Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astronomie
Astronomie
Bibliografie
1. V. Nadolschi, Astronomie generala, Ed. Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1963.
2. A.Pal, V. Ureche, Astronomie, Ed. Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1982.
3. V. Ureche, Universul vol I si II, Ed. Dacia, Cluj Napoca,
1982.
4. A. Pal, V. Pop, V. Ureche,Astronomie, Culegere de
probleme (cu solutii), Presa Universitara Clujeana, 1998
5. H. Karttunen et. al, Fundamental Astronomy 5th edition,
2006.
6. A. E. Roy, Orbital Motion, Institute of Physics, 2005.
7. C. D. Murray, S.F. Dermott, Solar system dynamics,
Cambridge University Press, 1999.
Introducere
Obiectul astronomiei
Astronomia este stiinta care studiaza miscarea, structura
fizica, compozitia chimica, originea si evolutia corpurilor
ceresti si a sistemelor de corpuri precum si interactiunea
acestora cu campurile in care se gasesc
astron = astru si nomos = lege
Universul = totalitatea corpurilor ceresti si a campurilor cu
care interactioneaza;
Materia din Univers:
sub forma organizata: planetele, stelele, galaxiile
sub forma neorganizata: meteoritii, materia interstelara,
materia intergalactica
Aplicatii
a)
b)
c)
d)
e)
f)
Metodele astronomiei
1. Metoda observatiei
2. Metoda modelelelor
3. Metoda experimentala
Ramurile astronomiei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Astrometria
a) Astronomia sferica
b) Astronomia practica
Mecanica cereasca
Astrofizica
a) Astrofizica practica
b) Astrofizica teoretica
Astronomia stelara
Cosmogonia
Cosmologia
Sistemul Solar
Formele galaxiilor
Galaxia Andromeda
Horsehead Nebula
Pleiades - M45
M2-(Roi globular)
Grupul Local
Astronomia sferica
Eclipsa de Luna
Datorita rotatiei toate planetele au o forma turtita asemanatoare cu forma unui elipsoid de
revolutie. Pentru Pamant raza ecuatoriala este a = 6378,137 Km si raza polara b =
6356,752 Km.
In realitate, forma Pamantului este cea a unui geoid. Geoidul este acea suprafata de nivel (o
suprafata la care normalele sunt verticale in fiecare punct) a carei parte vizibila coincide
cu suprafata neagitata a oceanelor; prelungind suprafata oceanelor sub continente (cu
conditia ca normalele sa fie verticale) se obtine suprafata geoidului.
B) Coordonate. Presupunand ca Pamantul are forma sferica, o localitate de pe suprafata sa
se determina prin intermediul a doua coordonate. Planul de referinta este planul
ecuatorial, perpendicular pe axa de rotatie a Pamantului. Fixand ca meridian zero,
meridianul localitatii Greenwich, cele doua coordonate sunt (vezi figura):
-latitudinea astronomica (sau geografica)--unghiul facut de verticala locului cu planul
ecuatorial.
-longitudineaunghiul dintre planele meridiane ale localitatilor Greenwich si
observatorului.
In cazul Pamantului considerat ca elipsoid de revolutie se pot defini inca doua latitudini
diferite, longitudinea ramanand neschimbata, si anume:
-latitudinea geocentricaunchiul dintre raza vectoare a observatorului si planul ecuatorial
terestru
-latitudinea geodezicaunghiul dintre normala la elipsoid si planul ecuatorial terestru.
Direct din observatii se determina latitudinea astronomica. Din masuratori gravimetrice si
geodezice se determina deviatia normalei de la verticala locului care face posibila
determinarea latitudinii geodezice. Aceasta deviatie nu depaseste 3 secunde de arc si in
astronomie se neglijeaza.
Latitudinile geocentrica si astronomica pot sa difere cu pan la 11 minute si 40 secunde.
In practica se utilizeaza formula
1
( ) =
2
' ''
206264,8 e 2 sin( 2 )