Lucrare de diplom -

NGRIJIREA PACIENILOR CU
INSUFICIEN RENAL A
RINICHILOR POLICHISTICI

MOTTO

Ce la om nu este posibil, la DUMNEZEU este

posibil.

Lucrare de diplom -

MOTIVUL LUCRRII MELE DE DIPLOM

Motivul pentru care am ales acest diagnostic este pentru a

nvaa tot mai mult despre funcia rinichilor , i despre
insuficienta renal a rinichilor polichistici - boala pe care eu
si tatl meu a motenit-o.

Lucrare de diplom -

CUPRINS
ANATOMIA RINICHIILOR...... pag
1

Sistemul renal
Structura produs de urina primar
Cile excretoare ale rinichilor
FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR ..pag 6
Reglarea funciei renale
Eliminarea urinii
Examenul de urin n laborator

III NOIUNI DE NURSING...pag 15 IV

INSUFICIENA RENAL CRONIC. pag 18

Definiie

Alimentaia
Boli renale cronice
Diabetul zaharat B. Hipertensiunea

Factori de risc
INVESTIGAII.. pag 27
Investigarea funciilor renale
Investigaii pentru declararea anemiei
Alte investigaii
VI TRATEMENTE..pag 30
Tratamentul iniial

Tratamentul de intreinere
Tratamentul n caz de agravare
Tratamentul insuficienei renale
Tratamentul chirurgical
Alte tratamente

VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU CAZURILE

STUDIATE...... pag 44

Cazul I
Cazul II
Cazul III

VIII CONCLUZII PENTRU NOI TOI.pag 64

BIBLIOGRAFIE...pag 67

I ANATOMIA RINICHIILOR

1. SISTEMUL RENAL

Funcia de excreie e funcia de baza a organismului din care

se elimin la exterior produii toxici din organism , rezultai
n urma complexelor procese metabolice care elibereaz
energie.
Principalele organe care au rol in excreie sunt :

Lucrare de diplom -

-Pielea
-Plamnul

-Aparatul renal

Aparatul renal este alctuit din rinichi i ci urinare. Cile

urinare sunt
reprezentate de calicele mici i mari, pelvis renal, bazinet, uretre, vezica
urinal i
uretre.
Rinichii produc urina, care reprezint o soluie apoas cu substante de

degradare provenite din alte organe astfel este reglat

compoziia mediului intern al organismului, respecriv
echilibrul hidroelectrolitic i al altor substane ce compun
acest mediu.
Formarea urinei se face n doua faze :

-la nceput se realizeaz un ultra filtru din plasma sanguin

numit urina primara , care conine substane ptrunse din
snge la o concentratie egal cu cea din sage cu excepia
proteinelor. Cantitatea urinei primare este de aproximativ
150 litri in 24 de ore, apoi unele substane n principal
glucoza i apa sunt reabsorbite n snge i se formeaz urina
secundar.

-urina este evacuat prin cile excretorii , respectiv : bazinet,

ureter, vezic si uretr.

Rinichii sunt organe retroperitoneale, rinichiul stng fiind

situat mai sus de cel drept. Rinichii au form de bob de
fasole si prezinta doua fete : anterioar i posterioar ; dou
margini : lateral convexa i medial concav. n zona
medial a rinichiului se afla sinusul renal in care se gsete
hilul renal.

Rinichii cantresc intre 120- 200 grame fiecare, sunt de

culoare roie-brun i de consistent ferma. Sinusul renal e
alcatuit din circa 4 cm si reprezint o cavitate care
adposteste pediculul renal format din :

-Cile excretoare -Vase de sange -Nervi

-Fibre nervoase vegetative -O mas de grsime

Loja renal : rinichii sunt situai n regiunea lombodiafragmatic n loja renal care are drept limite :
-Superior: n plan ce trece prin zona vertebrei T 11

-Inferior: tot un asemenea plan ce trece la nivelul vertebrei L 3 -Lateral :un

plan ce trece prin vrful coastei a 12-a
-Medial : linia paravertebral.

Rinichiul este nvelit cu un segment al tunicii urogenitale

interne care formeaz o fascie renal. Superior rinichiilor se
afla glandele suprarenale care se continu n sus pana la

muchiul diafragm unde se prind pe aceasta. Lojele renale

comunic ntre ele i sunt deschise n inferior de-alungul
celor dou uretre.

Sectiunea renal :
Este inconjurat de capsula proprie renal dens care prezint dou
zone :
zona medular
zona cortical

Medulara : e situat profund i e lacatuit din piramidele

renale Malphigi care sunt in numar de 7-12 . Aceste piramide
prezint o baz paralel cu marginea lateral a rinichiului si
cu un vrf orientat spre papila renal. n jurul fiecrei papile
se afla o calice mic care apoi se deschide in calicele mari.
Piramida este alcatuit dintr-o zona papilar i o zon
extern striat a crei striaii conin tuburi colectorii i vase
sanguine. Corticola este situat extern periferic ntre capsula
i se ntinde ca o banda ntre baza piramidelor i capsula
renal . La rndul ei corticola ptrunde printre piramide
formnd corpusculi renali Malphigi.

Lucrare de diplom -

|Rinichii sunt alctuii din lobi renali in a crui structur intr

o piramid renal Malphigi mpreuna cu zonele laterale
numite piramidele Ferein i toat substana cortical care le
nconjoar. Lobii sunt formai din lobuli care se unesc spre
canal corector ce se deschide in bazinet. Unitatea
morfologica i functional a rinichiului este nefronul . La copii
rinichii sunt situai mai sus decat la adult . Rinichii copilului
sunt mai mari decat la aduli din punct de vedere al
proproetatilor.

Irigatia Rinichiilor.
Necesit un flux sanguin important reprezentat ca circa 20 % din sngele
trimis
de catre cord n circulaie. Arborele vascular al rinichiului are o dispozitie

particular. Arterele renale,ramuri din aorta i venele renale

ce dreneaz n vena cava inferioar se afl n sinusul renal la
nivelului esutului conjunctiv lax, bogat n grsime, care se
gsete n aceast regiune.

Artera renala se mparte n arterele inferioare situate in

piramidele renale , se divid i iau un aspect arcifor ntre
medular i corticala formnd artelele arcuate ce
vascularizeaz cele dou zone. Din artera arcuat iau
natere arterele interlobulare ce prezint un traiect radiar in
corticol. Din aceste artere rezultarteriolele aferente care se
capilarizeaza formnd glomerulul renal. Sngele prsete
glomerulul prin arteriola eferent ce se deschide n reeaua
capilar a cortexului renal ce se ndreapt spre venele

interlobulare apoi n venele arcuate i n final in venele

interlobare, formand vena renal.

Cei doi rinichi si venele principale.

2 STRUCT URA

PRODUCTOARE DE URIN PRIMAR

Structurile productoare de urin primar sunt : -corpusculii renali

Malphigi

-aparatul Jugstablomerular.

Corpusculii renali Malphigi au un diametreu de la 200-300

micrometri vizibil macroscopic ca un punct rou. Conine
glomerulul format din 20- 25 de bucle capilare nconjurata de
capsula Bowman. Prezint un pol vascular , iar spaiul dintre
cei doi perei ai capsulei primete urina primar i o conduce
la polul urinar n sistemul tubular.

Filtrul renal se compune la acest nivel din trei structuri : -Un endoteliu ce
nu permite trecerea celulelor sanguine

-Membrana bazal care mpiedic trecerea moleculelor

voluminoase

Lucrare de diplom -

-Prodicele care au prelungiri spre membrana bazal i rein

substanele cele mai fine.

Aparatul Jugstablomerular este format dintr-un grup de celule

situate ntr-o molecul dens i unghiul de arteriorele aferente i
eferente. Ele intervin n controlul presiunii arteriale. Celulele acestui
aparat au o inervaie adrenelgic.

Structurile ce produc urina secundar sunt reprezentai de

tubi renali alctuii din mai multe segmente :

-Tubul contor premixal care ncepe n apropierea glomerulului n

continuarea capsulei bowman i se ndreapta spre medular, conine
microvili si mitocondrii.

-Un tub drept cu un ram descendent i un ram ascendent care formeaza o

ans. -Tubul contort distalp se rentoarce n corticola rinichiului ; este
format din
celule epiteliale nalte bine separate.

-Urmeaz o secven de unire care se deschide in canalele colectoare

ce conflueaz n conductele papilare mai mari i se termin n vrful
papillei renale.

3 CILE EXCRETOARE ALE RINICHIULUI

Urina formata este eliminat n exterior prin cile excretorii

alcatuite din : -Calicele mici

-Calicele mare -Pelvisul renal -Ureterul -Vezica urinar

-Uretra masculin i feminin

1. Calicele mici :
-Sunt formatiuni musculo membranoase aflate n sinusul renal.

-Se prind cu extremitatea proximal n jurul papilelor renale, iar prin

extremitatea distal se unesc ntre ele formnd calicele mari.

-Calicele mici sunt n numar de 6-12

2. Calicela mari :

-sunt in numar de 2-3 i rezult denumirea celor 6-12 calice

mici , astfel ia natere n pelvis sau bazinet.

3. Pelvisul renal :
-Are forma de plnie turtit anteroposterior -Are o constituie musculomembranoas

-La nivelul bazei sale se deschid calicele mari iar prin varf se
continua cu ureterul.

-Este captusit de un epiteliu care se continua la nivelul papilelor -In perete

se afla un strat muscular

-La nivelul legaturii intre pelvis si ureter se sfla sfincterul

pelvisului renal

4. Ureterul :
-Este un organ pereche

-Este un conduct musculo-membranos care uneste pelvisul

renal cu vezica urinara

-In lungimea sa strabate cavitatea abdominala si pelviana -Are o

lungime de 30-35 cm

-Ia nastere din pelvisul renal la nivelul celei de-a doua

vertebra lombara -Prezinta trei curburi :una la ivelul
rinichiului,a doua la nivelul liniei terminale,a treia in pelvis

Lucrare de diplom -

-La barbat ureterul se deschide vertical de peretele lateral al

pelvisului in raport intim cu artera si vena iliaca
-Segmentul visceral al segmentului la barbat este orientat
transversal, trece intre vezica urinara si rect, trece peste vezicula
seminala si patrunde in vezica urinara printr-un orificiu foarte stramt
-Ureterul este irigat de ramuri ce provin din multiple surse : ramuri din
artera renala si artera lombara, din artera testiculara sau ovariana si
artera iliaca comuna, din artera hipogastrica, artera vezicala
inferioara sau diferentiala, -Limfaticele ureterului abdominal dreneaza
limfa in limfonodulii lombari, iar limfaticele ureterului pelvin dreneaza
limfa in limfonodulii iliaci interni -Inervatia este vegetative, provine din
plexurile nervoase : renal, aortic sihipogastric.

5. Vezica urinara :
-Este un rezervor musculo- membranos in care se deschid uretrele
ce duc urina excretata de rinichi si care este eliminata prin uretra in
afara organismului
-Urina este retinuta in vezica intre doua mictiuni -Configuratia sa difera in
functie de gradul de umplere

-Cand vezica este goala, are forma unui tetraedru cu baza

triunghiulara orientata posterior.

Vezica urinara

6. Uretra:

Se prezinta diferit la barbat si la femeie :

-Uretra masculina :este un segment comun al aparatului urinar si

genital.Uretra incepe la nivelul orificiului uretral al vezicii urinare si se
termina la nivelul meatului urinar situat la capatul liber al glandului
penisului.Structura uretrei e identica cu a celorlalte organe excretoare
renale.Uretra si imparte in 4 portiuni :

-Intramurala la baza vezicii urinare -Prostatica ce trece prin prostata

-Membranoasa ce strabata diafragma urogenitala -Spongioasa inglobata in

corpul spongios al penisului

-Uretra feminina : este situata in pelvis, se intinde de la baza vezicii urinare la

vulva. Directia sa este oblica in jos fiind paralela cu directia vaginului. Are o
lungime de la 3-5 cm si un diametru de 7mm. Zona cea mai stramta si mai

Lucrare de diplom -

putin dilatabila este orificiul inferior, restul uretrei fiind extensibil. Orificiul
uretrei este situat la 20-25 mm posterior de clitoris. Marginea orificiului
prezinta cute cu aspect dantelat care formeaza o papila uretrala.

Vascularizatia uretrei atat la barbat cat si la femeie e asigurata in

regiunea pelvina de arterele veziacle inferioare si ramuri din artera
rusinoasa interna.Venele uretrei dreneaza sangele in plexul lui
Santorini. Limfaticele duc limfa in noduli iliaci externi si iliaci interni.
Nervii prrovin din plexul pelvin inferior si din nervul rusinos intern.

II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR

Forma urinii are loc prin urmatoarele procese :

Filtrare
Reabsortie
Secretie

1.Filtrarea:
-Se produce la nivelul glomerulului
-Consta in trecerea unor componente prin porii peretilor subtiri ai
capilarelor si prin peretele Bowman ca printr-un filtru.
-Nu pot trece elomente figurate, proteinele,lipidele pentru ca au
molecule mari si raman in sange.

Lucrare de diplom -

-Filtrul reprezinta urina primara care contine apa, glucaza,

aminoacizi, ioni de sodiu si uree.

-Cantitatea urinara primara creste in ingestii mari de apa si

hipertensiune, ea scade in lipsa apei, in hemoragii si hipotensiune.
-Filtrarea e posibila datorita difuziei si osoneozei prin endoteliul
capilarelor si prin membrana interioara a capsulei .
-In interiora aferenta presiunea sanguina e mai mare decat presiunea
din capilarele glomerulare, aceasta fiind mai ridicata decat cea din
capsula.
-Presiune sangelui din arterele renale sunt superioare altor artere
deoarece pornesc direct din artera aorta.

2. Reabsortia :
-Consta in trecerea apei si a unor substante din urina primara ajunsa
in tubul urinifer inapoi in sange. Acestea sunt reabsorbite prin
peretele urinifer. Unele subsrante ca apa si urea se absorb pasiv,
datorita diferentelor de presiune dintre lumenul tubului urinifer si
capilarul sangvin care il iriga. Alte substante(aminoacizi, glucoza,
potasiu acidul uric si vitamine)se absorb activ cu un consum de
energie furnizata de ATP.
-In 5 minute trece prin rinichi toata cantitatea de sange din organism ,
zilnic prin rinichi se vehiculeaza 1.700 litri de sange. Membrana
filtratoare a tuturorcapsulelor are intre8-10 metri patrati.
-Ceai doi rinichi filtreaza in 24h intre150-180 litri de urina. Din cei
125ml/minut urina primara se reabsorb 124ml/minut.

-In ansa Henk concentratia substantelor solubile e mai ridicata datorita

circulatiei mai lente a sangelui in contracurent care face sa fie eliminati
putini ioni.

3. Secretia
-Secretia are loc la nivelul tubului urinar. Consta in eliminarea din
sange in lumenul tubului urinifer a unor substante la nivelul proximal
sau distal. Secretia sodiului se face activ, iar a potasiului pasiv.
-Prin secretie se mentin echilibrul acido bazic (ph-ul sanguin fiind
7,4), in urma reabsortiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala.
Cantitatea de urina fiind eliminata in 24h, diureza.
-Urina finala a omului sanatos e un lichid galbui deschis, limpede, cu un
miros

caracteristic de amoniac, usor acid (ph 6) si usor sarat.

-In urina pot aparea si unele substante ce ajung in organism

incidental (alcool si unele medicamente).
-Compozitia chimica a urinei finale se aseamana cu cea a plasmei sanguine,
fiind o plasma deprotenizata. Examenul de urina arata starea de sanatate a
organismului.

1 REGLAREA FUNCTIEI RENALE

Se realizeaza pe calea nervoasa si umorala:

a.) Reglarea nervoasa vegetetiva si controlul mai ales activitatea

glomerurilor, actionand asupra irigatiei renale. Simptomele produc
vaso-constrictia arterei aferente marind cantitatea de filtrare. Scoarta
cerebrala actioneaza direct asupra rinichilor.
b.) Reglarea umorala predominanta si actiunea mai ales asupra
tuburilor urinare. In forma urinei pe cale umorala intervine glanda
hipofiza. In cazul unui aport insuficient de apa prin alimentatie,
creatinina concentratiei sangelui in saruri ca urmare a excitarii
centrilor hopotalamici si se commanda eliminarea ACTH. Tiroxina are
actiune inversa ACTH-ului. Parahormonul stimuleaza eliminarile de
potasiu si fosfati retinand Ca si Na.

Lucrare de diplom -

Calcitonia stimuleaza reabsortia natriului si secretia potasului la

nivelul tubului distal regland eliminarea apei. Secretia de aldosterou
legata de secretia unei enzime numita renina in tuburile distale. Ea
actioneaza ca o globulina plasmatica angiotensina primara, care in
plasma sa se transforma in angiotensina secundara. Aceasta
determina constrictia arteriorelor si creste presiunea sangelui. In final
scade cantitatea de renina.

2 ELIMINAREA URINEI

Din bazinetul renal ,urina finala ajunge in ureter prin intermediul unor
miscari peristatice , la fiecare 3-6 minute. Urina e pompata in vezica
urinara, de unde e eliminata prin uretra la exterior.
Normal, omul are 5-6 mictiuni pe zi . Stresul si starile emotionale pot
declansa mictiunea.
Vezica urinare e captusita cu musculatura neteda care exercita asupra urinei
o usoara presiune. Pe masura ce vezica se umple, urina nu se poate relua in
uretere, deoarece ele strabat oblic musculatura peretelui vezical. Urina nu
poate trece nici in uretra datorita unui sfincter interior vezical si a unui sfincter
exterior uretral.

Senzatia de mictiune apare cand in vezica s-au acumulat 300-400 ml de

urina. Iau nastere impulsuri care se propaga pe cai aferente simpatice la
centru din maduva. De la aceasta pornesc impulsuri la neuronii motori apoi

pe cai parasimpatice , ajungand la musculatura vezicala urinara producand

contractia acesteia si relaxarea sfincterului interior. Urina trece in uretra si
in acelasi timp de relaxare sfincterul extern si e eliminat la exterior. Centrul
mictiunii se gaseste in maduva lombo- sacrala, dar se afla si sub controlul
centrilor corticali putand dispare senzatia de mictiune pentru un timp. La
copii sub un an si la persoanele ce au leziuni ale maduvei spinarii actul
mictiunii nu poate fi controlat voluntar.

3 EXAMENUL DE URINA IN LABORATOR

Examenul de urina trebuie sa contina urmatorii parametri :

Densitate P-h

Proteine Glucoza

Pigmenti biliari Corpi cetonici Nitriti

Leucocite Hematii Cilindri

Celule epiteliale plate (scuamoase) Celule tranzitionale

Celule renale Cristale

Flora microbiana

Altele : mucus, secretii, etc

10

Lucrare de diplom -

INTERPRETAREA ACIDULUI URINAR

Variaia culorii observat n lumin polarizat este tipic pentru
acidul urinar.

Fig.
265c.

11

Lucrare de diploma

Fig. 48. Mas de hematii eumorfe. MO x 400 (colecie personal).

Fg. 47. Hematii eumorfe morfologic similare cu cele din torentul sangvin (hmaturie
neglomerular). MCF x 400 (colecie personal)

IN TERPRETAREA LEUCOCITELOR

Leucocitele sunt elementele cele mai des intalnite in sedimentul urinar. In

functie de aspectul lor nuclear, leucocitele pot in impartite in mai multe
categorii :
-Celule mononucleare ( limfocite si monocite)
-Celule polimorfonucleare (neutrofile,eozinofile si bazofile)

Leucocitele abundente pot fi intalnite in : -Afectiuni renale: glomerunoefrite,

pielonefrite

-Afectiuni ale cailor renale : pielite, pielocistite si uretrite

-Afectiuni extrarenale : apendicita acuta sau cronica si metroanexite
acute si cronice.

NEGATIV

URME
RARE
PREZENTE
FRECVENTE
Negativ
+/+
++
+++
9

Lucrare de diploma

Negativ
15/l
70/l
125/l

500/l

INTERPRETAREA HEMATIILOR

Hematuria se desfasoara ca fiind emisiunea de sange in urina si ea se constituie

intr-un simptom frecvent al diferitelor boli renale. Gravitatea hematuriei nu
depinde de intensitatea sangerarii ci de cauza care o provoaca.

Hematuria poate fi de doua feluri :

-Hematurie macroscopica :300.000-350.000 hematii/camp in sedimentul
Addis -Hematurie microscopica:
-Eliminarea a 2-4 hematii/camp
-Eliminarea a 6-8 hematii/mm in urina emisa -Eliminarea a 1.600-1.800
hematii/minut

Hematuria nu se trateaza ca u simplu simptom, necesitand o investitie clinica si

paraclinica amanuntita pentru depistarea cauzelor ce o fac sa apara.

NEGATIV
URM

RARE

PREZENT

FRECVENT
Negativ
+/-

++

+++
Negativ
10 l

25 l

 80 l

200 l
INTERPRETAREA PROTEINELOR

ABSENT (-)

URME (+/-)

SLAB PREZEN(+)
PREZENT (++)
0-15 mg/dl

15-30 mg/dl

30-100 mg/dl
100-300mg/dl
INTERPRETAREA GLUCOZEI

ABSENT(-)

PREZENT (+)

0-100 mg/dl

Peste 100 mg/dl

INTERPRETAREA CORPILOR CETONICI

10

Lucrare de diploma

ABSENT (-)
PREZENT (+)
0-5 mg/dl
Peste 5 mg/dl

INTERPRETAREA NITRITILOR

ABSENT
PREZENT

INTERPRETAREA CELULELOR EPITELIALE

Celulele de suprafata ale epiteliului pot fi : -Scuamoase : sunt plate cu margini

neregulate.

-Cuboidale: au un aspect poligonal, cu raportul dintre inaltime si

latime in jur de 1/1.

-Columnare : au aspect inalt adesea cu nuclei situati la unul din

capete.

INTERPRETAREA CILINDRILOR URINARI

Cilindrii urinari sunt formatiuni cilindrice, bine conturate, cu

capete rotunde sau rupte, cu diferite lungimi, grosimi, moduri de
formare. Ei se formeaza la nivelui tubului conturat distal si
collector; de asemenea se pot forma si la nivelul ramificatiilor
acestor tuburi, fapt demonstrat prin prezenta unor cilindri
ramificati in sedimentul urinar.

Factorii cunoscuti ca favorizati in formarea cilindrilor sunt :

albumina, staza renala, descuamarea celulelor, rata scazuta a
filtrarii glomerulare, ph-ul acid si prezenta proteinelor.

Cilindrii cerosi mari au fost demonstrati in trecut cilindrii de

insuficienta renala stadiul final.

RARI
PREZENTI
FRECVENTI
1-2 cilindrii/camp
4-6 cilindrii /camp
8cilindrii/camp

Clasificare i formare (dup Dion R., modificat):

Lungimea cilindrii pot fi: -scuri

-normali; -lungi.

Nu se acord nici o valoare clinic, lungimii cilindrilor.

Cilindrii scuri cu capetele ptrate, hialini sau fin granulari sunt observai
ocazional la pacienii n com (cilindri comatoi).

Limea: cilindrii pot fi clasificai pe baza grosimii ca:

11

Lucrare de diploma

-normali; -mrii; -mari.

Cilindrii mrii (1,5 x normal) sunt formai n tubii dilatai. n necroza

tubular acut de origine ischemic, cilindrii sunt frecvent mrii.
Cilindrii mrii nu trebuie s fie confundai cu cilindrii mari reali.

Cilindrii mari (4-10 x normalul) sunt de obicei asociai insuficienei

renale cronice. In aceast situaie specific, nefronii funcionali rmai
ncearc s preia totul. Acetia se vor reorganiza n glomeruli i tubi
mari.

Cilindrii ceroi mari au fost denumii n trecut cilindrii de

insuficien renal stadiul final .

INTERPRET

Cristalele

alimentatie si ph-ul urinar.Cristalele se

depisteaza

Formarea

-O crestere

de suprasaturatie (in consum

insuficient

-A scaderii

-Prezenta

in cristalizarea altor
specii (ex:

cristalizarea

Cristalele

. Cristalele medicamentoase sunt

adesea

mica.

Pe camp

, frecvente si in
masa.

INTERPRET

Fig. 185. Cilindru ce ros cu capetele

MASA

PREZENT
FRECVENT

ptrate.

20-25/CAMP
30-35/CAPM

40/CAMP

VALORI DE REFERINTA PT SEDIMENTUL ADDIS

20x- ocular 7x sau 10x- microscopic

ELEMENTE
VALORI
CONSIDERATE

NORMALE

Eritrocite
Adulti :pana la 500.000/12h

Copii : pana la 450.000/12h

Leucocite
Adulti :1.800.000/12h

Copii : 72.000/12h

12

Lucrare de diploma

Cilindrii-orice tip
Adulti : pana la 5.000/12h

Copii : pana la 6.500/12h

Examenul celulelor (leucocite, hematii si celule epiteliale) se face cu obiectivul de 40x ;

pentru cilindrii si fragmente epiteliale cu obiectivul de 20x.

UROCULTURA si ANTIBIOGRAMA

Rezultatul unei infrectii poate fi reprezentat de o infectie numita Eschrichia

Coli, care poate fi tratata cu urmatoarele antibiotice la care pacientul este
sensibil: Gentamicina, Penicilina, Tetraciclina, Eritromicina, Kanamicina,

Trimetroprim, Amoxicilina, Cefuroxim, Norflaxacin, Acid-Naldixic,

Amoxiclav, Oflaxacin, Nitrofurantoin, Clindamicin, Cloramfenicol,
Streptomicin,
In cazul in care nu se prezinta nici o infectie urionara , interpretarea
rezultatului va fi de : insamantari sterile.

13

Lucrare de diploma

III NOIUNI DE NURSING

INTRODUCERE N PROFESIE

ngrijirea bolnavului se pierde in negura timpului , n trecutul

ndeprtat, cnd femeile ngrijeau rnile bolnavilor, a brbailor

rnii ntori din rayboi, sau de la vntoare. n 1860 ncepe

istoria profesiunii noastre de ngrijire a bolnavului.

Definiia Nursei:
Nursa este o persoan care a parcurs un program complet de formare, care a
fost aprobat de consiliul asistenilor mediacli (C.A.M.)

Nuras este o persoana care a trecut cu succes toate examenele

stabilite de C.A.M.

Nursa s ndeplineasc standardele stabilite de C.A.M.

Nursa s fie autorizat s practice aceast profesie in concordan

cu pregtirea i experiena sa.

Nursa s fie autorizat n ndeplinirea acelor proceduri care sunt impuse

de ngrijirea snataii n orice situaie s-ar afla.

n ntreaga lume aproximativ 103 asociaii care exprim mai

mult de un milion de asisteni.

Asistenta medicala raspunde de propria lor activitate, de practica lor,

supravegherea, ngrijireai pregtirea elevilor.

Nursa este pregtit printr-n program de studiu care cuprinde

promovarea sntaii, prevenirea mbolnavirii, restabilirea
sntaii i nlaturarea suferinei. Nursa generalist presupune o
pregtire social, tehnicsi practic. S aibe cunotin i
psihologie, s aibe abtitudini fade pacient i familia sa. S aibe
preocuparea de a nelege ce se ntmpl cu ceilali. Ea este ca o
mam ce acioneay comform nevoilor copilului i trebuie
adeseori s ndeplineasc sarcini ct mai diverse. Ea a mai fost
numit i mam profesionist.

14

Lucrare de diploma

Definiia nursingu-ului de ctre O.M.R. este : partea integral a

asistentei de ngrijirea sntii , ngrijire apersoanelor de toate
varstele i n toate formele de asisten social.

Definiiadin partea lui Virginia Hendason este : s

ajuiindividual, fie persoana bolnav sau sntoas, s- i afle
calea spre sntate sau recuperarwe, s-i foloseasc fiecare
aciune pentru a promova sntatea sau recuperarea cu
condiiaca asistenta s aib voin sau contin.

Rolul esenial const n alutorarea omului s-i pstreze

sntatea, s-l ncurajeze naintea morii. Rolul n societate este
s asiste indivizii, familia i grupuri, s optimizeze i s
integrezefunciile fizice , mentale care sunt afectate
semnificativprin schimbari ale starii de sntate. Nursing-ul se
ocup de aspectele psiho-somatice i psiho-sociale ale vieii.
Familia va trebui s fie implicat n toate aspectele.

FUNCIILE NURS-EI

De natur independent : asist pacientul din propria-i iniiativ

temporar sau definitiv n :

- ngrijire de comfort, cnd el nu-i poate ndeplini independent

anumite funcii.

Ajutorul este n funcie de vrst, de natura bolii, de alte

dificultai fizice, psihice sau sociale.
stabileste relaie de ncredere n persoana ngrijit i cu
aparintorii.

le transmite informaii, nvminte, ascult pacientul i l susine.

Este alturi de indivizi n colectivitate, n vederea promovrii unor condiii

mai bune de via i sntate.

De natur dependent : la indicaia medicului aplic metodele

deobservaie , de tratament, sau de readaptare, observ la
pacient modificari provocate de boal sau tratament i le
transmite medicului.

De natur independent :
-asistenta colaboreaz cu ali profesioniti din domeniulsanitar, educativ,
administrativ si particip la activiti independente.

-Asistenta particip particip la organizarea i gestionarea

centrelor sau unitilor de ngrijire. Pentru a raspunde nevoilor
persoanelor, existena utilizarii n practic, cunotine teoretice
i practice de informare psihologice, economie i pedagogie.

4. Alte funcii :

Funcia profesional care cuprinde : funcia tehnica, preventiv

de psiholog, funcia sducativpentru sntate, funcia
economicde gestionare a serviciului, organizarea timpului,
precizarea prioritailor de aprovizionare i funcia de cercetare.

15

Lucrare de diploma

ASPECTE TEORETICE ALE PROCESULUI DE NGRIJIRE

Factorul decisiv, pentru elaborarea unui cadru conceptual

privind ngrijirile a fost orientarea catre o nou concepie.
Asistenta trebuie s cunoasc globul individual precum i
comunitatea n care triete.

Evoluia ngrijirilor :

Pn la jumtatea secolului XX , ngrijirile au fost tributare mai

ales concepiei religioasecunoscute din trecut. n yilele noastre,
ngrijirea noastr nu poate s devin simpla caritate- trebuie s
acorde locul unei simple nelegeri bazat pe gndire. Pentru
prima oar n istoria ngrijirilor, practica
acordriingrijirilodevine obiectivulgandirii astfel ngrijirile sunt
lsate pe seama personalului medical, trecute pe plan
secundar, devalorizare. S-a ajuns mai trziu la revalorizarea
relatiilor ntre ngrijitor i cel ngrijit. Astfel activitatea va fi
centrat pe persoan. Asistenta s fie contiina celui lipsit de
contin, s fie ovhi pentru cel ce nu vede, s fie mna pentru
cel cruia i-a fost amputat mna, dragoste de via, pentru cel
care vrea s se sinucid, s posede cunotinele necesare
pentru tnara mam.

16

Lucrare de diploma

IV INSUFICIENTA RENALA CRONICA

1 DEFINIREA INSUFICIENTEI RENALE

Este o scdere progresiva a capacitii funcionale renale, cu

reinerea in organism a substanelor toxice rezultate din
metabolism si cu evoluie ctre uremie terminala.

Etiologic: insuficienta renala cronica reprezint etapa finala a

bolilor renale bilaterale, in special a glomerulonefritelor cronice,
a glomerulonefrozelor si a pielonefritelor cronice, a
hipertensiunii arteriale maligne, a obstruciilor cailor urinare.

Patogenie: se site ca in mod normal rinichiul are o rezerva

funcionala care-i permite sa se adapteze unor solicitri
crescute, in insuficienta renala, distrugerea nefronilor nu mai
permite aceasta adaptare. Prima funcie alterata este
capacitatea de concentraie, in stadiul iniial, rinichiul poate
asigura homeostazia mediului intern, adic sa menin
constanta cantitatea de sare, apa, substane azotate si
electroliti din organism, ceea ce se realizeaz prin unele
mecanisme compensatoare, principalul fiind poliuria. in aceasta
perioada, poliuria se insoteste de hipostenurie, deci de
scderea capacitii de concentraie. Odat cu progresarea
leziunilor, poliuria devine maxima si scderea capacitii de
concentraie este foarte severa. Aceasta este faza de
izostenurie, cand densitatea urmii oscileaz invariabil intre 1
010 si 1 011. in ultimul stadiu al insuficientei renale apare
uremia.

Simptome: in stadiul compensat, care poate dura ani de zile, starea

generala este relativ buna. Diagnosticul se precizeaz prin explorarea
funciilor renale, care

17

Lucrare de diploma

arata scderea capacitii de concentrare si reducerea filtrrii

glomerulare. Pot aprea unele semne clinice ca astenie, cefalee,
scderea poftei de mncare. Cei mai. important semn este
poliuria, care se insoteste la nceput de hipostenurie, iar mai
trziu de izostenurie. in stadiul de insuficienta renala
decompensat, starea generala se altereaz progresiv, aprnd
numeroase Simptome clinice si biologice. Tulburrile digestive
se accentueaz, aprnd inapetenta. greuri, vrsaturi sau
diaree. Bolnavul prezint prurit si o paloare caracteristica
(galben-murdar) a tegumentelor si mucoaselor. Apar, de
asemenea, semne nervoase, ca cefalee, ameeli, somnolenta
sau crize convulsive. Bolnavul este dispneic. Analiza

ui pune in evidenta anemia si unele tulburri hemoragice.

Urinele sunt poliuriee si palide. Mai trziu apare oliguria
terminala. La aceste tulburri se adaug seninele renale ale
afeciunii cauzale. Exploarea funcionala a rinichiului arata
scderea totala a capacitii de concentraie si dilutie,
densitatea urinii fixandu-se in jurul valorii de 1,010 - 1011
(izostenurie); in pielonefrita cronica pot fi nregistrate valori mai
reduse. Apare retentia azotata, interesnd ureea, creatinina si
acidul uric, ale cror valori cresc in snge. Tulburrile
hidroelectrolitice survin trziu, cand funcia excretoare este
prbuita. Acidoza este totdeauna prezenta in acest stadiu.
Uremia este stadiul terminal al insuficientei renale cronice.
Simptomele pot fi grupate:

stare generala profund alterata, oboseala fizica si psihica extrema, tegumente

palide, prurit, hipotermie, senzaie de frig;

respirator: miros amoniacal al aerului expirat, respiraie de tip

Kiissmaul sau Cheyne-Stokes;

-digestiv: repulsie totala fata de alimente, greaa si vrsaturi pana la

intoleranta gastrica, hematemeza si, uneori, melena;

-neurologic: cefalee precoce, continua si chinuitoare, contracii musculare,

somnolenta, stri confuzionale, delir, coma;

- retentia azotata, acidoza si tulburrile electrolitice

completeaz tabloul clinic. Evoluia este foarte variabila, uneori
rapida (in cteva luni), alteori lenta (ani sau decenii).
Supravegherea riguroasa, cu meninerea echilibrelor
hidroelectrolitic si metabolic, permite o evoluie ndelungata.
Complicaiile sunt numeroase, cea mai periculoase fiind edemul
pulmonar sau cerebral, infeciile etc. in stadiul compensat,
prognosticul este relativ bun. in stadiul decompensat, este
sumbru.

Diagnosticul pozitiv se bazeaz in faza compensata pe

explorrile funciilor renale.

Tratamentul profilactic vizeaz evitarea infeciilor si, daca

acestea au aparat, tratarea lor corecta, depistarea si tratarea in
faze incipiente a afeciunilor renale, in special a celor bilaterale.

Tratamentul curativ: repausul va fi parial in stadiul compensat (12 14 ore pe zi) si total in cel decompensat.

Dieta: trebuie sa fie normocalorica (2 000 - 3 000 cal/zi), moderat

hipoproteica, normolipidica si hiperglucidica in faza compensata, in faza

18

Lucrare de diploma

decompensat, proteinele vor fi reduse la 20 - 30 g/zi, administrnd glucide in

exces si mai puin grsimi, in acest, stadiu se reduce cantitatea de sare la 5

- 6 g/zi sau mai puin, dupa caz. in faza de uremie, cand

alimentaia pe cale orala nu este posibila, se recurge la

alimentarea cu sonda sau prin perfuzii i.v. Cantitatea de apa
permisa este de 1 500 - 2 000 ml in stadiul compensat si de 600
- 700 ml in stadiul decompensat, adaugandu-se cantitatea de
apa pierduta prin vrsaturi, diaree si urina.

Tratamentul medicamentos: se combate acidoza administrnd

alcaline sub forma de lactat de sodiu, bicarbonat de sodiu sau
Citrat de sodiu; se va avea grija ca sodiul sa nu fie dat in exces.
Hipokaliemia se corecteaz prin aport alimentar (fructe,
legume, sucuri) si sruri de potasiu. Anemia implica transfuzii
mici (100 - 200 ml snge); sughiul se combate administrnd
clordelazin. Hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca se
trateaz ca de obicei. Metodele de epurare extrarenala nu dau
rezultate nete (rinichiul artificial este foarte util). Trebuie
ncercate in faza uremica finala, in care se pot obine unele
ameliorri. Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate bune.

O atenie deosebita trebuie acordata toaletei bolnavilor: igiena gurii

(glicerina boraxata sau apa bicarbonatata). prevenirea si tratarea
escarelor, igiena generala, deoarece bolnavul pierde uneori urina si
fecalele.

2 ALIMENTATIA IN INSUFICIENTA RENALA

Daca rinichiul este suferind, organismul nu mai poate scap ele

o mulime de elemente provenite din alimentaie. Sa trecem
mpreuna in revista cteva sfaturi legate de dieta bolnavului de
insuficienta renala cronica sunt nite mari "pungi de apa" - la
natere avem 65% apa, procent care va scdea pe msura ce
imbatranim. Pentru ca aceasta punga sa nu "plesneasc", sau
sa se dezumfle peste msura, cineva trebuie sa stea in
permanenta cu ochii pe ea! Acel cineva este rinichiul, un organ
foarte sfios, dar extraordinar de competent si important pentru
o buna funcionare a organismului.

El are rolul de degustator-sef, fiind cel care urmrete atent

concentraia in snge a foarte multor constitueni. Este
principalul partener al ficatului in detoxifierea organismului.

Problemele incep sa apar cand, dintr-un motiv sau altul (infecie,

diabet, hipertensiune avansata, pietre care nu permit eliminarea
urinei, etc), rinichii nu mai funcioneaz eficient si apare
insuficienta renala. Capacitatea rinichilor de a elimina eficient
excesul de apa, electoliti, uree si alti produi de metabolism este
alterata. Iata cum trebuie sa se modifice alimentaia ta pentru a
oferi organismului suficienta energie, fara a fora rinichiul slbit.

Schimbarea alimentaiei: Imbolnvirea rinichiului impune

modificri importante ale alimentaiei, pe care le vei face la
recomandarea medicului curant, fara al crui acord nu vei lua
nici un fel de supliment sau medicament (marea lor majoritate
avnd eliminare renala). Toate schimbrile descrise mai sus
sunt recomandate in insuficienta renala cronica, ele fiind total
nepotrivite in

19

Lucrare de diploma

alte afeciuni cum ar fi, de pilda, litiaza renala (tendina de a

face pietre la rinichi).

Calciul si fosforul

Fosforul se acumuleaz in snge si determina mobilizarea

calciului din oase, cu care se va combina depunandu-se in
esuturile moi ale organismului. Epurarea renala extracorporala
(dializa) va scoate ceva fosfor, dar el va continua sa se adune
intre edinele de tratament. Medicul il va monitoriza atent
(masurandu- 1 cel puin o data pe luna). Cand se depete
normalul (6 mg/dl), medicul va recurge la diverse masuri pentru
a scdea nivelul sanguin al fosforului: iti va prescrie tablete de
calciu asociate sau nu cu medicamente care vor lega fosforul
din organism si ii vor grbi eliminarea.
Evita cu regularitate sursele alimentare bogate in fosfor:
derivate lactate, broccoli, sparanghel, cartof dulce, porumb,
mazre, fasole, peste (crap, sardine, creveti, etc), organe (ficat
de pasare, ficat de vaca, plmni, etc), nuci, alune, germeni de
grau, drojdii, produse de brutrie din faina integrala, tarate.

Proteinele

Proteinele, crmizile" folosite la creterea, repararea si

intretinerea esuturilor, nu trebuie consumate in cantitate mare.
Produsul final de degradare a proteinelor este ureea, o

substana care nu mai poate fi epurata eficient de rinichiul

suferind.

Acumularea ureei duce la o serie de tulburri: oboseala, pierderea

poftei de mncare, dureri abdominale, tulburri de gndire, etc.
Medicul va urmri atent atat nivelurile sanguine ale ureei si
creatininei, cat si proteinele totale si albumina din snge pentru a
vedea care este starea de nutriie a pacientului. Daca albumina
este mica, bolnavul are o "balana proteica negativa" (pierde mai
multe proteine dect asimileaz). Proteinele de calitate se gsesc
in sursele animale: pestele, carnea, oule, produsele lactate.

Vitaminele
Alimentaia iti va aduce din abundenta vitaminele liposolubile
(A, D, E, K), vitamina D fiind uneori suplimentat in funcie de
nivelurile sanguine ale calciului, fosforului si hormonului
paratiroidian.

Vei avea nevoie sa fie suplimentate vitaminele hidrosolubile:

vitamina C si cele din grupul B (Bl, B2, B3, B6, B12 si acidul
folie). Anemia se intalneste frecvent la cei suferinzi de
insuficienta renala cronica. Aceasta poate fi combtut cu
ajutorul suplimentelor de fier, acid folie, vitamina B6 si Bl2. Cu
sigurana, medicul iti va prescrie o reeta pentru a le cumpra
de la farmacie.

Lichidele
Pe msura ce insuficienta renala se agraveaz, rinichiul isi
pierde capacitatea de a elimina apa. Medicul iti va spune exact
cata apa ai voie sa bei in funcie de cat de multa urina elimini in
24 de ore, de cantitatea de sodiu din dieta si de prezenta sau
lipsa insuficientei cardiace congestive (bolile renale predispun la
apariia bolilor de inima).

20

Lucrare de diploma

Daca ne place sa mneam foarte srat, in esuturi vom avea

mai mult sodiu, care va trage apa dupa el ducnd la
"impastarea" cu apa (edemul) a spaiului dintre celule. Fata este
mai "buhita", gleznele se umfla si asa mai departe. Daca
rinichii nu mai funcioneaz normal, chiar si cu un aport normal
de apa si sodiu, tot vor aprea probleme.

Evita produsele cu un coninut ridicat de sodiu: brnza srata,

pastrama, conservele in saramura, mslinele, seminele, cuburile
de bulion, supele la plicuri, mezelurile, carnaii, micii, chili,
aromele pentru grtar, chips-urile, biscuiii sarati, sosurile,
grtarele, fast-food-urile). Folosete arome si condimente in locul
srii de buctrie. Redu la maximum folosirea conservelor de orice
fel, chiar si a alimentelor congelate.

Potasiu

Potasiul joaca un rol foarte important in organism, fiind esenial

pentru transmiterea impulsurilor nervoase, pentru o buna
funcionare a inimii, a muchilor si a multor alte mecanisme
fiziologice. Nivelul sau in snge este atent monitorizat de rinichi
si cand se afla in exces va fi eliminat in urina. In insuficienta
renala, insa, acest lucru nu se mai intampla. Trebuie evitate
alimentele bogate in potasiu: piersici, avocado, banane, pepene
galben, mango, portocale, papaya, prune, stafide si alte fructe
uscate, broccol andive, ciuperci, roii, varza de Bruxelles,
cartofi, cafea, ciocolata, ceai, nuca de cocos si nuci.

Le poti inlocui cu altele mai srace in potasiu: mere, viine,

afine, mure, zmeura, cpuni, struguri, mandarine, pere,
pepene rou, ananas, morcovi, varza, porumb, castravei,
ceapa, ptrunjel, ridichi si salata. Fructele si legumele
conservate conin mai puin potasiu dect cele in stare
proaspta. Toate alimentele conin potasiu, cat de puin, dar tot
il au.
Generalitati

Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca

rinichii acestuia nu mai funcioneaz normal de o perioada mai
lunga de timp. In mod obinuit, rinichii indeparteaza reziduurile
toxice din snge. De asemenea, ei ajuta la meninerea balanei
dintre fluidele si srurile din organism , denumite electroliti.
Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt
eliminate sub forma urinei. Atunci cand rinichii sunt deteriorai,
reziduurile se aduna in organism si produc o stare de rau.

O boala renala cronica pare sa apar brusc, dar de fapt, aceasta

apare puin cate puin, pe parcursul mai multor ani. Fiecare
rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni.
Atunci cand nefronii sunt deteriorai si nu mai funcioneaz, cei
ramai sntoi preiau si funcia acestora. Daca deteriorarea
continua, din ce in ce mai muli nefroni devin nefunctionali pana
la momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini funcia.
Este posibila incetinirea distrugerii renale prin medicatie si
schimbarea modului de viata. Pentru ca acestea sa dea
rezultate optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu medicul
curant si sa urmeze strict paii terapeutici.

Cauze

21

Lucrare de diploma

Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute.

Dar, orice afeciune sau boala care deterioreaz vasele
sanguine sau alte structuri ale rinichiului pot duce la suferina
renala. Cele mai ntlnite cauze de boala renala cronica sunt
urmtoarele:

diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzeaz aproximativ 35%

din totalul bolilor renale cronice. Nivelurile crescute ale
glicemiei (zahrului din snge) duc la alterarea vaselor
sanguine renale. Daca nivelurile glicemiei raman crescute,
funcia renala este deteriorata progresiv

hipertensiunea arteriala. Presiunea crescut a sngelui

reprezint cauza altor 30% dintre bolile renale cronice.
Deoarece presiunea sngelui creste adesea in bolile renale, ea
poate duce la deteriorarea progresiva a funciei renale chiar si
atonei cand boala renala are alta cauza
Alte situaii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice includ:

boli sau infecii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita

(infecie a parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita
(infecie localizata la nivelul capilarelor glomerulare), sau boli
renale congenitale (nscut cu respectiva boala)

stenoza sau obstrucia de artera renala. Artera renala este cea

care duce sngele la rinichi

alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata mrita), litiaza renala

(pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica evacuarea urinii din rinichi

intoxicaia cu plumb

utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar

deteriorarea funciei renale, de exemplu: antialgicele ca
acetaminofenul (Paracetamol) sau ibuprofenul sau anumite
antibiotice (Gentamicina). Diabetul zaharat si hipertensiunea
arteriala sunt cele mai comune cauze ce duc la boli renale cronice
si eventual la insuficienta renala cronica. De asemenea, diabetul
zaharat si hipertensiunea arteriala pot accelera deteriorarea
funciei renale la persoanele ce au aceasta boala cu alta etiologie
(cauza).

Simptome
Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au
iniial simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silenioasa a
bolii. Odat cu deteriorarea masiva a funciei renale pot sa
apar:
oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod normal)

edeme (acumularea de lichide in interiorul esuturilor)

fatigabilitate (oboseala)

scderea apetitului sau scderi inexplicabile in greutate

greaa, vrsaturi

somnolenta sau insomnii

cefalee (dureri de cap) sau scderea capacitii de concentrare.

Mecanism fiziopatogenetic

Boala renala cronica are un impact serios asupra vieii bolnavului din
momentul in care incepe sa se agraveze. Iniial, rinichii sunt capabili sa
regleze balana dintre fluide, sruri si reziduurile toxice din organism.
Dar, odat ce

22

Lucrare de diploma

funcia renala se deterioreaz, incep sa apar complicaiile. Numrul si

severitatea complicaiilor creste o data cu deteriorarea funciei renale.

Daca boala nu poate fi controlata, atunci funcia renala se

deterioreaz progresiv. In momentul in care funcia renala scade
sub un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta
renala cronica. Insuficienta renala are efecte devastatatoare
asupra intregului organism. Poate cauza serioase probleme
cardiace, osoase si cerebrale, scznd calitatea vieii
pacientului. Odat instalata insuficienta renala cronica, bolnavul
are nevoie fie de dializa, fie de un nou rinichi. Ambele variante
au riscuri si beneficii. Pacientul trebuie informat si consiliat de
ctre medic, in vederea alegerii uneia dintre variante.

3 BOLI RENALE CRONICE

A - Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica

Diabetul zaharat cauzeaz aproximativ jumtate din insuficientele

renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc la
deteriorarea vaselor sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea
rinichilor poate avansa pana cand ambii rinichi vor inceta sa
funcioneze. Riscul de apariie a insuficientei renale creste daca

pacientul asociaz diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala si

obezitatea (denumit sindrom metabolic).

B - Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala

Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp,

capilarele sanguine din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor
(nefroscleroza). Rinichii devin mai mici si cu suprafata boselata
(cu denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce la alterarea
permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice.
Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul
poate fi deteriorat semnificativ.

Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la

cresterea presiunii sanguine atunci cand rinichiul nu mai este
capabil sa indeparteze apa si sodiul din singe. In unele cazuri,
este dificil de a determina daca hipertensiunea arteriala
cauzeaza boala renala sau boala renala duce la cresterea
presiunii sanguine.

C- Factori de risc

Parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate de

vrsta si markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul apariiei
bolilor renale cronice pot fi controlai cum ar fi, de exemplu, obiceiurile
alimentare si efortul fizic.

Factori de risc ce nu pot fi controlai:

Principalii factori de risc ce pot duce la apariia bolii renale cronice
sunt:

23

Lucrare de diploma

vrsta-rinichii incep sa scad in dimensiuni incepand cu vrsta

de 35 de ani. Pana la vrsta de 80 de ani mai ramane
funcionala aproximativ 30% din masa renala

rasa-afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la

boli renale cronice

sexul-brbaii au risc mai mare de a dezvolta boala renala

cronica dect femeile.

istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in

dezvoltarea diabetului zaharat cat si a hipertensiunii arteriale,
cele doua cauze majore de apariie a bolilor renale cronice.
Rinichiul polichistic este una din bolile renale motenite ce pot
duce la apariia insuficientei renale.

Factori de risc ce pot f controlai

Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau

intarzierea apariiei insuficientei renale prin controlarea unor
factori ce cresc riscul de deteriorare a rinichilor precum:
hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a capilarelor renale

diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la

deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp deteriorarea renala
avanseaz pana cand rinichii inceteaza sa mai funcioneze

consumul de proteine si grsimi - O dieta sraca in proteine si

grsimi ajuta rinichii sa funcioneze normal

anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de

medicamente care altereaz funcia renala cum ar fi
antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau unele
antibiotice.

Consultul de specialitate
Pacienii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta
atunci cand apar urmtoarele simptome:
frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare

dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)

fatigabilitate musculara severa (oboseala)

Pacienii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar

unele din simptomele de mai jos:

simptomele specifice uremiei, adic fatigabilitate, stare de greaa si vrsaturi,

inapetenta (lipsa apetitului alimentar), apariia insomniei

hematemeza (vrsaturi cu snge) sau melena (snge in scaun).

Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze

medicului curant sunt:
accentuarea senzaiei de oboseala
stare de rau general, care nu este cauzata de rceala sau gripa

edeme la nivelul minilor si picioarelor

fatigabilitate musculara

apariia echimozelor (vanatai) mai uor sau mai frecvent dect in

mod obinuit.

24

Lucrare de diploma

Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze

medicul la apariia urmtoarelor simptome:

stare de rau general, care nu este cauzata de rceala sau gripa

hemoragii sau apariia unor echimoze (vanatai)

apariia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa

peritoneala

apariia semnelor de infecie la nivelul cateterului sau la nivelul suntului

arteriovens, precum supurarea (apariia puroiului) la nivelul acelei zone

orice alt simptom pe care medicul sau asistenta 1-a indicat ca

motiv pentru a caut ajutor de specialitate. De asemenea,
pierderea excesiva in greutate ar trebui sa indrume pacienii spre
consultul de specialitate.

Expectativa vigilenta

Abordarea de tip "ateapt si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei care

au boala renala cronica. Pacienii cu boala renala cronica ar trebui sa
urmeze cu strictee planul terapeutic si sa apeleze la medic pentru orice
simptom alarmant.

Medici specialiti recomandai

Medicii specialiti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:

medicii de familie

medicii de medicina interna

medicii nefrologi

medicii pediatri.

Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica,

acesta trebuie indrumat ctre un medic nefrolog. Medicul
nefrolog trateaz atat boala renala cat si complicaiile acesteia
si consiliaz pacientul pentru stabilirea conduitei terapeutice.

De asemenea, nefrologul se ocupa de pacienii cu insuficienta

renala ce au nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit
un transplant renal. In momentul in care se decide ca un
pacient are nevoie de dializa, acesta va fi indrumat ctre un
medic chirurg pentru a i se pregti calea de acces pentru
dializa. Aceasta cale de acces reprezint o zona din corpul
uman pe unde sngele sau alte fluide pot fi ndeprtate, filtrate
si returnate in organism pe parcursul edinei de dializa.
Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si ctre medicul chirurg
atunci cand necesita un transplant renal. Pacienii cu boala
renala cronica mai pot fi indrumati ctre:

medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei.

Deoarece exista multe restricii alimentare, pacienilor le va fi
destul de greu in a elabora o dieta care sa le menin aportul
caloric si greutatea in limite normale. Nutritionistul ii ajuta in
elaborarea acestui tip de dieta.

psihologi sau asisteni sociali, care vor ajuta bolnavul si familia acestuia sa
suporte stresul emotional si finaciar la care sunt supui.

25

Lucrare de diploma

V INVESTIGATII

Pacienii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome

pana la momentul in care funcia renala este grav afectata.
Investigaiile sunt vitale pentru a determina:

daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga
de timp (insuficienta renala acuta sau insuficienta renala
cronica). Unele investigaii ce sunt folosite pentru a evalua
insuficienta renala acuta pot fi aplicabile si unei persoane cu
insuficienta renala cronica la care funcia renala s-a degradat
brusc.

cauza deteriorrii renale

cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca progresia bolii

eficacitatea tratamentului
necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal.

Odat stabilit diagnosticul de afeciune renala cronica, boala va fi

monitorizata prin investigaii ale urinei si sngelui.

1. INVESTIGATIILE FUNCTIEI RENALE

Atunci cand funcia renala este afectata, substane ca ureea,

creatinina si o parte din electroliti incep sa se adune in fluxul
sanguin. Urmtoarele investigaii ale sngelui si urinei msoar
nivelurile acestor substane in fluxul sanguin ajutnd astfel la
aprecierea funciei renale:
glicemia - Valori crescute ale glicemiei duneaz capilarelor renale

creatinina si a clearence-lui creatininei - Msoar creatinina serica (din

snge) si cat de bine elimina rinichii aceasta substana din snge.
Creatinina creste in snge atunci cand rinichii sunt deteriorai sau nu
mai funcioneaz normal

ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din

snge, nivelurile serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale ureei
serice se mai pot intalni in insuficienta cardiaca, deshidratare sau
diete bogate in proteine

26

Lucrare de diploma

electrolitii - In mod normal sunt filtrai de ctre rinichi. Niveluri alterate ale
electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o funcie renala deteriorata

hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni regleaz nivelurile

calciului si fosforului din snge. Un nivel crescut al acestor hormoni
poate duce la scderea calciului seric, condiie ce apare in cadrul
bolilor renale cronice

microalbuminuria - Msoar, folosind testele urinare, nivelurile proteinelor

din urina. In mod normal, nu exista proteine in urina sau sunt

urme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in

urina. Daca boala renala are componenta ereditara, familia
bolnavului trebuie incurajata pentru asi face investigaii
paraclinice. Daca boala renala este descoperita in stadii
incipiente, tratamentul poate incetini sau chiar stopa
deteriorarea funciei renale.

2. INVESTIGATII PENTRU DECLARAREA ANEMIEI

Daca rinichii nu mai produc cantiti suficiente de eritropoietina,

o proteina necesara formarii globulelor roii, apare anemia.
Acest tip de anemie este tratata cu un medicament, denumit
eritropoietina umana recombinata (rhEPO) ce ajuta organismul
sa produc noi globule roii. Printre investigaiile ce
monitorizeaz anemia, se numra:

hemoleucograma - Aceasta msoar hematocritul si hemoglobina, indicatori ai

eficientei dializei sau a tratamentului cu eritropoietina umana recombinata

reticulocitele (precursori ai globulelor roii) - O scdere a

numrului de reticulocite indica o scdere a produciei de
globule roii de ctre mduva osoasa. Carena in fier sau
niveluri insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale scderii
produciei de globule roii de ctre mduva osoasa

fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna

funcionare a hemoglobinei (proteina componenta a globulelor
roii ce transporta oxigenul). Scderea numrului de globule
roii sau scderea capacitii organismului de stocare a fierului
poate cauza niveluri sczute ale fierului seric

feritina serica - Este o proteina ce leag fierul in organism.

Scderea produciei de globule roii sau a capacitii
organismului de a stoca fierul poate avea drept cauza nivelurile
sczute ale feritinei serice.

3.ALTE INVESTIHGATII

Medicii pot folosi si alte investigaii pentru a aprecia funcia

renala sau pentru a determina daca alta boala sau suferina
renala contribuie la reducerea funciei renale:

- ecografia renala msoar cu acuratee dimensiunea rinichilor, lucru ce

ajuta la determinarea probabila a timpului de evoluie a bolii renale si daca

fluxul urinar

27

Lucrare de diploma

este normal la nivelul rinichiului. Echografia poate identifica si alte cauze de

boala renala cronica, precum rinichiul polichistic sau diverse obstrucii
- ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a

determina
daca exista probleme ale fluxului sanguin renal (stenoza de artera renala)

- biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale

cronice. Poate fi folosita si dupa transplantul renal atunci cand
se bnuiete rejectia de organ. Substana de contrast folosita in
timpul examinrii computer tomograf sau a urografiei
intravenoase pot duce la deteriorarea funciei renale motiv
pentru care aceste explorri nu sunt folosite in mod curent in
bolile renale.

Screening-ul precoce pentru boli renale cronice

Experii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc

crescut pentru boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet
zaharat sau cu hipertensiune arteriala. Diagnosticul precoce al
bolii renale cronice creste ansa de a controla eficient boala.

Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat

Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului denumita

nefropatie diabetica. Medicii diagnosticheaza nefropatia diabetica

folosind teste urinare ce determina microalbuminuria, adic

prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu exista sau
sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la
creterea proteinelor urinare, denumita proteinurie. Este nevoie de
doua teste urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana
la 6 luni pentru a pune diagnosticul de nefropatie diabetica.

nceperea investigaiilor pentru proteinurie depinde de tipul de diabet zaharat.

Odat incepute, acestea trebuie efectuate anual:

diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de

evoluie a diabetului pentru ca acesta sa afecteze funcia
renala, ar trebui ca pacienii sa inceapa testarea pentru
microalbuminurie la aproximativ 5 ani de la diagnosticul
diabetului zaharat si sa o continue anual. Pentru copiii cu diabet
zaharat, testrile ar trebui incepute la pubertate si continuate
anual pentru tot restul vieii.

diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evolueaz de

obicei silenios cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat,
timp in care este posibil ca rinichii sa fi fost afectai. De aceea
testarea pentru microalbuminurie ar trebui fcuta anual din
momentul diagnosticrii diabetului.

Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala

Odat diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate teste
pentru aprecierea funciei renale: ureea, creatinina si clearance-ul
creatininei.

Daca rinichii funcioneaz normal, iar presiunea sngelui este

meninut in limite normale sub tratament, atunci investigaiile
generale si cele pentru funcia renala trebuie efectuate anual.

Experii recomanda ca presiunea sanguina sa fie meninut sub 130/80

mmHg la pacienii cu boala renala cronica.

28

Lucrare de diploma

Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale

ureei, creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii
arteriale, nu mai sunt necesare alte teste. Daca, din contra,
acestea au valori anormale, este posibil ca medicul sa indice
investigaii suplimentare pentru evaluarea funciei renale.

VI TRATAMENTE
Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea
deteriorrii suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul
zaharat sau hipertensiunea arteriala determina, de obicei,
insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte importanta
diagnosticarea si tratarea lor. De asemenea, este importanta
prevenirea bolilor sau evitarea situaiilor care pot determina
afectare renala sau agravarea suferinei renale.

1. TRATAMENT INITIAL

Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla

cauza suferinei. Daca pacientul are diabet zaharat sau
hipertensiune arteriala, atunci tratamentul este intit pe una din
aceste condiii, ce duc la deteriorare renala. Medicul curant ar
trebui sa investigheze si alte posibile cauze ale deteriorrii funciei
renale, ca obstrucii ale tractului urinar sau folosirea pe termen
lung a antialgicelor, precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau
a antibioticelor.
Paii ce trebuie respectai de ctre bolnavul cu boala renala cronica:

respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist poate ajuta la

elaborarea unui regim cu niveluri corespunztoare de sodiu, fluide si proteine

program zilnic de exerciii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze

cu medicul curant sau cu un alt ajutor profesionist in elaborarea
unui program de exerciii fizice zilnice individualizat. Exerciiile
fizice ajuta la controlul diabetului zaharat si a tensiunii arteriale,
boli ce pot duce la afectare renala

evitarea medicamentelor ce pot altera funcia renala, precum Ibuprofenul

sau Naproxenul. Medicul curant trebuie informat de pacientul cu boala
renala

29

Lucrare de diploma

cronica de orice medicament sau supliment nutritiv pe care

acesta dorete sa si le administreze

evitarea deshidratrii. Diareea, vrsaturile, febra sau orice alta condiie

care duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat. De asemenea,
trebuie luate in calcul pierderile de lichide din timpul efortului fizic sau din
zilele caniculare

interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul

poate duce la ateroscleroza. Aceasta determina apariia
hipertensiunii arteriale si implicit, scderea fluxului sanguin
renal.

interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.

2. TRATAMENT DE INTRETINERE

In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise

medicamente ce scad tensiunea arteriala, precum inhibitori ai
enzimei de conversie sau blocanti ai receptorilor angiotensinei
II. Aceste medicamente sunt folosite pentru a creste fluxul
sanguin renal, pentru a reduce proteinuria si de a tine sub

control tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala recomandata

pentru pacienii cu boala renala cronica este sub valoarea de
130/80 mmHg. Daca pacienii cu boala renala cronica au si
diabet zaharat asociat, atunci este esenial controlul glicemiei
prin dieta, exerciii fizice si medicamente. O valoare
permanenet crescut a glicemiei deterioreaz capilarele renale.
Medicul folosete in mod uzual teste ale sngelui si urinei
pentru a determina funcionarea rinichiului si daca este
necesara ajustarea tratamentului. Aceste teste includ:

creatinina si clearance-ul creatininei - Msoar nivelul creatininei serice si cat de

bine este eliminata aceasta din organism de ctre rinichi

urea - Se msoar nivelul ureei in snge

rata filtrrii glomerulare - Determina cat de bine este filtrat

sngele de ctre rinichi.

In funcie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze nite pasi

terapeutici la domiciliu:

respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul echilibreaz

balana dintre aportul caloric si necesarul de sodiu, fluide si proteine

respectarea programului zilnic de exerciii fizice. Aceste pot ajuta la controlul

diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale

evitarea medicamentelor cu potenial distructiv asupra

rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament
sau supliment nutritiv pe care pacientul dorete sa si le
adminitreze

evitarea deshidratrii. Orice suferina care poate duce la

pierderi de fluidele precum diareea, vrsaturile sau febra,
trebuie imediat tratate. De asemenea, trebuie inut cont de
pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele
caniculare

evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a

drogurilor. Fumatul creste riscul apariiei aterosclerozei, ce poate
duce la apariia hipertensiunii arteriale si a scderii fluxului
sanguin la nivel renal.

30

Lucrare de diploma

3. TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII

Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor

progresiva. Daca boala se agraveaz, simptome ca
fatigabilitatea, greaa, pierderea apetitului pot apare mai
frecvent sau se pot inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa
colaboreze pentru a elabora un plan terapeutic care sa
controleze aceste simptome. Un regim alimentar ce limiteaz
consumul de proteine, fluide si sare este necesar pentru a
incetini progresia insuficientei renale. Sindromul uremie (uremia)
este o complicaie serioasa a bolii renale cronice. Apare atunci
cand reziduurile se acumuleaz in organism din cauza
incapacitii rinichilor de a le elimina. Aceste substane pot
deveni otrvitoare (toxice) pentru organism daca ating niveluri
maxime. Sindromul uremie poate afecta multe din sistemele
organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca acesta
apare atunci este necesara indepartarea mecanica a fluidelor si
reziduurilor (dializa) sau inlocuirea rinichilor bolnavi cu unul
sntos de la un donator (transplant renal).

Atunci cand rinichii nu mai produc in cantiti suficiente o

proteina de care organismul are nevoie pentru a produce
globule roii (eritropoietina) apare anemia. Acest tip de anemie
este tratat cu eritropoietina umana recombinata. Aceasta, pe
langa faptul ca declaneaz producerea de noi globule roii,

poate imbunatati starea generala si apetitul alimentar al

bolnavului.

4.

TRATAMENTUL INSUFICIENTEI RENALE

Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, funcia renala

se degradeaz progresiv. Scderea funciei renale sub un
anumit punct este denumita insuficienta renala.

Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra organismului. Poate duce
la apariia problemelor cardiace, osoase sau cerebrale.
Odat instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de dializa, fie de
transplant renal. Ambele variante au riscuri si beneficii. Alegerea

variantei corecte se face prin colaborarea medic-pacient.

Dializa este un procedeu ce preia funcia rinichiului de a elimina reziduurile

si fluidele in exces din organism si de a echilibra balana electrolitilor din
snge. Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul
insuficientei renale:

-Hemodializa Utilizeaz o membrana sintetica, denumita dializor

pentru a curata sngele. Pacientul este conectat la aparat printrun tub, ce face legtura dintre acesta si vasele de snge. nainte
de inceperea dializei, medicul va pregti o zona prin care sngele
poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita
zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta, medicul unete o
artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraului. O
zona de acces pe termen scurt

31

Lucrare de diploma

poat fi realizat prin introducerea unui tub subire in venele de la

nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal.

- Dializa peritoneala folosete o membrana ce cptuete abdomenul,

numita membrana peritoneala, pentru a filtra sngele. nainte de

inceperea dializei peritoneale, medicul va plasa un cateter in
interiorul abdomenului
care va reprezenta calea de acces a dializei.

- Transplatul renal reprezint cea mai buna varianta de

tratament a insuficientei renale, deoarece creste si prelungete

calitatea vieii. Dar exista cteva dezavantaje: daca nici un
membru de familie nu este compatibil cu bolnavul si nu poate
dona un rinichi, atunci ateptarea unui rinichi disponibil poate fi
de lunga durata. Pe perioada ateptrii pacientul trebuie sa faca
dializa. Este dificila gsirea unui rinichi compatibil. Chiar si in
atunci cand acesta este compatibil, poate apare rejectia de
organ. Odat efectuat transplantul, pacientul trebuie sa ia
medicamente imunosupresoare (care reprima sistemul imun)
pentru tot restul vieii. Aceste medicamente, impiedica
organismul sa atace noul rinichi (rejectia de organ),
ntreruperea acestor medicamente este cea mai comuna cauza
de rejectie. Medicamentele imuno supresive acioneaz prin
reducerea capacitii organismului de a lupta impotriva
infeciilor, deci creste riscul pentru infecii sau cancer. In unele
cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste condiii se
poate incerca un nou transplant.

Donatorii mai pot fi cadavre sau donatori voluntari in viata.

Ultimii sunt in general membrii ai familiei selectati pentru a
avea cel putin compatibilitate partiala pentru antigenele HLA.
Donatorii voluntari in viata trebuie sa fie normali la examenul
fizic si sa aiba aceeasi grupa de sange in sistemul ABO , datorita
faptului ca nerespectarea grupelor sanguine prejudiciaza
supravietuireaallogrefelor. Este posibil torusi, sa se realizeze un
transplant de rinichi de la un donator de grupa 0 la un primitor
cu grupA, B sau AB.Arteriografia renala selectiva se efectueaza
donatorilor pentru a exclude prezenta anomaliilor arteriale
renale multiple, deoarece procedura chirurgicala este dificila si
timpul de ischemie al rinichiului transplantat este mai mare
cand exista anomalii vasculare. Donatorii decedati trebuiesa sa
nu fi avut neoplasm malign datorita posibilei transmiteri la
beneficiar.Cresterea riscului de esec al grafei exista cand
donatorul este varsnic sau are insuficienta renala sau cand sau
cand rinichiul are o perioada indelundgata de ischemie si
conservare. S-a descopetit in S.U.A ca , se poate preula rinichiul
de la cadavre si mentine mai mult de 48 h in perfuzie pulsatila
rece sau un simplu curent de apa de racire. Aceasta permite
inregistrarea, gasirea compatibilitatii, transportul si rezolvarea
problemelor de sectie.

Pacientii care au fost supusi unui transplant renal sunt obligati

sa foloseasca urmatoarele dedicamente pe tot restul vietii.
Aceste sunt : Glucocorticoizi (acesta are efectele cele mai usor
de evaluat si in doze mai mari este eficient pentru anularea
rejectiei, se administreaza inainte sau dupa transplant 200300mg, si doza se reduce gradat pana la 30 mg pe saptamana)
sau Micafenolat

32

Lucrare de diploma

mefotil ( acesta are nu grad de toxicitate gastrointestinala, dar produce

supresie minima a maduvei osoase.)

Evolutia clinica si tratamentul primitorului.

Hemodializa adecvata trebuie sa fie efectuata in 48 h inainte de interventia

chirurgicala, si trebuie ca nivelul potasiului seric sa nu fie mult crescut, astfeol
incat sa nu apara aritmia cardiaca intraoperatorie. Diureza care apare obisnuit
postoperator trebuie sa fie monitorizata cu grija, in cateva circumstante ea
poate fi masiva, reflectand incapacitatea tubilor ischemici de a regla excretia
de sodiu si apa.In cazul diurezelor mari pot aparea pierderi masive de potasiu.

Recuperarea se produce in 3 saptamani, desi s-au raportat si cazuri de 6

saptamani. Suprapunerea rejectiei pe NTA si cativa dintre pacienti nu ai
diureza pana cand nu se reduce drastic doza. Multe centre evita administrarea
coclosporinei in primele zile, folosind Gal, sau anticorpimonoclonali impreuna
cu azatioprina si prednison pana cand se restabileste functia renala.

Diagnosticul precoce al rejectiei permite instituirea prompta a terapiei

care sa pastreze functiarenala si sa pprevina leziuni ireversibile.
Semnele clinice ale rejectiei pot fi febra , cresterea dimensiunilor si
sensibilitatii la nivelul allografei.Rejectia poate prezenta numai o crestere
a creatininei serice, cu sau fgara reducerea volumului urinar.Testele pot
exclude alte cauze ale deteriorarii functionale.

Transplantul de rinichi

33

Lucrare de diploma

Ingrijirii :
Odat cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema
ingrijirilor paleative. ngrijirile paleative reprezint o forma de tratament
adresata pacienilor cu boli incurabile si care, in general, se agraveaz
in timp. Este

diferit de tratamentul care vindeca boala, numit tratament

curativ. ngrijirile paleative sunt indreptate asupra imbunatatirii
calitii vieii fizice, psihice si spirituale. Uneori, ingrijirile
paleative sunt combinate cu tratamentul curativ, ngrijirile
paleative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor
secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul
sa faca fata unei boli cu evoluie indelungata, sa- si faca planuri
de viitor si acorda sprijin familiei bolnavului, pentru ca aceasta
sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are nevoie
pacientul.
Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de medicul
curant ctre un alt medic specialist in acest tip de tratament.

Probleme legate de stadiul terminal al bolii :

Boala renala cronica evolueaz progresiv pana la insuficienta
renala, cand alterarea funciei renala este atat de severa, incat
este nevoie de dializa sau transplant renal. Muli bolnavi triesc
ani indelungati dupa un transplant renal reuit sau folosind
dializa. Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte
medicul si familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul
terminal al bolii.

Pe parcursul evoluiei bolii, pot apare schimbri ale scopului tratamentului

de la unul curativ la unul care sa menin confortul si demnitatea
bolnavului. De

34

Lucrare de diploma

aceea, bolnavii sunt sftuii sa elaboreze un act legalizat (de

exemplu, testamentul), atunci cand sntatea mintala inca le-o
permite, in care sa-si expun dorinele privind viitoarele opiuni
terapeutice, pe care le considera optime pentru ei.

S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleag un insotitor

permanent, de obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile
in priviinta tratamentului atunci cand starea bolnavului nu-i mai
permite acestuia sa vorbeasc pentru sine. De asemenea,
bolnavul are opiunea de a refuza sau opri tratamentul.

De reinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns

in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu
medicul curant despre tipul de dializa. Alegerea tipului de
dializa depinde si de cat de urgent trebuie sa inceapa bolnavul
acest tratament.

Obinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea

acesteia, reprezint un pas important al acestui tratament.
Majoritatea seciilor de dializa ofer aceste informaii bolnavilor.

Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sntate acoper

majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi

ajutor bolnavilor in gsirea celei mai acceptabile variante de

plata.

Luarea deciziilor de ctre bolnav asupra tratamentului pe care il

va urma poate fi dificil in condiiile agravrii bolii. De aceea,
pacientul si familia acestuia ar trebui consiliai asupra
beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea, ar fi util
ca bolnavul sa viziteze centrul de dializa si sa discute cu
pacienii.

Profilaxia:
Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea
unor boli sau factori ce contribuie la apariia acesteia. Din
moment ce boala renala cronica este cel mai frecvent data de
hipertensiunea arteriala sau de diabet zaharat, meninerea in
limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne apariia
bolii.

Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la

deteriorarea renala cu atat mai bine. Controlarea acestor factori
duce la intarzierea progresiei bolii la cei cu afeciuni renale
cronice. Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta renala,
trebuie sa-si focalizeze atenia pe lucrurile enumerate mai jos,
pentru a preveni apariia complicaiilor:

meninerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienii trebuie sa

invete sa-si msoare singuri tensiunea arteriala

bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si menin

nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal.
Medicul va indica msurarea glicemiei de citeva ori pe zi

meninerea unei greuti corporale in limite normale. Aceasta

ajuta la prevenirea apariiei altor boli ca hipertensiunea
arteriala, diabetul zaharat sau boli cardiace

35

Lucrare de diploma

meninerea nivelurilor normale de grsimi (lipide) in snge,

precum colesterolul sau trigliceridele

evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice.

Fumatul creste riscul apariiei aterosclerozei, ce poate duce la
apariia hipertensiunii arteriale si a scderii fluxului sanguin la
nivel renal.

Bolnavii care au deja o suferina renala cronica trebuie sa tina

cont de urmtoarele:

evitarea deshidratrii prin tratarea imediata a oricrei afeciuni

ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, vrsaturile sau
febra. De asemenea, trebuie inut cont de pierderile lichidiene
din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare

reducerea riscului de apariie a bolilor cardiovasculare. Schimbri ale

modului de viata, precum un regim alimentar srac in grsimi,

renunarea la fumat si exerciii fizice regulate, reduc riscul de
apariie a bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare

tratarea altor afeciuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de prostata sau alte
probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul urinar normal

evitarea medicamentelor cu potenial distructiv asupra

rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament
sau supliment nutritiv pe care pacientul dorete sa si le
adminitreze

evitarea unor investigaii, ce necesita administrarea unei substane

de contrast intravenos, precum urografia intravenoasa, angiograma
sau computer tomograf-ul. Substana de contrast poate deteriora
funcia renala

evitarea oricror situaii care implica pierderea unor cantiti importante

de snge, precum interveniile chirurgicale inutile.

5. TRATAMENTUL AMBULATOR ( LA DOMICILIU )

Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini

deteriorarea funciei renale.
Schimbri ale stilului de viata

meninerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienii trebuie sa

invete sa-si msoare singuri tensiunea arteriala

bolnavii care au si diabet trebuie sa-si menin nivelurile glicemiei

la o valoare cat mai apropiata de normal

meninerea unei greuti corporale in limite normale. Aceasta

ajuta la prevenirea apariiei bolilor cardiovasculare, diabetului
zaharat, hipertensiunii arteriale si a accidentelor vasculare

respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afeciunile renale

cronice. Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine necesare zilnic
fiecrui bolnav in parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate mica de
proteine protejeaz rinichiul

36

Lucrare de diploma

- efectuarea unui program de exerciii fizice zilnic. Bolnavului i se va

stabili un program de exerciii fizice zilnice de ctre medicul curant.

Exerciiile fizice scad riscul apariiei diabetului zaharat si a
hipertensiunii arteriale.

Se recomanda evitarea:

medicamentelor cu potenial distructiv asupra rinichiului Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau
supliment nutritiv pe care pacientul dorete sa si le adminitreze

deshidratarea prin tratarea imediata a oricrei afeciuni ce duce la

pierderi lichidiene precum diareea, vrsaturile sau febra - Trebuie
inut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din
zilele caniculare

fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste

riscul apariiei aterosclerozei ce poate duce la apariia
hipertensiunii arteriale si a scderii fluxului sanguin la nivel
renal.

evitarea consumului de alcool si a drogurilor

Opiuni de medicamente :desi medicamentele nu pot inversa

efectele bolii renale cronice, acestea sunt folosite pentru a trata
simptomele, complicaiile si pentru a incetini progresia bolii.

Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale

80% pana la 90% din pacienii cu boala renala cronica au

probleme cu tensiunea arteriala la un moment dat in evoluia bolii.
Medicamentele care reduc tensiunea arteriala (antihipertensive)
sunt folosite pentru a menine in limite normale valorile
tensionale, fapt ce contribuie si la ncetinirea progresiei afeciunii
renale. Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu
afeciuni renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente
antihipertensive folosite sunt mai puin importante comparativ cu
eficacitatea acestora.

-Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Aceti inhibitori

scad valorile tensionale prin dilatarea vaselor de snge. De asemenea,
incetinesc progresia bolii renale cauzate de diabet sau de alte afeciuni
ale rinichilor.

-Blocanti ai receptorilor angiotensinei II: - Aceasta clasa de

medicamente blocheaz aciunea unui hormon, ce cauzeaz
ingustarea vaselor sanguine. Ca rezultat, se obine relaxarea si
dilatarea acestor vase, ducnd, astfel, la scderea tensiunii
arteriale.

- Blocanti ai canalelor de calciu :Dilatatia vasele de snge prin

relaxarea muchiului neted din pereii arterelor. Astfel, sngele
circula mai uor prin aceste vase, ducnd la scderea tensiunii
arteriale

-Diureticele- Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din organism,

scznd volumul circulant, si implicit, a tensiunii arteriale

37

Lucrare de diploma

-Beta blocanti - Scad tensiunea arteriala prin scderea

frecventei cardiace si a fraciei de ejectie ventriculara. De
asemenea, relaxeaz musculatura neteda din vase.

Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar

efecte secundare sa fie obinut prin tatonarea mai multor
antihipertensive. Majoritatea bolnavilor, necesita combinaii de
mai multe antihipertensive pentru a obine aceasta valoarea
tensionala.

Medicamente folosite pentru tratarea complicaiilor bolii renale

cronice

Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul

complicaiilor afeciunii renale precum:

eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in

tratamentul anemiei. Anemia apare in cursul evoluiei afeciunii
renale cronice, atunci cand rinichii nu mai produc o cantitate
suficienta de eritropoietina, necesara produciei de globule roii.

medicamente folosite pentru echilibrarea balanei de electroliti.

Exista medicamente care sunt necesare uneori pentru a
echilibra balana hidro-electolitica, ca atunci cand apar valori
crescute ale potasiului, fosforului si valori sczute ale calciului.

diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din organism

inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folosii in

insuficeienta cardiaca. Aceste medicamente necesita
investigaii periodice necesare pentru prevenia apariiei
nivelurilor crescute de potasiu si a agravrii deteriorrii renale.

Medicamente folosite in timpul dializei

Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru tratarea
anemiei, complicaie obinuita a bolilor renale cronice.

eritropietina (rhEPO) stimuleaz producia de noi globule roii,

scznd necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament poate fi
inceput inainte de dializa si este necesar atunci cand anemia
devine simptomatica

tratamentul cu fier ajuta la creterea nivelurilor de fier din organism atunci

cand administrarea numai de eritropoietina nu mai este eficienta.

De reinut!

Bolnavul cu afeciune renala cronica trebuie sa se consulte cu

medicul curant in priviinta imunizrilor pe care trebuie sa le
efectueze, precum si a efectelor secundare a medicamentelor pe
care le folosete. Acesta trebuie sa-si informeze medicul de orice
alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care
dorete sa si le administreze. Unele complicaii ale bolilor renale
cronice se pot rezolva cel mai eficient prin dializa.

6. TRATAMENTUL CHIRURGICAL

38

Lucrare de diploma

Un bolnav cu o afeciune renala cronica ce progreseaz spre

insuficenta renala, are ca opiune terapeutica transplantul renal.
Majoritatea experilor considera ca acesta este tratamentul
optim al insuficientei renale cronice. In general pacinetii care au
suferit un transplant renal, triesc mai mult dect cei care sunt
tratai prin dializa.

Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacieni care

sunt candidai ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un
pacient care nu are afeciuni importante cardiace sau pulmonare
sau alte afeciuni ce pot reduce sperana de viata, precum
cancerul.

Dupa transplantul renal, pacientului i se administreaz medicatie

imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus,
ajuta la prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia
medicamentele exact cum sunt prescrise. Astfel organismul nu va
respinge noul rinichi. Aceasta medicatie trebuie administrata
pentru tot restul vieii pacientului. Deoarece acest tratament
slbete sistemul imun, creste riscul apariiei infeciilor severe.

Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa

resping noul rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci
pacientul va face dializa pana la primirea unui nou rinichi sau
pentru tot restul vieii. Succesul transplantului depinde si de

rinichiul donatorului. Cu cat acesta se potrivete mai bine, din

punct de vedere genetic, cu primitorul, cu atat cresc ansele ca
noul rinichi sa nu fie respins.

De retinut
Un transplant renal nu garanteaz pacientului o viata mai lunga.
Transplantul renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de
asigurarea de sntate. Bolnavul va trebui sa atepte un rinichi
disponibil, timp in care va trebui sa faca dializa.

7. ALTE TRATAMENTE

Dializa este un procedeu ce preia funcia rinichiului de a elimina

reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balana
electrolitilor din snge. Atunci cand rinichii sunt sever afectai
astfel incat nu isi mai pot indeplini funcia, bolnavul necesita
dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de obicei cativa
ani, pentru a inlocui funcia renala, sau pe termen scurt in
ateptarea transplantului renal.

nainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces

pe unde fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in organism.
Tipul de acces depinde de tipul dializei alese.

Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul

insuficientei renale:

39

Lucrare de diploma

- hemodializa utilizeaz o membrana sintetica denumita dializor

pentru a curata sngele. Pacientul este conectat la aparat printrun tub, ce face legtura dintre acesta si vasele de snge. nainte
de inceperea dializei medicul va pregti o zona prin care sngele
poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita
zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul unete o
artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraului. O
zona de acces pe termen scurt poat fi realizat prin introducerea
unui tub subire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior
sau inghinal.

-dializa peritoneala folosete o membrana ce cptuete

abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra
sngele. nainte de inceperea dializei peritoneale medicul va
plasa un cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta
calea de acces a dializei.

De reinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns

in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu
medicul curant despre care tip de dializa i s-ar recomanda.
nainte de inceperea dializei trebuie aleasa o zona de acces.

Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sntate acoper

majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi

ajutor bolnavilor in gsirea celei mai acceptabile variante de

plata.

Insuficienta renala reprezint reducerea capacitii rinichilor de a

asigura filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale sngelui, de a
controla echilibrul corpului in apa si sruri si de a regulariza presiunea
sangvina.

Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea

rezulta din afeciunile care ating rinichii, caracterizata printr-o
diminuare a numrului de nefroni, aceste uniti funcionale al
cror element principal este glomerulul, mica sfera in care se
efectueaz filtrarea sngelui si unde se elaboreaz urina
primara.

In insuficienta renala cronica atingerea glomerulara este

ireversibila; gradul ei de gravitate este totui variabil.

Cauzele sunt multiple; aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o
insuficienta renala cronica. Ele se pot clasifica in doua categorii:
-bolile renale propriu-zise, fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu

(diabet);
-bolile cailor excretorii, congenitale sau dobndite.

Insuficientele renale cronice minime sau moderate nu

antreneaz, in general, dect puine semne. Ele sunt adesea
diagnosticate in mod intamplator, de exemplu cu ocazia unui
bilan privind hipertensiunea arteriala, prin proteinurie sau
hematurie.

Insuficientele renale cronice mai avansate au, din contra,

consecine clinice si biologice importante si complexe. O
insuficienta renala se complica aproape intotdeauna cu o anemie
legata de diminuarea secreiei de eritropoietina de catre rinichi si
antrennd o stare de oboseala, o gafaiala, dificulti in realizarea
de eforturi fizice. Ea se poate manifesta printr-o hipertensiune
arteriala;

40

Lucrare de diploma

complicaii osoase grupate sub termenul de osteodistrofie

renala, provocnd o demineralizare osoasa si o intarziere a
creterii denumita nanism renal la copil; complicaiile nervoase
antrennd indeosebi tulburri senzitive, chiar o paralizie
motorie; o retentie de sodiu la originea consecinelor cardiace
grave ca o insuficienta cardiaca stnga care se manifesta printrun edem pulmonar acut; o cretere a nivelului potasiului in
snge, aflata uneori la originea tulburrilor de ritm cardiac.
Diagnosticarea insuficientei renale se bazeaz pe punerea in
evidenta a diminurii funciei de filtrare glomerulara printr -o
cretere a nivelului sangvin al creatininei. Examenul consta in
msurarea numrului de mililitri de plasma necesari pentru ca
glomerulii sa se poat debarasa de aceasta substana de
origine musculara intr-un minut. Clearance-ul normal al
creatininei este de 130 mililitri/minut.

Urmrirea regulata a cifrelor pentru clearance permite in plus sa

se supravegheze evoluia unei insuficiente normale aflate sub
tratament. Subiectul trebuie sa urmeze un regim srac in
proteine si in sodiu (sare); alimentele bogate in potasiu trebuie
sa fie evitate, chiar interzise. Tratamentele medicamentoase
lupta impotriva simptomelor insuficientei renale:
antihipertensoare, derivai de vitamina D, calciu, medicamente
destinate scderii nivelului de fosfor si de potasiu in snge.
Dializa devine indispensabila atunci cand clearance-ul
creatininei este mai mic de 10 mililitri/minut; exista doua tipuri
de dializa: hemodializa, sau

rinichiul artificial, in care sngele este epurat in afara

organismului, printr-o membrana artificiala, si dializa
peritoneala, in cursul creia peritoneul bolnavului este utilizat
ca membrana de filtrare. Grefa de rinichi este singura
posibilitate de tratament definitiv al insuficientei renale.

Larg rspndita actualmente, grefa de rinichi privete pacienii

relativ tineri (pana la 60 de ani in medie) si a cror boala nu
este susceptibila sa se reproduc pe grefon.

Insuficienta renala acuta. Este o insuficienta renala in care pierderea

funciei renale este brusca, dar, in general, reversibila.

Spre deosebire de insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta se

vindeca de cele mai multe ori fara sechele.

Dupa mecanismele in cauza, se deosebesc trei tipuri de

insuficienta renala acuta.

-Insuficienta renala acuta funcionala este cauzata de un soc

hipovolemic, antrennd o scdere a debitului sangvin care iriga
rinichii, si nu de leziuni anatomice ale esutului renal. Ea poate
fi provocata de o hemoragie acuta abundenta, de o slbiciune
cardiaca, de o deshidratare intensa, de o diaree persistenta sau
in urma unor vrsaturi abundente, unui soc alergic etc.

-Insuficienta renala acuta organica este consecutiva unor alterri

anatomice ale tubulilor sau ale esutului interstitial al rinichiului. Aceste
leziuni pot fi consecina unei intoxicaii, unei reacii alergice, unui
proces infectios etc.

-Insuficienta renala acuta mecanica este legata de apariia

brusca a unui obstacol pe caile excretorii.

41

Lucrare de diploma

Semnul clinic cel mai revelator al insuficientei renale acute este anuria. Totui,
volumul urinelor poate sa nu fie dect diminuat, chiar poate sa ramana normal.

Compoziia urinei este modificata: urina este foarte concentrata in

potasiu si sraca in sodiu in caz de insuficienta renala acuta funcionala
sau, invers, sraca in potasiu si bogata in sodiu, in caz de insuficienta
renala acuta organica.

Ca pentru orice insuficienta renala, acesta se bazeaz pe

punerea in evidenta a diminurii filtrrii glomerulare prin
msurarea creterii nivelului sangvin de creatinina la pacienii
care au avut anterior niveluri normale, in caz de insuficienta
renala acuta mecanica, trebuie fcut apel la urografie, ecografie
si la scaner cu scopul de a vizualiza obstacolul.

Insuficienta renala acuta funcionala dispare rapid dupa tratarea

cauzei sale: transfuzie masiva in caz de hemoragie, perfuzare
de ser salin in caz de deshidratare etc. Totui, daca acest
tratament nu este intreprins destul de precoce, ea poate sa se
tramsforme intr-o insuficienta renala acuta organica,
mai severa.

Insuficienta renala acuta organica dispare, in general spontan, in doua sau

trei sptmni, perioada in timpul creia trebuie de cele mai multe ori sa
se recurg la metodele de epurare extrarenale (hemodializa sau dializa
peritoneala).

Insuficienta renala acuta mecanica este, in general, rapid

reversibila dupa o intervenie chirurgicala constnd in
indepartarea obstacolului sau in derivarea urinei intr-o
modalitate care sa asigure reluarea funciei renale. Totui, la
unii bolnavi, dereglrile sangvine generate de insuficienta
renala sunt acelea care, inaintea oricrui act chirurgical,
necesita o epurare a sngelui prin hemodializa.

VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU

CAPITOLELE STUDIATE

Nevoia fundamentala este o necesitate vitala , esentiala finitei umene

pentru asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal.

Nevoia de a respire:
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Nevoia de a elimina
Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
Nevoia de a dormi si odihni
Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele
Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

42

Lucrare de diploma

12.Nevoia de a se realize 13.Nevoia de a recreea 14.Nevoia de a invata

CAZUL I

-Numele pacientului: B.A. -Domiciliu: Resita -Varsta: 55,

-Sexul : F
-Motivul internarii: Stare generala influentata, edeme masive, dispnee
severa. -Antecedente personale fizice patologice:
diabet zaharat tip II insulino dependent
IRC compensat
nefrapsie diabetica clinic manifestata
-Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respia:

-Pacienta se prezinta cu o dispnee si ortopnee foarte severa, polipnee,

cu respiratii abdominale
-pacienta este nefumatoare

43

Lucrare de diploma

-torace normal conformat -starea generala fiind influentata

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

-starea de nutritie se prezinta prin obezitate -pacienta este nefumatoare

-pacienta prezinta stari de voma

3.Nevoia de a elimina

- pacienta prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei,

-tranzitul intestinal este prezent

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

-conditiile de viata sunt corespunzatoara

5.Nevoia de a dormi si odihni

-pacienta sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum

trebuie, si este obosita

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

- pacienta necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singura

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

-pacienta se prezinta cu temperatura in limitele normale , aceste fiind

36.0 C - 37.0 C

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele

-la internare pacienta sa prezentat cu edeme -tegumentele sunt de culoare palida

-mucoasele se prezinta cu o culoare palida -fanerele cu modificari degenerative

9.Nevoia de a evita pericolele

-pacienta are nevoie de ingrijire permanent

10.Nevoia de a comunica -starea de constiinta este pastrata

-sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

-pacienta este o persoana cu credinta in Dumnezeu

12.Nevoia de a se realiza

-pacienta nu prezinta probleme la aceasta nevoie

44

Lucrare de diploma

13.Nevoia de a recreea

-pacienta face plimbari zilnicee cu motivul recreerii

14.Nevoia de a invata

- pacienta nu mai este asa de dornica de a mai invata lucruri noi datorita
starii genereal nefavorabile.

ZIUA I

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Hipertensiunea
-combaterea
-msurarea
-tratament:
arterial
hipertensiunii
tensiunii

Nifedipin 10 tb.,

arteriale

-administrarea

Captopril 25 tb,

tratementului
-TA: 210/100

mmHg
Respiraii
-pacientul sa se
-pacientul s
-tratament cu o

inadecvate
prezinte cu o
prezinte o
uoar
manifestate de
respiraie
poziie care s
ameliorare
dispnee
mbuntit
favorizeze

respiraia

-la nevoie se va

administra

oxigen.

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-somnul este

45

Lucrare de diploma

beneficieze de
trebuie s fie
linitit, dar nc

un somn linitit
linitit i s i se
mai exist o

explice tot ce i
teama de noul

se va face n
tratament

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor
poate deplasa,
inadecvat
postur i
condiiilor
este aezat n

micare
favorabile unor

pat dup

stri de bine
operaie
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Insuficiena
-educaia pentru
-respectarea
- se externeaz

cunostinelor
sanatate n
tratamentuiui
fr complicaii,
despre evoluia
vederea
prescris de
urmnd s se
bolnavului
externarii
medic la
prezinte la

externare
control

-anunarea

familiei despre

data externarii

-respectarea

regimului

alimentar

-s se prezinte la

medic la

observarea unei

eventuale

complicaii i

controale

medicale

Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul
vindecat

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

46

Lucrare de diploma

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente

sterile

Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:233

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
proterinuria:6,1

i vegetative
-recoltarea
-ureea:132

glicemiei

-creatinina:5,8

-TA:

210/100mmHg

ZIUA II

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Circulaia
-tegumentele i
-la indicaia
- obiectiv

inadecvat
mucoasele s fie
medicului se
realizat
manifestat prin
normal colorate
administreaza

paloarea

prin transfuzie

tegumentelor

snge

Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului

administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic
regimul prescris

beneficieze de o
-urmresc
de medicul de

47

Lucrare de diploma

alimentaie
respectarea
specialitate

bogat n
regimului

vitamine
alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul
vindecat

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente

sterile

Asigurarea unor
-aerisirea
-deschiderea
-curarea

condiii optime
salonului i
geamului,
salonului
n salon
curaarea lui
mturarea i

splarea

podelelor

Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:247

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
proterinuria:5,8

i vegetative
-recoltarea
-ureea:165,8

glicemiei
-creatinina:6,1

-TA:

169/90mmHg

48

Lucrare de diploma

ZIUA
III

PROBLEME
OBIECTIVE

INTERVENII
EVALUARE
Dificultatea n a
-pacientul s i

-ajuta pacientul

-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast

s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie

s se dezbrace
coresponden
Hipertensiunea
-combaterea

-msurarea
-TA:

arterial
hipertensiunii

tensiunii
160/90mmHg

arteriale

-administrarea

tratementului

Respiraii
-pacientul sa se

-pacientul s

-tratament cu o

inadecvate
prezinte cu o

prezinte o
uoar
manifestate de
respiraie

poziie care s
ameliorare
dispnee
mbuntit

favorizeze

respiraia

-la nevoie se va

49

Lucrare de diploma

administra

oxigen.

Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
- tegumentele i

bolnavului
toaletei
stimulat s i
mucoasele sunt

efectueze
curate

toaleta singur

Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:245

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-proterinuria:5,9

i vegetative
-recoltarea
-ureea:129

glicemiei
-creatinina:5,7

-TA: 165/95

mmHg

ZIUA IV

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie

s se dezbrace
coresponden
Hipertensiunea
-combaterea
-msurarea
-TA:

arterial
hipertensiunii
tensiunii
170/86mmHg

arteriale
-administrarea

tratementului

Respiraii
-pacientul sa se
-pacientul s
-tratament cu o

inadecvate
prezinte cu o
prezinte o
uoar
manifestate de
respiraie
poziie care s
ameliorare
dispnee
mbuntit
favorizeze
!!!!!!

respiraia

-la nevoie se va

administra

50

Lucrare de diploma

oxigen.

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-somnul este

beneficieze de
trebuie s fie
linitit, dar nc

un somn linitit
linitit i s i se
mai exist o

explice tot ce i
teama de noul

se va face n
tratament!!!!!

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor

poate deplasa,
inadecvat
postur i
condiiilor
este aezat n

micare
favorabile unor
pat dup

stri de bine
operaie
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:220

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-creatinina:5,1

i vegetative
-recoltarea
-TA: 160/80

glicemiei
mmHg
Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic
regimul prescris

beneficieze de o
-urmresc
de medicul de

alimentaie
respectarea
specialitate

bogat n
regimului

vitamine
alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

51

Lucrare de diploma

ZIUA V

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i

ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic
regimul prescris

beneficieze de o
-urmresc
de medicul de

alimentaie
respectarea
specialitate

bogat n
regimului

vitamine
alimentar

-aerisirea

salonului nainte

52

Lucrare de diploma

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

Insomnie
-combaterea
-se
-odihnirea

insomniei
administreaz la
bolnavului

indicaia
noaptea

medicului

Insuficiena
-educaia pentru
-respectarea
- se externeaz

cunostinelor
sanatate n
tratamentuiui
fr complicaii,
despre evoluia
vederea
prescris de
urmnd s se
bolnavului
externarii
medic la
prezinte la

externare
control

-anunarea

familiei despre

data externarii

-respectarea

regimului

alimentar

-s se prezinte la

medic la

observarea unei

eventuale

complicaii i

controale

medicale

Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul
vindecat

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente

sterile

53

Lucrare de diploma

Asigurarea unor
-aerisirea
-deschiderea
-curarea

condiii optime
salonului i
geamului,
salonului
n salon
curaarea lui
mturarea i

splarea

podelelor

Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:115

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-creatinina:4,3

i vegetative
-recoltarea
-TA:

glicemiei
170/85mmHg

EVALUAREA FINAL

n urma ngrijirilor acordate n ultimile cinci zile, bolnavul se simte

mai bine , dar va urma s continue edinele de dializa pna va
putea face un transplant renal.
Pacienta a fost hidratat cu Glucoz i ser fiziologic.

S-au urmrit i s-au nregistrat zilnic funciile vitale i vegetative. n urma

celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

CAZUL II

-Numele pacientului: I. L. -Domiciliu: Timisoara -Varsta : 43

-Sex : F

-Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna,

astenie, dureri retrostonale.

-Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent, HTA esential

-Interventii chiriurgicale: hemodializa, si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respira:
-prezinta freamat pectoral, sonoritate pulmonara in limite normale,

54

Lucrare de diploma

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

- starea de nutritie este relativ buna, talie 159, greutate 51 kg

3.Nevoia de a elimina

- este prezent un murmur vezical, un tranzit intestinal afirmativ incetinit,

prezinta scaune odata la doua zile

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

-pacienta nu prezinta probleme

5.Nevoia de a dormi si odihni

- pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

-Pacienta nu necesita ajutor

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

-pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C)

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele

-pacienta se poate ingriji

-prezinta tegumente palide, edemioze la nivelul membrelor inferioare
bilaterale submembrului superior stang , si mucoase palide.
-tesutul conjunctival adipos se prezinta intr-un fel normal

9.Nevoia de a evita pericolele

-pacienta nu prezinta neputinta

10.Nevoia de a comunica

- pacienta este deschisa pentru comunicare. -starea de constienta este pastrata

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale

-Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.

12.Nevoia de a recreea

-pacienta face iesiri zilnice.

13.Nevoia de a invata

- pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri

spre cultivarea cunostintelor.

14.Nevoia de a realiza

- pacienta este realizata pe plan professional si sentimental.

55

Lucrare de diploma

ZIUA I

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Respiraii
-pacientul sa se
-pacientul s
-tratament cu o

inadecvate
prezinte cu o
prezinte o
uoar
manifestate de
respiraie
poziie care s
ameliorare
dispnee
mbuntit
favorizeze

respiraia

-la nevoie se va

administra

oxigen.

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-somnul este

beneficieze de
trebuie s fie

linitit, dar nc

un somn linitit
linitit i s i se
mai exist o

56

Lucrare de diploma

explice tot ce i
teama de noul

se va face n
tratament

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:87

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-ureea:275

i vegetative
-recoltarea
-creatinina:

glicemiei
11,05

-TA: 180/90

mmHg
Insuficiena
-educaia pentru
-respectarea
- se externeaz

cunostinelor
sanatate n
tratamentuiui
fr complicaii,
despre evoluia
vederea
prescris de
urmnd s se
bolnavului
externarii
medic la
prezinte la

externare
control

-anunarea

familiei despre

data externarii

-respectarea

regimului

alimentar

-s se prezinte la

medic la

observarea unei

eventuale

complicaii i

controale

medicale

Circulaia
-tegumentele i
-la indicaia
- obiectiv

inadecvat
mucoasele s fie
medicului se
realizat
manifestat prin
normal colorate
administreaza

paloarea

prin transfuzie

tegumentelor

snge

Asigurarea unor
-aerisirea
-deschiderea
-curarea

condiii optime
salonului i
geamului,
salonului

n salon
curaarea lui
mturarea i

57

Lucrare de diploma

splarea

podelelor

Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic si
regimul prescris

beneficieze de o
glucoza
de medicul de

alimentaie
-urmresc
specialitate

bogat n
respectarea

vitamine
regimului

alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

ZIUA II

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:99

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-creatinina:

i vegetative
-recoltarea
10,88

glicemiei
-TA:

180/100mmHg

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-somnul este

beneficieze de
trebuie s fie

linitit, dar nc

un somn linitit
linitit i s i se
mai exist o

explice tot ce i
teama de noul

se va face n
tratament!!!!!

58

Lucrare de diploma

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Igiena
-efectuarea

-pacientul s fie
- tegumentele i

bolnavului
toaletei

stimulat s i
mucoasele sunt

efectueze
curate

toaleta singur

Micarea i
-pacientul s

-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna

tuturor
poate deplasa,
inadecvat
postur i

condiiilor
este aezat n

micare

favorabile unor
pat dup

stri de bine
intervenia

chirurgical
Hipertensiunea
-combaterea

-msurarea
-tratament:
arterial
hipertensiunii

tensiunii

Amlodipina

arteriale

-administrarea

2x10mg/zi

tratementului
-TA:

180/100mmhg
Respiraii
-pacientul sa se

-pacientul s
-tratament cu o

inadecvate
prezinte cu o

prezinte o
uoar
manifestate de
respiraie

poziie care s
ameliorare

dispnee
mbuntit

favorizeze resp.

ZIUA
III

PROBLEME
OBIECTIVE

INTERVENII
EVALUARE
Hipertensiunea
-combaterea

-msurarea
-TA 150/80
arterial
hipertensiunii

tensiunii

mmhg

arteriale

-administrarea
-FC 92 b/ min

tratementului

Anxietate
-pacientul s

-pacientul
-somnul este

beneficieze de

trebuie s fie
linitit, dar nc

un somn linitit

linitit i s i se
mai exist o

explice tot ce i
teama de noul

se va face n
tratament

continuare, n

special

59

Lucrare de diploma

efectuarea

sedinelor de

dializ

Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor
poate deplasa,
inadecvat
postur i
condiiilor
este aezat n

micare
favorabile unor
pat dup

stri de bine
operaie
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-creatinina:

funciilor vitale
funciilor vitale

tensiunii
5,032

i vegetative
-recoltarea
-temperatura: 37

glicemiei
grade Celsius

-TA: 150/80

mmHg

ZIUA IV

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-somnul este

beneficieze de
trebuie s fie
linitit, dar nc

un somn linitit
linitit i s i se
mai exist o

explice tot ce i
teama de noul

se va face n
tratament

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
- tegumentele i

bolnavului
toaletei
stimulat s i
mucoasele sunt

60

Lucrare de diploma

efectueze
curate

toaleta singur

Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor
poate deplasa,

inadecvat
postur i
condiiilor
este aezat n

micare
favorabile unor
pat dup

stri de bine
operaie
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-creatinina: 5,00

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-temperatura:

i vegetative
-recoltarea
37grade Celius

glicemiei
-TA: 155/85

mmHg

Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic si
regimul prescris

beneficieze de o
glucoza
de medicul de

alimentaie
-urmresc
specialitate

bogat n
respectarea

vitamine
regimului

alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul

vindecat

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

61

Lucrare de diploma

pansamente

sterile

Asigurarea unor
-aerisirea
-deschiderea
-curarea

condiii optime
salonului i
geamului,
salonului

n salon
curaarea lui
mturarea i

splarea

podelelor

ZIUA V

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-somnul este

beneficieze de
trebuie s fie
linitit, dar nc

un somn linitit
linitit i s i se
mai exist o

explice tot ce i
teama de noul

se va face n
tratament!!!!!

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
- tegumentele i

bolnavului
toaletei
stimulat s i
mucoasele sunt

efectueze
curate

toaleta singur

62

Lucrare de diploma

Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor
poate deplasa,
inadecvat
postur i
condiiilor
este aezat n

micare
favorabile unor

pat dup

stri de bine
operaie
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-proterinuria:

i vegetative
-recoltarea
-ureea:

glicemiei
-creatinina:

-temperatura:

-TA:
Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului

administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic si
regimul prescris

beneficieze de o
glucoza!!!!!
de medicul de

alimentaie
-urmresc
specialitate

bogat n
respectarea

vitamine
regimului

alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul
vindecat

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente

sterile

63

Lucrare de diploma

EVALUAREA FINAL

n urma ngrijirilor acordate n ultimile cinci zile, bolnavul se

simte mai bine , dar va urma s continue edinele de dializa
pna va putea face un transplant renal.

Calmantul folosit n urma operaiei a fost Piafenul.Pacienta a fost

hidratat cu Glucoz i ser fiziologic.

S- au urmrit i s-au nregistrat zilnic funciile vitale i vegetative. n urma

celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

CAZUL III

Numele pacientului: A. Z. Domiciliu: Timisoara Varsta : 52 ani

Sexul : M

Motivul internarii: pacientul se interneaza de trei ori pe

saptamana pentru sedintele de dializa.

Diagnostic principal : rinichi polichistici automizal dominant

IRCS in prag de dializa.
Diagnostic secundar : - cardioparie ischemica
BY-pass artocoronarian
Hepatita cronica postvirusala

Flegmon voluminos la spate

1.Nevoia de a respira:
Pacientul nu prezinta probleme de respiratie

64

Lucrare de diploma

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata

-pacientul este strict restrans de un regin alimentar

3. Nevoia de a elimina

-pacientul nu poate elimina urina deoarece nu mai are rinichii

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura

-pacientul este slabit, si se deplaseaza cu dificultate

5.Nevoia de a dormi si odihni

-pacientul nu se poate odihni suficient de bine in fiecare noapte, doar cu

ajutorul somniferelor

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca

-Pacientul necesita ajutor in tot ceea ce face

7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale

-Pacientul nu prezinta febra

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele

-pacientul se poate ingriji singur din acest punct de vedere

9.Nevoia de a evita pericolele

-starea de constienta este normala

10.Nevoia de a comunica
-pacientul este intr-o stare de comunicare mereu

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale

- pacientul este un bun credincios, si are increderea atintita spre Dumnezeu

12.Nevoia de a se realize

-Pacientul este realizat din toate punctele de vedere

13.Nevoia de a recreea

- pacientul nu se poate deplasa in concedii pentru ca este legat de

sedintele de dializa

14.Nevoia de a invata

- Pacientul este dornic de a invata si de a fi invatat, in ciuda situatiei in

care se afla

65

Lucrare de diploma

ZIUA I

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de

analize care se vor repeta odata pe luna.

Prima sedinta:

Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4 h
Pompa de sange: 250 ml/min
Debit: 250ml/ min
Restituire:ser fiziologic 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 140/80 mmhg
Ora 8: TA 140/80 mmhg
Ora 9: TA 190/70 mmhg
Ora 10: TA 130/70 mmhg
O ra 11: TA 130/70

66

Lucrare de diploma

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Hipertensiunea
-combaterea
-msurarea
-tratament:

arterial
hipertensiunii
tensiunii
Tanakan

arteriale
-administrarea
Nifedipin

tratementului

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-tratamentul

beneficieze de
trebuie s fie
urmat este

un somn linitit
linitit i s i se
Diazepamul

explice tot ce i

se va face n

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
- tegumentele i

bolnavului
toaletei
stimulat s i
mucoasele sunt

efectueze
curate

toaleta singur

Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie

s se dezbrace
coresponden
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-potasiu: 5,8

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-creatinina:10,7

i vegetative
-recoltarea

glicemiei

Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic si
regimul prescris

beneficieze de o
glucoza
de medicul de

alimentaie
-urmresc
specialitate

bogat n
respectarea

vitamine
regimului

alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

67

Lucrare de diploma

consumul de

legume i fructe

Insomnie
-combaterea
-se
-odihnirea

insomniei
administreaz la
bolnavului

indicaia
noaptea

medicului

Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul
vindecat

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente

sterile

ZIUA II

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A doua edin
Greutatea: 99 kg

Kilograme in plus: 3.5 kg

Temperatura: 36.5 C (pe perioada dializei a urcat la 37C)
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 250
Debit: 700ml/h
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 120/60 mmhg
Ora 13: TA 120/60mmhg
Ora 14: TA 110/60 mmhg
Ora 15: TA 100/60 mmhg
O ra16: TA 110/60 mmhg

68

Lucrare de diploma

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Hipertensiunea
-combaterea
-msurarea
-tratament:

arterial
hipertensiunii
tensiunii
Izodinit,

arteriale
-administrarea
Tanakan,Ranitidin

tratementului

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-tratament:

beneficieze de
trebuie s fie
Diazepam

un somn linitit
linitit i s i se

explice tot ce i

se va face n

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
- tegumentele i

bolnavului
toaletei
stimulat s i
mucoasele sunt

efectueze
curate

toaleta singur

Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor
poate deplasa, este
inadecvat
postur i

condiiilor
aezat n pat dup

micare
favorabile unor
operaie

stri de bine

Dificultatea n
-pacientul s
-ajuta pacientul
-pacientul ncepe cu

a se mbraca i
i satisfac
s se mbrace i
coresponden

dezbrca
aceast nevoie
s se dezbrace

Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-ureea:208

funciilor
funciilor vitale
tensiunii
-creatinina:11,2
vitale
i vegetative
-recoltarea

glicemiei

Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic si
regimul prescris de

beneficieze de
glucoza
medicul de

o alimentaie
-urmresc
specialitate

bogat n
respectarea

vitamine

regimului

69

Lucrare de diploma

alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul
vindecat complet,

pansament
dar este curaat i

-se cur plaga

pansat

cu soluie

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente .

ZIUA III

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A treia sedinta

Greutatea : 99 kg Kilograme in plus: 3.6 kg Temperatura: 36.5 C Durata

sedintei: 4h Pompa de sange: 210 ml/h Debit: 210 ml
Restituire: ser fiziologic 1 fl Conectare: Ora 7: TA 120/80 mmhg

Ora 8: TA 120/70 mmhg Ora 9: TA 120/60 mmhg Ora 10: TA 120/70 mmhg O ra 11:
TA120/70 mmhg

PROBLEME
OBIECTIVE

INTERVENII
EVALUARE
Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

70

Lucrare de diploma

operate
plgii
vechiul
vindecat

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente

sterile

Hipertensiunea
-combaterea
-msurarea
-tratament:

arterial
hipertensiunii
tensiunii
Tanakan,

arteriale
-administrarea
Nifedipin

tratementului

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-tratament :

beneficieze de
trebuie s fie
Diazepam

un somn linitit
linitit i s i se

explice tot ce i

se va face n

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
- tegumentele i

bolnavului
toaletei
stimulat s i
mucoasele sunt

efectueze
curate

toaleta singur

Micarea i
-pacientul s

-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor
poate deplasa,
inadecvat
postur i
condiiilor
este aezat n

micare
favorabile unor
pat dup

stri de bine
operaie
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
-glicemia:105

71

Lucrare de diploma

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-ureea:198

i vegetative
-recoltarea
-creatinina:10,5

glicemiei

ZIUA IV

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A patre sedinta

Greutatea : 99 kg

Kilograme in plus: 3.4 kg

Temperatura: 36 C
Durata sedintei: 4h
Debit:500
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 125/70 mmhg
Ora 13: TA 120/70 mmhg
Ora 14: TA 120/70 mmhg
Ora 15: TA 120/60 mmhg
O ra 16: TA 120/60 mmhg

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Pansarea plgii
-vindecarea
-se ndeprteaz
-plaga nu este

operate
plgii
vechiul
vindecat

72

Lucrare de diploma

pansament
complet, dar

-se cur plaga

este curaat i

cu soluie
pansat

dezinfectant cu:

Rivanol, Alcool

iodat sau

Betadin i se

panseaz din

nou cu

pansamente

sterile

Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i

ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-creatinina:10,2

i vegetative
-recoltarea

glicemiei

Alimentaia i
-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic si
regimul prescris

beneficieze de o
glucoza
de medicul de

alimentaie
-urmresc
specialitate

bogat n
respectarea

vitamine
regimului

alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

Hipertensiunea
-combaterea
-msurarea
-tratament:

arterial
hipertensiunii
tensiunii
Nifedipin,

arteriale
-administrarea
Tanakan.

tratementului

73

Lucrare de diploma

ZIUA V

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize

care se vor repeta odata pe luna.

A cincia sedinta

Greutatea : 100
Kilograme in plus: 4.2 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei:4 h
Restituire: Venofor 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 120/60 mmhg
Ora 8: TA 115/70 mmhg
Ora 9: TA 120/70 mmhg
Ora 10: TA 120/70 mmhg
O ra11: TA130/80 mmhg

PROBLEME
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
Hipertensiunea
-combaterea

-msurarea
-tratament:

arterial
hipertensiunii
tensiunii
Nifedipin

arteriale
-administrarea

tratementului

Anxietate
-pacientul s
-pacientul
-somnul este

74

Lucrare de diploma

beneficieze de
trebuie s fie
linitit.

un somn linitit
linitit i s i se

explice tot ce i

se va face n

continuare, n

special

efectuarea

sedinelor de

dializ

Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
-bolnavul nu se

postura
prezinte o buna
tuturor
poate deplasa,
inadecvat
postur i
condiiilor
este aezat n

micare
favorabile unor

pat dup

stri de bine
operaie
Dificultatea n a
-pacientul s i
-ajuta pacientul
-pacientul

se mbraca i
satisfac aceast
s se mbrace i
ncepe cu

dezbrca
nevoie
s se dezbrace
coresponden
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea

funciilor vitale
funciilor vitale
tensiunii
-creatinina:9,9

i vegetative
-recoltarea

glicemiei

Alimentaia i

-refacerea
-se
-rehidratarea

hidratarea
echilibrului
administreaz
bolnavului

hidroelectoritic
perfuzii cu ser
-s se respecte

-pacientul s
fiziologic si
regimul prescris

beneficieze de o
glucoza
de medicul de

alimentaie
-urmresc
specialitate

bogat n
respectarea

vitamine
regimului

alimentar

-aerisirea

salonului nainte

de fiecare mas

-se recomanda

consumul de

legume i fructe

75

Lucrare de diploma

EVALUARE FINAL

n urma sedinelor de dializ pacientul se simte mai bine.

Pacientul este supravegheat mereu, de-alungul orelor de dializ,
masurndu-se tensiunea i temperatura. Pacientul va primi ser
fiziologic dup fiecare dialida, si medicamente necesare de
ntreinere cum ar fi: Calciu, fier, etc.
Se mai urmresc i funciile vitale i vegetative.

VII CONCLUZII PENTRU NOI TOI

Rinichii tai sint sanatosi?

A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre

Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a
Rinichiului. In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al
treilea an consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. 1
din 10 ieseni prezinta un risc mare de a dezvolta o boala de rinichi
severa si de multe ori, o boala de inima sau de vase sangvine, aceste
doua afectiuni agravindu-se reciproc.

Boala cronica de rinichi a fost declarata recent de Organizatia Mondiala

a Sanatatii drept boala moderna a secolului XXI. In lume, dar si in tara
noastra, pacientii cu aceasta afectiune sint diagnosticati in multe cazuri
tirziu, cind functia rinichilor este in cea mai mare parte compromisa, iar
singura sansa de supravietuire a acestora este reprezentata de intrarea
intr-un program de dializa sau transplant renal. De aceea cred ca este
nevoie de eforturi sustinute de informare si constientizare a populatiei
asupra acestei probleme de sanatate publica. A doua zi de joi din luna
martie a fiecarui an a fost declarata de catre Societatea Internationala de
Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a Rinichiului.

76

Lucrare de diploma

In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al treilea an

consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. Insusi
numele campaniei noastre, Rinichii tai sint sanatosi?", este o intrebare
adresata fiecaruia dintre noi si reprezinta un indemn de a merge regulat
la medic, pentru efectuarea de analize. In acest sens, Programul
National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei reprezinta o sansa
reala pentru diagnosticarea unor afectiuni renale", a declarat prof.dr.
Adrian Covic, managerul Spitalului C. I. Parhon".

Boala fara simptome

Majoritatea bolilor de rinichi evolueaza pina in stadiile tirzii fara durere,

fara simptome sau cu simptome foarte nespecifice (oboseala, dureri de
cap, greata in cursul diminetii, urinat in cantitate mare in cursul noptii
etc). Insa citeva analize simple efectuate anual pot depista din timp
problemele renale.

In Romania, controlul anual de rutina, efectuat prin medicul de familie, al

unor parametri simpli de singe si urina nu este o obisnuinta inca. Acest
lucru s-ar putea schimba in viitorul foarte apropiat, odata cu introducerea
obligativitatii controlului anual al starii de sanatate. Ca urmare, multe boli
renale mai putin zgomotoase, insa evoluind spre distrugerea ireversibila
a rinichilor, sint subdiagnosticate sica urmare subtratate.

Chiar si diagnosticate, bolile renale se asociaza de cele mai multe ori

unor boli cardiovasculare semnificative, cele doua categorii de boli
agravindu- se reciproc. Din pacate, pentru multi medici din Romania,

reducerea chiar usoara a functiei renale nu reprezinta un motiv deosebit

de alarma. In fapt, prezenta unei usoare reduceri a functiei renale
( citeodata deductibila doar din calcule nu foarte complicate) este un
factor de risc pentru o evolutie proasta a pacientului cu boala de inima
sau de vase, mult mai mare decit, sa zicem, colesterolul din singe", arata
prof. dr. Adrian Covic.

Trebuie stiut ca bolile grave de rinichi, chiar protezate prin dializa sau
transplant renal, sint grevate de afectarea importanta a calitatii vietii, dar
si de aparitia unor boli asociate severe ( in primul rind ale inimii si ale
vaselor). Ca urmare, situatia ideala este aceea in care bolile grave de
rinichi sint evitate sau tratate din fazele initiale.

Analize anuale care pot depista din timp o boala renala

Indiferent de starea de sanatate, functia renala (ureea si creatinina din

singe, precum si examenul sumar de urina) trebuie controlate anual, prin
medicul de familie. La orice analiza a singelui, intotdeauna trebuie
determinata si ureea ( de preferinta impreuna cu creatinina si un examen
simplu de urina dimineata).

77

Lucrare de diploma

Orice crestere, chiar si foarte modesta, a ureei si creatininei peste

valorile normale" de 50 mg/dl, respectiv 1,2 mg/dl este un semnal de
alarma. Asta pentru ca s-ar putea traduce printr -o reducere cu peste
50% a functiei rinichilor! Prezentarea scaparilor de proteine ( proteinuriei)
si prezenta singelui in urina ( hematuriei) este de asemenea, un semnal
de alarma! In astfel de cazuri, consultul nefrologului este obligatoriu.
Acesta va stabili tratamentul optim pentru ca rinichii sa nu se degradeze
in continuare sau chiar sa-si redobindeasca functia initiala.

De asemenea, orice pacient internat in spital trebuie sa efectueze o

evaluare minima a functiei renale si a urinei. Orice anomalie, cit de mica,
trebuie sa determine solicitarea consultului nefrologului", atentioneaza
prof. dr. Adrian Covic.

De asemenea, daca aveti infectii urinare frecvente, este bine sa va

adresati. Iar pacientii cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boli de
inima de orice fel trebuie obligatoriu sa-si controleze functia renala
frecvent (de preferinta de doua ori pe an).

In clinici specializate, cum este Clinica de Nefrologie a Spitalului Dr.

C.I.Parhon" Iasi, anomaliile urinare asociate diabetului zaharat sau
hipertensiunii arteriale pot fi diagnosticate extrem de precoce, cind
tratamentul poate fi inca extrem de eficient.

BIBLIOGRAFIE

Anatomia i fiziologia omului: ediia a IV-a ; Editura medicalBucureti 1977. Profesor I.C. Voiculescu i profesor I.C. Petricu.

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare

nevoilorfundamentale. Coordonator lucrare : Lucreia Titiric.
Editura Viaa Medical Romnesac Bucureti 2005, Volumul I

78