Rubens este cunoscut ca unul

dintre cei mai mari pictori

flamanzi, de~i s-a niiscut in
Germania ~i ~i-a perfecl;ionat
talentul artisticin Italia. De
fapt a viizut pentru prima datii
Flandra la viirsta de zece ani

p eter Paul Rubens a fast numit astfel deaa-

rece s-a nascut In 28 iunie 1577, In ajunul

sarbatarii Sf. Petru $i Pavel. S-a nascut In

localitatea Siegen din Westfalia ca cel de-al
$aselea capil. Familia lui traia In Germania
deaarece Jan Rubens a v rut sa scape de perse-
cutia religiaasa din tara sa natala. Era catalic $i
era suspectat de a avea simpatii calviniste.
Initial, familia s-a stabilit In Koln, unde Jan -
avocat de profesie -a fast numit secretar al
Annei de Saxania, satia lui William, print de
Orania. O aventura amaraasa Intre Anna $i Jan
a l~at-a gravi~ pe aceasta. Maria Rubens a
implarat ca viata satului ei sa fie crutata.
Tatu$i, drept pedeapsa, familia a trebuit sa se
mute la Siegen.

Zestrea
in 1587 -lntre timp, familiei i se permisese sa
se relntoarca in Koln -Jan Rubens a murit $i
Maria a decis sa se lntoarca in Anyers. La acea
data, din familie faceau parte Peter Paul, fra-
tele sau Philip, care ayea cu trei ani mai mult
$i o sora, Blandina, ce ayea douazeci de ani.
Alti trei copii au murit de mici $i cel mai mare
fiu parasise deja caminul parintesc. Baietij au
fast trimi$i la $coala ayand deja bazele bine
puse de catre lnyatatullor tata. in 1590, lnsa,
toti au trebuit sa abandoneze $coala din cauza
ca Blandina s-a casatorit $i, conform traditiei
acelor yremuri, familia trebuia sa-i ofere o
zestre. Situatia financiara a familiei era la

O Coborilrea de pe limit:! ~i b~ietii au fost obligati s~-~ig~seasc~

Cruce, capodoper3 a de lucru. Philip, in varst:! de doar 16 ani, a
lui Rubens, expus3 reu~it s~-~i g~seasc~dou~ slujbe, ca functio-
in Catedrala din nar la un Important om de stat ~i ca tutore al
Anvers. Compozi1ia fiului acestuia. Peter Paul, in varst:! de 13 ani,
~i iluminarea sunt a devenit paj la curtea contesei de Lalaing. in
caracteristice artei acest:! slujb~ el nu a raffias mult timp deoa-
baroce. rece luase deja hot~rarea de a deveni artist.
Din fericire, pictorul Tobias Verhaecht l-a
O Leda (1601-1602) acceptat pe Rubens ca ucenic, dup~ care
-un mit clasic acesta s-a transferat la studioullui Adam'Van
interpretat senzual Noort. Dup~ alti patru ani, Rubensa plecat s~
de Rubens. Aici, studieze cu OttO- Van Veen, cu care ~i-a
Leda ii int5mpin3 pe des~var~itstudiile sale artistice.
iubitul ei Jupiter, Dar abia in Italia, Rubens ~i-a modelat
care apare sub calit~tile artistice ~i stilul. Avea doar 22 de ani
aspectul unei lebede. atunci cand s-a hot:!rat s~ viziteze Italia dar,

59
RUBENS
cu taate ca urmarea discursuri ~i invata cu
interes tearii despre arta, Rubens a raffias
intatdeauna, In sufletullui, un artist flamand.
in timp ct:: itJlienii stabilisera standarde de
frumusete ~i erau preacupati de subiecte
pline de demnitate, arti~tii flamanzi traiau cu
credinta fundamentala ca dataria unui artist
era de a reprezenta lumea din jurullar -de a
picta ceea ce li atragea.
in Italia, schitele lui Rubens l-au impre-
sianat pe Vicenza I, duce de Mantua ~i faarte
cuclnd artistul a ajuns sa lucreze pentru el. O
parte a muncii sale cansta in repraducerea
unar picturi celebre, pentru campletarea
caleqiei de arta a palatului ducal din Mantua.
Aceastaimplica nenumarate calatarii care i-au
aferit lui Rubens acazia ideala de a vizita
principalele centre ale artei italiene. in 1602,
Rubens a primit prima camanda pent!U a
lucrare publica -trei piese de altar pentru bis-
erica SantaCrace din Gerusalame.
Contacte
in cariera lui Rubensa urmat apai a periaada
de ragaz cand a creat relativ putine lucrarj
ariginale, in ciuda faptului ca intre timp i~i
ficuse numeraase relatii falasitaare.
in 1606, reputatia crescanda a lui RuQens
impreuna cu relatiile dabandite i-au adus a
camanda de mare amplaare -de a picta
altarul inalt pentru naua biserica SantaMaria,
din Vallicelli. Prima lui incercare a fast can-
siderata nesatisfacataarea~a ca a urmat a a
daua. Nu a apucat sa a vada instalata
deoarece, in actambrie 1608, ve~ti de la
fratele sau, Philip, i1 in~tiintau de baala grava
a mamei lar. Rubens a abandanat tatul $i a
plecat pentru a fi alaturi de ea, ins~, din
nefericire, mama lar a murit inainte de sasirea
artistului.
60
O Portretul unu;
ba;at (1619). Artis-
tul a folosit adesea
proprii copii ca mo-
dele pentru crea'iile
sale. Tanarul model
al acestei schi1e din
care emana afec1iu-
nea pictorului, se
crede ca a fost
Nicholas, fiul lui
Rubens. Rubens era
incantat de frumu-
se1ea ambelor so1ii
~i era, evident,
foarte mandru de
infa,i~area placuta a
copiilor sai.
O Autoportretullui
Rubens impreuna cu
Isabella Brant, sub o 1629-1630 a fost primit c:llduros de regele
bolta de caprifoi, Angliei, Charles I. A primit comenzi pentru o
tablou realizat in serie de picturi pentru tayanul de la
anul 1609, la scurt Banqueting House, parte din palatul Whitehall.
timp dupa casatoria
celor doi. Dupa Ultimii ani
moartea Isabellei, in 1630, Rubens s-a cas:ltorit cu Helene
artistul a afirmat: Fourment. Helene ~i Rubens au mai adaugat
..Ea nu avea stari la familia lor Incl doi baieti ~i trei fete, pe
capricioase sau ling:l cei doi b:lieti care au suprayietuit din
slabiciuni feminine ci prima lui c:lsnicie.
era doar bunatate ~i Marea dragoste a !.ui Rubens pentru familie
onestitate". este eyidenta dtn nenumaratele picturi care o
1nf:lti~eaz:l. O data cu cre~terea numeric:l a
in 1609,Rubens a fost desemnat pictor ofi- familiei ~i cu Inaintarea In yirsta artistul a
cial al cuI1ii lui Albert ~i a sotiei sale, Infanta Inceput s:l se retrag:l din yiata publica. S-a sta-
Isabella. in acela~i an, artistul s-a casatorit cu bilit la tarn ~i ~i-a petrecut o mare parte din
Isabella Brant. casat.orialor a fost una fericita timp pictind peisaje -o now pasiune
~i au avut patru copii. Atunci cand, dupa cin- descoperita. Mai lucra ~i accepta comenzi, cu
cisprezece ani, sotia lui a murit, Rubens a toate ca ucenicii lui au preluat din ce In ce mai
spus ca "a pierdut un camarad excelent". mult din munca artistului. La acea data, mana
in decursul acestei perioade, artistul a fost dreapta a lui Rubens era de nefolosit, din
asaltatde ucenici care doreau sa studieze cu el. cauza gutei. Cu timpul, guta i-a atins inima ~i
Pictorul a Inceput sa-~i consolldeze reputatia artistul a murit la 30 mai 1640, In Anyers, la
de cel mai mare pictor din nordul Europei. yirsta de 62 de ani. Opt luni mai tarziu, sotia
Doua mari piese de altar reprezentand lui a dat na~tere ultimului copil al artistului.
lnaltarea Crucii (1611-1614)demonstreazaca
artistul ~i-a lnsu~it "marele stil" italian, modul
de a trata subiectele marete In termeni eroici.
Un armistitiu Incheiat Intre regiunile r:lzboi-
nice nordice ~i sudice ale Olandei au facut ca
multe dintre biserici sa poata fi renovate ~i
Rubens a Inceput sa fie asaltat de comenzi.
Cea mai importanta comanda venea din
Flandra ~i se referea la decorarea Bisericii
Iezuite din Anvers. El a acceptat sa schiteze 39
de picturi pentru aceasta biserica, finallzate
apoi de ucenicii lui ~i au fost definitivate In
decurs de noua luni. in 1718, In mod tragic,
toate aceste picturi au fost distruse de un
incendiu, dar multe schite au supravietuit.
Au aparut ~i comenzi de mare amploare
din strainatate.Artistul a desel1atpentru regele
Ludovic al XIII-lea al Frantei 12 tapiserii ~i a
creat 25 de picturi de mari propoI1ii pentru
mama lui Ludovic, Maria de Medici, toate des-
tinate pentru a decora nol.1l . ei palat din Paris.
Misiunea in Spania
in ciuda tragicei pierderi a sotiei, In 1626,
Rubensa cont.inuatsa lucreze foarte mult. De$i
profund mahnit, artistul ~i-a canallzat energia
In pictur:l ~i diplomatie. El a plecat In Spania,
Intr-o misiune pentru Infanta Isabella,~i In anii
11 -ARTA GREAcA SI ROMANA Arta ~i omu112 -RENA.5TEREA IN ARTA