'^*,,,,'*0

%-M-/N

N,9

Il To 3t9

EV

)S7( ,), -j.).;,.. ....-4

,.....

ANUL IV.
(1 Martie 1870

Martie 1871.)

Redactor: Iamb Negruzzi.

IASS1 1871.

(ee

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

+%,,,%++

www.dacoromanica.ro

No. 17.

- Anul IV.

Iassi, 1 Noemvr1e 1870.

CONVORBIRI LITERARE.
Apare la 1 ei 15 a fleeitrei luni.
Abonamentul pe unu anu pentru Romfinia liberit 1 galbenu; pentru Austria 5 11; pentru Germania de Nordu 1 galbenu;
pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 franci.
.
Abonamentele se facu numai pe unu anu intregu: in Iassi la Tipografia SocietKtii Junimea 5i la libritria Junimea,
in Bucuresci la libriiria Soccec & Comp.

SIIMAILIII.

masinele, sit resuffi aburi

Pe malul mitrei de D. I. Ifegruzoi. (Urmare).

Tractatul de economie politia al D-lui I. Strat de D.
A. D. .Xenopol.
Rtu-Frumosu din lacrima, poveste de D. M. Eminescu.

blitngitere in lacrimi, Craiul Codrului, Rugitciunea Mgrggritei din Goethe; Noapte-adlicit din Heine, poesii traduse de D. N. Schelitti.
Notit.g.

i fumu,

du-te ;

ear duct esti ca mine fial unei teri meriffionale, ntscatu sub unu cern limpede si albastru, deprinsu, nu la vuetul masinelor, ci la
sunetul talangelor, nu te duce 1.

Corespondent&

PE MALUL MAREE
(Urmare).

Ix.
Fost'ati v'odata, in Englitera ?
Duct n'ati fostu, nu ye duceti! Adese ori vi
s'a inttmplatu sit intIlniti in ctittorii chipuri
ciudate, care se deoscbescu cu totul de ceilalti
oameni, atat prin figura: citt i prin maniere, ffinte

tacute, intepenite, comice si co mode care-si

inchipuescu ct lumea i oamenii sunt acute

numai pentru d6nsele, care, sau nu te onoreaza nici cu unu cuv6ntu, sau and iti vor-

bescu te facu st suferi supliciuri, figure a

Won vedere te face FA casci de uritu, ori
sit te infuriezi, intr'unu cuvgntu

Engleji

Inchipuiti-ve acum o tart intreagt, locuitt

numai de -asemene fiinte ! D .aceca nu ye duceti in taxa acestor oameni ! Duct te im pingu interesele, si-ti place s'auffi vuindu

Cum ajungi la Londra, spune remasu bunu

bultrmirei sufletesei
cend se schimbt, coloarea albastrt se preface in o coloare surt-ca-

fenie care te face st te indoesci el mai este

ceva dincolo.
i duct din intarnplare vre
unu punctu albastru se vede ateodatt la orizontu, de indatit se ridica de pe pgra6ntu

vre unu balauru de fumu din gura unei masine si-lu astupt, ca nu cumva 81 se puie
vre unu omu pe visuri si sit uite a lucr la
masinele din fabrice. Peste totu locul =sine,
pe paimntu, pe apt, pe sub pt.m6ntu, pe
sub apt, pe deasupra caselor . . . . aunt att..
tea masinei, inctt i se pare et i oamenii
sunt fabricati in ele. De mergi in citty din
Loudra te convingi et asa trebue st fie,
citci sufletu nu gtsesci in ei. Ei se miscg, cu
rapejunea masinelor art ca unul st-si butt
capul de altul ; toti fugu, mu i mii, toti
aleargt dupt trebi i interese ; individul se
perde cu totul in aoeastal goant grozavt.

www.dacoromanica.ro

170

PE MAUL MXREI.

Ce dar voesci s cauti acolo, tu individu ?

Ce voeam eu acole, care me interesezu numai pentru tine, individule, pentru micarile
nfletului teu, a carui adancime me uimesce
i a carui misteru nep6trunsu me atrage cu
atata putere? Ce cautam eu acolo in mijlocu
de fabrice, de fabricanti i fabricati, unde
sufletul e mutu, unde simtirea e stinsa,
i numai mintea iscodesce i bratul executeaza ?
Doresci, o caltorule, sa-ti induioezi sufletul, ascultandu o musica frumoas,
sit te inspiri de obiecte de arte?
Sermane !

Musica acolo este vuetul mainelor i artele

frumoase sunt lucrarile fabricelor. Cum socotesci c Englezul ii va perde timpul seu
(cAci timpul seu e banu), luandu dalta in
mama, sau penelul i lucrandu luni i ani la
acelau opu ? Elu e mai practicu : peatra necioplita o pune in maina i. scoate mit de
de statue la minuta, panza i colorile le pune
in maina; ar pune i musica in maina, i
ar scoate simfonii dug s'ar put.
Chiar tu, o calatorule practicu, cu fata yesea i rum6na care nu-ti bati capul cu opuri
de arte, ci iti place sa bei i s mananci bine,
s ai o camera indamanatica, sa vecli cateva
figuri zimbitoare in jurul teu i pentra schimbare
s
mergi vre o data la unu spectaculu

tine-te departe de Englitera !

Pe masa ii

punu unu vitelu sau o vaca, sau o oaie intreaga i dud, inspaimantatu iei in mama
sabia i furca ci-ti infatoeaza i vrei sa tai
o bucata, sangele sare in sus i te stropesce.

Ear daca vrei s te recoresci badu unu paham, o bgutura neagra i groasa te otravesce i eti multumitu

de scapi cu Oile.
Daf poate, ca sit uiti acestu aspectu, vrei
Una spectacula
BA mergi la
atunci ie

sama de n'ai uitatu a luh cu tine in lada fracul,

manue i cravata albe cad altfeliu te dau
afara. Englejii thin milt la curatenie i pe

haina ce ai avut'o la masa poate au remasu

pete de sange, deaceea trebue sa-ti pui fracul. Poate eti deprinsu a face o primblare
i iei una din trasurile lor, unde vezeteul
iti sta pe ceafa i te indrepti spre HydeParc cu speranta de a respirh acolo aeru mai
curatu i mirosu de flori . . . Amagire ! Nu
te lasa sa intri, daca, n'ai adusu cu tine pe
corabie o trasura cu cai, putadu dove& cu
doveli scrise in limba lor (caci nu ei pricepu
alta) ca eti dreptu i neprehiinitu proprietaru a trasurei 9'a cailor. Iii desp irea ta,
te intorci catra unu omu al polit ei i-lu intrebi ce este de facutu? atunci ilu iti respunde ca poti naimi o trasura in cutare
locu, care ar ave aparenta de a fi proprietate privata; ans6 pentru a ajunge Ia locul
iudicatu trebue sa mergi cu vaporul i cu
drumul de feru pe sub. pam6ntu i peste case
o i i jum6tate.
Dar tu, o sermane calatoru, cu fatA, :vesela i rumena poate fumezi? Nenorocitule ! sa nu cumva sL cutezi
a opri pe cineva i a-i cere focu. Nu'ntelegi ca 6i furi doue secunde, care sunt apretmite in bani, i ca te espui la procesuri
pentru daune-interese? i and, te judeci,
scii cine-ti sunt judecatorii? Nisce oameui
rai la fatit, cu haine negro si peruce albe

cu coada. Ce dreptate poti ascepth de la

peruci albe
cu coada? In sfigitu te-ai enmintitu ; te-ai convinsu ca nu pup face alta,
decat a te primbl pe strada, atunci ie bine
sama, tine o mania Ia lantujelul ornicului i
alta la punga cu bani de ai ave o a treia
la basmaoa din buzunariu, cad din women-

www.dacoromanica.ro

PE MALIN, MXREI.

tul ce ai e0tu de a cast mil de vnAtori de buzunare te pIndescu i cu ghiblcie

me0,ereasct ii aproprieazil, aceste obiecte

etteodttg, foarte folositoare. .Atunci te hottresci a nu el din cast, ci vrei st stai in

odaea ce plitesci aa de scump. Ah 1 Pe
unu prete stit scrisu cg, nu-ti este iertatu a
funit i pe mast ti-au pusu biblia s cetesci.
Integnsa vecli et Moisi opresce a se mand
came de porcu, fiindu pre greu de mistftitu,
gAndul ti se intoarce la vaca, oaea, sau vitelul sangerosu ce ti-au servitu la mast 0
te acufundi in tristett.
Dar ce este, ce s'a intamplatu, ce neno-

rocire a lovitu orapil de pare mortu deodata ? Teri sari' te-ai culcatu in vuetul asur4itoru al ma0nelor:0 astddi Were grozavt?
Ce calamitate publict ? . . . . Nici una, te-ai
culcatu Stinbiti sara i te-ai sculatu Duminicg, dimineata. ,Tdcerea e profundA; maOnel e an incetatu ; trisuri nu se v6du ; magazinele sunt inchise ; nici unu teatru, nici
unu concertu, nici o petrecere, nici o trisuit, nici unu omu pe stradt, toatt lumea
se inching,. De esi din cast, policemanul se
uith strimb la tine, te inspAimAnti de singuritatea in care te gAsesci i te intorci
grabnic a cast ca st iei biblia in mant.
Dupg, ce ai r-titu de ajunsu te uiti pe fereastrt. C
tot e suriu, tot e posomoritu, atmo a tot e asprt si te pnrun de
unu feliu de groazt.
Cine ar dice-o ? in aceastg, atmosfert unde
n'ar trebui sit trieasci, deal figurele cele
mari, groase i vanjoaso, se gisescu pnin o
contradicere a naturei i .nisce fiinte blInde
i frumoase ca nictiere. Ce pgru blondu i
frumosu ! ce ochi albastri! Ce fete albe ca

171

peste care s'ar fi lasatu unu sulk de

rose ! Ce gnu, ce mini t Ah! Ce ciutati voi
in aceastt atmosfert ? Mergeti intr'o tart
unde cerul e albastru, unde lacurile verdi
fildiqul

dormu liniscite in imobilitatea naturei par-

fumate ce le ineunjurt; unde natura a datu

mitna

cu arta ca si te inalte spre o alit

lume mai frumoast, acolo unde Tizian ye

zugravea chipul i Petrarca ye cAnth frumusetele.

In acea tart frumoast v'a transportatu

marele vostru geniu. In oraul celu' poe-

ticu, e0tu ca i Venerea din valurile mirei,

s'a niscutu Desdemona ; in acea atmosferi,
duke a trAitu Julia. Acolo mintea se lirapec,lesce de noroiul vietei ce o turburt i inima suspint induioath ca i intreaga naturt in

liniscea ei mareatt. Acolo me &earn odatt ;

aerul celu imbalsamitu, privearn
imaginile eqite din gAndurile inspirate ale
resuflam

marilor maistri i amintirea mea transporti

de departe unu altu chipu tot aa fle frumosu

De0 nimicu din tara Englejilor nu se potrivet cu natura mea, imi fIceam silt st
me mai oprescu pentru, a visith totu ce obici-

nuitu se arath strAinului in Londra ; chci

sunt unu omu consciintiosu i precum Mi se
pare cii v'am spus'o, odath ce am inceputu
unu lucru, cu greu me potu hottrl a-lu ptcast. Aa dar am v6dutu o multime de biserice i palaturi i vestitul parlamenti care
a servitu de modelu lumei intrgi chiar unor teri
unde asemene institute nu se pre potrivescu. In
camera lordilor stint mai multe tablouri care
se spunu a fi foarte frumoase, dar nu se poate

yea, fiindch ori cum ar st soarele, ele tot

www.dacoromanica.ro

PE MALIIL MAREI.

172

la umbrA se gAsescu. Asemeue este acolo

unu tronu pe care ede regina i unu sacu de
de IA nit pe care ede lordul-cancelaru in fatA
cu dgnsa. In Ztinga tronului este AncA unu
scAunau, pe care ede sotul reginei, cAnd Hu
ie femeea lui la adunare. Altfeliu nu mai este

nimica de v6dutu cleat scaune in care eclu

lordii din tatl in fiu, din neamu in naamu

i din spitA in spitA. Numele acestora se
cetesce in coridoru deasupra cuilor unde ii
spAnzurg, pAlAria i bastonul. Cele mai multe
sunt nume vestite din iistoria Engliterei. Deaceea, fiinda strAbunii an fostu odinioarA
oameni mari, i strAnepotii lor au dreptul
sA stee acolo pe unu scaunu i sA-i anine
pAlAria i bastonul in acelau cuiu traditionalu. Am vNutu i palatul de cristalu care-i
foarte mare, i vestitul Tower. Acolo ti se
aratI inchisorile multor barbati i femei ves-

tite. Ici a fostu inchisI Jane Grey, dincolo

Anna Boleyn; in altA parte ar fi fostu ucisu
Enric VI; aici a pusu Ricard sA ucidA pe
copii lui Eduard IV ; dincolo au fostu asasinatu Clarence fratelele lui Eduard. Tuate
scenele tragediilor lui Shakspeare ti se infltoeazA i groaza te p6trunde. Ca sA scapi
de aceste impresiuni, alergi afarA din acele
ziduri intunecoase, sA respiri aeru liberu i

dai ear peste aburi i fumu i peste oameni

care aleargA!

In mijlocul acestor sute de mii ce gonescu

9i te silescu a merge cu d6nii, nepute'ndu

inainth contra curentului, in mijlocul acestei
micAri generale din aeru, de pe pAm6 ntu i
de desubt, me apuch unu feliu de desperare,
intram a casg, i lasam sA me munceasa
dorul de tall. CAnd imi aduceam a minte cA

in locul de unde aunt eu, nu e atAta vuetu,

cg, oamenii mergu incet i liniscit, avgndu

toti vreme destulA ; cA pe strade bivolitele

se primbla nesup6rate de nime, a sergentul

le privesce cu nepasare de pe peatra din
coltul stradei unde

ede

melancolicu ; di.

acolo nu audi altu vuetu cleat acela al unei

trasuri ce trece, sau a unei bivolite ce rage
cu duioie, me apuca unu doru i o jale ce
inzadar m'au incerch a descrie. Ah! Ce au
fi data sA mai v6du unu asernene animalu,
ori unu sergentu melancolicu ce ede pe o
peatrA, ori s'audu o serenadA ce dit, urmatu
de o tarafl de lAutari, unu don Juan de
mahala mandrei lui de la fereastra, care-lu
ascultA din casuta ei Iiindu-se ascung in
dosul unor oale cu busiocu i rosmarinu !
Nu! Nu mai putui stk in acea tarA, dorul
era pre puternicu i me pusei in maina care
trebuea sA me condua pe pg,m6ntu pAnA la ma-

ina care me va conduce pe apl eardi pe vechiul continentu. CAnd pArAsii insula, cerul
incepit a se limpedi i chiar marea, vechea mea dumanA se liniscl ca sA me poarte
flrA sdruncinare pc spatele ei departe de tara
grozavA in care fusesem.

Inaintea mea cerul s'arath tot mai albastru, pe dud in urmA insnla era invelitA intr'unu neiru suriu.

Adio, lungu adio i WA revedere ! "

Juru cA nu me m'oiu mai duce in tine,
tarA grozavA! Inzadar me mIgulesci cu cAn-

tecul a poporul teu e mare i gloriosu,

mAndru,vreu se retnInu fiul unui poporn micu

i negloriosu i fArA mAndrie. In zadar ca
nisce fantome mi se infAtoeazg, inaintea ochilor
barbatii mAreti ce ai avutu ; in zadar imi

s trAbate On in sufietu ochiul marelui vostru poetu . . . . tug a aburilor, tu nu me

www.dacoromanica.ro

PE MALUL MXRELTRACTATUL DE ECONOMIE POLITICX.

vei mai vede,! De mi-ai propune o baronie

i unu scaunu in camera lordilor, de mi-ai
da celu mai frumosu din palaturile tale de
pe Regent Street, cea mai frumoasltrasurg, cu
cei mai frumosi cai din Hyde-Parc; de mi-ai

da chiar avuiile celui mai bogatu lord

juru cl nu me 'vei mai yea ! Chiar de-mi
vei da cea mai frumoasg, femee, pe cea ce
am v6dutu intr'o sarg, in parcu, cu ochii cei
albastri i marl melancolici, cu fata cea albg,
ba atunci nu juru.
juru
(sfirsitul in num6rul viitoru)
Jacob Negruzei.

BIBLIOGRAF1E.

Tractatul de economie politica

al D-lul ban Strat
Tractetu completu de economie politic& .... de Iona Btrat,
yeohin profeaorn de economic, polities la nniversitAtile din Iassi si Enenresei. 1 rol. 1870 Bucsresei; imprimerea statulni.

Cu multamire venimu a esyune publiculai nos-

tru o dare de sena despre o carte

esita, la lumina, acum de curilndu.

folositoare

Aceasta este

tractatul de economie politica de D. Ioan Strat,

barbatu destul de cunoscutu ca publicistu i omu
de statu. Ca autora Ansa apare, daca nu ne insalamu, acuma pentru anti5.ia oara, eel putin
intr'unu modu mai insemnatu, dandu la lumina unu
tractatu de economie politica.
Autorul incepe cu o introducere, in care luandu
de basa ideea fundamentala c mersul omenirei

se face de la intunericu la lumina, de Ia eroare

la adev6ru, eplica aceeasi gandire i fencmenelor
economice a desvoltarei popoarelor, i arata ca,

173

cugetare din
privinta prin cugetare asupra ei
care se nasch o sciinta noun, acea a economiei
politice. Prin mai multe esemple, autorul ne demonstra binefacetoarea inriurire a acestei sciinti
asupra intregei civilisatiuni, intre altele prin imputinarea caaselor de resbelu. Cu aceast a. ocasiune ne -citeaza D. Strat unu lungu pasagiu din
Buckle, istoricul Englezu care a facutu atata sensatiune in lumea invatata prin istoria civilisatiunei in Anglia. Admiratiunea autorultti nostru pentru Buckle, care, dupa cum e cunoseutu cetitorilor
acestei foi, da o importanta nemsurata, economiei
politice in omenire*), este fara de margini. Inriurirea lui Buckle asupra-i se recunoasce din mai
multe locuri a opului su; aceasta este apoi causa
pentru care cla economiei politice de papa astatli
chiar o valoare cu malt pre mare. De siguru

autorul intrece ori ce msura cand spune a nu

remane nici o indoeala di din toate sciintele ennoscute astadi, economia politica este aceea care
in privirea resultatelor ei finale a adusu celu mai
mare folosu omenirei""). Daca asemnama resultatele capatate papa astildi de sciintele naturale
cu cele capatate de sciintele sociale in genere
cuprindndu i economia politic* apoi vomu vedb
user in cotro se plead. cumpana. Pe and sciintele naturale supunu omului natura, prin aceea
ca elu descopere legile fenomenelor ei i capata,
astfeliu puterea de a se folosi tot mai mull de
comorile naturei intrebuintandu-le pentru multasciintele sociale au inalta
mirea nevoilor sale,
menire de a introduce intre oameni o impartire
mai egala a acestor mijloace pe care natura supush prin sciintele naturale le pune la dispositia
omenirei. Dar pe cand inventiunile sporescu ye
li ce merge, pe cand puterea omului cresce tot
mai malt, izvoare noue se deschidu in toate par-

tile si bogatia generala, cresce in modu uriasu,

vedemu c impartirea acestora intre oameni astfeliu

ca sa se bucure toti pe cat se poate si in m6surn,

cu partea lor de munca de foloasele ce ele precurl, e departe de a fi propilsitu in acelasu grad a.
Astfeliu vedemu cit sciintele sociale in genere
cu ele economia politica sunt departe de a fi ajunsu la telul ce-si propunu,
stabilirea fibertatii si a egalitatii intre oameni, doue visuri acarora realisare pe cat se poate chiar, ate'rna mai

diva unu lungu timpu de ratacire asupra modului cum trebue orinduit viata material a unui
poporu, oamenii incepur6 din seculul trecutu a-si
indrepth din ce in ce mai malt starea in asta,

Vetli studiul nostru asupra istoriilor civi1isaiiniei iu

an. III a acestei foi No. 10 s. u.

") p. 22.

www.dacoromanica.ro

TRACTATUL DE ECONOMIE POLITICX.

174

alesu de la impartiei bogatiei si a puterei. Fara

a necunoasce deci marele merite a economiei politice pentru propasirea omenirei, trebue s. marturisimu a ea se afla ana in pruncie, i aceasta
recunoascere ne va fi de mare ajutoru; aci vomu
fi totdeauna cu ochiul atintitu spre cercetare 'ft

descoperire in locu de a credo c. sciinta e com:

plecta, a a produsu mai multu bine deat or'

care alta i cA poate sa se odihneasca pe laurele ei.
Atata despre insemnatatea gerterala a sciintei
economiei care mai alesu in tail la noi fiindu Ana
putin respandita ar pute usor rapl flirA m6sura spirite nepregatite si din causa greutritii sale
celei marl impinge pe cei mai multi a primi principiile espuse in cartea D-lui Strat ca ultimul
cuventu al sciintei, ca axiome tot atat adeverate
tot atat de neresturnate ea -acele a le matema-

ticei, lucru ce nu ar produce deat rele in locu

de binele la care suntemu in dreptu sit ne aseeptAmu de la o asemene publicatiune.
Autorul se tine in sistemul seu intregu de scoala
anglo-franceza, (le teorille lui Adam Smith, J. B.
Say, Riccardo, Malthus, Bastiat etc.

Aceasta

scoall cu toate meritele ei, este numai stadiul

anteiu a desvoltarei economiei politice. Done mari
geniuri economice care au deschisu o perspectiv4

noua in accasta sciinta pun a fi, in partea lor

cea mai insemnata cel putin, necunoscute D-lui
Strat. Aceste sunt germanul List si arnericanul
Carey. Pe acestu din urma D. Strat ilu citeaza
numai cu ocasiunea respingerei teoriei rentei a lui
Riccardo, admitendu pe a lui Carey si Bastrat,
pentruca cercetarile D-lui Dtihring profesoru de
economic politica de la universitatea din Berlin
au demonstratu in modu vederatu cA Bastiat a
esploatatu opurile lui Carey pe cand erau putin
cunoscute in Europa si si-au apropriatu ganclirile

cele mai insemnate dandu-le dreptu ale lui*).

Pe List si pe Carey deci D-lu Strat pare a nu-i
curoasce pe deplinu. Astfeliu nu ne putemu esplici cum D-Iui, care arata o atAt de mare libertate de spiritu in tratarea intrebarilor economice, care nu se face aparAtorul orbu a unei doctrine ci cauta sa aleaga, sa combine si sa gseasa
adeve-rul acolo unde se afla, nu ne putemu esplick
(lieu, cum de uncle din. teoriile economiei politice
nici a amintitu, raid macar le au respinsu
*)

cf. Diihring, Kritische Grundlegung der Volkswirthschaftslehre. Berlin 1865.

dna, nu le admiteA, sau daa le-a respinsu chiar,

apoi a facutu'o in unu astfeliu de modu, incat
se vede ca temeiurile D-sale nu stint indreptate
contra nouelor argumente aduse de seoala germano-americana pentru sustinerea lor.
Aceasta observatie se aplica mai antai teoriei
sistemului protectionistu respinsu cu totul de D.
Strat. Argurnentele noue aduse de List si mai
alesu de Carey pentru acestu sistemu, aplicatu
se'ntelege in modu rationalu, sunt foarte puternice. Desvoltareaindustriei si a comerciului nationalu nu are inteadevera numai scopul ,ca sa
ne satisfaceinu o vanitate puerila i 84 putemu
clice ca aceste producte sunt create in tam noastra de compatriotii nostri", cum spune Domnul
Strat*). Nu! Cu totul allele sunt causele care

trebue sa indemne pe unu poporu au disvolta

industria i comerciul seu. Nimicu mai periculos

pentru unn poporu (leat de a se deda unu timpu

indelungatu numai productitmei materielor brute
precum sunt productele agricole. Auteia urmare
a acestei stAn do lucruri e decaderea agriculturei
insasi materiile brute fiindu esportate, esportamu
en ele i gunoinl ce trebnea sit se'ntoarca in pa,mentu pentru a-i mAntin fertilitatea; acestu
gunoiu merge de ingrasa pame'uturi stritine. Cat

timpu o tart e putin impoporata si are plmOntu

multu, acestu reu nu e pre simtitu ; indatt lase
ce populatia cresce chi devine din ce in ce mai
siratitoru; lipsa de gunoin slabesce in curendu
Materiile brute se
intorcu apoi in tara sub forma de fabricate, pentru care poporul esclusiv agricolu platesce cheltueli de fabricatiuni si cheltueli de transportu
cheltueli care arn fi mai niici, respective aru disproductivitatea pamentului**).

pare, and fabricatiunea s'ar face in tart insasi.

Obiectele de industrie necesare pe de o parte imbunatatirei agriculturei, pe de alta trebuintelor
vietei vont fi deci mai scurnpe; mai putini oameni
si le voru pute procura; agricultura ne pntendu-se folosi de nouele inventiuni, descoperiri, nu
va pute prop*, pitmentul -saracindu apoi prin

aceea ea i se ieu sucuri ce nu i se mai inapoescu

sub nici o forma, o scadere in productiunea ma*). p. 306.

**). Pentru a da munai o idee despre importanta gunoitului in terile desu impoporate, amintimu c valoarPa
gunoiului intrebuintatu in Anglia pe fie-care anu esto
de 103,000,000 livre sterling !! de doue ori suma intregului esportu englezu I

www.dacoromanica.ro

TRACTATITL DE ECONOMIE POLITICX.

teriilor brute insAsi este urmarea necesarn, deci

si mai patine mijloace de a-si procurn instrumente de propitsire s. a. m. m. In o astfeliu de

tarn singura elasii. dominantn profitA, de bunurile
civilisatiunei, pentrucn acea clash dispune de o mai

mare cittime de materii brute pentru care sa primeascit fabricate; deelderea generaln Ansi o atrage i pe dinsa en timpul in ruina claselor de
jos.
Cand apoi in aceeasi tarn este consumntorul asedatu Ring% producitoru, agricultorul, eroi-

torul, lemnarul, ferarul cat se poate de apropiati

until de altul, atunci relatiunile dintre ei sunt
mai dese. Cheltuelile de transportu ce trebue
altmintrele pliltite unui al treile ce se'ntroduce
intre productitoru i consumAtoru scrtdindu din ce

in ce, se potu face mai multe transactiuni eu aceeasi cAtime de muneg; o atingere, o frecare a
tuturor elementelor societAtii intrA in jocu; se
produce mai multu fiindca se consumii mai multa
si se consuna mai multu fiinden se produce mai
multu. Propasirea tuturor in bunA stare este re-

sultatul necesaru. Mid din contra o tarn produce numai materialu brutu
producte agrirelatiunile intre oameni in Inuntrul terei
sant putine i slabe enci nime nu schimbn cu yecinul sett aceleasi lucruri, gritu cu grau, boi cu
cole

175

eoncurenta cu Odle mult mai naintate, prin o

protectiune inteleaptn, ajunse Germania a avi
astadi o industrie din cele mai infloritoare. De
asemene e cunoseutu en America ii desvoltit industria sa care tine in cumpnnA pe cea engleza
en ajutorul sistemului protectiunei. Astfeliu de
fapte si de argumente trebue bine luate in bagare de smug, inainte de a ne pronunta asupra
unor intrebAri atAt de grele. In genere capitulul
despre sistemul protectionistu, care tocmai e de

o importantn nemisuratn pentru noi, este tratatu

de D. Strat en pre mare usurintA. De sigura
cit aceasta nu s'ar fi intamplatu dacn D-lui ar fi
eunoscutu opurile din urmn a lui Carey.
Din aceeasi causa D. Strat se aratA prea esclusivu respingindu ea ceva eu total eronatu
teoria balantei comerciului.
CAtimea de monedA

ce se afla in o tarn are o foarte mare insemnatate. D. Strat considern moneda ca o simplA
marfA, unu echivalentu a celorlalte valori de unde
deduce cn intAmplandu-se sA se afle in o tart
mai multrt monedn decat trebue pentru a se efee-

tun toate transactiunile din acea tarn, apoi altuceva nu urmeazA de aiee, deent ca moneda yenindu pe piatA in cAtime mai mare de cam e

boi etc.; solidaritatea intereselor mi esistA, deci

nici lucrarea impreuna. pentra inAltarea si independinta terei. In fine se impedicrt intr'unu ast-

eltutatI, ea se depreciazA, valoarea ei scade; cu

alte cuvinte obiectele ce se ieu in schimbu pentru ea se scumpescu. CAnd din contra moneda e
mai rarA, obiectele se eftinescu. Alta influenta nu

feliu de casu formarea unei ease intermediare

iutre agricultoru i elasa superioarn a societiitii,
equilibrul politica in luntru e cn neputintit incat
peste totu locul o paralisare a existentei este ulti-

poate aye catimea de monedn asupra mersului

afacerilor. Astfeliu ar fi dad. moneda ar fi o
simplA marfn. Aceasta Ansi nu e. Este ea o
marfn in adeveru, dar o marfa sui generis, o

mul resultatu a unei asemene stari de lucruri.

De aice se poate ved6 en desvoltarea industriei
in o tarn este ceva absolut necesaru, i fiinden
aceasta nu e en putintit pe ent timpu teri ina-

marfh care inlesnesce schimbul tuturor celorlalte

intate u secule iii facu concurenta, urrneazA ca

sistemul protectionistu aplicatu cu intelepciune
este necesaru, panit cAnd industria nationahl, a-

junginda Ia o desvoltare oare-care, poate sn sustinut libera coneurentil. Recunoascemu eu D-lu

Strat dl. sistemul protectionistu are si multe rele
in sine; dar aceste rile sant ale presentului; binolo e ascunsu in viitoru, si de siguru cii. acolo
unde presentul care e unu momenta vine in cum-

pnurt cu viitorul care nu are capita, nu vomu

sacrifich pe acesta celui d'Antii. Mai amintitnu
apoi en sub sistemul protectionistu s'a desvoltatu
industria Germaniei. Pe de o parte nimicindu
pedicele in lAuntrul terei, pa de alta slAbindu

marfuri, o marfa care este totodata unu instru-

mentu de circulatiune precum sunt trnsurele, vapoarele, drumurile de fern, numai malt mai necesara, deent aceste. CAnd amnia in o tarn lipsescu mijloace de comunicatiune, resultatul e pi)
de o parte en costal transportului cresce, pe de
alta Ansi, i aceasta e importantu, transportul
insusi e iugreuiatu, circulatiuuea e micti ei oamenii nu-si preschimba trebuintele lor, astfeliu cA
o stagnatiune a vietei intregi este resultatul necesaru. CAnd din contra se inmultesen cttile de
comunicatiune etc.. si se imbunatAtescu mijloacele
de transportu, atunci nu numai ea transportul e
mai eftinu, dar circulatiunca fheindu-se cu mai
mare usurinth, obiectele care eirculn sporescu si
viata intrA in societate. Moneda se aflh. iutocmai

in acelasu casu. Dacit nu aru fi monedn in o

www.dacoromanica.ro

TRACTATIIL DE ECONOMIE POLITICX.

176

tarn. e foarte clar c cele mai multe transactiuni

nu s'aru pate efectui. Ar fi destul a suprima
moneda in una din terile civilisate pentru a o reintoarce in putini ani la barbarie. Cand moneda
scade sau sporesce in o tarn nu resultd deci numai atta et obiectele se eftinescu sau se scumpescu, ci intreaga viatt in societate este stinghiritd.

Poate o tarn deci sa, fie at de bogata in

totu feliul de producte, poate sa fie cea mai mare

tend;nta i dorintt de a le preschimbt impreuna;
dacd nu e monedt de ajunsu ea sit circule in
natnele tuturor, obiectele remtnu la producaoru 0
nu trecu din mlinit in mitnit intocmai precum s'ar
iutAmpla, and aru lipsi cai de comunicatiune indestulttoare. Cand din contra moneda sporesce

cardinalu imprejurul caruia graviteazt valorile

tuturor lucrurilor."*) Ca ultimul resultatu a silintelor sciintei, D. Strat propane definitiunea lui
Riccardo care dice et valoarea unui lucru este
representatt prin cheltuelele prodactiunei sale."
Supun6ndul aceasta difinitiune unei analise autorul recunoasce Anse neajunsul ei : clact preumblAnda-ne pe malul mitrei, unul din noi gasesce
o bucatt de ambra, altul o petricict, e clar, cit
celu Anteiu cu aceleasi cheltueli de productiune
(munca, ostenealt pentra a gdst) posede unu obiectu de o valoare inrniitt poate. Definitiunea nu
este deci indestuliitoare. Carey adaoge o silabit
definitiunei lui Riccardo si resultatul e minunatu.

valoare.

Elu dice : valoarea unui lucru este representatt

prin cheltuelele reproductiunei sale" adect prin
munca ce ar trebut iutrebuintatit pentru a produce Ana odatt, i Ana odata, resultatul produsu. In casul nostru, cola care a gasitu peatra
n'aredecat 0, se piece pentra a gasi una si Ina
una s. a. w. d; cela care a gasitu ambra e probabil cit va trebul st intrebuinteze multt muna

Carey a contribuitu mutt la propasirea sciintei

economice prin o petrundere mai adAnct in ceea

pentrn a glisi Ana o bucatt de acelu feliu. Aceastit

definitiune a valoarei are o importantt 'pe care

ce este velo.trea. Definitia datt de Carey si urmtrile ci pentru sciintt in genere sant cu multa
superioare incerctrilor de naintea lui. De obiceia
se definesce valoarea intr'unu modu foarte curiosu in economia politicit, anume ca uuu raporta intru done servicii care constitue o transactiune."*) Pentru a intelege dar notiunea valorei trebne sa ne gandimu totdeauna doue servicii call se dau in schimbu unul pentru altul
raportul in care stau aceste servicii este cea ce

noi nu o putemu urmitri aice, dart, care va fi

usor intrevNutt (be cei care posedu oare-care

in o tart, ea invitd pe oameni a preschimbt intre sine servicii, atitt dorinta i prin aceasta sporesce relatinnile dintre oameni, productiunea, consumatiunea etc. Catimea de moneda din o tart
este deci ceva de o nespust importantt, i balanta comerciului este in acestu sensu o idee de mare

Fill.

se numesce valoarea bor. Se vede usor cit aceastd,

dcfinitie n'are nici unu intelesu. Cum st me pro-

m* eu cit cutare obiectu are o valoare mai

mare deat altul, arit st am mai Anti o m6sant neattrnatt de nici unul de aceste obiecte cu
care m6surAndu-1e pe ambele sit potu dice ; acesta

are mai multd, valoare pentrua intrece m6sura

commit, cestalaltu are mai mica, pentruct egaleaza sau e mai mica deal m6sura comunt ? Valoarea nu se poate deci stabili prin comparatiune,

ci trebue st existe in fiecare obiectu deja o valoare pentru a se puke compart intre sine. D.
Strat, inte1eg6ndu bine aceasta, amintesce de silintele economistilor
*)

pentru a gasi unu pinta

p. 239 ,,In fiecare transaetinne sunt doi factori din

a eitrora cooperatiune resultii valoarea unni lucru"
ibid.

cunoscintl a principiilor economice.

Indrep andu-ne dupt scoala moderna a economidi politice, amu mai pate face: si alte observari asupra principielor espuse de D. Strat. Dar
trebue sa ne oprimu. i cele cgte-va idei espuse

de noi le-ama amintitu nu cu alta scopu deat

peutru a atrage ca luarea aminte a publicului,
celui din nenorocire attt de putin numuosu la
noi care se ocupt cu intrebtrile economice, asupra acestei noue scoli, privitt pant, in timpurile
din urnit cu mare recealt din partea scoalei ce
este Ana predomnitoare, dart care pe 4i ce merge
petrande mai puternic in spiritul omenirei culte.
Astfeliu vedema cit acum chiar adversarii ei in
alte privinte, au trebuitu st :admitt teoria rentei
lui Carey, respingendu pe aoea a lui Riccardo.
Sistemul lui Carey este Ans6 astfeliu cit primirea
unnia din adevaurile sale atrage dupa sine num ai
dectt primirea celorlalte, put intru atata sant cu
toate strinsu legate impreunt. Pentra noi Romlnii
acestu sistemu i teoriilo lui List din care a pornitu precum i eminentele scrieri ale D-lui Dithring

au o insemnttate deosebitt. Desvoltarea noastrt

*)

ibid.

www.dacoromanica.ro

TRACTATIM DE ECONOMIE POLITICX.--Efall-FRITMOSU DIN LACHIMI.

177

economica nu poate sa rme ceva indiferentu pen-

rile lui Carey *) Speramu c pentru o editiu-

tru ori cine se intereseaza de soarta noastr in

ne vitoare D-lu Strat ii va indreptit luarea a-

De la directiunea ce va MA, de la principiile puse in aplicare de guvernele noastre va

minte asupra acestul mare geniu economicu ei

v'omu put yea in insusu cartea D-lui Strat
ceea ce trebue admisu i ceea ce se poate respinge din scrierile lui Carey. Totodata amu clod
ca principiile espuse sit fie sprijinite i pe date
statistice, pe catu se poate din tara noastra eaci
sciinta economica ffindu en deosebire o seiinta
practicrt, realitatea trebue sa sfinteasca totdea-

genere.

atOrna, propasirea sau ruinarea begatiilor terei, deci

propasirea sau decaderea vietei intregi care e in

strinsa legatura cu desvoltarea economica. Se tot
repeta acum la noi din toate partile si mai alesu
prin circulitrele ministeriale ca suntemu o tara, agricola, ct agricultura este si trebuc sa r6mana,
nervul vietei noastre economice, ca fie-care tara
ca fie-ce individu gste inzestrata eu alte insusiri
aplicrtri, c una e menita a fi agricola, alta
manifacturiera, alta comerciala si ea noi suntemu din elasa celor d'antein, c1. libertatea absoluta a comerciului e singurul mijlocu de a aduce
propasirea in toate & & &. Toate aceste sunt
principii neadt., 'ate in total sau in parte si deci
mai mult sau ti putin periculoase pentru desvoltarea i eo cnta noastra. Tot din neinteleteliu, din aplicarea nepriceputa a
geri de ac
de unu adevru indoelnicu s'a inunor prim
trodusu in \ iata noastra intreagrt o surna de rele

de care suferimu si nu ar mai trebui sa mai

urmrtmu astfeiu si in sfera economica.

S'intelege ancil ea aceste observari nu ieu nimica din valearea publicatiunei D-lui Stat. Car-

tea D-sale este o carte de sciintrt i ca atare e

binevenita. Cele mai multe din principiile espuse
de D-lui sunt adev6ruri neresturnate in esenta
lor; sciinta viitoare mai are numai sa, le determine mai deaproape. Intrebarile despre rolul ce-lu

are guvernul in viata unui poporu, despre sistemul eel mai bunu de contributiuni, cspuuerea tendintclor conmnistice ii respingerea lor, cu care
ocasiuue D-lu Strat ne arata in modu eminentu
HMI ce produce in omenire jumetatea de sciinta"

si alto mite parti a opului D-sale sunt tractate

cu rnulta libcrtate de spirittt si cu unu tactu naturalu care-lu face sa se plec e totdeauna cafrit opinia ce c mai aproape de adev6ru. Espuurea D-lui Srat se deosebesce prin o foarte mare
claritate astfeliu precum rare oH aunt intalnitu chiar
in opuri straine. Notiunile economice stint infatosate astfeliu, incat O. fie intelese (Ie ori-ciue, i

daca numai limba am fi mai romaneasca atunci

aceasta carte am fi intr'adevaru o care pepulara.
Recomendamu deci publicului cartea D-lui Strut
ca unu opu folositoru. Ca unu complementu necesaru 511E16 recomendamu pe lauga aceasta scrieCony. Lit. an. IV, No. 17.

una adev6rurile proelamate precum earsi ea condeamna erorile din sistemu. i in aceasta este
Carey unu mare magistru.
A. D. Xenopol.

Rtu-Fruinosu din lacrim,

(Poveste.)

In vremea veche, pe and oamenii, cum

sunt ei adi, nu erau decdt in germenii viitorului, pe and Dumnedeu catch Ina cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale plmilutului,
in vrem-A veche tiled unu impe'ratu intunecatu i gInditorn ca meadd-noaptea si aved o imp6rateasd t6n6r 6. i zimbitoare ca miedul himiuosu a dilei.
Oincideci de ani de cdnd imperatul purth
it'sboiu c'unu vecinu al lui. Murise vecinul
si liisase de moscenire fiilor i nepocilor ura
i vrajba de sange. Cincideci de ani, si numai impOratul tiled singuru, ca unu leu imb'aranitu, sldbitu de lupte i suferince,
imgratu, ce'n viata lui nu risese niciodatd,
care nu zimbed nici la antecul nevinovatu
al copilului, nici la surisul plinu de amoru

al sotiei lui tinere, nici la povestile Mane

i glumete a ostasilor ind1b4i in bltdlie
) In traducere germarrX: Socialwissenschaft. 3 vol. si
Grundzilge der Nationaloekonomie 1. vol. (Wien

1870.) In traducere francezti: Principes de science

sociale 3. vol.

www.dacoromanica.ro

178

nevoi.

mu FRUMOSII DIN LACRIBIL

Se simtek slabu, se simteh murindu

i n'aveh cui sg, lese moscenirea urei lui.

Tristu se scula din patul imp6rAtescu, de
Mug impe'rAteasa te'ne'rl patu auritu, 1tns6
pustiu i nebinecuvgntatu tristu mergeh in
i imp6r6sboiu cu inima neimblAnlitl,
rAteasa, re'masA singurl, plAngek cu lacrimi de
valuvie singurAtatea ei. Nrul ei celu galbenu ca aurul celu mai frumosu cAdea pe

Si cresca i se fAcii mare ca braclii codrilor. Crescea, intr'o lung, cat altii intr'unu anu.
CAnd era destul de mare, puse sa-i fac
unu buzduganu de feru, ilu alma' in sus
de despica bolta cerulni, ilu prinse pe degetul celu mica i buzduganul se rupse 'n doue.
ilu
Atunci puse sa-i fac ti. altul mai greu

arund in sus aproape de palatul de nori al

lunei; capndu diu nori nu se rupse de de-

sinii ei albi i rotunqi

i din ochii ei albastri i mari curgeau iroae de mArgaritare
apoase pe o fatl mai albl ca argintul cri-

getul voinicului.
Atunci Rtu-Frumosu ii lu& diva bung de

Lungi cearcAne vinete se trAgeau imprejurul ochilor, i vine albastre se trAgeau

guru cu Wile imp6ratu1ui, ce-lu dumanea pe

pe feta ei albb,' ca o marmurA vie.

haine de pastoru, cAmeA, de borangieu, te-

nului.

SculatI din patul ei, ea se arund pe treptele de peatrA a unei bolte in zidu, in care
veghea, deasupra unei candele fumegAnde,

icoana imbrAcatti, in argintu a maicei durerilor. InduplecatA, de rugAciunile imp6rAtesei

ingenunchiate, pleopele icoanei reci se ume-

i o lacrimA curse din ochiul celu negru

al mamei lui Dumne4eu. Imp6rAteasa se
()ire'

ridici in toata mAreata ei staturA, atinse cu

bu4a ei seacI lacrima cea rece i o supse in
adAncul sufletului se.u. Din momentul acela ea
purcese ingreunatg.

Treca o lung, trecur6 dou6, trecur6 nou6

i impe'rAteasI flea unn ficioru albu ca spuma laptelui, cu p6rul bAlaiu ca raclele lunei.
Imp6ratu1 surise, soarele surise i elu in infocata lui imprltie chiar stAtil pe locu, incAt trei Ole n'a fostu noapte, ci numai sevinul curgeh din butii
ninu i veselie,,
sparte i chiotele despicau bolta cerului.
Si-i puse mama numele: ntu-Frumosu din
1acrimA.

la OHO, ca sl se duck sA se batI elu sintatA-sgu.

Puse pe trupul s6u

imp6rAtescu

sutl in lacrimele mamei sale, mAndrA, pAlArie

cu flori, cu cordele i cu margele rupte de

la gAturile fetelor de'mpaati, ii puse'n brAul
verde unu flueru de doine i altul de hore i
cAnd era soarele de doug sulite pe ceru, a
plecatu in lumea largA i'n toiul lui de voiuicu.

Pe drumu horea i doinea, ear buzduganul,

i-lu arunch sA spintece nourii, de cadea departe tot cale de-o 4i. ATAile i muntii se
uimeau au4indu-i cAutecele, apele-i ridicau
valurile mai sus ca sA-lu asculte, isvoarele ii
turburau adAncul, ca sit-i asvirle afarg uudele lor, pentru ca fiecare din uude sit-lu au(IA, fiecare din ele BA poat ciinta, ea dOnsul
and voru opti vAilor i florilor.
Riurile ce ciorAeau mai in jos de brAele
melancolicelor stAnce, .invtau de la pAstorul
imp6ratu doina iubirilor, ear vulturii ce stau
amutiti pe crescetele seci i sure a stAncelor
nalte, invqau de la elu Opetul celu plansu

al jelei.

Steteau toate uimite pe and treceh pAstoralul imp6ratu, doinindu i horindu; ochii

www.dacoromanica.ro

FtTII numosu DIN LACRIMA.

179

cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de

doru;
pepturile pastorilor tineri, rezimati
c'unu cotu de-o stinca i c'o mana pe bata,
incolteh unu doru mai adancu, mai intunecosu, mai mare idorul voiniciei
Toate steteau in locu, numai Fau-Frumosu
merge& mereu, urmarindu cu cantecul dorul
inimei lui, i cu ochii buzduganul, ce sclipea,

catifeh rosie, erau frumosi ca Iilele tineretii

si voiosi ca horele. Dar mai alesu unul din
ei, cu fruntea'ntr'unu cercu de auru, batutu
cu diamante, i cu hainele stralucite era frumosu ca luna unei nopti de vara. Dar mai
mandrn era Fatu-Frumosu.
Bine-aivenitu, Fe'tu-Frumosul-4ise'mp6-

j prin aeru ca unu vulturu de o-

te-am v64utu.
Bine te-am gasitu imp6rate, desi m6
temu ca nu te-oiu lash cu bine, pentruca am

prin lion

telu, ca o sted n6sdravana.

Cand eanspre sara qilei a treia, buzduganul capndu, se isbi de o poarta de ai flea unu vuetu puternicu si lungu.
Poarta era sfaramata si voinicul intra. Luna
resarise dintre munti si se oglindea intr'unu
laeu mare si limpede, ca seninul cerului. In
fundul lui, se vedea sclipindu, de limpede ce
era, unu nisipu de auru; ear in mijlocul lui,
pe o insula de smarandu incunjuratu de unu
crangn de arbori verdi i stafosi, se ridiv,a
unit mandru palatu de o marmura ca laptele, lucie si alba,
atilt de lucie, incat in
ramil,

ziduri resfrangea ca'ntr'o oglinda de argintu :

dumbrava i lunea, lacu I i temruri. 0 luntre
aurita vegheit pe undele limpeli ale lacului
langa poarta; si'n aerul celu curatu al serei tremurau din palatu cantece mandre
senine. Rtu-Frumosu se sui'n luntre i vislindu, ajunse 'Ana Ia scarile de marmura ale
palatului. Pe-trunsu acolo, clu vOit in boltele scarilor candelabre cu sate de brate, si'n
fie- care bratu ardek cate o stea de focu. Pitrunse in sail. Sala era nalta sustinuta de

stilpi si de arcuri, toate de auru, ear in mijloud ei stetea o mandra masa, acoperita cu
albu, talgerele toate sapate din cate-unu singuru margaritaru mare;
ear boerii ce sedean la masa in haine aurite, pe scaune de

ratul; am aulitu de tine, da de vOutu nu

venitu sa ne luptamu greu, ca destul ai viclenitu asupra tatalui meu.

Ba n'am viclenitu asupra tatalui t6u,
ci totdeauna m'am luptatu in lupta dreapta.
Dar cu tine nu m-'oiu bate. Ci mai bine-oiu
spune lautarilor sa dica, si cuparilor sa imple cupele en vinu si-omu lega fratie de cru-

ce pe catu omu fi si-omu tral.

Si se sitrutare' feciorii de'mp6rati in urarile boeriloru, i b6ur6 si se sfatuied.
vise impe'ratul lui Fau-Frumosu: De cine'n

lume te temi tu mai malt?

De nimen lumea asta, garb; de Bumnegeu. Dar tu ?
Eu ear de nime, afara numai de Dumne4eu si de mama padurilor. 0 baba betrana
si urita, care ambla prin impratia mea de
maul en furtuna. Pe uncle trece ea, fata pamOntului se usuca', satele se risipescu, targurile cadu naruite. Mersu-am eu asupra ei
cu batalie, dar n'amu ispravitu nimica. Ca sa
nu-mi prapadeasca toata impaatia, am fostu
silitu sit stall la'nvoiala cu ea si sa-i clan ca
biru tot al 4ecele din copii supusilor .mei.
Si ali vine ca sa-si iee birul.
Cand suna, meaga-noaptea fetele ratsenilor se posomorir6; caci pe meacla-noapte ca

www.dacoromanica.ro

180

FtTTJ FRITMOSII DIN LAGRIMX.

lare cu aripi v6ntoase, cu f4a sblucitg ca o

stinca buhavg i scobitg de pgrae, c'o pg-

dure'n locu de pau, urn, prin aerul cernitu

mama padurilor cea nebung. Ochii ei doue

nopti turburi, gura ei unu han cgscatu, diniruri de petre de mori.

ii
Cum veneh vuindu, F6tu-Frumosu o apuca
de mijlocu i o tranti cu toata puterea in-

tr'o piug mare de peatrg; peste piug pravgli

o bucatg de stincg, pe care-o lega din toate
partile cu epte lanturi de feru. Inauntru baba
perk i se smulgeh ca vntul inchisu
dar
nu-i foloseh nimica.

Vent ear la osp6tu; cand prin boltile ferestelor la lumina lunei ve'clure" done dealuri
lungi de apg. Ce era ? Mama padurilor nepute'ndu sit easa, trecea peste ape cu piug
cu totu i-i brasda, fata in doue dealuri. ji
fugea mereu, o stinca de peatrg indracita,
rup6nduli cale yrin paduri, brasdandu pgm6ntu1 cu dirt lunga, pang cc se Lea nev0guta in departarea noptii.
Felu-Frumosu osp0ta ce ospeta, dar apoi
buzduganul de-a um0ru, merse mereu
pe dira trasg de piug,, pang, ce ajunse Pang'o cast frumoasg, alba, care steclea la lumina lunei in mijlocul nnei gradini de flori.
Florile erau in straturi vergi i luminau albastre, rosie-inchise i albe, ear pintre ele
roiau fluturi uori, ca sclipitoare stele de aura.
Mirosu, lumina i unu cantecu nesfiritu, incetu, dulce eindu din roirea fluturilor i a
albinelor, imbelau grgdina i casa. Lang
ear pe
prispa steteau dou6 butii cu apt,
prispg torceh o fatg frumoasg. Haina ei alba qi lung pgrea unu noru de rage i umbre, ear p6ru1 ei de auru era impktitu in
cogi Mate pe spate, pe egad 0 cununa de

marggritarele era aegata pe fruntea ei netedg. Luminata de ragele lunei, ea pare

muiatg inteunu aeru de auru. Debetele ei ca
din cearg alba, torceau dintr'o furca de aura
i dinteunu fuioru de o lang ca argintul
torcea unu firu de o matasa alba, subtire,
stralucitg, ce s6mi-Ina mai mult a o vie raga de lung, ce cutreera aerul, cleat a firu
tortu.
La sgomotul uoru al pailor lui F6tuFrumosu, fatali ridicit ochii albastri ca undete lacului.
Bine-ai venitu Felu-Fruraosu, gise ea cu
ochii limpegi i pe jurn6tate inchii
cgt e
Pe and
de malt de cand te-am visatu.
degetele mele torceau unu firugandurile
mele torceau unu visa, unu visu frumosu,
in care eu m iubeam cu tine; Filtu-Frumosu
din fuioru de argintu torceam i eram sitli) lesu o haina urgita in discanteee, batuten fericire; s'o porti .
sh te iubesci cu
mine. Din tortul meu i-a,11 face o haing,
din gilele mele o viata pling de desmerdgri.
Astfeliu cum priveh. urailita la elu, fusul

scapa din mama, i furca cap algturi cu

i ca ruinata de cele ce
ea. Ea se scula
gisese, manele ei' spanzurau in josu ca la
unu copilu vinovatu, i ochii et cei maH se
mama, 6i
plecare. Elu se apropi de ea
ei

desmercuprinse mijlocul, ear cu ceala

ipti : Ce
d a. incetu fruntea i prul,
htl ! A cui
frumoas1 eti tu, ce draga-n
eti tu, fata mea ?
A mamei padurilor
rtispunse ea suspim0 vei iubi tu acuma, and scii
nandu
a.

cui

sunt ? Ea incunjura cu amundoue

bratele ei goale grumaaul lui, i se uita lungu

la elu, in ochii lui.

www.dacoromanica.ro

FtTU FRTJMOSII DIN LACRIMA.

desdise elu
Ce-mi pash, a cui esti
tul c te iubescu.
Dacit m6 iubesci, sa fugimu atuncea
clise ea lipindu-se mai tare de peptul lui
dach, te ar gasi mama, ea te-ar omorl, si

dac'ai muri tu, eu asu nebuni, ori asu murl

ei eu.

N'aibi frica ciise elu zimbindu i desfac6n-

du-se din bratele ei.Unde-i murah-ta ?

De cand a venitu se sbuciuma in piva
in care-ai incuiat'o tu, i roade en coltii la
lanturile, ce-o inchidu.
Ce- nai pasa, dise elu rapedindu-se sa
vada unde-i.

F6tu-Frumosu,dise fata i dou6 lacrimi

mari strAlucir6 in ochii ei
nu te duce Inca.
SI te'nv60 eu ce sh facemu ca sa invingi

tu pe mama. Vedi tu butile aste dou6 ? Una-i cu aptt, alta cu putere. Sit le mutamu
una'n locul alteia. Mama, and se lupth, cu
vrajmasii ei, striga and obosesce : Stai, sa
mai bemu chte-o leach de apa I Apoi ea be
putere in vreme ce dusmanul ei uumai apL
Deaceea noi le mutamu din locu, ea nu va
sci i va bea numai apa in vreme luptei cu
Precum au 41su, asa au si PAcutu.
Elu se rapedi dupa cash. nCe faci baba"
striga elu.
Baba de veninu se smulse odath din piva'n
susu i rupse lanCurile, lungindu-se slabh ei
mare panh,'n nori.
tine.

A!

bine ca mi-ai venitu F6tu-Frumosu

ia acum hai
Ilse ea, fac6ndu-se ear scurth
la lupta, acu omu ved6 cine-i mai tare.
dise F6tu-Frumosu.
Hai !
Baba-lu apuch de mijlocu se lungi rapedindu-se cu elu pana'n in nori, apoi ilu isbi
de phra6ntu i-lu Nigh in 1,6r6n6, pan in glesne.

181

F6tu-Frumosu o isbi pe ea si o bagh'n pitmntu pana-in genunchi.

Stai, sh, mai bemu apa
dise mama padurilor ostenita.
Statur6 si se resuflar6. Baba b6ii apa, F6tuFrumosu b611 putere, s'unu feliu de focu nestinsu 6i cutreerh, cu fiori de recoare toti muschii i toate vinele lui cele slhbite.
C'o putere indoita, cu braCe de feru o
smunci pe babh de mijlocu si-o _bagh'n pitmntu pana'n ghtu. Apoi o isbi cu buzduganul in capu ei-i risipi creerii.
Cerul incarunti de nouri, v6ntu1 incepn a geme rece

si a scuturh casa cea mica in toate incheeturile chpriorilor ei. Serpi rosii rupeau teasnindu poala neagra a norilor, apele pareau cit
latra, numai tunctul canth adiinc, ca unu
prorocu al perdarei. Prin acelu intunericu
desu i nep6trunsu, F6tu-Frumosu vedekal-

bindu o umbra de argintu, cu pOru de auru

despletitu, ratacindu, cu manile ridicate si palidh. Elu se apropih, de ea si-o cuprinse cu

bratele lui. Ea cadii ca moarta de groaza pe

peptul mi, i miiniI ei reci s'ascunser6'n
sinul lui. Ca sa se trezeasca, elu 6i saruth
Inochii. Norii se rupeau bucaci pe ceru
na rosie ca focul se lye& prin sparturile lor
ear pe sinul lui F6tu-Frumosu verisipite;
deh cum infloreau doue stele albastre, limpedi
ochii miresei lui. Elu o 1u pe
si uimite

brace si incepI sIt fuga cu ea prin furtuna.

Eali culcase capul in sinul lui i phrea ea
adormise. Ajunsu lhnga gradina imp6ratu1ui,

elu o puse'n luntre, duandu'o ca'ntr'unu leagnu peste lacu, smulse earba, f6nu cu. mirosu i flori din grading, ei-i clad unu patu,
in care-o asedh ca'ntr'unu cuibu.
Soarele esindu

www.dacoromanica.ro

din r6saritu viva la ei

FtTII FRUMOSII DIN LACRIMX.

182

cu dragu. Hainele ei umede de ploae se lipise de membrele dulci si rotunde, fata ei

de-o paloare umedl ca ceara cea alba, manele mici si unite pe peptu, p6ru1 despletitu si resfiratu pe fenu, ochii mari, inchii
si adanciti in frunte, astfeliu ea era frumoasl, dar Ora moarta. Pe acea frunte neted si alba, Fetu-frumosu presura cateva flori
.

albastre, apoi seqh alaturi cu ea i'ncepit a

doini incet. Cerul limpede
o mare, soa-

rele o fall de focu, ierburile improspetate,

mirosul celu umedu al florilor inviosate o
faceau s doarma mult si lin, insotitl in
calea visurilor ei de glasul celu plInsu al
fluerului. Clnd- era soarele'n ameaqi firea tar
cea, i Fetu-Fttimosu asculta liniscita ei resuflare calla si umeda. Incet se pleca la
obrazul ei si-o saruta. Atunci ea deschise
ochii Inca' plini de visuri, si'ntinyndu-se somnoroasa lisc incet Si zimbindu : Tu aici esti?

Ba nu sunt aici, nu ITO ca. nu sunt aici?

Vise elu mai lacramandu de fericire. Cum
edea elu WTI ea, ea-si intinse unu bratu
si-i cuprinse mijlocul.
Hai scoala clise elu desmerdand'o

e gioa

ochii

i se implure de lacrimi. 0 lebedl ii

inaltase aripele ca pe nisce panze de argintu

si cu capul cufundatu in apa sfasia fata seninI a lacului.
imperate?
de ce ?
Fetu-Frumosu,

4ise Fetu-Frumosu
vise imperatul

binele

ce mi l'ai facutu mie, nu ti-lu potu plati nici

ea lumina ochilor, ori-cat de scumpI mi-ar
fi,

si cu toate astea vinu sa-ti cern i mai

mult.

Ce imperate?
tu lebeda ceea indragita de unde ?

ten6ru fiindu, au trebul sl flu indragitu de

viata, si cu toate astea de ate ori am vrutu
sa-mi facu sama. Iubescu o fata frumoasa
cu ochii ganditori, dnlce ca visele marii
fata G-enarului, omit mundru si selbaticu ceisi petrece viata venandu prin paduri b'etrane. 0, citit e de aspru elu, cat e de frurnoasI
fata lui ! Ori cc incercare de-a o 1.41 a fostu
desarta. Incearca-te tu!
Ar fi statu Fetu-Frumosu locuiui, dar
scumpa-i era fratia de cruce, ca oricarui
voinicu, mai scutnpu decat qilele, mai mint-

'n-ameacla-mare, Ea se scula, ii neteI paul

de pe frunte si-lu dete pe spate, elu ei cuprinse mijlocul
ea-i incunjura grumazul
si astfeliu trecure printre straturile
de flori si intrare in palatul de marmurI al

y), decat mireasa.

Imperate pre luminate, din ate no-

imperatului.

fata G-enarului.

Eta o duse la imperatul si-i-o arata, spuindu-i ca-i mireasa lui. Impe'ratul zimbi, apoi
ilu lua de mana pe Fetu-Feumosu, ca si cand
ar fi vrutu sI-i spue ma in taina si-lu

trase la o fereastrI mare, pe care vedea lacul celu intinsu. Ci elu nu-i spuse nimica,
ci numai se uiti uimitu pe mcml lacului si

roacc-ai avutu, unul a fostu mai mare cleat

toate : acela ca Fetu-Frumosu ti-i frate de
cruce. Hai ca' me' ducu eu, sa rapescu pe

Bili

lua cai ageri, cat en sufletu de ventu

Fetu-Fr imosu, si era sa plece. Atunci miIleana o chema

ei lise incet
reasa lu

la urecbe, sarutandu-lu cu dulce : Nu uita

Fetu-Fr imosu, ca pe cat vei fi tu departe, eu
oiu tot plunge.

Elu se uita cu mila la ea, o raangaea

www.dacoromanica.ro

FRTII FRUMOSU DIN LACRIPLK.

dar apoi desace'ndu-se de imbrAtosdrile ei se

av6nth pe seaua calului i pled in lume.
Treceh prin codri pustii, prin munti cu
fruntea ninsd, i and resdreh dintre stinci
Mane luna cea panda ca fata unei fete moarte, atunci vedeh din cand in and
ate-o streantd uriasd at6rnat de ceru, ce
ineunjurh cu poalele ei ve'rful vre-unui mun-

teo noapte sfe'rticatd, unu trecutu in ruind,

183

Genarul perdutu in selbateeele sale vtl,n6tori se depdrtase cale de-o 41.

Rtu-Frumosu lua fata'n brate i pun6nd'o pe calu sburau amundoi prin pustiiul
gului marei ca doue abie ve4ute inchegri
ale vdsduhului.

Dar Genarul, omu naltu:si puternicu, ayea unu talu nasdrdvanu cu doue inimi. Motanul din castelu mieunh dintr'unu capu, ear
calul Genarului nechezh cu voacea lui de

unu castelu numai petre i ziduri sp arte.

Cdnd se lumina de qiud, Yau-Frumosu vede cd. sirul muntilor d. intr'o mare verde si
intinsA, ce trliesce in mii de valuri senine,
stritlucite, cari treerd aria mArei incet pi

bronzu.
Ce e ?
drdvanu

melodies, plind

unde ochiul se perde in albastrul cerului si in verdele mdrii. In ea-

tine-i re'ut. Fau-Frumosu ti-a furatu fata.

Trebue sit ne grabimu mult ca sd-i a-

p6tul sirului de munti, drept asupra marei se oglindeh in fundul ei o mdreatd stincd de granitu, din care rsdreh ca unu

jungemu ?
Sit ne grAbinau si nu pre, pentru cd-i pu-

cuibu

albu

alba ce

erh,

cetate
pArea

frumoasd,

poleit

care de
cu argintu.

Din zidurile areate resdreau ferestre strdlucite, ear dintr'o fereastrd deschisd se zlireh
pintre oale de flori unu capu de fata oachesu
pi visAtoru, ca o noapte de yard.
Erh fata
Genarului.

gise ea,
Biue-ai venitu Fau-Frumosu
Wind!" de la fereastrd i deschipndu portile
mdretului castelu, unde ea locueh singurd ea
unu geniu intr'unu pustiiu
astd noapte mi
se plink cit vorbescu c'o steh, i steaoa mi-a
spusu, cd vii din partea imp6ratului ce m6
iubesce.

In sala cea mare a castelului, in cenusa

vetrei vegheh unu motanu cu septe capete,
care cdnd urn, dintr'unu capu s'ausleh cale

de-o 4i, ear and urla din cdte septe, s'au4ea cale de septe 4ile.

ilu intrebh Genarul pe calul rids-

ti s'a uritu cu binele ?

Nu mi s'a uritu mie cu binele, ci de

Genarul incline& si sbura ca

temu ajunge.
spaima cea b6trdna in urma fugitilor. In cur6ndd 6i i ajunse. SA se bath; cu elu Fau-

Frumosu nu put* pentruca Genarul era crestinu i puterea lui nu era in duhurile intunericului, ci in Dumnegeu.
Rtu-Frumosu,
gise G-enarul
mult
esti frumosu i mi-e milli de tine. De astddata nu-ti facu nimica, dar de altd-datd....
tine minte!
Si luandu-si fata aldturi cu
elu, per! in ve'ntu, ea i cdnd numai fusese.
Dar Rtu-Frumosu era voinicu i sci dru-

mu inapoi. Elu se reintoarse i gdsi pe fatd ear singurd, Ans6 mai palidd si mai plansd ea pareh si mai frumoasd. Genarul era
dusu ear la v6nUoare cale de done Ole.
F6tu-Fruinosu 1u. alti cai dia chiar grajdiul Genarului.
Astd-datd p1ecar6 noaptea. Ei fugeau cum
fugu ragele lunei peste adAncile valuri ale

www.dacoromanica.ro

184

FtTU-FRIMIOSII DIN LACRIMA.

marei, fugeau prin noaptea pustie i rece ca

done visuri dragi; ci prin fuga lor airdeau
miautele lungi i indoite ale motanului din
vatra castelului. Apoi li se pani ca numai
potu merge, asemene celor ce voru sa fugit
in visu i cu toate aceste flu potu. Apoi unu
noru de colbu ei cuprinse, caci Genarul yenek in fuga calului, de rupek pamentul.
Fata lui era infricoata, privirea crunta.

Fara de-a dice o vorba, elu apuca pe PauFrumosu i-lu asverli in nourii cei negri 1

plini de furtuna ai cerului. Apoi dispani cu

fata cu totu.
Fetu-Frumosu arsu de fulgere
nu cadii
din elu decat o mama de cenua in nisipul
celu ferbinte i secu al pustiului. Dar din
cenua lui se facii unu isvorn limpede ce
curgeh pe unu nisipu de diamantu; pe langa
elu arbori ni1i, verdi, stufo0 respandeau o
umbra recorita i mirositoare. Daca cinevh
aru fi priceputu glasul isvorului, aru fi in-

telesu cl jllea intr'o lung% doinape Beam, imperateasa cea balae a lui Mu-FruDar eine sit inteleaga glasul isvorului intr'unu pustiu, uude pitnit atunci nu calcase picioru de omu?
Dar pe vremea acea Domnul ambla anca
pe pamentu. Intr'o di se vedeau doi oameni
calatorindu prin pustiu. Hainele i fata unuia
stralucea ca alba lumina a soarelui; cellaltu,
mai umilitu, nu parea decal umbra celui luminatu. Erau Domnul i St. Petrea. Picioarele lor inferbentate de nicipul pustiului calcare atuncea in recoarele i limpedele parau
ce curgeh din isvoru. Pin cursul apei cu
glesnele lor sfeieau valurile pana la umbritul lor isvoru. Acolo Domnul bell din apa,
spala fata sa cea sfanta i luminata qi
mosu.

manele sale facetoare de minuni. Apoi edure amundot in umbra, Domnul, cugetan du
la tatal seri din ceru, i St. Petrea ascultandu
pe cugete doina isvorului plangetoru. Cand
se sculare spre a merge mai departe, lise
St. Petrea : Doamne, f ca acestu isvoru sa
fie, ce-a fostu mai inainte."
Amin !" dise
Domnul ridicandu mana sa cea sfanta, dupa
care apoi se departare inspre mare WI a
mai privi inapoi.
Ca prin farmecu peri isvorul i copacii i
Fetu-Frumosu trezitu ca dinteunu somnu

se uita imprejuru. Atunci vedft chipul celu luminatu al Domnului, ce merge

lungu

pe valurile marei, care se plecau inaintea

lui, intocmai ca pe uscatu; i pe St. Petrea,
care mergendu in urma lui i invinsu de firea lui cea onreneasca se uit, inapoia sa i-i

facel lui Fetu-Frumosu din capu. Feta-Frumosu Ci urmari cu ochii pang, ce chipul St.
Petrea se risipi in departare, i nu se vedea
decat chipul stralucitu al Domnului aruncandu o dung de lumina pe luciul apei, astfeliu incat dad soarele n'ar fi fostu in ameadi, ai fi credutu ca soarele apune !
Elu
intelese minunea invierii sale i ingenunchia
inspre apusul acelui soare dumnedeescu.
Dar apoi isi aduse aminte ca, fagaduise a rapi pe fata Genarului, i ceea ce fagaduesce voinicul anevoe o lasa nefacuta.
Deci se porni i inspre sara ajunse la Castelul generalului ce streluceh in intunericul
serei ca o uriaa umbra. Elu intra in casa...
fata Genarului plangeh. Dar cand un vedll
fata ei se 'nsenina, cum se 'nsenina, o unda
de o rada. Elu ei povesti, cum inviese, a-

tunci ea-i dise: De rapitu nu me poti rapt

pana ce nu-i ave unu calu asemene cu acela

www.dacoromanica.ro

FETU-FRUMOSU DIN LACEDIA.

ce-lu are tatal meu, pentru c'acela are dou6

inimi ; dar eu am s-lu intrebu in asta sara
de unde-si are calul, ca s poti i tu SI capeti unul ca acela. Pn atunci arise, pentru
ca s. iu te afle tata-meu, eu te voiu preface
intr'o floare. Ele secyii pe unu scaunu, ear
ea sopti o vraja dulce, si cum ilu sitruta pe
frunte, elu se prefaca intr'o floare rosie inEa-lu puse intre florile din fereasta si canta de veselie, de resuna castelul tatalui ei.
Atunci intra i Genarul.
chisa ca visina coapta.

Iresela fata mea ? si de ce esti vesela ?

intreba elu.
Pentruca numai este F6tu-Frumosu, ca sA,
m6 rapeasca, respunse ea ricl6ndu.
Se puser6 la cina.
Tata intreba, fata de unde ai calul
D-tale, cu care ambli Ia v6natu?

La ce-ti trebue s'o scii ? qise elu incruntandu sprincenele,

Scii pre bine

respunse fata,

ca, nu

vreau ca s'o sciu, cleat numai ia-aa ea s'o

sciu pentru c'acu nu mai e F6tu-Frumosu sa m6
rapeasca.

Scii tu, ca nu m6 inpotrivescu tie nici odata

4ise Genarul.

Departe de-aicea Ring mare, sede o baba

care are septe iepe. Ea tine oameni, cari s.
i le pazeasca unu anu, (cu toate cit anul ei
nu e cleat de trei 4ile) i dacit cineva i le
pazesce bine, ea-lu pune sa-si aleaga drept
resplata unu manzu, ear de nu, ilu omoara
gi-i pune capul intr'unu paru. Chiar ans6 daca pazesce cineva bine iepele, totusi ea-lu viclenesce pc omu, caci scoate inimele din call
toti i le pune intr'unul singuru, incat
celu

ce-a

pazitu, alege Mai

intotdeauua

185

unu calm fara inima, care-i mai r6u cleat unul de randu
Esti multamita, fata mea ?
Multamita respunse ea zimbindu.
Totodata ans6 Genariul 6i arunca, in fata
o batista rosie, usoara, miroqitoare. Fata

se uita, mult in ochii tatalui seu, ca nu omu

care se desceapta dintr-unu visu, de care
nu-si poate aduce aminte. Ea uitase totu ce-i
spusese tata-seu. .4kns6 floarea din fereasta
vegheh pintre frungele ei, ca o stea rosie
prin incretiturile unui nom.
A dona 4i Genarul pled, earasi des dimineata la v6natoare.
Fata saruta murmurandu flloarea rosie gi
F6tn-Frumosu nasal ca din nimica inaintea ei.

Ei, scii ceva ? o infra& elu.

Nu sciu nimica
gise ea trista i punendu
dosul manei pe fruntea ei am uitatu totu.

Ans6 en am augitu totu

4ise elu.
Remai cu bine, fata mea ; incure'ndu ne voinu
ved6 ear.
.Elu incalica pe unu calu i dispara in
pustiuri.
In arsita cea dogoritoare a 4ilei v64h aproape de padure unu tintaru svircolindu-se

in nisipul celu ferbinte. F6tu-Frumosu 4ise

tintarul
ia-ma de m6 du plina'n padure,
cg, ti-oiu prinde 1 i eu bine. Sunt imp6ratu1
tintarilor.

Rtu-Frumosu ilu duse pan in pa-

durea, prin care era sa tread..

Esindu din padure trecu. ear prin pustiu
de-a lungul marei i v64it unu racu atat de
arsu de soare, incat nu mai avea nici putere
sa se mai intoaranapoi... Felu-Frumosu
gise elu
gi

arunca-m6'n mare, ca ti-oiu prinde

1'6Weu bine. Sunt imparatul racilor !

Frumosu ilu mind in mare sili uran't calea.

Gaud inspre sara ajunse la unu bordeiu

Cony. Lit. an. IV, No. 17.

www.dacoromanica.ro

FEW-FRI:310W DIN LACRIMA.POESII.

186

uritu i acoperitu cu gunoiu de calu.

Ah nu! acolo n'am s'ajungu

Sta pre sus ca sa speru,

Impre-

juru gardu nu era, ci numai nisce lungi Ie-

Lucesce bland s'asa frumos

Ca steaoa cea din ceru."

rue ascutite, din care ese aveau fie-caren

virfu ate unu capu, ear al eptele fara, se

clatina mereu in vatn qi died : capu! capu !

De stele sa ne bucuramu,
Ear nu O. le dorimu,
Si cu placere noaptea-ades
La ele s. privimn.

capu! capu!
(Va urmh.)
M. .Eminescu.

ni cu placere pe'ntregi
Privescu ades la ea,
Lasati, ca noptile sa plAngu

r) 0

7E1 S X

Cat inimamea vrea ! "

I.

MiNGAERE IN LACRIBEL
CRAIUL CODRULUL

(Din Goethe.)

De ce amice, esti mahnitu,

CATO veeIi toti ne-arnil strinsn?
Eu dupa ochii ti cunoscu:

De sigur tu ai plansu.
,,i dac'am plansu, retrasu de voi,

Am plansa de chinul greu,

lacrimi curgu asa de dulci
Alinu sufletul men."

Amicii tei voiosi te rogn

In sinul lor sa vii,
Si ori ce'n lume ai perdutn,
Mahnitu sa nu mai fii.

Strigati, vuii, dar s

spunu

Ce patimescu, nu potu,
Ah nu! eu n'am perdutn nimicu,
Deei-mi lipsesce totu."

Fii sprintenu dar 1 en curagin,

Esti t6n6ru plinu de focu,
In anii tei ori unde7ajungi .
Cu-amoru i cu norocu.

(Din Goethe.)

Prin vantu prin codru'n al noptii s6nu

Trece calare tatul btranu,
Elu tine'n brute copilul sett
i-lu striuge dulce la peptu meren.
Copile draga, ce teama ai?
Tata nu vegli pe al codrului craiu
Cu-asa coroana pe capul seu?
E ceata numai copilul men.
Copile dulce mult te-asceptamn,
Jocuri frumoase hai s jucamu,

Flori pentru tine am cate-i vra,

Rochiti de aura numa ti-a da."
Tata pe craiul n'ai autlitu
Cate in tainft mi-a juruitu?
Copile-ti pare, te-ai insalatn,
Prin frungli uscate v6ntu-a suflatu.

Cu mine draga de vei veni,

,,Fetele rack te vorn WA,

www.dacoromanica.ro

187

POESII.

De'su singurg, vre-odatA, eu plIngu fArA'ncetare,

$i inima din mine se frInge'n desperare .

Fete le mele te-oru dismerdA,

Si'n visuri duke te-oru legani.

Nu vedi tu tatA, colo cum jocu

A craiuki fete pe negrul Ion?

Veda bine dragl, sunt trunchiuri mari
iji crengi cAdute din vechi stejari !

CAnd ti-am culesu in ci.ita buchetul ista de fiori,

En l'am udatu ea lacrimi team plAnsu de multe oH.

Si and se ridicase pe cern mAretul soare,

Elu m'a gAsitu pe patu-mi veranda lacritni amare.

rata ta dulce mult o iubeseu,

De nu vii singuru, ea te rApescu",
Tata, ah tatA, mAna 'ntinsu,
Craiul padurei cumplitu m'a strinsu!

Ah scapl-me de moarte, rusine i durere,

Pe roaba ta revarsI cereascA mInglere I

Tatul in spaimA fuge mereu,

Copilul geme, suspinA greu,
Si. cAnd in curte elu a sositu,
Mortu pe copilul seu l'a gAsitu.

NOAFTE ADANCA.. .

(Din Heine.)

RUGACItTNE A MARGARETEI DIN FAUST.

Noapte-adancA m cuprinse
Rece, palidu eu eram
Si cu inim'amortitA
In mormentu1 men sedeam.

(Din Goethe.)

0! pleael a ta fata, tu maid, de durere,

Fe-a mea nenorocire, ce mila ta o cere,

Nu potu spune cAtA vreme

In mormentu eu am sedutn
Dar deodatA, l'a mea groapI

Cu inima sdrobitA vedi fiul ten in sAnge,

vedi pe crucea neagrA cum viata lui se stinge.

Privesci la Peul mare i gemete, suspinuri,

Inalti pentru a sale si pentra-a tale chinuri.

Ah reul care ferbe cu atata foeu in mine,
FA-lu muml de durere o ! fA-lu se, se aline.

Cineva parc'a batutu.

DragA, draga hai te scoalA

lnvierea a sositu
Mortii esu din gropi afarl
Fericirea ne-a venitu.

Scii singurA ce teamA, ce neagrA presimtire,

X'apas1 ah! si face a mea nenorocire.

Nu me potu sculA, drgn

Ai uitatu stu a de plansu
Si. de lacrimi mult amare
Ochii mei de tot s'au stinsu ?

Si on i unde-oiu merge simtescu dureri cumplite,

Ori unde pretutindeni dureri nemArginife,

De pe ochi eu ti-lu sArutu

Intnnerieul iubite

www.dacoromanica.ro

188

POESIL

NOTITA.

ANUNCIU.

CORESPONDENTA.

SA veqi Ingerii cum shoal./

Cat e raiul de placutu.

rilor cri1e editate de societate in timpu de patru ani de

and a infiintatu tipografia sa:
BODNARESCU S. RIENZI. Tragedie in cinci acte.

Nu me potu scu1, dragutA

Sange curge nencetatu
Dintr'o rana ce-mi facuseBi
C'unu cuventu inveninatu.

Drag/ eu incet voiu pune

Mana mea pe rana ta,
Sangele n'a BA mai curga
Si durerea va'nceta.

CARAGIANI, I. P. CURSU COMPLETU DE GRAMMATICA ELENA.CULIANU N. LECTIUNI DE CALCULUL DIFERENTIALU I INTEGRALU. 110 Ian'
FLACCU : ODEL.E SI EPODELE. Esplicate in usul

scoleloru de G. T. Munteanu.MAIORESCU T: POESIA ROMANA, cercetare criticit urmatIt de o alegere

de poesii. CONTRA SCOALEI BARNUTIU. Despre
scrierea limbei Romane.MELIC. I. 31. ELEMENTE DE
Editiune in usul scoalelor secundare.
NEGRUZZ1 lamb. MIRON SI FLORICA. Idila in cinci
citntiiriPAICU Pavel: EPITOME IIISTORIAE SACRA.E.
Editiune in usul scoalelor cu adnotatiuni Rornane i cu unu
vocabularu Latino-romanu.POMPILIII Miron: BALADE
ARITMETICA.

P OPULARE R OMAN E.

Nu me pot scula, drAguta

Scii arn capu m'am impuBcatu
CAnd pe tine tc furase
Si pe mine mai tradatu.

w: GEOGRA FIA

SI

prelucratu pentru clasele superiore gimnasiale i reale de

Dr. Ioan Marta.

CORESPONDENTA.

Cu-al meu peru, o draga, las/

SA-ti legu eapul durerosu,
SA oprescu Bi al teu sInge

I' oz.

HISTORIA EVULUI VECHIU, MEDIU SI NOU, Manualu

D-lui P. Tr. Blasi. Ve" inultitmimu peutru amabila Dvoastrti epistolit i vomu urmh i in viitorn ca mai inainte.
D-lui 1. S. Vaslui. Se TR face precum cereti.
D-lui M. Z. Bucuresci. Avemu de regulg de a nutipitri lalucreri trimese mai Antei la alte diare i publicate de acestek

SI te facu ear sanatosu.

L'a sa voace dulce, bland/
Cine poate resist?
Eu me miBeu sa esu din groapa
SI me ducu la draga mea.

Bed.

BIBLIOGRAFIE.
Dar deodata se deschide
Rana me aBa cumplitu
C'unu torentu de sange curze

A e0tu de sub presil 0 se atill de TWare:

atuncea m'am trezitu.

CIJIISU COMPLETIT
de

Gramatica Elena.
Partea a dorm.

NOTITA..
A eptea aneversarI a infiintrtrei Societittei Junimea din
lassi s'a serbatu de curendu dupX usul adoptatu itntei prin
cetirea mai multoru produceri literare, apoi prin unu banchetu veselu care s'a prelungitu pin in dioX. Cu aceastti
ocasiune nu credemu de prisos de a pute .sub ochii lecto-

SY1N7ILIA_XE
dupii unu planu nou cu privire la theme.
De

I. 11 CARAGIANI.
profesoru.

Tipografia Societatii junimeh.

Redactoru: _Taco') Negruzzi.

www.dacoromanica.ro