INTRODUCERE ÎN

ASTRONOMIE

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
Conf. Dr. Dan Comănescu
Facultatea de Matematică și Informatică

Cursul nr. 1 1
 Ce este Astronomia ?
DEX: Ştiinţa care se ocupă cu studiul aştrilor, al
sistemelor de aştri, al galaxiilor şi al Universului.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
Astronomia este ştiinţa care studiază mişcarea, structura, originea
şi evoluţia corpurilor cereşti şi a sistemelor de corpuri,
precum şi interacţiunile acestora cu câmpurile în care se găsesc.

Ureche V., Universul, vol I., Astronomie

Totalitatea corpurilor cereşti şi a câmpurilor cu

2
care interacţionează constituie Universul.
 Astronomia… când?…unde?

~ 3000 î.Hr - Egiptenii dezvoltă un calendar pe baza anului solar

de 365 de zile.

3379 î.Hr - Maiaşii observă o eclipsă totală de Soare.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
~ 2700 î.Hr - Babilonienii numesc principalele constelaţii

~ 1200 î.Hr - Chinezii dăltuiesc hărţi cereşti în piatră.

Philolaos din Croton emite ideea că în mijlocul

~ 450 î.Hr Universului s-ar afla un foc central, în jurul căruia
3
s-ar mişca şi Soarele şi Pământul şi planetele.
 La ce a fost bună Astronomia?
În peştera “Las Vinas” din Spania
au fost descoperite gravuri de
circa 10.000 de ani care au fost
interpretate ca fazele Lunii.

Caracterul sacru atribuit cerului,

idee apăruta odata cu primele reprezentări religioase,

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
a condus la necesitatea observării şi studierii acestuia.

Vechilor preoţi din Mesopotamia li se datorează cel mai vechi

calendar cunoscut, bazat pe fazele Lunii.

Se pare că preoţii din Memphis –prima capitală a Egiptului– au

observat că Sirius devenea vizibilă când Nilul începea să-şi umfle 4
apele, înainte de începerea inundaţiilor.
 La ce a fost bună Astronomia?

Începând cu secolul al XV-lea corăbiile brăzdau mările şi oceanele.

Marinarii nu puteau găsi drumul decât după aştrii.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
J.N. Lockyer Cu ajutorul unui spectroscop, observând
J. Janssen protuberanţele solare, descoperă în spectrul
Cromosferei o linie care ca poziţie în spectru nu
corespunde nici uneia din liniile cunoscute ale
spectrelor date de substanţele de pe Pământ. Se
interpretează ca datorându-se unui element nou
denumit heliu (de la Helios). În 1882 este 5
descoperit şi pe Pământ.
 La ce este bună Astronomia?

- ne permite să facem primi paşi şi să sperăm că într-o zi

vom ajunge la stele.

- are capacitatea de a prevedea unele fenomene naturale cu

impact global asupra omenirii.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
- ne ajută atât în navigaţia terestră cât şi în cea cosmică.

- are numeroase aplicaţii în alcătuirea hărţilor geografice,

meteorologie, telecomunicaţii, etc.

- oferă fizicienilor, chimiştilor, matematicienilor, etc … situaţii

şi fenomene ce merită studiate şi înţelese.
6
 Dan Comanescu / 2019 - 2020
/ Curs 1
Metodele cercetării astronomice

I. Observaţia
II. Experimentul
III. Modelarea 7
IV. Simularea
 I. Observaţia

În marea majoritate a situaţiilor cercetătorul nu poate influenţa

în nici un fel corpul ceresc sau fenomenul astronomic studiat.

Principalul mijloc pentru îmbogăţirea cunoştinţelor despre

corpuri cereşti şi fenomenele astronomice este observaţia

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
Observaţia este principala metodă de validare a modelelor.

Sursa noastră fundamentală de informaţii

(în momentul de faţă)
o constituie radiaţiile electromagnetice care
sunt fie emise fie reflectate de corpurile cereşti.

Informaţii utile se obţin şi prin intermediul radiaţiei corpusculare. 8

 Instrumente pentru observaţii astronomice

Ochiul uman
a fost, pâna în secolul al XVII-lea, singurul
instrument disponibil observaţiilor astronomice.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
Telescopul în infrarosu
Radiotelescopul Telescopul Roentgen
Concentrează radiaţiile electromagnetice.
Telescopul optic
Măreşte imaginile obiectelor cosmice.

Luneta Receptionează mai multă lumină de la corpurile 9

cereşti decât ochiul uman.
Luneta lui Galileo Galilei - 1609

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
10
 Telescop - 1789

Dan Comanescu / 2019 - 2020

11

/ Curs 1
 Radiotelescop (Texas-USA)

Dan Comanescu / 2019 - 2020

12

/ Curs 1
 Telescopul spaţial Hubble

Dan Comanescu / 2019 - 2020

13

/ Curs 1
 II. Experimentul

În Astronomie experimentele sunt relativ rare.

experimentele

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
se fac:
- asupra meteoriţilor;
- asupra mostrelor aduse de pe corpurile cereşti
(de ex. de pe Lună);
- din particulele “recoltate” din spaţiul interplanetar;
- prin radiolocaţie.

14
 III. Modelarea

Modelul este piatra de temelie a procesului de modelare.

“Înlocuirea” corpului ceresc sau fenomenului astronomic

studiat printr-un “obiect” - material sau abstract - care
păstrează numai anumite caracteristici (cele de interes).

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
De interes deosebit sunt modelele matematice;
formulate, de exemplu, printr-un sistem de ecuaţii.

Datorită complexităţii corpurilor şi/sau fenomenelor

cereşti sunt utilizate teoriile astronomice – modele
descriptive cu nivel “mai slab” de validare.
15
 IV. Simularea

- modelul este pus “să funcţioneze”;

- “calculul” modelului;

este utilizată pentru obţinerea predicţiilor.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
Succese deosebite ale ştiinţei, în general, şi ale matematicii, în
particular, s-au obţinut prin validarea unor predicţii făcute
cu ajutorul simulării unor modele matematice din Astronomie.

16
 Ramurile Astronomiei

Astronomia este împărţită în ramuri (domenii)

în funcţie de diverse criterii de clasificare.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
Împărţirea pe ramuri, chiar şi atunci când se utilizează
aceleaşi criterii de clasificare, are la bază puncte de vedere diferite
ceea conduce la o delimitare aproximativă a ramurilor Astronomiei.

17
 Ramurile Astronomiei.
Clasificarea după obiectivul urmărit şi după metodele utilizate

I. Astronomie clasică
II. Statistică stelară

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
III. Astrofizică
IV. Cosmogonie
V. Cosmologie

18
 I. Astronomia clasică

I.1. Astrometria - se ocupă cu determinarea poziţiilor

corpurilor cereşti, a distanţelor, a dimensiunilor lor, precum
şi cu determinarea timpului.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
I.2. Mecanica cerească - se ocupă cu studiul mişcărilor
sistemelor de corpuri cereşti şi stabilitatea acestor mişcări
sub acţiunea forţelor, în special a celor gravitaţionale,
cu determinarea maselor şi formei corpurilor cereşti.

19
 II. Statistica stelară
Cercetează, prin metode statistice, repartiţia spaţială
şi mişcările stelelor în scopul aprofundării cunoştinţelor despre
răspândirea şi structura galaxiilor, despre mişcările
din interiorul acestora.

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
III. Astrofizica

Cercetează caracteristicile fizico-chimice ale corpurilor

cereşti precum şi modificările survenite în evoluţia acestora.
Cercetarea se face prin studierea radiaţiilor emise de acestea
din punctul de vedere al intensităţii, polarizării şi compoziţiei.
20
 IV. Cosmogonia

cercetează problemele originii şi evoluţiei corpurilor cereşti.

V. Cosmologia

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
studiază legităţile generale ale structurii şi dezvoltării
Universului, considerat ca un tot.

21
 Ramurile Astronomiei.
Clasificarea după tipul radiaţiei cercetate.

I. Astronomie optică
II. Radioastronomie
III. Astronomie în infraroşu
IV. Astronomie în ultraviolet

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
V. Astronomie Roentgen
VI. Astronomie în gamma

VII. Neutrinoastronomie

22
Spectrul radiaţiei electromagnetice

Dan Comanescu / 2019 - 2020

/ Curs 1
23