice

umectarea materialului datorit topirii brute a zpezii, a gheii

1985: vulcanul Nevado del Ruiz (Columbia) - Armero

lahar gros de 60 m
cca 20 000 de decese
prbuiri ale domurilo r de lav
cutremure
tsunami
Cercul de foc al Pacificului

c.m m risc de erupii catastrofale

localizai 75% dintre vulcanii activi i stini

arh. Filipine, m-ii Cascadelor SUA America central peninsular i insular, Anzii,
1980 / St. Helens 57 decese si pagube
1902: Martinica, vulcanul Montagne Pele
Catastrofa:distrugere completa a ora Saint Pierre
Cca 30 000 loc
arh indonezian
1815 ins Sumbawa vulcanul Tambora = Catastrofa cca 100 000 victime

Decese directe

Decese indirecte: foamete boli, distrugerii locuine recoltelor

Impactul activitatii vulcanice asupra omului

suflul ex ploziilor si produsele activitatii vulcanice zeci / sute km
Emanatiile de gaze = nocive in vecinatate, dar in timp SO2, H2S, s.a.
Curgerile de lav (spectaculoase)

daune materiale importante

Laharii = torenti de noroi ce antreneaz blocuri mari de roc ce se deplaseaz cu v. pe versanti

Cml torent - Cotopaxi - Ecuador

Norii arztori (periculosi) - mii victime

caracter de torenti incadendescenti

L=zeci km, l = k m

cutremurele care nsotesc activitatea vulcanica

orice eruptie este precedat de cutremure
10% din seisme nsotesc eruptiile vulcanice
cutremure de suprafata

valurile seismice (tsunami)

C.m.i mp. evacuare

1991 n insula Luzon din Filipine

erupia vulcanului Pinatubo

ex trem puternic

ample valuri piroclastice i laharuri

cca 60 000 loc

distrus mii de case

suprafee de pdure tropical

terenuri agricole

Decese: 800 de pers

2006: Vulcanul indonezian Merapi

evacuarea a zeci de mii de persoane veau locuinele pe versanii vulcanului.

Vulcanii:
o mare for distructiv
o atracie turistic
1991 -Vulcan Unzen - curgere piroclastic = 43 decese
993 Galeras - 6 vulcanologi si 3 turiti
Vezuviul - Oraul Pompei si Herculaneum 10 - 25 de mii de oameni
1631 - 3000 de decese
1906, - 100 de decese
1944,
= accesibil vizitatorilor pn n vrf
Stromboli obs de pe navele de agrement
2001 - 2006, interzis vizitarea
Etna 2002-2003 staiunea turistic distrusa.

Prevederea momentului eruptiei vulcanice

 zonarea vulcanic;
 stabilirea vulnerabilitatii terenurilor la eruptii
 pozitia vulcanului
 orientarea produselor vulcanice




 directia dominant a vntului .

fenomene geochimice;
 cresterea valorilor raportului sulf/clor de la 1 la 7-8.
fenomene geofizice;
 cresterea temp.n sol
 scderea rezistivittii electrice
 schimbri n cmpul geomagnetic
 schimbari ale campului gravitational
 activitate seismic local.
schimbri topografice.
 ridicri lente

HAZARDE GEOMORFOLOGIC E
Avalanse / lavine
 mase de zpad care se deplaseaz rapid pe versanii munilor
 pot fi nsoite de zgomot
 efect de suflu prin naintare


deplasarea
 unui strat de zpad pe suprafaa altui strat de zpad
 ntregului strat de zpad pe suprafaa terenului subiacent
 si a fragmente de roc de diferite dimensiuni, grohoti, bulgri de pmnt, arbori i alte materiale
 avalana incorporeaz noi cantiti de zpad, mrindu-i greutatea

mod

ameninri pentru viaa turitilor in anotimpul rece / in fiecare an

 Carpai, n Alpi, n Anzi i n diverse alte masive muntoase
 Decese
 locuine sau cabane turistice, autovehicule.distruse / ingropate

 se canalizeaz cu regularitate pe anumite trasee de pe versant

 culoare de avalane bine evideniate n relief
 culoarele de avalane sunt evidente i sub aspectul vegetaiei

se produc atunci cnd:

 forele de coeziune din interiorul depunerilor de zpad sau dintre zpad i substrat sunt depite
de greutatea zpezii
 alte fore acioneaz asupra zpezii
 Echilibrul poate fi perturbat
 de noi depuneri de zpad
 de modificri interne n masa de zpad
 de o presiune suplimentar asupra zpezii
 de greutatea unei singure persoane -turist schior
 Coeziunea zpezii variaz n funcie de
 structura cristalelor de zpad
 legturile dintre ele
 proprietile termomecanice ale cristalelor de zpad
 temperatura
 umiditatea aerului
 prognozarea momentul i locul declanrii unei avalane
 dificil
 modele matematice
CLASIFICAR E
 Criterii
 tipul de zpad implicat
 motivul declanrii






Clasificare
 Criterii

1.

2.
3.

suprafaa pe care se deplaseaz

mecanismul de propagare
nclinarea versantului
direcia
altitudinea

tipul de zpad
- avalane afnate, (= uscate)
1. n zpada lipsit de coeziune
2. pornesc din tr-un punct
3. acumulnd tot mai mult zpad
4. aer pe msur ce se rostogolesc la vale
5. se ajunge la o form aprox imativ triunghiular - spre partea inferioar a
versantului
6. zpada proaspt czut
1. densitate sczut
2. frecvente pe terenuri cu pante mari
- avalane umede, care antreneaz strate de zpad umed i grea
- avalane n plac sau scndur
1. se declaneaz printr-o ruptur profund n stratul de zpad
2. se propag alte linii de fractur
3. un bloc compact de form aprox imativ dreptunghiular
4. o cantitate mare de zpad coeziv alunec pn la baza versantului
5. sute de metri n lime i mai muli metri grosime
6. Se produc n zpad ntrit, compactat
7. tipul cel mai periculos
1. suprafa mare de teren
2. oameni, locuine, ci de comunicaie
3. peste 90% din cazurile de deces legat de avalane

Dup tipul de deplasare

 avalansa in placi
 avalane curgtoare
 avalane sub form de pulbere (prfoase sau pulverulente)
 zpada se amestec cu aerul
 La trecerea peste o poriune stncoas, abrupt, a versantului
 Viteza de 300 m/s
 masa de 10 mil. t
 nainteaza mult pe vi i urca o poriune pe versantul opus

Evolutia deplasarii avalanselor

1. stratul de zpad se fragmenteaza, se rostogolesc
avalana in placi
2. fragmentele devin destul de mici
avalana curgtoare
3. particulele fine se amesteca cu aer
avalan pulverulent
Riscul de declanare a avalanelor
 configuraia reliefului
 panta
 s permit att acumularea de zpad
 ct i depla sarea rapid n josul pantei
 deci riscul schiorilor de a fi surprini de avalane este ridicat pe versanii destul de netezi
pentru a permite acumularea de zpad dar i destul de nclinai pentru a fi favorabili
pentru schiat.

Gradul de nclinare a versantului pn la care zpada este stabil depinde de fora de

forfecare a zpezii
 depinde de temperatura
 gradul de umiditate al zpezii
 Zpada uscat i rece se poate menine doar pe pante slab nclinate
 zpada umed i mai cald poate s se menin chiar pe versani puternic
nclinai
 Zpada puternic umezit se poate deplasa cu rapid itate chiar pe pante
domoale
 zpada ntrit se mic mai lent
 pante nsorite alternana ngheului puternic din timpul nopii cu nclzirea din
timpul zilei poate duce la instabilitatea stratului de zpad.
Pe versantii adapostiti de vnt
 cantiti mai mari de zpad
 probabilitate mai mare de apariie a unor
 poriuni cu zpad anormal de adnc
 cornie de zpad
 declanarea de avalane
pe versanii expui vnturilor puternice
 lipsii de strat de zpad
pe versanii conveci
 mai instabili
 zpada este mai puin compact
Pe versanii cu pante:
 25 ; 60 - puin expui la avalane
 35 45 - inciden mare
 38 - unghiul critic - cea mai mare frecven a avalanelor
 presiunea antropic / activitatea turistic intens






Acumulrile de zpad
 straturi care s-au depus succesiv
 condiii meteorologice diferite
 Dup depunere continu s sufere modificri sub influena condiiilor meteorologice existente n
acel interval de timp
 Avalanele se produc atunci cnd
 exist un strat cu coeziune mai slab sub un altul cu coeziune ridicat
 Factorii care influene az stabilitatea zpezii i caracteristicile ei specifice variaz
 pe suprafee mici
 Zpada proaspt are nevoie de timp pentru a adera strns la zpada preex istent
 stratul de zpad mai subire, depus peste stnci, tufe izolate sau alte neregulariti ale terenului
slbesc rezistena ansamblului
 gradientului termic diferit
 Cristalele de zpad
 Mari
 coluroase indic o coeziune mai slab a stratului de zpad
FACTORII CRITICI PENTRU STABILITAT EA STR ATULUI DE Z PAD
 radiaia solar
 pierderea de cldur prin radiaia reflectat
 gradienii termici diferiti
 cantitatea de zpad acumulat
 tipul zapada
 T~ 0C = nghe dezghe
 creterea brusc a temp.
= declaneaza avala ne
 temp. sczute persistente = diferente temp. ntre suprafaa stratului de zpad si baza
cristale cu slab aderen - risc de avalane
 Vntul pe versanii:

 expui zapada spulberata

 adapostiti zapada acumulata
 strat de zpad foarte friabil
 neaderent la stratul de dedesubt
 depunerile in lungul curbelor de nive
 perpendicular pe ele
 periculoase sunt corniele de zpad
 zpad suflat de vnt peste creasta unui munte
 n surplomb
 viscolul i ploaia mresc riscul de avalane
 incalzirea radiativ sau convectiv
 cderile de stnci
 alte impacturi brute
 circulaia persoanelor (schiori, turiti), snii, snowmobile
 explozii controlate
Evoluia n timp a proprietilor zpezii conduce la instabilitate
Evolutia deplasarii avalanselor
1. stratul de zpad se fragmenteaza, se rostogolesc
avalana in placi
2. fragmentele devin destul de mici
avalana curgtoare
3. particulele fine se amesteca cu aer
avalan pulverulent
60% dintre cei prini de avalane mor pe loc din cauza ocului
 15 45 min
sufocare
sanse




15 min > 90%

35 min < 30%
120 min = 0%

PREVENIREA ACCIDENTELOR PRODU SE DE AVALANE

 condiii meteorologice
 respectarea traseelor recomandate
 evitarea culoarelor de avalane
 evitarea traseelor de sub cornie de zpad
 evitarea deplasarii concomitente pe acelai versant cu ali turiti
 grupuri mici cu distan ntre persoane
 popasurile i instalarea corturilor s se fac n locuri sigure
In statiuni montane:
 monitorizarea strii stratului de zpad
 declanarea controlat a avalanelor
 garduri, parapete care s devieze acumulrile de zpad si avalansele
 coard sau radioemitoare / GPS / semnalul telefonului mobil.
 dispozitiv de salvare numit AvaLung - timpul de supravieuire mai mare cucca 60 min.
 mingii de avalanr.
 veste de salvare cu airbag
 deplasaea in lateral fata de cursul avalansei

Serviciul european de avertizare a avalanselor (EAWS)

Zonele ex puse riscului de avalan

 pante moderat nclinate: < 30
 nclinate: cu unghiul de nclinare > 30
 pante foarte nclinate i periculoase:: > 40

suprarancrcre:
 slab, uoar:
 schior izolat / snowboarder cobornd lin, fr a cdea
 turist fr schiuri, pe jos; grup care pstreaz distana minim de 10 m ntre turiti
 mare:
 doi sau mai muli schiori / snowboarderi, care nu pstreaz distana de siguran ntre ei; ratracuri,
snowmobile; explozivi; un singur hiker/alpinist
TORENTIALIT ATEA, ALUNECARILE DE T EREN SI PRABUSIRILE
Efecte:
provoac frecvent pagube activitilor turistice
distrugerea drumurilor de acces
a spaiilor de cazare
deplasarea terenului este relativ lent timp pentru salvare
caracter de dezastru, cu pagube materiale i decese
grav afectate dotrile edilitare i infrastructura rutier.
TORENTIALITAT EA
Geomorfologic
 vi torentiale nguste n form de V, vers. abrupti, pante mari
 procese de eroziune n adncime
Hidrologic
 curs natural intermitent
 bazin hidrografic redus (x00 x 000 ha)
 cresteri rapide de debite
Elementele unui organism torrential / elemente de risc
Bazinul de receptie
Canal de scurgere
Con de dejectie
profil de echilibru
Factori favorizanti
 Preciciptatii abundente
 Substrat geologic favorabil
 Lipsa vegetatiei arborescente

ALUNECARILE DE TER EN DEZECH ILIBRE MAJOR E

modifica morfografia versantulu i
 deplasri de roci slab coezive umectate depozite si sol
 plane de alunecare (separare) de partea stabil
Evolutia:
 faza pregtitoare, de alunecare lent, incipient (crapaturi)
 alunecarea propriu-zis
 .stabilizarea natural
Viteze
 v > 0,3 m/s - alunecri rapide
 v < 1,5 m/an, alunecri foarte lente
Cauze










Panta
Factorii climatici
Factorii geologici
Alterarea / dezagregarea
Conditiile hidrogeologice
Vegetatia
Supraincarcarea
Stabilitatea versantului
Interrelationarea factorilor amintiti

Cauze naturale declansatoare:

 Suprasaturatia in apa a rocilo
 Precipitatii abundente
 vibratiions cauzate de cutremure
 Subsaparea versantilor prin actiunea valuri /eroziunea laterala a raurilorlcanic eruptions.
Elemente




rapa de desprindere
patul de alunecare
masa de alunecare
 crapaturi

Criterii de clasificare
dimensiunea
adncimea planului de alunecare
Forma
Vechime
sensul evoluiei
Stabilitate
clasa importantei a posibiblelor distrugeri
coninutul n ap
tipul de miscare
starea fizic a masei alunecate
Riscul asociat alunecrilor de teren = evaluarea cantitativ
 valoric- uniti monetare, a pierderilor materiale cauzate de producerea alunecrilor
 numeric, a victimelor omeneti nregistrate n urma catastrofelor cauzate de alunecri.

Semne de avertizare pentru alunecri de teren:

 apa iese din pmnt n locatii noi
 usile sau ferestrele se blocheaz pentru prima dat
 apar noi crpturi n pereti sau fundatie
Semnele care anunt iminenta unei alunecri de teren:
 gardurile, zidurile de sustinere, stlpii sau copacii se nclin sau sunt usor de miscat;
 zgomot usor care creste n intensitate / sunete: crparea copacilor si lovirea stncilor
 pavaj prbusit, torente de noroi, stnci czute
 modificare a nivelului apei si la transformarea apei curate n ap tulbure
Cum actionati dac suspectati iminenta unei alunecri de teren:
 anuntati la 112 ISU
 evacuati zona rapid din calea alunecarilor de teren si a torentelor
Cum actionati in timpul alunecrilor de teren:
 atentie cand conduceti: terasamentele drumurilor afectate, stanci czute pe carosabil
 prioritatea are salvarea vietii oamenilor.
 sigure sunt zonele :
 relativ plane, la distant de pante;
 de culme
CURGERI NOR OIOASE
Fenomene bruste
 roci plastice (argiloase) suprasaturate cu ap
 se deplaseaz si se depun la baza pantei
 mare amploare
 ngroapa complet case, osele, vehicule
 . Cauze:
 Ploi torentiale
 natura rocilor
Salvarea victimelor este aproape imposibil
 Elemente de risc:
 zeci de mii de oameni case
 localiti ntregi disprute
 osele, poduri, reele de electricitate
PRBUIRI (MASIVE)
Deplasari bruste a unor mase de roci coezive compacte = destabilizarea versanilor
 Cauze
 nclinarea mare a stratelor
 gradul ridicat de diaclazare / fisurare
 adncirea rurilor
 eroziunea lateral a rurilor
 subsparea bazei versantului antropice (exploatari miniere, drumuri sau cldiri)
 cutremure
 subminarea falezelor sub aciunea valurilor marine
 Consecinte:
 blocarea temporar arterelor de circluatie
Frecvent
nghet-dezghet = proc. fizico-mecanice
Rostogoliri
Procese de deplasare individuala a materialor din cauza:pierderea echilibrului static
 greutatea masei
 pantei
 gravitatiei

MANAGEMENTUL RISCULUI
procesul public prin care riscul se evita sau se reduce la nivele acceptabile prin reglementari i
ntreprindere de aciuni adecvate
Consta in:

cunoaterea ex istenei unui risc

evaluarea riscului VA(a) = P(a) x E(a)
unde:
VA(a) = valoarea asteptata a evenimentului (a)
P(a) = probabilitatea de aparitie a evenimentului (a)
E(a) = efectul aparitie i fenomenului (a)

luarea deciziilor (in urma simularilor)

aplicarea msurilor necesare

Pe teritoriul Romniei
hazardele se diferentiaz pe principalele trepte de relief n functie de

etajarea factorilor fizico-geografici

repartitia neuniform a populatiei

repartitia activittilor economice

gradul de echipare

vechimea instalatiilor

nivelul de pregtire al angajatilor



modificrile globale climatice = prioritate de cercetare n Strategia european pentru dezvoltare durabil
modificarea conditiilor de mediu prin:

despduriri

distrugeri ale perdelelor forestiere

distrugeri ale sistemelor de irigatii

alte actiuni antropice

STRATEGII DE PREVENIR E A RISCURILOR N PLANURILE DE D EZVOLTARE DUR ABIL

 Conferina Mondial pentru reducerea dezastrelor de la Kobe (Japonia) - 2005
 sisteme eficiente de avertizare din timp asupra dezastrelor
 instituirea programului internaional de avertizare rapid al ONU
(International Early Warning Programme)
Strategia Internaional a Naiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNISDR)

Managementul Riscului Dezastrelor: Procesul sistematic de a folosi decizii administrative, organizare, abiliti
operaionale i capaciti pentru a implementa tactici, strategii i capaciti ale societii i comunitilor
pentru a minimaliza impactul pericolelor naturale i a dezastrelor ecologice i tehnologice ce decurg din
acestea. Aceasta implic toate tipurile de activiti, inclusiv msurile structurale i non-structurale de evitare
(prevenire) sau de limitare (reducere i pregtire) a efectelor adverse ale pericole lor.

Reducerea Riscurilor de dezastre: Cadrul conceptual al elementelor considerate a oferi posibilitatea de
minimalizare a vulnerabiliti i a riscurilor de dezastre ntr-o societate, de evitare (prevenire) sau de limitare
(reducere i pregtire) a efectelor adverse ale pericolelor, n contex tul mai larg al dezvoltrii durabile.
n Romnia
 HG 77/2003, completat ulterior cu alte prevederi, instituie msuri pentru prevenirea accidentelor montane i
organizarea activitii de salvare n muni
 patrularea preventiv
 asigurarea permanenei la punctele i refugiile Salvamont
 cutarea persoanelor disprute
 acordarea primului ajutor medical n caz de accidentare
 transportarea bolnavului sau accidentatului la prima unitate sanitar




amenajarea refugiilor
pentru orientarea turitilor n condiii meteo neobinuite, la cabane:
 semnalizatoare luminoase
 mijloace de avertizare sonore

Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen

 coordoneaz activitatea comitetelor judeene i a celor locale pentru situaii de urgen.
servicii voluntare pentru situaii de urgen n comune, orae i municipii
 n subordinea consiliilor locale
Inspectoratul Naional pentru situaii de urgen (ISU)
Asociaia Naional a Salvatorilor Montani
 echipe judeene Salvamont
Uniti Salvaspeo pentru salvare n peteri
Jandarmeria montan
Salvatorii marini (Salvamarul)
Serviciul Mobil de Urgen, Reanimare i Descarcerare (SMURD)
 unitate de intervenie public care are n structura sa echipe integrate de reanimare specializate
(inclusiv terapie intensiv mobil)
 echipe cu personal medical specializat n acordarea de prim ajutor calificat
 colaboreaz cu pompierii sub aspect operativ
 ambulante,eliicoptere i avioane.
Protecia Civil in cadrul Sistemului naionalde Aprare
 prevenirea i atenuarea efectelor dezastrelor naturale sau provocate de om
 desfoar activiti de asisten i prote jare a populaiei, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale i a factorilor de mediu n situaii de criz
Stadii si activitati de interventie si reabilitare:
1. planificare pre-dezastru:
 diverse construcii fcute pe baza unor proiecte care iau n considerare rezistena materialelor de
construcie, structuri, incadrarea seismica, etc
 serie de analize topografice de rezisten a solului, planuri de evacuare
 studii geotehnice, geofizice
2. pregtiri:
 alertarea imediat a populaiei atunci cnd se preconizeaz producerea unei catastrofe
 programe concrete de alertare de urgen a populaiei de max im eficien
 simulari privind mobilizarea conform planului de evacuare
3. rspuns: temporal
 nainte i dup producerea evenimentulu i respectiv
 reacia la diferitele activiti de avertizare a populaiei i de evacuare rapid
4. refacere i reconstrucie:
 activitate pe termen lung
 revenirea la normalitate dup o sever devastare
Turismul pune n contact oameni din mediul urban i din diferite regiuni geografice cu noi condiii de mediu
Aciunea factori naturali poate fi:
 limitativ
 adaptativ
 declanatoare (stimulativ)
 orice factor poate deveni limitativ n anumite condiii
 valoarea: in ex tremele intervalului = efect letal
 mpiedica activitatea normal
 ACLIMATIZ AREA = FORM DE ACOMOD ARE N CAR E FACT ORII D E
MEDIU ACIONEAZ N SPECIAL ASUPRA MECAN ISMELOR
FIZIOLOGICE, SI A METABOLISMULUI
Activitatea turistic
adaptat nevoilor specifice fiecrui tip de personalitate

- diminuarea
- anihilarea efectelor negative ale stresului
efectele individuale depind de
1. capacitatea de reactie a organismului
2. varsta
3. gradul de pregatire fizica a persoanelor participante
4. gradul de pregatire psihica si morala
5. experienta
TURITII RESIMT ACIUNEA C OMBINAT A FACTORIL OR CE ACIONEAZ CONCOMIT ENT
Ex cursie: racire brusca + cea + vnturi puternice+ furtuni + mresc riscul de inundaii
cutremure + alunecri de teren ruperi de baraje +inundaii
Hazardele pot avea efecte::
 reduse
pagube minore
autoritile locale
 severe
perturbri ale activitilor curente protecie civil, organisme specializate
pagube importante
rniri de persoane
 dezastre (catastrofe) perturbari grave intervenii / ajutoare la niv naional internaional
ntreruperea activitilor curente
pierderi de viei omeneti
calitatea mediului
hazardele naturale in activitatea turistic afecteaz :
 masiv infrastructura
 bunurile turitilor
 produc efecte directe asupra turitilor

panic
- evacuare n condiii precare
- vtmri corporale
- pierderi de viei omeneti

CARACTERUL DE DEZA STRU AL UNUI HAZARD NATURAL ESTE LEGAT I DE CARACTERIST ICILE
ELEMENTELOR EXPUSE RISCULUI
1.
2.
3.
4.
5.
6.

regiune i perioad cu activitate turistic intens

activiti recreative care se desfoar n zone de risc
tabere de corturi
adposturi improvizate care nu ofer un grad de protecie ridicat contra intemperiilor
gradul de vulnerabilitate al unei regiuni
totalitatea relaiilor dintr-un anumit contex t social
1) infrastructur deficitar sau prost realizat
2) grad sczut de rezisten a constructiilor (ex baraje care cedeaz la suprasolicitare)
3) lipsa unor sisteme eficiente de avertizare
4) lipsa mijloacelor de evacuare rapid
5) lipsa de personal calificat pentru acordarea primului ajutor
6) cldiri, campinguri sau tabere de corturi amplasate n locuri neadecvate
1) - terenuri inundabile
2) - locuri expuse la avalane
7) construcii care nu respect normele de protecie antiseismic

VARIETATEA RISCURIL OR DIVERSITATEA FORMELOR DE TURISM

reducerea efectelor hazardelor naturale asupra turitilor
iniierea activitii turistice servicii de prognoz
coduri:

verde
galben

portocaliu
rou

nu s e prevd fenomene periculoase

s e prevd fenomene m eteorologice obinuite,
tem porar pot deveni periculoase (averse, des crcri electrice,
grindin, intens ificri ale vntului, valuri de cldur, creteri de
debit pe cursurile
mici de ap)
- se prevd unele fenomene meteorologice periculoas e, de
intensitate m are, inundaii pe cursurile mici
s e prevd fenomene m eteorologice periculoase de intensitate
foarte mare, risc de viituri i inundaii majore