Culegere de Probleme

1
1.1. SFERA CEREASCĂ ŞI ELEMENTELE EI

1. La data de 07.10.2008, în punctul de coordonate   4310 '.0N ;   03007 '.0E , la ora
cronometrului A  08h14m19 s se măsoară la Soare înălţimea h  3654 '.2 . Azimutul
măsurat la Soare în acest moment este Az  150.4 . Se cere să se realizeze construcţia
grafică a sferei cereşti auxiliare pentru aceste elemente .
Rezolvare:
1. Constatăm că valoarea azimutului plasează astrul în cadranul II de orizont adică în
cadranul SE. Drept urmare, sfera cerească auxiliară va prezenta în planul din faţă al
construcţiei grafice punctul cardinal EST
2. Observatorul se află în emisfera nordică deoarece latitudinea este nordică
3. Ne aflăm în situaţia a). din curs şi ca urmare polul nord ceresc se va afla în partea
dreaptă-sus a meridianului ceresc al observatorului pentru ca punctul cardinal EST să
se găsească în faţa figurii
4. Construim sfera cerească auxiliară conforma algoritmului (figura 1.1. ) folosind un
compas cu creion şi echerul gradat pentru măsurarea unghiului la centru egal cu
latitudinea locului observatorului
5. După realizarea construcţiei sferei cereşti auxiliare aproximăm azimutul pe cercul
orizontului adevărat al observatorului plecând de la punctul cardinal NORD, în sens
retrograd (sensul acelor de ceasornic). Extremitatea arcului care marchează azimutul
o notăm cu litera A’.
6. Din Zenit trasăm un arc de cerc mare care trece prin punctul A’ şi prin Nadir. Acest
arc de cerc mare reprezintă cercul vertical al astrului
7. De la cercul care marchează orizontul adevărat al observatorului, către Zenit (adică în
emisfera vizibilă) apreciem poziţia aproximativă a Soarelui corespunzătoare valorii
înălţimii sale pentru momentul observaţiei (punctul A )
8. Prin poziţia astfel stabilită pentru Soare trasăm un arc de cerc mic paralel cu planul
orizontului adevărat al observatorului care marchează paralelul de egală înălţime al
astrului (almucantaratul)
9. Din partea grafică rezultă că la acest moment Soarele se află în emisfera sudică
cerească în apropiere de ecuatorul ceresc.
10. Tot din partea Primul rezultă că Soarele aZtrecut deja de primul vertical estic
graficăvertical
11. Culminaţia lui se va produce în momentul înPNc care va ajunge în meridianul
observatorului (cercul care Q marchează limita sferei cereşti) şi atunci el va atinge
înălţimea cea mai mare a’
a A °
h° W
S N
Az =150°.4
A’
E
PSc Q’
Na
2
2. La data de 15.09.2008, în punctul de coordonate   2330 '.0N ;   02507 '.0W , la ora

cronometrului A  14h12 m 43s se măsoară la Soare înălţimea h  6722 '.1 . Azimutul
3. La data de 28.05.2008, în punctul de coordonate   2730 '.0S ;   05307 '.0W , la ora

cronometrului A  13h 06m 24s se măsoară la Soare înălţimea h  2955'.5 . Azimutul
4. La data de 17.12.2008, în punctul de coordonate   4330 '.0S ;   01231'.0E , la ora

cronometrului A  12h38m 24 s se măsoară la Soare înălţimea h  6221'.3 . Azimutul
5. La data de 02.05.2008, în punctul de coordonate   2124 '.0N ;   04515'.0W , la ora

cronometrului A  08h 58m17s se măsoară la Lună înălţimea h  3938'.3 . Azimutul
măsurat la Lună în acest moment este Az  105.8 . Se cere să se realizeze construcţia
6. La data de 05.09.2008, în punctul de coordonate   3417 '.0S ;   12806 '.0W , la ora

cronometrului A  18h 23m 31s se măsoară la Lună înălţimea h  5915'.2 . Azimutul
3
măsurat la Lună în acest moment este Az  278.9 . Se cere să se realizeze construcţia

7. La data de 17.12.2008, în punctul de coordonate   4115'.0N ;   16005'.0E , la ora

cronometrului A  18h 37 m 26s se măsoară la planeta Venus înălţimea h  2729 '.8 .
Azimutul măsurat la astru în acest moment este Az  197.8 . Se cere să se realizeze
construcţia grafică a sferei cereşti auxiliare pentru aceste elemente .
8. La data de 06.04.2008, în punctul de coordonate   1628'.0S ;   10528'.0W , la ora

cronometrului A  18h 21m 43s se măsoară la Steaua Aldebaran înălţimea h  3723'.6 .
9. La data de 24.10.2008, în punctul de coordonate   2639 '.0N ;   05436 '.0W , la ora

cronometrului A  17 h 52m 08s se măsoară la Steaua Alpheratz înălţimea h  4140 '.4 .
10. La data de 29.07.2008, în punctul de coordonate   2918'.0S ;   02117 '.0W , la ora

cronometrului A  20h 27 m 28s se măsoară la Steaua Schedar înălţimea h  3637 '.6 .
Azimutul măsurat la astru în acest moment este A z  037.7 . Se cere să se realizeze
TRIUNGHIULUI SFERIC DE POZIŢIE

4
1. Exprimaţi în valori cuadrantale următoarele valori ale unghiului la zenit :

- 43.2 în cadranul NE R : NE 43.2
- 52.7 în cadranul SE R :SE 52.7
- 17.8 în cadranul SW R :SW 17.8
- 52.7 în cadranul NE R : NE 52.7
2. Reprezentaţi grafic valorile de mai sus în planul orizontului adevărat al observatorului

Rezolvare:
N N N N
W E W E W E W E
S S S S
3. Exprimaţi în sistemul semicircular următoarele valori al unghiului la zenit ţinând cont de

următoarele poziţii ale observatorului:
  76.2
- observatorul în emisfera nordică, astrul în emisfera estică, Z
R : Z  N 076.2E
  146.5
- observatorul în emisfera sudică, astrul în emisfera vestică, Z
R : Z  S 146.5W
-   46.3
observatorul în emisfera nordică, astrul în emisfera vestică, Z
R : Z  N 046.3W
-   98.4
observatorul în emisfera sudică, astrul în emisfera estică, Z
R : Z  S 098.4E
4. Reprezentaţi grafic valorile de mai sus în planul orizontului adevărat al observatorului
Rezolvare:
5
N N N N
W E W E W E W E
S S S S
5. Determinaţi valoarea azimutului pentru următoarele valori ale unghiului la zenit:

- Z   S143.5W R : Az  323.5
- Z   N 014.7W R : Az  345.3
-   S130.4 E
Z R : Az  049.6
-   N 043.9 E
Z R : Az  043.9
180  180.0
 Z  143.5
Az  323.5
6. Determinaţi valoarea azimutului pentru următoarele valori ale unghiului la zenit:

- Z   NE 42.5 Az  R : 042.5
- Z   SE 60.7 R : Az  119.3
-   NW 14.3
Z R : Az  345.7
-   SW 38.4
Z R : Az  218.4
7. Care din următoarele valori sunt corect exprimate:
NE 143.5 N 143.5E R : N 143.5E

S 096.7 E SE 96.7 R : S 096.7 E
SW 073.7 SW 73.7 R : SW 73.7
8. Care este valoarea înălţimii unui astru când se află la Zenit? 0 30 90 45
R : 90
Dar când centrul său se află pe orizontul adevărat al observatorului?
15 45 0 90
R : 0
6
9. Care este valoarea distanţei zenitale corespunzătoare următoarelor înălţimi ale unui astru:
- h  3614 '.5 R : z  5345'.5
- h  7823'.4 R : z  1136 '.6
- h  5419 '.3 R : z  3540 '.7
- h  8456 '.1 R : z  0503'.9
90  8959 '10

 h  3614 '.5
z  5345'.5
10. Calculaţi unghiul la pol (P) pentru următoarele valori ale unghiului orar al astrului (t):
- t  14717 '.3 R : PW  14717 '.3
- t  03824 '.5 R : PW  03824 '.5
- t  18128'.4 R : PE  17830 '.6
- t  30347 '.9 R : PE  05612 '.1
11. Calculaţi unghiul sideral  pentru următoarele valori ale ascensiunii drepte () a astrului:
-   31314 '.8 R :   04645'.2
-   02754 '.5 R :   33205'.5
-   13928'.3 R :   33141'.7
-   21437 '.6 R :   14521'.4
12. Calculaţi distanţa polară pentru următoarele valori ale declinaţiei astrului():
a. observatorul se află în emisfera nordică
-   N1714 '.3 R : p  07245'.7
-   S 2847 '.5 R : p  11847 '.5
b. observatorul se află în emisfera sudică

-   N 4912 '.4 R : p  13912 '.4
-   S 0443'.5 R : p  08516 '.5
CALCULUL ÎNĂLŢIMII ESTIMATE A AŞTRILOR CU

AJUTORUL RELAŢIEI sin h
7
Vom folosi ca relaţie de calcul formula lui sin h pe care o rezolvăm prin părţi, partea a şi
partea b:
sin he  sin   sin  +cos   cos   cos P

            
a b
Precizăm regula semnelor:
+  şi  de acelaşi nume
a
-  şi  de nume contrare
+ P  90
b
- P  90
Algoritmul rezolvării problemei folosind această metodă este următorul:

- se realizează un tabel de forma celui prezentat mai jos text în care se introduc valorile
cunoscute (, , P̂ )
- alăturat tabelului se realizează următorul tip de calcul în care vor fi introduse valorile
funcţiilor trigonometrice pe măsura extragerii lor din tablă. Pentru rapiditatea lucrului se
extrag la aceeaşi deschidere a tablei atât valoarea sinusului cât şi a cosinusului pentru
fiecare valoare unghiulară
 sin   cos  
 sin   cos  
P̂  cos P 
a  b
b 
sin h  
he 
- se stabilesc semnele celor doi termeni a şi b şi se înscriu în dreptul lor după semnul =
- se calculează valoarea lui a făcând produsul valorile de pe coloana de date de deasupra sa
- se calculează valoarea lui b făcând produsul valorile de pe coloana de deasupra sa şi se
înscrie rezultatul în dreptul lui b şi sub valoarea lui a
- se efectuează suma algebrică a celor două elemente rezultatul fiind valoarea sinusului
înălţimii
- se determină valoarea înălţimii estimate intrând în Tabla 67-a cu valoarea obţinută pe
coloana sinusului.
8
Valoarea unghiulară a înălţimii se extrage în grade, minute şi zecimi de minut arc, acestea
din urmă obţinându-se prin interpolare.
1. La data de 24.10.2008 la ora cronometrului A  13h 35m 56s se execută o observaţie la

Soare în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului astronomic al
navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  2834 '.0 N şi
 e  04510 '.0W . Se cere să se calculeze valoarea înălţimii estimate a Soarelui pentru
acest moment cunoscând că declinaţia acestuia este   S 1202 '.6 iar unghiul la pol
este PW  02747 '.4 .
sin   0, 478181 cos   0,878261

  2834 '.0N
sin   0, 208651 cos   0,977990
  S 1202 '.6
cos P  0,884662
PˆW  02747 '.4
a   0, 099773 b  0, 759863
 b   0, 759863
sin h   0, 660090
he  4118'.4
2. La data de 06.02.2008 la ora cronometrului A  16h11m 29s se execută o observaţie la

SOARE în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului astronomic al
navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  0326 '.0 S şi
 e  01921'.0W . Se cere să se calculeze valoarea înălţimii estimate a Soarelui pentru
acest moment cunoscând că declinaţia acesteia este   S 1540 '.0 iar unghiul la pol
este PW  04000 '.3 .
R : he  4847 '.8

planeta MARTE în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului
astronomic al navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  3155'.0 S şi
 e  00938'.0W . Se cere să se calculeze valoarea înălţimii estimate a planetei pentru
acest moment cunoscând că declinaţia acesteia este   N 2546 '.4 iar unghiul la pol
este PW  00604 '.1 .
R : he  3201'.2
4. La data de 15.04.2008 la ora cronometrului A  18h 48m16s se execută o observaţie la

steaua BELLATRIX în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului
astronomic al navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  0642 '.5 N
şi  e  06113'.9W . Se cere să se calculeze valoarea înălţimii estimate a astrului pentru
9
acest moment cunoscând că declinaţia acestuia este   N 0621'.4 iar unghiul la pol
este PW  04602 '.3 .
R : he  4416 '.6

steaua KOCHAB (Beta Ursae Minoris) în vederea efectuării calculelor necesare
determinării punctului astronomic al navei. Punctul estimat al navei pentru acest
moment este  e  4109 '.6 N şi  e  13804 '.5W . Se cere să se calculeze valoarea
înălţimii estimate a astrului pentru acest moment cunoscând că declinaţia acestuia este
  N 7407 '.2 iar unghiul la pol este PE  06340 '.1 .
R : he  4625'.3
6. La data de 22.06.2008 la ora cronometrului A  07 h 23m 46s se execută o observaţie la

steaua DENEBOLA în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului
astronomic al navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  1724 '.3S şi
 e  15451'.7 E . Se cere să se calculeze valoarea înălţimii estimate a astrului pentru
este PW  05926 '.7 .
R : he  2314 '.3
7. La data de 12.07.2008 la ora cronometrului A  08h17 m 33s se execută o observaţie la

steaua DUBHE în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului
astronomic al navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  4115'.0N
şi  e  16005'.0E . Se cere să se calculeze valoarea înălţimii estimate a astrului pentru
acest moment cunoscând că declinaţia acestuia este   N 6142 '.5 iar unghiul la pol
este PE  00043'.2 .
R : he  5803'.7

SOARE în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului astronomic al
navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  1724 '.3S şi
acest moment cunoscând că declinaţia acestuia este   N 1636 '.2 iar unghiul la pol
este Pw  03916 '.4 .
R : he  3829 '.6

LUNĂ în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului astronomic al
navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  2127 '.3N şi
 e  11728'.0E . Se cere să se calculeze valoarea înălţimii estimate a astrului pentru
10
este PE  02053'.2 .
R : he  7018'.6

planeta VENUS în vederea efectuării calculelor necesare determinării punctului
astronomic al navei. Punctul estimat al navei pentru acest moment este  e  1816 '.5S şi
acest moment cunoscând că declinaţia acestuia este   S 2245'.0 iar unghiul la pol
este PW  06341'.2 .
R : he  3037 '.6
CALCULUL DECLINAŢIEI CU AJUTORUL RELAŢIEI sin 

Relaţia matematică folosită pentru calculul declinaţiei este următoarea:
sin  = sin   sin h+ cos   cos h  cos Zˆ

11
Calculul declinaţiei cu ajutorul acestei relaţii va fi folosit la identificarea aştrilor prin

calcul. Acest subiect va fi tratat în cadrul unui curs din semestrul următor.
Rezolvarea relaţiei se efectuează prin părţi, în mod similar relaţiei de determinare prin
calcul a latitudinii estimate ( sin h).
Cele două părţi ale relaţiei sunt partea a şi partea b:
sin  = sin   sin h+cos   cos h  cos Zˆ

            
a b
Analiza semnelor celor două părţi:

 semnul lui a:
- sin φ este întotdeauna pozitiv – am convenit acest lucru la regulile care se aplică
la rezolvarea triunghiului sferic de poziţie
- sin h este întotdeauna pozitiv deoarece măsurăm înălţimi la aştrii aflaţi în
emisfera vizibilă
- concluzie: a este întotdeauna pozitiv
 semnul lui b:
- cos φ şi cos h vor avea întotdeauna semnul plus deoarece valorile unghiulare ale
latitudinii şi înălţimii se află în cadranul I trigonometric
- concluzie: b este pozitiv pentru Z  90 şi este negativ pentru Z  90
Unghiul la zenit (Z) intră în relaţie numai în valori semicirculare. Reamintim modul de
contare a unghiurilor în sistemul circular şi modul lor de notare comparativ cu sistemul
cuadrantal. Reamintim că valoarea acestui unghi se înscrie cu trei cifre folosind cifra zero în
locul sutelor, zecilor sau unităţilor de grade.
În mod practic, unghiul la zenit se determină din azimutul măsurat la astru în momentul
măsurării înălţimii folosind relaţiile cunoscute:
 observatorul se află în emisfera nordică:
- Az  180  Z  N ..... E
- Az  180  Z  360  Az  N .....W
 observatorul se află în emisfera sudică:

- Az  180  Z 180  Az  S ..... E
- Az  180  Z  Az  180  S .....W
Reamintim că azimutul se măsoară întotdeauna de la punctul cardinal NORD în sens
retrograd (sensul acelor de ceasornic) de la 0° la 360°.
1. La data de 20.12.2008 la ora cronometrului A  19h12m 23s în punctul estimat de

coordonate  e  3010 '.6 N şi  e  14456 '.7 E se măsoară la un astru înălţimea
h  4447 '.9 . Azimutul la astru pentru acest moment are valoarea Az  263.5 .
12
Se cere valoarea declinaţiei astrului în vederea identificării lui cu ajutorul almanahului

nautic.
1. Calculul unghiului la zenit semicircular
360  359.10 180  179.10

 Az  263.5  Z  096.5
Z  096.5 ZI  083.5
Z  N 096.5W  semnul lui b  
2. Calculul declinaţiei astrului
sin   0,50267 cos   0,86449

 e  3010 '.6 N
sin h  0, 70461 cos h  0, 70959
h  4447 '.9
ZI  083.5 cos Z  0,11320
a   0,35417 b  0, 06943
 b   0, 06943
sin    0, 28474 semnul    de acelaşi nume cu 
  N1632 '.6
2. La data de 04.11.2008 la ora cronometrului A  18h 54m 29s în punctul estimat de

coordonate  e  0743'.4 S şi  e  08042 '.9 E se măsoară la un astru înălţimea
h  3055'.9 . Azimutul la astru pentru acest moment are valoarea Az  148.7 .
nautic.
R :   S 5241'.2
3. La data de 05.11.2008 la ora cronometrului A  05h 42m39 s în punctul estimat de

coordonate  e  4215'.6 N şi  e  04951'.2W se măsoară la un astru înălţimea
nautic.
R :   S 0811'.4
4. La data de 10.11.2008 la ora cronometrului A  03 21 08 în punctul estimat de
h m s
coordonate  e  1328'.4 S şi  e  02235'.5W se măsoară la un astru înălţimea

nautic.
R :   N 2836 '.9
13
5. La data de 21.03.2008 la ora cronometrului A  20h 30m14s în punctul estimat de

coordonate  e  3043'.3S şi  e  00839'.4W se măsoară la planeta MARTE înălţimea
nautic.
R :   N 2544 '.2
6. La data de 16.04.2008 la ora cronometrului A  14h 46m12s în punctul estimat de

coordonate  e  0523'.3N şi  e  06046 '.4E se măsoară la steaua BELLATRIX
înălţimea h  4411'.9 . Azimutul la astru pentru acest moment are valoarea Az  273.6
. Se cere valoarea declinaţiei astrului în vederea identificării lui cu ajutorul almanahului
nautic.
R :   N 0621'.4
7. La data de 11.05.2008 la ora cronometrului A  04h 24m 53s în punctul estimat de

coordonate  e  4048'.7 N şi  e  13715'.4W se măsoară la steaua KOCHAB
înălţimea h  4609 '.8 . Azimutul la astru pentru acest moment are valoarea Az  020.7
nautic.
R :   N 7407 '.2
8. La data de 20.06.2008 la ora cronometrului A  07 h 32m 54s în punctul estimat de

coordonate  e  1628'.9S şi  e  15328'.4E se măsoară la steaua DENEBOLLA
înălţimea h  5856 '.6 . Azimutul la astru pentru acest moment are valoarea Az  003.4
nautic.
R :   N 1431'.5
9. La data de 13.07.2008 la ora cronometrului A  08h15m 29s în punctul estimat de

coordonate  e  4039 '.5N şi  e  16143'.4E se măsoară la steaua DUBHE înălţimea
nautic.
R :   N 6142 '.5
10. La data de 05.08.2008 la ora cronometrului A  04 21 46 în punctul estimat de
h m s
coordonate  e  1654 '.7S şi  e  15312 '.9E se măsoară la SOARE înălţimea

nautic.
R :   N 1652 '.6
14
CALCULUL AZIMUTULUI CU AJUTORUL RELAŢIEI ctg Z
Procedeul de calcul se foloseşte pentru determinarea corecţiilor compaselor la bord.

Formula cotangentei de unghi la zenit ( Ẑ ) are următoarea formă:
ctg Zˆ  tg   cos   cosec Pˆ  sin   ctg Pˆ

15
a  tg   cos   cosec Pˆ
b = tg   cos   cosec Pˆ
Elemente cunoscute:
- latitudinea observatorului ()
- declinaţia astrului ()
- unghiul la pol al astrului ( P̂ )
Relaţia se rezolvă cu ajutorul Tablei 67-a utilizând valorile naturale ale funcţiilor
trigonometrice, prin logaritmare sau cu ajutorul calculatorului ştiinţific.
Regula semnelor:
- pentru a :
 tg    dacă declinaţia este de acelaşi nume cu latitudinea
 tg    dacă declinaţia este de nume contrar cu latitudinea
 cos  va avea întotdeauna semnul plus
 cosec P va avea întotdeauna semnul plus (cosecanta este pozitivă în cadranul
I şi II)
- pentru b :
 sin  va avea întotdeauna semnul plus
 ctg P   dacă P<90°
 ctg P   dacă P>90°
Concluzii:
 a este pozitiv dacă declinaţia este de acelaşi nume cu latitudinea şi negativ
dacă declinaţia este de nume contrar cu latitudinea
 b este pozitiv dacă P>90° şi este negativ dacă P<90°
 ctg Z  a  b
Atenţionare!
- atunci când rezultatul este o valoare pozitivă aceasta este mărimea unghiului la
zenit semicircular
- atunci când rezultatul este o valoare negativă aceasta se va scădea din 180° pentru
a afla mărimea unghiului la zenit semicircular
Contare
Valoarea obţinută în una din situaţiile de mai sus se contează astfel:
- prima literă este litera dată de latitudinea observatorului
- cea de a doua literă este dată de unghiul la pol
Unghiul la zenit semicircular se transformă în azimut după regulile cunoscute:

- Az  Z când astrul este în emisfera estică ( PE )
- Az  360  Z când astrul este în emisfera vestică ( PW )
Precizăm că valoarea unghiului la zenit obţinut se rotunjeşte la zecimi de grad deoarece şi

azimutul va fi exprimat în grade şi zecimi de grad.
16
1. La data de 03.11.2008 se calculează azimutul la Soare pentru momentul răsăritului în

punctul de coordonate  e  3643'.6 N şi  e  02717 '.6W cunoscând că declinaţia
acestuia este   S1512 '.7 iar unghiul la pol este PE  08346 '.9 . Se cere valoarea
unghiului la zenit semicircular şi valoarea azimutului.
  S1512 '.7 tg   0, 27191

  3643'.6 N
e cos   0,80149 sin   0,59799
PE  08346 '.9 cosec Pˆ  1, 00591 ctg Pˆ  0,10895
a   0, 21922 b  0, 06515
 b   0, 06515
ctg Zˆ   0, 28437
Zˆ   7407 '.5
Zˆ  180  7407 '.5  10552 '.5  105.9
Zˆ  N105.9 E
Az  105.9

punctul de coordonate  e  2437 '.7 S şi  e  04632 '.8W cunoscând că declinaţia
acestuia este   S1541'.5 iar unghiul la pol este PW  09821'.7 . Se cere valoarea
R : Zˆ  S 72.3W ; Az  252.3

punctul de coordonate  e  1826 '.4 N şi  e  11523'.9 E cunoscând că declinaţia
acestuia este   S1955'.3 iar unghiul la pol este PE  10014 '.7 . Se cere valoarea
R : Zˆ  N 106.3E ; Az  106.3
punctul de coordonate  e  2036 '.0N şi  e  04326 '.0W cunoscând că declinaţia
acestuia este   N 0003'.9 iar unghiul la pol este PE  09054 '.7 . Se cere valoarea
unghiului la zenit semicircular şi valoarea azimutului
R : Zˆ  N 089.6E ; Az  089.6

punctul de coordonate  e  3316 '.0S şi  e  11523'.9 E cunoscând că declinaţia
acestuia este   N 1040 '.6 iar unghiul la pol este PE  08354 '.9 . Se cere valoarea
R : Zˆ  S 102.2E ; Az  077.8
17

punctul de coordonate  e  4018'.0N şi  e  01712 '.0W cunoscând că declinaţia
R : Zˆ  N 066.0E ; Az  066.0

punctul de coordonate  e  1735'.0S şi  e  14815'.0E cunoscând că declinaţia
R : Zˆ  S 114.4E ; Az  065.6

punctul de coordonate  e  2944 '.0N şi  e  12638'.0W cunoscând că declinaţia
R : Zˆ  N 063.9E ; Az  063.9

punctul de coordonate  e  0926 '.0S şi  e  08437 '.0E cunoscând că declinaţia
R : Zˆ  S 106.8E ; Az  073.2

punctul de coordonate  e  4713'.0N şi  e  16519 '.0E cunoscând că declinaţia
acestuia este   S 0002 '.9 iar unghiul la pol este PE  09110 '.5 . Se cere valoarea
R : Zˆ  N 089.2E ; Az  089.2
CALCULUL AZIMUTULUI CU AJUTORUL RELAŢIEI sin Z
Procedeul se foloseşte pentru determinarea azimutului din unghiul la zenit. Relaţia redată
în continuare oferă valoarea cuadrantală a unghiului la zenit.
sin Zˆ  sin P  sec h  cos 

Înălţimea h din relaţie poate fi înălţimea măsurată cu ajutorul sextantului corectată pentru
a se ajunge la valoarea înălţimii adevărate (vom studia acest lucru în semestrul al II-lea) sau
înălţimea estimată determinată cu ajutorul relaţiei sin h pe care am folosit-o în primul laborator.
Unghiul la pol şi declinaţia se calculează cu ajutorul tablelor efemeride din almanahul
BROWN’S şi vom studia acest lucru în cursul acestui semestru.
18
Valorile funcţiilor introduse în relaţie sunt toate pozitive deoarece înălţimea h şi

declinaţia  au valori cuprinse între 0°- 90° deci ambele sunt în cadranul I iar sinP chiar dacă
unghiul la pol are valori în cadranele I şi II ele vor fi de asemenea pozitive.
În situaţia în care unghiul la pol are valori mai mari de 90°, se reduce la primul cadran iar
valoarea finală a lui sin Z rămâne întotdeauna pozitivă.
Este necesar să se determine cadranul în care se obţine unghiul la zenit. Pentru a afla
cadranul unghiului la zenit se folosesc datele din tabelul de mai jos:
Semnul Mărimea Mărimea

Contare Sens
lui  lui  lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h  hI
de acelaşi   unghiul la
h  hI
semn cu  identic cu  pol (P)
  -
Notaţia hI reprezintă înălţimea astrului în primul vertical. Cu litera h este notată

înălţimea adevărată măsurată la astrul respectiv. Acelaşi tabele va fi folosit şi în cazul calculării
elementelor dreptelor de înălţime, situaţie în care h va deveni he (înălţimea estimată, determinată
prin calcul cu ajutorul relaţiei sinh).Valoarea acestei înălţimi se determină cu ajutorul Tablei 30
din DH-90 care are ca argument vertical latitudinea observatorului () iar ca argument orizontal
declinaţia astrului ().
Semnificaţia celor două inegalităţi dintre he şi hI este următoarea:
- primul vertical separă planul orizontului adevărat al observatorului în două cadrane
nordice (I şi IV) şi două cadrane sudice (II şi III)
- pentru un observator din emisfera nordică, în perioada de la 21 martie la 22 septembrie,
un astru, în mişcarea lui pe sfera cerească de la răsărit la apus, poate trece prin toate cele
patru cadrane în ordinea: cadranul I, cadranul II, culminaţie în azimut Az = 180 °,
cadranul III şi cadranul IV. În aceeaşi perioadă de timp, un observator din emisfera
sudică va vedea astrul răsărind în cadranul I şi apunând în cadranul IV după ce a culminat
în azimut Az = 000 °;
- de la 22 septembrie la 21 martie fenomenul este invers pentru observatorul din emisfera
nordică: el va vedea astrul răsărind în cadranul II şi apunând în cadranul III după ce a
culminat în azimut Az = 180 °. În aceeaşi perioadă de timp observatorul din emisfera
sudică va vedea astrul răsărind în cadranul II, trecând apoi prin cadranul I, culminând în
azimut Az = 000 ° şi continuându-şi drumul prin cadranul IV pentru a apune în cadranul
III;
- dacă h  hI înseamnă că astrul nu a trecut prin primul vertical şi se află în cadranul I
pentru observatorul din emisfera nordică sau în cadranul II pentru observatorul din
emisfera sudică şi ca urmare prima literă a unghiului la zenit cuadrantal va fi aceeaşi cu
litera latitudinii
- dacă h  hI înseamnă că astrul a depăşit primul vertical şi a trecut în cadranul II pentru
observatorul aflat în emisfera nordică sau în cadranul I pentru observatorul aflat în
emisfera sudică şi drept urmare, prima literă a unghiului la zenit cuadrantal va fi contrară
celei a latitudinii observatorului.
19
În utilizarea tablei Tablei 30 din DH-90 vor fi situaţii în care nu există valori pentru
înălţimea aştrilor în primul vertical. Acest lucru semnifică faptul că astrul respectiv nu trece
prin primul vertical.
Valoarea azimutului se obţine din valorile cuadrantale după regulile cunoscute.
1. La data de 15.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  3425'.6 N şi

 e  04331'.3W , la ora cronometrului A  15h 57 m37 s se măsoară la Soare înălţimea
h  3340 '.2 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor
compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este   S1841'.3 iar
unghiul la pol este PW  01942 '.8 . Se cere valoarea azimutului la astru pentru
momentul observaţiei.
PW  01942 '.8 sin P  0,33731

h  3340 '.2 sec he  1, 20157
  S1841'.3 cos   0,94727
sin Z  0,38397
Z  2234 '.6  22.6 
Z  SW 22.6  Az  180  Z
Az  202.6
2. La data de 20.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  1015 '.5 NS ;i

 e  02105'.4W , la ora cronometrului A  09h12m 46 s se măsoară la Lună înălţimea
h  6158'.8 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor
compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este   N 0807 '.5 iar
Semnul Mărimea Mărimea momentul
Contare Sens
lui  lui  lui he
contrar cu  - -
contrar cu  La fel ca
h  hI
de acelaşi    unghiul la
h  hI
semn cu  identic cu  pol (P)
  -
observaţiei.
R : Z  NW 49.8; Az  310.2
20
3. La data de 24.04.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  2522 '.8 N şi

 e  06048'.2 E , la ora cronometrului A  10h12m34s se măsoară la planeta Marte
înălţimea h  4708'.6 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor
unghiul la pol este PE  04717 '.6 . Se cere valoarea azimutului la astru pentru
Z  NE 82.0; Az  82.0
4. La data de 28.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  0110 '.4 S şi

 e  08326 '.7 E , la ora cronometrului A  23h 21m 43s se măsoară la steaua Rigel (Beta
Orionis) înălţimea h  2632 '.2 în vederea efectuării calculelor necesare determinării
corecţiilor compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este
  S 0811'.3 iar unghiul la pol este PW  06321'.1 . Se cere valoarea azimutului la
astru pentru momentul observaţiei.
R : Z  SW 81.4; Az  261.4
5. La data de 30.11.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  3827 '.2 N şi

 e  14009 '.7W , la ora cronometrului A  00h36m 28s se măsoară la steaua Arcturus
(Alpha Bootis) înălţimea h  1610 '.5 în vederea efectuării calculelor necesare
determinării corecţiilor compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment
este   N1908'.0 iar unghiul la pol este PW  08412 '.2 . Se cere valoarea azimutului
la astru pentru momentul observaţiei.
R : Z  NW 78.1; Az  281.9
6. La data de 23.10.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  2639 '.0N şi

 e  05436 '.0W , la ora cronometrului A  21h 52m 08s se măsoară la steaua Apherratz
înălţimea h  4049 '.7 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor
compaselor de la bord. Declinaţia astrului pentru acest moment este   N 2908'.6 iar
R : Z  NE 73.4; Az  073.4
7. La data de 15.04.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  1628'.0S şi
 e  10528'.0W , la ora cronometrului A  02h 22m 46s se măsoară la planeta MARTE
unghiul la pol este PW  02515'.0 . Se cere valoarea azimutului la astru pentru
R : Z  NW 31.7; Az  328.3
21
8. La data de 20.12.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  4115'.0N şi

 e  16005'.0E , la ora cronometrului A  07 h 35m 21s se măsoară la steaua Capella
R : Z  NE 57.4; Az  057.4
9. La data de 21.09.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  3417 '.0S şi

 e  12806 '.0W , la ora cronometrului A  03h 20m 46s se măsoară la steaua Altair
R : Z  NE 20.2; Az  020.2
10. La data de 09.05.2008 în punctul estimat de coordonate:  e  2124 '.0N şi

 e  04515'.0W , la ora cronometrului A  22h10m 21s se măsoară la Lună înălţimea
h  5118'.4 în vederea efectuării calculelor necesare determinării corecţiilor
R : Z  NW 77.2; Az  282.8
CALCULUL UNGHIULUI LA POL CU RELAŢIA ctgP

Unghiul la pol calculează cu ajutorul relaţiei ctg P la identificarea aştrilor prin calcul.
Relaţia folosită are următoarea formă:
ctgP  tgh  cos   cosecZ  sin   ctgZ
Elemente cunoscute (date de intrare):

22
- înălţimea astrului (h) – este înălţimea adevărată a astrului calculată din înălţimea
măsurată cu ajutorul sextantului
- latitudinea φ - este latitudinea punctului estimat – se scoate din hartă
- unghiul la zenit (Z) – se calculează din azimutul măsurat la astru simultan cu măsurarea
înălţimii, după regulile cunoscute
Relaţia se rezolvă pe părţi
Relaţia se rezolvă cu ajutorul Tablei 67-a utilizând valorile naturale ale funcţiilor
trigonometrice, prin logaritmare cu ajutorul Tablei 66-a sau cu ajutorul calculatorului ştiinţific.
Regula semnelor:
- pentru a :
 tg h este întotdeauna pozitiv deoarece înălţimea măsurată este pozitivă
 cos  va avea întotdeauna semnul plus (convenţia lui φ)
 cosec Z va avea întotdeauna semnul plus (cosecanta este pozitivă în cadranul
I şi II)
- pentru b :
 sin  va avea întotdeauna semnul plus
 ctg Z   dacă Z<90°
 ctg Z   dacă Z>90°
Concluzii:
 a este întotdeauna pozitiv
 b este pozitiv dacă Z>90° şi este negativ dacă Z<90°
 ctg P  a  b
Atenţionare!
- atunci când ctg P este o valoare pozitivă aceasta este mărimea unghiului la pol
semicircular – se exprimă cu 3 cifre
- atunci când ctg P este o valoare negativă aceasta se va scădea din 180° pentru a
afla mărimea unghiului la pol semicircular – se exprimă cu 3 cifre
Contare
Valoarea obţinută în una din situaţiile de mai sus se contează astfel:
- PE – dacă azimutul este în cadranele I sau II de orizont
- PW - dacă azimutul este în cadranele III sau IV de orizont
1. La data de 11.05.2008 în punctul de coordonate  e  2943'.6 N şi  e  05734 '.3W la ora

cronometrului A  23h14m32 s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  4831'.1 şi
azimutul Az  279.8 . În vederea identificării astrului se calculează valoarea unghiului la
pol (P) pentru momentul observaţiei.
ctgP  tgh  cos   cosecZ  sin   ctgZ

           
a b
1.Calculul unghiului la zenit cuadrantal

23
360  35910
 Az  279.8
Z  NW 80.2
2. Calculul unghiului la pol (P)
h  4831'.1 tg h 1,13102
 e  2943'.6 N cos   0,86840 sin   0, 49586
Z  NW 802 cosec Z  1, 01480 ctg Z  0,17272
a   0,99671 b  0, 08564
 b   0, 08564
ctg P   0,91107
PW  04739 '.9
2. La data de 23.05.2008 în punctul de coordonate  e  3436 '.9 N şi  e  15628'.8 E la ora

cronometrului A  18h 45m16s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  3118'.0 şi
R : PW  09653'.2
3. La data de 18.01.2008 în punctul de coordonate  e  0648'.3S şi  e  06532 '.6 E la ora

cronometrului A  14h32m 07 s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  3211'.6 şi
R : PW  05641'.4
4. La data de 23.08.2008 în punctul de coordonate  e  2432 '.4 N şi  e  15519 '.3E la ora
cronometrului A  08h 42m16s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  2347 '.9 şi
R : PE  06814 '.9
5. La data de 02.01.2008 în punctul de coordonate  e  1935'.0N şi  e  04623'.0W la ora
cronometrului A  21h16m 06s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  3814 '.4 şi
R : PE  05434 '.2
6. La data de 07.02.2008 în punctul de coordonate  e  1638'.0S şi  e  14619 '.0E la ora

cronometrului A  09h 03m 21s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  4344 '.1 şi
R : PE  03700 '.8
24
7. La data de 20.03.2008 în punctul de coordonate  e  2147 '.0N şi  e  04216 '.0W la

ora cronometrului A  21h 36m19s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea
h  6552 '.2 şi azimutul Az  233.1 . În vederea identificării astrului se calculează
valoarea unghiului la pol (P) pentru momentul observaţiei.
R : PW  01912 '.2
8. La data de 16.04.2008 în punctul de coordonate  e  0831'.0S şi  e  08126 '.0W la ora

cronometrului A  00h 02m19s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  5237 '.7 şi
R : PW  00811'.1
9. La data de 10.05.2008 în punctul de coordonate  e  2733'.0N şi  e  12635'.0W la ora

cronometrului A  04h 05m 21s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  4154 '.5 şi
R : PE  05156 '.7
10. La data de 21.06.2008 în punctul de coordonate  e  4619 '.0N şi  e  16321'.0E la ora

cronometrului A  10h12m 46s se măsoară la un astru necunoscut înălţimea h  3426 '.7 şi
R : PE  08354 '.7
CALCULUL UNGHIULUI LA POL CU RELAŢIA cos P

O altă modalitate de determinare a unghiului la pol este dată de utilizarea formulei cos Pˆ
redată mai jos:
cos Pˆ  sin h  sec   sec  -tg   tg 

           
a b
Relaţia se utilizează în cadrul algoritmului de calcul separat al longitudinii şi oferă

valoarea unghiului la pol în sistem semicircular.
Datele de intrare sunt: latitudinea observatorului, înălţimea şi declinaţia astrului.
Declinaţia astrului se determină cu ajutorul tablei efemeride pentru ziua în curs printr-un calcul
25
anterior calcului unghiului la pol şi acest calcul va fi prezentat cu ocazia calcului separat al
longitudinii.
În astfel de situaţii, odată cu măsurarea înălţimii la astrul respectiv, se măsoară şi
relevmentul compas sau relevmentul giro la astrul observat care se transformă în relevment
adevărat adică în azimut.
Azimutul permite identificarea emisferei estice sau vestice în care se află astrul.
În funcţie de această emisferă unghiul la pol va fi considerat la EST (PE) sau la WEST (PW) .
Relaţia se rezolvă pe părţi folosind valorile naturale ale funcţiilor trigonometrice oferite
de Tabla 67a/ DH-90.
Referitor la regula semnelor:
sin h întotdeauna pozitiv - h în cadranul I trigonometric
sec  întotdeauna pozitiv - φ în cadranul I trigonometric a - întotdeauna pozitiv
sec  întotdeauna pozitiv -  în cadranul I trigonometric
 pentru  şi  de nume contrare

b
 pentru  şi  de acelaşi nume
Înainte de a extrage valorile naturale ale funcţiilor trigonometrice din Tabla 67a vom
stabili regula semnelor şi vom scrie tipul de calcul specific acestui gen de relaţie matematică.
În cazul în care valoarea lui cos P este pozitivă rezultă că unghiul la pol se află în
cadranul I trigonometric şi ca atare aceasta este valoarea calculată.
În cazul în care valoarea lui cos P este negativă înseamnă că unghiul la pol este în
cadranul II trigonometric. Valoarea obţinută, care este valoarea din cadranul I se va scădea din
180° pentru a obţine valoarea reală a unghiului la pol.
După stabilirea valorii unghiulare, în funcţie de azimut stabilim sensul unghiului la pol,
către EST (PE) dacă azimutul are valori cuprinse între 0° - 180° sau către WEST (PW) dacă
azimutul are valori cuprinse între 180° - 360°
1. La data de 22.11.2008 în punctul de coordonate  e  2713'.9 S şi  e  08648'.6 E la ora
cronometrului A  08h54m10 s se măsoară la Soare înălţimea h  4929 '.8 şi azimutul
Az  270.2 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este   S 2014 '.5 . Se cere
valoarea unghiului la pol (P) în vederea calculului separat al longitudinii locului.
cos Pˆ  sin h  sec   sec  -tg   tg 

           
a b
26
h  4929 '.8 sin h  0, 76036

 e  2713'.9 S sec  1,12465 tg  0,51462
  S 2014 '.5 sec  1, 06582 tg  0,36875
a   0,91142 b  0,18976
 b   0,18976
cos P   0, 72166 Az  180  PW
PW  04348'.5
2. La data de 28.05.2008 în punctul de coordonate  e  4317 '.8S şi  e  03642 '.9W la ora

cronometrului A  04h54m 25s se măsoară la steaua GACRUX (Gamma Crucis) înălţimea
h  3246 '.1 şi azimutul Az  220.1 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este
  S 5710 '.0 . Se cere valoarea unghiului la pol (P) în vederea calculului separat al
longitudinii locului.
R : PW  09505'.2
3. La data de 15.06.2008 în punctul de coordonate  e  1425'.8 N şi  e  05438'.7W la ora

cronometrului A  07 h38m 25s se măsoară la steaua VEGA (Alpha Lyrae) înălţimea
h  4354 '.6 şi azimutul Az  310.6 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei
este   N 3847 '.4 . Se cere valoarea unghiului la pol (P) în vederea calculului separat al
R : PW  4436 '.5
4. La data de 03.01.2008 în punctul de coordonate  e  2928'.0N şi  e  16128'.0E la ora

cronometrului A  00h 32m 04s se măsoară la Soare înălţimea h  3628'.4 şi azimutul
Az  166.8 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este   S 2254 '.0 . Se cere
R : PE  01131'.6
5. La data de 08.02.2008 în punctul de coordonate  e  1831'.0N şi  e  14636 '.0W la ora

cronometrului A  04h 26m 42s se măsoară la steaua Capella înălţimea h  5740 '.0 şi
azimutul Az  027.2 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este
  N 4600 '.6 . Se cere valoarea unghiului la pol (P) în vederea calculului separat al
R : PE  02036 '.0
6. La data de 19.03.2008 în punctul de coordonate  e  1646 '.0S şi  e  14541'.0E şi la

ora cronometrului A  09h 07m 31s se măsoară la steaua Aldebaran înălţimea h  4458'.5
şi azimutul Az  316.1 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este
27
  N 1631'.6 . Se cere valoarea unghiului la pol (P) în vederea calculului separat al

R : PW  03045'.1
7. La data de 20.06.2008 în punctul de coordonate  e  2153'.0N şi e  04154 '.0W la

ora cronometrului A  22h 21m 44s se măsoară la steaua Alioth înălţimea h  5515'.3 şi
azimutul h h
A z  350.7 .
Declinaţia 360 = 24 24 = 360 astrului pentru
momentul 15 = 1h 1h = 15 observaţiei este
  N 5555'.0 . 1 = 4m 1m = 15’ Se cere valoarea
unghiului la pol 1’ = 4s 1s = 15” = 0’.25 (P) în vederea
s.
calculului separat 0’.1 = 0 4 al longitudinii locului.
R : PW  00925'.4
8. La data de 05.08.2008 în punctul de coordonate  e  0812 '.0S şi  e  08219 '.0W la ora

cronometrului A  00h12m 36s se măsoară la steaua Spica înălţimea h  5602 '.6 şi
azimutul Az  262.1 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este   S 1112 '.4
. Se cere valoarea unghiului la pol (P) în vederea calculului separat al longitudinii locului.
R : PW  03420 '.0
9. La data de 22.09.2008 în punctul de coordonate  e  2734 '.0N şi  e  12524 '.0W la ora

cronometrului A  02h 58m 24s se măsoară la planeta Jupiter înălţimea h  3914 '.6 şi
azimutul Az  177.0 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este   S 2308'.0
. Se cere valoarea unghiului la pol (P) în vederea calculului separat al longitudinii locului.
R : PE  00230 '.0
10. La data de 14.11.2008 în punctul de coordonate  e  4616 '.0N şi  e  16204 '.0E la ora
cronometrului A  09h 43m 22s se măsoară la Lună înălţimea h  3603'.3 şi azimutul
Az  088.3 . Declinaţia astrului pentru momentul observaţiei este   N 2611'.5 . Se cere
R : PE  06414 '.1
PROBLEME DE TIMP
1. Transformarea unităţilor arc în unităţi timp şi invers folosind relaţiile dintre ele
În lipsa unui calculator sau a unor table de transformare, reţinem relaţiile de transformare :
28
Unităţi arc în unităţi timp
1. Să se transforme longitudinea   13020 '.4E în unităţi de timp.

Rezolvare:
- se transcrie valoarea dată în grade, minute şi secunde arc
- se împarte numărul de grade la 15 - partea întreagă reprezintă ore întregi iar restul
reprezintă fracţiuni de oră care se înmulţesc cu 60 pentru a fi transformate în
minute timp
- la rezultatul astfel obţinut se adaogă numărul de minute întregi iar rezultatul
obţinut se împarte la 15, obţinându-se numărul de minute întregi. Restul de
fracţiuni de minut se înmulţeşte cu 60 pentru a se transforma în secunde timp
- la rezultatul astfel obţinut se adaugă numărul de secunde arc iar rezultatul obţinut
se împarte la 15, obţinându-se numărul de secunde timp prin rotunjire
  13020 '.4 E  13020 '24"
130 :15  8h 620 ':15  41m 324":15  21, 6 22s

120 60 30
10  60  600 ' 20 '  620 ' 20 24
15 15
5  60  300" 24  324" 90
80
  13020 '.4E  08h 41m 22s 10
2. Să se transforme longitudinea   04812 '.7W în unităţi de timp.

R= 03h12m51s
3. Să se transforme longitudinea   09348'.3E în unităţi de timp.

R= 06h15m13s
R= 05h 45m 39s
5. Să se transforme longitudinea   11231'.2W în unităţi de timp.

R= 07 h 30m 05s
Unităţi timp în unităţi arc

1. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp t  08h 41m 22s
Rezolvare:
- înmulţim separat orele, minutele şi secundele cu 15 şi le transformăm în unitatea
superioară acolo unde este cazul împărţind la 60
29
- adunăm rezultatele obţinute

8h  15  120
41m  15  615' : 60  1015'
22 s 15  330": 60  5'30"  5'.5
13020 '.5
2. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  02h14m39s

R= 3339 '.8
3. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  11h 27 m16s

R= 17149 '.0
4. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  08h13m 29s

R= 12322 '.3
5. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  03h 06m 54s

R= 4643'.5
Transformarea unităţilor arc în unităţi timp şi invers folosind T58a şi T58b

Rezolvare:
- retranscriem valoarea arc în grade, minute şi secunde arc
- se intră succesiv în tabla T58a cu numărul de grade, apoi cu numărul de minute şi apoi cu
numărul de secunde şi se extrag valorile corespunzătoare de unităţi timp
- valorile obţinute se adună
130  08h 40m
20 '  1m 20 s
24"  1s.6
08h 41m 21s.6  08h 41m 22s
R= 03h12m51s

R= 06h15m13s

1. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  08h 41m 22s
Rezolvare:
30
- se foloseşte tabla T58b intrându-se succesiv - ore, minute şi secunde

- ATENŢIE la faptul că în tablă sunt înserate numai 5 ore, 59 minute şi separat 59 secunde
- pentru numărul de ore vom înmulţi convenabil valorile din tablă corespunzător valorilor
noastre. Astfel pentru 8 ore vom înmulţi valoarea de la 4 ore cu 2; pentru 9 ore vom
înmulţi valoarea de la 3 ore cu 3; pentru 11 ore vom calcula valoarea de la 9 ore şi vom
adăoga valoarea de la 2 ore
- adunăm valorile extrase din tablă
08h  120
41m  1015'
22 s  5'30"
13020 '30"  13020 '.5
2. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  02h14m39s R= 3339 '.8
3. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  11h 27 m16s R= 17149 '.0
Transformarea unităţilor arc în unităţi timp şi invers folosind calculatorul

Rezolvare:
- tastăm valoarea dată pe calculator - citire calculator 130.34
- împărţim valoarea setată la 15 - citire calculator 8.6893333
- rezultatul obţinut se transformă în grade folosind tasta SHIFT - citire calculator
8°41°21,6 adică 08h 41m 21.6 s  08h 41m 22 s

R= 03h12m51s
R= 06h15m13s
1. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  08h 41m 22 s

Rezolvare:
- tastăm pe calculator valoarea dată în unităţi timp ca şi cum ar fi unităţi arc - citire
calculator 8,6894444
- înmulţim valoarea setată cu 15 - citire calculator 130.34166
- rezultatul obţinut se transformă în grade folosind tasta SHIFT - citire calculator 130°20
adică 130°20’
2. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  02h14m39s

31
R= 3339 '.8
3. Să se transforme în unităţi arc valoarea de timp de t  11h 27 m16s

R= 17149 '.0
2. Calculul unghiului orar al unui astru la meridianul locului
1. Cunoscând unghiul orar al Soarelui la meridianul Greenwich Ta  13418'.4 să se

determine valoarea unghiului orar al astrului la meridianul locului   02815'.3E .
Rezolvare:
- relaţia folosită este t  T  
- avem în vedere că longitudinea intră cu semnul ei: + dacă este estică şi - dacă este vestică
- ATENŢIE la ordonarea cifrelor în tipul de calcul!
Ta  13418'.4
   02815'.3
ta  16233'.7
2. Cunoscând unghiul orar al Soarelui la meridianul Greenwich Ta  32814 '.3 să se

determine valoarea unghiului orar al astrului la meridianul locului   06314 '.2E .
Ta  32814 '.3
   06314 '.2
ta  39128'.5  03128'.5
3. Cunoscând unghiul orar al stelei ARCTURUS la meridianul Greenwich

Ts  04729 '.7 să se determine valoarea unghiului orar al astrului la meridianul locului
  16415'.9W .
ATENŢIE!
- longitudinea este vestică deci are semnul minus (-)
- longitudinea este mai mare în valoare absolută decât unghiul orar la Greenwich
- unghiul orar al astrului la meridianul locului (t) se măsoară de la meridianul
superior al observatorului (cel care conţine zenitul) până la cercul orar al astrului
şi ia valori cuprinse între 0° şi 360° - CA ATARE NU ESTE NEGATIV
NICIODATĂ!
- rezultă că vom suplimenta valoarea unghiului orar la Greenwich cu 360°
Ts  40729 '.7
   16415'.9
ts  24313'.8
3. Calculul longitudinii fusului

32
a) Calculul longitudinii fusului folosind calculul matematic
Cunoscând longitudinea locului este necesar să calculăm longitudinea fusului orar în care
ne aflăm pentru a putea parcurge anumiţi paşi în calculule de navigaţie astronomică.
Pentru a afla longitudinea fusului (  f ) în funcţie de longitudinea locului (  ) vom
proceda astfel:
- împărţim valoarea longitudinii locului la 15
- vom obţine un cât (C) şi un rest (R)
- dacă restul este R  730 ' atunci  f  C
- dacă restul este R  730 ' atunci  f  C  1
1. Să se determine longitudinea fusului (  f ) cunoscând că longitudinea locului este

  12715'.4E
Rezolvare:
12715'.4 :15  8(C )
120
715'.4 ( R )  7 30 '  Fusul 8 estic
 f  8 15  120E

  12747 '.6E
Rezolvare:
12747 '.6 :15  8(C )
120
7 47 '.6 ( R )  7 30 '  Fusul 9 estic
 f  9  15  135E

  14529 '.4E
R :  f  150E

  07326 '.3W
R :  f  75E

  09251'.9W
R :  f  90W
33

  16317 '.3W
R :  f  165W

  00811'.2E
R :  f  15E
b) Calculul longitudinii fusului cu ajutorul calculatorului
3. Să se determine longitudinea fusului (  f ) cu ajutorul calculatorului cunoscând că

longitudinea locului este   12747 '.6E
Rezolvare:
- tastăm valoarea dată pe calculator - citire calculator 127.79333
- împărţim valoarea setată la 15 - citire calculator 8.5195555 - 8 este câtul (C)
- scădem numărul care reprezintă partea întreagă -8, citire calculator 0.5195555
- înmulţim valoarea rezultată cu 15 - citire calculator 7.7933332 - acesta este restul (R)
- rezultatul obţinut se transformă în grade folosind tasta SHIFT - citire calculator 7°47°36
adică 7°47’.6
- se observă că restul obţinut este mai mare de 7°30’ şi că numărul fusului este 9
-  f  9  15  135 .
4. Să se determine longitudinea fusului (  f ) cu ajutorul calculatorului cunoscând că

longitudinea locului este   06312 '.7E R =  f  4 15  060
4. Calculul timpului fusului (tf) în funcţie de timpul mediu la meridianul locului (tm)
E
tf  tm  ( f   )W
1. Să se determine valoarea timpului fusului pentru longitudinea   13253'.4E pentru
timpul mediu la meridianul locului având valoarea tm  07 h12m 23s
Rezolvare:
34
1. Calculul  f 2.Transformare 
13253'.4 :15  8(C ) 132  08h 48m
120 53'  03m32 s
1253'.4 ( R)  7 30 '  Fusul 9 estic 24"  01s.6
 f  09h 00m 00 s   08h51m 34 s
3. Calculul ( f   ) 3. Calculul tf
 f  08h59m 60 s tm  07 h12m 23s
  08h51m 34 s  ( f   )  00h 08m 26 s
( f   )  00h 08m 26 s tf  07 h 20m 49 s
2. Să se determine valoarea timpului fusului pentru longitudinea   06314 '.7W pentru

timpul mediu la meridianul locului având valoarea tm  11h 23m16s
R : tf  11h 10m17s
3. Să se determine valoarea timpului fusului pentru longitudinea   15412 '.7E pentru

timpul mediu la meridianul locului având valoarea tm  06h14m11s
R : tf  05h 57 m 20s
4. Să se determine valoarea timpului fusului pentru longitudinea   04131'.4W pentru

timpul mediu la meridianul locului având valoarea tm  09h 32m 24s
R : tf  09h 18m 30s
5. Să se determine valoarea timpului fusului pentru longitudinea   16708'.9E pentru

timpul mediu la meridianul locului având valoarea tm  11h14m 05s
R : tf  11h 05m 29s
6. Să se determine valoarea timpului fusului pentru longitudinea   00614 '.3W pentru

timpul mediu la meridianul locului având valoarea tm  00h 48m12s
R : tf  00h 23m15s
5. CALCULUL TIMPULUI MEDIU LA MERIDIANUL GREENWICH (Tm)

35
1. Să se determine valoarea timpului mediu la meridianul Greenwich la ora cronometrului

A  16h 43m17 s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  3m12 s
A  16h 43m17 s
Tm  A   3m12 s
Tm  16h 46m 29 s
A  07 h15m 42s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  4m51s
R : Tm  07h 10m 51s

A  16h14m 27s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  3m14s
R : Tm  16h 17 m 41s

A  07 h12m 33s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  3m 41s
R : Tm  07 h 08m 52s

R : Tm  15h 21m 40s

A  21h 46m13s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  4m 26s
R : Tm  21h 41m 47s

A  00h 24m18s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  1m 06s
R : Tm  00h 25m 24s

A  23h 44m 09s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  3m 48s
R : Tm  23h 40m 21s

R : Tm  15h 16m 38s
36

A  01h 46m12s cunoscând că starea absolută a acestuia este Tm  A  1m17s
R : Tm  01h 44m 55s
CALCULUL UNGHIULUI LA POL ŞI A DECLINAŢIEI

AŞTRILOR FOLOSIND EFEMERIDA BROWN’S
ALGORITM
1. se determină timpul mediu la Greenwich (Tm) din ora cronometrului (A) şi starea
absolută a acestuia (Tm-A)
2. se intră în pagina zilnică a tablelor efemeride cu valoarea lui Tm pe rubrica UT şi la ziua
respectivă: pentru soare şi Lună în pagina din dreapta, pentru stele şi planete în pagina
din stânga
37
3. se realizează formatul tipului de calcul

4. se extrag datele de interes şi se introduc în tipul de calcul:
a. pentru Soare: unghiul orar la Greenwich -Ta (GHA), declinaţia (Dec) şi variaţia
orară a declinaţiei (d) din subsolul paginii
b. pentru Lună: unghiul orar la Greenwich -T (GHA), variaţia timpului lunar (v),
declinaţia (Dec) şi variaţia orară a declinaţiei (d)
c. pentru planete: unghiul orar la Greenwich -Tp (GHA), declinaţia (Dec), variaţia
timpului planetar (v), şi variaţia orară a declinaţiei (d), ultimele două din subsolul
paginii din stânga
d. pentru stele: unghiul orar la Greenwich pentru Aries -Ts (GHA)
5. se determină valoarea creşterilor timpului mediu la Greenwich - Tm (GHA) intrând în
tabla INCREMENTS AND CORRECTIONS cu diferenţa de timp mediu la Greenwich
de minute şi secunde timp şi se înscrie în tipul de calcul
6. se determină valorile corecţiilor pentru v şi d din aceeaşi tablă şi se înscriu în tipul de
calcul
7. se dună elementele înscrise în tipul de calcul respectând semnul plus sau minus pentru
corecţiile pentru d acolo unde este cazul
8. valoarea obţinută reprezintă timpul astrului respectiv pentru timpul mediu la Greenwich
determinat din ora cronometrului şi starea absolută a acestuia, adică pentru momentul
observaţiei. În paralel s-a obţinut şi valoarea declinaţiei mai puţin pentru stele
9. se determină timpul astrului (unghiul orar ala astrului) la meridianul locului procedând
astfel:
a. pentru Soare, lună şi planete se adună longitudinea cu semnul ei
b. pentru stele:
- se extrage valoarea unghiului sideral  concomitent cu valoarea declinaţiei
din coloana din dreapta a paginii din stânga intitulată STARS şi se înscrie
în tipul de calcul
- se adună unghiul sideral  la valoarea unghiului orar al astrului la
meridianul Greenwich obţinut ca mai sus, rezultând timpul stelar al
astrului la meridianul Greenwich pentru momentul observaţiei (T*)
10. la valoarea timpului astrului la Greenwich pentru momentul observaţiei se adună
longitudinea cu semnul ei şi se obţine valoarea unghiului orar al astrului la meridianul
locului pentru momentul observaţiei (t)
11. se determină unghiul la pol ţinând cont de relaţiile următoare:
- dacă t  180 unghiul la pol va fi PW  t
- dacă t  180 unghiul la pol va fi PE  360  t
1. La data de 03.01.2008, în punctul estimate de coordonate: e  2914 '.0N ;

e  06607 '.0W , la ora cronometrului A  15h 03m18s se execută o observaţie la Soare
în vederea determinării poziţiei navei cu două observaţii succesive. Starea absolută a
cronometrului este (Tm  A)  2m 03s . Se determină unghiul la pol şi declinaţia
Soarelui.
38
1.Calculul Tm
A  15h 03m18s
(Tm  A )   2m 08s
Tm  15h 05m 26s
2.Calculul unghiului la pol şi al declinaţiei

19.05.2008 pentru Tm  15h ..................Ta  04552 '.6   N 1956 '.1 (d  0.0)
variaţia pentru Tm  m
05 26 s
Ta  121'.5   0 '.0
pentru Tm  15h 05m 26s Ta  04714 '.1   N 1956 '.1
Ta  40713'.10
   06607 '.4
ta  34107 '.1  PE  360  34107 '.1
360  35959 '.10
ta  34107 '.1
PE  01852 '.9
2. La data de 03.01.2008, în punctul estimate de coordonate: e  2114 '.0N ;

e  04326 '.0W , la ora cronometrului A  17 h 03m 02s se execută o observaţie la Soare
cronometrului este (Tm  A )  2m14s . Se determină unghiul la pol şi declinaţia
Soarelui.
R : PW  02921'.2;   S 1520 '.7
3. La data de 20.06.2008, în punctul estimate de coordonate: e  0914 '.0S ;

e  07632 '.0W , la ora cronometrului A  19h17 m 41s se execută o observaţie la Soare
cronometrului este (Tm  A)  2m 03s . Se determină unghiul la pol şi declinaţia
Soarelui.
R : PW  03138'.2;   N 2326 '.4
4. La data de 16.04.2008, în punctul estimate de coordonate: e  0416 '.0S ;

e  13025'.0W , la ora cronometrului A  03h 07 m 28s se execută o observaţie la Lună
cronometrului este (Tm  A)  3m12 s . Se determină unghiul la pol şi declinaţia Lunii.
39
1.Calculul Tm
A  03h 07 m 28s
(Tm  A )   2m12s
Tm  03h 05m16s

16.04.2008 pentru Tm  03h ..................T  09054 '.3   N 0751'.5 (d  14.4)
variaţia pentru Tm  42m16s 1T  115'.4    1'.3
corecţia pentru v 12.2 şi Tm  2T  1'.3
pentru Tm  02h 42m16s T  09211'.0   N 0750 '.2
T  45211'.0
    13025'.0
t  32246 '.0  PE  360  32246 '.0
360  35960 '.0
 ta  32246 '.0
PE  03714 '.0
5. La data de 17.05.2007, în punctul estimate de coordonate:  e  1530 '.2S ;
 e  00617 '.3E , la ora cronometrului A  05h12m32 s se execută o observaţie la planeta
Jupiter în vederea determinării poziţiei navei cu două observaţii simultane, la planeta
Jupiter şi la o stea. Starea absolută a cronometrului este (Tm  A)  3m07 s . Se determină
unghiul la pol şi declinaţia planetei Jupiter.
1.Calculul Tm
A  05h12m 32s
(Tm  A )   2m16s
Tm  05h14m 48s
17.05.2007 pentru Tm  05h ..................Tp  05314 '.2   S 2206 '.7 (d  0.0)
variaţia pentru Tm  14m 48s 1Tp  342 '.0   0 '.0
corecţia pentru v  2.8 şi Tm  2Tp  0 '.7
pentru Tm  05h14m 48s Tp  05656 '.9   S 2206 '.7
    00617 '.3
tp  06314 '.2 
Pw  06314 '.2
40
6. La data de 09.08.2007, în punctul estimate de coordonate:  e  1453'.6 N ;

 e  06310 '.2 E , la ora cronometrului A  00h19m12s se execută o observaţie la steaua
Aldebaran în vederea determinării poziţiei navei cu două observaţii simultane cu două
stele. Starea absolută a cronometrului este (Tm  A)  3m07 s . Se determină unghiul la
pol şi declinaţia stelei Aldebaran.
1.Calculul Tm
A  00h19m12s
(Tm  A )   3m 07s
Tm  00h 22m19s

09.08.2007 pentru Tm  00h .................Ts  31706 '.7
variaţia pentru Tm  22m19s Ts  535'.7
pentru Tm  15h 05m 26s Ts  32242 '.4
   29054 '.7 ..........  N 1631'.6
T  61337 '.1
*
 360
T  25337 '.1
*
    06310 '.2
t  31647 '.3  PE  360  31647 '.3
*
360  35959 '.10
 ta  31647 '.3
PE  04312 '.7

Culegere de Probleme

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Probleme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

1.1. SFERA CEREASCĂ ŞI ELEMENTELE EI

2. La data de 15.09.2008, în punctul de coordonate   2330 '.0N ;   02507 '.0W , la ora

3. La data de 28.05.2008, în punctul de coordonate   2730 '.0S ;   05307 '.0W , la ora

4. La data de 17.12.2008, în punctul de coordonate   4330 '.0S ;   01231'.0E , la ora

5. La data de 02.05.2008, în punctul de coordonate   2124 '.0N ;   04515'.0W , la ora

6. La data de 05.09.2008, în punctul de coordonate   3417 '.0S ;   12806 '.0W , la ora

măsurat la Lună în acest moment este Az  278.9 . Se cere să se realizeze construcţia

7. La data de 17.12.2008, în punctul de coordonate   4115'.0N ;   16005'.0E , la ora

8. La data de 06.04.2008, în punctul de coordonate   1628'.0S ;   10528'.0W , la ora

9. La data de 24.10.2008, în punctul de coordonate   2639 '.0N ;   05436 '.0W , la ora

10. La data de 29.07.2008, în punctul de coordonate   2918'.0S ;   02117 '.0W , la ora

TRIUNGHIULUI SFERIC DE POZIŢIE

1. Exprimaţi în valori cuadrantale următoarele valori ale unghiului la zenit :

2. Reprezentaţi grafic valorile de mai sus în planul orizontului adevărat al observatorului

3. Exprimaţi în sistemul semicircular următoarele valori al unghiului la zenit ţinând cont de

4. Reprezentaţi grafic valorile de mai sus în planul orizontului adevărat al observatorului

5. Determinaţi valoarea azimutului pentru următoarele valori ale unghiului la zenit:

6. Determinaţi valoarea azimutului pentru următoarele valori ale unghiului la zenit:

7. Care din următoarele valori sunt corect exprimate:

NE 143.5 N 143.5E R : N 143.5E

90  8959 '10

b. observatorul se află în emisfera sudică

CALCULUL ÎNĂLŢIMII ESTIMATE A AŞTRILOR CU

sin he  sin   sin  +cos   cos   cos P

Precizăm regula semnelor:

Algoritmul rezolvării problemei folosind această metodă este următorul:

1. La data de 24.10.2008 la ora cronometrului A  13h 35m 56s se execută o observaţie la

sin   0, 478181 cos   0,878261

2. La data de 06.02.2008 la ora cronometrului A  16h11m 29s se execută o observaţie la

3. La data de 20.03.2008 la ora cronometrului A  19h 34m 27s se execută o observaţie la

4. La data de 15.04.2008 la ora cronometrului A  18h 48m16s se execută o observaţie la

5. La data de 10.05.2008 la ora cronometrului A  04h 31m 04s se execută o observaţie la

6. La data de 22.06.2008 la ora cronometrului A  07 h 23m 46s se execută o observaţie la

7. La data de 12.07.2008 la ora cronometrului A  08h17 m 33s se execută o observaţie la

8. La data de 06.08.2008 la ora cronometrului A  04h 23m 31s se execută o observaţie la

9. La data de 23.09.2008 la ora cronometrului A  21h18m 46s se execută o observaţie la

10. La data de 24.10.2008 la ora cronometrului A  08h14m 03s se execută o observaţie la

CALCULUL DECLINAŢIEI CU AJUTORUL RELAŢIEI sin 

sin  = sin   sin h+ cos   cos h  cos Zˆ

Calculul declinaţiei cu ajutorul acestei relaţii va fi folosit la identificarea aştrilor prin

Cele două părţi ale relaţiei sunt partea a şi partea b:

sin  = sin   sin h+cos   cos h  cos Zˆ

Analiza semnelor celor două părţi:

 observatorul se află în emisfera sudică:

1. La data de 20.12.2008 la ora cronometrului A  19h12m 23s în punctul estimat de

Se cere valoarea declinaţiei astrului în vederea identificării lui cu ajutorul almanahului

1. Calculul unghiului la zenit semicircular

360  359.10 180  179.10

2. Calculul declinaţiei astrului

sin   0,50267 cos   0,86449

2. La data de 04.11.2008 la ora cronometrului A  18h 54m 29s în punctul estimat de

3. La data de 05.11.2008 la ora cronometrului A  05h 42m39 s în punctul estimat de

coordonate  e  1328'.4 S şi  e  02235'.5W se măsoară la un astru înălţimea

5. La data de 21.03.2008 la ora cronometrului A  20h 30m14s în punctul estimat de

6. La data de 16.04.2008 la ora cronometrului A  14h 46m12s în punctul estimat de

7. La data de 11.05.2008 la ora cronometrului A  04h 24m 53s în punctul estimat de

8. La data de 20.06.2008 la ora cronometrului A  07 h 32m 54s în punctul estimat de

9. La data de 13.07.2008 la ora cronometrului A  08h15m 29s în punctul estimat de

coordonate  e  1654 '.7S şi  e  15312 '.9E se măsoară la SOARE înălţimea

CALCULUL AZIMUTULUI CU AJUTORUL RELAŢIEI ctg Z

Procedeul de calcul se foloseşte pentru determinarea corecţiilor compaselor la bord.

ctg Zˆ  tg   cos   cosec Pˆ  sin   ctg Pˆ